POLUAREA CU PESTICIDE SI EFECTELE SALE Poluarea solului cu pesticide ocupa un rol important.

Spre deosebire de alte substante poluante, pesticidele sunt dispersate voit in mediul natural pentru a distruge anumiti paraziti ai omului, animalelor domestice sau ai culturilor agricole. Suprafetele afectate sunt considerabile. In S.U.A. suprafetele tratate cu pesticide ocupa 5% din teritoriu, iar in Franta anual se trateaza cca. 18 milioane ha. Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substante organice de sinteza. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor daunatoare (insecticide), a ciupercilor fitofage (fungicide), a buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide). Insecticidele de sinteza actuale se repartizeaza in trei grupe principale: organoclorurate, esteri si carbonati. Cu toate avantajele importante pe care le prezinta folosirea pesticidelor in agricultura (cresterea productiei, reducerea miini de lucru etc.) utilizarea lor pe scara larga si in doze mari si repetate provoaca numeroase incoveniente de ordin ecologic. Aplicarea lor provoaca o serie de modificari in ecosistemele in care au fost introduse printre care se amintesc: ele prezinta un spectru de toxicitate foarte intens atit pentru organismele animale cit si pentru cele vegetale; au un grad de selectivitate destul de redus si se folosesc adeseori contra populatiilor si nu contra indivizilor; efectul lor nu depinde de densitate desi aplicare lor are in vedere densitatea; multe dintre ele au un grad de persistenta ridicat in sol care poate fi de ordinul lunilor sau chiar al anilor; o parte din pesticide se disperseaza la distante foarte mari si sunt incorporate in biomasa, in apele oceanelor sau in sol. Contaminarea solurilor si a vegetatiei cu pesticide are importante consecinte asupra speciilor si biocenozelor. Acesete efecte pot fi de natura demoecologica adica cele care afecteaza populatiile si in special densitatea acestora si de natura biocenotica cele care provoaca rupturi ale echilibrelor biocenotice. Efectele demografice sunt imediate si rezulta din toxicitatea specifica a pesticidelor. Ele se traduc din moartea unei anumite proportii din efectivul populatiei contaminate cu atit mai mare cu cit doza aplicata a fost mai ridicata. In acest fel, efectul lor nu depinde de densitate. Efectele tratamentelor cu insecticide

pot fi directe sau indirecte. Cele directe sunt cele care afecteaza direct populatiile unor specii de plante sau animale pentru care se face administrarea pesticidelor sau a celor contaminate accidental. In aceasta categorie intra si efectele tratamentelor cu insecticide asupra padurilor pentru combaterea defoliatorilor dar care afecteaza si o parte din avifauna. Efectele indirecte rezulta din trecerea pesticidelor in biomasa cu acumulari la fiecare nivel trofic, astfel incit concentratiile atinse in organis- mele consumatorilor carnivori sunt totdeauna ridicate. Astfel plantele absorb si concentreaza o parte din pesticidele ajunse in sol. In continuare insecticidele acumulate in biomasa vegetala contamineaza intreg lantul trofic de consumatori primari, secundari si tertiari. Spre exemplu, campania de eradicare a scolitidelor ulmului in nord estul S.U.A. s-a dovedit catastrofala pentru avifauna in special pentru mierla migratoare ( Turdus migratorius). Efectele biocenotice indirecte se refera la reducerea hranei disponibile pentru anumite specii si lanturi trofice, la diminuare locurilor de adapost iernat si cuibarire pentru unele pasari. Contaminarea apelor dulci cu pesticide exercita o influenta catastrofala asupra faunei ihtiologice, ca rezultat al reducerii hranei prin saracirea zooplanctinului si a larvelor de insecte cu care se hranesc pestii. Un alt efect este legat de disparitia speciilor concurente. Spre exemplu prin tratare cu ierbicide a culturilor agricole se reduce numarul speciilor de dicotiledonate si creste proportia de graminee. Combaterile repetate determina o dregradare evidenta si uneori deosebita a echilibrelor naturale din biocenoze. Folosirea pesticidelor poate favoriza inmultirea in masa a unor specii de insecte pina atunci inofensive fie prin modificarea competentei intraspecifice, fie prin reducerea presiunii pradatorilor si parazitilor. Combatera daunatorilor culturilor cu pesticide (ierbicide) determina o reducere a densitatilor biocenozelor din ecosistemele in care s-au folosit. Folosirea combaterii cu ierbicide afecteaza sensibil si sucesiunea speciilor si a biocenozelor. Folosirea unor ierbicide putin selective are aceleasi efecte succesionale ca un incendiu. Ele deci favorizeaza declansarea unor succesiuni sau blocheaza ritmul si modifica sensul de desfsurare al acesteia. Ploile acide sunt o alta cauza a poluarii solurilor cu substante din atmosfera. Dupa cum se stie, ploile normale din zonele nepoluate au un pH in jur de 5,65 datorat CO2 din atmosfera. Ploile acide au un pH sub 4 uneori chiar sub 3 datorita

prezentei oxizilor de sulf si de azot din atmosfera. Prin combinarea lor cu oxigenul acesti produsi dau nastere unor acizi dezhidra- tati, sulfuric si azotic. Acizii iau nastere si prin reactii fotochimice care transforma oxizii in acizi. Ploile acide determina mai intii o spalare a solului de elementele nutritive si o cresterea a aciditatii sale active. Aceasta crestere a aciditatii influenteaza stabilirea si accesibilitatea unor elemente nutritive precum si activitatea biologica din sol.

Poluarea solului cu pesticide

Autor: Dragos Serban Publicat la data de 04 Nov. 2010 in: Stiri Tags: pesticide, poluare Necesitatea creterii permanente a produciei agricole impune protecia corespunztoare a plantelor cultivate i a vegetaiei forestiere mpotriva duntorilor, bolilor i buruienilor. Tratamentele pe care le efectum fie la cultura mare sau n pomicultur se soldeaz cu o mare pierdere de produs, dintr-un anumit insecticid sau fungicid numai o mic parte (aproximativ 6-8 %) acioneaz asupra duntorilor, restul (de 92-94 %) se pierde, ajungnd n sol, pe plante i alte organisme ale agroecosistemului. n cazul erbicidelor fraciunea util este de 5-40 %. Aceast cantitate mare, nefolosit, creeaz probleme ecologice serioase, ba unele nc foarte puin cunoscute. Acumularea rezidurilor de pesticide n sol are loc pe mai multe ci: a.la aplicarea direct pe sol sau n sol; b.ajunge o cantitate mare din produsele cu care se stropesc plantele; c.resturi vegetale ncrcate cu reziduri de pesticide i introduse n sol ca ngrmnt de; d.prin cderi directe de praf din atmosfer; e.prin splarea atmosferei de ctre precipitaii. n sol pesticidele sufer numeroase influene abiotice i biotice care conduc la transformarea i mineralizarea lor. Aceast transformare depinde de mai muli factori: structura chimic a substanei active; textura i compoziia florei i faunei din sol; factorii atmosferici: sistemul de agricultur. Poluarea plantelor cultivate Administrarea ngrmintelor chimice i a pesticidelor, n condiiile insuficienei cunoateri a cerinelor plantelor cultivate, genereaz apariia unor fenomene duntoare produciei vegetale. Poluarea plantelor cu nitrai. Coeficientul de valorificare a azotului aplicat solului depete rar 60 %. Excesul de azot mineral, de obicei sub form nitric, constituie o surs poluant pentru plante.

Plantele, n special cele furajere, acumuleaz n mod diferit nitraii. Raigrasul, golomul i ierburile au o concentraie mai mare de nitrai. Leguminoasele nu acumuleaz, n general, nitrai. Cerealele folosite ca furaj verde acumuleaz nitrai. Grul are coninut sczut de nitrai. Rdcinoasele (morcovul, sfecla) depoziteaz azotai mai mult n frunze dect n rdcini. Poluarea plantelor cu pesticide. Prezena reziduurilor de pesticide n sol permite absorbia n plante. Absorbia insecticidelor are loc atunci cnd acestea se gsesc n cantiti mari n sol. Intensitatea absorbiei difer n funcie de pesticid. Pesticidele sunt absorbite de ctre plante mai uor din solurile nisipoase i n mic msur din cele turboase, care au coninut mai ridicat de materie organic. Pe de alt parte, cantitile de reziduuri acumulate n plante se coreleaz cu capacitatea de reinere a solului pentru acestea. Plantele cultivate pe soluri cu capacitate ridicat de reinere a pesticidelor sunt mai puternic contaminate comparativ cu cele cultivate pe soluri cu capacitate sczut de reinere. Ultimele cuceriri ale tiinei n domeniul proteciei plantelor ne vor obliga n viitor s folosim produse netoxice, nepoluante i selective pentru faun util. Oricum, o astfel de agricultur a viitorului Bioagricultura nu va mai face obiectul unui astfel de fenomen numit poluare, care nu contamineaz numai solul fertil i apa freatic ci contribuie deplin la degradarea vieii sntoase pe TERRA.