Sunteți pe pagina 1din 16

Capitolul

10
IZOLAREA ACUSTIC|
A CL|DIRILOR

10.1. GENERALIT|}I `n cl\diri, pe str\zi, `n industrie [i la


traficul aerian. Efectul nociv al
Problemele de acustic\ privind zgomotului asupra sistemului
cl\dirile au ca obiect studierea izol\rii neurovegetativ uman este concretizat
fonice contra nocivit\]ii zgomotului, prin insomnii, nevroze.
dar [i asigurarea unor audi]ii Preocuparea actual\ de utilizare a
corespunz\toare `n s\lile de elementelor de construc]ie din
spectacole, conferin]e. materiale u[oare impune adaptarea
Protec]ia fa]\ de zgomote se poate unor m\suri suplimentare de izolare
realiza prin reducerea intensit\]ii acustic\.
zgomotelor la surs\ sau p^n\ la Zgomotul poate fi caracterizat din
cl\dire, dar [i prin atenuarea punct de vedere fiziologic [i fizic.
zgomotelor la trecerea prin Fiziologic, zgomotele sunt sunete
elementele de construc]ie. ~n acest nedorite, nepl\cute, iar fizic reprezint\
capitol vom trata problemele de o suprapunere dezordonat\ a
izolare acustic\ la zgomot aerian [i de diferitelor sunete.
impact. Inconfortul produs de zgomot
Confortul acustic, una din depinde de caracteristici ca:
exigen]ele importante pe care trebuie intensitate, frecven]\, durat\ dar [i de
s\ le `ndeplineasc\ cl\dirile, este reac]ia noastr\ fa]\ de acest sunet
necesar s\ fie realizat av\nd `n nedorit. Zgomotul poate incomoda
vedere cre[terea surselor de zgomot

126
datorit\ intensit\]ii ridicate (decolarea Datorit\ reac]iilor diferite ale
unui avion, tr\snet) dar [i prin oamenilor fa]\ de zgomot, sunetul
intensit\]i sc\zute, ca de exemplu trebuie analizat ca fenomen fizic [i
c\derea pic\turilor de ploaie pe fiziologic.
suprafe]ele cu tabl\, sc^r]^itul Sunetul ca fenomen fizic
parchetului, scurgerea apei printr-un
robinet neetan[. Sunetul obiectiv este produs de
vibra]ia corpurilor solide [i transmise
Efectele zgomotului
aerului `nconjur\tor sub forme de
Zgomotul produce perturb\ri unde, compresiuni [i destinderi
asupra sistemului nervos al omului. succesive.
Aspectele nocive ale zgomotului cu Propagarea prin unde sonore, a
intensitate mai mare de 130 dB, mi[c\rilor oscilatorii, din aproape `n
pragul senza]iei dureroase, poate aproape, `n mediile elastice (aer,
produce un traumatism sonor, care se lichid, solid) se datoreaz\ for]elor
manifest\ sub forma unei senza]ii de elastice (unda este oscila]ia ce se
ame]eal\, dureri `n urechi ce pot propag\ `n timp [i spa]iu).
produce chiar ruperea timpanului (fig.
10.1.I.). Caracterizarea fizic\ a undelor se
Zgomotul de intensitate ridicat\ realizeaz\ prin: viteza de propagare
cuprins `ntre 65 [i 120 dB, afecteaz\ (c), lungimea de und\ (S) [i densitatea
activitatea productiv\ intelectual\ sau de energie (w) (fig.10.2.I.).
cea fizic\ [i conduce la o sc\dere Viteza de propagare (c) este
temporar\ a performan]ei. distan]a parcurs\ de unda acustic\
Zgomotul produce perturb\ri `ntr-un mediu elastic, `n unitate de
asupra sistemului nervos uman, timp.
declan[^nd o oboseal\ auditiv\.
Se men]ioneaz\ c\ acuitatea Viteza este o constant\ a mediului
auditiv\ poate reveni la valoarea prin care se propag\ (aer-340 m/s;
anterioar\ dac\ expunerea la zgomot ap\-1450 m/s; o]el-5000 m/s; cauciuc-
`nceteaz\. Ac]iunea nociv\ asupra 50 m/s). Direc]ia de propagare a
sistemului nervos depinde de starea undei coincide cu direc]ia mi[c\rii
psihoafectiv\ a persoanelor supuse oscilatorii a particolelor mediului.
agresiunii sonore, constat^ndu-se
Viteza undei sonore este dat\ de
st\ri nervoase, hiperexcitabilitate,
rela]ia:
tahicardie, tulbur\ri ale somnului.
Zgomotul cu intensitatea cuprins\ c = f ⋅λ (10.1)
`ntre 30 [i 60 dB are un efect psihic
`n care:
asupra omului.

127
Zgomotul. Fenomen fizic [i fiziologic
I. Intensit\]ile surselor de zgomot

TP dB
15

100 000 14

13

12
10 000
11

10
1 000
9

8
100
7

6
10 000
5

4
1000
3

2
100
1

II. Zgomotul [i urechea uman\

Timpanul
Pavilion
Melcul

Zgomot

Urechea
Canalul auditiv Urechea intern\
medie

Urechea extern\

Fig. 10.1 I.Sursele [i intensit\]ile zgomotului. II. Schema urechii umane

128
f – frecven]a definit\ de num\rul de poate m\sura cu ajutorul presiunii
vibra]ii `n unitate de timp (Hz) sau (1/s); acustice efective:
S -lungimea de und\ este distan]a p2
`ntre dou\ puncte succesive `n care au I= (Pa/m2) (10.4)
ρ⋅c
loc concomitent comprim\ri sau dilat\ri `n care:
ale mediului elastic, care transmite unda p – presiunea acustic\ efectiv\ (Pa);
acustic\ (m). q – densitatea mediului (kg/m3);
Materialele compacte (betonul, c – viteza sunetului prin mediul
zid\ria, p\m^ntul) propag\ `n condi]ii considerat (m/s).
bune sunetele. Datorit\ intervalului mare `n care se
pot g\si valorile curente ale intensit\]ii
Materialele poroase (vata, p^sla,
acustice, s-a introdus no]iunea de nivel
]es\turile) absorb `n propor]ie mare
de intensitate.
sunetele [i se utilizeaz\ pentru izol\ri
Nivelul de intensitate sonor\ este
acustice.
definirea unei intensit\]i acustice `n
Densitatea de energie (w) este compara]ie cu o intensitate de referin]\
capacitatea de energie oscilant\ [i se exprim\ cu rela]ia:
con]inut\ `n unitatea de volum a I
mediului perturbat. L i = 10 log⋅ (dB) (10.5)
I0
Intensitatea acustic\ este raportul `n care:
`ntre fluxul de energie sonor\ [i I0 – 10-12 W/m2 reprezint\ intensitatea
suprafa]a perpendicular\ pe direc]ia de minim\ a unui sunet la frecven]a de
propagare, exprimat\ prin rela]ia: 1000 Hz, care poate fi perceput de
Φ w urechea omeneasc\ (prag inferior de
I= = (W/m2) (10.2) audibilitate).
A A⋅t
`n care: Pragul superior al intensit\]ii auditive
2
> - fluxul sonor, care este energia Imax = 1W/m este perceput ca o
sonor\ `n unitate de timp > = w/t (W); senza]ie dureroas\ (fig.10.2.II.).
w – densitatea energiei acustice; Nivelul de intensitate sonor\ variaz\
W `ntre cele dou\ praguri Lmin=0 [i
w= (J/m3) (10.3) Lmax=120 dB.
V
W – energia acustic\ (J); Forma logaritmic\ a rela]iei nivelului
V – volumul mediului de propagare de intensitate sonor\ reflect\
3
(m ) caracteristica de sensibilitate a
M\surarea direct\ a valorii organului auditiv al omului – “senza]ia
este logaritmul stimulului”.
intensit\]ii acustice este dificil\, `ns\ se
Nivelul de presiune sonor\ este mai
des folosit `n practic\ deoarece

129
presiunea acustic\ e mai u[or de `n care:
m\surat cu aparatele [i se exprim\ cu I0a [i p0a - intensitatea [i presiunea
rela]ia: auditiv\ de referin]\.
p2 p Nivelul de intensitate sonor\ se poate
L p = 10 ⋅ log⋅ 2 = 20 ⋅ log⋅ (dB)(10.6)
p0 p0 exprima `n foni [i/sau decibeli (dB),
`n care: egalitatea `ntre ele este numai la
p0=2.10-5 N/m2 – presiunea acustic\ frecven]a de 1000 Hz. ~n practic\, se
de referin]\ corespunz\toare presiunii poate considera acceptabil\ aproxima]ia
unui sunet cu frecven]a de 1000 Hz la echivalen]ei, `n domeniu de frecven]e
pragul inferior de audibilitate. audibile, `ntre decibel [i fon.
Scala `n decibeli are o bun\
Sunetul ca fenomen fiziologic aproxima]ie a percep]iei umane a
Sunetul subiectiv este caracterizat nivelului de intensitate sonor\. Un
prin senza]ia auditiv\. decibel reprezint\ varia]ia cea mai mic\
Undele elastice conduc la excitarea a presiunii acustice pe care o poate
aparatului auditiv [i produc senza]ia sesiza urechea uman\. O m\rire de 6
auditiv\ (fig. 10.1.II.). dB reprezint\ o dublare a nivelului de
Sunetul fiziologic ce caracterizeaz\ presiune acustic\. Punctul de plecare la
senza]ia auditiv\ se produce pentru aceast\ scal\, ce define[te valoarea 0
vibra]ii av^nd frecven]a `ntre 16 [i dB ce corespunde presiunii de 20TPa
20000 Hz. (micropascali) iar valoarea maxim\ de
Acest interval define[te domeniul de un milion de TPa corespunde limitei de
audibilitate care este m\rginit de pragul 120 dB (fig.10.1.I).
de audibilitate (limita inferioar\) [i Transmiterea nivelului de intensitate
pragul senza]iei dureroase (limita a unui sunet la o anumit\ frecven]\, din
superioar\) (fig. 10.2.II). scara decibelilor `n scara fonilor a
Conven]ional ca limit\ inferioar\ se nivelului de intensitate, corespunz\tor
consider\ sunetul cu frecven]a de 1000 senza]iei auditive se poate realiza prin
Hz [i presiunea sonor\ de 2.10-5 N/m2 utilizarea curbelor de egal\ t\rie `n foni.
iar limita superioar\ are presiunea Aprecierea comparativ\ a nivelelor
acustic\ de 2.10 N/m2 la aceea[i intensit\]ii zgomotelor prezint\ mai jos
frecven]\. valori ce caracterizeaz\ nivelul de
Caracteristicile ce exprim\ cantitativ intensitate `n diferite condi]ii practice:
senza]ia auditiv\, t\ria sunetului • fo[netul frunzelor 10 foni;
perceput de ureche este nivelul de • strad\ lini[tit\ cu locuin]e 30 foni;
intensitate a unui sunet: • birou de copiat acte cu ma[ini de
I p dactilografiat 70 foni;
L a = 10 log a0 = 20 log ⋅ a0 (10.7)
Ia pa • discotec\ 110 foni;

130
• decolare avion 120 foni; (p^sl\, vat\ mineral\, plut\) au
• turboreactoare 170 foni. coeficientul de absorb]ie acustic\
Ia=0,2...0,8. Acest coeficient depinde de
Propagarea sunetelor
frecven]a undei sonore [i de
Unda acustic\ ce `nt^lne[te un propriet\]ile de absorb]ie ale materialului
obstacol sufer\ modific\ri ale direc]iei Absorb]ia acustic\ a unei `nc\peri se
de propagare [i ale caracteristicilor determin\ cu rela]ia:
energetice. O parte din energia undei A = ∑ α i ⋅ Si (10.11)
acustice se reflect\, alta este absorbit\
`n care:
de obstacol, iar restul se transmite (fig
10.2.III.). Bilan]ul energetic `n cazul Ii – coeficient de absorb]ie al
obstacolelor de grosimi finite este dat de materialului sau al obiectului din
rela]ia: `nc\pere;
Ei=Er+Ea+Etr (10.8) Si – suprafa]a elementului alc\tuit din
Se `mparte rela]ia cu Ei – energia materialul cu coeficientul de absorb]ie Ii
acustic\ incident\: (m2).
1=Ir+Ia+Itr (10.9) Modurile de transmitere a zgomotelor.
Valoarea coeficientului de transmisie Din exterior, zgomotele din traficul rutier
este neglijat\ (Itr=0,001) datorit\ faptului [i zgomotele interioare ce pot proveni
c\ energia transmis\ este considerat\ de la oameni, televizoare, radiouri,
ca fiind absorbit\ de suprafa]a `nc\perii: instala]ii se propag\ prin conduc]ie
1=Ir+Ia (10.10) aerian\ (zgomote aeriene) sau prin
conduc]ie solid\ (zgomote structurale)
Absorb]ia acustic\ a elementelor de
(fig.10.2.IV.).
construc]ie prezint\ importan]\ `n cazul
Dup\ modul de transmitere,
mic[or\rii efectelor nocive ale
zgomotele pot fi: propagate prin aer
zgomotului.
(zgomote aeriene), propagate prin [oc
Coeficientul de absorb]ie (Ia) se
(zgomote de impact) [i produse de
determin\ experimental `n camera
func]ionarea utilajelor [i instala]iilor.
reverberant\ pe probe p^n\ la 10 m2,
prin m\sur\tori ale absorb]iei `nc\perii, M\surarea zgomotului [i analiza
cu [i f\r\ material fonoabsorbant. acestuia este o problem\ important\ `n
Materialele de construc]ii compacte elaborarea programelor de poluare
(c\r\mid\, beton, o]el, lemn), la care sonor\ [i permite ameliorarea calit\]ii
energia acustic\ reflectat\ este mare, vie]ii (fig.10.3.II.).
coeficientul de aborb]ie este M\surarea zgomotului se realizeaz\
Ia=0,02...0,08. cu sonometrul, aparat portabil, care are
Materialele poroase av^nd un r\spus fa]\ de semnalele acustice,
proprietatea de absorb]ie a sunetului de acea[i form\ ca [i urechea uman\.

131
Semnalul sonor este convertit `ntr-un
semnal electric, cu ajutorul unui

132
Unda sonor\. Domeniul de audibilitate. Bilan] energetic sonor
Atenuarea zgomotului cu distan]a

I. Propagarea sunetului Caracteristicile undei sonore Frecven]a sunetelor


Lungimea de und\

Presiunea sonor\
p Frecven]\ `nalt\
t
Amplitudine
p Frecven]\ joas\
t
Timp

Lungime de und\ Perioada

II. Domeniul sunetelor audibile III. Bilan] energetic sonor

Element
dB
Pragul senza]iilor dureroase Energie de construc]ie
(perete, plan[eu)
120
100
reflectat\
Nivel sonor

Domeniul de audibilitate
80
60
Domeniul vorbit
40 Energie incident\ Energie
20
0
Prag de audibilitate acustic\ transmis\
Hz
-10
12,5 25 50 100 200 400 800 1600 3200 6400 12500

Frecven]a
Energie
acustic\
absorbit\

IV. Atenuarea zgomotului cu distan]a

28
Sc\derea intensit\]ii

24

20
sonore (dB)

15
91 dB
94 dB 12

100 dB 97 dB 8

15m 4
30m 0
600m 5 10 15 20 25
2400m Distan]a parcurs\ de sunet (m)

Fig. 10.2 I. Propagarea [i caracteristicile undelor sonore. II. Domeniul de


audibilitate. III. Bilan] energetic acustic. IV. Atenuarea zgomotului cu distan]a.

133
microfon de `nalt\ calitate. Semnalul se evit\ efectuarea m\sur\torilor; c^mp
electric de nivel sc\zut este amplificat reverberant l^ng\ suprafe]ele care
pentru a fi citit pe un ecran. ~n reflect\ zgomotul, unde nu se pot
continuare semnalul e trecut printr-un realiza m\sur\tori corecte [i c^mpul
filtru (de o treime de octav\). Dup\ o `ndep\rtat situat `ntre primele dou\
amplificare suplimentar\, semnalul este c^mpuri. Acesta poate fi determinat
suficient de ridicat pentru a putea fi atunci c^nd nivelul acustic se reduce cu
indicat pe aparat (nivelul de presiune 6 dB la o dublare a distan]ei fa]\ de
acustic\ `n dB). Semnalul este surs\. ~n acest\ zon\ trebuie efectuate
disponibil [i pentru alimentarea unor m\sur\torile (fig 10.3.V.).
`nregistratoare. Un circuit va men]ine Alt factor care poate influen]a precizia
indica]ia acului, de pe ecranul m\sur\torii este nivelul zgomotului de
aparatului, la valoarea maxim\ ap\rut\. fond comparat cu zgomotul ce se
M\sur\torile se pot realiza `n condi]ii m\soar\. Este necesar ca nivelul
de c^mp liber, f\r\ prezen]a zgomotului m\surat s\ fie cu 3 dB mai
suprafe]elor reflectante `n exterior sau mare ca cel de fond.
`n camera anecoid\ (surd\), `n care
10.2 IZOLAREA ACUSTIC| LA
pere]ii, tavanul [i podeaua sunt
ZGOMOT AERIAN
acoperite cu materiale fonoabsorbante
pentru a elimina orice reflexie (fig Zgomotul aerian poate ac]iona la
10.3.V.). exteriorul cl\dirilor sau la interiorul
Nivelul de presiune acustic\ se poate `nc\perilor. Zgomotul exterior poate fi
m\sura `n toate direc]iile `n jurul sursei produs de circula]ia vehiculelor, a
sonore, f\r\ interferen]a undelor pietonilor, func]ionrea instala]iilor
reflectate (fig 10.3.I.). M\surarea `n industriale. Sursele interioare de zgomot
cadrul unui c^mp acustic difuz (energia pot fi: oamenii, instrumentele muzicale,
acustic\ este egal distribuit\ `n toat\ televizoare, instala]ii tehnice (fig
`nc\perea) se efectueaz\ `n camera 10.3.III.).
reverberant\, la care suprafe]ele nu
sunt paralele fiind finisate cu un material Protec]ia `mpotriva zgomotelor
dur [i reflectant. exterioare se poate realiza prin:
Practic majoritatea m\sur\torilor `ndep\rtarea cl\dirilor de sursa de
acustice sunt realizate `n `nc\peri `ntre zgomot sau intercalarea uneia sau mai
aceste dou\ limite (fig 10.3.V.). multor [iruri de perdele plantate cu
Determin\rile vor fi efectuate `n foioase [i cu arbu[ti (reducere cu 7 dB
pozi]ia normal\ a urechii umane. la o perdea de arbori de 30 m l\]ime);
C^mpul acustic `ntr-o `nc\pere obi[nuit\ interpunerea unor ecrane fonoizolatoare
cu o surs\ de zgomot se poate `mp\r]i (rambleuri acoperite sau nu cu arbori,
`n: c^mp apropiat, l^ng\ surs\, `n care ecrane din beton armat); amplasarea

134
Propagarea [i m\surarea zgomotului
I. Propagarea sunetului
Camer\ anecoid\ (camer\ surd\) Camer\ reverberant\

S
S - surs\ de zgomot

II. Schem\ de m\surare a zgomotului Ie[ire

Instrument

Re]ele de Redresor
Microfon (M) Amplificator (A) ponderare Amplificator (A)
de valori
Conectare la filtrele eficace Circuit de
externe men]inere

III. Sta]ie pentru determinarea izol\rii acustice la zgomot aerian (a) [i de impact (b)

a b Ciocan standard

Difuzor (D)
Camera de Camera de Camera de
emisie recep]ie recep]ie

M M Prob\ Microfon (M)


plan[eu
D Prob\ perete

V. Zonarea câmpului acustic

IV. Propagarea zgomotului Dublul lungimii


`ntr-o camer\ obi[nuit\ obiectului la care
m\sur\m zgomotul
sau
Lungime Câmp liber Câmp
de und\ reverberat
Zgomot reflectat

Zgomot direct

Câmp apropiat Câmp `ndep\rtat


Distan]a de la
sursa sonor\
(scar\ log.)

Fig.10.3.I. Propagarea zgomotului. II. M\surarea zgomotului. III. Determinarea


izol\rii acustice `n laborator. IV. Propagarea zgomotului `ntr-o `nc\pere
obi[nuit\. V.zonarea câmpului acustic

135
`nc\perilor auxiliare `n cl\dirile de locuit Ran – grad necesar de izolare
spre sursele de zgomot. acustic\ la zgomot aerian (dB);
Alte m\suri de protec]ie `mpotriva Valoarea gradului de izolare acustic\
zgomotelor exterioare sunt: zonificarea normat (Ran) pentru un element de
localit\]ilor (zona de locuit, zona construc]ie se stabile[te pe baza
industrial\, zona de agrement); expresiei:
`ntre]inerea drumurilor [i a mijloacelor Ran = L t − L ad (dB) (10.14)
de transport; realizarea unor vehicule `n care:
silen]ioase. Lt – nivel teoretic al zgomotului
Atenuarea zgomotelor `n aer scade perturbator, care este func]ie de
cu logaritmul distan]ei fa]\ de sursa de destin]ia `nc\perilor (dB);
zgomot conform rela]iei (fig 10.2.IV.): Lad – nivelul admisibil al zgomotului
L d = L s − K ⋅ 20 lg⋅ d (dB) (10.12) din `nc\pere, care este func]ie de natura
`n care: activit\]ii [i cerin]ele de confort acustic
Ld – nivelul zgomotului atenuat (dB); (Cz).
Ls – nivelul zgomotului la surs\ (dB); Nivelul teoretic al zgomotului
K – coeficient ce ia `n considerare perturbator - Lt se stabile[te `n benzi de
influen]a transmisiei sonore la nivelul frecven]\ iar pentru nivelul admisibil al
terenului (0,9 – asfalt, 1,0 - p\m^nt, 1,1 zgomotului de intensitate admisibil – Lad
- gazon); (Cz) se consider\ curba criteriului de
d – distan]a la care se consider\ zgomot.
atenuarea zgomotului fa]\ de surs\ (m). Influen]a absorb]iei sonore din
Intensitatea sonor\ a zgomotului `nc\pere se poate estima cu rela]ia:
scade cu 6 dB la fiecare dublare a A
R′aef = R aef + 10 log (dB)(10.15)
distan]ei. V^ntul influen]eaz\ transmisia S
zgomotului `n direc]ia sa, aduc^nd o `n care:
cre[tere de 10...20 dB. R!aef - gradul de izolare acustic\
Umiditatea m\rit\ a atmosferei corectat, (dB);
mic[oreaz\ distan]a de propagare [i Raef -gradul de izolare acustic\ f\r\
atenueaz\ intensitatea zgomotului. influen]a absorb]iei acustice,
(dB);
Dimensionarea elementelor de A - absorb]ia total\ a `nc\perii, (m2);
construc]ie la zgomot aerian implic\ S - suprafa]a total\ a elementului de
considerarea inegalit\]ii: construc]ie, (m2).
Raef ≥ R an (dB) (10.13) Indicele efectiv de izolare acustic\
`n care: (Raef) se determin\ pentru un element
Raef – indicele efectiv de izolare de construc]ie (perete sau plan[eu), ce
acustic\ (dB); se consider\ ca un ecran simplu,

136
asimilat cu un piston rigid, care vibreaz\ se poate realiza `n cadrul Sta]iei
datorit\ presiunii undelor acustice [i se acustice, cum este cea de la Facultatea
deplaseaz\, cu `ntreaga lui mas\, de Construc]ii [i Arhitectur\ din Ia[i.
vibr^nd. Astfel, el constitue o surs\ Sta]ia acustic\ este alc\tuit\ din
sonor\ care transmite vibra]iile acustice dou\ camere complet independente
de la mediul, cu sursa acustic\, la (emisie [i recep]ie) iar peretele testat se
mediul din cealalt\ parte a peretelui. pozeaz\ `n golul `ntre ele, prev\zut prin
Valorile lui Raef pentru un element de concep]ia sta]iei (fig 10.3.III.).
construc]ie se determin\ aproximativ cu Indicele efectiv de izolare acustic\ a
ajutorul rela]iei: elementului testat ( de exemplu un nou
π ⋅ f ⋅m tip de perete) se determin\ `n benzi de
Raef = 20 ⋅ log⋅ (dB)(10.16)
ρ0 ⋅ c frecven]\ de o octav\, cu ajutorul
`n care: rela]iei:
f – frecven]a vibra]iei produs\ de S
R′aef = L1 − L 2 + 10 ⋅ log (10.17)
sursa acustic\ (Hz); A
m – masa elementului de construc]ie `n care:
pe unitate de suprafa]\ (Kg/m2); L1, L2 – nivelul de zgomot m\surat `n
Y0,c – rezisten]a specific\ acustic\ a camera de emisie [i respectiv `n cea de
mediului de propagare (impedan]a recep]ie (dB);
acustic\) `n cazul aerului, produsul `ntre S – suprafa]a elementului desp\r]itor
densitatea aerului [i viteza de testat (m2);
propagare a undei acustice are valoarea A – suprafa]a de absorb]ie
414 N,s/m3. echivalent\ a `nc\perii de recep]ie ce se
Deci indicele efectiv de izolare determin\ pe baz\ de m\sur\tori,
acustic\ a elementului de construc]ie utiliz^nd rela]ia:
depinde de frecven]\ [i de mas\. V
A = 0,163 ⋅ (10.18)
Rela]ia poart\ denumirea de legea T
masei, stabilit\ de Berger. `n care:
Indicele efectiv de izolare acustic\ la V – volumul `nc\perii (m3);
zgomot aerian variaz\ exponen]ial cu T – durata de reverbera]ie (s).
masa elementului de construc]ie. La Capacitatea de izolare la zgomot
dublarea masei sau frecven]ei se aerian a unui perete de
ob]ine o atenuare de 4 dB. Valorile compartimentare, se aprecieaz\ prin
experimentale ale indicelui efectiv de compararea caracteristicii de frecven]\
izolare acustic\ al pere]ilor sunt mai a indicilor efectivi de atenuare acustic\ -
mici ca cele calculate. curba efectiv\ [i caracteristica de
frecven]\ a indicilor admisibili de
Determinarea experimental\ la scar\
atenuare acustic\ - curba standard
natural\ a indicelui de atenuare acustic\
corespunz\toare cerin]elor de izolare

137
acustic\ a unit\]ilor func]ionale ale unei construc]ie [i frecven]a oscila]iilor
cl\diri. sonore, cresc^nd propor]ional cu
Indicele de izolare la zgomot aerian logaritmul acestor m\rimi.
EA indic\ aprecierea global\ a Pere]ii [i plan[eele cu dimensiuni [i
capacit\]ii de izolare la zgomot aerian a mase apreciabile, au o frecven]\ proprie
unui perete desp\r]itor. a oscila]iilor foarte joas\. Aceste
Indicele EA este ordonata m\surat\ `n elemente de construc]ie opun o
dB cu care trebuie translat\ curba rezisten]\, datorit\ iner]iei, undelor
standard. Valoarea total\ a abaterilor sonore. Aducerea `n stare de oscila]ie a
negative ale ordonatei curbei efective, unui obstacol masiv este dificil\, deci se
de la curba standard translat\, trebuie asigur\ o izolare acustic\ bun\. Pere]ii
s\ nu dep\[easc\ 30 dB. Cela dou\ alc\tui]i din diverse materiale (beton,
curbe se consider\ suprapuse dac\ c\r\mid\, piatr\) la mas\ egal\ au
abaterea negativ\ medie este de acela[i indice de izolare acustic\, deci
aproximativ 2 dB pentru cele 15 treimi vor atenua zgomotele (cu aceea[i
de octav\ `n intervalul 100...3150 Hz. frecven]\) cu acela[i num\r de dB.
Calculul simplificat al indicelui efectiv Zgomotele cu frecven]\ `nalt\ sunt mai
de izolare acustic\ (Raef) se poate puternic atenuate ca cele cu frecven]\
realiza cu rela]iile: joas\. ~n cazul frecven]ei din intervalul
Raef=13,5 log m+13 (10.19) 50...5000 Hz, pentru zgomote obi[nuite,
`n care: capacitatea de izolare acustic\ depinde
m<200 Kg/m2 – masa unui perete numai de logaritmul masei. Dublarea
monostrat; masei (peretelui sau plan[eului)
Raef = 13,5 log(m1 + m2 ) + 13 + ∆R (10.20) spore[te capacitatea de izolare acustic\
cu numai 4...6 dB. Permeabilitatea
`n care:
elementului de construc]ie desp\r]itor
m1, m2 – masele straturilor 1 [i 2
are o influen]\ defavorabil\ asupra
(separate cu o lamel\ de aer) ale unui
izol\rii acustice (neetan[eit\]i la pere]i
perete (m < 200 Kg/m2);
[i/sau t^mpl\rie). Atenuarea acustic\ se
-R – sporul de izolare datorat
poate realiza prin utilizarea pere]ilor
stratului de aer (dB);
dubli `n locul pere]ilor simpli omogeni
Valoarea indicelui efectiv de izolare
(peretele de zid\rie de 25 cm grosime
acustic\ (Raef) determinat\ cu rela]iile de
are EA=+2 dB). Pere]ii dubli f\r\ leg\turi
mai sus, consider\ valori medii pentru
rigide `ntre straturile paralele, d^nd
frecven]a de 500 Hz (media geometric\
posibilitatea de oscila]ie independent\,
`ntre 50 [i 5000 Hz).
sub ac]iunea undelor sonore conduc la
Izolarea acustic\ a pere]ilor [i
o mai bun\ izolare acustic\ (de exemplu
plan[eelor la zgomot aerian depinde `n
peretele dublu din zid\rie de 12,5 cm
principiu de masa acestor elemente de
grosime, cu material intermediar izolant

138
de 2 cm are EA=+13 dB). Peretele dublu acustic\ a plan[eelor este influen]at\ [i
cu strat intermediar de aer are un spor de alc\tuirea pardoselii.
de izolare acustic\ de 6...9 dB `n medie 10.3. IZOLAREA ACUSTIC| LA
fa]\ de legea masei. Acest spor depinde
ZGOMOTUL DE IMPACT
de distan]a `ntre pere]i. Pentru a evita
fenomenul de rezonan]\, grosimea Comparativ cu zgomotul aerian, la
stratului de aer la o structur\ de pere]i care sursa ac]ioneaz\ asupra
din dou\ straturi cu mase m1 [i m2 elementului de construc]ie indirect, prin
rezult\ din: intermediul undelor acustice ce se
1 1 propag\ prin aer, zgomotul de impact
da min = = (10.21) este produs de ac]iunea direct\ prin
m1 + m2 m
[oc.
iar valoarea frecven]ei de rezonan]\ se
Zgomotul de impact poate proveni
va determina cu rela]ia:
din: circula]ie, c\derea obiectelor,
120
frez = (10.22) mi[carea mobilierului.
m ⋅ da Sub efectul zgomotului de impact
`n care: elementul de construc]ie vibreaz\,
da - grosimea stratului de aer. transform^nd energia primit\, `n energie
~n cazul pere]ilor cu greutate aerian\ pe care o transmite mediului
apreciabil\, spa]iul `ntre ziduri e `nconjur\tor sub form\ de unde sonore.
recomandabil s\ r\m^n\ liber, la Energia instantanee de vibra]ie a
greutate medie materialul izolator plan[eului, la zgomotul de impact, este
acustic, trebuie fixat numai pe unul din mai mare dec^t cea generat\ de
pere]i. La pere]ii u[ori spa]iul zgomotul aerian. Din acest motiv [i
intermediar trebuie umplut integral cu datorit\ u[urin]ei cu care undele
material absorbant. M\rirea capacit\]ii provocate de impact se propag\ `n
de izolare fonic\ se realizeaz\ prin medii solide, izolarea la zgomot de
amortizarea vibra]iilor pere]ilor impact a plan[eelor are prioritate.
desp\r]itori [i prin absorb]ia sunetului. Gradul de izolare la zgomot de
Plan[eul din beton armat cu masa impact a plan[eelor se determin\
360 Kg/m2 (grosime > 14 cm) va asigura experimental, prin ac]iunea de impact
o izolare acustic\ satisf\c\toare la exercitat\ prin intermediul unui
zgomot aerian. Pentru a nu mic[ora dispozitiv standard interna]ional (fig
izolarea acustic\ a plan[eului se vor 10.3.III.b.).
evita prevederea de goluri neumplute. Nivelul de intensitate auditiv\ a
~mbun\t\]irea capacit\]ii de izolare zgomotului `n camera de emisie se
acustic\ a plan[eului se poate realiza noteaz\ cu L1, iar nivelul de intensitate a
printr-un tavan suspendat sunetului `n `nc\perea de recep]ie se
fonoabsorbant. Capacitatea de izolare noteaz\ cu L2. Pentru ca zgomotul de

139
impact s\ nu afecteze confortul `n de `nc\peri, separate de plan[ee dar [i
`nc\perea inferioar\ este necesar ca de destina]ia cl\dirii.
nivelul global de intensitate auditiv\ a Aportul pardoselii la atenuarea
sunetului L2 s\ satisfac\ rela]ia: zgomotului de impact depinde de
L2< 85 – logA (10.23) rigiditatea materialului, de capacitatea
`n care: sa de amortizare local\ a oscila]iilor
A – aria de absorb]ie echivalent\ din provenite din [oc. Aportul suplimentar la
`nc\perea de recep]ie (m2). izolarea acustic\ datorit\ pardoselii se
Aprecierea calit\]ii de izolare a determin\ cu rela]ia:
plan[eului la zgomotul de impact se ∆L = L n1 − L n2 (dB) (10.25)
realizeaz\ prin considerarea valorilor `n care:
curbei standard ale nivelului admisibil al -L - `mbun\t\]irea izol\rii acustice;
intensit\]ii sonore la zgomot de impact Ln1 – nivelul de zgomot `nregistrat `n
(Lna). `nc\perea de sub plan[eul f\r\
Nivelul normat al zgomotului de pardoseal\ izolant\, ac]ionat de
impact, care ia `n considerare pe l^ng\ “ciocanul standard”;
zgomotul direct radiat de plan[eu [i Ln2- nivelul `nregistrat `n cazul
zgomotul reflectat, se calculeaz\ cu plan[eului cu pardoseal\ izolant\.
rela]ia: Pardoselile moi, cu raportul `ntre
A modulul de elasticitate [i grosime de
L n = L 2 − 10 ⋅ log 0 (dB)(10.24)
A ordinul 100...500 Kg/cm3, asigur\
`n care: comport\ri elastice la zgomotul de
L2 – nivelul zgomotului cauzat de impact. Aportul acestor pardoseli la
ciocanul standard, m\surat la etajul izolarea acustic\ este de 8 dB la covorul
inferior (dB); P.V.C. pe suport textil [i de 16 dB la
A0 – suprafa]a de absorb]ie acustic\ covorul P.V.C. pe suport de p^sl\ PNA
echivalent\, de referin]\ (10 m2); (360 g/m2). Pardoselile din parchet au
A – suprafa]a de absorb]ie real\ a un aport mic la izolarea zgomotului de
`nc\perii de sub plan[eu, m\surat\ in- impact (5 dB) excep]ie f\c^nd solu]ia de
situ (m2). parchet cu substrat din pudret\ de
Semnul minus din rela]ie, rezult\ din cauciuc (18 dB) sau PFL poros de 25
faptul c\ logA0/A este negativ\ (A>A0). mm grosime (11 dB).
Asigurarea condi]iei de confort la Dala flotant\ este o pardoseal\
zgomotul de impact implic\ `nscrierea alc\tuit\ dintr-un material de uzur\ dur,
curbei valorilor efective Ln `n zona rezemat pe o plac\ rigid\, care prin
rezultatelor favorabile. Standardele intermediul unui strat elastic reazem\
precizeaz\ clasa de `ncredere a pe plan[eul brut.
plan[eelor privind cerin]ele de confort la Placa rigid\ este alc\tuit\ din beton
zgomot de impact func]ie de categoria slab armat (3,5...4 cm), PFL poros, PAL

140
f\r\ a avea contact direct cu structura Mic[orarea zgomotului la solu]ia cu dal\
pere]ilor de pe contur. flotant\ cre[te cu frecven]a (cu valori de
Stratul elastic, ce are rol de 4...10 dB la o octav\). Aportul pardoselii
amortizare a oscila]iilor din impact, se flotante este mai mare cu c^t
realizeaz\ din pl\ci de polistiren, coeficientul de rigiditate dinamic\ e mai
pudret\ de cauciuc. mic.
Placa rigid\ transmite deformarea Pere]ii desp\r]itori se vor poza pe
local\ datorit\ impactului sub form\ de plan[eul brut prin intermediul unui strat
unde de `ncovoiere. Aceste unde sunt elastic. Pere]ii cu greutate redus\ se pot
amortizate de stratul elastic [i transmise a[eza pe dala flotant\ tot prin
plan[eului brut. intermediul unui strat elastic.
Placa rigid\ cu stratul elastic Pardoseala din parchet (2,5 cm) pozat
formeaz\ un sistem oscilant a c\rui pe dala flotant\ din beton armat (3,5
frecven]\, dac\ coincide cu frecven]a cm) ce reazem\ pe o pudret\ de
[ocului favorizeaz\ aceast\ transmisie. cauciuc (2 cm) va conduce la o
Atenuarea zgomotului va fi mai reducere a zgomotului de impact cu 18
accentuat\ `n domeniul frecven]elor ce dB.
dep\[esc frecven]a de rezonan]\.

141