Curs Politicile UE

1. Intoducere.Rolul si dinamica politicilor comunitare Dupa semn.Trat.Paris 1951 si instituirea CECO-Comun.Eu-na a Carb.si Otel.intre 6st.eu-ne sa format o Piata Unica de vinzare si cumpar.a carb.si otel.St.eu-ne constientizeaza k pt.o mai buna gestionare si cresterea profitului econ.e necesar de a introduce standarte unice in producerea,exploatarea,vinzarea(intre st.semnat.si unele st.terte).Astfel pt.prima a data pe continent.eu-an apare o Piata Unica teritoriul careia se rasfringea pe citeva st.Asa st.eu-ne(semnatarii) sau vazut nevoite sa renunte la pol.si normele nation.in favoarea pol.comunitare.Pt.aceasta a fost nevoie in 1-ul rind de armonizat legislatia nation.la niste standarte unice,insa,simpla instituire a pietii unice nu rezolva toate probl, st.UE-nu aveau diverse politici de taxare a materiei prime si a materiei finale; promovau pol.de vinzare difer.in raport cu st.terte(Astfel incit otel.vindut de Fr.si Germ.unui st.tert varia ca suma).Sa constientizat necesitatea crearii unei uniuni vamale ce ar fi permis instaurarea unor standarte unice a export.si imp.din aceasta zona. In 1957 e semn.Tr.Roma prin care se creaza CEE-Com.Ec.Eu-na- Piata Unica isi largeste sfera de activitate.Sunt instituite cele 4 libertati fundamentale: 1.LIBERA CIRCULARE a 1.Marfurilor 2.Serviciilor 3.Persoanelor 4.Capital. Sunt abolite restictiile vamale intre st.semnat.E de acum posibil import.si exp.bunurilor industrial si neindustr,in afara de carb.si otel.Dar exista un puternic impediment- politicile nation.ce promovau:1.monopolul producatorului autohton 2.discriminarea producator.reiesind din provenienta sa statala 3.o politica de protectionism Pol.Comunitara avea ca scop eliminarea acestor factori.Aici erau 2Metode: 1.Ajustarea politicilor la niste standarte unice 2.Renuntarea la orice pol.nation.si adoptarea unei pol.unice (St.eu-ne le era greu sa renunte de aceea erau adoptate politici paralele) St.eu-ne din nedorinta de cedare a prioritatilor nation.unui organ supranation.au adoptat decizia de a efectua viata pol.si econ.in baza a 2Politici: 1.P.Nation. ce se rasfringe pe un teritoriu bine definit.2.P.Comunitara- pe terit.st.semnatare. St.Semnatare se vedeau obligate de a duce aceeasi pol.in raport cu st.terte privind imp.si export.de bunuri. Facilitatile vamale se rasfringeau asupra 3Sfere: 1.Barierile fizice- trecerea fara control a pers.care posedau cetatenia st.semn.,precum si unitatile de transport a cetatenilor. 2.Controlul tehnic-astfel produsele st.semnat.tb.sa corespunda standartelor si normal.pietii unice.In ac.caz nu erau supuse controlului fitosanitar si puteau trece fara dificultati juridice granitele teritoriale a statelor. 3.Impozitele vamale erau excluse pt.st.semnatare la iesirea si intrarea pe terit.unui alt st.In acelasi timp sau impus standarte unice de taxare la iesirea si intrarea in spatiul Pietii unice.

2.Piata interna a UE/Piata comuna a UE Dupa semnarea Tratatului de la Roma 1957,si instituirea Com.Eur., in spatiul comunitar s-a creat o piata unica delimitata geografic de frontierele Comunitatii Europene in cadrul careia activau aceleasi set de norme standarde si reguli. Piata comunitara s-a creat in 6 etape : 1. Institutionalizarea liberului schimb prin care au fost inlaturate restrictiile de comert intre statele membre. 2. Uniunea vamala care reprezenta liberul schimb+regimul comertului extern comun. 3. Piata interna a bunurilor de consum care repr. Uniunea Vamala+Libera circulatie a bunurilor fara existenta restrictiilor de comert. 4. Piata unica formata din piata interna+Circulatia libera a serviciilor,capitalului si fortei de munca.
1

5. Uniunea monetara care reprezinta Piata unica+moneda unica. 6. Uniunea economica compusa din uniunea monetara +uniunea economica comuna. Principala preocupare a statelor membre,era elaborarea unui set de norme comunitare cu scopul armonizarii legislatiei nationale,crearea unui set de norme si standarde tehnice care ar facilita comertul dintre statele membre. Piata comuna cuprinde un spatiu fara frontiere interne,in care libera circulatie a marfurilor , serviciilor si capitalului este asigurata de acte normative. Cele 4 libertati : 1. Libera circulatie a persoanelor-In primul rind e legiferata libera circulatie a muncitorilor,astfel un cetatean al UE are dreptul sa munceasca in oricare alt stat membru, indiferent de statul de provinienta.Insa in raport cu unele state membre uneori celelalte state membre isi iau rezerve pe o perioada de timp. De regula cetatenii UE au dreptul de sedere si de munca in statele membre daca acest stat ofera posibilitatea de angajare Cetateanul are dreptul de a circula in cadrul statului unde activeaza Cetateanului i se ofera automat viza de resedinta in statul dat Muncitorul are dreptul sa detina orice functie in afara de cele administrative si politice El are dreptul de a procura si vinde teren,are dreptul de a intemeia si conduce o afacere supuninduse normelor nationale si a celor comunitare Sunt recunoscute actele de studii :primare,speciale,medii,superioare,permisuri de conducere,certificate de finisare a cursurilor etc. 2. Libera circulatie a serviciilor-care presupune acordarea de servicii de catre o firma nationala in intreg spatiul comunitar. De regula acestea sunt companiile de asigurari si bancile comerciale Activitatea comerciala- produsele cu apartenenta nationala nu au frontiere in spatiul comunitar Serviciile de transport (aerian,feroviar,auto) 3. Libera circulatie a marfurilor-care materializeaza principiile UniuniiVamale,adica exportul,importul de marfuri fara restrictii cantitative.intre statele membre sunt interzisetaxele vamale si impozitarea atit importurilor cit si exporturilor Acticvitatea pietii unice a dat posibilitatea cresterii schimburilor comerciale intre statele membre si dintre statele mebre si statele terte. S-a ameliorat cadrul concurential A permis imbunatatirea procesului de gestionare a importului de produse naturale A permis standartizarea si dezvoltarea rationala a tuturor regiunilor UE prin introducerea cotelor de productie si de realizare. Se efectueaza controlul si conducerea asupra monopolului 4. Libera circulatie a capitalului- sunt interzise restrictiile privind miscarea capitalelor si platilor. Orice investitor poate investi in orice tara si in orice regiune a spatiului comunitar fara plati aditionale. Serviciile financiare,adica investitiile directe sau indirecte nu vor fi supuse taxarii duble in spatiul comunitar,in conditiile in care ele provin dintr-un stat membru ,nu si din unul tert In cadrul UE exista libera circulatie a resurselor financiare a cetatenilor,insa ele pot fi inghetate sau stopate, in cazul cind se presupune sau se demonstreaza ca ele ar avea legatura cu gruparile teroriste internationale sau cu gruparile criminale. 3. Politicile si spatiul monetar comunitar In procesul construirii europene,un rol important ii revine politicilor monetare.Disparitia frontierelor terestre atrage dupa sine necesitatea crearii unei valute unice si puternice. Statele devin foarte dependente si microcrizele la nivel national,atrag dupa sine complicatii financiare si in alte state. Unitatea monetara a fost instituita in citeva etape :
2

Crearea rapoartelor financiare datorita fluctuatiilor valutare a statelor comunitatii europene de politicile si programele comunitare Crearea sistemului monetar European Institutionalizarea uniunii monetare In cadrul procesului de constituire a UE,statele membre erau datoare cu politicile sale nationale,cu rezervele valutare,stabilirea cursurilor valutare,marirea dobinzilor,etc. Afost nevoie de racordarea politicilor financiar valutare la standardele si normele comunitare prin instituirea acelorasi reguli si drepturi pentru jucatorii financiari.Pentru o mai buna stabilitate a valutei nationale aceasta a fost convertita din dolari in aur iar mai apoi si in euro,cu scopul de a nu fi dependenti de crizele economice din afara spatiului comunitar. La inc.anilor 90, Com.Eur., elaboreaza mai multe proiecte cu privire la viitoarea reuniune monetara si cu privire la moneda unica. Pentru aceasta a fost nevoie de instituirea sistemului european al bancilor centrale in cadrul carora activau bancile bancile central nationale si banca europeana.ele coordonau politicile monetare,finaciare dau avizuri Parl.,Consiliului si Comisiei in cazul in care in aceste institutii se punea la dezbatere sau se supunea la vot un proiect lagislativ pe problemefinanciare si monetare. La fel se planifica schimbarea bancilor nationale cu una unica europeana.Pentru aceasta trebuia sa dispara elementul cheie al bancilor nationale-valuta nationala si schimbarea acesteia in valuta unica. S-a stabilit o perioada de trecere de la valuta cea nationala la cea comunitara compusa din 3 etape : Fiecare stat are valuta sa proprie Sunt valabili banii nationali dar si cei comunitari Banii nationali urmeaza sa dispara si va ramine doar valuta comunitara Instituirea Uniunii Monetare atrage dupa sine o serie de obligatii a statelor care tind a fi parte sau deja sunt parte a UE.Astfel deficitul public nu trebuia sa depaseasca 3 % iar datoriile interne si externe sa nu depaseasca 60% din PIB. La fel se stabileste rata inflatiei, aceasta poate sa varieze de la 15% pina la 2%. Pentru stabilitate monetara este nevoie de standardizarea preturilor la bunuri si servicii ,insa oricum se ia in calcul spacificul regiunii date. Pe tot parcursul schimbarilor date, institutiile implicate in politica monetara au fost bancile nationale si banca central europeana. Instituirea pietii monetare unice a dat posibilitatea: Eliminarii avantajelor nationale Cresterea concurentei Eliminarea standardelor duble Impunerea acelorasi norme si activitati bancare (acordarea de credite si depozite banesti) Banca Central Europeana,prin intermediul Comisiei UE are posibilitatea de a :

Avertiza un stat in cazul in care acesta a incalcat partial sau total una din obligatiile sale De a sanctiona in cazul in care un stat incalca sistematic indatoririle sale fata de comunitate Statele nationale sunt obligate dupa aderare la Uniunea Monetara sau chiar in perioada de admitere,sa-si coordoneze in totalmente politicile sale valutare si financiare cu cele comunitare. In caz de microcrize economice, catastrofe naturale sau alti factori obiectivi sau subiectivi,statele membre vor ajuta statul care a avut de suferit cu scopul ca criza data sa nu se extinda in spatiul comunitar. Principalul organ care supravegheaza elaborarea si implimentarea politicilor comunitare,este Comisia UE.Ea are dreptul sa propuna Consiliului UE,excluderea unui stat din spatiul monetar comunitar Comisia la fel stabileste rata schimbului monedei unice la recomandarea Bancii Centrale.
3

La fel ea gestioneaza rezervele valutare comunitare.

4.Finantarea si bugetul comunitar Sistemul financiar si comunitar caracterizat complex si autonom nedepinzind de statele nationale. In procesul dat e implicat consiliul UE, comisia UE si parlamentul UE. Finantarea UE este din 2 directii : 1. Resurse proprii a UE 2. Resurse financiare a fiecarui stat national. Din 1958 UE dispune de un buget comunitar care pina in 1970 este format doar de depunerile financiare a statelor nationale. Dupa 1970 incepe sa capete un grad mai mare de autonomie si pe linga depunerile nationale apar si resurse proprii. Principiile elaborarii proiectului bugetar : 1. Unitate-ceea ce presupune ca toate veniturile si cheltuielile tutror institutiilor comunitare sunt vazute in ansamblu. 2. Universalitate-veniturile acopera toate cheltuielile si nu se creaza anumite categorii de venituri care s-ar folosi de cheltuieli. 3. Anualitate-bugetul UE este adoptat anual reiesind din perspectivele financiare multianuale. 4. Transparentza-toate etapele elaborarii si documentele finale sunt prezentate publicului larg. Varianta finala este publicata in jurnalul oficial UE, unde sunt traduse si autorizate in toate limbele UE. 5. Echilibrul-in procesul elaborarii trebuie de luat in calcul toate veniturile shi cheltuielile UE, astfel in cit sa nu existe sectoare neacoperite. UE nu are dreptul de a lua credite, astfel nu-si poate permite sa aiba dificit bugetar, in acelasi timp in cazul in care este surplus bugetar banii automat sunt transferatzi pe anul urmator. 6. Unitatea de cont-toate cheltuielile shi veniturile UE se calculeaza exclusiv in euro. 7. Gestionarea bugetara-este atribuita parlamentului UE si Curtii de Conturi Procedura de adoptare a bugetului comunitar : 1.Anual, toate institutiile UE trebuie sa elaboreze un proiect in care sa fie prevazut expres cheltuielile si veniturile acestora. Proiectul dat va fi prezentat comisiei UE pina in data 1 iulie. 2.In baza acestor proiecte, comisia elaboreaza un anti proiect in care sunt prevazute cheltuielile si veniturile UE pentru 1 an bugetar, la fel comisia UE are dreptul sa propuna modificari, rationalizari shi adaosuri. 3.Anti proiectul comisiei se prezinta consiliului pina in data de 1 septembrie. Consiliul folosind metoda codeciziei impreuna cu parlamentul, discuta si se pronunta asupra priectului dat in 1 lectura. Pina la data de 5 octombrie trebuie sa aiba loc cel putin o sedinta.4.Consiliul voteaza prin majoritatea calificata anti proiectul, acesta transforminduse in proiect bugetar.5.Proiectul bugetar este transmis parlamentului european care in maxim 45 de zile trebuie sa se pronunte asupra proiectului. Parlamentul poate intreprinde : -Sa repinga proiectul in totalitate cu conditia ca pentru aceasta vor vota 2/3 din deputati. Proiectul este reintors consiliului, acesta fiind nevoit sa prezinte unul nou. In cazul in care la inceputul anului calendaristic nu e adoptat bugetul comunitar UE va cheltui pentru fiecare luna cite 12% in calcul cu bugetul anterior. -Parlamentul poate sa formeze amendamente la cheltuielile neobligatorii si sa accepte sau sa respinga pe cele obligatorii. -Parlamentul poate sa aprobe proiectul si fara amendamente. In cazul reintoarcerii proiectului la Consiliu, acesta are la dispozitie 15 zile pentru a propune un nou proiect. Daca consiliul prin majoritatea calificata accepta modificarile, proiectul se reintoarce in parlament. In acelasi timp, proiectul poate fi retrimis fara schimbari structurale. Parlamentul are la dispozitie 15 zile pentru a se pronunta asupra noului proiect prin : -repspingere ; -adoptare ; -amendament. Presedintele parlamentului UE are functia de a supune la vot si de a anunta comisia si consiliul ca bugetul a fost adoptat. SURSELE FINANTARII UE : 1.Sursele traditionale-UE retine 10% din platile de devamare, impozitele agricole, impozitele pe bunurile mobile si imobile. Principalii bani provin din orasele porturi si aeroporturi comerciale prin care intra cea mai mare parte a bunurilor comercializate in spatiul comnunita. 2.Resursele TVA-UE retine 1% din TVA-ul din statele nationale. 3.Resursele PIB-fiecare stat membru participa financiar la bugetul comunitar reiesind din PIB-ul national, dar acesta nu poate depasi 1,27% . BUGETUL COMUNITAR ESTE INDREPTAT PENTRU : 1.Buna functionare administrativa si tehnica a institutiilor UE.2.Acoperirea financiara a politicilor comunitare.3.Ajutoare financiare UE acordate statelor
4

terte.4.Participarea la operatiuni militare si operatiuni postconflict.Aproximativ 80% din bugetul comunitar este format din participarea financiara a statelor nationale.In ultimul timp, in UE persista ideea elaborarii bugetului multianual. Incepind cu anul 1988 era elaborat un proiect general pentru o perioada de 5 ani iar mai apoi dupa tratatul de la Nisa dupa o perioada de 7 ani. Actiunea data a fost intreprinsa pentru : Rationalizarea cheltuielilor multianuale ;nici o politica comunitara nu poate fi planificata pe un an,politicile avind un caracter strategic si de lunga durata. Pentru a opri beligeranta financiara ,anual are loc o lupta institutionala dintre comisie,consiliu si parlament pe de o parte si statele nationale pe de alta parte. Statele au tendinta de a-si micsora varsarea financiara iar institutiile comunitare doresc marirea bugetului european, ca acesta sa fie in stare sa realizeze toate politicile si proiectele comunitare. Astfel,dupa aceeasi schema,odata la 7 ani este adoptaat bugetul multianual,iar pentru fiecare an in parte,anual e adoptata bugetul sectorial.Bugetul comunitar prevede politica generala a UE pe termen scurt:-posibilitatea extinderii geografice;-acordarea ajutoarelor statelor terte;-elaborarea si implimentarea unor noi politici;-asistenta financiara si logistica; Ue mai prevede si inghetarea unor proiecte si politici ca: -ce nu au acoperire financiara; -ce nu corespund intereselorsi prioritatilor UE; -pe problemele ce s-au consumat.

5. Politica concurentiala si protectia consumatorului in spatiul comunitar. Pentru buna functionare a pietii comunitare,este nevoie de un set de norme si reguli pe care statele nationale le-ar respecte si implimenta.Politica concurentiala este un element cheie in construirea si consolidarea pietii comunitare.Prevederile in aceasta problema au fost si in tratatul de la Roma si in actul Unic European(1986) si in tratatul de la Maastricht(1992), insa nu exista un tratat expres privind politica concurentiala. Statele membre au convenit si in urma tratativelor dificile si lungi, in noiembrie 1999 a fost semnat acordul Anticoncurential care avea la baza principiul concurenta in spatiul comunitar trebuie sa fie libera si corecta. Documentul prevede 2 tipuri de motivatii: 1.Motivatii generale ce presupun: Autonomia intreprinderilor industriale si de productie Alocarea resurselor echitabile 1. Motivatii speciale care presupun: Inlaturarea barierelor comerciale Supravegherea,sanctionarea procurarilor si vinzarilor care pot duce la monopolizarea pietii Controlul monopolurilor de stat din partea institutiilor comunitare Controlul comunitar asupra ajutoarelor statale Orice institutie juridica trebuie sa fie capabila de a concura nu doar la nivel national ci si la nivel comunitar.Institutiile europene se imlica mai putin in politicile concurentiale nationale, atragind atentia la cele de nivel comunitar,incercind sa inlature barierele artificiale si reale din acest spatiu.La fel institutiile comunitare supravegheaza ca statele nationale sa nu abuzeze de sustinerea producatorilor autohtoni si stoparea celor straini. UE dispune de mai multe instrumente de gestionare a politicii comunitare :

Instrumentrul legislativ- 1. Prin prevederile tratatelor UE, un stat sau o institutie poate fi sanctionat. 2. Comisia UE impreuna cu Consiliul si dupa consultarea Parlamentului pot adopta acte normative privind politica cancurentiala a statelor nationale si a UE Instrumentul administrativ- Comisia UE, dupa ce a fost sesizata de o persoana fiszica sau de una juridica de incalcarea normelor concurentiale,poate avertiza sau sanctiona o institutie sau un stat. Instrumentul juridic-Curtea Europeana de Justitie rezolva cazuri de solutionare a litigiilor politicilor concurentiale aparute intre 2 actori juridici care provin din 2 state nationale.
5

Instrumentul institutional- Comisia prin intermediul Directiei Generale, ghideaza si supravegheaza politica concurentiala comunitara. UE , prin implementarea politicilor concurentiale incearca a realiza interesul economic general, a nedescrimina nici o institutie economica care activeaza pe teritoriul UE si de a avea o politica economica cit mai transparenta. Principalul beneficiar al implimentarii politicilor concurentiale este consumatorul. O buna concurenta are ca rezultat: Crestera ofertelor Micsorarea preturilor Cresterea calitatii Consumatorul este parte integra a pietii comunitare.El poate influenta direct sau indirect activitatea economica a unei companii. In cadrul UE exista organizatii obstesti ale consumatorului care au statut juridic si posibilitatea de asi apara mai eficient drepturile in conditiile prestarii serviciilor proaste sau a produselor nerecomandate. Comisia organizeaza intilniri cu organizatiile de consumatori la care le sunt explicate drepturile si obligatiunile acestora. Org. de Consumatori pot depune plingeri colective in raport cu o institutie economica sau cu un stat national. Legislatia UE include 4 domenii cu referinta la politicile concurentiale: 1. Acordurile anticoncurentiale semnate la nivel bilateral si multilateral. 2. Controlul operatiunilor economice care pot duce la monopolizarea pietii 3. Supravegherea ajutoarelor ce vin din partea unui stat 4. Supravegheaza activitatea intreprinderilor ce dispun de drepturi exclusive. Statele au dreptul de a ajuta institutiile economice dar, doar in conditiile cindsectorul dat nu reprezinta un interes pentru agentii economici,adica sectoarele cele care aduc venit minim,sau neconsiderabil.

6. Politicile agricole comunitare In tratatul de la Roma (57) in articolul 3, era prevazut ca Comunitatea Europeana are o politica Agricola Comuna.Scopul principal al politicii date era crearea pietii agricole unice si rationalizarea preturilor in spatiul comunitar.Politica agricola avea citeva scopuri majore: modernizarea agriculturii in statele membre prin schimbarea instrumentariului de prelucrare a pamintului si utilajul de prelucrare a produselor prime.stabilizarea preturilor in spatial comunitar , facindule rentabile att pentru producatori cit si pentru consumatoriasigurarea standardelor de viata si a normelor vitale pentru populatia rurala.Politicile Comunitare Agricole au 2 tipuri generale :dezvolatare rurala-in spatiul comunitar populatia ocupata de agricultura reprezinta mai mult de 50%,iar ponderea agriculturii in PIB este mai putin de 50%.S-a hotarit dezvoltarea insfrasctucturii rurale prin consolidarea fermierilor mici(a fermelor de familie) Gospodariile taranesti trebuie sa aiba un ciclu inchis de productie si sa nu comercializeze produsele prime. Era nevoie de industrializarea agriculturiiprin aparitia fabricilor mici de prelucrare a materiei prime.politica agricola- este in acelasi timp si o politica sociala prin care se incearca ajutorarea paturilor mai putin dezvoltate.Se dorea inlaturarea diferentelor nivelului de viata din spatiul rural si cel urban. Era nevoie de instruirea fermierilor care sa fie in stare sa posede mijloace tehnice avansate.In acelasi timp,comunitatea europeana isi propunea mentinerea specificului rural si promovarea turismului rural. Politica Agricola Comuna e fundamentata pe 3 principii : crearea si metinerea unei piete agricole comune cu preturi standartizate. acordarea preferintelor pentru produsele comuniatare prin introducerea impozitarii marite pentru statele terte. Solidaritate financiara fiecare stat va aloca o amunita suma de bani reesind din PIB-ul national,indiferent cit are de cistigat in urma PAC. In realizarea politicilor comune sunt implicate toate cele 3 argumente (structuri) principale a UE.Consiliul UE-prin intilnirile sistematice a ministrilor agriculturii. Girectia generala a agriculturii-In cadrul Comisiei UE.Comisia parlamentara permanenta- pe probleme de agricultura.
6

Politica Agricola Comunitara este realizata prin citeva instrumente :protectia pietii interne prin sistemul de taxeadministrarea preturilor la nivel comunitarsubventii pentru produsele exportateperfectionarea structurilor de comercializareacordarea platilor compensatorii in cazuri de situatii exceptionale. Comunitatea Europeana din dorinta de asigurarea echilibrului dintre producerea si vinzarea,anual din banii comunitari se procura surplusul bunurilor agricole ceea ce ar permite mentinera preturilor stabile si mentinerea cererii. Interesul financiar de realizare PAC e fondul European de garantare si orientare Agricola.Prin instrumental dat se dezvolta nu doar agricultura traditional ci si cea ecologica.Nu toate statele sunt la fel de industrializate,astfel statele puternic industrializate ofereau cei mai multi bani si primeau cele mai multe investitii.Statele preponderant agricole alocau bani mai putini insa primeau investitii mai mari.Dar in rezultat productia Agricola era menita spatiului comunitar. In cazul in care era surplus de bunuri agricoli fermierilor le era propus sa nu cultive pina la 15 % din terenul agricol.Pentru aceasta ei primeau compensatii.Politica Agricola este in acelasi timp si un instrument de extindere care ajuta statele preaderante si cele aderante de asi ajusta sistemele agroalimentare nationale.Dupa extinderea 2004-2007 terenurile agricole comunitare au crescut cu 50 % iar forta de munca implicate in agricultura cu 200 %.In cazul neexistentei politicii agricole fortele de munca ar fi emigrat spre Vest in cautarea locurilor de munca mai bine platite. Ajutorul financiar acordat statelor preaderante sa infaptuit prin programul SAPARD program special de aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala.Scopul programului dat au fost si sunt: -Investitii directe a sectorului agroalimentar -Sistematizarea comertului cu produse agricole -Eficientizarea standartizarii si controlului fitosanitar -Implimintarea metodelor ecologice in producerea bunurilor agrikole -Ajutorarea tinerilor fermieri prin organizarea cursurilor special:de recalificare si pregatire continuu,cursuri de management agricol -Diversificarea activitatii in zonele rurale -Dezvoltare infrastructurii rurale -Crearea organizatiilor profesionale a agricultorilor

Fiecare stat aderant va elabora un plan complex in care vor fi stabilite: -Prioritatile dezvoltarii rurale si agricole -Masurile care vor fi intreprinse in domeniul dat -Domeniile in care statul se poate ispravi desinestatator si cele in care e necesar investitii comunitare

7. Politica comunitar a pescuitului De la inceput, Politica Pescuitului era parte integrala a Politicii Agricole, care insa nu putea regla in totalmente acest domeniu, deoarece pescuitul nu este o activitate agricola. S-a convenit ca politica pescuitului sa fie o politica autonoma(prinderea pestelui) iar cresterea pestelui tine de domeniul agriculturii. Prin Politica Pescuitului Comunitatea Europeana (CE) dorea ajutorarea si dezvoltarea regiunilor slab dezvolate amplasate de-a lungul litoralului comunitar (mai ales Italia de Sud ,Spania de Sud si Portugalia).Prin intermediul acestor politici s-au introdus standardele in flota comunitara(care se ocupa cu prinderea petelui) si in metode de prindere a pestelui.
7

Prin regulamentele din 1970 i 1976 s-au stabilit prioritatile Politicii Pescuitului : 1. Imbunatatirea calitatii pestelui prins 2. Imbunatatirea conditiilor de prelucrare(prelucrare primara) 3. Standardizarea produselor comercializate. Incepind cu anul 1992 a inceput sa activeze piata comuna a produselor piscicole care se bazeaza pe 5 componente
1. Standarde de marketing unice,ceea ce presupune ca soiurile/speciile de peste coincid in intreg spatiul

comunitar (si aceleasi specii sunt interzise de a fi prinse pentru toate statele comunitare ; aceleasi standarde de ambalare a produsului si in conformitate cu legislatia europeana se permite folosirea ambalajelor nenaturale si conservantilor nenaturali ; volumul unic de peste comercializat. 2. Dreptul la informare a consumatorilor ,care presupune ca toti cetatenii UE trebuie sa cunoasca in detalii despre produsele consumate ; Accesul la informatii privind produsele tuturor companiilor din spatiul comunitar,ceea ce ii permite alegerea celui mai bun produs la cel mai avantajos pret. 3. Organizarea comunitatilor producatorilor ceea ce permite ca Asociatiile Pescarilor sa poata conlucra ,coordona metodele pescuitului si sistemul de prelucrare primara.La fel in aceste grupuri sunt invitati sa faca parte agentii economici care se ocupa de prelucrarea secundara,ceea ce permite implimentarea standardelor unice in conservarea ,ambalarea si vinzarea produselor piscicole. 4. Interventiile comunitare in mentinerea pretului cu produsele piscicole prin acordarea ajutoarelor financiare si imprumuturilor avantajoase.Instituirea unui sistem unic de preturi atit pentru statele care au iesire la mare cit si pentru statele pur terestre. 5. Sustinerea producatorilor care exporta produsele piscicole.UE sustine producatorii care isi exporta bunurile in statele terte prin acordarea regimului special de devamare si scutiri impozitare. Prin tratatul de la Maastricht, era prevazut ca statele membre UE au acces liber la marile si oceanele din jurul Europei dar fara de incalcare.

8. Politica UE n domeniul social Toate statele membre a UE dispun de o politica sociala insa acestea erau foarte diverse in raport cu politicile altor state comunitare. In genere, Politica Sociala a fiecarui stat este bazata pe 3 piloni. 1.Concurenta loiala. 2. Cooperare sociala 3.Solidaritate. Reesind din aceasta, exista 3 nivele(modele) alternative de politici sociale.
1. Modelul liberal (SUA,Marea Britanie)presupune implicarea redusa a statului in domeniile sociale,

sustinerea agentilor economici mici, dar in acelasi timp promovarea ideii autonomiei economice. 2. Modelul conservator(Franta, Germania)statul este implicat in politica sociala prin acordarea indemnizatiilor sociale, sustinerea paturilor defavorizate si sustinerea paturilor mici si mijlocii. 3. Modelul social-democrat(Suedia, Finalnda, Danemarca) presupune implicarea masiva a statului in economia nationala, acordarea subventiilor sociale pentru someri si clasele defavorizate,asigurarea din contul statului al studiilor primere, medicinei primare, asigurarea sociala continua. UE are la baza politicii sale sociale 2 conceptii:
1. Piata fortei de munca care presupune sustinerea bussinessului mic si mijlociu,sustinerea

producatorilor autohtoni care ar putea crea noi locuri de munca pentru cetatenii UE. In acelasi timp, UE organizeaza cursuri de repregatire sau de perfectionare a calitatii cadrelor care temporar au ramas someri, in conditiile in care nici dupa cursurile de pregatire muncitorii nu si-au gasit un loc de munca,acestora li se va acorda o subventie sociala care sa le mentina existenta. 2. Statul social -conceptie ce prevede sau presupune acordarea serviciului de educatie, formarea profesionala ,ajutor in angajare si ajutorarea persoanelor defavorizate si somerilor din contul statului.
8

Principalele instrumente de realizare a politicii comunitare sociale sunt sindicatele si patronatele. La nivel comunitar sunt formate Confederatia Europeana a Patronatelor. Acestea au dreptul sa propuna modificari la legislatia europeana in vigoare,la fel ele participa la procesul de initiere si elaborare a actelor normative in care exista prevederi privind politicile sociale. Politicile sociale se aplica la 3 nivele: 1. La nivelul comunitar care se realizeaza prin fondul social european (banii alocati din bugetul comunitar pentru realizarea politicilor social-comunitare) 2. Nivelul national sunt alocarile din bugetul national pentru realizarea politicilor sociale nationale. 3. La nivelul regional care sunt realizate din alocatiile bugetelor regionale si prevad specificul regional. La intilnirea de la Lisabona din 2000, statele membre UE au stabilit noi prioritati pentru politica sociala.
1. Pregatirea economiei comunitare catre tranzitia la noul tip de dezvoltare economica cu pregatirea

2. 3. 4. 5.

muncitorilor care ar avea cunostinte si abilitati de a gestiona si conduce tehnologiile hi-tech (it,nanotehnologii) Modernizarea politicilor sociale prin declararea omului ca principala valoare statala. Dezvoltarea societatii bazata pe cunoastere. Promovarea politicilor de includere sociala de nedescriminare reesind din gen, rasa, nationalitate, religie si altele. Incurajarea producatorilor autohtoni de a-si consolida si mari bussinessul propriu pentru marirea noilor locuri de munca. 9. Politica comunitara a transportului

In procesul edificarii economiei comunit.un element cheie la constituit sil constitue edificarea sistemelor de transport.Unul din element.cele m.complicate a fost diferentele mari a infrastructurii nation.; in unele st.transport.si infrastructura erau m.dezvoltate,in altele dimpotriva. Constientizind necesitatea consolidarii pietii unice, dezvolt.economiei-direct dependent de dezvolt.politicii transport., liderii eu-ni au convenit la unificarea system.de transp.eu-an, ce are citeva aspecte: 1.Unificarea si standartizarea cailor detransp.(auto, feroviar, fluvial,maritime,aerian): implimentarea acelorasi standarte tehnice. 2. Securitatea ce are citeva aspect:-sec.ecologica cantitatea de gaze toxice ce le emana un automobil in atmosfera, Standartele Euro1,Euro 2,3, 4.-sec.muncitorilor sec.pasagerilor sec.marfurilor : a)marf.toxice, inflamabile si explozibile b)sec.pe distante lungi, atacurile banditesti si pirateria. 3.Asigurarea sociala- Muncitorii din domen.transport.se bucura de indemnizatii unice sociale si achita aceleasi taxe.La fel exista si functioneaza regimul de lucru si reg.de odihna. 4. Standartele educationale- St.membre isi recunosc reciproc diplomele de studii in domeniul transport.sau alte certificate cadau drept.posesorului de a practica activitati legate de transport. Luind in consid.necesitatea dezvoltarii Pietii Comunitare- Consiliul de Ministri UE a adoptat un doc.cadru Carta albace stabileste prioritatile si strategiile dezvoltarii politicii transport.pina in 2010.Astfel sa convenit capina la finisarea acestei perioade sa aiba loc Armonizarea totala a standartelor tehnice (clasificarea automobilelor,clasif.dupa greutate,clasif.dupa capacitatea motor.) Crearea unui registru unic eu-an in care sa fie incluse toate unitatile de transp.ce sunt inregistrate in spat.comunitar Instaurarea unui regim de viteza unic,in dependent de tipul drumurilor Instaurarea unor taxe unice pt.devamare,platile anuale si circulatia pe drum.cu plata (exista o serie de categ.de automob.ce nu se supun taxarii pe aceste drum:fortele armate,pompieri,politia) .In anumite automobile vor fi instalate echipamente ce limiteaza automat viteza. Instaurarea standart.unice ce priveste calitatea automob.si revizia tehnica.
9

UE intreprinde o serie de masuri in standartizarea si celorlalte tipuri de transp.ca cel maritim prin Instaurarea standart.unice in normele tehnice a porturilor cit si a porturilor comerciale.LA fel sunt primate o serie de norme comunitare ce reglementeaza transp.aerian, in primul rind ceea ce tine de securitatea pasagerilor. (tehnica, factorul extern etc.)

10.Justitie si Afaceri Interne in cadr.UE JAI Prin Tr.Maasticht a fost infiintat cel deal 3-lea Pilon al UE- cooperarea judecatoreasca si politieneasca si problemele de securitate interna. Odata cu aprofundarea proceselor de integrare economica,frontierele interstatale devin tot mai libere,ceea ce da posibilit.dezvoltarii nu doar a economiei,dar creste si nivelul de criminalitate.Iata dece st.europene aveau nevoie de elaborarea si implement.unor politici special in domen.prevenirii si combaterii criminalitatii organizate, transfrontaliere, consolidarea securitatii interne si a domeniilor ce tin de colaborarea comunitara valuta unica ( falsificarea bancnotelor ); -tranzactiile comunitare (spalarea de bani, eschivarea de la plata impozitelor). Cu acest scop au fost formate 2Institutii specializate: EUROPOL (European Police)- colaborarea politieneasca prin recunoasterea mandatelor de arrest in st.comunitare; desafsurarea actiunilor comune in domen. prevenirii,stoparii si combaterii crimelor atit in spatiul comunitar cit si in statele candidate si cele ce se afla in process de preaderare; coruptia la nivel inalt, la nivel economic; desfasurarea trenningurilor pt.colaboratorii organelor de forta din state. recent membre, candidate si cele care se afla la etapa de preaderare cu scopul unificarii si consolidarii sistemului de securitate comunitar. EUROJUS ( European Justice)- colaborarea justitiala la nivel comunitar si ea presupune recunoasterea sentintelor judecatoresti a amenzilor si a restrictiilor (sa nu parasim statul, sa nu conducem automobilul, de a purta arma,de a educa copii); organizarea treningurilor pentru functionarii din sistemul judiciar (inclusiv si supraveghetorii detinutilor) Domeniile strategice de colaborare politieneasca si juridica sunt: -Prevenirea si combaterea traficului de finite umane (femei,copii,organe) -Crimele financiare -Prevenirea si combaterea violentei -Prevenirea si combaterea migratiei ilegale

11. Politica protectiei mediului in spatiul comunitar Pina la incep.anilor 70 problema data nu a reprezentat un punct de interes pt. institutiile comunitare. Populatia,cit si liderii nu constientizau pericolul ce provine de la insecuriatatea ecologica,insa in urma unor raporturi facute la ONU ds.situatia ecologica la moment, au impulsionat autoritatile comunitare de a adopta masuri si politici concrete in: Stoparea consumului nelimitat a bunurilor naturale; Folosirea rationala a resurs.naturale; Promovarea politicii de conservare a mediului ambient. Din1972 au inceput a fi implimentate programe de actiune pt.mediu. Autoritatile comunitare au mentinat ca probl.de mediu necesita implicare directa si indirect a institutiilor comunitare,a st.nationale,a autoritatilor locale,organizatiilor obstesti si profesionale,cit si a fiecarui individ in parte. Era necesara stoparea mentalitatii de consum-toate resursele au un character epuizabil,de aceea prin intermed.scolilor si organizatiilor obstesti trebuia de educat populatia in spiritrul consumul rational si chiar de economie a resurselor naturale , formula de aur e- Daca nu poti pastra,atunci nu distruge
10

In 1970 CE avea citeva obiective-cheie: Pastrarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului inconj.; Protejarea sanatatii populatiei; Utilizarea prudent si rationala a resurs.natur.; Promovarea politicilor in acest domeniu la nivel international, regional si comunitar. In cadr.UE sint citeva reguli in ceea ce priveste principiile legislative de protectie si conservare a mediului ambiant: 1.Poluantul plateste, ceea ce presupune ca institutiile economice si persoanle fizice poarta responsabilitate administrative si penala, in caz. in care polueaza mediul ambiant intentionat/ neintentionat. Persoan. sau institutiile date vor achita amenzi in dependenta dedaunele pricinuite.La fel ei vor fi supusi realizarii politicii de mediu. 2.Actiuni de prevenire, orice insecuritate ecologica e mai usor de prevenit decit de recuperat.De aceea UE sustine cercetarile stat.in domeniu ce au ca scop identificarea problemelor de mediu care exista si care ar putea aparea. 3.Precautii pt.actiuni ce ameninta sa dauneze sanatatii publice, autoritatile comunitare si nationale sunt obligate sa intreprinda masuri sigure in inlaturarea amenintarilor ecologice. 4.Protectia la nivel inalt presupune ca problemele date necesita a fi discutate la nivelul sefilor se state si de guverne; 5.Integrarea legislatiei comunitare, tratatele constitutive si aditionale trebuie sa contina prevederi privind mentinerea mediului inconjurator, instrumente de protective, mecanisme financiare de realizare a politicii de mediu. 6.Responsabilitate- fiecare nivel al puterii trebuie sasi assume responsab.in prevenirea, conservarea si dezvoltarea mediului ambiant. In cadr.UE exista m.m.institutii implicate direct si indirect in problem de mediu. In primul rind sint vizate institutiile din triunghiu puterii comunitare: Comisia- Directia Generala pt.mediu are 2 competente principale:1.Initierea legislatiei in domeniul mediului 2.Monitoriz.si implimentarea politicii de mediu. Consiliul- Cons.de ministry de mediu care se intrunesc de citeva ori pe an si coord. politicile comunitare in st.membre ,preaderante si terte ce sunt legate de problem.de mediu.La fel, coordonarea colaborarii internation.ca de ex.Deciziile ONU in domeniul de mediu sau deciziile Conferintelor internat.specializate(Rio de Janeyro 92, Kyoto 97) Parlamentul- In cadr.Parlamentului activeaza Comitetul pt.mediu, sanatate publica si protectia consumatorului .Are ca imputerniciri: participarea la elaborarea actelor legislative; consultarea Comisiei bugetare in procesul elaborarii bugetului UE etc. Comitetul Economic si Social are functia de consultare a Parlament.si in caz de necessitate a altor organe comunitare. Comitetul regiunii are responsabilitatiea de implicare a autoritatilor locale in realizarea politicii de mediu. 12.Politicile regionale a UE I.In ciuda fapt.ca UE e un spatiu in general dezvoltat din punct de vedere economic si financiar,exista diferente dintre diverele st.sau regiuni. Din punct de vedere geograpfic aceste diferente au 4dimensiuni: diferentele dintre Nord si Sud,unde N-state dezvoltate /bogate, S-st.ce se ocupa preponderent cu agricultura/ mai slab dezvoltate; Zonele Centrale- aici sunt concentrate centrele industrial iar Periferia e determinate de dependent de o ramura econom (pescuit, agricultura) Se determina ca o regiune e bogata sau saraca in dependent de PIB pe cap de loc., acesta se compara cu media eu-na. Cind acesta e m.mare ca media eu-na=regiunea bogata; m.mic= regiunea saraca. PRC are la baza 2Principii: 1.Pr.Solidaritatii ce presupune ca ajutoarele vor fi acordate regiunilor ce au c.m.mult nevoie de asta.Presupune redistribuirea resurs. Necesare de la zonele bogate la cele sarace. 2.Coeziunea ce presupune unitatea UE, prin dezvoltare vor avea de cistigat ambele regiuni prin faptul ca cele dezvoltate vor fi m.putin supuse migratiei. II Evolutia istorica a PRC prin prisma Tr.Internationale: 1.Tr.Roma se stab.ca stat.nationale vor aplica politici special cu scopul dezvolt. uniforme a diverselor regiuni nationale.La fel se stab.ca st.national e cel ce raspunde de elaborarea,implimentarea si evaluarea politicilor regionale.
11

2.Act Unic Eu-an- semnat 1986 are ca scop fortificarea Pietii Unice ce are la baza cele 4Libertati.Aici au fost stabilite principiile de activitate a PRC: 1. Pr. Concentrarii ce prevedea cea m.mare necessitate.In acest scop institutiile comunitare si nationale vor elabora o baza de date cu o statistica exacta unde va fi stabilita lista regiunilor de la cel mai inalt la cel mai slab dezvolt. 2.Pr.Aditionalitatii ce prevede ca ajutoarele comunitare nu vor inlocui ci vor ajuta proiectele nationale pt.dezvolt.unei regiuni.In acest scop se stabilesc niste instrum. Permanente de colaborare a celor 3Puteri-nivele a UE .3.Parteneriat prevede ca vor participa direct si indirect la elaborarea, evaluarea si implement. Politicilor comunitare. 3.Tr.Maastricht- aici e stabilit ca regiune defavorizata va fi consid.regiunea in care PIB pe cap de loc.e m.mic de 90% din media eu-na.Aici se specifica ca UE are ca scop edificarea structurii laun nou nivel prin crearea Uniunii Economice si Monetare. 4.Tr.Amsterdam au fost stabilite obiectivele PRC: 1.Ajutorarea st.in care PIB pe cap loc.e m.mic de 75%in comparative cu media eu-na.Pt.aceasta au fost stabilite m.multe instrumente: a)SME- ce presupune sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii din zonele defavorizate cu scop.crearii a noi locuri de munca ; dezvoltarea infrastructurii locale si stoparea migratiei regionale. 2.Ajutorarea regiunilor ce se afla in scimbare social-economica, in prim.rind a regiunilor dependente de o singura ram.economica.E determinate rata somajului in reg.date. Cind ea depaseste media pe UE regiunea data are drept.sa solicita ajutor prin intermediul instrumentului b) Adapt acorda ajutor pt.restructurarea economiei, organizarea cursurilor pt.populatia bastinasa etc. 3.Eficientizarea managementului sistemului educational, de tineret si ocuparea fortei de munca e predestinat regiunilor care ca urmare a factorilor obiectvi sau subiectivi o anumita categorie din societate nu e incadrata in viata sociala. UE prin intermed. initiativei c)Employment va ajuta incadrarea in viata soc.-econ. a femeilor, tineretului si altor grupe social vulnerabile. 4.Asistenta regiunilor dependente de activit.agricola si forestiera.UE prin intermed. fondurilor structural va sustine sectorul agricol di aceasta regiune si va incuraja aparitia altor domenii de actvit.decit cele traditionale. Prin intermed. d)Leader va ajuta ladezvoltarea regiunilor rurale si dependente de domen. agricol. 5.Ajutorarea regiunilor indepartate, isolate si slab populate.UE promoveaza politici cu scopul incadrarii tuturor regiunilor comunitare in un system unic eu-an. Va acorda ajutoare si facilitate pt.populatia care doreste sa actioneze in aceste regiuni. Prin intermed. e)Regis va acorda ajutor regiunilor sus numite In Tr,de preaderare si de aderare UE stabileste un cadru exact cu st.terte privind acordarea fondurilor structurale; marirea ajutorului financiar va depinde de 2 Fctori Generali: 1.Capacitatea de absorbtie a unei mase financiare de catre regiuni 2.Capacitatea de administrare a autoritatilor locale a acestor regiuni. III.Aspectele institutionale: 1.ComisiaUE dispune de Directia generala a politicii regionale ce coordoneaza activitatea comerciala, politicile si programele in st.membre sis t.candidate. La fel Comisia dispune de drept.de initiativa de acordare ,marire sau micsorare a unui fond comunitar. Comisia are imputerniciri de a stabili marimea fondului comunitar 2.Parlament.UE- in cadr.lui activeaza Comisia pt.dezvolt.regionala ce are ca scop coordonarea pozitiilor comunitare in cadr.Parl. Comisia ia parte la sedintele parlamentare ce analizeaza problemele regionale. 3.Consiliul UE- principalul organ ce e preocupat de politicile regionale e Ecofin. Problemele regionale sunt discutate la toate nivelele Consiliului UE.Astfel in dependent de gravitatea problemelor ele pot fi puse in discutie la Sameturile UE;Intilnirile Ministrilor cit si la nivelul reprezentantilor permanenti. 4.Comitetul Regiunii e organ.comunitar abilitat sa reprezinte regiunile comunitare la nivel eu-an.Are rol consultative pe linga Cons, Com, Parl. Aceste institutii pot solicita avizul Comitetului in cazul adoptarii unei decizii .
12

La fel in process.de elaborare, implimentare si evaluare sunt implicate autoritatile nationale,regionale si celelocale. IV.Instrumentele financiare de realizare a PRC. La momentul crearii UE nu existau instrumente sau programe special privind PRC. Ele apar la incep.an 60.Astfel: 1.In 1962 FEOGA- Fondul eu-an de orientare si garantare Agricola- scop sustinerea reg.eu-ne dependente de activitatea Agricola.Presupunea acordarea ajutoarelor economice si facilitatilor la nivel national si comunitar. 2.In 1975 apare FEDR-Fondul eu-an de dezvoltare reginala- ce largaeste spectrul de activitati comerciale incluzind toate regiunile, nu doar cele agricole ci si cele dependente de alte sectoare economice, isolate, indepartate, aflate in per.de tranzitie.Fondul prevede alocarea banilor comunitari regiunilor in dependent de necessitate, neexistind o suma unica. 3.In 1993 apare IFOD Instrumentul financiar pt.orientarea pescuitului ce era indreptat in ajutorarea regiunilor dependente de pescuit. 4.In 2002 apare Fondul Solidaritatii ce are ca scop ajyutorarea st.membre sau candidate pe teritoriul carora sau produs accidente natural sau tehnogene. La fel exista Fonduri pt.st.ce merg pe calea integrarii, ce au ca scop asistarea lor in procesul de echivalare la normele comunitare. 1.ISPA-Instument.structural de preaderare- ce are ca scop includerea indirect a st. preaderante la sistemul comunitar, pentru ca in procesul de aderare final sa aiba cit mai putine deficiente tehnice si normative. 2.SAPARD-Programul Special de aderare pt.agricultura si dezvolt.rurala- are ca sfera de activitate reforma sistemului agrar national , includerea treptata in politica agrara comunitara. Principiul general de acordare a fondurilor structurale pt.statele preaderante este: Banii se aloca in conditiile existentei proiectelor acceptate la toate nivelele(national, regional, comunitar)

13.Politica extinderi UE Inca de la crearea UE (1951) era evident ca numarul de state din componenta ei va creste, deoarece comunitatea era conceputa ca o uniune economico-financiara care pentru o mai buna functionalitate ,are nevoie de un numar cit mai mare de state, cu caracteristici macroeconomice asemanatoare. In primul val de extindere (1973) au intrat Irlanda si Marea Britanie, (1981) Grecia, (1986) Portugalia si Spania, (1995) Filanda, Suedia, Austria, (2004)- 10 state, 2007- state (Bulgaria ,Romania). Principalul val de extindere a fost cel din 2004 cu anexa din 2007. Statele din Europa Centrala si de Sud-Est, au inceput procesul de dialog cu UE inca din anii 80 ai secolului XX, insa acesta era un dialog rezervat si mai mult pe dimensiuni economice. Odata cu prabusirea URSS-ului si democratizarea statelor din Europa Centrala si de Est, dialogul politic dintre statele din regiune si UE s-a intensificat. Chiar de la inceputul anilor 90, Comunitatea Europeana si-a luat angajamentul de a asista aceste state in procesul de edificare si consolidare a sistemelor democratice si de a le ajuta in procesul de aderare la Comunitate. La acel moment exista un cadru normativ,slab dezvoltat,privind cerintele in procesul de aderare,ele reesind din criteriile stabilite in tratatele constituitive. S-a simtit nevoia de a convoca o conferinta speciala, unde s-ar fi stabilit cerintele multidimensionale pentru statele care isi declara dorinta de a deveni membri plenari. Astfel in 1993, a avut loc conferinta de la Copenhaga, in cadrul careia liderii Europeni au stabilit citeva cerinte minime pentru statele doritoare de a deveni membre:
13

1. Cerinte geografice-pot deveni membri UE statele care se includ in notiunea de Europa Geografica, au

granite directe sau indirecte cu continentul european. 2. Criterii istorico-culturale vor fi admise pentru integrare statele care au un trecut istoric si o legatura cultural civilizationala europeana. 3. Criterii economice- existenta si functionalitatea economiei de piata, concurenta loiala si posibilitatea economiei nationale de a concura cu partenerii europeni. In acelasi timp, economia trebuie sa aiba capacitate, preotectia minima a producatorului autohton in fata a celor europeni. 4. Criterii politice- functionalitatea sistemului democratic, separarea puterilor in stat ,respectarea drepturilor omului ,in primul rind a celor politice si drepturile minoritatilor. 5. Criterii juridice- capacitatea statului de a aplica Acquis-ul comunitar in domeniul independentei justitiei, nepolitizarea sistemului juridic. 6. Criterii Sociale- Capacitatea statului de asigurare a securitatii sociale si sigurantei sociale. In acelasi timp,era prevazut ca pentru aderare nu era necesar respectarea tuturor cerintelor ,insa ca va exista un minim necesar care va trebui sa fie indeplinit pentru aderare. UE in procesul de axtindere are 2 principii aproape contradictorii: 1.Extinderea la pachet 2.Principiul individual-fiecare stat va avea progrese in procesul de aderare in dependenta de realizarile nationale. Incepind cu anul 90, au fost semnate mai multe acorduri dintre UE si Europa Centrala si de Sud-Est: 1. Acordul de cooperare si comert (ACC)- care avea ca scop: a)Stabilirea relatiilor dintre Comunitate si noul stat independent. b)Identificarea rapoartelor comerciale c) Identificarea perspectivelor. D) Stabilirea instrumentelor relatiilor dintre Europa Centrala si de Sud-Est si Comunitatea Europeana. ACC a fost documentul care a pus baza relatiilor normativ-juridice dintre aceste 2 entitati.Subiectii si-au luat angajamente dat fiind faptul ca Europa de Est doreste sa se integreze in UE, iar UE va asista si ajuta la statele date in procesulde aderare. 2.Apoi a fost semnat Acordul de Asociere (AS)- actul normativ, prin care se stabileste ca statele date au un viitor european. In acordul dat a fost stabilit instrumentele si perioadele de aderare , angajamentele multidimensionale pe care si le luau partile in procesul de aderare. Actul dat prevedea obligatiile pe termen mediu si lung a statelor asociate in raport cu UE.Erau stabilite instrumente juridice de preaderare.

14