Aprob, ADMINISTRATOR Mihaela Petrovan

INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE I SNTATE IN MUNC

Instruciunile proprii de securitate si sanatate in munca sunt reglementri cu aplicabilitate restrns numai la emitentul acestora, a cror elaborare este obligatorie pentru toi agenii economici. Respectarea prevederilor instruciunilor nu absolv conductorii locurilor de munc de obligaia de a adopta orice alt msur de protecie a muncii impus de condiiile concrete survenite n desfurarea activitaii. Instruciunile proprii de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind realizarea securitii i sntii n munc, sistem format din : - Normele Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca - cuprind principalele msuri de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale, general valabile pentru orice activitate ; - Hotaririle de Guvern - ce stabilesc cerintele minime de securitate si sanatate in munca si prin care s-au transpus prevederile unor Directive Europene; prevederile lor trebuie s se aplice cumulativ; - Instruciunile prevazute in cartile tehnice ale masinilor si instalatiilor (echipamentelor tehnice) al caror rol este de a detalia i particulariza prevederile reglementarilor legale de securitate si sanatate in munca la condiiile concrete n care se desfoar procesele de munc. Structura sistemului naional de reglementari de securitate si sanatate in munca urmrete corelarea prevederilor normative cu factorii de risc specific fiecarei activiti i loc de munc. Conform acestei abordri, procesul de munc este considerat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interacioneaz reciproc: - EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munc; - SARCINA DE MUNC: totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate de execuntant prin intermediul mijloacelor de producie i n anumite condiii de mediu pentru realizarea procesului de munc; - MIJLOACELE DE PRODUCIE: totalitatea mijloacelor de munc (instalaii, maini, utilaje, aparate, dispozitive etc.) i a obiectelor muncii (materii prime, materiale auxiliare etc.) care se utilizeaz n procesul de munc; - MEDIU DE MUNC: ansamblul condiiilor fizice, chimice, biologice i psihologice n care unul sau mai muli executani i realizeaz sarcinile de munc. Reglementarea msurilor de securitate si sanatate in munca se realizeaz prin luarea n considerare a fiecrui factor de risc, de la nivelul fiecrui element al sistemelor de munc proprii proceselor de munc din cadrul activitilor care fac obiectul reglementrii.

Instruciunile proprii de securitate si sanatate in munca constituie, alturi de Normele Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, instrumente principale pentru: - realizarea instructajului la locul de munc i al celui periodic; - cercetarea accidentelor de munc n vederea stabilirii cauzelor producerii acestora i a responsabilitilor; - controlul i autocontrolul securitatii si sanatatii in munca; - stabilirea i sancionarea abaterilor n domeniul securitatii si sanatatii in munca; - stabilirea programelor anuale de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca. In acest context, Instruciunile proprii de securitate si sanatate in munca, au fost elaborate inndu-se seama de reglementrile privind securitatea i sntatea n munca n vigoare corespunznd activitilor realizate, precum i pe baza studierii factorilor de risc specifici, astel nct pentru fiecare factor s existe cel puin o msur de prevenire la nivelul fiecrei componente a sistemelor de munc. Structurarea instruciunilor s-a fcut pe activiti i subactiviti, n cadrul fiecrei dintre acestea urmrindu-se o succesiune logic, ce corespunde succesiunii i importanei proceselor de munc specifice. CONINUTUL, SCOPUL I APLICAREA INSTRUCIUNILOR Coninut Instruciunile proprii de securitate i sntate n munc, cuprind msuri de prevenire a accidentelor de munc i a nbolnvirilor de munc i a mbolnvirilor profesionale pentru activitile desfurate. Scop Prevederile cuprinse n instruciunile proprii de securitate i sntate n munc au ca scop eliminarea i/sau diminuarea riscurilor de accidentare i imbolnavire profesional specifice activitilor desfaurate de entiti, prin stabilirea msurilor minimale care s asigure securitatea i sntatea n munca a lucrtorilor. Instruciunile proprii de securitate i sntate n munc particularizeaz msurile preventive din Normele Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca. Domeniul, modul de aplicare Msurile prevzute n instruciunile proprii de securitate i sntate n munc sunt aplicabile societatii care le-a emis. Aplicarea instruciunilor proprii de securitate i sntate n munc nu absolv angajatorii i lucratorii de obligativitatea respectrii oricror altor reglementri cu incidena asupra realizrii securitii i sntii n munca n activitile desfurate.

OBLIGAII I ATRIBUII Conducerea societatii

Conducerea societatii este obligat s adopte toate msurile necesare pentru asigurarea securitii i sntii n munca a angajailor, precum i a tuturor celorlali participani la procesul de munc. Conducerea societatilor care au mai mult de 50 de lucratori (exclusiv), indiferent dac au sau nu personalitate juridic, trebuie s implementeze un sistem adecvat de menagement al securitii i sntaii n munc, integrat n menagemetul general al unitii, care s asigure prevenirea eficient i eficace a accidentelor i mbolnvirilor profesionale, cu respectarea urmatoarelor principii de organizare a activitii de securitate si sanatate in munca: a) rspunderea pentru securitatea i sntatea n munc a tuturor lucratorilor revine angajatorului, prezentat de conducerea societii; b) obligativitatea i rspunderea pentru realizarea msurilor de securitate i sntate n munc trebuie s revin factorilor implicai direct n conducerea, organizarea i desfurarea proceselor de producie, de la manager pn la executant (integrarea securitii muncii n producie); c) stabilirea n mod clar i riguros, distinct pentru activitatea de securitate i sntate n munc, asfel nct s se evite suprapunerile n deasemenea competenelor i a rspunderilor i s se asigure o dimensionare adecvat a elementelor de structur. Lucratorii Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incit sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atit propria persoana, cit si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. Lucratorii sunt obligati, n condiii prezentelor instruciuni, s execute dispoziiile sefilor ierarhici i s previn sau s opreasc orice aciune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane. Indiferent de funcia exercitat, fiecare lucrator are obligaia: a) s-i nsueasc i s respecte instruciunile de securitate i sntate n munc i msurile de aplicare a acestora; b) s se prezinte la lucru numai n stare normal, suficient de odihnit i fr a fi sub influena buturilor alcoolice, a medicamentelor, a unei situaii puternic stresate sau a unor manifestri maladive; c) s verifice, nainte de inceperea lucrului, dac echipamentele tehnice corespund cerinelor de securitate, s nu le foloseasc pe cele neconforme i s anune seful ierarhic despre situaia creat; d) s utilizeze corect echipamentele tehnice, substanele periculoase i celelalte mijloace de producie; e) s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s informeze imediat conductorul locului de munc; f) s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru care a fost acordat; g) n cazul producerii unui accident de munc, sa-l anune imediat pe conductorul sau direct; dac acesta nu este prezent, s ia msuri pentru acordarea primului ajutor i stabilirea situaiei, astfel nct pericolul s nu se extind; h) s dea relaii din propria iniiativ sau la solicitarea organelor de control i de cercetare n domeniul securitatatii i sntatatii n munc. ORGANIZAREA ACTIVITII DE REALIZARE A SECURITII SI SANATATII IN MUNC

Serviciul de prevenire si protectie Angajatorul desemneaza un lucrator pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesoinale din societate, denumit lucrator desemnat. Lucratorul desemnat, trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile ce le revin prin lege. Lucratorul desemnat, trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea i sntatea n munca si, cel mult, atributii complementare. Supravegherea sanatatii Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii. Fiecare societate este obligat s asigure supravegherea strii de santate a tuturor lucratorilor si prin intermediul unor structuri adecvate. Sructurile medicale de medicina muncii se organizeaz conform reglementrilor Ministerului Sntii i au urmatoarele atribuii : a) s participe la evaluarea riscurilor de mbolnvire profesional; b) s monitorizeze starea de sntate a angajailor prin: - examene medicale la angajarea n munc; - examen medical de adaptare; - control medical periodic; - examen medical la reluarea activitii. c) s consilieze angajatorul privind adaptarea muncii i a locului de munc la caracteristicile psho-fiziologige ale angajailor. MSURI ORGANIZATORICE COMUNE TUTUROR ACTIVITILOR ORGANIZAREA ACTIVITII I A LOCULUI DE MUNC Organizarea timpului de munc Activitile profesionale se vor organiza astfel ncat solicitrile impuse de postul de munc i de relaiile psihosociale ale colectivului de munc s corespund capacitilor fiziologice i psihologice ale angajailor. Timpul de lucru, regimul pauzelor, munca in schimburi, intensitatea acesteia, se vor stabilii potrivit reglementrilor in viguare i cu sprijinul medicinilor specialiti n medicina muncii, n cadrul contactului colectiv de munca, lund n considerare particularitile activitilor profesionale, factorii de risc de acidentare i mbolnvire profesional i capacitatea de adaptare a personalului angajat. Angajaii, lucrtori de noapte, a cror activitate se desfoar n condiii speciale/deosebite sau care implic eforturi fizice ori mentale deosebite, nu trebuie s lucreze noaptea mai mult de 8 ore pe parcursul a 24 ore. ,,Lucrtori de noapte i ,,lucrtorii de schimburi trebuie s benificieze de servicii de mijloace de protecie i prevenire n domeniul securitii i sntii, adecvat naturii activitii desfurate; ele vor fi asigurate prin serviciul de prevenire si protectie si vor fi echivalente celor acordate celorlali angajai i disponibile n orice moment. Solicitri psihice, psihofiziologice i efortul mental Conducerea societatii trebuie s asigure urmrirea stagial a consecinelor asupra angajailor a solicitrilor psihice i psiho-fiziologice i a efortului mental n activitate, ca urmare a interaciunii factorilor profesionali modificri/tulburri localizabile i reversibile,

pn la cele cu caracter ireversibile, pn la cele cu caracter ireversibil, patologic, i pn la instalarea bolilor profesionale sau legate de profesie. Dimensionarea suprafeelor i a volumului de lucru Incperile de lucru n care se desfoar procese de munc vor avea nlimea minima de 3m, iar pentru fiecare persoan se va asigura un volum de cel puin 12m si o suprafa minim stabilit conform reglementarilor n vigoare pentru activitile specifice. La dimensionarea suprafetelor de lucru se va ine seama, pe lng spaiul ocupat de utilaje i ci de acces, i de spaiul ocupat de materiale, piese s.a., n aa fel nct s se asigure suprafaa liber necesar desfurrii normale a activitii de producie, ntreinere i reparaii. Incrcarea planeelor cu materiale sau utilaje nu va depi sarcina admisibil pentru care au fost calculate. Amenajarea locurilor de munc i dotarea cu echipamente tehnice Dimensionarea locurilor de munc se va face n funcie de particularitile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum i de dimensiunile i caracteristicile echipamentului tehnic, ale mobilierului de lucru, de micrile i deplasrile angajatului n timpul activitii, de distanele de securitate, de dispozitivele ajuttoare pentru manipularea maselor ca i de necesitatea asigurrii confortului psiho-fizic. Locurile de munc unde se lucreaz n poziie seznd vor fi dotate cu scaune concepute corespunztor caracteristicilor antropometrice i funcionale ale organismului uman, precum i activitii care se desfoar, corelndu-se nltimea cu cea a planului de lucru. Scaunele trebuie s permit adaptarea acestora n raport cu caracteristicile antropometrice individuale ale angajatilor. Echipamentele tehnice, masele i bancurile de lucru trebuie s asigure spaiu suficient pentru sprijinirea comod i stabil a membrilor inferioare n timpul activitii, cu posibilitatea micrii acestora. Ci de circulaie Cile de circulaie din incinta societatilor trebuie s fie marcate vizibil, s aib legturi ct mai directe spre cile de evacuare i s fie meninute permanent libere i curate, nct s permita evacuarea rapida a persoanelor. Zonele periculoase ale cailor de circulatie vor fi marcate prin mijloace de avertizare corespunzatoare standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi semnalizate prin limini de culoare rosie. Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, asigurate contra deplasarii accidentale care sa permita preuarea preluarea sarcinilor rezultate din activitatile ce se desfasoara la locul respectiv, sau vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu dulapuri de semnalizare. Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu panouri de semnalizare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase (felinare, avertizoare, inscriptii luminoase). Suprafetele cailor de circulatie pentru persoane trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa nu prezinte denivelari, sa fie rezistente la compresiune, socuri si uzura. Latimea cailor de circulatie din cladiri, depozite sau alte incaperi de lucru se va stabili in functie de felul circulatiei, gabaritele mijloacelor de transport utilizate si dimensiunile materialelor sau pieselor care se transporta. Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin 1m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10cm.

ANGAJAREA SI REPARTIZAREA PERSONALULUI PE LOCURILE DE MUNCA Angajarea si repartizarea pe locurile de munca se face in functie de starea de sanatate si de aptitudinile fizice si psihice ale solicitantilor, care trebuie sa corespunda solicitarilor postului. Angajarea personalului se realizeaza pe baza examenelor medicale si psihologice efectuate conform reglementarilor in vigoare. Examinarea psihologica trebuie sa stabileasca aptitudinile, temperamentul si caracterul persoanei si se efectueaza conform psihoprofesiogramelor, pe baza testelor psihologice. Examenul medical la angajarea in munca se face la solicitarea angajatorului, care comleteaza fisa de solicitare a examenului medical la angajare si fisa de expunere la riscuri profesionale In situatia transferului, angajatul este obligat sa prezinte si copia dosarului medical de la serviciul medical de medicina muncii de la locul sau de munca anterior. Starea de sanatate a angajatilor se urmareste prin controlul periodic al acestora, conform reglementarilor ministerului de resort. Controlul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului de medicina muncii. Reexaminarea psihologica se efectueaza cu o periodicitate de maximum 3 ani si la cererea societatii sau a inspectoratelor de munca. Controlul medical periodic are cas cop: a) confirmarea/infirmarea aptitudinii in munca pentru profesia sau functia si locul de munca pentru care s-a facut angajarea; b) depistarea unor boli care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de munca cu expunere la factori nocivi profesionali; c) diagnosticarea bolilor profesionale si a celor legate de profesie ; d) depistarea bolilor care ar constitui risc pentru viata si sanatatea celorlalti angajatori la acelasi loc de munca, pentru securitatea unitati angajati la acelasi loc de munca, pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu care angajatul vine in contact prin natura activitatii sale. Contolul medical periodic se efectieaza obligatoriu tuturor angajatilor, indiferent de tipul contractului de munca. Examenul medical la reluarea activitatii se face dupa o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive, in termen de 7 zile de la reluarea activitatii.

INSTRUIREA SI PROPAGANDA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA Instructajul de securitatea si sanatatea muncii (introductiv general, la locul de munca si periodic) se va consemna in mod obligatoriu in fisa individuala de instructaj cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii. Completatea fisei de instructaj se va face cu pasta sau cernala, imediat dupa verificarea instructajului. Fisa de instructaj se intocmeste pentru personalul cu contact de munca pe durata determinanta sau nedeterminanta ; ea va fi pastrata de cel care are sarcina efectuarii instructajului la locul de munca. Instructajul introductiv general se face : a) noilor incadrati in munca ; b) celor transferati de la o unitate la alta ;

c) celor veniti in unitate ca detasati ; d) elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor pentru practica profesionala; e) persoanelor angajate ca angajati sezonieri, temporari sau zilieri; f) persoanelor delegate in interesul serviciului ; g) persoanelor care viziteaza unitatea. Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitatile specifice entitatii si despre principalele masuri de securitate si sanatate a mincii care trebuie respectate in timpul lucrului. Durata instructajului introductiv general este de minimum 8 ore,fac exceptie persoanele ce viziteaza unitatea si care vor fi insotite pe toata durata vizitei. Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca scop prezentarea riscurilor si masurilor de prevenire specifice locului de munca unde a fost repartizata persoana respectiva. Instructajul la locul de munca cuprinde informatii privind : a) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca ; b) prevederile instructiunilor proprii de securitate si sanatare a muncii ; c) masuri de prim ajutor in caz de accidentare. Instructajul la locul de munca va include obligatoriu demonstratii practicee privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura. Instructajul periodic se face intregului personal de catre conducatorul locului de munca respectiv, are drept scop aprofundarea reglementarilor or de securitate si sanatate in munca se face pe baza pe baza unei tematici care va fi pastrata la cel care efectueaza instruirea si se va completa obligatoriu si cu demonsratii practice. Instructajul intre doua instructaje periodice pentru angajati se stabileste prin instructiunile proprii de securitate si sanatare a muncii , in functie de conditiile de munca, dar nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tehnico-administrativ, intervalul intre doua instructaje periodice este de 12 luni. Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat cand : a) un angajat a lipsit peste 30 de zile lucratoare ; b) s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat echipamentele tehnice ori s-au adus modificari la echipamentele existente ; c) au aparut modificari ale legislatiei de securitate si sanatate in munca sau ale instructiunilor proprii de securitate si sanatate a muncii; d) angajatul reia activitatea dupa accident de munca ; e) angajatul va executa o lucrare speciala. DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE SI DE LUCRU, ACORDAREA MATERIALELOR IGENICO- SANITARE SI A ALIMENTATIEI DE PROTECTIE Echipamentul individual de protecie i de lucru Echipamentul individual de protectie se acorda pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale atunci cand riscurile nu poit fi evitate sau limitate prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii. Societatea este obligata sa acorde gratuit echipament individual de protectie adecvat intregului personal expus riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, precum si personalului cu atributii de indrumare si control.

Inaintea de alegerea unui echipament individual de protectie, se va evalua in ce masura acesta raspunde urmatoarelor cerinte : a) sa fie adecvat riscurilor pe carte le previne, fara a induce el insusi un risc suplimentar ; b) sa raspunda conditiilor existente la locul de munca ; c) sa tina seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului ; d) sa fie adaptat conformatiei purtatorului. Evaluarea implica : a) analiza si evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace b) definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le aiba echipamentul individual de protectie pentru a proteja eficient impotriva riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace, tinand cont de eventualele surse de riscuri proprii acestora; c) compararea caracteristicilor precizate la punctual precedent cu caracteristicile echipamentului individual de protectie. Societatea este obligata: a) sa asigure conditiile necesare pentru efectuarea verificarilor legale, depozitarea, curatarea, denocivizarea, intretinerea si repararea mijloacelor individuale de protectie in conformitate cu instructiunile de utilizare ale producatorilor; b) sa inlocuiasca echipamentul individual de protectie care nu mai corespunde din punct de vedere al calitatilor de protectie, cand se constata acest lucru, indifferent de motiv; c) sa puna la dispozitie angajatilor si/sau reprezentatilor lor informatii adecvate despre fiecare echipament individual de protectie ; d) sa asigure instruirea angajatilor asupra tuturor masurilor care trebuie luate privind securitatea si sanatatea acestora la utilizarea echipamentului individual de protectie in timpul lucrului, respective; e) va asigura instruirea in prealabil a agajatului asupra riscurilor impotriva carora este protejat prin purtarea echipamentului individual de protectie f) va asigura instruirea si va organiza, daca este cazul, un antrenament in purtarea echipamentului de protectie. Lucratorii care beneficiaza de echipament si dispozitive individuale de protectie trebuie sa le prezinte la verificarile periodice prevazute si sa solicite inlocuirea sau completarea, cand nu mai asigura functia de protectie pentru care s-au acordat. Degradarea echipamentului inainte de expirarea duratei de utilizare prevazute, din vina persoanei careia i-a fost atribuit, si instrainarea lui atrag raspunderea angajatului respectiv pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii. Echpamentul individual de lucru se acorda de catre societate, in conditiile negociate prin contractul colectiv de munca, pentru protejarea imbracamintei si a incaltamintei persoanelor in timpul procesului de munca. Materialele igienico-sanitare si alimentaia de protecie Materialele igienico-sanitare se acorda obligatoriu si gratuit angajatilor in scopul asigurarii igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale. Pentru locurile de munca ce indeplinesc conditiile urmatoare se acorda cel putin materialele igenico-sanitare specificate in continuare : -procese de munca in conditii de contact cu praf, dar fara degajare de substante chimice, fara contact cu uleiuri sau produse iritante ale pielii sapun, perie de unghii ; -procese de munca in conditii de contact direct cu substante iritante asupra pielii (acizi, reactivi, materii corozive, sisturi bituminoase) sapun preparate pentru protectia pielii, perie si pasta pentru dinti, perie de unghii

-procese de munca in conditii de contact direct cu substante toxice cu actiune iritante cutanata si alte noxe chimice care contamineaza pielea sapun, perie de unghii. Personalul cu atributii de medicina muncii are obligatia instruirii angajatilor in vederea utilizarii corecte a materialelor igienico-sanitare distribuite si urmaririi eficientei acestora in prevenirea unor boli profesionale. Alimentatia de protectie se acorda dupa urmatoarele principii: -prin continutul lor in substante nutritive (proteine, lipide, glucide, elemente minerale, vitamine), alimentele sa completeze o ratie calorica insuficienta sau incorecta, dezechilibrele carentele sau excesele alimentare ; -alimentele sa asigure pastrarea structurii si a functionalitatii organelor si sistemelor mai sensibile la agresivitatea asgentului nociv din mediul de munca (ficat, rinichi, sistem nervos). PRELUAREA - PREDAREA SCHIMBULUI Orice persoana care presteaza serviciul de tura trebuie sa preia schimbul de la persoana din tura precedenta, iar dupa terminarea lucrului sa predea serviciul personalului din tura urmatoare. Se interzice plecarea din serviciu fara predarea schimbului, indiferent de situatia echipamentului (in functie sau in serviciu). Persoana care preda serviciul trebuie sa verifica daca persoana prezentata pentru preluarea shimbului este cea prevazuta in in grafic si daca este apta pentru prestarea serviciului. La sfarsitul programului, personalul care preda serviciul este obligat sa comunice personalului care preia serviciul toate modificarile intervenite in functionarea instalatiilor si a echipamentelor care necesita o supraveghere deosebita. Daca se constata abateri neaprobate de la graficul de tura sau persoane inapte de a executa serviciul, seful de tura care a facut constatarea va anunta imediat persoana desemnata in acest scop de catre conducatorul entitatii pentru luarea unor masuri operative si nu va permite va permite preluarea predarea serviciului pentru zona de servire respectivadecat cu aprobarea si in conditiile indicate de acesta. La predarea serviciului, personalul care intra in schimb este obligat : a) sa se prezinte la locul de munca odihnit si echipat de lucru, in timp util, apt pentru efectuarea serviciului in conditii de siguranta; b) sa ia cunostinta de insemnarile inscrise in ervidentele tehnico-operative si de dispozitiile primite din partea conducerii entitatii de la ultima sa predare de schimb; c) sa se informeze asupra starii echipamentelor aflate in exploatare, asupra abaterilor de la schema normala sau a defectiunilor aparute, a situatiei mijloacelor P.S.I., de protectiei muncii si prim ajutor, precum si asupra modificarilor ce urmeaza sa se efectueze in schimbul sau (retrageri din exploatare, modificari in instalatiile de protectie etc.) ; d) sa ia cunostinta de schema de functionare si de abaterile de la schema normala prin verificarea acestora direct in instalatiile sau echipamente ; e) sa ia cunostinta de parametrii de functionare a echipamentelor prin verivicarea directa a unor parametri principali, care vor fi precizati prin instructiunile de serviciu ale postului respectiv ; f) sa se informeze asupra echipamentelor indisponibile, asupra stadiului de reparatie sau inlocuirea a acestora, precum si asupra starii echipamentelor aflate in rezerva ; g) sa verifice functionarea semnalizarilor optice si acustice, a iluminatului de siguranta, a circuitelor telefonice si a statiilor radio din dotare ; h) sa raporteze sefului ierarhic operativ (sefului de tura) constatarile facute in urma controlului in instalatie, sa-l informeze inb detaliu asupra starii instalatiilor si a echipamentelor din zona de servire si sa semneze de preluare in raportul de exploatare, dupa primirea de la sef a aprobarii de preluare a serviciului ;

i) controlul in instalatiile pentru preluarea predarea serviciului se face de catre persoana care preia impreuna cu persoana care preda serviciul, prin parcurgerea traseului de rond stabilit pentru locul de munca respectiv ; punctele de control la preluarea schimbului si detaliile organizatorice privind efectuarea acestui control se reglementeaza prin instructiunile tehnice interne sau atributii de serviciu. La preluarea serviciului, seful de tura este obligat : a) sa se prezinte la locul de munca odihnit si echipat de lucru, in timp util, apt pentru efectuarea serviciului ; b) sa ia cunostinta de insemnarile inscrise in evidentele tehnico-operative de la ultima sa predare de schimb ; c) sa se informeze asupra starii instalatiilor/echipamentelor aflate in exploatare, a abaterilor de la schema normala a acestora, ca si asupra mce urmeaza sa se efectueza in schimbul sau ; d) sa se informeze asupra ecdhipamentelo indisponibile, stadiului de reparare sau inlocuire a acestora, ca si asupra starii echipamentelor aflate in rezerva ; e) sa verifice functionarea semnalizarilor acustice si optice de la punctul de interventie, precum si a circuitelor telefonice si statiilor radio din dotare ; f) sa se informeze asupra stadiului de rezolvare a reclamatiilor primite si sa verifice mentiunile din registrul de reclamatii de la ultima sa predare de schimb ; g) dupa informarea persoanei care preia schimbul si efectuarea verificarilor mentionate, se vor intocmi forme de predare primire in conformitate cu reglementarile existente si se va semna procesul verbal de predare primire de catre cei doi sefi de tura, cu indicarea oprei exacte la care s-a facut sckimbul. La instalatiile electrice din exploatare, se interzice predarea si preluarea serviciului in urmatoarele situatii: - nu exista ordine si curetenie in instalatie ; - sunt in derulare operatii de lichidare a avariilor ; - se executa in acel moment manevre; daca se constata ca evidentele tehnico-operative ale turei precedente sunt incomplete sau necorespunzatoare.

MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI MIJLOACE NEMECANIZATE SI DEPOZITAREA MATERIALELOR Efortul fizic Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic trebuie evitate pozitiile de munca vicioase si/sau fixe, miscarile extreme, bruste si cele repetitive, scop in care conducerea entitatii trebuie sa asigure respectarea respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de munca si a activitatii. La abordarea masurilor tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii trebuie sa ia in considerare urmatoarele elemente de referinta: a) caracteristicile masei; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca este: - prea grea sau prea mare; - incomoda sau greu de apucat;

- instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze ; - susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri ; b) efortul fizic necesar: poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca : - este prea mare ; - nu poate fi realizat decat prin miscarea de rasucire a trunchiului ; - antreneaza o miscare brusca a masei de transport ; c) caracteristicile mediului de munca: pot determina o crestere a riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare; d) cerintele activitatii, activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca implica una sau mai multe cerinte ; e) factorii individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului daca: - este inapt din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina data ; - poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale inadecvate ; - nu are cunostintele sau instructajul adecvat. Manipularea manual i transportul prin purtare a maselor Manipularea maselor trebuie sa fie realizata corect, in conformitate cu principiile fiziologice si biomecanice. Masele admise pentru a fi transportate se reduc cu 75% pentru femeile gravide pana in luna a 6-a. Femeile gravide peste luna 6-a nu pot fi repartizate in activitati care implica purtat sau ridicat mase. Distantele de transport manual al maselor nu vor depasi 60 m, iar diferentele de nivel nu vor fi mai mari de 4m (pe scara sau pe planuri inclinate). Inaltimea maxima la care se pot ridica mase, manual, pe verticala este de 2,5 m. Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depasi 25-30 kg pentru barbati si 12 kg pentru femei. Materialele care sunt manipulate manual nu trebuie sa aiba muchii sau marginii taietoare. Ele trebuie sa fie prevazute cu sisteme de prindere adecvate, asa incat sa se poata prinde bine cu uneltele de apucare sau cu mainile. Lucratorii vor ridica si vor cobor sarcina numai la comanda conducatorului operatiei. La transportul pe umeri al materialelor lungi, toti angajatii se vor aseza pe aceasi parte a piesei. Coborarea pieselor nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe bra si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de lucru. Transportul maselor cu mijloace nemecanizate Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate se va face in functie de felul si greutatea materialului care se manipuleaza si de natura terenului, asa incat sa reziste conditiilor de exploatare. Mijloacele de transport nemecanizatevor avea inscriptionate maximacare poate fi transportat si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost destinate. Carucioarele cu 3 sau 4 roti trebuie sa fie dotate cu sisteme de autofrnare si sisteme de avertizare sonora. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga in timpul mersului. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care: a) prezinta defectiuni; b) nu au scrisa capacitatea de transport;

c) au sistemul de autofranare defect (carucioarele cu 3 sau 4 roti). Incrcarea i descarcarea materialelor n /din vehicule Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate alaturate, ce se incarca/descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre seful de lucrare, in functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulante, de conditiile terenului etc., asa incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare. Inainte de incarcarea sau descarcarea vehiculelor la rampa, intre acestea si vehiculul se va aseza pe un podet de trecere, care trebuie: - sa fie rezistent, astfel incat sa nu se arcuiasca vizibil sub greutatea sarcinii ; - sa nu fie alunecos ; - sa fie prevazut cu dispozitive de prindere si fixare sigure, care sa impiedice deplasarea sa in timpul lucrului. Rampele de incarcare / descarcare se vor construi asfel incat cota lor superioara sa fie la mijlocul de transport. Daca pentru incarcare si descarcare din mijloacele de transport a materialelor de lungime mai marenu exista o instalatie de ridicat adecvata, operatiile se vor executa manual cu ajutorul unor planuri inclinate, dimensionate pentru sarcinile la care sunt supuse. Planurile inclinate vor fi bine fixate la capetele inferioare si nu vor depasi nivelu platformei mijlocului de transpot. La incarcare si la descarcarea vehiculelor, angajatii trebuie sa fie astlel asejati incat sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza. Lucratorii trebuie sa stationeze lateral in timpul descarcarii. Sunt interzise: a) stationarea lucrarilor in dreptul materialelor care se descarca; b) oprirea materialelor cu piciorele,cu ranga sau alte scule; c) descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera; d) accesul la locul de descarcare-incarcare manuala al persoanelor care nu au nici o atributie la aceste operaii. Nu se coboara simultan mai multe obiecte pe planul inclinat; fiecare obiect se coboara numai la semnalul conducatorului formatiei de lucru. Incarcarea si descarcarea materialelor explozive, toxice, acelor care formeaza amestecuri explozive, a lichidelor usor inflamabile, a gazelor combustibile si toxice, comprimate, lichefiate sau dizolvate, se vor face numai in locuri special destinate si amenajate in acest scop si conform instructiunilor producatorilor privind manipularea. In interiorul zonei de lucru cu aceste materiale sunt interzise: accesul persoanelor neautorizate, fumatul sau orice foc deschis, precum si utilizarea uneltelor si a incaltamintei din materiale care produc scantei. Locurile de incarcare/descarcare a materialelor si lichidelor caustice, corozive, toxice vor fi dotate cu solutii neutralizare, precum si cu surse de apa, respectiv dusuri pentru spalare. Depozitarea i stivuirea materialelor Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda riscul de incendii si explozii si posibilitatea caderii materialelor. Societatea trebuie sa stabileasca locul si modul de stivuire pentru fiecare material in bucati care se depoziteaza. Pe rafturile si stelajele, unde sunt depozitate materialele, trebuie scris la loc vizibil sarcina maxima admisa,care nu trebuie depasita. La asezarea materialelor in rafturi se va tine seama de greutatea acestora, cele cu greutate mai mare fiind asezate pe rafturile de jos. Stivuirea se face fara deteriorarea ambalajului.

Este interzisa stivuirea in aceasi stiva a materialelor sau a ambalajelor cu forme geometrice diferite. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei. Depozitarea materialelor in vrac se va face in boxe, buncare etc. Daca acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza in gramezi, avand forma unui triunghi de piramida cu inclinare a fetelor laterale dupa triunghiul taluzului natural al materialui respectiv. Pe ambalaje se mentioneaza masa bruta prin scriere directa pe ambalaj sau prin utilizarea unei etichete cu continut corespunzator. Pentru sarcinile mai mari de 100kg si cu centrul de greutate excentric se vor indica pe ambalaj punctele de legare de carligul macaralei sau de deprindere manuala. Peretii cutiilor in care se depoziteaza materialele marunte trebuie sa prezinte presiuni exercitate de materialul din interior si sa nu prezinte deformari sau deteriorari. Locul de depozitare a materialelor si lichidelor caustice, corozive, toxice trebuie sa indeplineasca cerintele specificate din prezentele instructiuni. Ambalajele continand materialele caustice, corozive, inflamabile, explozive sau toxice trebuie sa fie inscriptionate cu denumirea continutului si marcate cu semne avertizoare conform standardelo in vigoare. Exploatarea echipamentelor tehnice electrice Prelungirea cablurilor de alimentare a utilajelor trebuie realizat astfel ncat s fie asigurat continuitatea conductorului de nul de protecie. Este interzis utilizarea conductoarelor din instalaia de protecie prin legare la nul drept conductoare de nul de lucru sau conductoare de faz. Instalaia de legare la pmnt a fiecrei incinte, la care sunt racordate echipamentele la care protecia principal o constituie legarea la nul, trebuie s aib o rezisten de dispersie echivalent de maxim 4 ohmi. Este interzis folosirea contruciilor metalice ca nul de lucru. La executarea operaiilor la care exist pericolul de atingere direct trebuie s se utilizeze mijloace individuale de protecie verificate. La executarea tuturor operaiilor la care exist pericolul de atingere direct, echipamentele sau intalaiile electrice vor fi legate la pamnt. Echipamentele electrice de clasa I de protecie se alimenteaz cu energie electric printrun cablu care, pe lng conductoarele de lucru, trebuie s conin i un conductor de protecie, prin care s se lege masa echipamentelor la nul de protecie, n cazul alimentrii dintr-o reea electric legat la pmnt (retea TN) sau la pmnt, n cazul alimentrii dintr-o reea electric izolat fa de pamnt (reea IT). Echipamentele electrice de clasa a II-a de protecie nu necesit nici o alta msur de protecie mpotriva electrocutrii prin atingere indirect. Sursa de tensiune foarte joas pentru echipamentele de clasa a III-a de protecie trebuie s fie realizat astfel nct s nu poat aprea n circuitul de tensiune foarte joas o tensiune mai mare. REALIZAREA TRANSPORTURILOR Conducerea autovehiculelor este permis conductorilor numai n condiiile prevzute de Noul Cod Rutier privind circulaia pe drumurile publice i de instruciunile proprii de securitate si sanatate in munca. Conductorilor auto crora li s-au suspendat permisele de conducere nu li se va permite s conduc autovehicule n trafic sau n incinta unitii. Conducatorului auto i este interzis:

a) s transporte n cabina mijlocului de transport un numr mai mare de persoane dect cel nscris n certificatul de nmatriculare: b) s prseasc autovehiculul, precum i dormitul n cabina sau n vehiculul cu motorul n funciune; c) s parcheze autovehiculul pe drumurile de trecere din garaj i din incinta unitii, precum i sub liniile electrice aeriene. La parcarea autovehicului pe locurile destinate, conducatorii auto trebuie s ia urmtoarele msuri: a) s asigure distana de manevrare n sigurana dintre autovehicule i ntre acestea i construcii; b) s opreasc motorul; c) s frneze autovehiculul; d) s scoat cheile din contact; e) s nchid i s asigure prin ncuiere uile cabinei/vehicului; f) s scoat de sub tensiune instalaia electric a mijlocului de transport, acionnd ntreruptorul principal(daca este cazul); Ieirea autovehiculelor din parcare i din incinta unitii se va face cu faa. Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau mpretieri de substane grase vor fi curate i apoi presrate cu materiale aderente. Dup terminarea programului de lucru, conductorul autovehicului este obligat s parcheze mijlocul de transport la locul stabilit, s l asigure i s sesizeze eventualele defeciuni ivite. Cheile autovehiculelor garate sau parcate se vor pstra, n afara programului de lucru, n locurile stabilite de conducerea unitii. Este interzis ca nsoitorii i persoanele aflate n cabina sau n caroseria autovehiculului s fumeze pe teritoriul staiei sau al depozitului de carburani. In timpul circulaiei pe drumurile publice, conducatorii auto sunt obligai: a) s verifice, nainte de a pleca n curs, dac uile sunt bine nchise i asigurate; b) s asigure coborrea persoanelor din autoturism fr pericol de accidentare (de regula, pe uile din drepta); c) s se asigure la coborrea pe partea stng, att la deschiderea uilor, ct i la coborrea din autoturism, dup care s circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia; d) s se asigure la urcarea n autoturism, venind numai din faa acestuia i pe partea stng. Se interzice manevrarea autovehicului n spaii lipsite de vizibilitate. In aceste cazuri, precum i n spaii nguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijat de o persoan de la sol. In timpul manevrrii autovehiculului se interzice urcarea sau cobararea conducatorului auto sau a altor persoane n sau din autovehicule. Dup trecerea autovehicului prin vaduri sau dup splarea lui, conducatorul auto va verifica funcionarea frnelor mergnd cu viteza redus i acionnd uor frnele, pn cnd acestea se nclzesc i apa se evapor. Se interzice: a) continuarea drumului cu anvelopa dezumflat sau explodat; b) circulaia autovehiculelor cu pietre prinse ntre roile duble. Pe timp de cea, n caz de ploaie torenial, de ninsoare abundent sau n alte condiii atmosferice care determin reducerea vizibilitii; a) se va circula cu vitez redus pn la limita evitarii oricrui pericol; b) n mers i n staionare, autovehiculele de orice fel vor fi iluminate i n timpul zilei, iar conducatorii acestora vor da semnale de avertizare a altor autovehicule care se apropie.

Prelucrarea automat a datelor Lucrtorii vor fi instruii n mod deosebit asupra necesitii amenajrii ergonomice a locului de munc i asupra poziiilor corecte de lucru. Pentru a pstra o poziie de lucru confortabil i pentru a evita reflexiile i efectul de orbire, utilizatorul trebuie s ncline, s basculeze sau s roteasc ecranul, oricare ar fi nlimea ochilor deasupra planului de lucru. -Inlimea optim a centrului ecranului trebuie s corespunda unei direcii de privire nclinate ntre 10 i 20 sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor. -Inlimea tastaturii trebuie s asigure n timpul utilizrii un unghi ntre bra i antebra i minim 90. -In poziie aezat, distana dintre planul de lucru i suprafaa de edere trebuie s fie cuprins ntre 200 i 260 mm. -Ecranul, suportul de documente i tastatura trebuie amplasate la distane aproximativ egale fa de ochii utilizatorului, respectiv 600150mm. Videoterminalele vor fi amplasate nct direcia de privire s fie paralel cu sursele de lumin (natural i artificial). La amenajarea posturilor de munc n ncpere se va asigura: a) accesul uor i rapid al personalului de ntreinere la toate prile echipamentului, la poziiile cablurilor i la prizele electrice; b) acesul uor i rapid al utilizatorilor la locul lor de munc; c) un spaiu de lucru adecvat nevoilor de spaiu personal. Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice de calcul trebuie s fie protejate la cureni de scurtcircuit prin sigurane fuzibile, sigurante automate sau ntreruptoare automate. Circuitele de alimentare cu energie electric a echipamentelor de calcul trebuie s fie alimentate de cele care alimenteaz alte instalaii. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau far legtur la pamant. Se interzice curarea echipamentelor n timpul funcionrii lor. Suprafeele ecranelor se vor cura periodic de depuneri de praf sau amprente digitale, folosindu-se numai produsele prescrise de producatorul echipamentului. Exploatarea aparatelor de multiplicat tip XEROX Incperile n care se amplaseaz aparatura de copiere tip XEROX trebuie s fie prevzute cu instalaie de ventilare mecanic. Dac acest lucru nu este posibil, se va asigura ventilarea natural, iar operatorul va fi instruit asupra necesitii aerisirii frecvente, pentru eliminarea emisiilor de ozon i neutralizarea ionizrii excesive a aerului. Aparatura se va manipula conform instruciunilor productorului. Operatorii de la aparatura de copiere trebuie s i spele minile nainte de servirea masei i la ncetarea programului de lucru. Se interzice alimentarea cu toner, scoaterea hartiei, ca i executarea oricrui alt tip de intervenie, n timpul funcionrii aparatului. La orice defeciune, aparatul va fi oprit. Se interzice efectuarea oricrei intervenii de ctre operator, dac nu are calificarea i instruirea necesar. Exploatare instalaii tehnico-sanitare i de incalzire Inainte de nceperea lucrului, conductorul formaiei de munc este obligat s se asigure : a) dac lucrtorilor li s-a fcut instructajul de securitate si sanatate in munca specific meseriei i lucrrilor ce urmeaza s le execute; b) dac printre lucrtori exist persoane bolnave, obosite sau sub influena buturilor alcoolice;

c) dac toi lucrtorii sunt echipati cu echipament individual de protecie corespunztor activitiilor ce le au de executat; d) dac sculele, dispozitivele i utilajele ce urmeaz a fi folosite sunt n bun stare. La lucrrile de instalaii care se execut n exteriorul cldirilor n apropierea unor mase metalice sau reele vor fi luate msuri contra descrcrilor electrice. In timpul ploilor nsoite de descrcri electrice va fi ntrerupt lucrul, iar lucrtorii se vor adposti n locuri protejate. Toate locurile de munc unde exist pericol de intoxicare, sufocare, electrocutare, cdere de la nlime etc. vor fi marcate cu tblie avertizoare, iar spaiul respectiv va fi izolat i mprejmuit fa de zona nconjurtoare prin bariere, balustrade etc. Toate suprafeele pe care se circul (podee, pasarele etc.) vor fi meninute n stare de curenie, ndeprtndu-se orice urm de noroi au grsimi care ar putea provoca cderea prin alunecarea a lucrrilor. Transportul sculelor se va face n ldie sau truse speciale, a cror mas nu va depi 20 kg. Lucrtorii care execut operaii de curare mecanic a conductoarelor sunt obligai s poarte manui i ochelari de protecie. La operaia de curare chimica a conductelor cu diferii acizi sau baze, lucrtorii vor fi echipai cu echipament de protecie individual i vor purta mnui de cauciuc i mnui de gaze cu filtru pentru vapori i acizi. Incercarea cu aer comprimat a conductelor este admis numai n cazuri excepionale (iarna sau n lips de ap). Conductele de legtur dintre compresor i conducta care se ncearc vor fi verificate n prealabil prin presiune hidraulic. In timpul ncercarii cu aer comprimat, sectoarele de conduct vor fi supravegheate de o persoan care i s-a ncredinat aceast atribuie. Instalaii de climatizare Lucrrile la dulapul sau cofretul electric la ventilatoare, la compresor, umidificator, electrovane se vor face cu scoaterea total de sub tensiune i se va monta un indicator de avertizare. Curarea evriei se va face numai cu azot. La lucrarile de ntreinere, revizii, reparaii se vor folosi aparate de msur verificate meteorologic. Buteleia de freon nu se va nclzi direct, ncalzirea se va face n apa ncalzit la maximum 50C. Este interzis montarea a curelelor cu mana, a curelelor de transmisie ale ventilatoarelor, n timpul funcionrii acestora. Transportul dulapurilor se va face numai n poziie vertical. Instalaii de alimentare cu ap i canalizare Se interzice executarea lucrarilor la conductele PSI de ap potabil i ap menajer fr nchiderea vanelor de alimentare. Legturile de la obiectele sanitare la conducte i canalizare trebuie s fie etane. Nu se vor folosi obiecte sanitare la care sifoanele sau preaplinul nu funcioneaz corect. Cnd se lucreaz n spaii unde instalaiile de ap fierbinte sunt n funciune, se vor bloca robinetele din sectorul respectiv de lucru, se vor fixa flane oarbe, robinete de nchidere, plci avertizoare i ngrdiri. Conductele care prezint pericol de arsur pentru lucrtori vor fi izolate pe toat suprafaa lor.

Lucrtorii care asigur funcionarea instalaiilor de ap vor fi examinai medical periodic, conform instruciunilor Ministerului Sntii. La apariia unor cazuri de boli infecioase se vor lua msuri de protecie a personalului i de izolare a bolnavilor. In incinta instalaiilor de ap sunt obligatorii normele privitoare la protecia sanitar a resurselor de ap. INTRETINEREA SI REPARAREA AUTOVEHICULELOR Organizarea locului de munca Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si de protectie corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare. Intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amenajate, dotate cu utilaje, instalatii si dispozitive adecvate. La demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor folosi mijloace mecanizate de ridicare si manipulare. Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi mentinute in permanenta in stare buna de functionare. Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselele halelor sau incaperilor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatire si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta percol de incendiu. Carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatirea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac de inchidere si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate. Nu se admite aglomerarea locului de munca cu materiale, scule etc. Persoanele cu atributiuni de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si consumul bauturilor alcoolice in unitate si la locul de munca. Autovehiculele aflate pe pozitii de lucru din hale, ateliere vor fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate. Repararea autovehiculelor Urcarea sau coborarea autovehiculelor pe/si de pe rampa se va face numai dupa ce lucratorii din jur au fost avertizati referitor la operatia ce se executa. Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea autovehiculelor pe caile de acces. Uneltele de lucru utilizate de catre muncitori precum si instalatiile de ridicat( cricuri, macarale etc.) vor fi controlate inainte de inceperea lucrului. Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte. La demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale. Depresarea bucselor, inelelor de rulmanti, camasilor etc. se va face numai cu prese si dispozitive speciale. Ridicarea si suspendarea autovehicului sau rabatarea cabinei se va face numai cu usile inchise. Prezentle instructiuni sunt detaliate atsfel: IPSSM 1 IPSSM 2 IPSSM 3 IPSSM 4 IPSSM 5 IPSSM 6 Primul Ajutor in caz de accident, EIP, Procedura in cazul in care avem o salariata gravida, Plan de prevenire si protectie, IPSSM specifice activitatii de birou - TESA, IPSSM specifice activitatii de SOFER,