Salmonelozele

2.
SALMONELOZELE
(Salmonelosis)
Genul Salmonella face parle din ftun Enterobacteriaceae .)i inclllde spcciile S. bongori, S. enteritidis, S. typh/, S. typh/ml/f/u/11 $i S. cholemesu/s. Cll sllbspeciile cholemesuis, ar/zonae. diarizonae, IlOutenae, indica $i salamae. Cnele serovarial1le a(ecteaza l11/1naial11l1Jutegazde. in timp ce altele at"ecteaza lInnllmor mare de speeii de animale $i omlll. In general. sa/monelele prodllc bo/i digestive dol' .]i septicemii $i avortllri. preellm $i il,(eclii Cll loea/izari extraintestinale. Salmonelcle sllnt bacterii Gram negative. de forma bacilara sall cocobacilara (2-4/0,6 nm). mobile. ell exceplia S. gallinafllm-pullofllm, Cll ci/i displl.]i peritrich. fimbriate. nespomlate. aero-anaerobe. lactozo negative. lItilizeaza citratlll ca lmica sllrsa de carbon $i i$'iexercita patogenitatea Cll a/lI101'1 1faClOriior de vimlen/a, adezillne. invazivitate $i toxicitate.
Istoric
Istoria salmonelozelor incepe in ] 880 dlnd Eberth ~i Koch pun 1n evidcnta in limfonoduri la decedalii de febra tifoida. un baci! incriminat 1n etiologia bolii. pe eare ulterior, Gliertner reu~e~te sa-I cultive. Salmon ~i Smith 1n 1885 izoleaza din splina porcilor morti de pcsta a bacteric pe care au considerat-o cronat ca agent cauzal ~i au del1umit-o Bacillus choleraesuis. Dorset ~i Schweinitz 1111905. lfllnuresc contlJzia, demol1strand ca pesta porcina este prod usa de un virus ~i ca a infectic independentfi, reprodusa experimental poate fi provocata de S. choleraesuis. In 1888 Gaertner, 1n Gcrmania izo1eaza din organele unui am deccdat 1n urma unei enterite grave. consccutiva consumului de carnc de vilel bolnav ~i care a afectat 58 persoane, a salmoneIa care a fast numita mai tarziu S enteritidis Gaertner. Aceasta a fost prima semnalarc a unei toxiinfeclii alimentarc cu sursa animal a ~i care a deschis calea a llumeroase cercetari in domeniu. Denumirea de Salmonclla a fast atribuita In 1900 de Ligneres In Olloarea bacteriologului veterinar american Salmon. In Romania prima salmoneloza a fast descrisa de Babq 1n ]905 (7), manifestandu-se ca a toxiinfectie alimentara consecutiva consumului unci fripturi din carne de micl Un roi esenlial in clasificarea ~i sistematizarea genului Salmonella 11au lucrarile lui Kauffman ~i White.
Nicolae Verde
Boli produse de germeni din genul Salmonella

Cap. 2
Denumirea generica de salmoneloze include boli toxiinfeqioase, produse de bacterii din genul Salmonella, cu raspandire universala, putand afecta 'intregul regn animal, inclusiv omul. La animalele de interes economic, boala evolueaza fie sub forma acuta septicemica, fie sub forma subacuta sau cronica, cu localizare digestiva sau genitala. Se 'inregistreaza ~i localizari pulmonare. articulare ~i mai rar nervoase. in paralel cu enterogenitotropismul fundamental, salmonelele prezinta ~i un reticulotropism remarcabil, asociat de un portaj de germeni prelungit. Salmonelozele sunt boli de purtator, aparitia lor fiind conditionata de existenta unor factori de rise. In aceste circumstante infeqia salmonelica poate fi primara, cand 'in declan~ area ei intervin factori nespecifici, sau secundara. cand actioneaza simultan cu factori specifici, de obicei virali.
Boli produse de germeni din genu! Salmonel/a 27
ii~
care sunt de un real folos in epidemiologia infectiilor salmonelice (44). In decursul timpului s-a acumulat un \'olum impresionant de cuno~tin(e in domeniul patologiei infectioase veterinare privind salmone/ozele. intre care uncle cu implica(ii majore in toxiinfectiile alimentare umane. In (ara noastra literatura de specialitatc abunda de lucrari
referitoare la salmonelozele animalelor de ferma ~i a pasarilor ca ~i cele privind toxiinfectiile alimentare generate de consumul de produse provenite de la acestea. Lista contributiilor romane~ti in domeniu este toane lunga, cuprinzand titluri meritorii, insa imposibil de redat integral in cadrul acestui text. Dintre ace~tia. enumeram doar pe unnatorii cercetatori ale caror contribu(ii vor ti specilicatc pe parcursul acestui capitol: Bugeac T. (14, 15), Ciuca " (21), Draghici D. (28, 29), Con(iu I. (22, 23), Bcrbinschi C. (11), Cambir S. (17), lngureanll C. (85). Ro~ca Y. (75). Dcrlogea H. (26). Stoenescu Y. (79, 80). Sandlliescll S. (77). Bucur La. (13), \'crde~:\. (88, 91), Barzoi D. (7).
Importanta economica ~i sanitara

Salmonelozele animale constituie pentru majoritatea rarilor cu zootehnie dezvoltata in sistem intensiv, una dintre cele mai importante problellle sanitar veterinare datorita pierderilor economice cat $i implicariilor acestora in sanatatea omului prin declan$area toxiinfeqiilor alilllentare in um1a consumului de produse contaminate. Datele statistice. acumulate in decursul timpului situeaza salmonelozele pe primulloc intre zoonoze. Astfel. in SUA se inregistreaza la om 2.5 milioane infectii salmonelice anual din care 500.000 spitalizari $i 9.000 decese (63). Tn Anglia, intre 1980 $i 1984 s-au inregistrat 12.207 cazuri umane de salmoneloza. in cadrul unor epidemii $i un nUlllar de 44.307 cazuri sporadice. Agentul etiologic incriminat in majoritatea infeqiilor a fost S. typhillluriulII, avand ca sursa In 40% din cazuri, camea de pui congelata. In Scotia. intre 1980 $i 1985 s-au lnregistrat 6377 persoane 1mbolnavite din care 33 au decedat. In Germania. in perioada 1983~] 985. toxiinfectiile salmonelice umane inregistreaza 104 izbucniri cu 2879 cazuri. recunoscand ca surse laptele, carnea, ouale contaminate cu S. typhillluriulII, S. enteritidis $i S. infantis (49). Din rapoartele nationale relativ recente, Salmonella continua sa se mentina ca cel mai impOliant agent etiologic In cadrul toxiinfeqiilor alimentare. Pe plan european, In perioada 1980-1992 din totalul de 11.699 focare de toxiinfeqii alimentare lnregistrate, 9.882 respectiv 84,5% au fost determinate de Salmonella (49, 95). In Canada, pentru 0 perioada de 10 ani (1983-1992) genul Salmonella a determinat 2.180 focare ce au Insumat peste 10.000 imbolnaviri (47). Datele epidemiologice pentru Romania arata ca morbiditatea prin salmoneloza a scazut de Ia 33/100.000 in 1989. la 7!l 00.000 in 1993, mentinandu-se la valori sensibi] apropiate pentru perioada 1994 1997. Astfel, tulpinile de salmonele izolate de la om au scazut de Ia 8.000 inregistrate in 1988 - 1989 la 1.475 in 1997. Izolarile de salmonele de la animale, din ali1l1ente $i mediul lnconjurator, pentru intervalele mentionate se ridica la un nivel impresionant, reprezentand 77,3% din cele 46.134 tulpini izolate ~i tipizate (7). Importanta zooeconomica a infecti ilor salmonelice este remarcabila datorita numarului mare de specii de ani1l1ale receptive, incidentei i1l1bolnavirilor $i implicit a pierderilor
economico-financiare. Pierderile pot fi directe, reprezentate prin mOlialitate, cheltuieli prilejuite de profilaxie, tratament, asanarea focarelor $i indirecte, datorate confiscarii produselor contaminate $i inlaturarea lor din consumul public. Pe primul loc, in privinta pierderilor semnificative, se situeaza pasarile, urmate de suine, taurine $i oyine. De exemplu, pentru anul 1978, pierderile datorate salmonelozei In SUA au fast evaluate la 3 milioane dolari la taurine $i 77 milioane dolari In avicultura (63). In Canada, la un efectiv de 300 milioane pui $i 17 milioane curcani rulati $i la 0 incidenta a salmonelozei
~
28 BGli infecliGase ale animaleiGr bac{cl'io::e
de 0,25% pierderile anuale au fost estimate la 3,1 milioane dolari. In SUA (60), la porcine, rata mortalitatii atribuitc salmonelozei este de 8,3%, iar pentru tara noastra aceasta poate ajunge la IO% in infeqiile primare, ~i pana la 30% in evolutiile asociate unor viroze. Macarie (56), pe baza examinarii complexe a 23.500 cadavre de porci conch ide di salmoneloza se afla pe primul loc intre bacterioze, cu 0 frecventa de 11,53% fata de totalul cazurilor mortale diagnosticate ~i reprezinta 25,8% din pierderilc datorate bolilor infectocontagioasc.
Etiologie
Genul Salmonella a fost dcfinit ca 0 grupare de enterobacteriacee mobile, cu exceptia serotipurilor S. gallinarl/ln ~i S. pulorum, care metabolizeaza glucoza cu producere de gaz i care produc acid din manitol i sorbitol. Salmonelele sunt lactozo negative, oxidazo negative, catalazo pozitive, utilizeaza citratii ca unica sursa de carbon, produc ornitin decarboxilaze i hidrogen sulfurat, cu unele exceptii. De asemenea, nu produc indol, acetilmetilcarbinol, fenilalanindezaminaza i nu hidrolizeaza ureea. Se dezvolta bine aero/anaerob, cu 0 cretere rapida pe medii nutritive i medii speciale. Clasitlcarea speciiIor din genul Salmonella a fost i ramanc controvcrsata. Colectivul OMS de Ccrcctari pcntru Salmonella, pe baza propunerilor flicutc de La Minor i Popoff in 1987 (94) a elaborat in 1988 0 noua nomenclatura a speciilor din genul Salmonella. Clasificarea propusii admitea existenta a doua specii: S. enteriea i S. bongori. In specia S. enteriea erau incluse, pe criterii exoenzimatice, 6 subspccii: enteric a, salamae, arizonae, diarizonae, houtenae i indica. S. bongori, definitii recent ca specie, nu are subspecii. Aceast.a propunerc a fost adoptata i introdusa in uz de nmW autori, inainte de a beneficia de 0 valid are oficiaHi definitiva (31). Propunerea lui Le Minor i Popoff (94) a fost insa invalidata de Comisia Juridica a Comitetului International pentru Sistematica Bacteriana, in anul 1994, astfel ca, in prezent, se accepta ca genul Salmonella are 5 specii: S. bongor!, S. enteritidis,
S. typhi, S. Dphimurium ~i S. eholeraesuis,
cu subspcciilc eholeraesuis, arizonae, diarizonae, houtenae, indica i salamae (31). In eadrul speciilor ~i subspeciilor sunt descrise serotipuri desemnate taxonomic prin nomenclatura din schema Kautfmann- 'vVhitc. Pcntru simplificarc, in practica sc folosete terminologia dc gen Salmonella, urmata de denumirea de serotip. Se admite ca accastii nomenclatura, rezultat al studiilor biochimice i gencticc din ultimele decade reprezinta un compromis intre exigentele taxonomice i cerintele practicc conservatoare, derivate din utilizarea schcmci Kauffmann-White (7). Pentru a deosebi termenii care desemneaza specia sau subspecia de termenii care definesc serotipul, s-a flicut i propunerea ca, acesta din urma sa fie scris cu initiala majuscula (exemplu: Salmonella Anatwn), insa aceasta propunere deocamdata nu a pre a intrat in uzanta. Pe baza utilizarii unui set de 14 teste biochimice s-a reuit ca in cadrul serotipurilor sa se difercntieze i variante biochimice, ceea ce face ca unii autori sa foloscasdi termenul de serovarietate in loc de serotip. La unele serotipuri se intalnesc subdiviziuni bazate pe criteriul sensibilitatii la bacteriofagi (fago- sau lizotipuri), la bacteriocine (bacteriocinotipuri) i Ia antibiotice. Din multitudinea de serotipuri descrise in literatura de specialitate, redam in tabelul urmator dupa Quinn i colab. (72), serotipurilc de salmonele implicate in patologia veterinara. Toate serotipurile mentionate in tabel eu exceptia S. arizonae fac parte din subspecia enterica.
Boli produse de germelli dill gellul Salmonella 29
Gazda
Om Bovine POlTinc Cabalinc
Gaini
,i alte
pasari
Serotipuri de Salmollel/a S. (lphi S. parm.\phi S. SChOtr!lilU!l/eri S. enteriTidis S. tl'fJhimurillJJl S. duhlin
s.
S. hm'iJ1iorhiji'cans S. cho/cruesliis
S. cho/crucsuis
hiotip Kl!Ii~Cl1dol:l
S ryphisui.'; S. r.lphilllliril/ill
~ialtele
S. ahortusovis
S. monterideo 5. duhlin
S. ryphfl1lllrilll1l
5. Cl/UliU!Jl
$i altele S. dhoi"lliSCqui S. tyhimuriuJ7/
~i altcle
S .pul/orulIl S. ga/hl/arum 5. ari:o})(!!.! S. I?l1rcritidi.'iS. ryphimuriuJIl
~ialtele
Boala Fcbra tifoida Fcbra paratiloida Fe-bra paratifoida Toxiinfcqic alimentar:i
To.'\iintcqic alimcntara
E\crctori subclinici. purtatori. enterita. scp:icell11c. men1l1giti 101yi'fel. 3YOrt (eu sau 131'5 ::ilte simptome \-izibileL osteo:nielita. artrite. ga:lgrenJ. uscatii a extremi:arilor la \"irel. Ent-:ritc ~isepticemic. Izbucniri clinice seyere. similare ell cele din
pes:a po~eina: complic3;

ii sccundarc in pesta porcina. Enterita cronica la porcii tineri. I'vlai putil1
virulenta ded.t S. cho/eraesuis.

Enterita sau septicemie. A vort la oaie Enterite sau septicemii A vort la iapa. Enterite sau septicemie mai ales la m{mj i la adultii supu~i s:resului. Boala pula rica
(puloroza)- trans mi s e
transovariana. Tifoza pasariJor ]a tonte varstele, mai ales adulte. Transmisa prin oua.
Infcqii severe (enterite
~isepticemie) 1a puii de
gaina ~i cure an.
Transmisie prin ou. Sc lnta1ne~te ~i]a reptile. Ocazional infectii 1a aIte animale.
CunosclIta ca "paratifoza gainilor". Infectie inaparenta, enterite ~i

septicemii. Poate fi transmisa prin oua. S.(lphimurium po ate produce adesea moartea (septicemie) 1a puii de porumbel ,i artrite ale aripilor.
Caractere morfoculturale ~i biochimice

Salmonelele sunt bacili sau cocobacili Gram negativi dc 2-4/0,6 nm, de obicei mobili (cu excePtia S. plillorum-gallinarllm), cu cili dispu~i peritrich. Serotipurile de S. enterica subsp. enterica prezinta fimbrii manozosenzitive cu rol in adezivitate la celulele epiteliale intestinale. Salmonelele din serotipul pullorlim-gallinarlllJ/ au fimbrij neadezive de tip 2, ceea ce explica lipsa de patogenitate a accstora pentru om. S. enterica subsp. arizonae ~i diarizonae au fimbrii hemaglutinante. Salmonelele prezinta 0 remarcabila adaptare la conditiile de temperatura, dezvoltandu-se intre 2 ~i 54C.Au 0 mare toler'abilitate la pH, proliferand la valori cuprinse intre 4,5 ~i 9,5 cu un optim de
6,5-7,5.
In mediile de cultura uzuale salmonelele se dezvolta prompt in 18 ~ 24 ore, la tempcratura de 37C. In mediile lichide variantele S tulbura uniform mediul, in timp ce variantele R produc culturi sedimentate la fundul eprubetei, lasand deasupra mediul limpede. Pc geloza s-a remarcat disocierea coloniilor in variantc S, R, M, dimensiunea coloniilor fiind cuprinsa intre 2-4 mm diametru. Coloniile de forma S sunt rotunde, lucioase, cu marginilc regulate, u~or deta~abile de substrat. Coloniile R se intalnesc rar ~i au un aspect rugos, cu marginile neregulate, iar coloniile M sunt mari, cu centrul ombilicat, inconjurat de 0 margine mucoida. Pentru izolarea sa1monelelor din materiale paucibacilare ~i pentru diferentierea de celelalte enterobacteriacee sunt utilizate medii de cultura speciale, diferentiale ~i selective.
In practica laboratoarelor veterinare din Romania s-au preconizat scheme restranse care, intr-o prima faza sa poata diferentia patogenii enterici lactozo-pozitivi, de celelalte grupari lactozo-negative. In acest sens se folose~te un sistem constituit din doua
30 Boli illfectioase ale allimalelor haclerioze
medii multi test: TSI (Triple Sugar Iron) ~i MILF (motili tate-indo 1-1izi na-fen ilalanina) care permite diferentierea prineipalelor grupari de enterobacterii. Tn ceea ce prive~te mediile selective, aeestea pot fi ierarhizate in: slab selective: agar-laetoza-saruri biliare (Mac Conkey): eOZ1l1aalbastru de meti1en (Levin); modeI'm selective: agar-dezoxieolatcitratlactoza (Leifson): agar-bilaalbastru de bromtimol (lstratcMeitert): agar-sawn biliare ~i propilenglicol (Rambaeh) ~i altele: inalt selecrh'e: agar-sulfura de bismut (Willson-Blair): agar-verde briliant. In general, se admite ca spre deosebire de earaeterelc antigenice care apar mai labile ~i pot fi supuse 121numero~i factori de variatie, caracterelc biochimiee apar re1ativ mai stabile. Structura antigcnidi a salmonelclor este complexa, constand din ant/gene "0" (50mat/ ce), ant/gene "H" (flagelare) ~/ ant/gene "Vi" (de fllveli~). Antigenele somatice "0" sunt 0 parte constitutiva a peretelui eclulei bacteriene, cu o structura lipopolizaharidica ~i sunt purtato are ale specificitatii antigeniee factoriale "0". Datorita aeestei specifieitati, salmonelele au fost incadrate in 46 grupe, notate in schema Kauffmann-White initial eu litere mari ale alfabetului latin, iar dupa epuizarea aeestuia, cu numarul de ordine al factorului specific (91). In mod exceptional pot aparea modificari in mecanismele de biosinteza ale salmonelelor care sunt urmate de pierderea specificitatii "0". Acest fenomen se explica prin aparitia culturilor S-R (de tranzitie) sau R, sau sub actiunea baeteriofagilor eonvertizori. Efectele aces tor modifieari se pot traduce prin sehimbarea serotipului in eadrul aceleea:;;i serogrupe sau chiar lntr-o aWl grupa. Antigenele "0" se obtin prin fierberea eulturilor 0 ora la 100GC sau prin tratarea acestora cu alcool etilie de 90 grade, 2 ore ]2120C. Antigenele "H" flage/are sunt rcprezentate de proteinele structurale ale flagelelor, sau flageline. Acestea au a greutate moleculara de 40Kda, sunt termolabile ~i puternic antigeniee. Se obtin ~i se prezerva prin tratarea culturilor eu formol 6%. Antigenul "H" prezinta 121salmonele 0 variatie de faza , notata eu H I ~i H2 Acest fenomen deseris in 1929 de Andrewes se datore~te unci genetici complexe. cand 0 celula bacteriana poate
eta1a un singur antigen H, dar care poatc fi HI sau H2. Descendentii acestei celule pot mo~teni aceea~i faza ~i cultura ramane monofazica, ori pot trecc in faza altern a ~i cultura devine bifazica. Antigenele de faza intai (H I). considerate specifice, au fast notate eu literele mici (a, b, e, ...), iar eclc din faza a doua, nespecifiee ~i notate eu cifre arabe (1, 2, 3, ...). In mod normal, majoritatea serotipurilor au doua faze. Relativ recent s-a deseris prezenra mai multor factori din faza HI in faza 1-b eeea ce face ca struetura antigenului sa fie desemnata printr-o asoeiere multifactorial a HI ~i H2 (69). Purine din serotipurile de Salmonella prezinta ~i antigene Vi de suprafCzta. Au fost descrise prima data 121S. (lplzi, izolata de 121 bolnavii de febra tifoida. Ulterior au fost identificate 121S. paratJplzi ~i exceptional 121 S. dublin. Edwards, in 1972, remarca antigenul Vi 121S. parat)plzi C izolata de 121porc (30), fapt confirmat de Verdq in 1978 (91). Prezenta antigenului Vi imprima inag1utinabilitatea 0 tulpinilor care i'l poseda. El eonstituie substratul pentru fixarea baeteriofagilor Vi utilizati in lizotipie ~i cu mare importanta in epidemiologic. Tulpinile de salmonele cu antigeni Vi sau dovedit rezistente 121fagoeitoza ~i cu un potenrial virulent crescut. S-a mai deseris 121salmonele un antigen de lnveli~ M, initial la tulpinile mueoide de
Bali produse de germeni din genul Salmonella 31 S. parat)plzi B, apoi ~i la alte scrotipuri ~i antigenul 5. Ultimul se diferentiaza de antigcnclc Vi ~i :'vI prin termorezistenta. Salmonelelc Hi datoreaza patogenitatea fie unor factori dc virulenta, fic unor factori dc toxicitate, de cele mai multe ori ace~tia aqionand simultan. Virulenta reprezinta mecanismul major de agresiune ~i consta in capacitatea de a se ata~a, a se multiplica ~i a invada peretclc intestinal. Ata~arca salmonelelor la enterocit se realizeaza prin intcrmediul fimbriilor (fie manozo-sensibile tip 1. fie manozorezistente tip 3) sau a adezinelor de suprafata ~i hemaglutinineloL sau prin peptidele indusc de enterocit. Zona de ata~arc 0 reprezinta receptorii glicoproteici ai celulei intestinale. localizati pe microvili sau glicocalix. Ata~area la celulele 1\1 care captu~esc placile Payer urmeaza acelea~i mecanisme. Procesul de ata~are, ~l ulterior de internalizare a salmonelclor este unul complex, tin and de microbiochimiogenetica moleculara a enterocitului ~i a bacteriei agresoarc. Supravictuirea ~i multipliearea in celula gazda este un alt element important al virulentei. Finalitatea aeestui proees estc raspandirea bacteriilor in lamina propria ~i declan~ area mecanismului inflamatiei, cu elibcrarca de mediatori cclulari cu aqiune vasodilatatoare. In acest sens se remarca prostaglandinelc. care prin mecanisme chimicoenzimatice blocheaza retroresorbtia sodiului, determinand acumularea de lichide in intestin. Clinic, inflamatia ~i acumularea de lichid intralumenaL determina accclerarea
peristaltismului, aparitia crampelor ~i a diareei. De asemenca, fagocitarea intravacuolara deterl11ina eliberarea endotoxinei, avand ca rezultat aparitia febrei ~i a eliberarii factorului de necroza tumoraJa (TNF) de eatre l11aerofage. Plasl11idele de virulenta, prezente la multe serotipuri de salmonele (typhimllrillm, enteritidis, clzo!eraesllis, ga!!inarum, pll!!orll711 etc.) stimuleaza bacteria purtatoare la 0 multiplicare rapida, depa~ind posibilitatile de aparare ale gazdei. Sideroforii, compu~i organici cu greutate moleeulara redusa, ce au capacitatea de a bloca Fe +1, intervin pnn intermediul enterochelinei in procesul intemalizari i ~i sporirea gradului de virulenta. Antigenul Vi constituie, de asemenea, un factor de virulenta. Prezenta lui inhiba opsonizarea bacteriei de catre componenta complel11entului C 36, opunandu-se fagocitarii acesteia de carre macrofag. Toxigcnitatea este a doua componenta importanta a patogenitatii salmonelclor, acestea dispunand atat de endo-, cat ~i de
exotoxine. Endotoxinele sunt eliberate In urma fagocitozci

~i i~i exereita rolul toxic prin LPS. Activitatea aeestora se exercita In primul rand prin activitatea complementului, avand ca efect citoliza, eliberarea de mediatori vasoparalitici, TNF (Tumor Necrosis Factor), factori de eoagulare intravasculara ~i prin efectul pirogen. Acestea au 0 aqiune pantropa, transmisa prin sistemul circulator ~i induc l11anifestari digestive, vasculare, renale ~i cortieosuprarenale (13). Exotoxinele sunt reprezentate prin enterotoxina care este 0 protein a cu 0 greutate moleculara Intre 90 ~i 110 Kda. Analizelc eleetroforetiee au demonstrat 0 sil11ilitudine Intre enterotoxin a sall110nelica ~i enterotoxina LT de Vibrio eholerae, atat In ceca ce prive~te eonfiguratia, cat ~i modul de actiune (68). Aeeasta blocheaza mecanismele energetice ale celulei gazda ceca ce conduce la suprimarea retroresorbtiei de N a' din lurnenul intestinaL Citotoxina prezenta in membrana citoplasmei bacteriene este 0 proteina termolabila, cu greutate moleeulara de 56-78 KDa. Eliberarea ei extraeclulara este inhibata de pH-ul acid ~i de temperaturi ce depa~ese 32 Bali in{ec{iaase ale animaldor hacterio::e
42C. Actiunea ei se manifestii prin inhibarea sintezei proteice a celulci gazdii, determinand liza acesteia. Rczistenta salmonelelor la actiunea agentilor fizici, chimici :;;i biologici este in general mare. Astfel, temperatura de 60C omoarii gennenii din culturi in 12-20 minute, iar temperatura de 100C in 5-8 minute. Pc pii:;;uni, salmonelele se regiisesc :;;idupii 200 zile, in fecalele umede de vacii dupii 6-11 luni, in biilegarul uscat rezistii pana la 24 luni, in fecale1e de roziitoare 148 zilc, in ce1e de pasiire peste 200 zi1e, iar in solurile bogate in humus 8-9 1uni. In alimente, in funqie de concentratia de sarun :;;i pH. sa1monele1e sunt viabile pana 1a 180 zi1e. In lapte rezista 2-3 1uni, iar in pu1berea de oua 4 ani. In apele reziduale, bogate in materii 01'gamce :;;1 cu temperaturi convenabi1e,
sa1monele1e se pot multip1ica. pastrandu-sc viabile 2-3 1uni. Aceia:;;i supravietuire 0 au :;;i in cadavrele in putrefactie. Congelarea brusca reduce drastic numiirul de salmonele viabile, pana la 90% Insii, ulterior. rata reducerii este mai mica :;;ipot tl regasite :;;idupa 2-3 luni, a:;;a cum se intamplii la puii congelati. pH-ul cuprins intre 6,5-8,2 este optim pentru dezvo1tare, iar pH-u1 sub 3,5 nu permitc 0 supraviquire mai lungii de 6-12 ore. In sucurile acide, supravietuirea a fost de 6 ore pana 1a 10 zi1e, iar dupii un pH 9, dezvoltarea este inhibatii. Concentratia de NaC1 10% nu permite cre:;;terea salmonele10r, iar cea de 30% Ie omoarii In 7 zile. Siirurile biliare, dezoxico1atu1 de sodiu ca :;;icolorantii, cum sunt verdele de briliant, crista1ul violet :;;i fuxina, inhibii moderat sa1mone1ele in raport cu a1te genuri bacteriene, permitand utilizarea acestora ca ingredienti in medii1e de culturii selective. Antisepticele :;;idezinfectantele obi:;;nuite sunt foarte active fatii de sa1mone1e. Sa111lonele1esunt sensibile fatii de multe antibiotice (cloramfenicol, tetracicline, neomicma, gentamicina, a11l0xicilinii, colimicinii, cefalosporine, apramicinii ctc.) :;;i chimioterapice . (nitrofuran, sulfametazinii, fluorochinolonii). Utilizarea antibioticelor :;;i chimioterapicelor creeazii cu u:;;urintii tu1pini rezistente fatii de acestea. Explicatia feno11lenului constii in existenta factoru1ui plasmidic "R" care se transfera cu u:;;urintii de la 0 bacterie la alta prin gene extracromozomiale, fenomen cunoscut sub numele de "R-infeqie" :;;icare explicii insuccesele din terapie. In10cuirea salmone1elor sensibi1e cu altele total sau partial rezistente se produce chiar in cursul unei enzootii in circa 2-3 siiptiimani.
Habitat, epidemiologie
Salmonella constituie genu1 bacterian cu cea mai mare raspandire pe scara zoologicii. o caracteristicii ecologicii deosebitii rezidii in capacitatea lor de a se mentine in forma comensalii, in special in continutul intestinal sau sub forma de parazit in tesuturi1e :;;i01'ganele ce10r mai diverse specii, incepand cu viermii anelizi, larvelc insectelor, vietuitoare cu sange rece, piisiiri :;;isfar:;;ind cu mamiferele, la capiitul :;;irului aflandu-se omul. Vectorii prezenti pretutindeni i:;;i manifesta potentialul patogen prin generarea unoI' tocare clinice de boalii care apar fie la organ is11lulpurtiitor, fie la organis11lele receptive din jur, cu care purtatorul :;;ieli11linatorul vine In contact direct sau indirect. 0 schemii sugestivii privind circuitul salmonelelor In natura este prezentata de Barzoi (7). Rezervoarele naturale principale sunt ani11lalele bolnave sau purtiitoare asimptomatice :;;i omul. Difuzarea multidireqionala se realizeaza prin furaje, alimente, apele de suprafata, dejeqii :;;iprin numero:;;ii vectori. Industrializarea cre:;;terii anima1elor :;;iintroducerea
In furajarea acestora a tainurilor proteice de origine animalii, contaminate cu salmonele, Intretine in buna masura circuitul epidemiologic
Boli produse de germeni din genu! Salmonella
ANfu1ALE SALBATICE fu1PORT
0\1
33
"Furaje: - Fainuri - came - oase - maduva - De~euri animalierc "'Procesare: domestica publica industrial a
ClRCUTCL SADlO:\TLELOR
La acestea se adauga deficienrele In tehnologiile sanitare veterinare incepand cu cre~terea ~i sfar~ind cu vaJorificarea animalelor prin abataj. Numero~i vector~ intercalari in lanrul epidemiologic (insecte, rozatoare, pasari, camasiere., apele reziduale .din ferme, abatoare etc.). constituie verigi importante in declan~area unor enzootii de salmoneloza. sa demonstrat ca banala musca domestica, nu numai ca vehiculeaza pasiv salmonelele, dar Ie ~i transmite transovarian, iar albinele fac 0 salmoneloza clinica. Gandacul de bucatarie, furnica, ixodidele, argasidele, pot vehicula ~i ele infeqia salmonelica. Broa~tele restoase, reptilele ~i pe~tii sunt purtatori de salmonele ca ~i porumbeii, vrabiile ~i pescaru~ii. Nu exista ecosistem in natura in care sal1110nelele sa nu fie prezente. Rozatoarele silvatice ~i peridomestice derin supre111ariain intrerinerea lanrului epidemiologic. Sobolanii, in cercetarile intrepl'inse in rara noastra, s-au dovedit a fi unul dintre rezervoarele princip21le pentru animalele domestice ~i om (70, 91). Cainii sunt vectori pentru numeroase serotipuri. Verdq (91) constata ca din dinii capturari in fermele zootehnice, 52,36% au fost purtatori ~i identifica serotipurile: S. typhimurium, S. choleraesuis, S. enteritidis ~i S. anatum. In epidemiologia salmonelozei porcului, un rol aparte il joaca purtatorii ~i eliminatorii introdu~i in crescatoriile indemne (27). Infeqia endemica, in special la taurine, in regiunile de coasta din Germania, este explicata de unii cercetatori prin structura geologica a solului, 111ajoritatea pa~unilor fiind supuse inundariilor. Popa (67), explica prevalenra crescuta a salmonelozei taurinelor din Transilvania printr-o
34 Boft'liz(eC!IIJaseale alllillalelor' /;{{Crcrio~e
foea/itate natura/ii. Epidemi%gia sa/monelozei la pore eu extrapolarc ~i la taurine, reeunoa~ te 0 serie de factori care influenteaza evolutia ~i consecintele eeonomiee, aeestea fiind: reeeptivitatea crescuHi sub varsta de 4 luni, prezenta in efective a afeqiunilor extrapulmonare intercurente. in principal cu etiologie virala. existenta parazitismului ~i a unei sensibilitati genetice. Malnutritia. avitaminozele, dismineralozelc ~i micotoxicozele contribuie ~i ele prin debilitarea organismului.
In afara transmiterii pe orizontala, se inregistreaza ~i infeqii cu transmitere verticala, transplacentara, in specialla oaie ~i iapa, la care boala se exprima prin avort. Transmisia verticala este de asemenea 0 caracteristica a salmone\ozei pasarilor, data de serotipuri imobile (S gallinarlllll-pll11orlll11) ~i uneori dc serotipuri mobile (S. enteritidis). Mai este posibila ~i infectia genitala, prin aChll montei, la scrotipurile care produc avort (S abortllsequi ~i S abortllsovis). Dinamica epidcmiologica. morbiditatca ~i mortalitatca sunt influentate de specia de animale afectata ~i de serotipul infeetant.
Patogeneza
Calea obi~nuita de patrunderc a germcnilor in organism este cea digcstiva. Ace~tja travcrseaza stomacul, fiind protejati de aciditatea locala, fie printr-un tranzit rapid, fic prin inglobarea in mas a alimcntara. In intestin germenii sc multiplica ~i trec in formatiunile limfoidc. Takeuki (82), utilizand microscopia cleetronica, demonstreaza ea S. (1phimllrilllll patrundc la nivelul mierovililor in jonctiunea intereelulara - zona ocludens. Pe baza potentialului invaziv, caraeteristic, bacteriile invadeaza mucoasa, se multiplica in lamina propia ~i produc boala simptomatica. S-a demonstrat de asemenea, ca salmonelelc marc ate cu P32, administrate per os la iepure, traverseaza repcdc mucoasa intestinala ~i dupa 10 minutc prczenta lor este deteetata in eireulatia sanguina, cantonandu-se ulterior in sp/ina, pu/mon ;;i ficat. Aceasta este faza bacteriemiei pasagere in care hemoculturile sunt pozitive. Germenii nu par sa sc multiplice in sangc datorita puterii bactericide a alexinei ~i: imunoglobulinelor (in special IgM). Prezenta lor in sange se datore~te multipliearii in unele foeare activc ~i dcscarcarii ulterioare a acestora in torentul circulator. Germenii fagoeitati l~l pastreaza intaeta morfofiziologia ~i se multipliea in interiorul celulei care i-a inglobat. Prima eonditic ca infeqia salmonelica sa induca boala este ca ingestia de germeni sa fie semni ficati va, in gen~eralde 107_109, dqi investigatii recente (58) admit ca doze infectante ~i de 10-102 salmonele viabile. A doua conditie consta in puterca invaziva a tulpinei. factor ce se coreleaza de fapt cu doza infectanta. In afara de calea digcstiva, trebuie luata in considerare ~i infeqia aerogena, demonstrata experimentalla porc (8, 91). Endotoxina eu aqiune pantropa joaca rolul cel mai important in patogeneza, fiind responsabila de tenomene de ~oc endotoxic. Ea este transmisa prin sistemul circulator ~i induce leziuni digestive, vasculare ~i cOlticosuprarenale. Endotoxina interactioneaza cu plasma ~i leucocitele pentru activarca complementului ~i inducerea febrei. Cele mai multe din accstc efectc sunt mediate prin interlcukina I, 0 limfokina produsa de macrofage, stimulate de endotoxina (52).
Enterocolita, ca manifestare dominanta se datore~te sintezei sporite de prostaglandina, care stimuleaza activitatca adenilciclazei ~i ca urmare sc produc importante dereglari in transportul sodiului ~i clorului hi nive! celular. In acest mod, in intestin se acumuleaza 0 cantitate mare de lichid care ajunge in colon ~i datorita Icziunilor cxistente, acesta nu-~i poate indeplini funqia de absorbtie, aparfmd diareea. La uncle serotipuri dc salmonele prezenta citotoxinei
Bali produse de gerilleni din genul Salmonella 35
dctermin[l necroza enterocitelor. 1110 difidiri cndoteliale ~i tromboze vasculare. Imunitatea fat a de salmonele este mediata celular ~i dependenta de imunoglobuline netransferabile pc cale placentara. In accst context. imunitatea nou-nascutului este nula. Oricc infeqie cu salmonele inducc organ ismelor competente imunologic, 0 imunitate specifica de scrotip. Datele experimentale, precum ~i practica vaccinurilor vii. atenuatc. au demonstrat ca intr-un organism imunizat antisalmonelic, macrofagele nu mai permit inmultirea intercelulara a germcnilor. iar fata de CCI aflati extracelular sunt active imunoglobulinele ~l complementul (el). Ambelc mecanisme sunt deosebit de eficiente fata de micile contaminari care sc repeta, asigurfmd 0 imunitatc solida. Diagnosticul infeqiilor salmonclicc neeesita obligatoriu ~i un exam en bacteriologic complcx. Acesta estc mai complcx decat in alte bactcrioze ~i implica 0 metodologie de lucm laborioasa, in prezent standardizata oficial (94). Se urmarqte pe de 0 parte izolarea ~i identificarea salmonelei incriminate, iar pe de alta parte punerea in evidenta a anticorpilor specifici in semI animalelor. Examenul bacteriologic cu izolarca ~i identificarea serotipului are cea mai mare valoare diagnostica. Acesta trebuie efectuata ciit mai repedc dupa momtea sau sacrificarea animalelor. Probele provcnite de la animaIcle bolnavc ~i tratate cu antibiotice nu sunt indicatc pentru examcn bacteriologic. Izolarea se face de la animalul bolnav (bovine. cabaline, porcine) prin hemoculturi, iar de la cadavre, din sfmge, miiduva osoasa, splina, ficat, rinichi, vezica biliara, limfonodurile viscerale ~i pulmon. Pentru izolare se utilizeaza fie medii simple, fic medii de imbogatire, dupa care se fac rcpicaje pe medii selectivc pentru purificarea culturilor. In scopul idcntificarii, coloniilc suspecte vor fi pasate pe medii ,:lcciale pentru evidentierca proprietatilor biochimice. Dupa incadrarea morfoculturala ~i biochimica in genul Salmonella, tulpinile tipizatc se insamanteaza pe medii uzuale solide ~i sunt tipizate scrologic folosindu-sc serurile antisalmonelicc somaticc (0) de grup ~i flagelare (H), pentru determinarea serotipului ~i Vi. Se mai practica ~i lizotipia pentru determinari in cadrul serotipului ~i carc au 0 mare importanta in stabilirea filiatiei surselor de imbolnavire in cazul toxiinfectiilor umanc cu origine animala.
In accst sens lizotipurile dc S. t.1phimlirillll1 ~i S. enteritidis se plaseaza pc primul loc. Testcle serologice sunt aplicate de preferinta pe probe reprezentative din cadml unei populatii ~i nu de la un singur animal. Aplicarea testului de hemoaglutinare ~i seroaglutinarc rapida $i lenta dau satisfactie in special la pasari in depistarea purtatorilor dc salmonele imobile ~i mai putin in detectarea salmonelozelor abortigene, unde numai probcle percchi pot avea 0 valoare mai ridicata. Pentru un numar de serotipuri se utilizeaza in scop de diagnostic scrologic, testul ELISA (94). Acesta estc mai putin costisitor, rapid, automatizabil ~i cu un grad ridicat de specificitate, ceea ce a Iacut sa fie inclus in sistemul de supravcghere a crescatorilor dc porcine, in unele tari din Europa (Danemarca, Franta) (26).
211.
SALMONELOZA TAURINELOR
Infeqia salmonclica cu manifestare clinica se inrcgistreaza la viteii de peste 0 luna, exceptional la varsta de peste 0 luna, exceptionalla varsta de 1-2 saptamani ~i cu 0 frecvema redusa la taurinele adulte. Etiologie Salmoneloza primara la taurine este produsa de un numar restrans de serotipuri: S.
t.1phill1l1riull1, S. dublin, S. enteritidis, S. 36 Boli illfecTioase ale allimale/or bacterioze rostok, S. saint-paul ~i foane rar de S. bovismorbzficans. S-a constatat ca serotipul S. dublin este
eel mai adaptat la taurine, care devin purHltoare de lunga durata sau chiar pentru intreaga viata. Totodata s-a stabilit ca acest serotip are virulenta crescut'i ~i in consecinta tendinta ridicata la infectii generalizate. Recent s-a descris infectia salmonelica la taurine cu S. (1phimurium fag DT l04 cu 0 larga raspandire in Europa, SUA ~i Canada ~i cu impact major in declan~area unor to xiinfeqii la om cu evolutie grava, datorate ~l multirezistentei tulpinei la antibiotice ~i chimioterapice. La sacrificarile normale in abator s-au izolat de la taurinele adulte S. (1phimuriul11, S. dublin, S. enteritidis care sunt in principal incriminate in izbucnirile enzootice, dar ~i S.
infan tis, S. oranienburg, S. aberden, S. minesota, S. havana, S. gyve. S. neHport ~i
altele neimplicate in manifestari clinice.
Caractere epidemiologice
Incidenta salmonelozei la taurine difera da la 0 tara la alta ~i de la 0 zona la alta, in funqie de 0 serie de factori ecologici. Pentru tara noastra se considera ca incidenta bolii este mai ridicata in Transilvania (67). Taurinele adulte sunt exceptional afectate, insa pot fi purtatoare ~i excretoare de germeni. Rezistenta la infectia salmonelica a rumegatoarelor adulte s-a demonstrat ca se datore~te lichidului rumina 1 care contine factori inhibitori pentru Salmonella (19) ~i care lipsesc la vitelul nou-nascut. Eliminarea salmonelelor se poate face ~i prin lapte, sau acesta poate fi contaminat
prin fecale care murdaresc mamelele, constituind ~i sursa toxiinfectiilor umane. Laptele infectat poate fi consumat de vitei, situatie in care, sta la originea unor imbolnaviri. De fapt vitelul este categoria cea mai afectata. Infectia se realizeaza pe cale digestiva, pulmonara ~i exceptional pe cale ombilicala. Trebuie subliniat rolul predispozant al privarii de colostm Sensibilitatea nou-nascutului este in corelaJ:ie cu lipsa unui sistem de aparare specifica, organismul sau fiind incapabil de a elabora imunoglobuline. Rezistenta la infeqia salmonelica depinde de imunizarea mamei ~i de ingesta corecta a colostrului de catre vite1, in primele ore de viata. Factorii favorizanti impOlianti care intervin in infectia salmonelica sunt legati de igiena mulsului ~i de conditiile existente in ferma privind alaptarea viteilor. Salmonelele ajung in laptele care se administreaza cu intarziere de cateva ore ~i care este pastrat la 0 temperatura favorabila, unde bacteriile se multiplica, declan~and infectia. Utilizarea nerationala in primcle zile de viata a antibioticelor, pentru combaterea unor enterite cu componenta colibacilara, conduce la selectarea tulpinilor de Salmonella rezistente, prin transferul factorului "R" de la colibacili. Infectia se mai poate realiza prin vehicularea ei de ~obolani, care infecteaza furajele concentrate, administrate in hrana viJ:eilor (89) ~i excePtional prin ingrijitorii purtatori de germeni. In Danemarca, incidenta salmonelozei de graj d detine 12-15% din cazuri, restul aparand la pa~une. Un rolul important in infectie este legat de administrarea dej ectiilor lichide contaminate, la fertilizarea pa~unilor. Patogeneza se incadreaza in limitele descrise in partea generala, cu unele particularitati dependente de anatomofiziologia speciei. Taurinele poseda un aparat digestiv complex, format din patru compartimente din care numai unul singur este functional la na~tere (abomasum). Ulterior sc dezvolta ~i celelalte compartimente (rumcnul, reteaua ~i foiosul), modelarea intregului complex gastric incepand cu a treia saptamana de viata, cand incepe ~i rumegarea. Dintrc toate compartimentele complexului gastric, rumenul joaca ralul eel mai important in fiziologia digestiei, la care participa microsimbionti Boli produse de germelli din genu! Salmonella 37 constituiti din foarte multe specii de bacterii, levuri ~i protozoare. Tocmai aceasta microflora ~i microfauna, prin activitatea enzimatica asupra substratului ali11lentar endoruminal. pune in libertate 0 seric de produ~i, in special acizi gra~i volatili (acetic, lactic, propionic, butiric), care aqioneaza asupra salmonelelor ingeratc ~i obligate sa stationeze in accst compartiment. De asemenea. flora ru11linala care colonizeaza tractusuI digestiv joaca ~i rolul de "excludere competitiva", nepcr11litfmd aderarea sal11l0nclelor la cnterocite. Acest concept a fost introdus de cercetatorii anglo-saxoni (36,39,93). care i-au demonstrat viabilitatca
practica la pasari. Dc fapt, sucul ruminal in totalitatea Iui este considerat ca un probiotic complcx (1), ceea ce face ca patogeneza salmonelozei la poligastrice sa fie marcata de aceasta particularitate. In ceca ce prive~te raspandirea salmonelelor in organism ~i modul intim de aqiune al acestora prin endo- ~i exotoxinele elaborate, se inscrie in cadrul general enuntal. Remarcam posibilitatea ca in cazul infectiei taurine lor gestante sau pe cale genitala. salmonelele sa se localizeze in uterul gestant ~i sa produca avorl. Artropatiile, inregistrate ca 0 complicatie in infcqiile cu evolutie cronica, au 0 patogeneza complexa, explicata prin mecanisme autoimune, care au la baza un LPS modificat ~i eliberat lent sub aqiunea fagocitelor ~i/sau prin interventia proteinelor de ~oc termic din membrana bacteriana. TablouI clinic recunoa~te doua posibilitati de exprimare. in funqie de varsta. La viteL dupa 0 incubatie de cateva zile, boala se manifesta sub 0 formii supraacutii septicemicii, cu debut brusc, hipercmie (4142 C), anorexie, inapetenta, tahicardie, tahipnee, decubit, coma ~i exitus. Forma acutii septicemicii (intestinaHi) prezinta simptomele descrise anterior la care, dupa una sau doua zile se adauga diareea, cu fecale apoase, fetide, uneori mucohcmoragice, deshidratare rapida cu emacierea maselor musculare, urina acida cu continut mare in albumina, iar la unii vitei cu tulburari nervoase, incoordonare in mers, rigiditatea gatului ~i capului ~i uneori convulsii. Moartea se produce dupa 0 evolutie de 5-10 zile la 30-40% din cazuri. La restul animalelor imbolnavite, boala trece sub forma cronic a sau acestea se pot vindeca. Diagnosticul ~i intervcntia precoce reduce pierderile pana la 5-10%. Forma cronicii pulmollarii se intalne~te la viteii de 1-6 luni ~i evolueaza cu simptomc respiratorii (tuse dureroasa, pozitie ortopnciea, jetaj mucopurulent). De obicei aceasta forma evolutiva este consecutiva formei acute. Febra arc un caracter remitcnt. Unii vitei pot face poliartrite, cu localizari predilecte la jaret ~i genunchi. Forma pulmonara. poate dura cateva saptamani ~i se termina letal in proportie ridicata. In timp pot sa apara suprainfectii en streptococi ~i corinebacterii care complica evolutia bolii. Forma avortatii se intiilne~te mai ales la viteii intarcati ~i se exprima prin tulburari digestivc sau pulmonare discrete, uncori prin artrite cu vindecare clinica in ciiteva zilc. Animalele trecute prin boala raman purtatoare ~i excretoare de salmonele. La taurinele aduIte boala evolueaza acut san cronic, ca enterita salmonelicii cu simptomatologie in general asemanatoare celei descrise la vitei. Unele simptome particulare pot fi hipo sau agalaxia, avorturile tardive ~i mamitele. Imbolnavirile apar in conditii dc rezistenta scazuta, sub influenta un or factori favorizanti, cum sunt ploile reci,
caldurile toridc, transporturile epuizante, trecerea brusca de la un regim alimentar la altul ~i in specialla scoaterea la pa~une. Infectia salmonelica poate apare secundar, in cazurile de reticulita ~i pcricardita traumatic a, metrita sau invazie parazitara masiva.
38 Boli infecfioase ale allillialelor hacterio~e
Tabloul morfopatologic
La vitei atrage atentia gastraenterita hemoragica, mucoasa chiagului ~i jejunului fiind infiltrata ~i prezentfmd hemoragii punctiformc sau sufuziuni, uncori continutul intestinal fiind hcmoragic. Limtonodurile mezenterice afercntc sunt hipcrplaziate ~i hemoragice. Hipcrplazia splcnica ajunge pana la 5-6 ori volumul normal ~i este insoWa de 0 consistenta crescuta, iar in masa ei, pe scqiune, pot fi relevate focarc necratice cenu~ii galbui sau hiperplazii foliculare cenu~ ii-albicioase. Morfopatologia salmonelozelor este considerata de Paul (64) ca 0 adevarata reticuloendotelioza bacteriana. Ficatul, moderat hipertrofic, pc un fond distrofic prezinta numcroase tocare miliare, izolate sau grupatc, cenu~ii galbui sau albicioase. Pulmonul prezinta 0 gama larga de leziuni pomind de la congestie, edem, sufuziuni subpleurale in formcle cranice. Pleureziile ~i pericarditcle fibrinoase, cranice, insotesc uneori procesul inflamator pulmonar. Intestinul cstc sediul unci inflamatii catarale cronice. Pleurcziile ~i pericarditele fibrinoase, cranice, insotesc uncori procesul inflamator pulmonar. Intestinul este sediul unei inflamatii catarale cronice, manifestata prin ingro~ area peretelui ca urmare a hiperplaziei foliculilor limfoizi ~i a corionului mucoasei. Miocardoza ~i sufuziunile subepicardice ~i subendocardice pot complcta tabloul de diateza hemoragica. La examenul histopatologic se pot evidentia uneori meningoenccfalite hemoragice sau fibrinopurulente de intensitate variabila (64). Articulatii1e pot fi sediul unor inflamatii fibrinoase sau edeme periarticulare.
Diagnostic
Manifestarile clinice, coroboratc cu datele epidcmiologicc ~i cu tabloul morfopatologic permit suspicionarea diagnosticului de salmoneloza. Pcntru confirmare, examenul bacteriologic este obligatoriu in to ate cazurile. Acesta urmare~te izolarea ~i identificarca serotipului de Salmonella implicat in procesul infeqios, conform standardelor oficialc (94). Animalele clinic sanatoase dar purtatoarc dc Salmonella din fermele contaminate pot fi depistate prin examen serologic (RAL), titrul aglutinat pozitiv, fiind considcrat III 00. In unitatilc contaminate, titrul maxim dc S. (1phi/11uriu/11 poate ajunge la 1/640, iar in infeqia cu S. dublin la 111280, in timp ce pentru celc indemne tirtul pentru ambe1e sercotipuri nu depa~e~te 1/80. Un dezavantaj al acestei metode il reprezinta faphll ca anticorpii aglutinati nu pot fi pu~i in evidenta deci'tt dupa 3 saptamani de la
infeqie.
Diagnosticul dzj'eren{ial se face fata de
colibaciloza care apare in prima saptamana de viata, fata de coccidioza, diagnosticabila prin exam en ovocoproscopic ~i fata de formele pulmonare (pasteureloza, streptococie etc.) cand hotarator estc examenul bacteriologic. Prognosticul cste gray in forma septiccmica ~i rezervat in celclalte forme, avand in vederc 0 rata a mortalitatii ridicata ~i obligativitatea confiscarii carcaselor in cazul sacrificarilor de necesitate.
Profilaxie ~i combatere
Metoda cea mai eficienta de profilaxie a salmone1ozei viteilor 0 constituic aplicarca unor masuri sanitar veterinarc corecte, axate pe asigurarea conditiilor optime dc zooigiena ~i alimentatic. Matemitatea, dc preferinta izolata, va fi intretinuta intr-o stare de igicna riguroasa, dupa fie care vaca intern ata efectuandu-se dezinfectii. La ratare se va asigura toaleta cordonului ombilical ~i colostrarea in primele ore de viata a nounascutului. Colostrarea vitelului va fi monitorizata in continuare, aceasta reprezentand unica sursa de imunoglobuline ~i singura arma dcfensiva in lupta antiinfcC}ioasa. Boli produse de germcni din genu! Salmonella 39 In profilactoriu. unde viteii VOl' fi transferati dupa fatarc. se va veghca la respectarea normelor zoosanitarc, urmarindu-se ~i 0 ]otizare cat mai omogena a acestora. Igicna adaparii constituie una din comportamentele majore ale profilaxiei nespccifice in salmoneloza. cunoscuta tiind calea digcstiva de infeqie. Ustensi1e1e fo1osite 1a adaparc (biberoane. galeti) vor fi spalate ~i dczinfectate dupa fiecare intrebuin\arc. In acela~i context nu este lipsit de importanta controlul coprobactcriologic al ingrijitorilor pentru depistarea unor evcnhla1i purtatori ~i eliminatori de sa1monele. Sc va evita trecerea brusca de 1aun rcgim alimental' la altul. FcrInele trebuie imprejmuitc. cu restriqii pentru circulatia cClinilor vagabonzi ~i, in funqie de necesitatc. sc fac deratizari. In afara masurilor prescrise anterior ~i care sunt valabile ~i obligatorii in toate efectivele de taurine considcrate indemne, in tocarele dc boala se procedeaza ~i 1a tratamentul anima]elor bo1navc. 0 prima operatic este trierea ~i separarea animalelor cu semne clinice ~i aplicarca unui tratament antiinfeqios. simptomatic ~i dietetic. TrarClmentll! Clntiinfecfios se bazeaza pc utilizarea antibiotice1or ~i chimioterapicelor. E de preferat ca alegerea produsului sa fie Iacuta pc baza antibiogramei. Pana la aflarea rezultatului acesteia, sc va administra un antibiotic cu spectru larg, activ fata dc Gram ncgativi. Sunt preferabile mcdicamentele carc sc administreaza parenteral sau oral, dar care se absorb in circulatia generala. In practica sunt tolosite: neomicina, ampicilina, tetraciclina. gentamicina, ccfalosporina, colimicina., apramicina, sulfametazina, sulfamidc combinate cu trimethoprim,
florochinolona, cnrofloxacin ~i alte produse mai noi. Se mai pot utiliza ~i produse medicamentoasc comerciale preparate dupa formulc magistra1e (bacterisin, enterosin, aprasin, etc.) ~i a caror administrare poate fi Iacuta ~i profilactic. Durata maxima a tratamentclor antiinfcqioase nu trebuic sa dcpa~ easca 5 zile, pentru a evita instalarca rezistentei ~i/sau aparitia unor complicatii enterice micotice. Tratamentul simptomatic urmare~tc restabilirea homcostaziei prin administrarea dc ser fiziologic sau solutii de electroliti (ionoser, rehidravit, rehidrasol) i.v., i.p., sau S.C .. Diareea poate fi combatuta prin administrarea salicilatului de bismut, decoctului dc orez sau a produsului farmaceutic Imodium, relativ recent introdus in tcrapie ~i care continc clorhidrat de loperamid, un antidiarcic remarcabil care se leaga dc receprorul opiaceu din peretele intestinal, inhiband eliberarea de acetilcolina ~i prostaglandine, redud'md astfe! peristaltismul intestinal. Terapia dc sustincrc poate fi completata cu ronice gcnerale ~i cardiacc (cofeina, pcntetrazol), glucoza ~i vitamine A, D3, C, E,
K.
In profilaxia specifica se pot utiliza vaccinuri inactivatc sau vaccinuri vii din tulpini atenuate. In tara noastra au fost produse doua variante de vaccinuri inactivate: vaccin acetonat contra salmonclozei ~i colibacilozei taurinelor ~i vaccinul acetonat tribacterian. contra salmonelozei, colibacilozei ~i pasteurelozei. In Gcrmania s-a comercializat un vaccin viu ("Bovisaloral"-Dessau) obtinut dintr-o mutanta dubla dc S. dublin, gcnetic stabiE zata ~i nevirulenta pentru vitc1. Doza dc 5 ml administrata per os asigura 0 imunitate dc 6 luni. In situatia unor imbolnaviri ulterioare, viteii nu sunt afcctati sub raportul randamentului economic (57). In Anglia sunt folosite de asemenea vaccinuri vii atenuate din tulpini de S. typhimurium Ji S. dublin cu bune rezultate. 2.l.2.l. GASTROENTEROCOLITA SALMONELICA
Boli infecfioase ale anima/elor hacteria::e
micotica sau aciditatc crcscute. Un factor de rise important in declan~area bolii il reprczinta infcstatiilc parazitarc masive, in special cca cu tenii, cfmd morbiditatea poate ajunge la 25%.
Tabloul clinic
Dupa 0 incubatie de 3-5 zile, apar manifcstarile clinice cxprimate prin hipcrtermic (40-41 cC), inapetenta, stare depresivii Insotitii de diaree cu fecale lichide, fetide, uncori mucohemoragice. La unii miei pot apiirea ~i manifestari de bronhopneumonie, care complica procesul infeqios. Diareea produce 0 deshidratare aecentuata, cu alterarea profundii a tuturor functiilor vitale, moartea survcnind dupa 2-5 zile, mai rar dupa 7-14 zile. Vindecarea estc urmata de 0 convalescenta lungii.
Diagnostic
Datele epidemiologice ~i clinice completate cu tabloul morfopatologic permit suspicionarea diagnosticului de salmonelozii Tabloul morfopatologic releva leziuni de abomazita ~i enterita hemoragica difuzii sau hemoragiconecroticii, cu continut intestinal uneori u~or hemoragic. Limfonodurile mezenterice sunt hipertrofiate ~i congestionate. Ficatul prezintii microfocare de necroza sau proliferiiri limforeticulare. Vezica biliarii poate fi edematiata, iar la nivelul seroaselor sunt prczente hemoragii. Uneori se Inregistreazii ~i bronhopneumonii predominant in lobii antenon avortul salmonclic, in functie de tropismul serotipurilor implicate in procesul infeqios.
2.12 SALMONELOZELE
OVINELOR
Etiologie
In declan~area gastroenterocoJitei s-au pus in evidenta frec.vent serotipurile: t.vphilllurium, !enteritidis, dublin ~i cu totul exceptional 'c;hoieraesliis ~i Plillorumgallinarlllll. In tara noastrii, Mihaiescu in 1967 semnaleazii infectii la ovine cu salmonele din grupul D; alti autori descriu imbolniiviri la iezii de ciiprioara cu S. enteritidis. De la ovine s-au mai izolat S. injantis ~i S. agona (18), insa Tara manifestiiri morbide corespunziitoare. Ovinele ~i mai putin caprinele fac douii tipuri de infeqii cu germeni din genul Salmonella: gastroenterocolita salmonelicii ~i Gastroenterocolita salmonclica apare de obicei sub forma de enzootii la mieii nounascuti ~i exceptionalla ovinele adulte. S-au semnalat imbolnaviri ~i la iezi.
Boala se manifestii de obicei enzootic la miei, oile fiind exceptional afectate. Surselc de infeqie sunt reprczentate de ovinele adulte, clinic sanatoasc, purtatoare ~i eliminatoarc dc gcrmeni, de furajele ~i apa contaminate, de rozatoarc. Experimental s-a dovedit di micii supu~i unci infometiiri de 24 orc sunt mai sensibili la infeqia cu S. typhimuriu/11 ~i S. enteritidis. Izbucnirile enzootice apar spontan, de obicei in sezonul ciilduros, ca urmare a stresului produs de neasigurarea ritmicii a furajelor, supraaglomerare, lipsa sau insuficienta apei ~i a supraincalzirii. Castrarea berbecutilor poate declan~a cnzootii cu morbiditate ~i mortalitate ridicate. Exceptional boala poatc sa aparii ~i iama, ca urmare a consumarii de furajc inghctate, in special siloz cu Inciircaturii
40 Boli prodllse de germeni din genII! Salmonella 41 Insa numai examenul bacteriologic este decisiv. In efectivul afectat sc poate recurge ~i la un examen serologic (RAL) vizi'md decelarea animalelor purtatoare ~i aplicarea unei terapii de grup. Diagnosticlil diferen{ial se face fat a de dizenteria anaeroM a mieiloL la care evolutia ~i simptomatologia sunt mai grave ~i fata de coccidioza in care enterita are un caracter net hcmoragic, iar prin examen copro-
ovoscopic se evidentiaza oochi~tii. Prognosticul estc in general rezenat.
Masurile de profilaxie se rcfera la Inlaturarea factorilor stresanti care au favorizat Imbolnavirca ~i la Imbunatatirea conditiilor de alimentatie ~i igiena. Animalele bolnave se izoleaza ~i se supun tratamentului cu antibiotice sau chimioterapice, alegandu-se produsul dovedit activ fat a de tulpina de Salmonella izolata. Acela~i produs, in doza profilactica, se poatc folosi in tratamentul de masa. In ceea ce prive~te imulloprofilaxia specificc/, lucrari rccente au demonstrat valoarea imunizarii pasive prin colostru a 111ieilor proveniti de la mame vaccinate cu 0 hllpina vie, atenuata de S typhimurium.
21.22 AVORTUL
SAL.\IO~ELIC AL OlLaR
Boala a fost semnalata prima data in Germania de Schermer ~i Erlich in 192.1. apoi de U:sburies in 1933 in Franta. intr-o enzootic avand ca sursa de infectie oi imp011ate. Ulterior, avortul samonelic a fost diagnosticat in numeroase tari, printre care ~i in Romania, de Suhaci ~i Isopescu in 1936. Infcqia estc produsa de SaborTlisovis ~i este cea mai importanta salmoneloza a ovinclor, manifestata clinic prin avort ~i imbolnaviri perinatale la miei cu implicatii economice grave in fermele cu deficiente in tehnologiile de cre~tere ~i exploatare. In Australia s-au descris avorturi enzootice la oaie produse ~i de S. t)philllllrilim.
Etiologie
S abOrTlisovis prezinta un tropism remarcabil pcntru uterul oilor gestante. Bacteria poate fi izolata ~i de la oile saniitoase din fecale, limfonoduriJe mezenterice, uneori din splina ~i vezica biliara. Este put in patogena pentru animalele de laborator, putand provoca avort la iepuroaicele gestante ~i septicemie la caprine. Nu este implicata In toxiinfeqiile alimentare la 0~11. Antisepticele obi~nuite ~i temperatura ridicata 0 distrug, insa rezista pana la 12 luni in solurile umede ~i 16 luni in cele uscate.
Boala are un caracter enzootic, fara tendinta dc difuzare in afara focarului, evoluand ca infeqie unica sau asociata cu alte entitati abortigene ca: chlamidioza, campilobacterioza, sau cu unele boli metabolice, cum este cetonemia de gestatie (90). Incidenta avorturilor variaza intre 1050%, iar morbiditatea pcrinatala la miei poate ajunge la 25%. De regula, odata cu inceperea masiva a ratarilor avorhlrile inceteaza, de~i din lichidele ~i invclitorile fetale de la oile care fata normal sc pot izola uneori salmonele. Factorii favorizanti care diminua rezistenta ovinelor gestante sunt conditiile improprii de intretinere, frigul, umezeala, alimentatia parcimonioasa ~i dezechilibrata. Lipsa unor spatii organizatc de ratare favorizeaza raspandirea infeqiei in efective, intrucat, in timpul avorturilor ~i dupa avort, oile elimina 0 cantitate enorma de germeni, un timp indelungat. Vehicularea infeqiei in teritoriu se realizeaza prin introducerea in 42 Boli illleel/oase ale allima/e/o}' bacter!o;:e
fermele indemne dc ovine purtatoare ~i eliminatoare de gcrmcni, sau prin bcrbeci de reproduqie, dc~i avortul salmonelic al oilor
nu este 0 boala vcnerica. Patogeneza avortului salmonclic nu este abordata in literatura de specialitate separat de celelalte entitati nosologicc cu etiologie salmonelica. Se cunoa~tc faptul ca infcqia are loc pe cale digestiva ~i ca bacteriile urmcaza un traseu dcterminat, cu cantonari in organcle bogatc in componenta rcticulocndoteliala. Tropismul pcntru uterul gestant cstc 0 caracteristica as. abortllso\'is, inca neelucidata. Mecanismul producerii avortului este insa explicabil prin capacitatea de multiplicarc ~i invadarc a uterului gestant ~i implicit. a producerii de cndo- ~i exotoxinc. Estc foarte posibil ca, in special endotoxina, pnn elibcrarea de mcdiatori vasoparalitici, factori de coagularc intravasculara ~i T.N.F. (Tumor :-Jccrosis Factor) sa joace rolul principal in dcclan~area avortului.
Tabloul clinic
Avortul salmonelic aparc catre sfi\r~itul lunii a patra ~iexceptional in luna a doua sau a treia, fiind precedat de semnc prodromice: nelini~te, edcm al vulvei ~i uneori a l1lamelei, scurgeri vaginalc sangvinolentc, hipertermie ~i foarte rar diaree. Avortul nu int1uenteaza l1lult stare a generala a oilor, majoritatca reracfmdu-se complet intr-o saptamana ~i numai la un procent redus se pot inregistra retentii placentare, endometrite ~i excePtional, septicemii mortale. Se inregistreaza ~i ratari premature de miei debili, neviabili, care in 3-10 zile contracteaza infeqia salmonelica, manifestata cu diarce, febra, dispnec ~i care, dupa 0 evolutie de cateva zile se termina cu moartea. Dneori, datorita conditiilor precare de igiena ~i aglomeratiei din saivane se pot imbolnavi ~i mieii nascuti normal, binc dezvoltati ~i in varsta de doua saptam,lni. contaminarea racandu-se din mediul cxterior. La acc~tia, boala se l1lanifesta acut cu enterita, febra, dispnee, tahicardic, moartca survcnind dupa cateva zilc de evolutie. In aceasta situatie, pierderilc la mici pot ajunge la 25%.
Placenta este edcl1latiata, cu numeroase focare necrotice cotiledonare. Avortonii prezinta leziunilc comune infeqiilor abortigenc, infiltratii cdcmatoase ale teslltului conjunctiv subcutanat ~i muscular, epan~amentc serohemoragice in cavitati, splenita hipcrplastica, uneari cu hcmoragii subcapsularc ~i prezenta unui lichid tulburc in abomasum. La miei se intalncsc leziuni de septicemie, manifestate pnn hcmaragii punctiforme ~i sufuziuni pe seroasc, cpi- ~i endocardicc. enterita catarala, reaqii limfonodulare, hiperplazie splenica ~i hemoragii subpleurale. La oile moarte dupa avort sc intalne~te ~i endo-, pcri- ~i parametrita.
Diagnostic
Avortul salmonelic al oilor ofera putinc elemente dc difercnticre fat a de alte avorturi infeqioase (campilobacterian, chlamidian
sau listcric). 0 semnificatie diagnostica se poate acorda incidcntei crescute a evolutiei mai grave a avorturilor, precum ~i imbolnavirii nou-nascutilor cu simptomatologie digestiva. Examenul de laborator este singurul in masura sa stabileasca natura salmonelica a avortului, in care scop sc vor cxpedia avortoni ~i pIacente recoltate imediat dupa expulzare. Insamantarile din organele avartonului ~i uneori din placenta pot duce la izolarea in cultura pura a S. abortusovis. Diagnosticul de efectiv se poate face prin reactia de seroaglutinare lenta (RAL). In semI oilor avortate, anticorpii aglutinanti apar la 10 zile de la expulzarea ratului ~i pot ajunge la titmri maxime de peste 1110.000, persista~d 2-3 luni dupa avort, insa cu mari Boli pl'Oduse dc genllclli dill gellu! Salmonella 43
fluctuatii individuak. Reactia se considerii pozitivii la titrul de 1/100. Reccnt (34) s-au preparat cu S. abortusovis, antigen H ~i antiser cu valori ridicate, pentnl diagnosticul serologic in efectiYe. Prognosticulla oile care au avortat este favorabil, insa in cazurile aparitiei tulburarilor digestive, atat la miei, cat ~i la oi. acesta este rezervat sau gray.
In focal'. cea mai importanta masura eonsta in supravegherea stricta a efectivul ui cu izolarea oilor care au a\'ortat, colectarea avortonilor ~i im'elitorilol'. distrugerea lor. de preferat prin incinerare ~i dezintccria saivanului. Oile care prezinta retentii plaeentare ~i metrite consecutive, pot tl tratate parenteral ~i local eu antibiotiee ~i chimioterapice actiYe. 1\lieii bolna\i se pot trata cu antibioticele reeomandate de antibiograma. Oilor In gestatie a\'ansata. cu iminenta de a\ort. Ii se pot administra in furaje timp de 3-) zile. oxitetraciclina in doze profilactice, produsul avand eficacitate ~i In eventualele asociatii eu Chlamydia sau Campylobacter. Concomitent cu aceste miisuri se vor inliihlra factorii favorizanti in declan~area bolii, organizandu-se spa\ii de ratare speciale, in care condi\iile de igienii trebuie permanent supravegheate. In efectivele contaminate sau cu anteccdente, se aplicii protllaxia specifica. In tara noastra se produce un vaccin inactivat (Salmovin), care se folosqte pentru prevenirea ~i combaterea avortului, a H\tarilor de produ~i neviabili ~i a mortalita\ii la miei. Se recomanda utilizarea ILli de necesitate In focar. simultan cu tratamentele profilactice cu antibiotice. Vaccinarea se efectueaza in primelc trei luni de gestatie, pe eale s.c. in doua reprize, la interval de 21 zilc. In fermcle In care avorh11 salmonelic evolueaza endemic se recomandii ~i vaceinarea mioarelor. In unele tari se folosesc, cu rezultate bune. vaccinurile vii din tulpini atcnuate (94). In Franta. Pardon in 1979 obtine 0 tulpina de S. aborwsovis R6, stabilizata genetic, rea1izand un vaccin viu care, inoculat S.C., pcrsista la locul inocularii, inducand un raspuns imuno intens ~i protectiv.
2n. SALMO~ELOZELE CABALINELOR

Se manifesta in doua modalitiiti diferite fie sub forma unei infectii gencralizatc, de tip septicemic sau enteric, eunoscuta ~i sub
denumirea de salmoneloza franca. fie sub 0 forma abortigena, denumita~i avortul
salmonclic al icpelor. 2.131 SALMONELOZA FRAl\'C..\ A CABALlNELOR

:ililt
Salmoneloza franca ecvina este produsii de un numar rclativ mare de serotipuri de Salmonella ~i afecteaza eevinele de orice varsta, cu 0 incidenta mai ridicata la manji.
Etiologie
In etiologia acestei entita\i sunt incriminate ca avand 0 incidentii crescutii serotipurile: tlphimurium, enreritidis, derby,
bovismorbijicans, choieraesllis, nel\port, anatllm, dublin ~i altele. In tara noastrii Popa

raporteazii izolarea din infectiile salmonelice la ecvine S. typhimurium ~i S. enteritidis, iar recent, Barza (6) comunicii izolarea S. abortllsequi 1a manjii de 1-7 zile ~i salmonele din grupele B ~i D la manjii de 20-60 zile. In SUA s-au izolat de la cai 40 serotipuri de salmonele din care t)1Jlzimurium 66.3%, enteritidis 9,6%, neHport S,16%, heidelberg 4,89%, iar in Anglia, Gibbson 44 Bali illfectioase ale allimalelor haeleriace (35) izoleaza t)phitnllriutn 73,43%, unnati de heidelberg ~i altele. Recent (38), Intr-un
studiu efectuat 'in SUA pc cab aline spitalizate Intre 1992-1996 s-a constatat ca cele mai multe dintre acestea eliminau S. kre(eld ~i S. t1phimllrilltn. La examenul bacteriologic efectuat de House In 1999 (37) pe 100 cadavre de cabaline adulte ~i doi mfmji, numai la ace~tia din urma s-a izolat S. (vphmllrilltn din limfonodurile mezenterice. Caracterele epidemiologice sunt condilionate de cxistenla unor factori de risc reprezentati de alte afeqiuni neinfectioase, intercurente, debilitante, efortul Indelungat, transportul la distante mari. infometarea, anestezia ~i operatiile chirurgicale. Se admite ca In aceste cazuri infeqia este endogena. Boala arc 0 evolutie sporadica. rar enzootidi ~i afectcaza de obicci animalcle tinere, de 618 luni. De la unele cabaline care au prezentat colici se pot izola salmonele.
Tabloul clinic
Boala se manifesta supraacut, acut, cronic ~iasimptomatic. Septicemia survine adesea la manjii dc 1-6 luni care sunt la pa~ une impreuna cu mamele. AnimalcJe afectate prezinta brusc 0 stare tifica, diaree severa cu fecale apoasc, verzui, uneori cu strii mucohemoragice, hipertermie, tahicardic, tahipnee ~i dupa 0 evolutie de 2-3 zile mor. Unii manji pot prezenta simptome dc bronhopneumonie, pielonefrite, meningoencefalite ~i poliartrite. Enterita salmonelidi se poate Intalni ~i la caii varstnici, supu~i unor factori de stres. La ace~tia evoJutia este subacuta (1-3 saptamani), sau cronic a (cateva luni), caii afectati prezentiind fecale moi, asemanatoare celor de Ja bovine, scaderea apetitului, reducerea greutatii corporale ~i a condiliei fizice, iar In stadiile avansate, animalele se deshidrateaza, maselc musculare emaciindu-se. Uneori, salmoneloza ecvina se poate complica cu procese
nccroticopurulentc (artrite, tenosinovite).
In evoluliile scpticemice ~i acute se constata hemoragii pe seroase, splina hiperplaziata ~i de consistenta crescuta, cu hemoragii subcapsulare. Uneori pot sa apara pcte~ii pe cndocard ~i hemoragii punctiforme In corticala renal a, suprarenala ~i meninge. La manji se pot Intiilni ~i leziuni de bronhopneumonie lobara bilateraJa. Limfonodurilc mezenterice sunt hipertrofiate. edematiate ~i adesea hemoragice, iar mezenterul adiacent prczinta multiple sufuziuni. Leziunile cele mai importante sunt localizate la niveluJ tractusului gastrointestinal ~i constau intr-o enterocolita congestiv-hemoragica In evolutiile acute ~i diftcronccrotidi In cele cromce. Modificarile histopatologice sunt delimitate de regula la intestin. In funqic de durata, enterita poate fi hemoragica, necroticii sau difteroida, In toate formele infiltratuJ Jeucocitar fiind dominat de mononuclcare. Necroza superficiaJa a mucoasei se poate extindc pe suprafele mari ~i stratul de exsudat fibrinoceJular poate acopcri mucoasa necrozata. In capiJareJe Jaminei propria sunt prezen\i adesea trombi fibrino~i In pat'alel cu 0 congestie a vaseJor submucoasei ~i edem. Diagnosticul se stabilc~te exc\usiv prin examen bacteriologic. Prognosticul este gray In formele acute ~i rezervat In rest.
Inlaturarea factoriJor de risc ~i crcarea unor condilii satisIacatoare de Intrqinerc a hlturor categoriilor dc cab aline constituie masura profiJactica de baza. In terapia bolii se va urmarii In primul rand combaterea infectiei prin utilizarea antibioticeJor ~i Bali pl'Oduse de gemlili dill gellu! Salmonella 45 chimioterapicelor gaslte active prin antibiograma. Durata terapiei antiinfeqioase aplicata parenteral nu va depa~i 4-5 zilc. Se impune, de asemenea, aSOClerea cu un tratament simptomatic ~i de sustinere, asemanator eu cel aplicat la vi!ei. 2.1.32 AVORTUL SAL\lONELlC AL IEPELOR Reprezinta infeqia salmonelica cu ll1Cldenta cea mai ridicata la so!ipede.
Etiologie
S. aoort1lseqlli a fost izolata in 1893 de Smith ~i Kilbome din secretia vaginal a a iepelor care au avortat fiind ulterior identificata ca agent cauzal al avortului en'in in numeroase tari, printre care ~i Romania. Are tropism pentru uteml gestant al iepelor ~i nu a mai fost izolata de la alte specii de animaIe, din procese patologice ~i nu a fost incriminata in declan~area de toxiinfectii la om. Culturilc de S. abortusequi administrate 1a animalele de laborator gestante (cobai, iepuri, ~oareci) produc uneori avort (Stamatin, 1957).
Boala are 0 slaba contagiozitate, ramanand cantonata in focarele primare. Cu toate acestea, este inscrisa pe !ista B a OlE privind bo!ile declarabile. In prezent acest avort estc in regresie in to ate tarile. Rasbech in 1965 (73), examinand 1074 de avortoni ecvini, izoleaza la 26,6% din cazuri virusul rinopneumoniei, la 17% streptococi ~l numai 1a 2% S.
abortuseqlli.
Transmiterea bolii pe cale genital a este posibila prin armasarii infecta!i, la care au fost semnalate orhite, germenul fiind eliminat prin sperma. Calca digestiva este de asemenea considerata ca posibila in infeqia iepelor. Boala este declan~ata de factori care slabesc rezisten!a organismului, cum ar fi infectiile viralc ~i dezechi1ibrul nutritional, in care carenla de fosfor este pus a pe primul plan. Avortul are 0 inciden\a crescuta la primipare, producandu-se frecvent in timpul toamnei sau iernii, scoaterea animalelor la pa~une oprind uneori brusc evolutia acestuia. Dupa avort iepele elimina germenii timp de 1-2 ani.
Tabioul clinic
Avortul se produce in orice perioada a gestatiei, insa cu 0 frecventa mai mare dupa luna a patra, atingand un maxim intre luna a ~aptea ~i a noua. Semnele prcmonitorii sunt rare, cxprimate prin anorexie, cu 0 u~oara hipertermie, inapeten!a pasagera, 0 discreta tumefaqie a vulvei ~i mamelei ~i scurgeri vaginalc. Expulzarea ratului se produce brusc, putand trece neobservata, mai cu seama ca nu cste inso!ita de regula de retentii placcntare. Cand gestatia ajunge la termcn, se nasc manji neviabili, care mol' in scurt timp, cu semne de cnteriHi. Dupa avort, iepele se refac repede, complicatiile fiind rare. Armasarii bolnavi pot prezenta orhite purulente, artrite, tendovaginite ~i bursite.
Tabioul morfopatologic
Leziunile placentei sunt considerate dc Paul (64) destul dc caracteristice, ca expresic a unci placentite hcmoragice sau chiar fibrinonecrotice. Histologic se rcleva modificari circulatorii, reprczentate prin tromboza, staza sangvina ~i leucodiapedeza, concomitente cu necrozc ale volizitatilor coriale. Acestc microleziuni explica in cea mai marc parte mecanismcle patogenetice ale aV0l1ului. La examenul avortonilor se pot constata edeme sangvinolcnte in tesutul conjunctiv subcutanat, epan~amente serohcmoragice in
I
0_
2,1..1
SALMONELOZA PORCINELOR
Boli injecrioase ale animalclor haueria::e
asigurandu-se 0 valoare nutritiva ridicata, cu un cchilibru mineralo-vitaminic adccvat. Iepele care au avortat sc izoleaza ~i se supun unui tratament parentcral timp dc 3-5 ziJe cu antibiotice sau chimiotcrapicc, In endometrite se poate interveni in plus ~i local, cu antibiotice incorporate in bujii spumantc, Armasarii reproducatori se supun unui
control serologic (RAL), monta fiind precedata dc toaletarea ~i dczinfeqia furoului, Monta iepelor sc va face dupa un intcrval dc 3-4 luni dupa avort ~i dupa controluJ serologic ~i bacteriologic, In profilaxia specifica, pe plan mondial se utilizcaza atat vaccinuri inactivate, cat ~i vaccinuri vii, Ultimelc au dat rezultatc bune in China (94), In tara noastra nu sc produce vaccin ~i nici nu s-a practicat pana in prezent vaccmarea,
Etiologie
Serotipul cu cel mai important rol in patologia porcului este S. choleraesuis cu celc doua varietati: monofazica sau Kunzcndorf ~i bifazica sau americana, din care au derivat prin mutatii selectivc S. (,phisuis ~i S. paratyphi C Redam dupa Ed\vards ~i Ewing (30) serotipurilc patogene pentru porc ~i structura lor antigenica,
Specia Antigen Antigen H Vi
0 specific nespecific
Grupa C 1, S. paratyphi C VI. VII 1c,4V,5i
2, S cho/craesllis 1,3c,4,5 VI, VII

v. an1cricana 3. S. cho/craesllis
1,3,4,5
v, Kunsendorf 4, S, nphisllis 5, S. t1phisllis
1,3,3,5
\, V oldazsen
Porcul, dintre toate mamiferclc domestice, estc specia cca mai frccycnt afectata ~i gazda celor mai numeroase serotipuri de salmonele, majoritatea identificate la examenul animalclor sanatoase sacrificate in abator, fom1cle clinice de boala fiind apanajul unui numar restrans dc serotipuri, Infectia salmonelica poate fi clinic inaparcnta sau sa se manifeste clinic ca septicemic, enteroeolita sau cu localizari pulmonare, mai rar ca meningoenccfalita sau avort (52), cavitati, mai rar hiperplazia splcnica ~i focarc necrotice discrete in ficat ~i rinichi,
In herghcliile infectatc, iepeJe se lotizeaza pentru a reducc posibilitatile dc contaminarc, Totodata se imbunatatesc ratiilc, Prognosticul este favorabil. Diagnosticul se stabile~te prin examcnc bacterioJogicc ~i serologicc, conform standardelor recomandate de OlE (94), Anticorpii aglutinanti apar dupa 10 zile de ]a avort ~i sc mentin pana la 150 zilc, Titl'lll mai mare de 1/100 este consideratpozitiv, Diagnosticlil dif'ere!1{ial sc face fata de avorturilc neinfeqioasc sau cele infcqioase, in special cele viralc,
46 Boli produse de germeni din genu! Salmollella 47 IncidenTa S. cho!eraesuis ajunge de la 81,2% dupa Wolfarth, la 96,82% dupa Polak, sau chiar la 98.9'Yo dupa Bucur. Verde~ (91) raporteaza ca din focarele enzootice, 93,43% din tulpini au apaqinut
grupei C, din care S. cho!eraesuis bifazica in 50,67%, S. cho!eraesuis kunsendcJlf in 3028%, S. tlphisuis v. m!dagden in 6.15% ~i S. parat)phi C in 6,33%. Lincan in 1997 (54) diagnostica salmoneloza in toate ccle 17 complexe de cre~terea ~i ingra~area porcului cercetate. identifidmd 78.2%, S. cho!eraesuis, 3,8% S. tlphisuis, 5,1% S. (lphimurium, 5.1 <;<,S. enteritidis, iar 8,9<;/~a apartinut serotipurilor nel1port, concord, blackay, agona ~i haila. In afara de S. cho!eraesuis s-au mai inregistrat imboln:i\'iri la porc produse de S. typhill1uriull1, a carei imponanTa este in cre~tere in unele tari (52). Dc asemenea. din imbolnavirile enterice la porcine s-a izolat S. enteritidis, implicata ~i in meningite la purceii sugari, alaturi de S. dublin ~i foarte rar S. derby, S. anatl/m ~i S. nel1port. S. choleraesuis, de~i este 0 specie adaptata la porc. a fost descrisa ca producfmd imbolnaviri ~i la multe alte speeii de mamifere. pasari ~i om. Infeqia la om se manifesta prin icteL pleuropneumonie, periostite ~i meningite, morbiditatea ~i mortalitatea cea mai ridicata inregistrfmdu-se la copii. Porcii sanato~i, saerifieati in abatoare sau dovedit a fi purtatori a peste 50 serotipuri de salmonclc. dintre care in tara noastra s-au izo]at mai frecvent: derby, heidelberg, rell1O, saint pau!, (lphimuriull1, abony, inj{lI1tis, bovislllOrbijicans, manhattan, eimsbeutel. panama, anatl/ll1, ll1eleagridis, kapemha.
In ultimele decenii in Tara noastra s-au produs unele mutarii in incidenTa infeqiei salmonelice. constatandu-se ca aceasta este mai redusa in unitatile de tip industrial la grasunii ~i porell adulti, decat in cele de tip gospodaresc dar, paradoxal, mai mare la pureeii sugari (11). Aceste date vin in contradiqie cu raportarile din literatura de speeialitate (52) care admite ca la sugari infeqia este foarte mra, explicand fenomenul printro probabila imunitate de transfer oferita prin colostrul ~i laptele mate111. Prineipalii faetori implicati in aparitia salmonelozei sunt de ordin zooigienic (aglomerarea animalelor, evacuarea dcfectuoasa a dejeetiilor, dezinfectiile, deratizarilc ~l deparazitarile neeorespunzatoare ~i nerespectarea repausului sanitar). Intarcarea timpurie, care determina un raspuns intens morfofunqional al suprarenalei, urmat de involutie glandulara, constituie un factor important in declan~area bolii (13). Alimentatia defieitara asoeiata de celc mai multe ori cu 0 incareatura mieotica crescut a a furajelor, determina tulburari metabolice. care marese sensibilitatea la infectia salmonelica. Infestatiile endo- ~i eetoparazitare, dar mai cu seama asoeierea cu alte entitati viralc sau bacteriene eu tropism enteropulmonar, agraveaza evolutia ~i extinderea salmoneJozei in efective. Asoeierea eu variola este posibila ~i e mai des intiilnita decat cea eu pesta. care ~i-a pierdut din importanta (9 1). Principalele surse de infectie sunt reprezentate de seroafele ~i vierii purtatori ~i eliminatori de germeni, iar intre fermelc de ingra~are contaminarea se realizeaza prin achizitionarea de pureei proveniti din terme Ie intectate.
Suplimentele proteiee de origine animala s-au dovedit a fi 0 sursa de infeqie cu 0 multitudine de serotipuri de salmonele exotice care. tara a avea un potential patogen se cantoneaza pcntru 0 perioada mai scurta sau mai indelungata in traetusul intestinal ~i limfonodurile mezenteriee aferente. constituind purtatori ~i eliminatori de germeni. 48 Bali in{ec{ioase ale anima/e/or bacterioze Pentru serotipuri, altele decat S. cho/eraesllis ~i S. (lphi11111rillm, porcii sunt socotiti ad evarate
filtre biologice, care retin la poarta de intrare, in formatiunile limfoide intestinale, 0 multitudine de serotipuri pe care Ie poarta ~i Ie elimina 0 anum ita perioada de timp, Tara ca acestea sa determine starea de boala (52, 91). Majoritatea acestor serotipuri nu-~i lasa in organism, de obicei, 0 amprenta imunologica decelabila prim metode serologice. Rozatoarele joaca un rol important in vehicularea infectiei. In cre~terea industriala boala are un caracter stational', evoluand sporadic cu 0 repartitie sezoniera relativ uniforma, agravata uneori de deficientele zooigienice sau alimentare, cand pot aparea izbucniri enzootice. In cre~terea traditionala, boala evolueaza de obicei enzootic, intalnindu-se majoritatea exprimarilor clinice ~i morfopato10gice cunoscute, inclusiv formele cronice enteropulmonare, frecvente in special in sezonul rece. Scaderea incidentei inteqiei salmonelice 1a pore in cre~terea intensiva din tara noastra se poate datora ~i utilizarii imunoprofilaxiei. Aceea~i observatie a fost TaCl.nain Anglia de Linton in 1981 (55), care raporteaza 0 scadere a incidentei salmonelozei de la 82 la 10% dupa 10 ani de folosire a vaccinului antisalmonelic viu, realizat dintr-o tulpina atenuata de S. choleraesuis (R) de Smith in 1956. Epidemologia salmonelozei porcului trebuie considerata din doua perspective distincte (52): una privita ca boala cu manifestari clinice ~i alta ca 0 contaminare salmonelica a carcaselor de pore ~i a produselor comercializabile, cu impact asupra sanatatii omului. Nesepararea acestor doua aspecte epidemiologice creeaza confuzii, uneor! grave. In ceea ce prive~te epidemiologia de abator, referitoare la porcii vii ~i sacrificati, trebuie remarcata 0 inlanruire de factori de rise. Astfel, stresul de transport activeaza purtatorii latenti, care vor contamina mediu1 inconjurator din abator; durata stationarii inaintea sacrificarii, care poate spori cu 50% pentru fiecare 24 ore, prevalenta infectiei; transferul mecanic al contaminarii intre carcase ~i utilaje. Patogeneza infectiei salmonelice la pore, se inscrie in limitelc datelor prezentate in pmtea generala. Dintre particularitatile patogenezice in funqie de serotip, subliniem urmatoarele: S. choleraesuis cu cele doua variante aqioneaza la nivel enteropu1monar afectand cu predilcqie tineretul, in timp ce S.
I)phisuis, poate afecta ~i adultii. S. paral):phi
C semnalata la noi in evolutii enzootice, dovede~ te un hepatotropism deosebit, producand icter, fiind totodata ~i serotipul eel mai patogen pentru om (91).
Tabloul clinic
Manitestarile morfoclinice ale infeqiei salmonelice se clasifica astfel: forma gastro-enterica, forma mixtii cnteropulmonarii, forma dominant pulmonarii ~i forma septicemica. Ultima forma enuntata, ca ~i evolutiilc supraacute din celelalte forme de boala, par a fi singurele infeqii primare, to ate celelalte forme evolutive, cu precadere ce1e cronice fiind insotite totdeauna de infectii supraadaugate cu bacterii ~i virusuri. Verde~ (91), din totalul de 205 izbucniri de salmoneloza primara studiate, raporteaza ca 45.31 % au evo1uat sub forma mixta entero-pulmonara, 36,94% sub forma enterica ~i 17)5% sub forma dominant pulmonara. Forma gastrocntericii debuteaza cu hipertem1ie, inapetcntii ~i polidipsie, purceii bolnavi pot prezenta, pe langa 0 stare ti fica, ~i catar conjunctival. Diareea cu fecale lichide, galbui ~i cu miros fetid, poate sa apara de la inceput, sau dupa 0 scurta perioada de constipatie, fiind insotita de tulburari circuBoli
produse de germeni din genul Salmonella 49
latorii manifestate de hiperemie, urmatii de cianoza tegumentelor din zonele declive, conchiilor auriculare ~i nit. Se produce 0 deshidratare accentuatii ~i dupii 0 evoluTie de cateva zile. l11ai rar 0 siiptiimi'mii. survine momtea. La unii purcei, evoluTia bolii poate fi l11ailungii. dominatii de manifestiiri enterice, cu desciirciiri diareice intermitente. Apetitul este diminuat ~i pot sii aparii unele manifestiiri nervoase, traduse prin mers titubant sau convulsii. Cianoza tegumentelor se piistreazii, accenhlandu-se. Forma cronidi. 1ntalnitii frecvent 121 tineretul de 35-40 kg. se manifestii prin apetit capricios, cu dominanta clinicii diareea. Cianoza este rara. fiind 1nlocuita de 0 dermatita crustoasii sau de eruPTii varioloide. Forma mixta cnteropulmonara este cea mal frecventa. Simptomatologia enteric a descrisii se asociazii cu cea pulmonarii, l11anifestata prin tuse. tahipnee, hipertermie. sporind considerabil indicele de 1110rtalitate. In forma cronicii pot sii aparii ~i artrite salmonelice. Forma dominant pulmonara afecteazii tineretul dupii in!iircare ~i se intalne~te cu 0 frecventii redusii. Debutul este brusc ~i evolu! ia alertii. cu tendinTa de difuziune mare. Animalele bolnave sunt constant hipertermice (peste 41C), prezintii dispnee, respiratie sforaitoare, datorita rinitei mucopurulente ~l a amigdalitei. Tusca chintoasii ~i grasii apare ca un semn 211 instalarii proceselor bronhopulmonarc. Acceselc de tuse pot fi provocate atunci cand purceii sunt supu~i 121 efort. Extremita!ile ~i zonele dcclive sunt cianotice. Anorexia este 1nsotita de polidipsie. La un numiir mic de purcei
poate sii aparii ca simptom secundar diareea. Mortalitatea depa~e~te 60%. In formele evolutive cronice pot sa aparii asociatii bacteriene cu Pseudomonas. pasteurcle, hemofili, streptococi, coliformi etc. Forma scpticemidi primara apare cu 0 frecven!a ridicatii 121 purceii sugari (11, 91) ~i mai rar 121 cclelalte categorii. Purcelul bolnav prezintii anorexic, hipertermie pana 121 42C, cianoza generalizata cu exprimare netii 121 nivelul conchiilor auriculare ~i rahllui. Evolu! ia este supraacutii, terminandu-se cu moartea 1n 6-8 ore. Tabloul clinic datorat infeqiei cu S. tlphimurium, rar intalnit 1n tara noastrii, dar frecvent descris in literatura de specialitate (43, 52) este asemanatoare infeqiei cu S. choleraesuis - forma entericii. Boala afccteazii griisunii panii 121 varsta de 4 luni ~i uneari se 1nregistreazii 0 morbiditate ~i mortalitate neobi~nuit de mari. Simptomul initial este diareea galbuie, putand apiirea sporadic ~i mucozitiiti sangvinolente. Porcii afectati sunt febrili, au apetitul sciizut ~i prezintii 0 deshidratare paralelii cu severitatea ~i durata diareei. ~-roartea se produce dupii mai multe zile de evolutie, ca rezultat 211 hipocalcemiei ~i deshidratiirii.
In forma gastroentericii acuta predominii diateza hemoragica 121 care se asociazii leziuni de limfonoditii hemoragicii, splenitii hiperplasticii, iar rinichii apar congestionati ~i cu pete~ii in cortex. Se evidentiazii 0 gastroenteritii cataralhemoragicii difuzii. In ileon ~i mai ales 1n cecum ~i colon mucoasa este ingro~atii, cu reliefarea formatiunilor limfoide ~i uneori cu prezenta unor mici zone de necrozii superficialii. In cvolu!ia subacutii ~i cronica, leziunile sunt localizate in sfera aparahllui digestiv. Stomacul prezintii 0 inflamaTie hemoragicii difuzii, sub forma de focare, frecvent acoperite de pseudomembrane gri-giilbui, care se extind pe suprafete variabile. La nivelul colonului helicoidal se constatii prezenta unor depozite fibrinonecrotice cenu~ii sau galbenverzui. cu aspect tiiratos, ancorate 1n peretele intestinal. InflamaTia fibrinonecroticii se datorqte activitiitii sinergice intre Sa 1111 050 Bali in{ec,tiaase ale animalelar hactcrio~c
nella $i Fusobacterium nccrophontm, prima 1nlesnind patrunderea $i activitatea celei de-a doua (64, 91). Histologic s-au pus 1n evidenta la nivelul colonului infiltralia, hiperplazia $i necroza foliculilor limfoizi, iar la limita dintre lesuturile necrozate $i infiltrate s-a evidentiat printre alti germeni $1 Fusobacterium necrophorum. In infcqia asociaHi, salmoneloza-variola, focarele fibrinonecrotice de la nivelul colonului iau un aspect de stratificare concentrica, identic celor descrise in infeqia salmoneloza-pesta
(91 ).
Forma pulmonara, de$i mai rara, a fost dovedita de Baskerville $i Down (8) $i confirmata 1n tara noastra de Verdq (91). In
infectia naturala pe calc respiratorie se produce 0 rinita $i bron$ita hemoragiconecrotic a, urmata de bronhopneumonic purulenta, dispusa 1n focare de intinderi variabile, cu localizari in lobii apicali. cardiaci $i azigosi, mai rar in diafragmatici. Se mai pot 1ntalni pericardite seroase $i uneori plcurita serofibrinoasa cu aderente pleurale. Ficatul prezinta, pc un fond congestiv $i distrofic, focare miliare cenu$ii-galbui de necroza $i hiperplazie reticuloendoteliala (64). S-au mai descris leziuni ale sistemului nervos central, caractcrizate printr-o meningoencefalita aposteomatoasa sau printr-o inflamatie fibrinopumlenta cu degenerari fibrinoide a!c peretilor vasculari, urmate de tromboza, exsudalic mononucleara $1 neutrofilica (64). In infeqia cu S. typhimurilllll domina infiltratiile serohcmoragice la nivelul tractusului digestiv, insotit de microulceralii ale mucoasei gastrice, colonului $i ileonului. In cazul asociatiei cu leptospiroza, se constata diateza hemoragica pe un fond pronuntat icteric (88).
Diagnostic
Diagnosticul de certitudine se stabile$te prin examen de laborator bacteriologic, cu izolarea $i idcntificarea serotipului incriminat. Se va avea in vedere faptul ca mediile de 1mbogalire cu tetrationat $i mai cu seama cele cu selenit de sodiu sunt inhibante pentm S. choleracsllis $i care, 1n plus, nu produce H2S. Depistarea purtatorilor se realizeaza prin coprocultura. Diagl10sticlll diferel1fial se rcfera in primul rand la pesta porcina atipica, in care numai metodele de laborator (imunotluoresccnla) clarifica situalia ~i la dizenteria treponcmidi, 1n care colitiflita este dominant hemoragica sau hemoragiconecrotica. Mai pot fi suspectatc cnterita prolifcrativa porcina (adenomatoza intestinaJa), cntcrite corona ~i rotavirale, colibaciloza dc 1nlarcarc. trichuroza $i coccidioza, dar nici una din accstea nu mimcaza aspectele clinice ale salmonelozei la porcinele 1ntarcatc. In formele dominant pulmonare, diagnosticul diferenlial se face cu pasteureloza, pneumonia enzootica $i mai ales cu pleuropneumonia infeqioasa. Prognosticul in formele septicemice estc gray, iar in celclalte forme este rezervat.
Accentul principal 1n profilaxie $1 combatere se pune pc masurile gcneralc. In majoritatea larilor s-au elaborat programe speciale, bazate pc masuri generale $i specifice. Consiliul Europei, prin Direetiva 921117 din anul 2000, iniliaza programe speciale de control in acest sens pana 1n anul 2007. In uncle tari, 1ncepand cu 1995 s-au pus 1n practica sisteme de supraveghere a porcilor de eonsum prin aplicarea testului ELISA. Prin aeeasta tehnica s-a raportat 0 depistarc
Bali prodllse de gerl7lelli dill gel/II! Salmonella 51
de 95% in Danemarca ~i de 100% in Franta a purtatorilor ~i eliminatorilor de Salmonella
(66).
Strategia combaterii salmonelozei trebuie sa fie elastica, adaptandu-se siwatiei epidemiologice a fiecarui efectiv. Pc primul loc se afla corectarea deficientelor de ordin zooigienic ~i alimental'. Aplicarea dezinfectiilor periodice, cu respectarea principiului "totul plin, towl gol" ~i a perioadei de repaus sanitar sunt obligatorii. Declararea bolii ~i instituirea Llnor masuri restrictive deosebit de se\cre privind circulatia porcinelor din ferrE1ele considerate infectate, a dus 1210 scadere cOllsiderabila a infeqiei. Stingerea bolii ~i declararea indemnitatii unui efectiv se face 121 cel putin doi am de 121 disparitia simptol11elor clinice, interval in care examenele de laborator raman negati\e. iar 121examenul bacteriologic 211carnii 121porcii sacri[ icati In abator. nu se mai identifica sall110nele. In ferl11ele in care se declan~eaza infeqia sall110nelica, animalele cu semne clinice se izoleaza ~i se trateaza parenteral. Resntl animalelor din lot se trateaza profllactic, utilizand 0 medicatie incorporata in furaj e. In tratamentul parenteral se recomanda kanamicina. ampici]ina, ne0l11lcina. cefalosporina. colimicina, iar In tratamentul de grup sulfadil11erazina ~i oxitetraciclina. fiind indicata ~i utilizarea unor combinatii dintr-un antibiotic ~i un chimioterapic. La animalele in stare critica de boa]a, pentru combaterea efectelor endotoxinei se pot utiliza parenteral ~i agenti antiinflamatori (52). Tratal11entul trebuie completat cu masuri generale de profilaxie nespecifica. Cadavrelc trebuie ecarisate in mod corespunzatol'. Animalele bolna\e. sacrificate de necesitate, por fi dirij ate pentru prclucrare industriala. Sacrificarea ~i va10rificarea pentru consum public a animalelor trecute prin boala ~i tratate se va putea face dupa 60 zile, cu un control bacteriologic adecvat.
Imunoprofilaxie
Vaccinarea antisall110nelica a constituit, atat pc plan mondial, cat i national, 0 preocup arc constanta. Realizarea i utilizarea vaccinurilor inactivate n-au dat satisfactie ~i, cu uncle exceptii, s-a renuntat 121cle. In prezent se folosesc vaccinurile antisalmonelice vii constituite mai ales din mutante R, nepatogene i imunogene, capabile sa stimuleze atat imunitatea cclulara. cat ~i pe cea umorala i care nu reprezinta pericolul revenirii tulpinii 121virulenta initia]a. Un asemenea vaccin, preparat dintr-o tulpina vie. atenuata de S. choleraesuis a fost intens folosit in Anglia de mai multi ani i a fost retras atunci cand infeqia cu serotipul in cauza a scazut 121proportii neglijabi1e (52). In tara noastra se folosqte un vaccin, realizat de Draghici in 1973 (29) dintr-o tulpina de S. choleraesuis (Sm 237) rezistenta 121250 gal11a streptomicina/m1 i sensibila 121fagu1 adaptat. Se fo1osete in unitati1e in care boala e\'olueaza enzootic i numai 121anil11alele clinic sanatoase. Se inoculeaza s.c. 121purcei incepand cu varsta de 20 zile in doza de 2 1111.cu rapel dupa 14-20 zile. In perioada vaccinarii i 7 zile dupa rapel nu sc vor administl'a antibiotice i chimioterapice. Imunitatea sc instaleaza incepand cu ziua a opta dupa prima vaccinare i dureaza minim 3
luni. Utilizat in practica de peste doua decenii, a dat rezultate rcmarcabile sdizand incidenta salmonelozei in unitatile infectate de 121 15 - 20 % la mai putin de 1 %.
Boli in{ee/ioase ale anima/c/o!' haeterio::e 2.l.5. SALMONELOZA
LA ALTE SPECII DE MAMIFERE
Morfopatologie se constata enterocolita hemoragica, uneori uleerativa. Splina apare hipertrofiata, ajungand la de 10 ori volumul normal. Limfonodurile mezenterice sunt hiperplaziate ~i hemoragice. Diagnosticul diferential se face fata de leptospiroza, jigodie, encefalomielita ~i intoxicafiile alimentare. La Illitrii salmoneloza merita 0 mentiune particulara, motivata de faptul ca infectia poate fi transmisa la om prin consumul de came contaminata. In tara noastra au fost semnalate focare de salmoneloza la nutrii produse de S. t)phi711urill711, asociata cu Balantidium coli ~1 uneori Entamoeba hystolitica (92). Factorii favorizami in declan~area bolii sunt reprezentaTi de temperaturile ridicate, suprapopularea, privatiunea de apa, invazia de mu~te ~i rozatoare. lntroducerea brusca a masei furajere verzi, a orzului proaspat recoltat, pot constitui de asemenea faetori favorizami. Episoadele de imbolnavire au 0 evolutie alerta, cuprinzand In 4-5 zile pi'ma la 35% din efeetiv, cu precadere tineretul. Femelele gestante pot avorta. Animalele bolnave prezinta horipilatie, inapetenta, hipertermie, se retrag in cuibar unde stau ghemuite. Dupa 2-3 zile, nutriile bolnave se deplaseaza cu grcutate ~i prezinta pareza membrelor posterioare. Concomitent sc manifesta 0 diaree mucospumoasa, cu miros fetid. Mortalitatea poate ajunge la 15%. Morfopatologic se constata 0 gastrita hemoragicii difuza, cu loealizare fundica, uneori fiind prezente ~i ulceratii, congestia mezenterului ~i reactia intregului lanT limfonodal afercnt acestuia. Colonul ~i mai cu seama cecumul, se disting de restul masei gastrointestinale prin culoarea de vi~ina putreda. Mucoasa apare edemaTiata, cu infiltratie serohemoragica, presarata cu zone La caine ~i pisica s-a descris salmoneloza exclusiv la tineret, evolui'md de obicei ca infectie secundara dupa viroze. Serotipul cel mai des incriminat In manifestarile clinice este S (vphi711urillm. Animalele adulte sunt insa purtatoare ~i eliminatoare a unui numar impresionant de serotipuri. Astfel, la caine s-au identificat 47 serotipuri, iar la pisica 20 (Carter ~i Weir, 1952). In tara noastra Verdes (91) identifica la cainii comunitari capturaTi in ora~, 11 serotipuri, pe primele locuri situandu-se serotipurile: t)phi711Urizlliz, en teritidis ~i clzoleraesuis. Boala se manifesta clinic la catei ~i pisoi ~i poate imbraca forme grave, monale. Foley (32) descrie un episod de salmoneloza la un grup de pisoi de 4 luni, aparuta la 10 zile de la vaccinarea cu un vacc1l1 viu al panleucopeniei. Pisoii fac 0 forma acuta de salmoneloza, cu izolarea de S. (lphi711Urium ~i mor toti, prezentand la necropsie leziuni specifice bolii (splenita hiperplasticii, gastroenterita cu necroza vilozitaTilor intestinale, hiperplazia limfonodurilor mezenterice etc). La carnasierele de blana in ordinea receptivitatii se situeaza vlllpea, Illirca, dihand
:ji cfiinele Ellot. Serotipurile frecvent intalnite sunt: typhimllriu711, en teritidis, choleraesuis, ana tu 711 , pulloru711-gallinarul1~ ~.a. Surscle de infectie sunt constituite de subprodusele de abator nesterilizate, folosite in hrana animalelor ~i in special ccle provenite de la abatoarele de pasari. Imbolnavirile se produc in sezonul calduros, ca urmare a conditiilor de zooigiena ~i alimentaTie precare, manifestandu-se ca veritabile toxiinfectii, cu incubatie scurta ~i mortalitate ridicata la tineret. Femelele gestante pot avorta. Se citeaza, in special la vulpe, aparitia de tulburari nervoase, iar in infectiile cu S choleraesuis ~i ider, In formele cronice primeaza simptomatologia digestiva, cu diaree. 52 Boli produse de germeni din genu! Salmonella 53
difteroneerotice circulare, de dimensiuni variabile. Diagnosticul de laboratoL cu izolarea ~i tipizarea serotipului este singurul valabil. Pentru tratament se va folosi antibioticul sau chimioterapicul dovedit activ prin antibiogramiL adl11inistrat parenteral. restul animalelor vor fi tratate cu doze profilactice in luana. La iepurele domestic s-au descris imbolnaviri cu serotipurilc frecvent intalnite la purtatorii ~i transl11itatorii din fermele infectate: S. tljJhimllrilim ~l S. enteritidis. Transmiterea bolii se realizeaza prin contaminarea apei de baut ~i a furajeloL eu l11aterii fecale provenite de la rozatoare ~i alte specii purtiitoare ~i elil11inatoare de germeni. Animalele bolnave prezinta stare tifica ~i uneori diaree. Femelele gestante avorteaza, iar iepura~ii nascuri ]a tenllen, mol' cu septicemic salmonelica dupa cateva zile de viara. Morfopatologic se Inregistreaza 0 enterita cataralhemoragica sau necrotica, nefrita interstitiala in focare, hepatita necroticomiliara sau limfohistiocitara, mai rar bronhopneumonie fibrinoasa ~i metrita post avort. Diagnosticul se stabile~te exclusiv pnn examen de laborator. Tratamentul se face ca la nutrii.
21.6. SALMONELOZELE
AVIARE
Infectiile cu bacterii din genu! Salmonella. sunt responsabile de 0 serie de boli acute ~i cronice la diferite specii de pasari domestice ~i salbatice. Se apreciaza ca 80% din serotipurilc de salmonelc patogene pentru mamifere s-au izolat de la pasari. Infectiile pasarilor cu salmonele se pot grupa in doua categorii. Prima categorie include infecriile cu Salmonella gallinamm, ~i Salmonella pll110mm care afecteaza in special g{linile ~i curcile. determinand afecriunile denumite de literahlra de specialitate din tara noastra. tifoza aviara ~i respectiv, puloroza ~i care \'or fi tratate In continuare ca 0 singura entitate: tifo-puloroza, cu doua forme anatomoclinicc ~i epidemiologice intrucatva diferite. Aceasta maladie a constituit ~i constituie in uncle zone ale globului eauza unor
pierderi economice apreciabile, fiind supusa unor programe extensive de eradicare. Implicarea tifo-pulorozei in toxiinfectiile alimen tare este nesemnificativa. A doua categorie de infectii este produsa de serotipuri mobile de salmonele din specia enterica, incadrate sub denumirea de paratifoze. Prezenta infectiilor datorate acestor salmonele in efectivele de pasari comerciale ~i contaminarea produselor aviare care intra in lantul trofic uman, constituie un permanent pericol pentru sanatatea publica. Cercetarile au del110nstrat ca 94% din puii broileri, 87% din efectivele de curcani ~i 470/0 din gainile producatoare de oua sunt purtatoare de salmonele (16). Acest rezervor imens explica faptul ca mai mult de 1/3 din infectiile salmonelice la om se datoresc consUl11uluide carne ~i oua contaminate. Problema infectiilor sall110nelice la pasari s-a transforl11at in ultil11ele decenii dintr-una preponderent economica, intr-una de sanatate publica, fiind in atentia forurilor de specia! itate narionale ~i internarionale

Salmonelozele

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Salmonelozele

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.

Boli produse de germeni din genul Salmonella

Importanta economica ~i sanitara

S. typhi, S. Dphimurium ~i S. eholeraesuis,

Serotipuri de Salmollel/a S. (lphi S. parm.\phi S. SChOtr!lilU!l/eri S. enteriTidis S. tl'fJhimurillJJl S. duhlin

pes:a po~eina: complic3;

virulenta ded.t S. cho/eraesuis.

Infcqii severe (enterite

CunosclIta ca "paratifoza gainilor". Infectie inaparenta, enterite ~i

Caractere morfoculturale ~i biochimice

30 Boli illfectioase ale allimalelor haclerioze

exotoxine. Endotoxinele sunt eliberate In urma fagocitozci

altele neimplicate in manifestari clinice.

ovoscopic se evidentiaza oochi~tii. Prognosticul estc in general rezenat.

2n. SALMO~ELOZELE CABALINELOR

denumirea de salmoneloza franca. fie sub 0 forma abortigena, denumita~i avortul

salmonclic al icpelor. 2.131 SALMONELOZA FRAl\'C..\ A CABALlNELOR

bovismorbijicans, choieraesllis, nel\port, anatllm, dublin ~i altele. In tara noastrii Popa

nccroticopurulentc (artrite, tenosinovite).

Boli injecrioase ale animalclor haueria::e

2, S cho/craesllis 1,3c,4,5 VI, VII

I)phisuis, poate afecta ~i adultii. S. paral):phi

de 95% in Danemarca ~i de 100% in Franta a purtatorilor ~i eliminatorilor de Salmonella

LA ALTE SPECII DE MAMIFERE

S-ar putea să vă placă și