Manual Allplan FT

V17


Primii Pasi
Aceasta documentatie a fost pregatita cu grija.
Nemetschek AG i autorii programului nu i asum nici o responsabilitate fa de cumprtori sau orice alt entitate,
n ceea ce privete responsabilitile, pierderile sau pagubele produse, direct sau indirect, prin folosirea acestui
software, inclusiv dar nu limitat la, orice ntrerupere a service-ului, pierderi n afaceri, profituri anticipate, sau
consecinele pagubelor rezultate din folosirea sau operarea acestui software.
Informaiile din acest document pot fi modificate fr un anun prealabil. Companiile numele i datele folosite n
exemple sunt fictive dac nu este specificat altfel. Nici o parte a acestui document nu poate fi reprodus sau
transmis prin nici un mijloc electronic sau mecanic, indiferent de motiv, fr permisiunea scris expres din partea
Nemetschek AG.
Microsoft, Windows, Windows NT, Windows 2000 and Windows 98 sunt marci inregistrate ale Microsoft Corporation.
BAMTEC este marca inregistrata a Hussler, Kempten
MicroStation este marca inregistrata Bentley Systems, Inc.
DXF, 3D Studio MAX si AutoCAD sunt marci inregistrate Autodesk Inc. San Rafael, CA.
Parti ale acestor produse au fost dezvoltate utilizand LEADTOOLS.
(c) 1991-2000, LEAD Technologies, Inc. Toate drepturile rezervate.
Allplan, Allplot si Allfa sunt marci inregistrate Nemetschek AG, Munich.
Toate celelalte mrci (nregistrate) sunt proprietatea respectivelor companii
Nemetschek AG, Munich, 2002. Toate drepturile rezervate.

Document No. 170deu01m02-1-PSHG0502

Manual Cuprins I
Cuprins
Bun venit .................................................................................... 1
Introducere............................................................................................................ 1
Surse de informatii ............................................................................................. 3
Scolarizare si suport in elaborarea proiectelor......................................... 5
Instalarea..................................................................................... 7
Documentatia de instalare a programului .................................................. 7
Cerinte .................................................................................................................... 8
naintea instalarii ... ..........................................................................................10
Capitolul 1: Notiuni de baza................................................. 15
Suprafata de lucru............................................................................................16
Navigarea in program Module..................................................................24
Lucru cu proiecte, Desene si Layere ............................................................26
Utilizarea mouse-ului ......................................................................................27
Controlul afisajului pe ecran.........................................................................31
Activarea si dezactivarea functiilor.............................................................32
Asistent.................................................................................................................33
Corectarea erorilor............................................................................................34
Salvarea documentelor ...................................................................................36
Definirea grosimii creionului, tipului de linie si a culorii liniei ..........37
Modificarea grosimii creionului, tipului de linie si a culorii liniei.....38
Utilizarea Clipboard-ului ................................................................................39
Selectarea elementelor, Vizualizare ............................................................41
Desenul de precizie...........................................................................................42
Aplicarea hasurii, a motivului si a umpluturii..........................................53
II Cuprins Allplan FT
Hasurarea si scara de referinta.....................................................................55
Motivul si scara de referinta .........................................................................57
Lucrul eficient utilizand librarii si stiluri ...................................................61
Capitolul 2: Primii pasi .......................................................... 68
Setari initiale pentru exercitiile 1 si 2........................................................69
Exercitiul 1: Cartus ...........................................................................................76
Exercitiul 2: Detaliu balustrada................................................................... 101
Cotarea balustradei ......................................................................................... 124
Indrumar ............................................................................................................. 131
Capitolul 3: Organizarea proiectului ................................ 132
Managementul Datelor folosind ProiectPilot ....................................... 133
Utilizarea Layer-elor...................................................................................... 139
Crearea unui proiect ..................................................................................... 147
Crearea mapelor ............................................................................................. 149
Recomandari privind modul de organizare a unui proiect............... 152
Configurarea layerelor ................................................................................. 153
Capitolul 4: Proiectul Cladirii ............................................. 158
Exercitiul 3: Prterul ....................................................................................... 159
Setarile .............................................................................................................. 160
Peretii................................................................................................................. 164
Proiectie si tehnica ferestrelor................................................................... 189
Reteaua de axe ............................................................................................... 191
Stalpi .................................................................................................................. 197
Deschideri ......................................................................................................... 201
Hornuri .............................................................................................................. 220
Controlul conceptiei...................................................................................... 222
Completarea desenului................................................................................. 223
Cotare si etichetare ....................................................................................... 228
Manual Cuprins III
Schitarea scarii................................................................................................ 235
Planseul ............................................................................................................. 236
Exercitiul 4: Etajul.......................................................................................... 247
Exercise 5: Subsol........................................................................................... 269
Capitolul 5: Utilizarea planurilor .......................................271
Modul de utilizare a planurilor.................................................................. 272
Exercitiul 6: Acoperis .................................................................................... 276
Exercitiul 7: Planuri libere........................................................................... 296
Capitolul 6: Scarile................................................................302
Exercitiul 8: Scara cu podest la jumatate............................................... 306
Capitolul 7: Macro.................................................................317
Exercitiul 9: Modelare macro..................................................................... 319
Capitolul 8: Vederi si sectiuni.............................................325
Exercitiul 10: Sectiuni................................................................................... 326
Exercitiul 11: Vederile in elevatie ............................................................. 335
Capitolul 9: Calcul cantitati ................................................336
Exercitiul 12: Camere, finisaje si suprafete locuibile.......................... 337
Exercitiul 13: Extras de materiale............................................................. 351
Capitolul 10: Planurile si plotarea.....................................358
Setari preliminare inainte de plotare....................................................... 359
Exercitiul 14: Texte pentru cartuse proprii ............................................ 361
Capitolul 11: Instrumente de prezentare.........................376
Modulul Vizualizare....................................................................................... 377
Pregatiri preliminare..................................................................................... 381
IV Cuprins Allplan FT
Exercitiul 15: Animatie cu intregul model al cladirii.......................... 384
Exercitiul 16: Iluminare si suprafete........................................................ 387
Exercitiul 17: Realizarea unui render ...................................................... 393
Exercitiul 18: Inregistrarea unui film, traseul camerei, film AVI .... 395













Manual Introducere 1
Introducere
Bine ati venit in lumea inteligenta a programului Allplan
FT, solutia cea mai adecvata pentru proiectarea in domeniul
constructiilor.
Acest manual va ofera o descriere a tuturor functiilor de
baza din modulele principale ale programului.
Veti descoperi ca in timpul cel mai scurt veti putea folosi
eficient Allplan FT.
Acest capitol contine urmatoarele:
O imagine de ansamblu a continutului acestui manual
Documentatie pentru Allplan FT
Ajutor suplimentar in utilizarea Allplan FT
Cui sa va adresati pentru scolarizare si suport in
elaborarea proiectelor
2 Introducere Allplan FT
Informatii despre manual
Acest manual consta in trei sectiuni:
Documentatie cu privire la instalarea programului
Introducere in conceptele de baza
Un tutorial care va va fi ghid prin fazele importante ale
procesului de proiectare, de la schita 2D pana la
desenarea 3D a unei case. Acest tutorial contine exercitii
structurate in 11 lectii.
Deoarece tutorialul nu contine informatii detaliate cu
privire la toate instrumentele programului, va
recomandam si utilizarea Ajutorului direct (F1).
In elaborarea acestui manual s-a plecat de la premiza ca
fiecare utilizator este familiarizat cu anumite cunostinte si
modul de operare Microsoft-Windows. Urmarind
indicatiile prezentate in continuare att utilizatorii
experimentati de CAD precum si noii veniti in acest
domeniu vor obtine cunostinte solide ce le vor permite
utilizarea la intreaga capacitate a progamului Allplan FT
Manual Introducere 3
Surse de informatii
Documentatia Allplan FT consta in:
Ajutor direct principala sursa de informatii la care
puteti apela in timp ce lucrati cu Allplan FT.
Astfel puteti obtine informatii apasand tasta F1; puteti de
asemenea sa activati Ajutor direct din bara de
instrumente Standard si apoi sa dati click pe icon-ul
despre care doriti informatii.
Acest manual consta in trei parti. Prima parte va arata
cum sa instalati Allplan FT. A doua parte va ofera o
privire de ansamblu asupra conceptelor si termenilor cat
si asupra modului de introducere a datelor in Allplan FT.
A treia parte contine un tutorial.
Manualul Noutati in Versiunea 17 va ofera informatii
despre noutatile din ultima versiune.



4 Introducere Allplan FT
Ajutor suplimentar
Sfaturi pentru utilizare eficienta
Meniul Ajutor contine Sfaturi pentru utilizare efectiva.
FAQs pe Internet
FAQs sunt disponibile pe Internet la adresa:
http://www.nemetschek.de/faq
Sugestii cu privire la Ajutor
Daca aveti sugestii sau intrebari cu privire la Ajutor, va
rugam sa trimiteti un e-mail la adresa:
nemro@fx.ro

Manual Introducere 5
Scolarizare si suport in elaborarea
proiectelor
Procesul de scolarizare, prin structura si cantitatea de
informatii ce sunt transmise, are o influenta deosebita asupra
modului in care ulterior va desfasurati activitatea, inclusiv
asupra modului de exploatare a programului ALLPLAN.
O introducere profesionala in programele achizitionate
precum si seminariile pentru utilizatori avansati pot sa
reduca cu pna la 35% timpul de invatare.
Elaborarea unui concept individual de efectuare a cursurilor
de pregatire, realizat pe baza aspectelor specifice fiecarui
utilizator este determinant in obtinerea de rezultate
remarcabile. Centrul de pregatire Nemetschek va pune la
dispozitie un pachet compact de scolarizare care este
format din diferite programe cu scop educational:
Programul complet Seminar constituie calea cea mai
rapida de acomodare cu noul sistem.
Seminare speciale sunt destinate acelor utilizatori care
vor sa-si imbunatateasca cunostintele referitoare la
program.
Scolarizari cu caracter individual sunt cele mai
eficiente deoarece sunt orientate in functie de specificul
fiecarei activitati.
Cursuri intensive cu durata o zi sunt destinate sefilor
de birou si abordeaza tematica intr-un mod compact si
condensat.
Daca doriti, echipa ce se ocupa de scolarizare se poate
deplasa la dumneavoastra. In acest caz aria problemelor
ce vor fi abordate poate cuprinde aplicatii specifice
ALLPLAN/ALLPLOT FT iar in mod suplimentar
aspecte legate de analiza, optimizarea si gestionarea
proiectelor dumneavoastra.
6 Introducere Allplan FT
Sugestii
Permanent ne straduim sa imbunatatim calitatea generala a
documentatiei. Comentariile si propunerile dumneavoastra
sunt importante pentru noi si de aceea ne bucuram sa
primim sugestii despre acest manual.
Va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pentru a va exprima
punctul de vedere cu privire la acest manual practic.
Ca punct de contact va oferim urmatoarea adresa:
NEMETSCHEK Romania Sales & Support SA
Bucuresti, Str. Iancu Capitanu nr. 27, sector 2
Tel: 021- 253 25 80
Fax: 021- 253 25 81
E-mail: nemro@fx.ro


Manual Instalarea 7
Instalarea
Documentatia referitoare la Instalarea
Programului
Documentatia referitoare la instalarea Allplan FT poate fi
gasita in urmatoarele materiale:
In acest manual, in care este descrisa procedura de
instalare a unui post de lucru independent si instalarea
in cadrul unei retele.
Pe CD-ul Allplan FT se afla un fisier denumit install.hlp
in care gasiti informatii detaliate referitoare la instalare.
Va recomandam sa cititi continutul acestui fisier inainte
de a porni instalarea programului.

8 Instalarea Allplan FT
Cerinte
Cerinte Hardware
Lista urmatoare cuprinde configuratia hardware minima
pentru rularea Allplan FT. Informatii detaliate despre
configuratiile hardware pentru fiecare produs se gasesc pe
Internet la adresa www.nemetschek.ro
Cerinte minime
INTEL Pentium III sau compatibil
128 MB RAM (fara posibilitatea activarii optiunii Display
List)
1 GB spatiu liber pe harddisk
+400 MB pe partitia de sistem
CD-ROM (pentru instalare)
1 port paralel sau USB pentru hardlock
Placa video, rezolutie 1024 x 768, 8 MB
Monitor 19-inch, 1024 x 768
Placa retea (doar pentru functionarea in cadrul unei
retele)
Mouse cu 3-butoane
Manual Instalarea 9
Cerinte Software
Sistemul de operare trebuie sa fie instalat si sa
functioneze. Allplan FT ruleaza pe urmatoarele sisteme
de operare:
- Windows XP
- Windows 2000 cu Service pack 2.a instalat
- Windows NT 4.0 cu Service pack 6.0 instalat
- Windows 98 SE/ Windows Me (un sistem cu Windows 98
nu poate sa fie post de lucru si server de fisiere
Allplan FT in acelasi timp).
- Novell, server de fisiere.
Important: Verificati toata reteaua: toate posturile de lucru trebuie
sa fie echipate cu unul din sistemele de operare mentionate mai sus.
Nota: Pentru lucru profesionist, recomandam Windows XP
Professional sau Windows 2000.
Este necesara instalarea aplicatiei Internet Explorer 6.0.
Cerinte Ulterioare
Urmariti indicatiile urmatoare daca aveti instalat un sistem
de operare nou (ex. Windows XP).
Sistemul de operare trebuie sa fie deja instalat si sa
functioneze.
Toate perifericele trebuie sa fie conectate si configurate
corect.
Cand instalati doua sau mai multe posturi de lucru
Allplan FT intr-o retea, asigurati-va ca sistemele de
operare ale acestora sunt conectate corect in retea.
10 Instalarea Allplan FT
Inainte de Instalare ...
Consideratii Preliminare privind Structura de Date
Datele instalate de Allplan FT se impart in trei categorii:
Date comune: componente ale programelor Nemetschek
care sunt utilizate de Allplan FT si de alte programe.
Aceste fisiere comune sunt instalate pe aceeasi partitie
cu sistemul de operare (partitia de sistem). Din aceasta
cauza partitia de sistem trebuie sa aiba minim 200 MB
liberi. Directorul in care se instaleaza aceste fisiere nu
poate fi specificat explicit in timpul procesului de
instalare. Daca fisierele de sistem sunt suprascrise de
fisiere noi in timpul procesului de instalare, fisierele
originale sunt salvate intr-un director denumit
Backup_No, pentru a asigura conditiile initiale in cazul
in care doriti sa dezinstalati programul. De aceea, aceste
fisiere de siguranta nu trebuie sa fie sterse.
Fisierele de Program
Locul de instalare fisiere Centrale: de ex. standardele
de proiect si birou.
Inainte de instalare trebuie sa va decideti asupra
directorului in care vreti sa se instaleze programul deoarece
locul acestuia poate fi modificat ulterior doar prin
dezinstalare si reinstalare.
Va recomandam sa selectati doua directoare diferite pentru
fisierele de program si fisierele de date.
Manual Instalarea 11
Fisierele de Date la instalarea intr-o retea
Cand instalati in retea, directorul sau partitia pentru
fisierele de date centrale trebuie setat (shared) astfel incat
sa poata fi accesat de pe toate posturile de lucru pe care va
fi instalat Allplan FT.
Acest lucru este valabil si cand instalati cu optinuea
Workgroup Manager, calea de instalare a fisierelor de date
este setata pe statia de lucru unde se va instala Allplan FT.
Si in acest caz, directorul cu fisiere centrale va trebui se fie
setat astfel incat sa poata fi accesat prin retea (shared).
Exemplu:
Daca doriti sa utilizati directorul Allplan ca director central
pentru fisierele de date.
Directorul Allplan este setat pentru accesul prin retea
(shared). La instalarea cu optiunea Workgroup Manager, nu
puteti utiliza acest director ca director central de date,
datorita faptului ca nu este setat pentru accesul prin retea
(shared).
Directorul de Proiecte este setat pentru accesul prin retea
(shared). Instaland cu optiunea Workgroup Manager in
acest caz este posibil sa setati acest director central pentru
fisierele de date.
Nota: Informatii detaliate despre modul in care se
realizeaza setarea accesului prin retea la un director sau o
partitie de pe alt calculator sunt furnizate in Help-ul online
al sistemului de operare pe care il utilizati.
Nota: Daca folositi sistemul de operare Windows 98,
calculatorul unde este amplasat directorul de date centrale
nu poate fi folosit in acelasi timp si ca post de lucru.
12 Instalarea Allplan FT
Instalarea pe un Post de Lucru Independent
Datorita aplicatiei de instalare a Allplan FT, instalarea
programului este foarte facila si rapida.
Pentru a instala Allplan FT pe un post de lucru
independent
Inainte de instalare, cititi urmatoarele:
Cerinte pentru instalarea si rularea Allplan FT
Consideratii preliminare privind structura de date
1 Inchideti orice aplicatie care ruleaza, inchideti calculatorul.
2 Introduceti hardlock-ul in portul paralel.
Daca utilizati mai multe programe care necesita prezenta unui
hardlock, aveti grija ca hardlock-ul Allplan FT sa fie primul in port,
urmat apoi de hardlock-urile celorlalte programe.
3 Porniti toate perifericele.
4 Porniti calculatorul.
5 Intrati ca Administrator pe calculatorul respectiv sau ca un
Utilizator cu drepturi de Administrator.
6 Introduceti CD-ul Allplan FT in unitatea CD-ROM.
Instalarea ar trebui sa se lanseze automat. Daca acest lucru nu se
intampla, faceti click pe butonul Start, selectati Run si introduceti
litera corespunzatoare unitatii CD-ROM, urmata de calea in care se
gaseste programul de instalare si cuvantul setup. De exemplu,
introduceti e:\setup.
7 Selectati limba pentru procedura de instalare si apasati OK pentru
confirmare. Presupunem ca pentru procedura de instalare ati ales
limba Engleza.
8 Apasati Next pentru confirmarea ferestrei Welcome.
9 Termenii licentei software sunt afisati in caseta de dialog Software
License Agreement. Daca sunteti de acord cu termenii licentei,
apasati Yes.
10 Introduceti numele dumneavoastra si numele firmei in caseta de
dialog User Information. Apoi apasati Next.
Manual Instalarea 13
11 In caseta de dialog Installation Option selectati optiunea First-time
installation (daca nu exista instalata o versiune anterioara de
Allplan). Apoi faceti click pe Next.
12 In caseta de dialog Select License Information selectati unitatea cu
fisierele de licenta. Apoi apasati Next.
13 In caseta de dialog Setup Type selectati tipul dorit. Apoi apasati
Next.
Typical: Programul va fi instalat cu optiunile comune. Aceasta este
optiunea recomandata.
Compact: Programul va fi instalat cu optiunile minime.
Custom: Puteti alege fisierele pe care doriti sa le instalati. Implicit,
toate componentele sunt selectate. In caseta de dialog Select
Components, dezactivati componentele pe care nu doriti sa le
instalati.
14 Selectati partitia unde doriti sa instalati programul si fisierele.
Program folder: Acesta este directorul unde se va instala Allplan FT.
Central file storage folder: Acesta este directorul unde se vor
instala fisierele de date (ex., proiectele, standardul de birou).
15 In caseta de dialog Select Program Folder specificati directorul unde
se vor instala simbolurile si programul Allplan FT.
16 Verificati setarile care apar in caseta de dialog Start Copying. Daca
acestea sunt ceea ce ati dorit, faceti clic pe Next pentru a porni
instalarea programului.
17 In unele cazuri sistemul va va cere sa reporniti calculatorul dupa ce
instalarea s-a terminat. Dupa ce sistemul a repornit, intrati cu
acelasi utilizator cu care ati facut instalarea (Administrator sau ca
utilizator cu drepturi de Administrator).
18 Daca nu este deja instalat pe calculatorul dumneavoastra, programul
Microsoft Data Access va fi instalat dupa terminarea instalarii
Allplan FT.
Este esential ca acest program sa fie instalat pe calculatorul
dumneavoastra. Aceasta asigura functionarea optima a programului
Allplan FT.
14 Instalarea Allplan FT
Prima Instalare in Retea
Inainte de a instala programul, va rog sa cititi fisierul
Helpfiles\English\install.hlp de pe CD-ul Allplan FT si
capitolul Cerinte pentru rularea Allplan FT.
Directorul pentru fisierele de date din partitia unde este
localizat trebuie sa fie setat astfel incat sa poata fi
accesat prin retea (shared) de toate posturile de lucru pe
care Allplan FT va fi instalat.
Acest lucru este valabil si in cazul instalarii cu
Workgroup Manager, atunci cand directorul fisierelor de
date este localizat pe postul de lucru unde va fi instalat.
In acest caz, directorul fisierelor de date, va fi plasat de
asemeni, intr-un director ce poate fi accesat prin retea
(shared).
Selectati acelasi director pentru toate posturile de lucru.
Acest director va servi pentru stocarea fisierelor comune
si va asigura accesul la date pentru toate posturile de
lucru.
Daca folositi optiunea Workgroup Manager, programul
trebuie instalat cu aceasta optiune pe toate posturile de
lucru din retea. Nu este posibila existenta unor posturi
de lucru cu Workgroup Manager instalat si a unora fara.
Pentru a instala Allplan FT intr-o retea
1 Instlati Allplan FT V17 pe toate posturile de lucru asa cum a fost
descris mai sus in Prima Instalare ca Post de Lucru Independent.
Nota: Va rog tineti cont de faptul ca un sistem cu Windows 98
instalat nu poate fi folosit ca server si post de lucru in acelasi timp.
2 Verificati daca Allplan FT porneste corect pe fiecare post de lucru.

Manual 15
Capitolul 1: Notiuni de
baza
Aceasta lectie ofera informatii privind navigarea in Allplan
FT si structura de baza a programului.
Acest capitol trateaza urmatoarele aspecte:
Interfata pentru utilizator
Structura de module a Allplan FT
Structura proiectelor, mape, desene si layere
Functiile pe butoanele mouse-ului
Instrumente de activare si dezactivare
Utilizare Wizard
Utilizarea scurtaturilor
Corectarea greselilor
Salvarea documentelor
Definirea si modificarea formatului proprietatilor
Utilizarea Clipboard-ului
Selectarea elementelor
Desenarea de precizie
Introducerea poliliniilor si suprafetelor
Aplicarea suprafetelor de hasuri, motive, umpluturi
Lucrul eficient utilizand librariile si stilurile
Utilizarea simbolurilor inteligente
16 Allplan FT
Suprafata de lucru
Functiile in bara de instrumente fereastra
In cadrul fiecarei ferestre in partea de jos exista cateva butoane
pe care le puteti utiliza pentru a controla afisarea pe ecran.
Prin intermediul instrumentului Afisare in fereastra sus (in
meniul Vizualizare), puteti de asemenea sa mutati
instrumentele pe marginea de sus a ferestrei.
Linia de titlu
Titlul barei din fereastra de aplicatii
arata proiectul in lucru, mapa,
desenul si numele acestuia.
Linia meniu
Toate instrumentele aflate in bara de
comenzi pot fi de asemenea activate
prin intermediul meniurilor.
Linia de stare
Afiseaza diverse informatii despre desenul
curent de exemplu scara de referinta si
unitatea de masura pentru lungimi.
Bara de instrumente Asistent Punct
Aceasta bara cuprinde functii utile pentru
introducerea punctelor de ajutor.
Instrumentele din aceasta bara se activeaza
daca programul asteapta introducerea unui
punct de exemplu, dupa activarea unui
instrument de creare a elementelor 2D.
Bara de instrumente Asistent Filtru
Aceasta bara de instrumente permite
selectarea elementelor dupa un anumit
criteriu. Functiile de aici se activeaza
pentru selectarea unor elemente dupa
activarea unui instrument de editare, de
exemplu.
Bara de instrumente Arhitectura
Aceasta bara de instrumente include cele
mai uzuale instrumente din domeniile
Arhitectura, Inginerie, Peisagistica i
Urbanism-Elemente finite. Instrumentele
sunt aranjate in sistem flyouts.
Functiuni de baza
In cadrul acestei bare sunt incluse
instrumentele de baza. Acestea sunt
instrumente pe care le veti utiliza la un
moment dat si de asemenea instrumente
specifice modulelor care difera n functie
de modulul selectat. Instrumentele sunt
sunt aranjate in sistem flyouts.

Manual 17
Barele de instrumente
Barele de instrumente contin icon-uri prin care pot fi
activate functiile. Pozitionand cursorul deasupra unei iconite
va fi inserat un mesaj flotant cu o scurta descriere a functiei.

Barele de instrumente pot fi pozitionate pe marginea
suprafetei de lucru (setarea standard) sau in mod liber pe
ecran. Pentru schimbarea pozitiei unei bare de instrumente,
faceti click pe marginea superioara a barei si deplasati-o pe
suprafata de desen avand tasta stanga a mouse-ului apasata.
Bara de instrumente Functiuni de baza
I
fff
Flyout Constructie
Flyout Text
Flyout Cotare
Flyout Plan
Flyout Prelucrare
CAD Navigator
Flyout Creare
Flyout Creare II
Flyout Modificare
F
u
n
c
t
i
i

d
e

b
a
z
a

(
p
r
e
z
e
n
t
e

p
e
r
m
a
n
e
n
t
)

F
u
n
c
t
i
i

s
p
e
c
i
f
i
c
e

f
i
e
c
a
r
u
i

m
o
d
u
l


Jumatatea de sus a barei de instrumente Functiuni de baza
cuprinde toate functiile uzuale, care vor fi utilizate
permanent de exemplu: functii de constructie, text, cotare
precum si cele de prelucrare. Accesul la aceste functii este
posibil din toate modulele.

Jumatatea de jos cuprinde functii pentru apelarea
Navigatorului CAD, precum si functiile specifice modulelor
in flyouts Creare, Creare II si Modificare. Continutul
acestor flyouts se modifica in conformitate cu modulul
18 Allplan FT
selectat (de exemplu, imaginea arata continutul acestor
flyouts avand selectat modulul de Constructii 2D).
Nota: Un icon gol este afisat atunci cand flyout-urile
Creare II sau Modificare pentru modulul selectat nu
contin nici o functie.
Bara de instrumente Configuratie standard
Configuratia Arhitectura

Flyout Planuri si Acoperisuri
Flyout Pereti, Plansee, Grinzi ...
Flyout Deschideri - Arhitectura
Flyout Camere
Flyout Scari
Flyout Structuri Acoperis
Flyout Modificari 3D


Configuratia Inginerie

Flyout Model
Flyout Forme de Indoire si Repartitie
Flyout Introducere Armare Bare
Flyout Introducere Armare Plase
Flyout BAMTEC
Flyout Reprezentare
Flyout Modificare
Flyout Extras si Liste



Allplan FT ofera diverse configuratii standard. Accesul la
cele mai importante functii specifice specialitatilor
Manual 19
respective sunt prevazute in fiecare din aceste configuratii.
Alegerea configuratiei dorite se face prin selectarea optiunii
Configuratie Standard din meniul Vederi. In functie de
configuratia selectata va fi inserata si bara de instrumente
corespunzatoare (setarile implicite pe care le aveti la
dispozitie activeaza bara de instrumente Arhitectura sau
Inginerie). Acestea contin cele mai importante functiuni
utilizate in mod curent. De aceea se pot realiza comenzi de
desenare fara schimbarea modulelor.
Bara de instrumente Asistent Punct
Bara de instrumente Asistent Punct cuprinde functiuni care
permit introducerea punctelor. Functiunile din aceasta bara
se activeaza daca este necesara introducerea unui punct.

Punct Global
Punct Delta
Coordonate Polare/Punct de referinta
Punct Impartire
Punct de Intersectie
Punct de mijloc
Sector de cerc
Punct pe Perpendiculara
Definire Punct Simbol
Creare Automata Geometrie
Cautare Puncte
Suma


20 Allplan FT
Bara de instrumente Asistent Filtru
Aceasta permite selectarea elementelor. Instrumentele din
bara se activeaza daca programul asteapta selectia unor
elemente, de exemplu dupa ce ati efectuat activarea
functiilor de prelucrare sau de stergere a elementelor.

Preluare
Filtru Format
Filtru dupa Element
Filtru Arhitectura/Allfa
Filtru Inginerie
Filtru Ajutor Selectie
Filtru Domeniu de Activare
Suma

Bara de instrumente dinamica
Aceasta se afiseaza atunci cand o functie ofera mai multe
optiuni de implementare (realizare). Bara dinamica pentru
functia Linie este prezentata mai jos. Dupa selectarea
functiei, se poate alege din diferitele optiuni de date din bara
Dinamica.
sau
Functiile din bara de intrumente dinamice pot fi afisate
separat, ca o bara flotanta sau comprimata in dreapta jos in
bara de stare sau in linia de dialog. In meniul Vedere
Bara de Instrumente Bara Dinamica, se poate comuta
intre diferitele tipuri de afisare.
Manual 21
Flyouts
Iconitele care au in partea stanga jos pozitionat un triunghi
de culoare neagra formeaza asa numitele Flyouts. Aceste noi
facilitati sunt formate dintr-o familie intreaga de functii
inrudite.

Deschiderea unui Flyout se realizeaza prin click pe un icon
cu triunghi negru si mentinerea butonului mouse-ului apasat.
Pentru alegerea ulterioara a unei functii din Flyout,
deplasati-va pe ea cu butonul mouse-ului actionat, eliberati-l
cand sunteti pozitionat pe functia de care aveti nevoie.
Nota: Un Flyout inchis afiseaza permanent simbolul ultimei
functii selectate. Aceasta facilitate permite utilizarea in mod
repetat a unei functii fara a mai fi necesara deschiderea
Flyout.

Sfat: Daca faceti click pe
iconita, dureaza un timp
pana ce flyout-ul se
deschide. Daca faceti
click direct pe triunghiul
negru, flyout-ul se
deschide imediat.
22 Allplan FT
Meniul Contextual
Meniul contextual va fi afisat daca se face click pe un
element sau pe suprafata de desen cu tasta dreapta a mouse-
lui.
Cand activati elementele cu click dreapta, se afiseaza
functiile de editare (modificare) specifice. Dublu-click
dreapta pe un element. In acest mod activati functia de
creare prin intermediul careia a fost creat elementul si
toate setarile sunt preluate.
Cand activati suprafata de lucru cu click dreapta pe
mouse, se afiseaza cateva functii necesare in mod
frecvent. De asemenea se poate comuta pe plan de
modificare si intre module.
Meniul Contextual care apare facand click dreapta pe
suprafata de lucru
Meniul Contextual care apare facand click dreapta pe un
perete
Manual 23
Linia de dialog
Linia de dialog se afla in partea de jos a suprafetei de lucru
si permite introducerea valorilor solicitate de program.
Optiuni alternative de introducere a datelor vor fi marcate
prin linii inclinate. Fiecare introducere de date trebuie
confirmata cu ajutorul tastei ENTER.
Nota: Se pot realiza calcule in linia de dialog si se pot
transfera rezultatele operatiilor de calcul realizate cu
Functiuni Masura precum si rezultatele direct din
Calculator. De asemenea pot fi utilizate si combinatiile de
taste CTRL+C si CTRL+V pentru a copia si introduce textul
in linia de dialog.

Linia de stare
Linia de stare este pozitionata sub linia de dialog. In cadrul
ei vor fi afisate cele mai importante informatii despre
desenul actual (de exemplu scara de referinta sau unitatea de
masura utilizata). Aceste valori pot fi modificate aici dupa
activare prin click.

Nota: Daca este activata optiunea Instrumente dinamice in
linia de stare (meniul Instrumente vederi) functiile din
cadrul instrumentelor dinamice vor fi afisate pe partea
dreapta a liniei de stare.
24 Allplan FT
Navigarea in program Module
Programul Allplan FT are o structura modulara. Adica,
contine module de programe individuale, fiecare continand
functiile specifice unei anumite specialitati. Pentru apelarea
functiilor des utilizate aveti la dispozitie barele de
instrumente Functiile de baza si Arhitectura. Astfel,
apelarea celor mai des utilizate functii se asigura fara a mai
fi necesara o selectie a diferitelor module. Insasi modulele
sunt organizate pe grupe: modul general, module aditionale,
etc.
Pentru comutarea intre module, exista urmatoarele trei
optiuni:
Click pe butonul din drepta al mouse-ului in spatiul de
lucru si selectare modulului dorit in meniul cotextual
Schimbare modul.
Sfat: Daca ati activat optiunea Schimbare modul cand se creeaza
elemente similare Optiuni generale, sistemul se comuta catre
modulul adecvat atunci cand creati elemente utilizand meniul
contextual.
Utilizati Functiile de Configuratie pentru a insera
iconite din categoria Schimbare Modul intr-o bara sau
pentru a defini combinatia de taste pentru scurtatura.
Astfel, se poate comuta rapid catre modulele pe care le
utilizati frecvent.
Selectati modulul dorit in Navigatorul CAD. Acesta arata
de asemenea structura modulelor individuale.
Manual 25

Nota: Prin intermediul Navigatorului CAD, nu puteti
comuta catre modulul Paginare desene, Plotare. Utilizati
meniul contextual sau faceti click pe Prelucrare plan in
bara de instrumente Standard.
26 Allplan FT
Lucrul cu Proiecte, Desene si Layere
Un proiect este o unitate de organizare. Un proiect nou se
creeaza pentru fiecare proiect de constructie. Tehnic, un
proiect este ca un director. Un proiect privat nedenumit
pentru exercitii si testare este disponibil fiecarui utilizator.
Mapele reprezinta o importanta unitate de organizare in
cadrul proiectelor. O mapa poate contine pana la 128 de
desene. Orice desen se poate atribui unei mape. Pot fi create
pana la 1.000 de mape intr-un proiect. Desenele dintr-o
mapa pot fi plasate intr-un plan de plotare pentru a fi
imprimate cu o singura comanda.
Desenarea si procesul de creare a datelor se realizeaza in
desene. Acestea sunt echivalente cu foile de calc utilizate in
proiectarea traditionala de arhitectura. Desenele se pot
utiliza pentru a crea o structura de organizare a proiectelor.
In termeni IT, un desen este un fisier creat pe hard disc. Se
pot afisa si edita pana la 40 de desene simultan - adica se pot
deschide mai multe fisiere. Un proiect poate contine pana la
6000 de desene. Cand se lucreaza fara o structura de layere,
elementele individuale de constructie (precum pereti, scari,
etichete, etc.) sunt create in desene diferite si suprapuse ca
niste foi de calc.
Layerele asigura mijloace suplimentare de organizare a
structurii in cadrul desenelor. Ele se aplica tuturor
desenelor dintr-un proiect. Functiilor de desenare si
componentelor le pot fi atribuite automat layerele aferente.
Layerele pot fi setate astfel incat sa nu fie vizibile
utilizatorului.
Un plan este unitatea care se imprima sau se ploteaza. Spre
deosebire de desenare care utilizeaza o planseta traditionala,
continutul planului nu trebuie sa fie definit anterior. In
general, planul se creaza ulterior (planul implica amplasarea
si aranjarea in pagina a mapelor si/sau desenelor, a
cartusului etc) dupa ce este finalizat desenul. Fiecare proiect
poate contine pana la 1000 planuri.
Manual 27
Utilizarea Mouse-ului
Celor 3 butoane ale mouse-ului le sunt alocate diferite
functii care reflecta setarile curente in Allplan FT. Se pot
deosebi trei situatii:
Nu este activa nici o functie.
Este activata o functie de creare (de ex. functia creare
Linie).
Este activata o functie de modificare (de ex. stergerea
elementelor).
Nota: Informatia din tabel se aplica pentru mouse cu trei
butoane. Daca lucrati cu un mouse cu doua butoane, puteti
simula butonul din mijloc apasand tasta CTRL si butonul
din stanga al mouse-ului in acelasi timp.
Nota: In fereastra de Optiuni generale Definitii, puteti sa
schimbati functia butonului din mijloc al mouse-ului.

Daca, in urmatoarele tabele, functiile butonului din mijloc al
mouse-ului depinde de aceasta setare, numarul functiei
respective este afisata in paranteze:
1: Daca optiunea Clasic este activata utilizati buton din
mijloc al mouse-ului pentru a activa functiile liniare si
actvare margini la selectie.
2: Daca optiunea este Conform Windows utilizati
butonul din mijloc al mouse-ului pentru a controla
afisarea pe ecran.

28 Allplan FT
Tabel nr.1: nici o functie activa
Butonul
Mouse
Metoda Rezultat
Click pe element Selecteaza elementul afisand punctele de tragere.
Dublu-click pe element Afiseaza proprietatile elementului.
Stanga


CTRL + dublu-click pe
element
Afiseaza proprietati format pentru elementul selectat.
Click si tragere in
spatiul de lucru
Toate elementele care sunt cuprinse complet de dreptunghiul de selectie sunt
selectate si au puncte de tragere. Daca tineti apasata si tasta SHIFT, sunt
selectate si elementele care sunt intersectate de dreptunghiul de selectie.
Dublu-click in spatiul
de lucru
Deschide caseta de dialog Selectie Mape si Desene.
CTRL + dublu-click in
spatiul de lucru
Deschide caseta de dialog Layer.
Dublu-click Seteaza scara ecranului astfel incat toate elementele vizibile in desene sa fie
afisate (regenerare pe tot ecranul).
CTRL + dublu-click Regenereaza ecranul (Regenerare ecran).
Mijloc


Click si tragere
(2)
Muta ecranul. Cursorul sageata indica directia in care se realizeza mutarea.
Cu cat este pozitionat mai departe cursorul fata de pozitia initiala, cu atat
mutarea este mai rapida.
SHIFT + click si
tragere
Muta vederea.
CTRL + click si
tragere
Mareste vederea.
ALT + click si tragere Marire/micsorare dinamica. In functie de sensul de deplasare al cursorului,
se realizeaza o marire sau o micsorare.
Click pe un element Afiseaza meniul contextual pentru elementul pe care se face click. Meniul
contextual contine functii generale si functii de editare specifice elementului
pe care se face click.
Click in spatiul de
lucru
Afiseaza meniul contextual general.
Dublu-click pe un
element
Activeaza functia cu care a fost creat elementul si preia toate proprietatile
elementului respectiv.
Dreapta


Dublu-click in spatiul
de lucru
Deschide caseta de dialog Selectie Layer.
Tabel nr.2: O functie de desenare este activa (ex. Functia creare Linie)
Butonul
Mouse
Metoda Rezultat
Stanga Click in spatiul de lucru
sau pe un element
Introduce punctul initial sau agata puncte specifice din spatiul de lucru.
Manual 29


CTRL + click Agata puncte noi aliniate fata de puncte existente (functii liniare).
Click in spatiul de lucru
(1)
Agata puncte noi aliniate fata de puncte existente (functii liniare). Mijloc


Dublu-click
(2)
Seteaza scara ecranului in asa fel incat toate elementele vizibile in desene
sunt afisate.
Click si tragere
(2)
Muta vederea. Cursorul sageata indica directia mutarii. Cu cat mai departe
este pozitionat cursorul fata de pozitia initiala, cu atat mutarea este mai
rapida.
SHIFT + click si tragere Muta vederea.
CTRL + click si tragere Mareste vederea.
ALT + click si tragere Marire dinamica (din centrul cursorului). In functie de sensul de mutare al
cursorului, se realizeaza o marire sau o micsorare.
Click in spatiul de lucru Deschide/inchide functia suma.
Confirma introducerile cand este cerut acest lucru in linia de dialog:
<confirmare>.
Drept


Click pe o bara de
instrumente
Paraseste o functie (= tasta ESC).



Tabel nr. 3: o functie de prelucrare este activa (ex. stergere)
Butonul
Mouse
Metoda Rezultat
Click pe un element Indica sau selecteaza un element. Stanga


Click si tragere in
spatiul de lucru
Selecteaza un element intr-un dreptunghi de selectie.
1. click + 2. click in
spatiul de lucru
Selecteaza un element intr-un dreptunghi de selectie.
Dublu-click
(2)
Seteaza scara ecranului astfel fel incat toate elementele vizibile in desene
sunt afisate.
Mijloc


Click si tragere
(2)
Muta vederea. Cursorul sageata indica directia mutarii.
SHIFT + click si
tragere
Muta vederea.
30 Allplan FT
CTRL + click si
tragere
Mareste vederea.
Click in spatiul de
lucru
Deschide si inchide functia suma.
Confirma introducerile cand este cerut acest lucru in linia de dialog:
<confirmare>.
Dreapta


Click pe o bara de
instrumente
Paraseste o functie (= tasta ESC).
Mijloc -
stanga


Click pe un element
cu butonul din mijloc
si din stanga
Selecteaza un segment.
Click pe un element
cu butonul din mijloc
si din dreapta
Selecteaza elementele care au aceeasi grosime de creion sau acelasi tip de
linie (se poate schimba in Optiuni / Optiuni generale).
Mijloc -
dreapta


Click cu butonul din
mijloc si apoi cu
butonul din dreapta in
spatiul de lucru
Activeaza dreptunghiul de selectie. Folositi butonul din stanga al mouse-ului
pentru a cuprinde elementele dorite intr-un dreptunghi de selectie.

Controlul afisajului pe ecran
In programul Allplan FT puteti mari-micsora (zoom) fiecare
sectiune a constructiei. Simbolurile din cadrul ferestrei
pozitionata in partea inferioara a suprafetei de desen permit
o navigare usoara pe intregul ecran. Aceste functii sunt
active chiar si atunci cand o alta functie este activa.
Daca se lucreaza simultan cu mai multe ferestre grafice
atunci fiecare din acestea vor avea propriile simboluri
afisate in cadrul lor.


Simbol Descriere Domeniul de aplicabilitate


Regenerare tot
ecranul
Seteaza scara ecranului astfel incat toate elementele vizibile in desene sunt
afisate.
Manual 31
Simbol Descriere Domeniul de aplicabilitate


Definire zona
imagine
Permite marirea (zoom) unei zone din cadrul suprafetei de desen. In cazul
utilizarii mai multor ferestre, imaginea marita va fi afisata in cea pe a carei
suprafata se face click. Selectia unei zone de desen poate fi efectuata si in cadrul
altei ferestre.


Mutare ecran Permite deplasarea unei sectiuni de imagine de-a lungul unei directii, ce este
determinat prin introducerea a doua puncte.
Sfat: Deplasarea sectiunii de ecran se poate realiza in mod dinamic si cu ajutorul
tastei (actionata) din mijloc al mouse-ului sau prin intermediul tastelor
sageata.


Regenerare
ecran
Permite regenerarea ecranului.


Micsorare ecran Permite micsorarea progresiva a imaginii (scara ecranului va fi dublata).


Marire ecran Permite o marire progresiva a imaginii (scara ecranului va fi divizata la
jumatate).


Flyout Vedere
Standard
Se poate alege intre vederea plan sau orice alta vedere sau izometrie standard.


Vedere 3D Permite activarea campului de dialog Definire proiectie in care vor fi setate si
respectiv salvate proiectiile libere.


Vedere
precedenta
Permite restabilirea sectiunii de imagine anterioara.


Vedere urmatoare Permite accesarea sectiuni ulterioare de imagine.


Salvare, incarcare
vedere
Permite salvarea unei sectiuni de ecran goale (libere) respectiv refacerea
acesteia. Prin aceasta metoda pot fi setate (stabilite) mai multe sectiuni imagine
des utilizate.


Scara ecran Permite definirea scarii ecranului.


Fereastra
permanenta in
plan apropiat
Permite afisarea ferestrei in planul apropiat.


Calcul cu linii
ascunse
Permite activarea / dezactivarea prezentarii imaginii ecranului cu linii ascunse.
Desenele vor fi prezentate cu linii ascunse dupa click pe Regenerare ecran
respectiv Regenerare tot ecranul.


Reprezentare
sectiune
Permite prezentarea unei sectiuni de arhitectura, care a fost definita cu
Creare sectiune. Identificarea traseului sectiunii se face prin click sau prin
introducerea denumirii acesteia.


Copiere continut
fereastra in
Clipboard
Permite copierea continutului de ecran in Clipboard. De aici pot fi inserate si in
alte programe utilitare.

32 Allplan FT
Activarea si dezactivarea functiilor
Allplan FT va ofera o serie de optiuni de activare, utilizare
si dezactivare a functiilor.
Activarea functiilor
Activarea functiilor se face prin click pe iconita dorita.
Functiile se pot activa prin dublu click cu butonul din
dreapta al mouse-ului pe un element existent pe ecran.
Acesta activeaza functia de creare pentru un nou element.
Sunt preluate automat toate setarile si parametrii
elementului pe care s-a facut click.
Functiile se pot activa si prin combinatiile de taste
shortcut. O lista a tuturor shortcut-urilor poate fi obtinuta
accesand din meniul Ajutor optiunea Ocupare
tastatura. In mod suplimentar shortcut-ul pentru un
anumit instrument il gasiti prezentat si in Quickinfo.
Se poate utiliza meniul contextual.
Functiile se pot activa si prin intermediul meniurilor.
Utilizarea functiilor
Dupa activarea functiei veti obtine informatii suplimentare
in cadrul randului de dialog. De exemplu puteti sa efectuati:
Agatare punct (de ex. functia Linie: De la punct)
Activarea unor elemente (de ex. functia Stergere: Ce
stergeti?).
In unele situatii pot fi afisate ferestre suplimentare de dialog
sau bare de intrumente unde se pot efectua setari pentru
functii.
Dezactivarea functiilor
Se realizeaza prin:
Actionarea tastei ESC de la tastatura.
Click cu tasta dreapta a mouse-ului pe o bara de
instrumente.
Activarea altei functii.
Manual 33
Asistent
Asistentul este o mica fereastra care poate fi afisata pe
suprafata de lucru si care cuprinde diverse elemente
realizarte cu functii ce sunt frecvent utilizate. Cand faceti
click pe un element cu butonul din dreapta al mouse-ului, se
deschide un meniu contextual de unde puteti selecta functii
similare. Astfel Asistentul va scuteste de efortul de a mai
cauta iconitele si functiile respective. Faceti doar click
dreapta pe un element si selectati functia dorita in meniul
contextual.

Spre deosebire de o fereastra normala Allplan FT, nu
puteti desena intr-o fereastra Asistent. Dar prin intermediul
iconitelor de pe marginea de jos a ferestrei puteti utiliza
diferite functii pentru a controla afisarea pe ecran. Fereastra
Asistent are proprietatea Mereu deasupra si nu poate fi
minimizata sau maximizata.
Anumite fisiere Asistent predefinite sunt furnizate de
program, dar puteti de asemenea sa va creati propriile fisiere
Asistent.
34 Allplan FT
Corectarea erorilor
Cand faceti o operatie gresita in Allplan FT, puteti utiliza
Anulare (meniul Standard) pentru a anula operatia.
Numarul de operatii de anulare este nelimitat. De exemplu,
daca ati mutat din greseala un element, puteti anula mutarea.
Puteti sa anulati cati pasi doriti, pana la ultimele date
salvate.
Puteti sa anulati mai multi pasi deodata. Faceti click pe
sageata de langa iconita Anulare, tineti butonul mouse-ului
apasat si trageti cursorul peste toti pasii pe care doriti sa-i
anulati. Apoi eliberati butonul mouse-ului.

Refacere, reface operatiile pe care le-ati anulat.
Operatiile de refacere nu sunt posibile totusi daca ati
adaugat noi elemente de desen intre timp.
Nota: Puteti utilize functia Anulare si in timp ce alte
functii sunt active. Functia curenta va fi inchisa si toate
datele pe care le-ati introdus intre timp vor fi anulate.
Sfat: Daca din greseala
stergeti anumite
elemente, puteti sa le
recuperati rapid prin
dublu click pe suprafata
de lucru cu butonul
drept al mouse-ului
(functia Stergere trebuie
sa fie inca activa).
Manual 35
Salvarea documentelor
Cel mai important aspect: proiectele dumneavoastra sunt
salvate automat de fiecare data cand iesiti din Allplan FT.
Nu este nevoie sa salvati datele in mod repetat inainte de a
parasi Allplan FT.
In timp ce lucrati in Allplan FT, puteti sa salvati datele
manual, dar puteti sa lasati si programul sa o faca automat
dupa numarul de operatii la care este setat. Datele din
desenele active si cele care sunt active in fundal pentru
modificare se salveaza.
Nota: Nici o operatie realizata inainte de salvare nu mai
poate fi anulata cu functia Anulare.
Urmatoarele operatii salveaza datele:
Comutarea intre diferitele desene, mape, planuri de
plotare sau proiecte.
Comutarea intre planurile de plotare.
Exportul datelor din Allplan FT utilizand Export
Fisiere.
Salvarea manuala prin click pe Salvare (din bara de
instrumente Standard)
Salvarea automata. Puteti activa aceasta functie si defini
un numar de pasi intre salvari in Optiuni Generale \
Special.

36 Allplan FT
Nota: In acest caz intervalul se calculeaza pe baza numarului de
functii activate si nu in functie de timpul scurs. Prin urmare daca
utilizati o perioada mai lunga de timp cu aceeasi functie datele nu
sunt salvate decat daca functia este dezactivata.
Definirea grosimii creionului, tipului de linie
si a culorii liniei
Inainte de a desena un element puteti defini grosimea
creionului si tipul de linie din bara de instrumente Format.
Cand asocierea culoare / creion este activa (setare standard),
culoarea este asociata automat cu creionul.
Daca se lucreaza cu layere si caracteristica adecvata a layer-
ului este activa, setarile de format se stabilesc automat in
concordanta cu layer-ul curent.

Meniul Format Scurt cuprinde o lista cu patru dintre cele
mai uzuale grosimi, tipuri de linie si culoare. Puteti
configura care setari sa fie prezente in meniul Standard,
Definire creion & Tipuri de creioane, Linii & Tipuri de
linii si Culori & Tipuri de culori.

Manual 37
Modificarea grosimii creionului, tipului de
linie si a culorii liniei
Folositi Modificare Proprietati Format (Editare flyout)
pentru modificarea grosimii creionului, tipului de linie si a
culorii liniei a unui element. Dupa selectarea functiei puteti
preciza care dintre proprietatile de format doriti sa le
schimbati in linia de dialog care apare. Cu puteti sa
preluati proprietatile de format ale unui element existent.

Nota: Proprietatile de format ale elementelor pot fi
modificate din meniul contextual prin click pe Proprietati
format.
38 Allplan FT
Utilizarea Clipboard-ului
In Allplan FT puteti sa copiati elemente in Clipboard si sa le
inserati in orice desen sau in alta aplicatie. Sunt disponibile
cateva functii suplimentare in meniul de Instrumente
dinamice care sa va ajute.
Nota: Clipboard-ul nu este disponibil pentru planurile de
plotare si pentru definirea motivelor si a fonturilor.
Caracteristici Speciale Allplan FT
Puteti utiliza Clipboard-ul in Allplan FT in acelasi mod ca in
alte programe Windows. Totusi, exista cateva elemente si
proprietati specifice:
Layere: elementele isi pastreaza layer-ele. Elementele
localizate in layere blocate (vizibile sau invizibile) nu se
copiaza.
Gruparea elementelor: intregul continut al Clipboard-
ului se reuneste ca un singur grup si i se atribuie un
numar de grup nou. Astfel puteti grupa rapid elementele
si le puteti accesa ca o singura entitate (utilizand butonul
mijloc din si cel din stanga al mouse-ului).
Marimea desenului: daca se depaseste marimea setata a
desenului apare un mesaj de eroare.
Textele: textele care sunt copiate dintr-un program de
editare text via Clipboard in Allplan FT li se atribuie
parametrii setati pentru texte.
Elementele FEM si Allfa : nu pot fi copiate in
Clipboard.
Copierea
Utilizati aceasta functie pentru a copia elementele selectate
in Clipboard. Le puteti insera in desenul actual de fiecare
data cand doriti prin intermediul functiei Introducere si
Introducere la pozitia de origine. Elementele pot fi de
asemenea inserate si in alte aplicatii. Aceasta comanda nu
este disponibila daca nu este selectat nici un element.
Manual 39
Decupare
Utilizati aceasta functie pentru a muta elementele selectate
in Clipboard. Le puteti insera in fisierul curent de fiecare
data cand doriti prin intermediul optiunii Introducere si
Introducere la pozitia de origine. Elementele pot fi de
asemenea inserate in alte aplicatii. Aceasta comanda nu este
disponibila daca nici un element nu este selectat.

Introducere

Puteti insera elementele Allplan FT, text simplu (de ex.:
dintr-un program de editare text) si poze din Clipboard in
Allplan FT. Aceasta functie este disponibila doar in vederea
in plan. Daca Clipboard-ul este gol sau contine elemente
care nu pot fi transferate in Allplan FT, aceasta functie nu
este disponibila.
Nota: Prin intermediul Clipboard-ului, elementele Allplan
FT pot fi inserate doar in tipul de desen din care au fost
copiate in Clipboard. Continutul Clipboard-ului este
intotdeauna inserat intr-un desen activ chiar daca datele au
fost copiate dintr-un desenactiv in fundal.
Introducerea elementelor din Clipboard in Allplan FT
Un numar de functii sunt furnizate in meniul de functiuni
dinamice pentru a va ajuta la inserarea elementelor.
Daca plasati elemente Allplan FT intr-un desen ele sunt
introduse ca date originale (ceea ce inseamna ca toate
caracteristicile si proprietatile sunt incluse). Daca
introduceti text, se utilizeaza parametrii actuali setati in
Allplan FT. Daca exista o imagine in Clipboard, poate fi
inserata in desen. Se utilizeaza urmatoarele setari:
Profunzimea culorii: mai multe culori
Transparenta: inchis; culoare: negru.
Latime: 100 pixeli = 1000mm
Formatele DIB (sau BMP) si WMF sunt compatibile cu
Clipboard-ul.
40 Allplan FT
Nota: Daca Clipboard-ul contine mai multe formate
acceptate de Allplan FT, utilizati functia Introducere
continut din meniul Editare pentru a selecta un format pe
care doriti sa-l inserati.
Inserarea elementelor Allplan FT in alte aplicatii
Daca utilizati Ctrl + V pentru a insera elementele Allplan
FT in alta aplicatie, acestea se introduc ca Windows
Enhanced Metafile. Daca insa Clipboard-ul contine
elemente text (de exemplu: linii de text normale, text
paragraf, numere, etichete), acestea sunt introduse
intotdeauna intr-o alta aplicatie tot ca text.
Introducerea in pozitia de origine
Utilizati Introducerea in pozitia de origine pentru inserarea
elementelor in Allplan FT pe aceeasi pozitie unde au fost
create. Daca Clipboard-ul este gol sau nu contine nici un
element Allplan FT, aceasta functie nu este disponibila.
Nota: Daca inserati aceste elemente in acelasi desen, ele
exista de doua ori in aceeasi pozitie.
Introducere Continut
Aceasta functie se utilizeaza pentru a specifica ce element
din Clipboard urmeaza sa fie inserat in Allplan FT. Aceasta
functie este disponibila doar daca Clipboard-ul contine
formate compatibile cu Allplan FT (de exemplu: poze si
text).
Selectarea elementelor, Vizualizare
Pentru a prelucra elementele trebuie sa le selectati. Mai intai
selectati functia dorita (de ex.: copiere) si apoi selectati
elementele pe care doriti sa le modificati cu aceasta functie.
Puteti selecta elementele fie prin click pe ele fie prin
Manual 41
definirea unei zone de selectie in jurul elementelor pe care
doriti sa le modificati. Pentru ajutor folositi Asistent filtru.
Urmatorul tabel cuprinde o prezentare generala a optiunilor
de selectare:
Pentru a face operatia Aplicati operatia
Selectarea unui element. Click pe element.
Selectarea mai multor elemente si
/sau zone de selectie.
Selectati Suma Asistent filtru, faceti click pe element si / sau specificati
zonele de selectie. Apoi inchideti Suma. Puteti de asemenea deschide / inchide
Suma prin click dreapta pe suprafata de lucru.
Selectarea elementelor intr-o zona. Pentru definirea unei selectii rectangulare:
Apasati trageti butonul stang al mouse-ului pentru a deschide selectia
rectangulara.
Introduceti doua puncte opuse de diagonala prin click pe butonul din
mijloc al mouse-ului (atentie la setarile facute in Optiuni generale).
Pentru a specifica o activare poligonala: Click pe Activare poligonala si
introduceti punctele pentru a defini marginea suprafetei.
Selectarea tuturor elementelor. In cazul unor functii (de ex.: Export), puteti selecta toate elementele pe un desen
activ sau in fisierele deschise pentru modificare prin click Tot din meniul de
Instrumente dinamice.
Reselectarea elementelor care au fost
ultima oara selectate.
Click pe Continuare activare din Asistent filtru.
Selectarea elementelor cu acelasi
numar de grupa.
Click pe un element cu butonul din mijloc si stanga al mouse-ului.
Selectarea elementelor cu aceeasi
grosime de creion si tip de linie.
Click pe un element cu butonul din mijloc si dreapta al mouse-ului. Aceasta
selecteaza toate elementele din desenul curent care au acelasi creion sau tip de
linie. Puteti specifica daca aceasta selectie se bazeaza pe creionul sau tipul de
linie din Optiuni Optiuni generale Definitii.

Desenul de precizie
Cu Allplan FT, puteti crea rapid desene exacte si de precizie
chiar fara sa cunoasteti coordonatele punctelor sau lungimea
elementelor fara a fi nevoie sa creati desene complexe
ajutatoare. Puteti prelua valorile lungimii si coordonatele
intre elemente existente. In plus, puteti realiza calcule in
linia de dialog, functii de masurare si calculatorul
transferand apoi rezultatul in linia de dialog.
42 Allplan FT
Introducerea Lungimilor si Coordonatelor
Informatii generale
In Allplan FT, valorile lungimilor si coordonatele sunt
introduse intotdeauna ca valori reale. Cu alte cuvinte, nu
trebuie sa recalculati o lungime de fiecare data luand in
considerare scara de referinta. De exemplu, cand se
deseneaza un zid de 8.60m, se introduce 8.6 indiferent de
scara de referinta (presupunand ca unitatea de masura pentru
lungimi este metrul).
Realizarea calculelor in linia de dialog
Se pot realiza calcule in linia de comanda in momentul in
care programul cere introducerea unei valori.

Transferul valorilor masurate
Valorile obtinute cu Functiuni masurare pot fi
transferate direct in linia de dialog apasand pe valoarea care
urmeaza sa fie transferata in caseta de dialog Functie
masura.
Folosind , se poate copia rezultatul in Clipboard si se
poate introduce in alte aplicatii Windows folosind
CTRL+V.
Manual 43

Transferul valorilor din calculator
Valorile calculate cu Calculator sunt transferate direct in
linia de dialog.
Afisarea Coordonatelor
Coordonatele X, Y si Z ale cursorului precum si distanta
absoluta fata de ultimul punct introdus sunt afisate
intotdeauna in meniul Coordonate. Puteti specifica in
meniul contextual daca se vor afisa valorile in functie de
coordonatele ultimului punct introdus sau daca se vor afisa
valorile coordonatelor absolute.
Nota: Coordonatele nu sunt afisate in vederile izometrice.

Sfat: Pentru a determina coordonatele unui punct al unui
element ori pentru a introduce coordonatele unui punct
folositi functia Punct Global. De asemenea, pentru a
determina coordonatele unui punct se poate face click
dreapta pe element si din Proprietati Format selectati
Informatii. Coordonatele tuturor punctelor elementului pe
care ati facut click sunt afisate aici.
44 Allplan FT
Cautare Puncte
Cand desenati un punct cu butonul din stanga al mouse-ului,
puteti agata puncte ale elementelor existente. Puteti cauta
urmatoarele tipuri de puncte: puncte finale, puncte mijloc,
puncte element si puncte de intersectie. Nu este nevoie sa
cunoasteti coordonatele acestor puncte, nici nu trebuie sa
lucrati cu constructii de ajutor. Daca Simbolul Puncte
Specifice este activ, este afisat un simbol (cunoscut ca
Punct Specific) in centrul liniilor cursor. Puncte Specifice
indica tipul de punct care a fost depistat in raza de cautare.
Utilizand Cautare puncte, puteti stabili diferite tipuri de
puncte pe care programul urmeaza sa le caute si daca
programul va realiza o cautare a punctelor in desene active
sau pasive. Prin cautare lineara, se pot alinia punctele exact
cu cele existente. De asemenea, aici, se ofera ajutor vizual
pentru a usura procesul.
Nota: Daca va stabiliti un unghi de cautare a cursorului,
acesta are prioritate fata de orice setari de cautare a
punctelor pe care le-ati facut, precum si fata de orice alte
setari in meniul Asistent Punct. Aceasta inseamna ca numai
punctele aliniate cu unul dintre unghiurile de cautare ale
cursorului vor fi cautate.
Manual 45
Utilizarea simbolului Puncte specifice
Atunci cand Simbolul Puncte Specifice este activ, acesta se
afiseaza in centrul liniilor cursor inainte sa stabiliti punctele.
Aceste Puncte specifice indica tipul de punct care a fost
depistat in raza de cautare. Simbolul Puncte Specifice este
afisat dupa ce ati activat o functie de desenare (functia
Linie, de exemplu) si dupa ce ati plasat cursorul deasupra
suprafetei de lucru. puteti specifica ce tipuri de puncte din
program urmeaza sa fie cautate in Cautare puncte din
meniul Asistent Punct. Urmatoarele Puncte Specifice sunt
afisate pentru a indica tipurile de puncte:
Simbol Semnificatie


Punct liber: Nu este definit nici un punct in raza de cautare.
Cercul reprezinta marimea razei de cautare.


Punct final: Cauta punctul final al celui mai apropiat element.
Aceasta optiune nu poate dezactivata.


Punct intersectie: Cauta punctul de intersectie dintre doua
elemente din raza de cautare.


Punct mijloc: Cauta punctul de mijloc al celei mai apropiate linii
sau poligon din raza de cautare.


Element: Cauta cel mai apropiat punct pe un element din raza de
cautare.


Punct grila: Cauta cel mai apropiat punct grila din raza de
cautare.
Nota: Definire parametrii grila ecran defineste setarile
pentru o grila. Rastrul este vizibil doar cand Grila ecran
deschisa / inchisa (din meniul specific) este activa. Punctele grilei
sunt cautate si cand grila nu este afisata.


Cautare lineara cu butonul din mijloc al mouse-ului sau cu CTRL
+ butonul stang al mouse-ului (in functie de setarile din Optiuni
Generale). Cel mai apropiat punct din raza de detectare este
cautat la introducerea punctelor. Astfel, se pot desena rapid linii
perpendiculare. Aceasta optiune nu poate fi dezactivata.

46 Allplan FT
Cautarea punctelor cu butonul stang al mouse-ului
Se pot cauta puncte pe elemente existente. Acestea includ:
puncte finale, puncte mijloc, puncte de impartire si puncte
de intersectie. Nu este nevoie sa cunoasteti coordonatele
acestor puncte, nici nu trebuie sa lucrati cu linii ajutatoare.
Programul cauta puncte in interiorul razei de cautare.
Aceasta inseamna ca daca apasati in suprafata de lucru,
programul cauta punctele pe o distanta specifica (raza de
cautare), chiar daca centru cursorului nu este pozitionat
exact pe punct. Specificati raza de cautare in Cautare
puncte (meniul Asistent Punct) la Puncte Specifice.
In functie de setarile facute la Cautare Puncte, raza de
actiune se poate aplica la un desen activ dar si la desene
pasive (ex. Desene active in fundal sau pasive).
Cursor
Raza de cautare
Programul cauta coordonatele acestui
punct, intrucat se afla in raza de cautare.

Nota: In Optiuni Generale puteti configura programul
astfel incat sa emita un semnal sonor ori de cate ori este
introdus un punct nedefinit.
Manual 47
Cautare liniara
Puteti folosi cautare liniara pentru a introduce puncte
aliniate cu puncte ale elementelor existente. Daca programul
gaseste un punct in raza de actiune, punctul stabilit se
plaseaza astfel incat sa fie aliniat cu cel mai apropiat punct
gasit pe raza de cautare.
Alinierea se bazeaza pe unghiul sistemului.
Daca optiunea Cautare liniara este activa in Cautare
Puncte, programul evidentiaza punctele care sunt aliniate
inainte de actionarea unei taste a mouse-ului, si creeaza linii
ajutatoare temporare pana la punctul fata de care se doreste
alinierea. Astfel se asigura o verificare vizuala mai buna la
folosirea functiei de cautare liniara.
Nota: Apasand tasta SHIFT in timpul acestui proces functia
de cautare liniare va fi temporar ascunsa.

Cursoare
Raza de cautare
Punct cautat
Semn cautare
lineara

Sfat: Constructia care
foloseste cautarea
liniara este utila in
special desenelor cu
elemente noi. Este dificil
de aliniat cu punctul
corect in timp ce
numarul de elemente
noi va creste.
48 Allplan FT
Meniul Asistent punct
Meniul Asistent Punct cuprinde functiile care va ajuta in
procesul de introducere a punctelor. Functiile din meniu
devin active atunci cand programul asteapta introducerea
unui punct de exemplu, dupa selectarea unei functii de
creare a unui element.
Simbol Cautare punct Utilizare


Punct global Gaseste un punct pe baza coordonatelor sale absolute. De asemenea puteti obtine
coordonatele unui punct existent prin selectarea lui sau introducerea numarului
sau.


Punct Delta Gaseste punctul pe baza distantei pe directia X relativa la ultimul punct introdus.


Punct Delta Gaseste punctul pe baza distantei pe directia Y relativa la ultimul punct introdus.


Punct Delta Gaseste punctul pe baza distantei pe directia Z relativa la ultimul punct introdus.


Punct prin
unghi /lungime
Introduce punctul la o distanta specifica si sub un anumit unghi dat fata de
ultimul punct.


Punct de referinta Introduce un punct pe un element la o anumita distanta fata de punctul de
referinta. Punctul de referinta este afisat ca un simbol de directie si se
localizeaza fie la inceputul fie la sfarsitul elementului, in functie de cel mai
apropiat punct selectat. Distanta dintre punctul de referinta si punctul de contact
se afiseaza in linia de dialog.



Punct impartire Imparte o linie introdusa sau un element intr-un numar arbitrar de segmente.
Punctele de impartire pot fi selectate prin indicarea lor direct pe desen sau prin
introducerea numarului subdiviziunii.


Punct de intersectie Cauta punctul de intersectie dintre doua elemente.


Punct mijloc Gaseste punctul de mijloc al unui element(de ex.: o linie) sau al unei linii
introduse.


Sector de cerc Gaseste un punct obtinut prin intersectia dintre doua cercuri introduse.


Punct pe perpendiculara Gaseste punctul pe un element obtinut prin ridicarea unei perpendiculare dintr-
un punct arbitrar al elementului.
Manual 49
Simbol Cautare punct Utilizare


Definire Punct Simbol
Cand utilizati functiile Impartire element, Pichetare element sau
Perpendiculara prin pichet (in modulul Plan de situatie), puteti sa realizati
alte setari aditionale pentru puncte in Asistent punct.



Cautare punct Deschide o caseta de dialog in care puteti face setari pentru Puncte specifice.


Suma Activeaza functia suma.


Creare automata
Geometrie des/inc
Activeaza /dezactiveaza detectarea automata a suprafetelor inchise, delimitate.

50 Allplan FT
Setarea unui unghi de cautare a cursorului si utilizarea
Asistent desen.
Cand desenati elemente lineare (de ex.: un perete sau o
linie) puteti desena fie liber, fie puteti restrictiona directia in
care desenati la un unghi specific. Puteti selecta una dintre
metodele prezentate in meniul de functiuni dinamice dupa
ce ati plasat primul punct.

Puteti restrictiona miscarea fie vertical fie orizontal
(constrangerea la unghi drept) sau puteti stabili unghiul dorit
de cautare al cursorului. Se ia in considerare setarea curenta
a programului. De exemplu, daca unghiul programului este
setat la 30, atunci este interpretat ca fiind orizontal.

Nota: Daca ati setat un unghi de cautare al cursorului, acesta
va avea prioritate fata de oricare setare a cautarii de puncte
pe care ati facut-o, precum si fata de orice setare din meniul
Asistent punct. Aceasta inseamna ca doar punctele aliniate
cu unul dintre unghiurile de cautare a cursorului setat vor fi
cautate.
Puteti utiliza urmatoarele optiuni din meniul functiuni
dinamice pentru a restrictiona miscarea cursorului intr-o
anumita directie sau unghi:
Simbol Functie Utilizare


Linie normala Linii care pot fi desenate la orice unghi. Aceasta este o setare standard.


Linii la unghi
drept
Linia poate fi doar desenata doare la unghiuri drepte fata de unghiul curent al
programului.


Cautare cursor Linia poate fi desenata la diferite unghiuri.
45 Unghi de cautare
cursor
Aici defineste unghiul de cautare al cursorului.

Manual 51
Utilizarea caracteristicii Suma
Cu aceasta puteti introduce puncte si elemente folosind
coordonate ale punctelor existente. Puteti utiliza aceasta
caracteristica pentru a selecta elemente multiple.
Utilizarea caracteristicii Suma pentru introducerea
punctelor
Activati parantezele cu Suma din meniul Asistent
punct.
Click pe un punct de referinta.
Punctul se va selecta.
Introduceti coordonatele relative pana gasiti punctul
dorit.
Apasati Suma pentru a inchide optiunea.
Utilizarea caracteristicii Suma pentru selectarea
elementelor
Activati parantezele cu Suma din meniul Asistent
filtru.
Click pe elemente si /sau deschideti margini sau selectii
rectangular.
Apasati Suma pentru a inchide optiunea.
Sfat: Puteti deschide /
inchide aceste paranteze
ajutatoare prin click
dreapta pe suprafata de
lucru.
52 Allplan FT

Functii de introducere a poliliniilor
Intrarea unei polilinii generale se foloseste pentru
introducerea de polilinii si arii marginite poligonale. Se
utilizeaza de catre functiile Allplan FT fara marimi, de
exemplu, cand se introduc hasuri, se aplica umpluturi sau se
introduce un spatiu.
Puteti introduce polilinia de la zero, utilizand asistentul
desen din meniul de functiuni dinamice sau puteti folosi
elementele sau ariile inchise existente.
Reguli ale intrarilor poliliniilor primare
Introducerea a doua puncte si apasarea tastei ESC
creeaza automat un dreptunghi.
Poliliniile care trebuie inchise (de ex., pentru hasura), se
in cand automat cand apasati tasta ESC sau cand ultimul
punct coincide cu primul.
Cand apasati un element, fie puteti defini un punct pe el,
fie puteti alege folosirea lui in intregime.
Daca apasati Optiuni din meniul de functiuni dinamice,
puteti face setari suplimentare.
Puteti crea arii formate din orice numar de arii prin click
pe Multiple din meniul de functiuni dinamice, iar cu
Plus si Minus puteti defini daca aria urmeaza sa fie
adaugata sau scazuta din aria generala.
Puteti folosi Creare automata geometrie pentru a
selecta rapid arii inchise.
Sfat: Cea mai usoara
alternativa este sa
introduceti un patrat
prin stabilirea a doua
puncte diagonal opuse si
apoi apasati tasta ESC.
Manual 53
Aplicarea hasurii, a motivului sau a
umpluturii
Puteti aplica hasuri, motivele sau umpluturi pentru arii
pentru a defini diferite materiale sau pentru a evidentia
anumite arii. Libraria de stiluri de hasuri compatibila cu
Allplan FT cuprinde o gama larga de stiluri de hasuri si
motive. Totusi, va puteti defini propriile stiluri de hasuri si
motive (click pe Format din meniul principal) sau modifica
pe cele compatibile cu programul. Puteti afisa un set de
hasuri, motive si umpluturi ca o linie ajutatoare prin setarea
optiunii adecvate in Afiseaza / Ascunde.
Ariile unde urmeaza sa fie aplicate hasuri, motive si
umpluturi sunt cele mai potrivite pentru introducerea unei
polilinii standard.

Urmatoarele functii sunt disponibile pentru
introducerea ariilor acoperite:
Simbol Functie Utilizare


Hasura Puteti folosi aceasta functie pentru a aplica o hasura la o arie.


Motiv Puteti folosi aceasta functie pentru a aplica un motiv la o arie.


Umplutura Puteti folosi aceasta functie pentru a aplica o umplutura la o arie.

54 Allplan FT
Urmatoarele functii sunt disponibile pentru modificarea
ariilor acoperite:
Simbol Functie Utilizare


Modificare hasura,
motiv, umplutura sau
suprafata arh.

Puteti folosi aceasta functie pentru a adauga alte arii pentru hasura, motive,
umpluturi sau elemente de arhitectura (pereti, stalpi, plansee, grinda, samburi,
camera, pardoseala si tavan) sau pentru inlatura aceste arii.


Despartire hasura,
umpluturi, elemente de
arhitectura
Puteti folosi aceasta functie pentru a diviza in doua hasurile, motivele,
umpluturile sau elementele de arhitectura (pereti, stalpi, plansee, grinda,
samburi, camera, pardoseala si tavan). Aceasta poate fi utila daca aveti nevoie sa
divizati un plan 3D pentru a crea un plan.


Unire hasura, umpluturi,
elemente de arhitectura
Puteti folosi aceasta functie pentru uni doua arii de hasura, motive, umpluturi
sau elemente de arhitectura (pereti, stalpi, plansee, grinda, samburi, camera,
pardoseala si tavan) si a forma un singur element.


Conversie hasura,
motive, umpluturi
Puteti folosi aceasta functie pentru a converti hasurile, motivele sau umpluturile.


Modificare puncte Puteti folosi aceasta functie pentru a modifica puncte, suprafete umplute si
contururi.

Manual 55
Hasurarea si scara de referinta
De fiecare data cand aplicati o hasura puteti specifica daca
distanta dintre liniile de hasura va ramane constanta sau se
va modifica in mod dinamic in functie de scara de referinta.
Aceasta inseamna ca puteti sa faceti distinctia intre hasura
folosita pentru afisarea obiectelor reale si hasura simbolica,
de exemplu hasura de beton. Placile vor aparea mai mari sau
mai mici in functie de scara de referinta selectata. Pe de alta
parte, hasura simbolica ar trebui sa aiba aceeasi distanta
intre linii fara a se tine cont de scara.
Puteti realiza aceasta setare in doua locuri
In proprietatile de hasurare, cand realizati o arie hasurata;
acolo unde urmeaza sa specificati daca distanta dintre
liniile de hasura va fi modificata la scara sau va ramane
constanta fara a se tine cont de scara.

In Definitii hasura: aici veti specifica distanta dintre
liniile de hasura (pentru setarea Modificare in plan in
functie de scara) si scara la care aceasta spatiere se va
aplica.

Nota:
Daca modificati definitia, toate suprafetele la care ati aplicat deja
aceasta hasura se schimba.

56 Allplan FT
Setare hasura Identic ca in plan
Cand ati activat optiunea Identic ca in plan, spatiul dintre
liniile de hasura ramane acelasi in desen, indiferent de scara.
Aceasta setare se aplica obiectelor (ex. peretii) daca ati
introdus valoarea 1 in optiunea Scara de referinta pentru
calculul distantei dintre linii din definitiile stilului de
hasura utilizat.
Dar afisarea stilurilor de hasura in desen difera de afisarea
din plan. Afisarea din desene este cea care conteaza.
Afisare in desen
Distanta dintre liniile de hasura la scara 1:50 este aceeasi cu
distanta de la scara 1:100, dar numarul de linii se dubleaza.
Aceasta distanta este definita de valoarea introdusa in
definitia hasurii, indiferent de factorul de scara.

Afisare in plan
Daca numarul de linii de hasura se dubleaza, afisarea in plan
se schimba in functie de scara de referinta .

Manual 57
Setare hasura Trecere la scara din definitii hasura
Cand ati activat setarea Trecere la scara din definitii
hasura, distanta dintre liniile de hasura se schimba in
functie de scara. Aceasta setare se aplica obiectelor (ex.:
peretii) daca ati introdus o valoare mai mare ca 1 in optiunea
Scara de referinta pentru calculul distantei dintre linii
din definitiile stilului de hasura utilizat.
Dar afisarea stilurilor de hasura in desen difera de afisarea
din plan. Afisarea din desene este cea care conteaza.
Afisare in desen
Distanta dintre liniile de hasura la scara 1:50 este de doua
ori mai mare fata de scara 1:100, dar numarul de linii
ramane constant. Aceasta distanta este definita de valoarea
introdusa in definitia hasurii pentru distanta intre linii,
precum si de scara de referinta.

Exemplu: Folositi hasura 1 cu urmatoarele setari: distanta
dintre linii este de 3mm iar scara de referinta pentru calculul
distantei dintre linii din definitiile stilului de hasura este la
scara 1:100. Aceasta se creeaza in plan cu setarea Adaptare
scara de referinta in plan, si se plaseaza in desen la scara
1:50. Distanta dintre liniile de hasura in desen se calculeaza
dupa urmatoarea formula: distanta linii (din definitii): Scara
de referinta x scara desenului; ex. in acest caz: 3mm : 1/100
x 1/50 = 6mm. La un desen la scara 1:100, distanta dintre
linii este de 3mm.
Afisare in plan
Intrucat numarul de linii de hasura ramane constant, afisarea
in desen nu se modifica daca stabiliti o alta scara de
referinta.

58 Allplan FT
Motivul si scara de referinta
Dimensiunea unui motiv, elementele sale si afisarea lui fata
de scara de referinta depind de trei factori:
Inaltimea si latimea unui element motiv. Aceste valori se
stabilesc din format motiv (din meniul principal
Format Linie motiv).
Optiunile Trecere la scara din definitii hasura si /sau
Constanta, cum este in definitii. Puteti face aceste setari
in Parametri motiv (meniul Motiv - Proprietati).

Inaltimea si latimea unui factor motiv. Aceste valori se
introduc de asemenea in parametrii motiv.

Setare motiv Nu se modifica in plan
Daca ati activat optiunea Nu se modifica in plan,
dimensiunile elementelor motivului raman aceleasi in desen,
indiferent de scara. Dar afisarea motivelor in desen difera de
afisarea din plan. Afisarea din desene este cea care conteaza.

Afisare in desen
Dimensiunea elementelor motivului la scara 1:50 este
aceeasi cu dimensiunea de la scara 1:100, dar numarul de
Manual 59
elemente ale motivului se dubleaza. Dimensiunea si factorul
latime /inaltime se definesc in parametrii motivului.

Exemplu: Folositi motivul 301 si inaltimea unui element al
acestuia sa fie de 10 mm in desen. Motivul 301 are o
inaltime de 100 mm in definitia lui. Prin urmare, trebuie sa
introduceti un factor de 0.10 in parametrii motivului
(inaltime motiv x factor = inaltime a unui element al
motivului in desen). Acum se afiseaza un element motiv la o
inaltime de 10 mm (100 mm x 0.10), independent de scara.
Afisare in plan
Intrucat numarul de elemente ale motivului se dubleaza,
afisarea motivelor in plan se schimba in functie de scara de
referinta .
Setare motiv Trecere la scara din definitii motiv
Cand ati activat optiunea Trecere la scara din definitii
hasura, dimensiunea elementelor motiv in desen se schimba
in functie de scara. Aceasta setare se aplica obiectelor ca de
exemplu: peretii. Dar afisarea motivelor in desen difera de
afisarea din plan. Afisarea din desene este cea care conteaza.
Afisare in desen
Dimensiunile elementelor motivelor la scara 1:50 este de
doua ori mai mare fata de scara 1:100, dar numarul de
elemente ramane constant. Dimensiunea unui singur
element depinde urmatoarele setari: valorile si factorul
60 Allplan FT
inaltime /latime specificate in setarile motivului si scara la
care a fost plasat elementul din desen.

Exemplu: Folositi motivul 301 si inaltimea unui element al
acestuia sa fie de 10 mm in desen. Motivul 301 are o
inaltime de 100 mm in definitia lui. Prin urmare, trebuie sa
introduceti un factor de 10 in parametrii motivului (inaltime
element in desen x factor = inaltimea motivului definit x
factor x scara desenului). La scara de 1:100, aceste valori
reprezinta o inaltime de 10 mm (100 mm x 10 x 1/100); la
scara de 1:50, inaltimea este de 20mm.
Afisare in plan
Intrucat numarul de elemente ale motivului ramane
constant, afisarea motivelor in plan nu se schimba daca
stabiliti o alta scara de referinta .

Manual 61
Lucrul eficient utilizand librarii si stiluri
Puteti sa salvati frecvent setarile sau valorile utilizate in
casetele de dialog ca stiluri si sa le preluati oricand sunt
necesare. De exemplu, puteti salva diferite grosimi de pereti
in caseta de dialog Pereti.

Click pe pentru a adauga o noua valoare a grosimii
peretelui.
Click pe pentru a inlatura o valoare a grosimii
peretelui.
62 Allplan FT
Salvarea elementelor ca Stiluri
Puteti defini elementele utilizate in mod frecvent ca si
elemente standard si le puteti salva intr-o librarie de
elemente specifice. Aceasta operatie este utila mai ales daca
lucrati intr-o echipa. Nu numai folosirea acestor elemente
standard este accesibila imediat, dar reduce si riscul de erori.
Puteti salva pereti, usi sau ferestre ca stiluri. Puteti salva
chiar si liniile de cota ca stiluri. Trebuie doar sa faceti click
pe simbolul din partea din stanga jos a casetei de
dialog cu proprietatile elementelor. Exemplul de mai jos
arata caseta de proprietati pentru o deschidere in planseu.


Nota: Se salveaza si layer-ul actual. Daca stilurile sunt
reactivate mai tarziu, acest layer va deveni si el automat un
layer actual.
Faceti click pe pentru a salva elementele standard.
Faceti click pe pentru activarea elementelor standard.
Manual 63
Utilizarea Simbolurilor
Un simbol este in esenta un fisier care poate sa contina
oricate elemente de desen, putand fi folosite in mod repetat.
Se pot salva chiar si desene intregi, marimea simbolurilor
fiind practic nelimitata. Se pot folosi urmatoarele functii din
meniul Standard pentru a salva si introduce in desen
simboluri:
Citire date din catalog
Introducere date in catalog
Allplan FT accepta o serie de simboluri de baza. Totusi, va
puteti crea propriile simboluri sau cumpara cataloage de
simboluri din Nemetschek.

Simbolurile va ofera urmatoarele avantaje:
Puteti crea o librarie de simboluri care sa contina
elementele utilizate in mod frecvent. In loc sa desenati
elementul de la inceput de fiecare data, veti activa doar
simbolul din fisierul de simboluri.
Simbolurile sunt plasate ca o entitate de grup. Aceasta
inseamna ca pot fi accesate (click cu butonul din mijloc
si cel stang al mouse-ului) si modificate ca o singura
entitate. De asemenea puteti modifica separat fiecare
element.
In afara de cataloagele create de utilizator puteti accesa si
cataloagele de simboluri oferite de Nemetschek. O serie
de simboluri oferite aici vor fi afisate la diferite niveluri
de detaliu in functie de scara setata.
Simbolurile se ajusteaza automat in functie de scara. Daca
acestea contin text, puteti sa modificati si aceste texte in
functie de scara dorita.
64 Allplan FT
Folosirea Macro-urilor
Un macro este un simbol inteligent care isi schimba dinamic
aspectul in functie de scara de referinta si de vedere. Este
compus din mai multe folii. O folie poate contine
reprezentarea elementului in 2D, in timp ce alta folie poate
contine reprezentarea 3D a aceluiasi element. In acelasi timp
o alta folie poate sa contina o reprezentare simpla pentru
scara 1:100, iar o alta o reprezentare complexa a aceluiasi
obiect pentru scara 1:10.
Din aceasta cauza, un macro poate sa aiba o structura simpla
sau foarte complexa, in functie de necesitati.


Afisat la scara
1:200
Afisat la scara
1:100
Afisat n vedere
izometrica


Manual 65
Proprietatile Macro-urilor
Macrourile ocupa mai putin spatiu in fisiere. Odata ce am
amplasat un macro, toate instantele (copiile) lui din desen
sunt simple referinte la macroul initial. Din aceasta
cauza, este ocupat pe disc doar spatiul necesar unei
singure instante (spre deosebire de simboluri).
Folosind Modificare macro se poate modifica o instanta
a unui macro si in acest fel se vor modifica toate
instantele din acelasi desen.
Dupa amplasarea unui macro in desen, acesta nu mai face
referinta la macroul salvat in catalog. Din aceasta cauza
suprascrierea macroului din catalog cu un altul nu
modifica instantele macro-ului original amplasate deja in
desen. Daca aveti modulul Macro, puteti totusi sa folositi
Actualizare macro din catalog pentru a inlocui
instantele plasate deja in desen, cu instante ale altor
macro-uri.
Verificarea mai multor alternative in desen sunt in acest
mod simplificate. Cu ajutorul macro-urilor se pot inlocui
toate instantele sau chiar si numai una a aceluiasi macro.
Daca aveti modulul Macro, puteti sa atribuiti macrou-lui
anumite caracteristici (ex. numere de ordine, costuri).
Acestea pot fi evaluate si analizate periodic iar rezultatele
pot fi afisate sub forma unei liste.

66 Allplan FT
Componentele unui Macro
Un macro poate cuprinde elemente de desen bi- si
tridimensionale. Allplan FT utilizeaza definitia si atribuirea
foliilor individuale pentru a forma un macro care sa contina
reprezentari la diferite scari si in moduri diferite de vedere.
Pozitia exacta a foliilor este pastrata chiar si in cazul
redimensionarii macrou-lui. Acest lucru este posibil prin
stabilirea unui punct de referinta al macro-ului si a unor asa
numite puncte de referinta ale deformarii.
Cand se construieste un macro, se pot defini zone ale
obiectelor ca fiind deformabile dinamic sau statice. Un
exemplu bun este tamplaria unei ferestre a carei sectiune
ramane constanta - spre deosebire de suprafata de geam a
carei inaltime si latime trebuie sa fie
variabile.
Manual 67

Vedere 3D
Vedere 2D de la scara 1:1 la 1:99.
Reprezentarea contine doua folii, una pentru
profilele ale caror sectiune va ramane
constanta si una pentru suprafata de geam
care se va redimensiona.
Vedere 2D de la scara 1:100 la
1:500

Abordare generala in definirea Macro-urilor
Urmati pasii pentru definirea unui macro
1 Desenati toate elementele care vor constitui macro-ul.
Daca macro-ul urmeaza sa contina mai multe folii
congruente pentru diferite scari de referinta si / sau
vederi, asezati elementele unele langa altele in desen;
acest lucru va usura procesul de selectare a foliilor si de
pozitionare a punctelor de referinta.

68 Allplan FT
2 Selectati functia Definire macro (meniul Special),
selectati catalogul in care va fi salvat macro-ul,
introduceti un nume si atribuiti-i parametrii.
3 Selectati elementele ce vor fi plasate in prima folie a
macro-ului.

Folia 1

4 Definiti celelalte folii.
Fiecare suprafata care are nevoie de o alta
redimensionare trebuie pozitionata intr-o folie separata.

Folia 2 Folia 3

5 Definiti punctele de Min. / Max.
Folositi Citire date din catalog (meniul Standard)
pentru a introduce macro-ul in desen.
Manual 69
Cai in Allplan FT
Cand cititi sau introduceti elemente standard, simboluri si
macro-uri, programul va cere sa introduceti o cale pentru
fisierele respective. Exemplul de dedesubt arata caseta care
este afisata in momentul in care se salveaza un simbol.
Diferenta dintre caile Birou, Privat si Extern este foarte
importanta cand se lucreaza intr-o retea de calculatoare, dar
se pot structura datele in acest fel si daca se lucreaza la un
post unic.

Calea Semnificatia
Birou Fisierele din acest director sunt disponibile pentru toti
utilizatorii din retea. Folosind un standard de birou, asigurati
aspectul uniform al planurilor din biroul dumneavoastra.
Standardul de birou poate fi modificat doar de administratorul
de sistem.
Privat Fisierele din acest director sunt disponibile numai unui
utilizator specific.
Proiect Fisierele din acest director sunt disponibile numai intr-un
proiect specific.
Extern (tampon
de date)
Fisierele din acest director sunt pentru salvarea de siguranta a
datelor sau pentru schimb de date.
Cale aleasa de
utilizator
Cand cititi / introduceti simboluri sau macro-uri, puteti defini o
cale personalizata si sa faceti salvarea lor sub un nume la
alegere apasand pe Introducere Cale.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 68
Capitolul 2: Primii pasi
Aceasta lectie cuprinde doua exercitii centrate pe
urmatoarele module:
Constructii 2D
Text
Linie cota
Veti desena un cartus pe care il salvati ca simbol pentru
utilizarea lui ulterioara.
Veti desena un detaliu de balustrada care va cuprinde
cotarea elementelor si hasurare.
La sfarsitul lectiei se va furniza un scurt indrumar pentru a
va asigura ca ati reusit exercitiul.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 69
Setari initiale pentru exercitiile 1 si 2
Exercitiile 1 si 2 prezinta functiile de constructie din Allplan
FT. Proiectul si rezultatele organizarii desenului nu sunt
abordate in acest stadiu. Totusi se va cere o minima
organizare. Informatii detaliate asupra organizarii
proiectului vor fi furnizate in lectia nr. 3.
Incepeti prin urmatoarele setari ale meniului:
Meniul de functiuni dinamice ar trebui localizat in partea
dreapta jos in bara de statut (standard). Pozitionati meniul
astfel incat sa fie permanent vizibil.
Asezarea meniului de instrumente dinamice
1 In meniul Vedere, selectati Instrumente si apoi Instrumente
dinamice.
2 Click pe Instrumente dinamice variabile.

Acest tutorial foloseste Configuratia Arhitectura.
Aceasta va permite nu doar sa aveti imediat la dispozitie
toate instrumentele necesare, ci sa dispuneti si de spatiu
maxim posibil pe ecran.
Setarea configuratiei de arhitectura
In meniul Vedere, faceti click pe Configuratie standard si selectati
Configuratie Arhitectura.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 70

In Navigator CAD, din familia Modul general, selectati modulul
Constructii 2D.

Meniul Functiuni de baza acum trebuie sa arate astfel:

Flyout Constructie
Flyout Text
Flyout Cota
Flyout Plan
Flyout Prelucrare F
u
n
c
t
i
i

d
e

b
a
z
a

(
p
r
e
z
e
n
t
e

p
e
r
m
a
n
e
n
t
)

CAD Navigator
Flyout Creare
Flyout Creare II


Flyout Modificare
F
u
n
c
t
i
i

s
p
e
c
i
f
i
c
e

f
i
e
c
a
r
u
i

m
o
d
u
l



Meniul Arhitectura contine urmatoarele flyout-uri:
Flyout Planuri de lucru
Flyout Elemente de arhitectura
Flyout Deschideri - Arhitectura
Flyout Camere
Flyout Scari
Flyout Constructii capriori
Flyout Modificari 3D

Sfat: Toate meniurile
flotante la care se face
referinta in acest
tutorial se pot gasi in
capitolul "Anexa,
Prezentarea Functiilor".
Manual Capitolul 2:Primii pasi 71
In Allplan FT, se lucreaza cu desene. Desenele sunt
organizate in proiect.
Daca nu aveti creat nici un proiect in calculator, un "proiect
fara nume" cunoscut ca proiect 'privat' devine automat
proiectul activ.
Pe acesta il vom folosi pentru exercitiile de inceput.
Selectarea unui proiect
1 In meniul Fisier, faceti click Deschidere proiect .
2 Click pe proiectul < > si apasati pentru confirmarea casetei
de dialog.


Manual Capitolul 2:Primii pasi 72
Intelegerea desenelor
In Allplan FT, desenul curent si procesul de creare a datelor
se localizeaza in desene. Acestea sunt echivalente cu foitele
de calc utilizate in desenul conventional de arhitectura.
Desenele se pot utiliza pentru a da proiectelor o structura.
In termeni IT, un desen este un fisier conventional memorat
pe harddisk. Se pot afisa si edita pana la 40 de desene
deodata - adica, se pot deschide simultan mai multe fisiere.
Un proiect poate contine pana la 6000 de desene. Cand se
lucreaza fara layer-e, elementele individuale de constructie
(precum pereti, scari, etichete, etc.) sunt desenate in desene
diferite si suprapuse ca niste foite de calc.


Desen1
Desen2
Desen3
Desen15
Desen150
Desen 6000

Pentru a modifica desenele, ele trebuie activate (deschise).
Faceti asta in caseta de dialog Selectie Mape si Desene.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 73
Statutul desenului
Prin statutul desenului, puteti defini desenul in care
desenati si desenele care sunt vizibile si / sau pot fi
modificate.
Urmatoarea ilustratie arata statutele diferitelor desene.
Explicatia este data in tabelul de mai jos.


Numar Statutul mapei Observatii
1 Desen activ Desenul activ este cel in care desenati. Trebuie sa aveti intotdeauna
un desen activ.
2 Desen activ in fundal Elementele din desenele aflate in modul activ in fundal sunt vizibile
si pot fi modificate; puteti deschide pana la 40 de mape in modul
activ in fundal si/sau in modul pasiv.
3 Desen pasiv Elementele din desenele deschise in modul pasiv sunt vizibile, dar
nu pot fi modificate. In Optiuni Generale, puteti configura
programul astfel incat sa afiseze toate elementele din desenele
pasive folosindu-se o singura culoare. Desenele goale nu pot fi
deschise in modul pasiv.
4 Desen neselectionat Elementele din desenele neselectionate.
5 Desen gol Desenele goale nu au icon de tip de date.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 74

Informatii in Desene Active
Puteti avea informatii despre desenul activ prin click cu
butonul drept al mouse-ului pe suprafata de lucru si
selectarea Proprietati desen din meniul de comenzi rapide.
Se deschide o caseta cu informatii despre desen.






Informatie Semnificatie
Memorie ocupata Aceasta informatie arata cata memorie ocupa desenul
deschis (in procente), intrucat o anumita cantitate de
memorie se aloca desenelor. Puteti stabili marimea
alocata prin click pe Service Marime desen din
aplicatia Services.
Numar desen Aici este afisat numarul desenului. Numarul este afisat
si in bara de titlu a ferestrei aplicatiei.
Tip desen Aici se afiseaza tipul desenului. Acesta corespunde
icon-ului tipului de date care este afisat in bara de
statut.
Marime maxima
desene
Valoarea maxima de memorie disponibila pentru
desen este afisata in kilobiti. Puteti stabili marimea
alocata prin click pe Service Marime desen din
aplicatia Services.
Valori minime
/maxime in desen
Aici sunt afisate coordonatele minime si maxime.

Pentru exercitiile din aceasta lectie, veti folosi desene goale.
Pentru inceput trebuie sa le dati un nume. Acum vom
deschide un desen.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 75
Denumirea si selectarea desenelor
1 Click pe

Deschidere si activare (meniul Standard).
2 Click-dreapta pe desenul numarul 1 si selectati Redenumire pe
meniul de comenzi rapide.
Acum puteti introduce numele desenului.
3 Introduceti Cartus si ENTER pentru a confirma.

4 Introduceti Balustrada pentru urmatorul desen gol.
5 Dublu-click pe 1 Cartus pentru a activa desenul. Celelalte desene
sunt dezactivate automat.

Sfat: Pentru a schimba
statutul unei casete de
selectie, faceti din nou
click pe desen.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 76
Exercitiul 1: Cartus
In acest exercitiu, veti crea un cartus si il veti eticheta.

Balustrada, detaliu

Pentru aceasta veti folosi modulul Constructii 2D si
Text din Modulul general.
Nota: Exista si alte modalitati de creare si etichetare a
cartuselor.
Modulul Paginare Desene contine functia Descriere,
unde puteti alege dintre mai multe cartuse. Aceste cartuse
au fost create ca descrieri si confera informatii despre data,
numele proiectului si altele. Un exemplu ce arata concret
cum sa creati un cartus ca descriere va este oferit in Lectia
numarul 10: Iesire plan.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 77
Designul cartusului
Functii: Obiective:

Scara de referinta

Dreptunghi
Paralele la elemente
Stergere element
intre 2 intersectii
Stergere
Modificare
proprietati format


In prima parte a exercitiului care urmeaza veti desena
structura cartusului cu functiile din modulul
Constructii 2D.
Folositi flyout-ul Constructie din meniul Functiuni de baza
(vezi "Lectia nr.1: Notiuni de baza").
Fiecare modul are propriile sale optiuni care se stabilesc din
Optiuni (meniul Standard). Acestea contin setarile
standard care modifica felul in care actioneaza diferite
functii.
Astfel puteti configura programul in functie de preferintele
dumneavoastra.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 78
Incepeti prin selectarea unitatii de masura pentru valorile
introduse. In acest exercitiu vom folosi mm.
Stabilirea unitatilor de masura
1 Faceti click pe Optiuni (meniul Standard) si apoi click pe Optiuni
generale din caseta de dialog.

2 Selectati Unitati si apoi alegeti mm din caseta Dimensiuni pentru
lungimi.

Sfat: Ca alternativa,
puteti stabili unitatea de
masura din bara de
statut: click pe campul
de langa Lungime si
selectati 'mm' pentru
acest exercitiu.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 79
3 Apasati pentru a confirma setarile.
Inainte de a incepe lucrul, ar trebui sa setati si scara de
referinta, pe care o doriti.
Cartusul va fi desenat la scara de 1:1.
Setarea scarii de referinta
1 In meniul Vedere, faceti click pe Scara de referinta.

2 In caseta de dialog Scara, selectati 1.000 si apoi faceti click pe
pentru a confirma.
Casete de dialog definite de utilizator
In aceste casete din Allplan FT puteti introduce orice
valoare in afara celor prezentate mai sus.
Aceasta optiune este prestabilita: introduceti o
valoare de la tastatura si apasati ENTER. Valoarea este
setata fara sa fie adaugata in lista.
Selectarea acestui simbol si introducerea unei
valori de la tastatura (click ENTER pentru a confirma)
adauga valoarea in lista.
Selectarea unei valori si selectarea acestui simbol
sterge valoarea.
Puteti sterge doar valorile definite de dumneavoastra.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 80
In Allplan FT, puteti atribui proprietatile de format
(grosimea creionului, tipul de linie si culoarea liniei) din
layer-ul actual unor elemente create in cadrul acestui layer.
Dezactivarea acestei optiuni este prezentata in exercitiile
din acest tutorial.
Dezactivarea atribuirii proprietatilor de format ale layer-
ului
1 Click Selectie layere, definire (din meniul Format).
2 Asigurati-va ca toate casetele din zona Preluare proprietati format
din layer sunt dezactivate.

Nota: In functie de setarile facute in tab-ul Format, casutele pot fi
dezactivate.
3 Apasati OK pentru confirmare.

Incepeti prin desenarea marginilor exterioare ale cartusului.
Desenarea marginii exterioare ca un dreptunghi
1 Click pe Dreptunghi (flyout-ul Constructie)
2 Plasati primul punct in spatiul de lucru.
3 Introduceti 170 pentru lungime si apasati ENTER pentru confirmare.
4 Introduceti 155 pentru latime si apasati ENTER pentru confirmare.
5 Apasati Regenerare ecran din marginea de jos a ecranului.

Creati liniile interioare ca linii paralele cu marginea.
Desenarea liniilor paralele interioare
1 Click pe Paralele la elemente (flyout Constructie).
Sfat: Ati introdus ceva
gresit? Click pe
Anulare. Puteti anula
toti pasii anteriori pana
la ultima salvare.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 81
3
2

2 Click pe linia de jos de pe margine.
3 Introduceti 20 pentru lungime, apasati ENTER pentru confirmare si
apoi click in interiorul dreptunghiului.
4 Numar: 1
5 Apasati ENTER pentru confirmare.
6 Prin punct / distanta: 10;
Numar: 4.
7 Prin punct / distanta: 25;
Numar: 1.
8 Prin punct / distanta: 30;
Numar: 1.
9 Prin punct / distanta: 10;
Numar: 3.
10 Apasati ESC pentru a dezactiva functia.
11 Pentru desenarea liniilor paralele verticale faceti din nou click pe
Paralele la elemente.
12 Click pe marginea din stanga si creati doua linii paralele una la
distanta de 15 si cealalta la distanta de 120.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 82
12


Manual Capitolul 2:Primii pasi 83
In final, stergeti liniile care nu sunt necesare.
Stergerea liniilor si segmentelor de linie
1 Click pe Stergere element intre 2 intersectii din flyout-ul
Constructie si stergeti segmentele verticale care nu sunt necesare.
2 Click pe Stergere (flyout Editare) si stergeti linia verticala din
stanga.
3 Click din nou pe Stergere element intre 2 intersectii si stergeti
liniile orizontale care nu sunt necesare.
2
1
1
1
3
3


Manual Capitolul 2:Primii pasi 84
Marginea cartusului trebuie sa iasa in evidenta.
Modificarea grosimii creionului
1 Faceti click pe Modificare proprietati format (flyout
Modificare).

2 Selectati casuta Grosime linie, apoi grosime linie creion 3 0.50 si
apasati pentru confirma.
3 Faceti click pe cele patru linii ale conturului una dupa alta.
4 Apasati ESC pentru a dezactiva functia.
Desenul dumneavoastra acum ar trebui sa arate astfel:


Sfat: In urma modificarii
functiile sunt disponibile
in meniul de functiuni
rapide (click dreapta).
Verificati ca nici o alta
functie nu este activa
cand procedati astfel.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 85
Introducerea textelor in cartus
Functia: Scopul urmarit:

Text orizontal
Centrul elementelor
Suma
Punct Delta
Copiere
Modificare text
Disociere bloc text
Modificare
parametrii text
Balustrada, detaliu


In continuare va este prezentat modul in care se realizeaza
scrierea unui indicator prin intermediul instrumentelor din
cadrul modulului Text.
Pentru realizarea acestei operatii utilizati Flyout Text
selectat din bara de instrumente Functii de baza.

Initial vom efectua introducerea in indicator a titlului
plansei.
Pentru a introduce un text centrat
Comutati pe modulul Text.
1 Faceti click pe Text orizontal (Flyout Text).
Punctul initial al textului trebuie pozitionat in interiorul campului,
altfel spus la mijlocul diagonalei imaginare.
2 Faceti click pe Centrul elementelor (Asistent Punct) si faceti
click pe doua puncte diagonale ale campului.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 86

1
2
Balustrada, detaliu


3 Introduceti in caseta de dialog textul : Balustrada, detaliu
4 Introduceti si parametrii textului:
Click pe punctul initial central al textului.
Inaltime text: 5.0
Latimea textului se adapteaza in conformitate cu raportul
Inaltime /Latime (aici, aceasta valoare este de : 1.00).
Font: 8 (conform Isonorm DIN 6776).
5 Faceti click pe OK sau apasati CTRL+ENTER.
Functia Text orizontal ramane activa.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 87
Introduceti numele proiectului in urmatorul camp. Textul
care descrie continutul plansei trebuie sa apara in campul
din mijloc si sa fie aliniat la stanga. Pentru aceasta veti
introduce textul ca un paragraf de text. Pentru a introduce
un paragraf de text este necesara specificarea unei valori
pentru spatiul dintre linii.
Paragraf de text:
Cand este activ Text in bloc liniile introduse vor
alcatui un paragraf de text. Liniile individuale de text
din paragraf isi vor pastra spatiul initial dintre ele
raportat la scara de referinta aleasa. Liniile de paragraf
pot fi apelate ca o singura entitate pentru o mai usoara
manipulare.
Cu ajutorul optiunii se poate realiza adaugarea unui
rand de text respectiv prin intermediul se obtine
stergerea unui rand de text.
Disocierea blocului de text in randuri individuale se face
prin intermediul .
Avans la linia urmatoare:
Distanta dintre linii are la baza o valoare introdusa in
campul Modificarea inaltimii randului multiplicata cu
Inaltimea textului. La fiecare confirmare prin
intermediul actionarii tastei ENTER programul trece in
mod automat la linia urmatoare.
Functia Suma din Asistent Punct:
Pentru a realiza o pozitionare mai exacta a textului
intrebuintati functia Suma. Aceasta poate fi utilizata
daca urmeaza pozitionarea unui punct relativ fata de
unul determinat si existent.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 88
Introducerea blocului text prin intermediul functiei Suma
Instrumentul de introducere Text orizontal este inca activ.
Punctul initial al textului va fi determinat prin intermediul functiei
Suma.
1 Faceti click pe Suma (selectata din Asistent Punct).
Aceasta facilitate este echivalenta conceptului matematic al
parantezelor folosite pentru a efectua o serie de operatii in
interiorul lor.
2 Faceti click pe coltul inferior al indicatorului.
Astfel plasati punctul de referinta (va apare ca o mica cruciulita).
Valorile pe care le introduceti vor fi interpretate ca fiind relative
fata de acest punct.

3 Faceti click in Asistent Punct pe Punct Delta si introduceti
pentru dX valoarea de 30 iar pentru dY valoarea de 5. (tasta ENTER
pentru confirmare)
4 Faceti click din nou pe Suma pentru inchiderea parantezelor.
5 Alegeti in fereastra de dialog optiunea punct initial al textului
Stanga sus.
6 Introduceti urmatorul text:
Constructia unei locuinte [ENTER] cu garaj la parter.
7 Faceti click pe OK pentru finalizarea introducerii textului.
8 Actionati ESC pentru finalizarea functiei.

Sfat: Parametrii textului
pot fi salvati ca
Standard:
In cadrul listei
introduceti prin
intermediul un
nume si stabiliti
parametrul
corespunzator.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 89
Introduceti in partea dreapta a indicatorului o linie de text
si copiati-o si in celelalte randuri de mai jos.
Pentru a introduce si copia textul
1 Faceti click pe Text orizontal (Flyout Text).
2 Plasati punctul initial al textului utilizand facilitatea Suma selectata
din Asistent Punct:
a) activarea functiei Suma
b) click pe coltul superior stanga al campului (vezi imaginea
alaturata)
c) Punct Delta: dX = 2, dY = -2
d) Click pe Suma pentru finalizarea functiei.
2

3 Alegeti pentru punctul initial al textului optiunea Stanga sus si
modificati Inaltimea textului la valoarea de 2.5.
Introduceti un text model : Data.

4 Confirmati introducerea textului cu OK.
5 Finalizati functia cu ESC.
6 Faceti click pe text cu butonul drept al mouse-ului selectati
Copiere si Introducere din meniul de comenzi rapide.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 90
7 De la punct
Faceti click pe coltul stanga superior al campului.
8 Introduceti numarul de copii ce urmeaza a se realiza: 4.
Confirmati cu tasta ENTER.
9 Spre punct sau introduceti numarul de copii
Faceti click pe coltul stanga superior al campului pozitionat mai jos.
7
9

10 Finalizati functia actionand tasta ESC.


Manual Capitolul 2:Primii pasi 91
Modificarea textului prin intermediul functiei
Modificare text.
Modificarea textului:
Se pot efectua in permanenta modificari asupra textului
introdus. Aceasta facilitate simplifica introducerea
textului si ofera posibilitatea folosirii acestuia ca un
sablon. Tot ceea ce trebuie sa faceti este up-datati
textul.
Pentru a introduce si a modifica un text
1 Faceti click-dreapta pe text in partea de sus si selectati Modificare
Text din meniul de comenzi rapide (contextual).
Va fi afisata caseta de dialog corespunzatoare in care pot fi
efectuate modificari.
2 La sfarsitul textului Data cu ajutorul tastei ENTER adaugati o noua
linie si introduceti data urmatoare: XX . XX . 2000
Nota: urmariti sa fie activata optiunea Text in bloc care permite
ulterior modificarea concomitenta a ambelor randuri.
3 Confirmati introducerea textului cu OK.
4 Modificati si celelalte introduceri, corespunzator imaginii alaturate,
procedand in conformitate cu operatiile descrise in cadrul etapelor
de la punctele 1-3.



Manual Capitolul 2:Primii pasi 92
Puteti schimba prezentarea textului si numai prin
modificarea setarilor parametrilor lui. In exemplul nostru,
textului ce descrie continutul desenului ii vor fi asociate
caractere cu inaltimea de 5 mm si latimea caracterului de 6
mm. Este necesara disocierea blocului de text.
Definirea parametrilor de text:
Cand introduceti textele in Allplan FT aveti la dispozitie
20 de fonturi ale programului precum si toate fonturile
True-Type din Windows.
Parametrii Inaltimea si Latimea Textului reprezinta valori
absolute, altfel spus, indiferent de scara de referinta
utilizata textul va fi plotat respectand valorile introduse
de catre dumneavoastra.

Modificarea parametrilor de text
1 Faceti click in blocul text pe Numar plan cu butonul drept al
mouse-ului si selectati Disociere bloc text meniul contextual.
Blocul text va fi separat in randuri text care vor putea fi modificate
individual.
2 Apasati tasta ESC pentru a finaliza functia Disociere bloc text.
3 Faceti click pe numar plansa XXX cu butonul drept al mouse-ului si
selectati Modificare parametrii text din meniul contextual.
4 Modificati parametrii textului si introduceti pentru:
Inaltime text: valoarea 5
Latime text: valoarea 6

5 Faceti click pe numar plansa XXX.
6 Completati in mod individual cartusul incercand sa obtineti forma
prezentata in imaginea alaturata.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 93

Balustrada, detaliu



Introducerea cartusului sub forma unui simbol in catalog (respectiv
citirea acestuia)
Functii disponibile efectuarii operatiei:

Introducerea datelor in catalog

Citirea datelor din catalog

In ultima parte a acestui exercitiu veti invata cum se
salveaza cartusul ca un simbol de tip text si cum se extrage
din biblioteca pentru a fi pozitionat intr-un desen nou.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 94

Simboluri
Simbolurile sunt entitati constructive care pot fi
utilizate in mod repetat. Ele se adapteaza in mod
automat scarii de masura a desenului si pot fi activate
ca obiecte individuale prin intermediul tastei centrale
sau din stanga a mouse-ului. Simbolurile pot fi
modificate, completate si ulterior salvate sub un alt
nume.
Simbolurile sunt de regula folosite pentru a prezenta
mobilierul si alte furnituri comune din desenele de
constructie. In timp veti dezvolta propria biblioteca de
simboluri pentru instalatii sanitare, echipamente
electrice, mobilier etc.

Catalogul de simboluri
Simbolurile sunt administrate in sub-directoare in
cadrul bibliotecii de simboluri. Fiecare sub-director
poate contine un numar mare de simboluri pe care,
folosind Proiectul Pilot le puteti copia, sterge sau
redenumi.
Subdirectoarele sunt asociate bibliotecilor.
Birou: Acest director contine bibliotecile standard ale
biroului vostru de proiectare si sub-directoarele lui.
Datele din acest director sunt disponibile intregului
birou de proiectare pentru:
- Local: pentru toate proiectele locale.
- Retea: pentru toti utilizatorii locali si din retea. Numai
administratorul sistemului are permisiunea necesara
pentru a efectua gestionarea simbolurilor.
Proiect: Cataloagele din acest director se refera la un
anumit proiect si sunt disponibile numai pentru acesta.
Privat: Bibliotecile si datele din acest director sunt
disponibile numai utilizatorului conectat in acest
Manual Capitolul 2:Primii pasi 95
moment, ele nu sunt accesibile si celorlalti utilizatori din
retea.
Daca nu doriti sa dezvoltati propriile simboluri puteti
folosi numeroasele biblioteci de simboluri oferite de
Nemetschek.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 96
Introducerea cartusului ca simbol in catalog.
Introducerea unui simbol in catalog
1 Faceti click pe Introducere date in catalog (bara de instrumente
Standard).
2 Deoarece indicatorul trebuie sa fie disponibil intregului birou de
proiectare faceti click in Cale date pe Birou.
3 Pentru Tip date faceti click pe Text.

4 Confirmati cu .
5 Ce element trebuie salvat ca simbol?
Realizati in jurul cartusului o fereastra de selectie creata cu ajutorul
tastei din stanga a mouse-ului. Indicatorul va fi afisat in culoarea de
selectie.
6 Faceti click pe coltul din dreapta jos. Acesta este punctul prin care
simbolul va fi agatat de cursor in momentul editarii (extragerii lui).
7 Alegeti din caseta de dialog Selectie, optiunea Simboluri fara
functii Snoop si confirmati alegerea cu .
8 Faceti click in coloana Fisier pe un sub-director gol si introduceti un
nume, de exemplu Cartus.
(Daca ati selectat un sub-director deja denumit, doar numele va fi
rescris, ordinea de alocare (atribuire) a simbolului se va pastra.)
Sfat: Puteti modifica
punctul de inserare al
simbolului si atunci
cand extrageti simbolul
din biblioteca.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 97
9 Faceti click pe o linie goala in coloana Introducere si definiti un
nume pentru simbol: Original.
(Daca ati selectat un numar care are deja asociata o denumire se va
produce supra-scrierea vechiului simbol cu cel curent.)
10 Finalizati operatia actionand tasta ENTER.

11 Finalizati functia actionand tasta ESC.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 98
In continuare doriti extragerea din biblioteca a simbolului
salvat anterior si plasarea lui intr-un desen gol.
In practica acest nou desen este element component dintr-
un proiect nou. Puteti modifica in cadrul cartusului
informatiile specifice vechiului proiect si salvati-l din nou
ca simbol de aceasta data in directorul proiect.
In afara de faptul ca simbolurile pot fi create si salvate de
catre voi, puteti folosi aceeasi procedura pentru extragerea
de noi simboluri din cataloagele Nemetschek sub forma de
simboluri cu format DXF sau DWG.
Extragerea unui simbol din catalog
1 Faceti click pe Deschidere si activare (bara de instrumente Stan-
dard). Deschideti un desen gol si inchideti-l pe cel ce contine
cartusul.
2 Faceti click in meniul Vedere pe Scara de referinta si alegeti 1
(1.000).
Alternativ faceti click in bara statut pe campul SR.
3 Faceti click pe Citire date din catalog (bara de instrumente
Standard).
4 In caseta de dialog care apare alegeti pentru Cale Date optiunea
Birou iar pentru Tip Date optiunea Text.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 99
5 Confirmati cu .
Va fi inserata (afisata) caseta de dialog Citire date.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 100
6 Alegeti din Fisier optiunea Indicator iar din Introducere optiunea
Original.
7 Confirmati cu .
Va fi afisata suprafata de lucru iar simbolul este atasat cursorului in
punctul de insertie.
8 Pentru a plasa simbolul faceti click in spatiul de lucru.
9 Finalizati operatia actionand tasta ESC.

Sfat: Pentru obtinerea
unui Preview al
simbolului activati o
caseta de control.
Sfat: Folosind
instrumentele dinamice
puteti modifica pozitia
punctului de referinta si
orientarea simbolului.
Pentru determinarea
pozitiei punctului de
referinta intr-un desen
utilizati facilitatile din
Asistent Punct.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 101
Exercitiul nr. 2: Detaliu balustrada

Scopul urmatorului exercitiu este de a desena un detaliu de
balustrada. Acest subiect a fost ales deoarece este ideal
pentru demonstrarea facilitatilor detinute de cele mai
importante instrumente destinate desenarii si modificarii
din cadrul modulului Constructii 2D.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 102
Construire detaliu balustrada

Functii: Scop urmarit:

Dreptunghi
Intersectarea a doua
elemente
Paralele la element
Stergere elemente
intre doua intersectii
Linie
Suma
Punct Delta
Copiere simetrica
Punct de mijloc
Modificare puncte
Indoire linie


In cadrul acestui exercitiu se urmareste desenarea planului
si a doua sectiuni pentru detaliu balustrada, utilizand
pentru aceasta functii din cadrul modulului Constructii 2D.

Inainte de a incepe este necesara efectuarea urmatoarelor
setari.
Setari initiale (desen si optiuni)
1 Faceti click pe Deschidere si activare (bara de instrumente
Standard), activati desenul gol nr. 2 Detaliu balustrada si procedati
la inchiderea celorlalte desene.
2 Faceti click pe Optiuni (bara de instrumente Standard) si
selectati Optiuni generale.
Alegeti din foaia Unitati pentru Dimensiuni pentru lungimi
optiunea cm.
3 Faceti click in bara de statut pe Scara de referinta si alegeti
valoarea de 10.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 103


In prima parte a exercitiului se urmareste desenarea
planului.
Introducerile au la baza
urmatorul sistem de
coordonate si directie de
rotatie a unghiurilor!
- x
+ x
- y
+ y
+
-



Pentru a avea mereu la dispozitie un afisaj corect al
imaginii prelucrate aveti la dispozitie functiile:

Regenerare tot ecranul


Marire ecran

Definire zona imagine


Micsorare ecran

Mutare ecran


Regenerare ecran

Sfat: Pentru a sari peste
cererea de introducere
dX a valorii deplasarii pe
axa X (situatie similara si
pentru dY) introduceti 0
si va fi afisata
urmatoarea intrebare.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 104
Pentru inceput veti desena marginea peretelui si
postamentul.
Pentru a desena linii si linii paralele
1 Faceti click pe Linie (Flyout Constructii 2D).
2 Faceti click pe suprafata de desen.
3 Introduceti pentru lungimile dX si dY valori in conformitate cu
imaginea alaturata.
C dX = 15
C dY = -25
C
C dY = 25
^
C dX = 0

4 Pentru finalizarea functiei Linie actionati tasta ESC.
5 Desenati cu Paralele la element (Flyout Constructii 2D) trei
paralele:
a) Distanta: 4 Numar: 1
b) Distanta d: 2,5 Numar: 1
c) Distanta: 0,5 Numar: 1

Aceast parte
Cc
Cb
Ca

6 Finalizati functia apasand ESC.


Sfat: Ati facut o
greseala? Puteti oricand
sa refaceti modificarile
facute asupra desenului
apasand ESC dupa care
Anulare.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 105
In urmatoarea etapa se va urmari prelungirea liniilor
paralele realizate anterior, spre dreapta si spre stanga.
Prelungirea liniilor
1 Faceti click pentru Modificare distanta intre puncte (Flyout
Prelucrare).
2 Pentru a lungi linia de jos faceti click pe punctul din capatul din
partea stanga.
Acesta este un punct fix.
C C

3 Faceti click pe punctul din capatul din partea dreapta.
Distanta dintre puncte este afisata in linia de dialog.
4 Pentru a modifica distanta dintre puncte introduceti o noua valoare
: 21.

C

5 Pentru prelungirea in partea stanga a liniei de jos, faceti click pe
punctul din capatul din dreapta (= definiti-l ca punct de referinta).
6 Faceti click pe punctul din capatul din stanga.
7 Pentru a modifica distanta dintre puncte introduceti o noua valoare:
29.
8 Folosind acelasi procedeu prelungiti si cele doua linii de deasupra.
Distanta fata de punctul din dreapta : 23
Distanta fata de punctul din stanga : 33


Sfat: Retineti ca primul
punct selectat va servi
ca punct de referinta.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 106
In continuare veti face cunostinta cu modul in care vor fi
desenate liniile ortogonale. Acestea vor fi desenate prin
intermediul facilitatilor oferite de instrumente dinamice.
Desenarea liniilor ortogonale
1 Faceti click pe Linie (Flyout Constructii 2D).
2 Faceti click pe punctul de inceput al primei linii.
3 Faceti click pe Constrangere ortogonala (Instrumente dinamice).
4 Introduceti pentru lungimea orizontala dX valoarea: 0.
5 Faceti click pe punctul ce va defini lungimea liniei.
C C
C C

6 Apasati ESC pentru a termina desenarea liniei.
Functia Linie ramane activa.
7 Pentru cealalta parte repetati etapele de la 2 la 6 sau actionati tasta
ESC pentru finalizarea functiei.


Sfat: In meniul Vedere,
optiunea Instrumente,
puteti stabili daca
Instrumentele Dinamice
vor fi prezentate in bara
statut sau sub forma
unei ferestre individuale.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 107
In continuare veti realiza linii verticale (sub forma de
constructii de ajutor) care au ca punct de plecare centrul
peretelui. Utilizati pentru aceasta operatie instrumentul
Punct de Mijloc.
Liniile de ajutor
Liniile de ajutor sunt entitati ne-printabile afisate pe
ecran folosind diferite culori. Puteti modifica culoarea
liniilor de ajutor in caseta de dialog Definitii.
Puteti activa /dezactiva modul de desenare cu linii de
ajutor apasand Constructie ajutor inc /des selectata
din meniul Format.

Desenarea unei linii folosind cursorul de cautare si un
punct de mijloc
Functia Linie trebuie sa fie inca activa.
1 Faceti click pe Constructie ajutor inc /des (bara de instrumente
Format) pentru trecerea de la desenarea cu linii normale la
desenarea cu linii de ajutor.
2 Faceti click pe Punct de Mijloc (Asistent Punct).
C
C

3 Faceti click pe linia ce reprezinta partea de sus a peretelui. Punctul
de referinta al constructiei de ajutor va fi pozitionat pe punctul
central al peretelui.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 108
4 Faceti click pe Desenare rapida cu ajutorul cursorului
(Instrumente Dinamice).
5 Faceti click in Instrumente dinamice pe butonul unde este afisat
unghiul si setati valoarea acestuia la 90.
Aceasta stabileste cursorul intr-un unghi de cautare.
6 Pentru lungimea liniei introduceti valoarea: 95.
7 Faceti click deasupra punctului de inceput al liniei pentru a specifica
directia in care va fi extinsa linia.
8 Faceti click pe Constructie ajutor inc /des (bara de instrumente
Format) pentru dezactivarea desenarii cu linii de ajutor.
9 Apasati ESC pentru terminare.




Instrumentul Dreptunghi

va ofera diferite metode
pentru desenarea dreptunghiurilor.
In exercitiile anterioare ati invatat cum se face introducerea
unui dreptunghi cunoscand lungimea si inaltimea acestuia,
respectiv un colt. Va prezentam in continuare modul de
introducere a dreptunghiului prin intermediul liniei
mediane.
Definire dreptunghi prin intermediul liniei mediane
1 Desenati cu Dreptunghi (Flyout Constructii 2D) trei
dreptunghiuri cunoscand punctul de referinta iar valorile pentru
inaltime si latime vor fi introduse in conformitate cu cele din
imaginea alaturata.

Lime = clic
aici
Lungime = -0.5 Lungime = 0.5
Punct de
nceput
Lungime = -6
Lime = -12
Punct de nceput

Sfat: Selectati o imagine
convenabila pe intreg
ecranul prin activarea
optiunii Definire
zona imagine.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 109
2 Pentru stergerea liniilor dublate faceti click cu tasta dreapta a
mouse-ului pe un segment de linie si selectati din meniul contextual
optiunea Stergere element intre 2 intersectii.

3 Faceti click pe Dreptunghi (Flyout Constructii 2D) pentru a
desena un dreptunghi destinat profilului vertical. Linia lui mediana
trebuie sa fie pozitionata pe linia constructie tip ajutor si sa aiba o
lungime de 84 cm.
4 Alegeti Desenare dreptunghi cunoscand linia mediana
(selectata din Instrumente dinamice).
5 Faceti click pe punctul de inceput al liniei mediane.
C

6 Faceti click pe Punctul Delta (Asistent Punct) si introduceti
pentru lungimea dY valoarea de: 84.
7 Introduceti jumatate din valoarea latimii dreptunghiului: 2.5.
8 Finalizati functia Dreptunghi actionand tasta ESC.


Manual Capitolul 2:Primii pasi 110
In continuare veti realiza mutarea dreptunghiului construit,
prin intermediul optiunii dreptunghi - punct de mijloc si
veti desena un altul pentru elementul atasat.
Desenare dreptunghi prin punct de mijloc
1 Faceti click pe Mutare elemente (Flyout Prelucrare).
2 Definiti in jurul dreptunghiului o fereastra de selectie prin
intermediul tastei din mijloc a mouse-ului si apoi cu cea din stanga.
Nota: Apasarea obiectelor cu butoanele din mijloc si din stanga ale
mouse-ului, selecteaza elementele ce apartin aceluiasi segment.
3 Plasati un punct (de la punct) sau introduceti vectorul dx
Faceti click pe un colt al dreptunghiului.
4 Faceti click pe Punctul Delta (Asistent Punct) si introduceti
pentru mutare urmatoarele valori :
dX: 0
dY: 2
5 Faceti click pe Dreptunghi (Flyout Constructii 2D).
6 Faceti click pe Punct de Mijloc (Instrumente dinamice).

6 Faceti click pe punctul de mijloc al dreptunghiului.
7 Introduceti urmatoarele valori:
Lungime: 3
Latime: 34
8 Finalizati functia Dreptunghi actionand tasta ESC.

Pentru a crea forma profilului vertical de diviziune vom
folosi instrumentul

Modificare Puncte si vom utiliza ca
original dreptunghiul realizat anterior.
Pentru a deforma un obiect (modificare puncte)
1 Faceti click pe Modificare puncte (Flyout Prelucrare).
Manual Capitolul 2:Primii pasi 111
2 Care puncte vor fi modificate? Selectati punctele pe care doriti sa le
modificati.
Faceti click pe coltul din stanga superior.
C
C
C

3 Introduceti in linia de dialog urmatoarele valori:
De la punct / dX: 0
Catre punct dY: -5
4 Care puncte vor fi modificate?
Faceti click din nou pe punct si introduceti :
De la punct / dX: -3,5
Catre punct dY: 0

Sfat: Aceste modificari
pot fi efectuate si intr-
un singur pas folosind
valorile :
dX = -3,5
dY = -5
Manual Capitolul 2:Primii pasi 112
Modul in care piesa de legatura trebuie sa apara desenata
necesita cateva modificari. Pentru a afisa liniile verticale din
dreptunghi ca linii partial continue, trebuie sa taiati liniile
in doua segmente noi care apoi trebuie modificate.
Taierea si modificarea elementelor
Selectati modulul Constructii 2D.
1 Faceti click pe Impartire element cu element (Flyout
Modificare).
2 Faceti click pe linia din dreapta de sus a constructiei (liniei) de baza.
Punctele unde elementele vor fi taiate vor fi afisate temporar in
forma de constructii de ajutor.

3 Finalizati aceasta functie actionand tasta ESC.
4 Faceti click pe Modificare proprietati format (Flyout Prelucrare).
5 Activati caseta de control Numar axe, alegeti linia nr. 2 si confirmati
cu .
6 Ce trebuie modificat?
Faceti click pe cele 3 linii pe care doriti sa le modificati.
7 Finalizati operatia de modificare actionand tasta ESC.
8 Faceti click cu butonul drept al mouse-lui pe o linie pe care doriti sa
o stergeti si selectati apoi din meniul contextual optiunea
Stergere element intre doua intersectii.
9 Stergeti si segmentele de linie ce se suprapun peste piesa de
legatura.

Sfat: In mod alternativ
puteti face click pe
functie din Flyout-ul
Constructii 2D.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 113
Functia suma permite o intrebuintare diversa :
Puteti pozitiona cu precizie elemente pe baza coordonatelor
specificate de dumneavoastra sau selecta mai multe
entit ti din diferite sectoare.
Functia Suma
1. Plasarea punctelor si elementelor
Activati functia prin intermediul Suma.
Faceti click pe punctul ce va servi ca referinta.
Introduceti coordonatele relative dX si dY.
Finalizati functia prin intermediul Suma.


Punct mutat
Punct de referin
dY
dX

2. Selectarea cumulativa a elementelor si suprafetelor
pentru a manipula simultan o serie de elemente
Activati functia prin intermediul Suma.
Faceti click pe elementele care doriti sa fie selectate
cu butonul din mijloc al mouse-ului sau incadrati-le
intr-o fereastra de selectie.
Pentru a deselecta un element faceti din nou click pe
acesta.
Finalizati functia prin intermediul Suma.

Text

Sfat: Un click cu tasta
dreapta a mouse-lui in
spatiul de lucru este
echivalent cu activarea
functiei
Suma.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 114
In continuare vom proceda la desenarea cercurilor pentru a
reprezenta punctele fixe si bare ale balustradei.
Desenarea cercurilor definite prin centrul lor
1 Faceti click pe Cerc dupa centru (Flyout Constructii 2D).
2 Faceti click pe coltul superior al profilului pentru indicarea centrului
cercului.
C

3 Introduceti urmatoarele valori :
Punct, element / Raza : 1.7
Punct initial / Unghi initial : 0
Punct final / Unghi Delta : 360
Fiecare valoarea este confirmata prin actionarea tastei ENTER.


Pentru a reprezenta consolidarea barelor balustradei vor fi
desenate si alte cercuri. Pentru a plasa centrul cercurilor pe
linia de ajutor vom folosi instrumentul Punct de referinta.
Desenarea cercurilor pe baza punctelor de referinta
Functia Cerc dupa centru trebuie sa fie activa.
1 Faceti click pe Punct de referinta (Asistent Punct) pentru
pozitionarea centrului cercului de-a lungul liniei ajutatoare.
2 Faceti click pe linia de ajutor.
Un mic patrat va aparea in punctul pe care ati facut click. O sageata
va fi afisata la cel mai apropiat capat fata de patrat indicand
pozitia punctului de referinta. Daca se doreste punctul de referinta
poate fi mutat.
3 Faceti click aleator pe marginea superioara a profilului orizontal
punctul de referinta va fi mutat si introduceti pentru noua
distanta Punct de referinta nou / Lungimea arcului Delta : valoarea
4.
Sfat: Puteti crea arce
introducand diferite
valori pentru distanta
unghiulara si unghiul
subscris de arc (unghiul
delta).
Manual Capitolul 2:Primii pasi 115
C

Prin aceasta operatie ati procedat la stabilirea pozitiei centrului
cercului.
4 Pentru raza introduceti valoarea 1 si confirmati pentru acceptarea
valorilor propuse de program pentru unghiul initial si unghiul Delta
(0 / 360).
5 Faceti din nou click pe Punct de referinta (Asistent Punct),
pentru introducerea centrului cercului barei balustradei care este
situat la 19 cm deasupra partii superioare a peretelui.
6 Faceti click pe linia de ajutor.
Punctul de referinta (sageata) va fi afisata.
7 Faceti click pe partea de sus a peretelui pentru mutarea punctului
de referinta.
C

8 Pentru distanta introduceti valoarea de 19 (care reprezinta distanta
de la punctul de referinta la noul centrul al cercului).
9 Pentru raza introduceti 0,7 si confirmati-le pe cele propuse pentru
unghiul initial si cel Delta (0 / 360).
10 Finalizati functia actionand tasta ESC.



Cercul reprezentand punctul fix al piesei de legatura va fi
copiat o singura data spre deosebire de cercul barelor
derulante care vor fi copiate de 5 ori. De asemenea va fi
Manual Capitolul 2:Primii pasi 116
mutat si cercul din coltul superior al profilului (mana
curenta).
Pentru copierea si mutarea cercurilor
1 Faceti click cu butonul drept al mouse-lui pe primul cerc si alegeti
din meniul contextual optiunea Copiere si introducere.
2 De la punct
Faceti click pe centrul cercului.

C
De la punct
C Ce se
copiaz?

3 Catre punct / de cate ori ?
Pentru numarul de copii introduceti valoarea: 1.
4 Catre punct
Faceti click pe Punct Delta (Asistent Punct) si introduceti pentru
distanta verticala dY valoarea 4.
5 Finalizati functia actionand tasta ESC.
6 Faceti click pe al doilea cerc, mai mic cu tasta dreapta a mouse-lui si
selectati din meniul contextual instrumentul Copiere si
introducere.
7 De la punct
Faceti click pe centrul cercului.
8 Catre punct / de cate ori?
Pentru numarul de copii introduceti valoarea: 5.
9 Catre punct
Faceti click pe Punct Delta (Asistent Punct) si introduceti pentru
distanta verticala dY valoarea 12.
10 Finalizati functia actionand tasta ESC.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 117

11 Pentru a muta cercul din coltul superior al profilului faceti click cu
tasta dreapta a mouse-lui pe acesta si selectati din meniul
contextual Mutare element.
11

12 Introduceti valorile:
De la punct / dx: -1
Catre dY: 0,5
13 Finalizati functia actionand tasta ESC.
14 Faceti click pe Stergere element intre 2 intersectii (Flyout
Constructii 2D) pentru a anula segmentele de linie din interiorul
cercului.

15 Finalizati functia actionand tasta ESC.


La intrebarea De la punct / dx aveti la dispozitie
urmatoarele optiuni:
- fie faceti click (De la punct) cu mouse-ul pe un punct
initial si asezati apoi elementul tot prin intermediul
acestuia
- fie definiti punctul dx prin introducere de valori de la
tastatura si transmiteti apoi Catre dY.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 118
In continuare veti proceda la aplicarea unei hasuri pentru o
portiune din postament.
Aplicarea hasurii
1 Faceti click pe Hasura (Flyout Constructii 2D).
2 Faceti click pe Proprietati si selectati hasura nr. 1 apoi
confirmati cu .

3 Pentru aplicarea hasurii pe o zona dreptunghiulara faceti click pe
colturile diametral opuse ale dreptunghiului si apasati ESC.
C
C

4 Pentru finalizarea functiei apasati tasta ESC.

Sfat: In mod alternativ,
pentru selectie puteti
face click pe campul de
dialog in Hasura.
Sfat: Puteti selecta mai
multe zone de hasurare
in acelasi timp. Daca ati
definit zone suprapuse
aceste portiuni nu vor fi
hasurate.
In AsistentPunct gasiti
instrumentul Creare
automata geometrie inc
/des care este destinata
recunoasterii
contururilor inchise.
Ulterior este suficient ca
acestea sa fie doar
selectate.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 119
In urmatorul exemplu se va proceda la desenarea
balustradei in diferite vederi. Exercitiul se doreste a fi un
ghid sumar. Instrumentele utilizate deja nu vor mai fi
explicate in detaliu.
Desenarea balustradei in vedere
1 Faceti click pe Dreptunghi (Flyout Constructii 2D) pentru a
desena postamentul.
2 Faceti click pe Suma, apoi pe coltul stanga inferior, introduceti
valoarea dX -12 si click din nou pe instrumentul Suma.
3 Introduceti pentru lungime valoarea 104 si faceti click pe punctul
superior stang din vedere pentru stabilirea latimii.
C
C
12

4 Pentru stergerea liniei verticale din partea dreapta a dreptunghiului
faceti click cu tasta dreapta pentru selectare, iar ulterior alegeti din
meniul contextual instrumentul Stergere.
C
C

5 Pentru a desena linii orizontale paralele la linia orizontala a
dreptunghiului creat anterior faceti click pe Paralele la element
(Flyout Constructii 2D). (vederea traversei inferioare a balustradei).
6 Set point
Faceti click pe Punct de intersectie (Asistent Punct) pentru
stabilirea pozitiei grafice a paralelelor.
7 Faceti click pe partea de jos a cercului, apoi pe linia ajutatoare.
Liniile paralele vor trece prin punctele unde se intersecteaza cele
doua elemente. Pentru finalizarea functiei actionati ESC.
C
C
Manual Capitolul 2:Primii pasi 120
8 Pentru micsorarea lungimii faceti click pe capatul din partea
dreapta a liniilor paralele cu butonul drept, selectati din meniul
contextual optiunea Modificare distanta intre puncte,
click apoi pe coltul din stanga si introduceti pentru distanta
valoarea de 92 cm.

Punctul 1 Punctul 2

9 Pentru desenarea unei paralele la linia pe care anterior ati micsorat-
o faceti click pe Paralele la element (Flyout Constructii 2D) si
introduceti valoarea de Distanta : 1.4 (Sensul de repartitie in sus,
numarul: 1).
10 Pentru unirea in stanga a celor doua paralele utilizati instrumentul
Linie (Flyout Constructie 2D). Prima bara a balustradei este
creata.

11 Faceti click pe Copiere si introducere (Flyout Prelucrare) pentru
realizarea mai multor copii pentru prima bar .
Numar : 5 dY : 12
Finalizati functia actionand ESC.
12 Faceti din nou click pe Copiere si introducere pentru realizarea
de copii ale barei superioare.
Numar : 1 dY : 14,5
Finalizati functia actionand ESC.
Sfat: Click pe mai multe
ori pe Regenerare tot
ecranul pentru
obtinerea unei
reprezentari corecte.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 121

13 Pentru a copia cercul din partea superioara a profilului faceti click
pe Copiere si introducere (Flyout Prelucrare).
De la punct : centrul cercului original.
Catre punct : agatati centrul cercului original prin intermediul
butonului stang al mouse-ului + tasta CTRL.
Asigurati-va ca sistemul a agatat rapid exact mijlocul liniei si nu un
punct oarecare de pe linie. Mariti zona in asa fel incat sa vedeti pe
intreg ecranul portiunea desenului care va intereseaza.
De la acest punct
Ctre acest punct (butonul din mijloc al mouse-lui)

14 Pentru a muta cercul utilizati Mutare elemente (Flyout
Prelucrare) si pozitionati-l cu ( ) la o valoare dX de 7.5.
Pentru a selecta cercul faceti click pe el, iar apoi dublu
click cu butonul drept al mouse-ului. Ultimul element
selectat va fi astfel re-selectat.
15 Creati cu ajutorul Paralele la element (Flyout Constructie) o
linie verticala paralela cu capatul unei bare (cea stanga).
Distanta : 7. (Directia de repartitie dreapta.)
Numar : 1.
Finalizati functia actionand tasta ESC.
Sfat: Atentie : Nu
folositi facilitatea de
agatare rapida liniara
pentru desenele de
precizie!
Din acest exemplu va
dati seama cat de
dificila este agatarea
unui punct. Pentru o
pozitionare exacta poate
fi utilizata si functia
Punct de mijloc.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 122
16 Faceti click pe paralela desenata anterior cu tasta dreapta a mouse-
ului si alegeti din meniul contextual Intersectare a doua
elemente.

Elementul 2
Elementul 1

Incercati intersectarea acestei paralele initial cu cercul apoi cu
postamentul.
17 Folosind Paralele la element desenati o paralela la linia desenata
anterior la o Distanta: 1. Desenul va arata ca in figura de mai jos :


Prin intermediul urmatoarelor operatiuni se urmareste modificarea
barei de sus.
18 Pentru a muta linia verticala a barei superioare a balustradei cu dX
= 24,5 faceti click in meniul contextual pe Mutare element (cu
butonul drept).
19 dY = 1 18 Tiere cu acest element
19 dY = -1
17 dX = 24.5

Pentru a fi posibila introducerea unei noi valori pentru diametrului
balustradei este necesara impartirea acesteia. Ulterior cele doua
elemente pot fi modificate in mod independent.
19 Faceti click pe Impartire element cu element (Flyout Modificare)
si selectati linia anterior mutata.
Liniile orizontale vor fi sectionate in aceasta pozitie.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 123
20 Folositi Mutare element (Flyout Prelucrare) pentru mutarea
liniei verticale in sus cu dY = 1 iar in jos cu dY = -1.
Pentru finalizarea functiei apasati tasta ESC.
21 Faceti click cu tasta dreapta a mouse-ului pe linia verticala si prin
intermediul instrumentului Intersectare a doua elemente
realizati intersectarea celor doua (orizontala si verticala).
22 Pentru stergerea segmentelor de linie redundante folositi
Stergere elemente intre 2 intersectii (Flyout Modificare).

23 Pentru finalizarea functiei actionati tasta ESC.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 124
Cotarea balustradei
Inainte de cotarea desenului trebuiesc introduse setarile
pentru liniile de cota. Cotarea in sine implica trei pasi :
Specificarea locului in care va fi plasata linia de cota
Selectarea (prin click) a punctelor ce vor fi cotate
Continuarea sau abandonarea cotarii
Linia de cota creata este dinamica si poate fi permanent
modificata. Puteti adauga si elimina puncte de cota
respectiv modifica setarile acesteia.
Acestea sunt liniile de cota pe care doriti sa le generati:

Manual Capitolul 2:Primii pasi 125
Cele mai importante setari sunt unitatile de masura folosite
la cotare, pozitia textului liniei de cota fata de linie si
inaltimea si latimea lui. Activand modul de cotare
asociativa, va asigurati ca informatiile de cotare dupa
efectuarea unei modificari asupra desenului vor fi
actualizate automat.
Setarea liniilor de cota
Activati modulul Linie cota.
1 Faceti click pe Definitii parametrii standard (Flyout Creare).
2 Verificati daca in pagina Linie cota este activata optiunea Cotare cu
punct de referinta.
3 Introduceti celelalte setari ale liniei de cota in conformitate cu cele
din imaginea alaturata.

In momentul in care optiunile Creion fix linie cota si Linie fixa cota
nu sunt activate ALLPLAN va folosi valori din meniul Tipuri de Linie
(bara de instrumente Atribute - Format).
Sfat: In caseta de dialog

Definitii Optiuni alegeti
modulul Linii cota, unde
in Optiuni linii cota
puteti alege fontul si
dimensiunea spatiului
dintre liniile de cota.
Introduceti valoarea
pentru spatiul dintre
linii ca un factor fata de
inaltimea textului.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 126
4 Faceti click in pagina Cifre cota pe optiunea Unitate si selectati cm.
5 Faceti click pe butonul Loc cifra pentru a indica unde doriti sa apara
textul cotei.
6 Introduceti urmatoarele valori :
- Inaltime cifra: 2,5
- Latime cifra: 2,0
7 Setati ceilalti parametrii in conformitate cu cei din imaginea
alaturata:

8 Faceti click stanga jos pe si salvati parametrii intr-un director
si un nume (Tutorial).
Sfat: Puteti sa
modificati un stil dupa
ce l-ati salvat. Faceti
click pe numele stilului
si modificati parametrii
dupa cum doriti.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 127

9 Confirmati setarile cu .





In continuare vom executa cotarea balustradei desenat in
elevatie.
Crearea liniilor de cotare orizontala
Sunteti in modulul Linie Cota.
Selectati astfel o zona a desenului incat sa permita in partea sa
superioara realizarea unei linii de cota.
1 Faceti click pe Cotare orizontala (Flyout Linie cota sau Creare).
2 Prin ce punct / la care linie de cota?
Faceti click in spatiul de lucru pe un punct prin care va trece linia de
cota.
3 Faceti click pe punctele ce urmeaza a fi cotate.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 128
C
C C C
C
C

4 Apasati ESC pentru terminare.
Linia de cota va fi creata.
Functia ramane activa pentru a facilita crearea unei noi linii de cota.
5 Prin ce punct /la care linie de cota?
Faceti click acum pe o linie de cota.
6 Introduceti directia de repartitie!
Faceti click pe suprafata de lucru in partea inferioara a liniei de
cota.
C
C
C

7 Faceti click pe punctele ce urmeaza a fi cotate.
8 Pentru finalizare actionati tasta ESC.


Manual Capitolul 2:Primii pasi 129
In continuare vom cota vederea in sectiune a balustradei
folosind linii de cotare verticale.
Crearea liniilor de cotare verticale
1 Faceti click pe Cotare verticala (Flyout Linie cota sau Creare).
2 Faceti click pe punctul prin care va trece linia de cota.
3 Faceti click pe partea de sus a peretelui si a centrelor de bara ale
balustradei.
4 Pentru finalizarea operatiei de introducere a punctelor actionati
tasta ESC.
C
C
C
C
C
C
C
C
C

5 Cotati inaltimea pieselor de legatura in dreapta primei cote.
6 Pentru finalizare actionati ESC.

Manual Capitolul 2:Primii pasi 130
Modificarea liniilor de cota
Deseori modificarea desenului face necesara adaugarea sau
stergerea anumitor puncte la liniile de cota.
In acest caz nu este necesara refacerea a cotelor fiind
suficienta adaugarea sau stergerea punctelor lipsa, respectiv
in plus.
Adaugarea de puncte la linia de cota
1 Faceti click cu tasta dreapta a mouse-ului pe linia de cota in care
vor fi inserate puncte si selectati din meniul contextual optiunea
Introducere punct in linie.
C
C
C

2 Faceti click pe centrul cercurilor din piesa de legatura.
3 Finalizati functia prin actionarea de doua ori a tastei ESC.


Puteti de asemenea sa modificati si setarile parametrilor
liniilor de cota. (in afara de distanta dintre liniile de cota).
Pentru aceasta, faceti click pe Definitii parametrii
standard (Flyout Creare) si introduceti noile setari.
Apoi, faceti click pe Modificare linie si selectati linia de
cota asupra careia doriti sa aplicati modificarile. O alta
varianta ar fi urmatoarea: click cu tasta dreapta a mouse-
ului pe linia de cota ce se doreste a fi modificata si
selectarea din meniul contextual a proprietatilor speciale.
Sfat: Pentru stergerea
unui punct al liniei de
cota faceti click pe
Stergere, apoi punctul
de
pe linia de cota.

Cu optiunile Modificare
punct si Modificare distanta
ati lucrat in cadrul
exercitiului prin constructia
detaliului.
Manual Capitolul 2:Primii pasi 131
Indrumar
Uneori, operatiile nu va vor reusi imediat asa cum vi se cere.
Aceasta lista ar trebui sa va ajute sa rezolvati probleme
curente.
Cum procedati daca
... ati selectat un instrument gresit?
Apasati ESC si click din nou pe instrumentul corect.
... ati facut o eroare in timpul lucrului cu o functie?
Apasati ESC pentru finalizarea functiei (mai mult decat o
data daca este necesar) si faceti apoi click pe Anulare.
... ati sters din greseala elemente?
Daca Stergere este inca activa :
faceti click dublu pe butonul drept al mouse-ului.
Daca nici o functie nu este activa faceti click Anulare.
... ati deschis in mod eronat casetele de dialog sau nu
doriti sa abandonati modificarile efectuate in acestea?
Apasati Anulare.
spatiul de lucru este gol, dar sunteti convins de
existenta datelor
1 Faceti click pe Regenerare tot ecranul.
2 Faceti click pe Plan.
rezultatul operatiei de desenare nu este afisat corect
Faceti click pe Regenerare pentru actualizarea
ecranului.
spatiul de lucru este impartit deodata in mai multe
vederi diferite
Faceti click pe 1 Fereastra (Meniu Fereastra).
anumite tipuri de elemente (ex. text sau hasura) nu
sunt afisate in suprafata de lucru
Faceti click pe Reprezentare pe ecran (bara de
instrumente Standard) si verificati daca elementele
respective sunt selectate.


Sfat: Verificati si modul
de prezentare al
layerelor vizibile.
132 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
Capitolul 3: Organizarea
proiectului
Structura proiectului, adica felul in care organizati datele,
este o parte esentiala a oricarui proiect de constructii. O
structura logica si eficienta va permite sa localizati datele de
care aveti nevoie fara sa efectuati cautari laborioase.
Este convenabil sa consumati ceva timp planificandu-va cu
grija structura proiectului chiar inainte de a incepe sa
desenati prima linie - considerati timpul si efortul depus ca o
buna investitie - constatand, pe termen lung, ca acest lucru
reprezinta o economie de timp si bani.
Acest capitol acopera urmatoarele probleme:
Managementul datelor folosind ProiectPilot
Utilizarea layer-elor
Sfaturi despre organizarea proiectelor
Nota: Daca vreti sa sariti capitolele generale, continuati de
la pagina 150.
Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 133
Managementul Datelor folosind ProiectPilot
Ce este ProiectPilot?
ProiectPilot foloseste la crearea si organizarea proiectelor
intr-un mod simplu si facil.
ProiectPilot este o unealta puternica de management
dezvoltata special pentru structura de date din Allplan FT.
Sunt prevazute unelte pentru copiere, mutare, redenumire si
stergere a datelor (ex., proiecte, desene, simboluri, etc.).
Daca sunteti familiar cu Windows Explorer, veti gasi lucrul
cu ProiectPilot la fel de usor. Puteti accesa cele mai multe
functii si proceduri cu ajutorul meniului de comenzi rapide
si puteti muta si copia fisiere prin selectare & tragere.
134 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
Interfata cu utilizatorul a ProiectPilot-ului
Directoarele si documentele continute in structura
selectata (din stanga) sunt afisate in dreapta. Puteti
sorta documentele afisate prin clic pe numele unei
coloane. Clic pe fundal cu butonul din dreapta al
mouse-ului va permite sa comutati afisarea
documentelor din lista in icon.
Proiectele si directoarele sunt afisate intr-o
structura arborescenta in partea din stanga.
Clic pe semnul plus (+) pentru a afisa toate
nivelurile unui director. Clic pe nume pentru a
afisa continutul sau n partea din dreapta.
Puteti deschide si afisa continutul unui
director in acelasi timp prin dublu-clic pe
numele lui.
O vedere a documentului selectat este afisata in aceasta fereastra. Pentru a
muta vederea documentului faceti clic cu butonul din stanga al mouse-ului si
trageti. Pentru a mari o zona din vedere trageti un dreptunghi cu butonul din
mijloc al mouse-ului. Dublu-clic cu butonul din stanga sau apasati tasta * pentru
a va intoarce la stadiul initial al ferestrei.
Pentru a afisa o vedere izometrica: folositi tastele cu numere din blocul numeric
(in stanga tastaturii). Verificari daca tasta Num Lock este activa pentru a utiliza
tastele numerice.

Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 135
Abordari comune in ProiectPilot
Daca sunteti obisnuit cu Windows Explorer, veti gasi lucrul
cu ProiectPilot simplu. Cei mai multi pasi pot fi facuti din
meniul de comenzi rapide sau prin copiere si mutare.

Sortarea Documentelor Afisate
Puteti sorta documentele afisate prin click pe numele unei
coloane. Prima data cand se face click pe numele coloanei,
documentele sunt sortate in ordine ascendenta. Dupa un nou
click sortarea se face in ordine descendenta. O sageata este
afisata pentru a indica care coloana este sortata si modul de
sortare, ascendent sau descendent.





Sortare in ordine ascendenta
(sageata in sus) si dupa numele
desenului
Sortare in ordine descendenta
(sageata in jos) fara sortare dupa
numar

136 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
Copierea si Mutarea prin Tragere & Copiere
In locul utilizarii meniului de comenzi rapide puteti utiliza
functia de tragere si copiere pentru documentele selectate
obtinand mutarea si copierea lor. Selectati documentele,
apoi faceti click pe selectie cu butonul din stanga al mouse-
ului, tineti butonul apasat si apoi trageti pentru a realiza
copierea. Puteti vedea daca copierea este posibila in
directorul destinatie prin observarea formei cursorului in
momentul in care este pozitionat deasupra destinatiei.

Curso
r
Semnificatie


Documentul va fi copiat in directorul care se afla sub cursor.


Documentul va fi mutat in directorul care se afla sub cursor.
Nota: Pentru a muta documente, tineti apasata tasta SHIFT in timp ce trageti
documentele.


O trimitere la document va fi creata in directorul de sub cursor (ex., cand
atribuiti desene unei mape).


Documentul nu se poate plasa in acest director.

Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 137
Utilizarea Meniului de Comenzi Rapide
Aproape toate functiile disponibile in ProiectPilot pot fi
accesate din meniul de comenzi rapide. In functie de
obiectul pe care se face click, se deschide un meniu de
comenzi rapide specific tipului de obiecte alese.

Utilizarea Vederii
O vedere a documentelor selectate este afisata in fereastra
de afisare. Aceasta vedere poate fi marita, mutata si se pot
selecta vederi izometrice. Puteti specifica in meniul Vedere
- Vedere daca vederea documentelor va fi afisata si unde va
fi ea pozitionata.
Dezactivarea vederii: In meniul Vedere, selectati
Vedere si faceti click pe Fara Vedere.
Pentru a mari: Folositi butonul din stanga al mouse-ului
pentru a realiza un dreptunghi in jurul zonei din vedere
care se doreste a fi marita. Cursorul se schimba intr-o
cruce.
Pentru a muta vederea: Mutati vederea cu butonul din
mijloc al mouse-ului. Cursorul se schimba intr-o mana.
Ca alternativa se pot folosi direct si tastele cursor.
Pentru a reveni la vederea initiala: Dublu-click in
vedere cu butonul din mijloc al mouse-ului sau apasati
tasta * din blocul cu taste numerice (in dreapta tastaturii).
Pentru a afisa o vedere izometrica: Folositi tastele
numerice din blocul cu taste numerice. Trebuie sa aveti
tasta NUMLOCK activata pentru a avea acces la functiile
tastelor numerice.

Nota: Vederea este afisata numai in cazul unor documente
specifice (desene, planuri).
138 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
Crearea si Imprimarea Raporturilor
Puteti afisa si imprima rapoarte prin click cu butonul din
dreapta al mouse-ului pe categoria aleasa si selectarea
Raport din meniul de comenzi rapide.
Icon Utilizare


Trimite la prima pagina din lista.


Trimite inapoi cu o pagina.


Afiseaza pagina curenta si numarul total de pagini din lista.


Trimite inainte cu o pagina.


Trimite la ultima pagina din lista.


Imprima pagina curenta sau toate paginile listei pe o
imprimanta Windows standard.


Deschide caseta de dialog Print Setup, unde puteti alege
imprimanta dorita si opera diferite modificari driver-elor.


Exporta lista in diferite formate.


Mareste sau micsoreaza vederea listei.


Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 139
Antetul si subsolul raportului contin o sigla de companie si
adresa. Cand programul este livrat, sigla si adresa sunt ale
companiei Nemetschek AG dar se pot inlocui cu sigla si
adresa firmei dumneavoastra.
Se poate inlocui sigla afisata in antet prin modificarea
fisierului rptlogo.bmp din directorul nem\allplan\etc. In
raport sigla este redimensionata pana la marimea de
120x120 pixeli. Acest lucru se poate face la fiecare post
de lucru.
Pentru a modifica informatia afisata in subsol, deschideti
Allplan FT, selectati Extras Definitii Nume Birou si
Adresa si introduceti numele si adresa firmei
dumneavoastra. Cand instalati cu Workgroup Manager
intr-o retea, numai administratorul poate face aceste
modificari.

Utilizarea Layer-elor
Informatii Generale despre Layere
Layer-ele asigura un mijloc aditional de organizare a unei
structuri in cadrul desenelor. Metaforic vorbind, un layer
este o folie transparenta in care se deseneaza elementele
unei categorii specifice (pereti portanti, pereti neportanti).
Layer-ele pot fi setate vizibil / invizibil.
Folosirea layer-elor reduce nevoia de trecere frecventa de la
un desen la altul si asigura existenta in acelasi desen a
elementelor asociative cotele peretilor, cotele de nivel etc.
ele se gasesc in acelasi desen dar totusi se pot ascunde din
vedere.
Layer-ele sunt elemente de organizare importante.
Importanta lor creste pe masura ce numarul oamenilor
implicati intr-un proiect creste. Layer-ele nu inlocuiesc
desenele, asigura un complement binevenit.
140 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
Definirea Layer-ului in care se va Desena
Orice element este desenat intr-un layer specific. Layer-ul in
care este desenat elementul se bazeaza pe functia cu care se
deseneaza. De exemplu, o linie si un perete sunt desenate in
layere diferite.
Selectarea layer-ul in care se deseneaza este guvernata
de urmatoarele setari:
Cand activati o functie (ex., Linie) pentru prima data, un
layer specific este selectat in mod automat drept layer-ul
actual. Selectarea layer-ului respectiv depinde de functia
pe care ati activat-o. Acest lucru este posibil numai daca
optiunea Selectie automata a layerelor la selectarea
modulelor este activata in caseta de dialog Layer. Daca
aceasta optiune este deselectata, layer-ul Standard este
folosit intotdeauna.
Puteti folosi Selectie Layere din bara de instrumente
Format pentru definirea unui alt layer drept layer actual.
Acest layer va fi folosit in mod automat ca layer actual
data viitoare cand veti folosi functia respectiva.
Daca salvati elemente ca stiluri, layer-ul actual este de
asemenea salvat. Cand apelati stilul mai tarziu, acest
layer devine automat layer-ul actual.
Reprezentarea glafului usilor si ferestrelor preiau automat
layer-ul peretelui in care sunt inserate, indiferent de
layer-ul care este actual. Macro-urile (ex., macro-urile
create cu Modelare macro) sunt inserate in layer-ul
actual.
Utilizarea Proprietatilor de Format ale Layer-elor
Fiecare layer are urmatoarele atribute: grosime creion, tip
de linie si culoare linie. In caseta de dialog Layer, puteti
specifica daca elementul va prelua proprietatile layer in care
va fi desenat.
Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 141

Nota: Aceasta setare nu este folosita in acest manual.
Drepturi de acces la Layere
Exista diferite tipuri de drepturi de acces la layere. Aceste
drepturi controleaza posibilitatile de afisare si modificare ale
layer-elor (incluzand elementele care se afla in aceste
layere). Starea layer-ului este caracterizata de icon-urile din
caseta de dialog Layer, pagina Selectie Layer / Vizibile:
Icon Drept de
acces
Explicatie


Actual Cand desenati un element, acest layer este
atribuit.


Prelucrabil Elementele din acest layer sunt vizibile si
pot fi modificate.


Vizibil, blocat Elementele din acest layer sunt vizibile dar
nu pot fi modificate.


Invizibil, blocat Elementele din acest layer nu sunt vizibile
si nu pot fi modificate.

Culoarea partii inferioare a icon-ului de layer arata
drepturile de acces ale grupului de utilizatori curent (galben
= drepturi de editare, gri = doar vizibile -> nu pot fi editate).
Culoarea folosita pentru partea superioara a icon-ului arata
statutul de vizibilitate curent.
In pagina Selectie Layer / Vizibile, puteti limita drepturile
de acces ale layer-elor si, de exemplu, atribui status-ul
Prelucrabil layer-elor care au status-ul Vizibil, blocat.
Dar, drepturile de acces la layere depind si de grupul de
utilizatori din care face parte utilizatorul curent. Grupurile
de utilizatori au atribuite grupuri de planuri, ele fiind
142 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
necesare in momentul in care mai multi utilizatori lucreaza
la diferite niveluri in cadrul ierarhiei de layere. Acest lucru
asigura integritatea layer-elor care servesc drept baza pentru
desene, ele nu pot fi modificate de utilizatori decat daca
apartin unui grup care are drepturi specifice asupra acestora.
Din aceasta cauza, nu se poate atribui un statut mai inalt
(ex., schimbare din invizibil, blocat in prelucrabil) layer-elor
asupra carora nu aveti drepturi de acces (modificare statut)
din cauza grupului de utilizatori din care faceti parte.
Setarea Vizibilitatii Layer-elor
Puteti seta layer-ele astfel incat sunt vizibile sau invizibile,
in acest mod afisand / ascunzand elementele care se afla in
acele layere.
In acest mod, puteti ascunde repede elementele de care nu
aveti nevoie in faza de proiectare curenta, modifica
elementele din layer-ele, verifica planul si observa daca
elementele sunt atribuite layer-elor dorite. De exemplu,
puteti alege sa ascundeti layer-ul planseului si apoi observa
aranjamentul spatial al cladirii cu ajutorul functiei de calcul
cu linii ascunse intr-o vedere perspectiva.


Daca observati ca aveti nevoie des de aceeasi combinatie de
layere vizibile si invizibile, (ex., pentru cotare sau etichetare
la diferite scari), este util sa definiti ceea ce este numit un
set de layere. Puteti folosi setul de layere si mai tarziu, cand
veti construi planurile (pentru imprimare) in asa fel incat
numai layer-ele dorite sa fie imprimate.
Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 143
Nota: In caseta de dialog Layer, folositi functia
Reprezentare pe desen pentru a afisa elementele din layer-
ele invizibile cu aceeasi culoare (pentru identificare usoara).
Managementul Layer-elor si Structuri de Layere
Managementul layer-elor si al structurilor de layere sunt in
general responsabilitatea administratorului de sistem.
Aceasta persoana defineste care layere sunt folosite,
construieste grupurile de utilizatori si acorda drepturi de
acces. Angajatii (arhitecti, ingineri, etc.) sunt repartizati
grupurilor de utilizatori, in acest mod atribuindu-li-se
drepturi de acces relevante pentru layer-ele respective.
Avantajele Organizarii Datelor in Layere
In cadrul proiectelor mari, organizarea datelor in cadrul unor
layere are avantaje semnificative.
Abordarea Orientata pe Sarcini
Pentru disciplinele individuale sau fazele proiectarii, (ex.,
proiectarea aranjarii birourilor intr-o cladire administrativa)
acelasi desen de referinta este necesar pentru fiecare nivel in
parte. Pe masura ce lucrati, aveti nevoie sa treceti frecvent
de la un nivel la altul.
Daca lucrati cu layere, nu veti avea nevoie sa grupati de
fiecare data desenele necesare sau sa creati mape pentru
fiecare proiect nou. Definiti doar setul de layere de care
aveti nevoie pentru o anumita faza de proiectare si
introduceti-le ca un standard de birou specific. Puteti
reutiliza setul de layere de fiecare data cand aveti nevoie,
chiar si in cadrul unor proiecte noi.
Avantaje in timpul fazelor de analiza
Pentru ca elementele de arhitectura (cum ar fi stalpii si
peretii) sa interactioneze, ele trebuie pozitionate in acelasi
desen. La fel si in cazul operatiunilor de analiza si evaluare.
Cu ajutorul layer-elor aceste cerinte sunt indeplinite.
144 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
Intocmirea planurilor de plotare mult simplificata
Tipurile de plan sunt elemente ale configurarilor de layere,
care sunt utilizate la prelucrarea si intocmirea planurilor de
plotare. In momentul intocmirii planurilor de plotare pot fi
selectate elementele corespunzatoare tipurilor de plan,
astfel incat alegerea intre diferitele ordine de masura
(cincizeci sute) poate fi realizata prin actionarea unui
buton.
Schimb de date simplificat
Exportul desenelor catre layere DXF/DWG este simplificat
deoarece puteti atribui fiecare layer din desen unui layer
diferit DXF/DWG. La importul fisierelor DXF/DWG,
structura de layere DXF/DWG poate fi automat integrata in
ierarhia de layere.
Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 145
Interdependenta intre layere si desene
Utilizarea layerelor nu conduce la o divizare suplimentara a
datelor in desene, mai mult chiar, aceast interdependenta
intre cele doua elemente - layere si desene, este necesara
pentru proiecte de mari dimensiuni. De asemenea in
momentul utilizarii aceluiasi grad de diferentiere pentru
layere sunt evident necesare mai puine desene.
Numarul de desene folosite de dumneavoastra in procesul
de lucru nu depinde doar de dimensiunea proiectului ci si de
hardware-ul utilizat. In cazul intrebuintarii unor calculatoare
performante cu cantitate mare de memorie este posibila
comprimarea mai multor date intr-un singur desen fara a fi
influentata viteza de lucru. Permanent trebuie pastrat un
echilibru intre dimensiunea desenului si capacitatea
calculatorului, fara a impinge aproape de limita elementul
Hardware.
Interdependenta intre layere si desene depinde de
urmatorii factori:
Dimensiunea proiectului si numarul de colaboratori care
lucreaza in acelasi timp in cadrul acestuia.
Daca mai multi colaboratori lucreaza simultan la acelasi
element, de exemplu la un etaj, este necesara crearea mai
multor desene, in functie de aria de responsabilitate (de
ex.: aripa de est, partea centrala etc.)
Implicarea simultana in proiectare a mai multor
specialisti.
Intotdeauna trebuie utilizate desene separate pentru a
facilita activitatile simultane asupra aceluiasi proiect.
146 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
Ierarhia de layere
Administrarea layere-lor si structurii de layere este in
general responsabilitatea administratorului de sistem. Acesta
stabileste ce layere sunt folosite, seteaza grupe de planuri si
da drepturi de acces. Angajatii (arhitecti, ingineri etc.) sunt
impartiti in grupe si primesc drepturi de acces la diferite
layere.
Layerele sunt aranjate ierarhic intr-o structura. Exceptie face
layer-ul Standard care nu este integrat in structura. Structura
consta in trei nivele ierarhice:
Primul nivel indica disciplina (ex. ARHITECTURA,
INGINERIE).
Al doilea nivel indica domeniul (ex. Constructii,
Camere).
Pe al treilea nivel se situeaza layere-le. Fiecare layer are
o denumire intreaga si una prescurtata (e.g. CA_GEN,
General).

Presc. 3. Nivel 2. Nivel 1. Nivel
Layere
Desen
AR_GEN
AR_PERET
AR_ZID_P
AR_BET_P
AR_USCAT
General
Pereti
Pereti zidarie
Pereti beton
Pereti lucrari uscate
Arhitectura
ARHITECTURA

Prescurtarea layer-ului curent este afisata in bara de
instrumente Format.
Cand creati un proiect puteti stabili daca doriti sa folositi
structura de layere Birou sau Proiect. Informatii detaliate va
sunt oferite in Utilizarea resurselor proiectului.
Puteti sa salvati structuri de layere si sa le denumiti. Daca
ati atribuit tipuri de linie, acestea sunt salvate odata cu
structura de layere (cu acelasi nume de fisier plus extensia
.sty). Cand importati o structura salvata de layere, puteti
importa si acest fisier cu tipuri de linie.
Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 147
Grupe de Utilizatori
Dreptul de acces poate fi controlat la nivel de layer prin
utilizarea facilitatii Grupe de utilizatori. Aceasta optiune
este utilizata atunci cand sunt mai multi colaboratori intr-un
proiect. La instalarea cu Workgroup Manager, utilizatorii
vor fi impartiti pe grupe si li se vor da anumite drepturi.

Layere pentru arhitectura
Layere pentru instal. sanit.
Layere pentru instal.el.
Alte layere
Alte layere
IInginer instalatii
electrice
Arhitect
Inginer instalatii
sanitare
Toate layere-le Grupe de utilizatori
Utilizatori
Nicolae
Vasile
Ion
Dana

Grupele de utilizatori nu doar controleaza cine acceseaza
layere-le. Prin selectarea layere-lor necesare in timpul
desenarii, intregul proces poate fi facilitat.
Pentru accesul in mod urgent la layere dupa instalarea
programului va fi alocata grupa de utilizatori ALLPLAN.
Pentru aceasta grupa sunt definite drepturi de citire si scriere
pentru toate layerele, deci utilizatorii vor putea vedea si
modifica toate datele.
Utilizarea tipurilor de plan
Tipurile de plan reprezinta o combinatie de layere vizibile si
invizibile ce a fost salvata ca atare. In planul de plotare vor
fi inserate doar acele layere ce sunt continute in tipul de
plan.
148 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
Crearea unui proiect
Vom crea un proiect pentru a putea continua cu exercitiile
din lectiile urmatoare.
Pentru a crea un proiect
1 In meniul Fisier, dati click pe ProiectPilot / Gestiune....
Se deschide ProiectPilot.
2 In meniul Fisier, dati click pe Proiect Nou .

3 Introduceti pentru nume proiect Tutorial si dati click pe Next.

Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 149

4 Setati structura de layere pe Proiect si dati click pe Next.
5 Confirmati pentru urmatoarele casete de dialog dand click pe Next
si respectiv pe Finish.
6 Parasiti ProiectPilot dand click pe Inchidere din meniul Fisier.
Astfel reveniti in Allplan FT in proiectul Tutorial.


De fiecare data cand creati un proiect nou, puteti
specifica daca creioanele, tipurile de linie, stilurile de
hasurare, fonturile i cataloagele de materiale disponibile
acelui proiect au la baza standardul biroului de
proiectare sau daca sunt specifice proiectului. In
practic, in general, se foloseste standardul biroului de
proiectare.
BIROU: Alegeti aceasta optiune daca doriti ca diferite
proiecte din cadrul biroului de proiectare sa
foloseasca aceleasi setari (pentru hasuri, tipuri
de linie etc.). Daca lucrati in retea, standardul
biroului de proiectare va fi acelasi pentru toate
calculatoarele si numai utilizatorii cu privilegii
speciale pot sa-l modifice.
PROIECT: Alegeti aceasta optiune daca doriti ca setarile,
de exemplu pentru modele si hasuri sa fie
aplicate numai acestui proiect (in care caz
probabil vor fi diferite de cele utilizate in
standardul biroului de proiectare).
150 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
Crearea mapelor
Pentru exercitiile ce urmeaza este necesar sa va creati
propria structura a proiectului. In cazul unui proiect real, va
recomandam sa va organizati datele tinand cont de
Recomandari privind modul de organizare a unui proiect
pagina 155.
Pentru a crea o mapa
1 Dati click pe

Deschidere si activare.
2 Inchideti structura de desene pentru mapa 0 dand click pe semnul
minus din dreptul mapei denumite <Fara mapa> in caseta de dialog
Deschidere si activare.
3 Dati click pe Creare mapa in stanga sus, introduceti
denumirea mapei Model si apasati ENTER pentru a confirma.

4 Creati mapele Sectiuni si Vederi in acelasi mod.
5 Dati click pe Afisare/Ascundere desene.
Sfat: Pentru a deschide o
fereastra de detaliere intr-
un desen (la o scara mai
mare), desenul trebuie sa
apartina unei mape.
Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 151
6 Apasati tasta CTRL si selectati desenele 1, 2, 101, 111, 112 si 123.

7 Dati click stanga pe unul din desenele selectate si trageti-l spre
mapa Model fara a elibera tasta mouse-ului. Toate desenele
selectate vor fi atribuite mapei Model.
Daca ati selectat prea multe desene, puteti oricand sa mutati in
acelasi mod desenele nedorite in lista de desene.
8 Acum atribuiti desene celorlalte mape folosind informatiile din
tabelul urmator.
Tip: Selectati desenele ca
si in Windows Explorer:
Apasati tasta CTRL pentru
a selecta desene care nu
sunt pozitionate unul
dupa celalalt
(ex. 10, 16 and 28).
Apasati tasta SHIFT pentru
a selecta o serie de desene
alaturate (ex. 10 20).
Sau incadrati intr-o
fereastra de selectie
desenele cu mouse-ul.
152 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT

Mapa Numar desen Continut
Model 1 Axe
2 Linii de sectiune
101 Model parter
111 Model etaj
112 Garaj
121 Model acoperis
123 Acoperis
Sections 200 Sectiune A-A (2D)
201 Detalii A-A
202 Facilitati externe A-A
210 Sectiune B-B (2D)
211 Detalii B-B
212 Facilitati externe B-B
Views 300 Fatada Est, rezultat
ascundere
301 Detalii Est
302 Est, facilitati externe

9 Denumiti desenele dupa cum ati vazut in tabel.
10 Selectati un desen si confirmati cu OK.


Alte desene vor fi deschise in exercitiile urmatoare.
Ulterior vor fi atribuite unor mape dupa cum a fost descris
anterior.
Sfat: Modul de denumire a
desenelor v-a fost
prezentat in lectia 2 .
Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 153
Recomandari privind modul de organizare a
unui proiect
Allplan FT este un sistem flexibil care va permite
dezvoltarea propriilor solutii in proiectele specifice biroului.
Structura prezentata in acest manual se doreste a fi un ghid
pentru proiectele de mari dimensiuni pe care le veti elabora.
Puteti folosi intreaga structura sau doar parti din ea.
Pe masura ce parcurgeti materialul veti putea aduce
modificari proiectului in functie de propriile cerinte. Dorim
sa subliniem din nou ca o structura bine gandita a
proiectului va va ajuta sa economisiti timp. Structura
prezentata are urmatoarea forma:
Desenele 1-99 contin date generale, ce nu tin de
suprafetele cladirii; de exemplu, date legate de teren, axe,
linii de sectiune.
Proiectul propriu-zis al cladirii incepe de la desenul 100.
Prima cifra indica nivelul, iar ultimele doua ofera
informatii despre continut. Ordinea in care sunt denumite
desenele trebuie sa fie aceeasi pentru toate etajele.
Incepand cu desenul 1000 pot fi pozitionate vederile si
sectiunile.
Folositi desenele incepand de la 2000 pentru detalii.

154 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
Configurarea layerelor
Cand ati creat proiectul, ati setat structura de layere pe
Proiect. Prin urmare toate setarile pe care le veti face se
aplica doar acestui proiect. Standardul biroului nu se
modifica. Probabil veti utiliza standardul biroului in munca
de zi cu zi. Setarile de birou vor fi definite de
administratorul de sistem si vor fi valabile pentru intreg
biroul.
Allplan FT va ofera o structura de layere care raspunde unei
game largi de cerinte.
Puteti de asemenea sa va definiti propriile layere/ierarhii de
layere. In cadrul acestui tutorial veti folosi layerele din
categoria principala de Arhitectura.
Puteti stabili daca proprietatile de format (linie, culoare,
creion) vor fi specifice layerelor sau vor fi setate de
utilizator.
In acest tutorial nu vom seta de la inceput atributele pentru
fiecare layer; aceste setari vor fi facute pe masura ce
desenati.
Pentru a dezactiva preluarea atributelor
1 Dati click pe Selectie layere din meniul Format.
2 Dezactivati optiunile Preluare creion, linie si culoare din pagina
Selectie Layer/vizibile.



Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 155
Definirea tipurilor de plan
Tipurile de plan reprezinta o combinatie salvata de layere
vizibile si invizibile.
Cand va setati planurile de plotare sau in timpul lucrului cu
desenele, activarea unui tip de plan este un mod rapid de
afisare/ascundere a acelor layere care sunt necesare in
anumite situatii. Mai intai creati si denumiti tipuri de plan.
Apoi atribuiti layere acestor tipuri de plan.
Pentru a defini tipuri de plan
Caseta de dialog Layer este inca deschisa.
1 Intrati in pagina Tip plan si dati click pe Definire si modificare Tipuri
de plan.

2 In caseta de dialog Gestiune tip plan dati click pe Tip de plan
nou....
3 Denumiti primul tip de plan BS Introducere si confirmati cu OK.

4 Repetati pasii 2 si 3 pentru a crea urmatoarele tipuri de plan:
- TP Constructie
156 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT
- Model
- EC Camere
Puteti atribui orice denumire doriti. Prescurtarile au urmatoarea
semnificatie:
- TP: Tipuri de plan, care vor fi plotate
- EC (Ecran)
- Model: contine elementele pentru vizualizarea 3D.
5 Confirmati cu OK introducerile facute in Gestiune-tip plan.

Apoi specificati ce layere vor fi vizibile si care invizibile
pentru fiecare Tip de plan.
Pentru a defini statutul layerului
Caseta de dialog Layer este inca deschisa.
Primul tip de plan BS Introducere este afisat..
1 Deoarece numai cateva layere vor fi vizibile, incepeti prin a seta
toate layerele de Arhitectura ca fiind invizibile. Pentru a face
aceasta, dati click dreapta pe nivelul ARHITECTURA si selectati
Invizibil din meniul contextual desfasurat.

2 Apoi tineti apasata tasta CTRL si selectati layerele ce vor fi vizibile in
tipul de plan BS Introducere (vezi tabelul de la pagina 158).

3 Dati click dreapta pe selectie si alegeti Vizibil.
Manual Capitolul 3: Organizarea proiectului 157

4 Dati click pe Salvare pentru a pastra setarile facute .
5 Selectati urmatorul tip de plan in lista si faceti setarile
corespunzatoare. (vezi tabelul de la pagina 158).
Sfat: Puteti incepe prin copierea setarilor de vizibilitate ale unui tip
de plan pe care l-ati definit deja; aceste setari pot fi configurate
apoi.

158 Capitolul 3: Organizarea proiectului Allplan FT

Structura Layer Prescurtar
e
BS
Introducere
TP
Constructie
Model EC
Camere
Constructii General 01 CO_GEN01
General 02 CO_GEN02
Rastru CO_RAST
Mobilare CO_MOB
Sanitare CO_SANI
Text Text 1:100 TX_100
Linii cote Linii cote 1:100 LC_100
Arhitectura Pereti AR_PERET
Stalpi AR_STALP
Planseu AR_PLANS
Planuri AR_PLAN
Acoperis AR_ACOP
Scari AR_SCARI
Descrieri AR_DESCR
Cota nivel AR_COTE
Cota parapet AR_PARAP
Camere Camere CA_CAMER

6 Dupa ce ati atribuit layere fiecarui tip de plan, dati click pe Salvare
si apoi confirmati cu OK.


158 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Capitolul 4: Proiectul
Cladirii
Pentru realizarea exercitiului urmator este necesara existenta
modulelor Arhitectura generala si Pereti, Plansee,
Elemente Constructie. Verificati prin intermediul
CAD-Navigator daca ati cumparat cele doua module.

In acest capitol veti desena parterul unei cladiri rezidentiale.
Pe masura ce veti desena, ALLPLAN FT va genera in
fundal modelul tridimensional al cladirii, care poate fi
vizualizat in orice moment.
Dupa realizarea parterului veti trece si la constructia
etajului.
Pe parcursul proiectarii veti utiliza instrumente de baza
arhitecturale cum ar fi: pereti, stalpi, usi, ferestre si plansee.
De asemenea veti aplica simboluri inteligente si cotele
pentru plan parter. Veti intrebuinta ferestrele pentru afisarea
diferitelor vederi ale constructiei.
Va recomandam parcurgerea in totalitate a exercitiilor pas
cu pas.

Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 159
Exercitiul 3: Parterul

160 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Setarile
In afara setarilor de baza in cazul intrebuintarii modulelor de
arhitectura sunt necesare a se efectua setari privind creionul
ce va fi folosit pentru aplicarea hasurilor elementelor
arhitecturale, cataloagelor de materiale, etc.

Efectuarea setarilor initiale
C Alegeti proiectul Tutorial.
1 Faceti click pe Deschidere si activare (bara de instrumente Stan-
dard).
2 Alegeti din mapa Model desenul 111 EG Model pe care-l veti activa.
3 Confirmati cu OK.
4 Activati in CAD-Navigator modulul Arhitectura generala.
5 Faceti click pe Optiuni (bara de instrumente Standard), alegeti
Optiuni generale iar in pagina Unitati pentru Dimensiuni lungimi
alegeti m.
6 Faceti click din nou pe Optiuni si alegeti Arhitectura.
7 Activati in zona Creion, Linie, Culoare caseta de control Linie fixa la
hasuri arhitectura si alegeti pentru Creion hasura: 1 0,25

Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 161

8 Activati optiunea Afisare toate elementele de arhitectura in 3D cu
linie plina.
In acest tutorial nu veti utiliza Catalog nem_pos (Catalog elemente
SirAdos) ci anume listele proprii a caror continut il veti stabili
personal.
9 Faceti click pe Catalog in Ordonare catalog elemente si alegeti din
Pulldowns introducerea katlg1.

10 Confirmati toate atribuirile catalog si optiunile de arhitectura cu


11 Stabiliti pentru Scara de referinta (meniul Vedere sau in Linia de
stare) valoarea 100.

162 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Cand lucrati cu instrumentele din modulele de arhitectura,
lucrati efectiv tridimensional. Pentru a defini cu acuratete
pozitia unui element arhitectural, cum ar fi un perete, in
spatiu, este necesar sa cunoasteti cotele ce definesc
inaltimea elementului si anume cota marginii inferioare si
cota marginii superioare. Aceste valori ale inaltimilor pot fi
introduse ca valori absolute - insa, acest mod de lucru
implica un mare efort de calcul. ALLPLAN ofera o varianta
mult mai eleganta: utilizarea planurilor standard de lucru.
Planuri standard de lucru
Conceptul planurilor de lucru in ALLPLAN FT va fi
discutat in detaliu in urmatorul capitol. Insa, pentru inceput,
trebuie sa va imaginati planurile standard de lucru ca doua
planuri orizontale si paralele, invizibile, (unul superior si
unul inferior) care se intind la infinit, limitand superior si
inferior toate elementele dintr-un desen. Inaltimea dintre
planurile de referinta poate fi setata la valori diferite in
fiecare desen.
Standard este de 2,50m cu planul inferior la 0,00m si planul
superior la 2,50m. Nivelurile (marginile) superioare si
inferioare ale elementelor arhitecturale pot fi definite
raportandu-le la planurile de lucru. Pentru parterul acestei
cladiri vom considera urmatoarele: Suprafata finisata a
pardoselii este situata la cota 0. Deoarece lucram in
dimensiuni fara finisaje (la rosu) inaltimea pardoselii va
avea -0,11 m. Aceasta este inaltimea la care trebuie sa setam
planul standard de lucru inferior. Margine superioara a
planseului deasupra parterului este situata la cota 2.64 m.
Aceasta este cota la care trebuie setat planul standard de
lucru superior.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 163

Sfat: Pentru schimbarea
inaltimii standard a
planurilor de referinta,
folositi functia
Planuri de referinta
standard din modulul
Arhitectura generala.
164 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT

Setarea planurilor standard de lucru
1 Faceti click pe Planuri standard de lucru (Flyout Planuri si
Acoperisuri).
2 In campul dialog introduceti urmatoarele valori :
CS-STD (pentru planul standard superior): 2,64
CI-STD (pentru planul standard inferior): -0,11

3 Confirmati cu .
Aceste setari sunt active pentru desenul 111.

Sfat: Folosind functia
Planuri de referinta
standard, puteti defini
setarile pentru desenele
noi. Aceast lucru este
util pentru cladirile
mari, atunci cand veti
defini mai multe desene
pentru acelasi etaj.
Aceasta atribuire
standard nu este folosita
in acest manual.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 165
Peretii
Informatii generale
Functia Perete poate fi folosita pentru a desena mai
multe tipuri de pereti:
Perete drept
Modul de introducere este acelasi cu cel de la liniile din
modulul Consructii 2D.
Pereti in dreptunghi
Se pot crea patru pereti in unghi drept intr-o singura
operatie modul de introducere este acelasi cu cel de la
dreptunghiurile din modulul Constructii 2D.
Perete circular
O polilinie este folosita pentru a aproxima cercul. Acest
lucru are ca rezultat obtinerea de portiuni scurte de perete
drept care pot fi apelate ca un singur element.
Perete circular
Se pot crea pereti in acelasi mod ca cercurile din modulul
Constructii 2D. Se pot desena cercuri intregi sau arce de
cerc.
/ Pereti poligonali
Asemenea peretilor circulari, puteti folosi aceasta optiune
pentru a desena pereti cu un numar arbitrar de colturi,
delimitati de un arc de cerc. Se va face o diferentiere
intre peretii inscrisi si cei circumscrisi intr-un / unui
cerc imaginar.
Inscris inseamna ca segmentul initial si cel final al
peretilor au jumatate din lungimea unui segment intreg.
Divizarea se face printr-o tangenta la cercul introdus de
dumneavoastra in momentul in care ati definit conturul
geometric.
Circumscris inseamna ca segmentul initial si cel final
al peretilor au lungimea unei sectiuni normale. Divizarea
se face printr-o secanta la cercul introdus de
166 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
dumneavoastra in momentul in care ati definit conturul
geometric.
Peretii-element
Aceasta functie deseneaza pereti pe baza elementelor 2D
(ex., linii, polilinii, spline) sau elemente compuse.
Peretele este desenat de-a lungul elementului suport.
Acesta nu este modificat de functie.
Pereti-spline
Folositi aceasta functie de desenare a peretilor asa cum
folositi un spline in modulul Constructii 2D.
Prin click pe Proprietati apare o caseta de dialog in
care puteti defini mai exact peretii. Introduceti valorile
pentru inaltimea peretelui, a grosimii si a distantei fata de
planul de referinta. Puteti de asemenea defini proprietati
suplimentare precum tipul de lucrare, materialul, stilul
hasurii (sau motivul / umplutura), precum si rate de
prioritate.
Nota: Pentru a economisi timp, definiti materialele si
atributele suplimentare cand introduceti peretii. Allplan FT
utilizeaza informatia pe care o definiti aici pentru analize si
rapoarte ulterioare in functie de tipul de lucrare. Desigur,
puteti apela aceste materiale si atribute ulterior.
Peretii sunt desenati in general ca elemente de baza 2D. Ca
exemplu, desenati un perete drept ca si cum desenati linie
dreapta toate constructiile ajutatoare disponibile atunci
cand desenati o linie sunt valabile si pentru desenarea unui
perete.
Singurul lucru pe care trebuie sa-l faceti este sa definiti
directia extinctiei si s-o introduceti in Proprietati din
caseta de dialog. Abordarea standard va defini inaltimea
peretelui folosind planurile de referinta: Definiti inaltimea
planurilor de referinta standard o singura data. Toti peretii
asociati acestor planuri vor fi in mod automat corecti.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 167
Alte tipuri de pereti
Tipurile de pereti listati mai sus sunt completati de pereti cu
forme libere. In acelasi timp, exista diverse functii automate
pe care le puteti folosi pentru a genera pereti simpli sau
complecsi pe baza liniilor (schite, de exemplu), linii paralele
(ex., contururi 2D ) sau pe baza camerelor pe care le-ati
definit anterior, precum si planuri 2D obtinute din diferite
desene. In acest fel, puteti converti rapid un desen 2Dintr-un
tip complex de lucrare 3D.

168 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Desenarea Peretilor
Pozitia peretelui este determinata de urmatorii 4 factori:
Punctul de inceput
Punctul de sfarsit
Directia de extindere
(relativ la linia imaginara ce uneste punctul de inceput si
de sfarsit)
Inaltimea fata de planurile standard de lucru
Pentru a va asigura ca peretele este afisat corect la scara,
puteti defini grosimea lui si puteti selecta un stil de hasura
sau umplutura pentru el.
De asemenea, este posibila selectarea unor parametri
aditionali cum ar fi materialul si tipul lucrarilor.
Peretii drepti exteriori
Peretii exteriori ai parterului vor fi construiti din zidarie si
vor avea grosimea de 36,5 cm. Introduceti aceste informatii
inainte de a desena peretele.
Setarea proprietatilor elementelor
C Activati din CAD-Navigator modulul
Pereti, Plansee, Elemente constructie.
1 Faceti click pe Perete (Flyout Arhitectura).
2 Selectati creion (2) 0.35 si tip de linie 1 (meniul Format).
3 Faceti click pe Proprietati.
4 Introduceti urmatorii parametri:
- Faceti click pe iconul La rosu ce reprezinta perete cu
un singur strat.
- In sectiunea Parametru faceti click pe primul rand
din coloana Material.
- In caseta lista care apare, faceti click pe
Caramida si confirmati cu . (Prin aceasta
cuvantul Caramida va apare ca articol in caseta lista.)
- In mod similar introduceti pentru perete grosimea de
0,365.
Sfat: Puteti modifica
proprietatile peretelui
(exceptand grosimea lui)
si dupa crearea lui
folosind Modificare
proprietati elemente de
arhitectura.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 169
- In sectiunea Atribute optiunea Lucrari faceti click pe
Lucrari de zidarie.
- Faceti click in campul Prioritate si introduceti 365.
Valoarea prioritatii controleaza modul in care se vor
intersecta peretii. In punctul in care se intalnesc doi
pereti o gaura va fi decupata in peretele ce are o
valoare mai mica a prioritatii. Faceti acest lucru pentru a
va asigura ca valorile calculate in analizele ulterioare ale
datelor despre cantitati (extrase de materiale, rapoarte si
programarea resurselor) nu vor fi masurate de doua ori.
- Setati pentru Tip de calcul: m.
- Activati optiunea Hasura.
Faceti click in campul situat sub acest buton si
selectati stilul de hasura nr. 5.
- Campul de dialog Perete va avea urmatoarea forma de
prezentare:

5 Faceti click pe butonul Inalt si in caseta de dialog Inaltime setati
marginile inferioare si superioare ale peretelui astfel incat ele sa fie
Sfat: Setarile pe care le-
ati introdus acum sunt
memorate de catre
sistem si vor fi pastrate
pana la o ulterioara
modificare.
170 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
asociate cu planurile de lucru superior, respectiv inferior.

- Margine superioara: faceti click pe si setati
Distanta la valoarea -0,2.
Aceasta setare va face ca marginea superioara a
peretelui sa fie adusa la acelasi nivel cu marginea
inferioara a planseului dintre parter si etaj, adica la 20
cm sub planul standard de lucru superior.
- Marginea inferioara: faceti click pe si setati
Distanta la valoarea 0.

6 Pentru confirmarea setarilor actionati .

Introducerea datelor in formularul de proprietati
Pentru a introduce o valoare faceti click pe campul de
introducere. Valoarea va fi introdusa prin intermediul
tastaturii si confirmata prin actionarea tastei ENTER.
Pentru a introduce valori in listele definibile de utilizator
(valori folosite frecvent) faceti click pe .
Pentru a aplica setari faceti click pe / OK.
Pentru a renunta la setari apasati sau ESC.


Sfat: Pentru pereti
multistrat puteti seta la
valori diferite inaltimea
fiecarui strat, precum si
distanta dintre fiecare
lazer si planuri, daca
aveti nevoie de straturi
cu inaltimi diferite !

Sfat: Informatii
suplimentare despre
instrumentul Perete le
puteti obtine actionand
tasta
F1
care face legatura cu
Help- Online.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 171
In acest moment sunt stabilite proprietatile peretelui.
Definiti acum layerul pentru perete, precum si creionul
respectiv tipul de linie cu care vor fi reprezentati peretii.
Peretele va fi construit in layerul Arhitectura/Perete
AR_PERET.
Pentru fiecare functie va fi selectat un layer activ in care
vor fi desenate elementele noi. Layerul activ este
independent de proiect atata vreme cat este asociat cu
functia si nu a fost selectat un alt layer.
Selectarea layerelor active
C Functia Perete este inca activa.
Masca de proprietati este inchisa.
1 Faceti click pe Selectie layer (bara de instrumente Format).

2 Daca layerul AR_PERET este afisat in lista de selectie rapida faceti
click pe el.
3 Daca layerul AR_PERET nu este afisat in lista de selectie rapida
faceti click pe Continut lista si activati-l prin click dublu.


Sfat: Selectia layerelor
Procedati mereu in felul
urmator:
- Selectati prima data
functia.
- Verificati
prescurtarea
layerului in bara de
instrumente Format.
- Schimbati layerul
daca este necesar.

Sfat: Pentru o mai buna
prezentare a layerului
definit faceti click in
meniul Format pe
Selectie layer. Comutati
pe tab-ul Selectie
Layer/Vizibile si activati
optiunea
Listare layere existente
in desen.
172 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Dupa ce ati introdus aceste setari puteti desena peretii. In
acest exercitiu valorile reprezinta dimensiunile exterioare,
de aceea directia de extensie a peretelui este catre interiorul
cladirii.
Desenarea peretilor drepti
1 Faceti click pe Perete drept.
2 Definire Parametrii / Punctul initial
Faceti click in suprafata de desen pentru pozitionarea punctului de
inceput al peretelui si introduceti pentru lungimea dx valoarea :
1,25.
3 Parametrii / Directia de extensie (stanga/mijloc/dreapta)
Faceti click oriunde deasupra peretelui.
Desenati ceilalti pereti ca o polilinie, introducand valorile pentru
lungime de-a lungul axelor x si y.
4 Introduceti urmatoarele valori:
dY : -4,5 dX : 1,375
dY : -2,5 dX : 6,615
dY : 2,5 dX : 1,375
dY : 8,74 dX : -4,635
dY : 1,75









5 Pentru a termina desenarea peretelui, respectiv a functiei activate,
apasati de doua ori tasta ESC.

Sfat: Daca vreti sa
vedeti intregul desen
selectati Regenerare
tot ecranul.



Sfat: Puteti parasi o
functie fie cu ESC fie
facand click cu tasta
dreapta a mouse-ului
intr-o bara de
instrumente.

C Di rectia de Extensi e
C
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 173
Perete curb
Un perete curb va fi folosit pentru a inchide conturul
exterior definit de ceilalti pereti. Un perete curb are la baza
de fapt o parte a unui poligon regulat cu un mare numar de
segmente. Cu cat numarul de segmente pentru curba este
mai mare, cu atat curba va fi mai fina. Un perete curb poate
fi compus din pana la 40 de segmente. In acest exemplu (un
sfert de cerc), nu vom avea nevoie de mai mult de 20 de
segmente.
Definirea segmentelor peretilor curbi si peretilor-
element
1 Faceti click pe Optiuni (bara de instrumente Standard) si alegeti
Arhitectura.
2 Faceti click in sectiunea Creare pereti pe Impartire pereti circulari,
pereti din elemente.
3 La Numar impartiri introduceti valoarea 20.
4 Alegeti pentru Pozitia primei parti optiunea Tot.

5 Pentru confirmarea setarilor din casetele dialog apasati .
174 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
In plus fata de punctul de inceput, cel de sfarsit si de directia
de extensie (ca la peretele drept), mai trebuie specificate
doar directia de extensie a arcului si raza lui.
Desenarea peretelui curb
C Pentru obtinerea unei vederi mai bune a zonei in care va fi desenat
peretele curb faceti click pe .
1 Faceti dublu click cu tasta dreapta a mouse-ului pe un perete
desenat. Va fi activata functia Perete iar proprietatile acesteia
vor fi preluate automat.
2 Faceti click pe

Proprietati, setati prioritatea la 300 si
confirmati cu .
In cazul in care peretii au aceeasi prioritate, un perete nou are
prioritate fata de cel existent in punctele in care ei se intersecteaza.
Pentru a va asigura ca cele doua capete ale peretelui curb nu vor
taia marginile peretilor drepti existenti in punctele de intersectie, a
fost setata o valoare pentru prioritate mai mica decat cea a peretilor
drepti.
3 Faceti click pe Perete circular.
4 Pentru a plasa punctul de inceput al peretelui, faceti click pe linia
peretelui (atentie : nu pe un colt !).
Punctul de referinta va fi afisat.
5 Mutati daca este necesar punctul de referinta in coltul din partea
stanga al peretelui si introduceti distanta de: 0,2.

C Punctul de inceput
Punctul de sfarsit

Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 175
6 Faceti click pe punctul de sfarsit al peretelui.
Va fi afisata o linie care serveste ca linie de referinta pentru directia
de extensie a peretelui si a arcului (curburii).
7 Indicati un punct astfel incat directia de extensie a peretelui sa fie
spre interior.
8 Indicati un punct in exterior pentru directia de extensie a arcului.

Perete = Directie extensie
perete
Arc = Directie extensie Arc
Punct de sfarsit
Arc
C Perete

9 Definire Parametrii / Raza / Centrul cercului
Introduceti pentru raza valoarea: 5,745 si apasati ENTER pentru
confirmare.
10 Se afiseaza linia peretelui astfel incat puteti verifica raza. Apasati
din nou ENTER.
11 Apasati ESC de doua ori pentru a confirma finalizarea desenului,
respectiv a functiei.













Sfat: Cand directia de
extensie a peretelui si
arcului sunt de acceasi
parte a secantei
marginea interioara a
peretelui defineste raza
lui.
Cand sunt pe parti
opuse linia exterioara a
peretelui va defini raza.
Sfat: Operatie similara
confirmarii cu tasta
ENTER obtineti si prin
click de doua ori cu
tasta dreapta a mouse-
ului pe suprafata de
lucru.
176 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT

Definirea razei / centrului cercului
- Raza: ALLPLAN va va propune ultima valoare
introdusa sau o valoare care este egala sau mai mare
cu jumatatea distantei dintre punctul de inceput si cel
de sfarsit al peretelui.
- Centrul: Ca un ajutor de orientare, o mediatoare va fi
afisata pe secanta. Pe mediatoare va fi afisat centrul
propus.
Definirea optiunilor
- Acceptati raza propusa de ALLPLAN si apasati
ENTER.
- Introduceti o valoare de la tastatura si apasati ENTER.
- Indicati si faceti click pe un punct de pe mediatoare
sau faceti click pe un alt punct semnificativ. Centrul
va fi mutat acum in punctul bazei perpendicularei
dintre punctul indicat si mediatoare.
Valoarea razei este afisata in linia de dialog; apasati
ENTER pentru a o confirma.
Pentru un sumar al
combinatiilor de taste sau
butoane scurtaturi consulta
si Help-Online.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 177
In acest moment va recomandam cotarea punctului central al
peretelui curb, care va mai fi utilizat frecvent in acest
exercitiu.
Cotarea punctului central al peretelui curb
C Activati din CAD-Navigator modulul Linie cota.
1 Pentru cotarea punctului central al peretelui curb utilizati
instrumentele Cotare orizontala si Cotare verticala (Flyout
Creare). Selectati layerul LC_100 (functia Selectie layer din bara de
instrumente Format).
2 In caseta de dialog Proprietati a instrumentului Cotare
orizontala, in Parametrii liniei de cota, pagina Cifra cota, alegeti
pentru Unitate optiunea m, cm.
3 Din meniul Creare alegeti Linie cota si faceti click pentru cotarea
peretelui curb pe Cotare curba.
4 Faceti click pe linia exterioara a peretelui iar din Instrumente
dinamice alegeti optiunea Raza.
In meniul Vedere Instrumente puteti stabili daca
Instrumentele Dinamice vor fi intergrate in bara de
stare sau prezentate independent pe suprafata de lucru.
afisare in spatiul de lucru
afisare linia de stare
C
C

5 Faceti click pe un punct prin care va trece linia de cota si finalizati
functia actionand de doua ori ESC (sau click cu tasta dreapta pe un
Flyout).

Sfat: Pentru a marca
centrul cercului faceti
click pe Punct Simbol
(Modul Constructii
2D, Flyout Creare).
Procedati la alegerea
- Nr. 1 Cruce, Punct
- Marime simbol 5,00
- Dependent de scara
de masura
- si plasati simbolul in
centru.
178 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Layere vizibile si invizibile
Deoarece pentru moment nu mai este nevoie de vizualizarea
liniilor de cota putem selecta pentru layerul cu linii de cota
optiunea invizibil.
Afisare-ascundere layer
1 Faceti click in meniul Format pe Selectie layer.
2 Alegeti optiunea Listare ierarhie totala layere.
3 Faceti click cu tasta dreapta a mouse-ului pe layerul
LC_100 Linii cota 1:100 si alegeti click dreapta Invizibil, blocat.

4 Confirmati cu OK.

In mod similar procedati si la afisarea vizibila a layerului.
Sfat: Daca nu ati activat
o functie, puteti activa
caseta de dialog Layer
prin dublu-click cu
butonul drept al mouse-
ului pe suprafata de
lucru.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 179
Layerul curent selectat-actual (afisat in bara de
instrumente Format) nu poate fi ascuns !
Selectati mai intai un alt layer, de exemplu
STANDARD.
Cum se procedeaza daca elementele nu mai sunt vizibile ?
Faceti click pe Selectie layer (meniul Format) si
activati toate layerele vizibile.
Daca elementele nu sunt totusi vizibile o cauza pentru
acest fapt poate fi: grupa de utilizatori selectata nu are
aceste drepturi de acces. Pentru aceasta alegeti, din
campul de dialog Layer sectiunea Grupe de planuri, o
grupa cu drepturi de acces sau va adresati
administratorului de sistem care va poate atribui astfel de
drepturi.
In ce layer se afla elementul ?
Impartirea elementelor pe layere individuale poate fi
verificata activand pe rand fiecare layer prin intermediul
Selectie layer (meniul Format).
Pentru a verifica layer-ul unui element faceti click cu
tasta dreapta pe element si selectati Proprietati Format.
Vor fi afisate toate proprietatile inclusiv layerul.
Puteti schimba chiar layer-ul elementului selectat in mod
frecvent. Dar layer-ele componentelor asociate (ex.
deschideri fereastra in perete) nu se modifica in acest
proces. Va recomandam sa utilizati Modificare
Proprietati Format.
Atribuirea unuia sau mai multor elemente ale layer-elor
poate fi modificata prin intermediul Modificare
proprietati format (Flyout Prelucrare). Aceasta
modifica layer-ele elementelor asociate.
180 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT

Pereti interiori
Pentru peretii interiori vor fi preluate toate proprietatile de la
cei exteriori; modificata va fi grosimea, modul de calcul si
prioritatea.
Crearea peretilor interiori
C Modulul Pereti, Plansee, Elemenente constructie este activ.
1 Click dublu cu tasta dreapta a mouse-ului pe peretele exterior. In
mod similar ati activat functia Perete si ati preluat simultan si
proprietatile. Nu mai este necesara setarea elementului de inaltime.
2 Dati click pe Perete drept.
3 Modificati Proprietatile:
- Grosime (m): 0,175
- Prioritate: 175
- Tip calcul: m
si confirmati cu .
4 Definire Parametrii / Punctul de inceput
Desenati primul perete interior facand click pe coltul interior si
indicand directia de extensie, ca mai jos.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 181
C C
C
Direcia de extensie

Nota: Daca peretii noi se potrivesc intre cei doi deja existenti sau
daca acestia se termina in punctele peretilor deja definiti anterior,
nu este necesar sa mai apasati tasta ESC pentru a termina inserarea
peretilor.
5 Pentru a plasa punctul de inceput al peretelui vertical faceti click pe
linia de sus a noului perete. Punctul de referinta va fi afisat.
6 Mutati punctul de referinta in colt si introduceti pentru distanta
dintre punctul de referinta si punctul de inceput al peretelui
valoarea: 4,135.
C
C
Direcie de
extindere
1

7 Introduceti pentru lungimea peretelui valorile : dX : 0 ; dY : 2,76; iar
directia de extindere = la dreapta.
8 Faceti click pe Proprietati si introduceti :
- Grosime (m): 0,115
- Prioritate: 115
confirmati apoi cu .
9 Faceti click in Instrumente Dinamice pe Constrangere
Ortogonala.
182 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
10 Faceti click pe coltul peretelui (vezi figura anterioara) pentru a
defini punctul de sfarsit al peretelui.
11 Acum desenati si ceilalti pereti interiori folosind informatiile din
imaginea alaturata.
Nu uitati sa introduceti pentru grosimea peretilor o valoare de 10
cm!
In mod suplimentar este necesara modificarea materialului in Rigips,
tipul lucrarilor in Lucrari/Atribute si modul de calcul (m) in Tip
calcul/Atribute. Optiunea Hasura va fi dezactivata.

12 Finalizati functia actionand tasta ESC.

Sfat: Finalizarea functiei
poate fi efectuata fie
actionand tasta ESC fie
click cu tasta dreapta a
mouse-ului intr-o bara
de instrumente.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 183
Utilizarea Punctelor de Referinta pentru introducerea elementelor de
arhitectura
Cand inserati o deschidere, de exemplu, intr-un perete, sau
uniti un perete interior cu unul exterior, trebuie sa faceti
click pe un perete. Punctul ales ar trebui sa fie in locul de
unde va incepe noul element. Distanta pana la cel mai
apropiat punct de referinta (ex. inceput de perete, colt de
perete, partea unei deschideri) apare in linia de dialog.
Punctul de referinta apare ca o sageata in culoarea liniei
ajutatoare. Punctul selectat (unde va incepe noul element)
este marcat printr-un patrat in culoarea linie ajutatoare.
Varful sagetii indica punctul pe care ati facut click.

Fig.: Introducerea elementelor de arhitectura folosind puncte de
referinta
A Punct de referintat; sageata indica spre originea noului element
B Originea noului element; setati prin click pe perete
d Distanta pana la punctul de referinta afisata in linia de dialog
Puteti utiliza distanta pana la punctul de referinta dupa
cum urmeaza:
Apasati ENTER pentru a confirma valoarea in linia de
dialog.
Introduceti o noua valoare in linia de dialog apasati
ENTER pentru a confirma.
Pentru a schimba pozitia punctului de referinta intrucat
distanta pana la celalalt colt al peretelui este o valoare
cunoscuta faceti doar click pe celalalt punct. Noua
distanta este afisata in linia de dialog.
Sfat: Pentru precizia
desenului nu este
necesar sa faceti click
exact acolo va incepe
noul element.
Introduceti doar
valoarea precisa in linia
de dialog.
184 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Nota: Allplan FT intotdeauna ia ca standard cel mai
apropiat punct de referinta.
Nota: Setari pentru peretii cu mai multe straturi constructive
In principiu introducerea peretilor cu multiple straturi
constructive se face in aceeasi maniera ca si pentru peretii
simpli cu un singur strat. Insa sunt necesare a fi amintite
urmatoarele particularitati:
Materialul, Grosimea, Tipul lucrarilor, Modul de afisare
(hasura, motivul si umplutura) trebuie sa fie definite
separat pentru fiecare strat in parte. Stratul activ curent
(adica cel la care se vor aplica setarile introduse) este
evidentiat in lista Param. si in sectiunea Reprezentare
din partea de sus a formularului de proprietati.
Puteti introduce setari diferite pentru inaltime si
prioritate pentru fiecare strat constructiv (setate in
sectiunea General).
Cand desenati peretele in vederea plana, valorile pe care
le introduceti sunt interpretate ca fiind valori pentru
partea interioara a peretelui. Directia de extensie a
peretelui este intotdeauna catre exterior.
Valorile de prioritate la peretii multi-strat
Daca primul layer ajutator intr-un perete compus reprezinta
partea exterioara, ar trebui sa i se atribuie cea mai mare
valoare de prioritate aceasta va asigura faptul ca maniera
in care diverse straturi intersecteaza colturile este calculata
corect.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 185
A
600
500
400
B
C


Simbol:
1 4

Directia in care se introduce peretele
drept
A Ratele de prioritate ale peretelui exterior:
Strat 1 = 600
Strat 2 = 500
Strat 3 = 400
B Partea exterioara
C Directia de extindere
Figura: valoarea de prioritate la peretii exteriori
compusi

Valorile de prioritate la intersectiile de camp
Pentru a obtine rezultate corecte la intersectiile de camp,
atribuiti aceeasi valoare pentru straturile ajutatoare care se
vor intersecta.
Aceasta se aplica atat la intersectiile desenate de voi cat si la
intersectiile ce reies ca rezultat al
Intersectie Perete cu perete si
Intersectie Perete cu o linie.
186 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
B
200
500
400
300
200
A
300 200
C


Simbol:
A Ratele de prioritate ale peretelui
exterior:
Strat 1 = 500
Strat 2 = 400
Strat 3 = 300
Strat 4 = 200
B Partea exterioara
C Ratele de prioritate ale peretelui
interior:
Strat 1 = 200
Strat 2 = 300
Strat 3 = 200
Figura: Valoarea de prioritate la intersectii de
camp

Peretii multi-strat cu diferite inaltimi de linie
Inaltimea peretilor multi-strat este definita in acelasi mod ca
la peretii cu un singur strat. Daca straturile individuale vor
mai mici (datorita unui planseu, de exemplu), verificati daca
Aceesi inaltime straturi este activa. Apoi puteti sa atribuiti
inaltimi diferite pentru strat al peretelui.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 187

Atribuiti inaltimea straturilor individuale ale peretelui fata
de planul standard superior sau inferior si pentru straturile
care au o inaltime mai mica introduceti valoarea grosimii
planseului ca valoare negativa in caseta dialog H.

Deschideri fereastra si usa in pereti multi-strat
Pentru a insera deschideri fereastra si usa in pereti multi-
strat, procedati ca la peretii cu un singur strat. In caseta de
dialog Proprietati, trebuie sa comutati pe pagina Tip.

Aici in functie de numarul de straturi definite puteti
alege dintre diferitele stiluri si introduceti valorile pentru
Distanta.
188 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT

Exemplu: Perete cu mai multe straturi constructive ,
fiecare avand diferite setari pentru inaltime
Setarea proprietatilor peretelui:

Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 189
Setarea inaltimii pentru stratul 1:
CS-Raportat la planul superior, Distanta: -
0,2
CI- Raportat la planul inferior, Distanta : 0
Setarea inaltimii pentru straturile 2 si 3:
CS-Raportat la planul superior, Distanta: 0
CI- Raportat la planul inferior, Distanta: 0



Planul standard de referin
superior
Planul standard de referin
inferior

Vedere in plan Vedere in sectiune
C Pentru exercitiul urmator va recomandam anularea tuturor
modificarilor prezentate mai sus.
190 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Proiectie si tehnica ferestrelor

Cand lucrati cu pereti sau alte elemente constructive printr-
un simplu click al mouse-ului puteti obtine o reprezentare
3D a constructiei realizate de dumneavoastra. Simbolurile
din cadrul proiectiei Standard sunt pozitionate in rama
ferestrei corespunzatoare.

In Allplan FT pot fi prezentate pe ecran si prelucrate
simultan mai multe proiectii. In fiecare fereastra va fi afisata
o sectiune oarecare, intreaga imagine sau o proiectie
izometrica.
Puteti alege dintre ferestrele (vederile) avute la dispozitie si
efectua modificari in mod individual in fiecare din acestea.

Optiuni de aranjare a spatiului de lucru selectat din
meniul Fereastra.



In partea inferioara a fiecarei ferestre este situata o bara
unde sunt pozitionate instrumente a caror functionalitate a
fost prezentata in capitolul Notiuni de baza (vezi stanga).
Regenerare tot ecranul

Definire zona imagine

Mutare ecran

Regenerare ecran

Marire ecran

Micsorare ecran

Derulare stanga



Plan
Izometrie spate/stanga
Vedere spate

Izometrie spate/dreapta
Vedere stanga
Vedere dreapta
Izometrie fata/stanga
Vedere fata
Izometrie fata/dreapta


Proiectie libera

Vedere precedenta

Vedere urmatoare

Salvare/incarcare vedere

Fereastra pemanenta in plan
apropiat (activat)

Fereastra pemanenta in plan
apropiat (dezactivat)



Calcul ascundere

Reprezentare sectiune

Copiere continut fereastra in
Clipboard
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 191
Urmatorul exemplu va exemplifica tehnica ferestrelor.
Tehnica ferestrelor: Vedere generala si de detaliu
1 Faceti click in meniul Fereastra pe 3 Ferestre
2 Faceti click in ferestra din partea superioara stanga pe Plan.

3 Faceti click in fereastra din partea dreapta pe Definire zona
imagine si alegeti o sectiune prin click pe punctele diametral opuse
(utilizati tasta stanga a mouse-ului).

In acest mod puteti prelucra detaliile avand simultan acces si
la intreaga constructie dintr-o alta fereastra.
192 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Reteaua de axe
In cadrul exemplului urmator veti proceda la pozitionarea
stalpilor, iar pentru simplficarea acestei operatii va
recomandam crearea unei retele de axe.
Crearea axelor
C Activati desenul 1 (rastru) iar desenul 111 setati-l pasiv in fundal in
modul editare. Activati din CAD-Navigator modulul Modulul
Extins Constructii.
1 Faceti click pe Creare axe (Flyout Creare).
2 Stabiliti in prima pagina pentru Directia X urmatorii parametrii
- Creion 7 0,13
- Linie 11
- Numar domeniu 5
- Depasire 0,3
- Activati in sectiunea Automat caseta de control
Creion, Linie, Culoare identic in toate domeniile.

Sfat: In Optiuni
generale, pagina Vedere,
Puteti specifica o
culoare pentru toate
elementele din desenele
de referinta.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 193
Ati creat astfel 5 domenii pentru care veti introduce in continuare
diferite distante.
Cu o valoarea a Depasirii de 0,3 fiecare axa va dep si cadrul
retelei (imaginea va fi prezentata in finalul exercitiului).
3 In sectiunea Domeniu faceti click pe sageata cu varful in partea
dreapta pentru a introduce setarile de distanta in fiecare domeniu:
Domeniu 1 2 3 4 5
Numar de axe 1 1 1 1 2
Distanta 1,25 1,375 6,615 1,375 1,25
4 In pagina Directie Y stabiliti formatul pentru descriere A B;
pentru setarile Creion, Linie si Depasire utilizati aceleasi valori ca
pentru Directia X, iar referitor la domenii creati un numar de 3.

5 In sectiunea Domeniu faceti click pe sageata cu varful in partea
dreapta pentru a introduce setarile de distanta in fiecare domeniu:

Domeniu 1 2 3
Numar axe 1 1 2
Distanta 9,4 2,5 2,755

194 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
6 Confirmati cu si selectati utilizand Selectie layer (bara de
instrumente Format) layerul CO_AXE.
7 Acum puteti defini din meniul Functiuni dinamice daca doriti sa
afisati reteaua de axe ca niste linii 2D sau 3D. Daca este cazul, faceti
click pe Linii 2D.
8 Faceti click pe suprafata de lucru pentru a defini locatia
Pozitionati axele pe partea stanga, langa partea superioara a
planului parter.
9 Punct initial, Linie de referinta / Unghi de rotatie
Confirmati valoarea propusa de sistem 0,00 prin intermediul tastei
ENTER (sau introduceti o alta valoare).
10 Faceti click pe Mutare (Flyout Prelucrare) si pozitionati axele
intr-un punct oarecare.
Pentru pozitionarea exacta a axelor pe plan va recomandam
utilizarea urmatoarelor setari pentru modulul Agatare punct:
11 Faceti click pe Cautare Puncte (Asistent Punct),
activati in pagina Puncte specifice caseta de control Puncte de
intersectie si dezactivati toate celelalte optiuni de agatare. In
pagina Cautare, Afisare activati optiunea Afisare simbol puncte
specifice.

12 De la punct / dx Catre punct
Faceti click pe rastrul de axe intr-un punct de intersectie si
pozitionati-l pe un colt al cladirii.
Sfat: Puteti mari un colt
din constructie folosind
Definire zona.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 195

13 Pentru cotarea rastrului utilizati valorile prezentate in imaginea
anterioara.
Asigurati-va ca folositi stratul DL_100.
14 Nu este necesar sa afisati liniile de cota in continuare. Ascundeti-le.
Pentru aceasta, click pe Selectie Layere (meniul Format), selectati
Set..., dublu-click pe DL_100 si selectati Invizibil blocat.

Daca reteaua de axe nu corespunde exigentelor
dumneavoastra puteti oricand produce unele modificari
prin intermediul Modificare axe (Flyout Modificare).
Operatiunile sunt similare celor de introducere, diferita
este insa asezarea axelor in plan.
In acest moment mai lipsesc axele pentru stalpi interiori.
Pozitia lor va fi determinata grafic.
Sfat: Rastrul mai poate
fi creat, similar
cartusului, cu linii
paralele.

196 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Construirea axelor suplimentare
C Layerul actual este CO_AXE.
1 Activati Constructii de ajutor inc/des si desenati doua diagonale
cu Linie.
C C
C

2 Dezactivati functia Constructii de ajutor inc/des.
3 Faceti click pe Preluare (meniul Format), apoi click pe Tot din
caseta de dialog Selectie pentru a selecta toate optiunile si selectati
o linie de axa existenta. Astfel setarile axei pentru layer, culoare
linie, grosime creion si tip de linie vor fi preluate in bara de
instrumente Format.

Desenati o linie orizontala si una verticala prin punctul unde se
intersecteaza liniile diagonale:
4 Faceti click pe Paralele la element (Flyout Constructii 2D),
alegeti o linie de rastru si faceti click pe Prin Punct = Punct de
intersectie.
5 Finalizati cu ESC.
Puteti sterge constructiile de ajutor.

Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 197
Stalpi
In acest moment puteti trece la desenarea stalpilor: cei
dreptunghiulari si cei interiori in desenul 111, iar cei pentru
garaj in desenul 112. Procedura este asemanatoare cu cea
folosita la desenarea peretilor; incepeti prin a defini
proprietatile, dupa care plasati elementul in desen.
Plasarea stalpilor
C Plasati desenul 1 Axe si 111 EG Model pasiv in fundal si activati-l
pe 112 EG Garaj.
C Stabiliti pozitia pentru desenul 112 utilizand Planuri de lucru
standard; pozitia celui superior la cota: 2,64 si a celui inferior la
cota : -0,11 (in mod analog setarilor din desenul 111).
1 Faceti click pe Stalpi (Flyout Arhitectura).
Verificati daca layerul AR_STALP este activat. Daca nu selectati-l
prin intermediul facilitatii Selectie Layer pozitionata in meniu sau
din bara de instrumente Format.
2 Faceti click pe Preluare (bara de instrumente Format),
dezactivati optiunea Layer din caseta de dialog Selectie si apoi click
pe pentru confirmare.
Acum faceti click pe linia unui perete. Setarile pentru Creion (2)
0.35 si Tip linie 1 vor fi preluate.
3 Faceti click pe Proprietati si introduceti-le in conformitate cu
cele din imaginea alaturata.
4 Verificati modul in care Inaltimea stalpului este definita (raportata
la ceilalti pereti):
- CS-Raportat la planul superior cu distanta -0,200
- CI-Raportat la planul inferior cu distanta 0
iar aceste setari le confirmati cu .
Sfat: Instrumentul
Stalpi il puteti folosi
pentru a crea orice alt
element de tip coloana :
picioare de masa,
postamente de lampa
etc.
198 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT

5 Din bara de instrumente a functiei Stalp setati pentru punctul de
transport Preview optiunea Central. Punctul initial al intersectiei
este definit din exercitiul anterior.
6 Pozitionati sase stalpi pe punctele in care se intersecteaza axele si
apasati ESC pentru a parasi functia.
7 Dati click pe Deschidere si activare,
selectati desenul 111 ca fiind activ si desenele 1 si 112 pasive in
fundal.
8 Dati click pe Stalp (flyout Arhitectura).
9 Dati click pe Proprietati si modificati raza: 0.125.
10 Plasati urmatorul stalp in punctul de intersectie a axelor in mijlocul
constructiei.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 199


15
10
13

11 Dati click pe Proprietati si modificati setarile conform cu
imaginea urmatoare:

200 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
12 Stabiliti Punctul de transport preview Dreapta sus.
13 Plasati stalpul in punctul in care axele se intersecteaza in partea de
sus dreapta a desenului.
Stalpul poate fi si rotit.
14 Modificati unghiul in Proprietati la valoarea 90.
15 Plasati stalpul in punctul de intersectie a axelor in stanga sus.
16 Apasati ESC pentru a iesi din functie.
17 Dati click pe Deschidere si activare si dezactivati desenele 1 si
112.
Va ramane activ doar desenul 111.

Stalpii rotunzi exteriori nu mai sunt vizibili deoarece
desenul in care se afla este inchis.

Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 201
Deschideri
Procedura de creare a unei deschideri usa, fereastra, nisa
sau degajare - este intotdeauna aceeasi. Diferente sunt doar
din punct de vedere al setarilor pe care le faceti.
Peretii si deschiderile sunt in Allplan FT ca si in realitate,
conectate. Daca mutati un perete se vor muta si deschiderile
din peretele respectiv.
In deschideri pot fi inserate macro-uri.
Macro-urile sunt simboluri 'inteligente' care se adapteaza
automat la dimensiunile deschiderii in care sunt inserate.
In urmatorul exercitiu veti folosi simboluri inteligente
pentru ferestre si semne conventionale pentru deschiderea
usilor.
Deschideri de usa
In proiectul nostru toate usile de la parter sunt usi simple.
Usa de la intrare are inaltimea de 2.135 m. Usile interioare
au 2.01 m.
Nu vom insera macro-uri momentan ci doar semne
conventionale pentru deschidere. Procedura pentru crearea
deschiderilor de usa se aplica si in cazul celorlalte tipuri de
deschidere.
Pentru a crea deschideri
Plasati prima latura a deschiderii
Introduceti proprietatile si setati inaltimea.
Introduceti latimea deschiderii.
Este suficient sa faceti o singura data setarile pentru
deschidere daca doriti sa creati o serie de deschideri
identice. Proprietatile sunt pastrate de sistem pana cand le
redefiniti.
202 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Pentru a desena usi
1 Dati click pe Usa (flyout Arhitectura-Deschideri).
2 Dati click pe Selectie layere (meniul Format) si activati layerul
AR_PERET.
3 Dati click pe linia peretelui exterior pentru a plasa primul punct al
deschiderii.
Punctul de referinta este reprezentat printr-o sageata, iar distanta
este afisata in linia de dialog.
4 Puteti muta punctul de referinta (daca nu se pozitioneaza ca in
imaginea de mai jos) dand click pe punctul unde doriti sa-l mutati.
C
C

5 Introduceti valoarea 3.18 pentru distanta (punct de referinta
stanga).
sau 3.435 (daca punctul de referinta e in dreapta).
6 Dati click pe Proprietati.
7 In pagina Deschidere, in sectiunea Vedere alegeti dreptunghiul.
8 In sectiunea Gol usa selectati simbolul pentru usa cu o deschidere.

Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 203
9 Dati click pe Inalt (Cote inaltime).
Aici setati cota inferioara si cea superioara a deschiderii.
Atentie! Cota superioara a deschiderii este de asemenea relativa la
planul de referinta inferior. Astfel, inaltimea usii nu se va modifica,
chiar daca inaltimea parterului se modifica.

10 Pentru Marginea superioara alegeti Relativ la cota inferioara
standard si introduceti urmatoarea dimensiune:
Inaltimea usii + pardoseala: 2.135 m+ 0.11 m: 2.245 m.
11 Pentru Marginea inferioara alegeti Relativ la cota inferioara
(distanta: 0.00) si confirmati apasand .

12 Debifati casetele Glaf si Macro.
Caseta de dialog Usi ar trebui sa arate astfel:
Sfat: Puteti modifica
simbolurile de
deschidere foarte usor:
activati functia Usa si
dati click in deschiderea
de usa. Selectati un
simbol diferit in caseta
de dialog care apare.
Vechiul simbol este sters
automat.

Asigurati-va ca ati
selectat layerul corect.
204 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT

13 Apasati pentru confirmare .
14 Introduceti latimea deschiderii in linia de dialog: 1.135.




15 Specificati directia de deschidere a usii.
O previzualizare a simbolului de deschidere este agatata de cursor.
Sfat: Valoarea pentru
latimea deschiderii
afisata in linia de dialog
este doar sugerata de
program, ea putand fi
modificata. Puteti crea
rapid o serie de
deschideri cu diferite
latimi folosind aceleasi
proprietati.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 205
Acum plasati usile interioare. Acestea vor avea o alta inaltime!
16 Dati click pe Usi din nou, pozitionati deschiderea intr-un perete
interior, deschideti Proprietati si selectati Inalt.
17 Alegeti Margine superioara relativa la la cota inferioara
standard, introduceti valoarea 2.12 si confirmati cu


pentru
ambele casete de dialog
.
18 Apoi introduceti toate deschiderile interioare.
Asigurati-va ca distantele si latimea deschiderilor sunt corecte.

19 Apasati ESC pentru a parasi functia sau dati click dreapta
pozitionand cursorul pe o bara de instrumente.

Sfat: Pentru a verifica
rapid desenul in vedere
3D, treceti intr-o vedere
isometrica.
206 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Deschideri de ferestre
In continuare vom insera deschideri cu macro-uri de
fereastra. Deschiderile nu vor avea aceeasi latime si inaltime
si nici inaltimea parapetului nu va fi aceeasi in toate
cazurile.
Glaful indica pozitia macro-ului in deschidere. Introducerea
valorilor corecte este importanta nu numai pentru
reprezentarea pe ecran, ci si pentru rapoartele pe care le veti
genera mai tarziu.
Sistemul va verifica daca suma valorilor pe care le
introduceti pentru glaf se potriveste cu grosimea peretelui.

Glaf



Ge: Glaf exterior

Gi: Glaf interior

L: Latimea
deschiderii la
rosu
Macro-uri
Macro-ul este un simbol inteligent care se adapteaza
automat la dimensiunile deschiderii in care este inserat.
Modul in care acest simbol este afisat pe ecran depinde de
scara de referinta.
La o scara de 1:100, de exemplu, elementul este afisat ca un
simplu contur, pe cand la o scara de 1:10, elementul este
afisat in detaliu. Macro-urile sunt salvate ca simboluri si pot
fi plasate in orice desen oricand.

In urmatorul exercitiu vom folosi un simbol inteligent din
biblioteca Nemetschek din directorul Standard. Nota: veti
putea face aceasta daca ati instalat macar simbolurile de
baza.
Sfat: Puteti modifica
glaful mai tarziu daca
este necesar folosind
instrumentul
Definire/Modificare glaf
(flyout Modificare).

Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 207
Folosind Modelare macro, puteti crea propriile simboluri
inteligente pentru deschideri de usi si ferestre. Informatii
detaliate veti gasi in lectia 7 Macro-uri.
Directia in care sunt inserate deschiderile (Usi si ferestre)
Daca dati valori diferite pentru glaful interior si cel exterior
sau daca doriti sa inserati deschideri in pereti multi-strat,
este important sa tineti cont de directia de introducere a
deschiderii:
Punctul de pe perete unde dati click defineste intotdeauna
exteriorul deschiderii.
Preview-ul deschiderii atasat de cursor este inchis pe
exterior si deschis pe interior.
Daca este nevoie, puteti schimba Punctul transport
preview inainte de a insera deschiderea in perete: aceasta
faciliteaza utilizarea colturilor sau liniile de imbinare
dintre pereti cand introduceti deschideri cu ajutorul
punctelor de referinta.
A Linia peretelui pe care dati click = partea exterioara a
deschiderii
208 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Pentru a putea afisa macro-urile cu mai multe detalii, vom
selecta temporar o scara mai mare de referinta.
Pentru a crea deschideri de fereastra
1 Dati click pe Scara de referinta (bara de statut) si selectati scara de
1:50.
2 Dati click pe

Ferestre (flyout Arhitectura) si, daca este necesar,
activati layerul AR_PERET.
3 Parametri / linie perete exterior.
Plasati un punct pentru prima parte a deschiderii pe partea
exterioara a peretelui si introduceti valoarea 0.615 pentru distanta
fata de punctul de referinta in linia de dialog.
Este important sa dati click pe linia exterioara a peretelui pentru
orientarea corecta a macro-ului.
C
Linie
exterior
perete

4 Dati click pe

Proprietati
.

5 Alegeti fereastra dreptunghiulara si bifati caseta Glaf.
In Reprezentare parapet, selectati optiunea ambele iar in Parapet:
creion/linie/culoare, selectati creion 2 (0.35) si linie 1.
Setati inaltimea deschiderii de fereastra.
7 Dati click pe Inalt.
8 Alegeti
Inaltime element in zona Margine superioara si
introduceti valoarea 0.51 (corespunde inaltimii
deschiderii).
Cota inferioara relativa la cota inferioara standard
in zona Margine inferioara si introduceti distanta de
1.75.
Sfat: Puteti muta
sageata care marcheaza
punctul de referinta
dand click pe un alt colt
sau alta imbinare de
pereti.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 209

9 Confirmati.
10 Bifati caseta Macro.

11 Din directorul Standard alegeti optiunea Ferestre cu click dublu si
confirmati selectia cu OK.
Sfat: Selectati una din
vederile standard pentru
a vizualiza macro-ul 3D.
210 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Caseta de dialog Ferestre va arata astfel:

12 Treceti in pagina Tip.
13 Introduceti urmatoarele valori:
- Glaf exterior : 0.09
Adancime fereastra : 0.10

14 Confirmati cu .

Sfat: Valoarea pentru
Inaltime parapet este
afisata in caseta de
dialog Ferestre.
Inaltimea parapetului
este distanta intre
parapet si planul de
referinta.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 211
15 Introduceti valoarea pentru latimea deschiderii in linia de dialog:
1.26.
Deschiderea de fereastra este creata cu macro-ul inserat.
Daca deschiderea de fereastra a fost definita ca fiind relativa la linia
exterioara a peretelui, atunci macro-ul este pozitionat corect.
Asigurati-va ca simbolul de deschidere este indreptat spre partea
interioara a peretelui. Daca este nevoie, folositi Definire zona
imagine pentru a mari zona cu deschiderea ferestrei.
Pentru a schimba pozitia macro-ului, dati click pe un capat al
deschiderii de fereastra.
16 Dupa ce ati pozitionat macro-ul corect, dati click dreapta in spatiul
de lucru pentru a confirma setarile.
17

17 Introduceti o fereastra cu aceleasi setari in peretele opus.
18 Introduceti urmatorul punct pentru deschidere de fereastra pe
peretele exterior din dreapta si in

Proprietati, dati click pe
Inalt si modificati parametrii pentru margine superioara si
inferioara (inaltimea parapetului) dupa cum urmeaza:

Sfat: Daca este necesar,
verificati pozitia macro-
ului intr-o vedere 3D.
212 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Folositi aceleasi setari pentru a desena si alte deschideri in peretele
din exterior dreapta.
19 Apoi introduceti deschideri si in peretele exterior din partea stanga.
Modificati parametrii pentru marginea inferioara din nou:

Desenati doua deschideri una peste alta pe peretele din fata.
20 Pentru a face aceasta, introduceti deschiderile in acelasi loc, dar cu
cote inferioare diferite:
Prima deschidere: 1.125; a doua deschidere: 1.875.
Inaltimea elementului este in ambele cazuri 0.635.
(Vezi imaginea alaturata.)
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 213
20
19
18


214 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Introduceti ferestre si in peretele circular si in peretele drept
alaturat.

In cazul peretilor circulari, linia care reprezinta glaful este
intotdeauna centrata din cauza curbei. Cand optiunea Glaf
este debifata, deschiderea de fereastra este doar un gol in
plan.
Deschiderile in peretii circulari pot fi create in asa fel incat
marginile glafului sa fie radiale sau paralele. (Setati aceasta
optiune in Optiuni Arhitectura). Pentru aceasta cladire
vom folosi setarea standard- Radial.
In acest exercitiu vom crea deschideri de fereastra fara
macro-uri acestea pot fi inserate mai tarziu, in urmatorul
exercitiu.
Pentru a insera deschideri de fereastra in pereti circulari
C Activati functia

Ferestre.
1 Folositi

Definire zona imagine pentru a obtine o imagine marita
a partii din stanga jos a peretelui circular.
2 Dati click pe linia exterioara a peretelui circular.
Asigurati-va ca sistemul nu gaseste un punct de capat.
Atentie la directia in care introduceti deschiderea: partea inchisa a
preview-ului trebuie pozitionata pe exterior. Daca este necesar,
alegeti un alt Punct transport preview.
Sfat: Daca sageata care
indica cel mai apropiat
punct de referinta nu
este afisata inseamna ca
ati introdus primul
punct la capatul unui
segment din peretele
curb. In acest caz,
apasati ESC, mariti zona
si incercati din nou.
Ca ajutor, puteti apela la
Puncte specific in
Cautare puncte.
Mesajul cursor "O" ar
trebui sa fie afisat
(punct liber).
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 215

C
C

3 Dati click pe coltul interior al peretelui circular.
Intr-o vedere detaliata veti observa cum punctul de referinta s-a
mutat.
O perpendiculara este trasata din colt pana la linia ce reprezinta
exteriorul peretelui.
4 Introduceti distanta: 0
5 Dati click pe Proprietati, debifati Macro si setati
Reprezentare parapet - exterior.




216 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
6 In Inalt introduceti urmatoarele valori:
Inaltime element: 2.26
Margine inferioara relativa la CI standard:0

7 Confirmati cu in ambele casete de dialog.
9 <Ferestre> Parametri / Punct final / Distanta la punct final al
deschiderii
Introduceti valoarea pentru latimea deschiderii: 1.105
10 Glaful interior/exterior la peretii circulari nu este vizibil! Doriti sa se
afiseze pe viitor acest mesaj?
Daca alegeti Yes, acest mesaj nu va mai aparea pana parasiti
programul. Alegeti No daca doriti ca acest mesaj sa fie afisat in
continuare.
11 Parametri / linie perete exterior
Plasati urmatorul punct de inceput exact la capatul primei
deschideri si confirmati pentru latimea deschiderii afisata in linia de
dialog.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 217
12 Repetati acesti pasi pentru a crea inca cinci deschideri astfel incat sa
fie generata o deschidere mare (alcatuita din 7 deschideri).
13 Inserati inca o deschidere in peretele ingust ce se intersecteaza cu
cel circular in partea de sus a desenului. Verificati daca Reprezentare
parapet este setata tot pe exterior.
14 <Ferestre> Parametri / Punct final / Distanta la punct final al
deschiderii
Introduceti valoarea pentru latimea deschiderii: 0.885

15 Apasati ESC pentru a iesi din functie.

Definirea punctului de referinta
Pentru a schimba pozitia sagetii care reprezinta cel mai
apropiat punct de referinta, puteti
- Sa alegeti un alt punct pe perete sau
- un punct din afara peretelui - punctul de referinta se va
muta in punctul peretelui care reprezinta piciorul
perpendicularei din punctul unde ati facut click pe acel
perete.
Sageata indica directia in care distanta dintre ea si micul
patrat este masurata. Aceasta valoare este intotdeauna
pozitiva, indiferent de directia pe axa. Introducand o
valoare negativa este posibil ca directia de masurare sa
fie oglindita.
Sfat: Aceasta deschidere
necesita precizie sporita
la alegerea punctelor.
Mariti zona cat mai
mult posibil pentru a
evita alegerea unor
puncte gresite.
218 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Acum vom insera macro-uri in deschideri.
Pentru a insera un macro
C Desenul 111 Model parter este activ.
Scara de referinta este inca setata la 1:50.
1 Dati click pe Asezare macro in deschideri (flyout Deschideri).
2 Dati click pe Macro in bara de instrumente dinamice si selectati
macro-ul "fereastra" din nou (OK).
Puteti de asemenea sa dati click pe un macro pe care l-ati inserat
pentru a-l copia.
3 Dati click pe deschiderea din peretele drept.
Macro-ul este inserat.
4 Mariti zona pntru a verifica pozitia macro-ului. Pentru a defini
corect directia de deschidere a ferestrei, dati click pe partea
exterioara a deschiderii.
5 Dupa ce ati pozitionat macro-ul corect, dati click dreapta in spatiul
de lucru pentru a confirma.
Macro-ul este inserat si plasat in acelasi layer cu deschiderea
(AR_PERET).
C
C

6 Dati click pe prima deschidere din peretele circular si inserati macro-
ul.
7 Plasati macro-uri si in celelalte deschideri de fereastra.
Veti observa goluri intre macro-urile din peretele circular. Aceasta se
intampla pentru ca macro-ul a fost definit in asa fel incat sa existe
o distanta intre detaliile afisate si marginea glafului. Puteti observa
acum ca marginile glafului in peretele circular sunt radiale.
Alternativa la aceasta este definirea propriilor simboluri inteligente.
8 Finalizati functia apasand ESC.
9 Setati scara de referinta la 1:100.

Sfat: Folositi
instrumentele din
dreapta jos pentru a
vizualiza macro-ul in
diferite vederi.
Cu Modelator macro
puteti sa creati si sa
salvati propriile macro-
uri.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 219
Izometrie spate/stanga:

220 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Hornuri
Trebuie acum sa inseram un horn (pentru evacuarea gazelor
de la instalatia de incalzire. Pentru aceasta vom folosi
functia Horn.
Pentru a pozitiona hornul
C Desenul 111 este activ.
1 Dati click pe Horn (flyout Arhitectura).
2 Cu ajutorul Selectie layere selectati layerul AR_HORN (bara de
instrumente Format).
3 Dati click pe Proprietati si selectati varianta 10.
4 Introduceti valorile:

5 Alegeti materialul, atributele si tipul de calcul si dezactivati
optiunea Hasura.
6 Stabiliti inaltimea .
Deoarece cosul va trece prin acoperis va fi definit astfel incat
marginea lui superioara sa fie pozitionata conform imaginii
alaturate pe CS Standard.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 221

7 Confirmati cu si stabiliti pentru Punctul de transport Preview
dreapta jos.
8 Pozitionati cosul in partea dreapta inferioara si finalizati functia cu
ESC.


222 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Controlul conceptiei
Controlul conceptiei se poate face direct utilizand tehnica
COM ce permite trecerea in modulul de Animatie.
Important : pentru Animatie este necesara setarea
numarului de culori pentru monitor pe minim 32768 sau
mai mult (setarea se poate face in Windows Control
Panel).
Verificarea conceptului cu ajutorul Animatiei
C Activati desenele 111 (activ) si 112 (activ in fundal).
1 Faceti click pe Selectie layer (meniul Format) sau dati dublu-
click pe spatiul de lucru.
2 Faceti click in pagina Tip plan si alegeti Model, confirmati apoi cu
OK.
3 Faceti click apoi cu tasta dreapta a mouse-ului in suprafata de desen
si alegeti din meniul contextual Animatie cu tot modelul (sau
actionati tasta F4).
Modelul va fi calculat iar dumneavoastra va puteti deplasa in
interiorul cladirii utilizand mouse-ul.
Aceste deplasari cu mouse-ul se fac pe suprafata unei
sfere imaginare. Modulul Sfera este setat prin definitie.
- Tasta din partea stanga: realizeaza deplasarea
camerei pe o suprafata sferica in jurul obiectului
- Tasta din mijloc: permite o deplasare liniara a
camerei stanga /dreapta sau sus/jos
- Tasta din partea dreapta: permite efectuarea de
zoom, respectiv apropierea/deprtarea de obiect
4 Pentru a parasi Animatia inchideti fereastra de animatie.

Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 223
Completarea desenului
Pentru a completa planul parterului, trebuie sa trasati
cunturul unui planseu deasupra stalpilor, sa terminati
parcarile si sa introduceti mobilierul. Toate acestea pot fi
facute folosind instrumentele din Constructii 2D.
Se recomanda stocarea separata a datelor 2D fata de cele
arhitecturale. De accea vom utiliza layerul 'CO_GEN 01'
pentru constructiile 2D.
Mai intai trebuie sa completam conturul planseului peste
stalpi astfel incat planseul sa se extinda in afara peretilor.
Vom folosi un alt creion si un alt tip de linie. Conturul
planseului este plasat in layerul CO_GEN01.
Pentru a desena conturul planseului
C
In
Navigator CAD selectati Constructii 2D.
1 In meniul Format, dati click pe Selectie layere, definire si
treceti in pagina Selectie layer / Vizibile.
2 Faceti click in Statut vizibilitate layere actuale cu tasta dreapta a
mouse-ului si alegeti din meniul contextual comanda Preluare
drepturi din grupe de planuri.
3 Marcati tipul de plan PL_Constructii si confirmati cu OK.
Prin aceasta toate layerele alocate in tip de plan PL_Constructii vor
fi vizibile.
4 Dati click pe Linie (flyout Constructii).
5 Activati layerul CO_GEN01 (bara de instrumente Format) si selectati
Creion (7) 0.13 si Tip linie 11.
6 Din bara de instrumente dinamice alegeti Constrangere
ortogonala si desenati planseul folosind stalpii ca ghid.
Cel mai simplu mod de a uni liniile cu marginea parapetului este
folosirea functiei Intersectarea a doua elemente (flyout
Modificare).
Sfat: Pentru selectia
layerelor, puteti folosi
combinatia de taste
CTRL+4.

Daca nu ati activat o
functie, dati dublu-click
dreapta in spatiul de
lucru.
224 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT


Parcarile
Pentru a afisa conturul planseului pentru garaje vom folosi
tot instrumentele de desenare 2D. Datele vor fi salvate in
desenul 112 si in layerul CO_GEN 01.
Pentru a inchide elementele
C Sunteti in modulul Constructii 2D.
Activati desenul 112 si pozitionati-l pe 111 pasiv in fundal.
1 Faceti click pe Polinii paralele (Flyout Constructii) si activati
layerul CO_GEN 01.
2 Numar parelele : 1
Distanta : 0,575 (ENTER!)
3 Pentru realizarea conturului parcarii selectati Creion nr. (8) 0.18 si
linie 8 (meniu Format).
4 Faceti click pe coltul casei si pe centrul stalpului.
O previzualizare a liniei paralele folosita pentru a inchide elemente
va fi afisata la distanta specificata.
5 Pentru distanta introduceti 0,6 si faceti click pe centrul stalpului din
stanga jos.
C

C
C
C

6 Modificati distanta la valoarea 0,575 si faceti click pe centrul
urmatorului stalp.
SFAT
Polilinii paralele :
Distanta pozitiva in
sens invers acelor de
ceasornic.
Distanta negativa in
sensul acelor de
ceasornic.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 225
7 Modificati distanta la 0,6 si faceti click pe coltul casei. Pentru
finalizarea introducerii traseului poligonal actionati ESC.
8 Desenati o alta polilinie paralela la o distanta constanta de -0,15.
Alegeti pentru creion nr. 2 0.35, pentru linie 1 iar punctele vor fi
introduse in aceeasi ordine.

A doua parcare va fi creata prin oglindirea si apoi copierea
primei parcari.
In acest exercitiu veti invata cum sa folositi instrumentele
filtru. Pe acestea le puteti folosi pentru a activa selectiv
elemente dintr-o zona.
Pentru a realiza copia simetrica a parcarii
1 Dati click pe Copie simetrica (Flyout Prelucrare).
Activati poliliniile desenate anterior.
2 Faceti click in Asistent - Filtru pe Filtru dupa element si alegeti
optiunea Linie. Folositi tasta din mijloc a mouse-ului pentru a
incadra parcarea intr-o fereastra de selectie rectangulara.
Polilinia va fi afisata in culoarea de selectie.
Mijlocul peretelui frontal va servi ca prim punct pentru axa de
rotire.
3 Faceti click pe Punct de mijloc (Asistent-Punct) si selectati cele
doua colturi ale partii frontale ale casei. Linia axei de simetrie va fi
atasata cursorului.
C
C
C
C
M
i
r
r
o
r

a
x
i
s

Axa de simetrie trebuie sa fie paralela cu axa y.
226 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
4 Faceti click pe Punct Delta (Asistent-Punct) si introduceti o
valoare dY diferita de zero (ENTER).
Va fi realizata cea de a doua parcare.
5 Pentru finalizare actionati tasta ESC.

Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 227
Mobilier
Puteti sa desenati acum mobilierul pentru parter.
Utilizati instrumentele din Constructii 2D si desenati in
layerul CO_MOB. Obiectele sanitare vor fi pozitionate
separat in layerul CO_SANI. Aplicand aceasta procedura
veti putea ulterior transfera aceste elemente (layere-le
aferente) in mod individual specialistilor.
Daca aveti instalate cataloagele de simboluri Arhitectur
2D si Simboluri de baza utilizati-le pe acestea pentru
crearea elementelor de mobilier.
Dupa parcurgerea etapelor de mobilare imaginea parterului
trebuie sa arate astfel:
:

228 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Daca simbolurile au fost desenate in mod gresit in cadrul
altor layere decat cele dorite, ele pot fi mutate. Elementele
unui simbol pot fi pozitionate pe layere diferite.
Simbolurile trebuie sa fie acum atribuite layerelor potrivite.
Dupa selectarea unei functii de modificare activati simbolul
prin click pe el cu tasta din mijloc apoi cu cea din stanga..
Aceasta combinatie de taste ale mose-ului selecteaza grupe
de elemente. Un simbol este intotdeauna o grupa de
elemente.
Pentru a schimba layer-ul
1 Dati click pe Modificare proprietati format (flyout Prelucrare).
2 Activati butonul Layer, dati dublu-click pentru a selecta layer-ul
CO_MOB si confirmati.

3 Activati toate simbolurile care vor fi mutate in layerul CO_MOB.
Pentru aceasta activati functia Suma si faceti click pe fiecare
simbol initial cu tasta din mijloc apoi cu cea dreapta a mouse-ului.
La final dezactivati din nou functia Suma

Sfat: puteti modifica
layer-ul unui element
folosind Proprietati
Format din meniul
contextual.
Elementele asociate (de
ex. Deschideri de
fereastra in pereti) nu
sunt modificate.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 229
Cotare si etichetare
Instrumentele de cotare si etichetare - din modulele Linii
cota si Text au fost deja descrise in cadrul capitolului 2
Primii pasi.
Pentru cotarea elementelor arhitecturale va fi utilizata o
noua functie destinata crearii complete a blocurilor de linii
de cota asociative: Cotare pereti.
Asociativ inseamna ca liniile de cote se actualizeaza in
mod automat daca peretii si deschiderile vor fi modificate.
Cotele, inaltimea parapetelor si specificatiile cotelor de nivel
sunt fiecare atribuite unui layer propriu. In acest fel se
pastreaza asociativitatea deoarece toate componentele sunt
pozitionate in acelasi desen.
Cotele cladirii sunt pozitionate in desenul 111, iar cele ale
parcarilor in 112.
Cotarea peretilor
In exercitiul urmator veti crea blocuri de linii de cota
asociative pentru pereti.
Pentru a cota peretii
C Activati desenul 111 iar pe 112 pozitionati-l activ in fundal.
1 Faceti click pe Cotare pereti (Flyout Arhitectura).
Activati layerul LC_100 (meniul Format).
3 Faceti click pe Proprietati.
4 Preluati din paginile Linie si Cifra parametrii setati pentru ultima
cotare.
5 Din pagina Bloc activati pentru cotele verticale urmatoarele optiuni:
- Cote exterioare
- Cote camera
- Cote deschideri cu inaltime
SFAT
Pentru o mai buna
vizibilitate puteti
dezactiva, utilizand
Selectie layer, layerele
de mobilier si de obiecte
sanitare.
230 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT

6 Confirmati cu .
7 Dati click pe peretii exteriori verticali din partea dreapta pe care
doriti sa-i cotati.
Acestia vor fi afisati in culoare de selectie.
8 Faceti click in spatiul de lucru cu butonul drept al mouse-ului
pentru a confirma. (peretii adiacenti interiori vor fi cotati in mod
automat.)
9 Linia activa de perete ca element de directie
Faceti click pe linia verticala a unui perete selectat pentru a definii
directia de cotare.
10 O previzualizare a blocului de cote va fi atasata de cursor;
pozitionati-o in desen.
11 Daca este necesar modificati setarile pentru blocul de cote din
Proprietati si cotati si ceilalti pereti.
SFAT
Puteti salva 4 combinatii
de tipuri de linie de cota
sub forma de combinatii
standard.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 231
12 Activati desenul 112 pozitionati-l in fundal pe 111 si treceti la
efectuarea cotarilor pentru parcari.

Inainte de asezarea blocului de cote puteti, prin
intermediul pozitionata in meniul dinamic sa
schimbati ordinea liniilor de cota. Cu introduceti in
mod automat o distanta intre blocul de cote si cursor.
Aceasta distanta este egala cu distanta setata intre liniile
de cota individuale din bloc. In acest mod pot fi imbinate
blocurile de linii de cota.

Liniile de cota pot fi personalizate in functie de dorintele
dumneavoastra fara a se recurge la pierderea asociativitatii.
In acest sens activati din CAD-Navigator modulul
Linie cota.
Introducere punct in linie (Flyout Modificare sau
Linie cota)
Stergere punct din linie (Flyout Modificare sau
Linie cota)
Pentru a modifica cotarea inaltimii folositi Modificare
inaltime element (Flyout Modificare). Acest instrument
se va utiliza pentru a modifica specificatiile inaltimilor
pentru deschiderile din zona intrarii in cladire.
Pentru a cota deschiderile din peretele curb folositi
Cotare curba (Flyout Creare). Cand faceti aceasta,
trebuie sa lucrati foarte atent cu punctele care vor fi
cotate - punctele de sfarsit ale fiecarei deschideri, care
vor servi ca puncte de start pentru urmatoarea deschidere
- nu sunt vizibile pe latura exterioara a parapetului.
Oricum, aceste puncte exista si ele pot fi cotate.

232 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Specificarea inaltimii parapetului si elevatiei
Pentru etichetarea desenului si pentru a verifica daca
elementele au fost cotate corect utilizati Inaltime parapet si
Cota nivel.
Aceste instrumente vor crea etichete inteligente adica
etichetele vor fi automat actualizate pentru a reflecta orice
modificare efectuata.
Pentru a afisa inaltimea parapetului
C Activati desenul 111.
1 Dati click cu tasta dreapta a mouse-ului pe un colt al deschiderii si
alegeti din meniul contextual Inaltime parapet (alternativ in
Flyout Arhitectura-Deschideri iar apoi click pe un punct al
deschiderii).
2 Activati layerul AR_PARAP.
3 Din bara de Instrumente dinamice alegeti pentru directia scrisului
optiunea Vertical.
4 Click in campul T-INA si introduceti: HP. (Acest text va aparea in
eticheta inaintea valorii.)

5 Faceti click pe Definitii parametrii/Introducere si stabiliti valori dupa
cum urmeaza:

6 Plasati eticheta langa fereastra.
Va fi masurata inaltimea de la planul standard de referinta inferior
pana la parapet.
Tip: For the sill height
specification to be based
on finished dimensions,
enter the height of the
floor finish in the Delta
BL field.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 233

7 Creati etichete si pentru celelalte ferestre. Verificati de fiecare data
orientarea.
Pentru peretele curb setati pentru directia textului optiunea Unghi
si faceti click pe o linie din macro cu scopul de a prelua unghiul.

8 Pentru finalizarea functiei apasati ESC.

SFAT
Deschiderile pot fi
indicate numai in vedere
plana. In cazul mai
multor ferestre
adiacente pe verticala
ALLPLAN va detecta
inaltimea ferestrei
superioare.
Pentru introducerea
inaltimii parapetului
inferior treceti in Flyout
Text. Preluati parametrii
de text de la cel existent
prin intermediul .
234 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT

Similar puteti plasa in cadrul de desen specificatii pentru
elevatii folosind Cota de nivel (Flyout Modificari 3D
sau Meniul contextual). In acelasi timp puteti defini
simbolul folosit pentru indicarea elevatiei superioare si
inferioare.
Figura urmatoare va arata desenul dupa specificarea
elevatiei pentru un perete :

SFAT
Atentie: este necesara
activarea layerului
corespunzator.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 235
Dupa cotare si etichetare, planul parterului trebuie sa arate
astfel. Inscriptionarea camerelor este pozitionata in layerul
Text 100.

236 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Schitarea scarii
In continuare veti trece la schitarea scarii utilizand
instrumente ce v-au fost prezentate in capitolul 2 Primii
pasi.
Pentru a desena conturul scarii
C Desenul 111 este activat.
1 Activati layerul CO_GEN 02 si desenati utilizand Linie,
Dreptunghi si Paralele la element (Flyout Constructii 2D) vangul
si treptele.
2 Folositi Mediatoare pe linie (meniu Creare Constructii) si
Linie pentru a desena linia pasului.
3 Folositi Linie, Cerc dupa centru si Stergere element intre 2
intersectii (Flyout Constructii 2D) pentru a desena simbolurile din
partea de sus si de jos a scarii.
4 Folositi Linie pentru a desena doua linii de sectiune in scara iar
elementele r mase anulati-le cu Stergere element intre 2
intersectii.
5 Modificati tipul liniei folosind Modificare proprietati format
(Flyout Prelucrare) si Suma.


Tineti cont de distantele intre pereti si utilizati functia
Suma.
SFAT
Daca selectati modulul
Constructii 2D veti
gasi pozitionate toate
instrumentele din modul
in Flyouts Crearea si
Modificare.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 237
Planseul
In acest moment parterului ii lipseste doar un planseu.
Procedeul de realizare al acestuia este similar crearii
peretilor: introduceti proprietatile elementului dupa care
definiti conturul planseului.
Setarea proprietailor plaseului
C Desenul 111 este activ iar cel cu nr. 1 este pozitionat in fundal.
Stabiliti cu Selectie layer Tipul de plan BS Introducere. (prin
aceasta layerul rastru trebuie sa fie vizibil.)
1 Faceti click pe Planseu (Flyout Arhitectura) si activati layerul
AR_PLANS.
2 Alegeti creionul nr. 2 (0.35) si linia 1 (meniul Format).
3 Dati click pe Proprietati.
4 Setati Inaltimea:

Marginea superioara a planseului va fi asociata planului standard de
referinta superior la distanta 0. Pentru a specifica grosimea
planseului introduceti o valoare pentru Inaltimea elementului in
sectiunea Margine inferioara.

5 Confirmati cu si introduceti celelalte setari in concordanta cu
imaginea alaturata.
Sfat: Functia

Planseu
poate fi utilizata intr-o
multime de situatii- de
la realizarea planseelor
pana la realizarea
fundatiilor.
238 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT




Ca si in cazul setarilor pentru alte elemente de arhitectura,
setarile pentru Planseu pot fi salvate ca stiluri sub un nume
ales de dumneavoastra.
Pentru a salva setarile elementelor ca stil
C Functia Planseu este activa iar formularul de proprietati deschis.
Daca nu, activati instrumentul Planseu si faceti click pe
Proprietati.
1 Faceti click in partea stanga a formularului pe Salvare
Standard.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 239

2 Dati click pe directorul Proiect, introduceti in sectiunea Fisier un
nume si confirmati cu .

Cand veti dori desenarea unui planseu avand aceleasi setari
faceti click pe Citire Standard si alegeti fisierul dorit:
Valorilesetate la proprietati vor fi preluate in mod automat.
Acum veti introduce conturul planseului. Acesta se va face
folosind layere acum in mod referinta - colturile servind ca
puncte de referinta pentru delimitarea conturului planseului.
Pentru a desena conturul planseului de-a lungul peretelui
curb, veti folosi instrumentele aditionale pentru introducerea
poliliniilor oferite de program.
Instrumente aditionale pentru introducerea poliliniilor
Acum puteti folosi aceste instrumente pentru a introduce sau a marca orice contur.
Intregul element: Genereaza o polilinie avand la baza elementul pe care ati facut
click. Punctul de start va servi pentru specificarea directiei. In cazul cercurilor si
curbelor, trebuie de asemenea sa introduceti o valoare pentru numarul de segmente
ale cercului sau arcului/curbei.
Portiune a unui element: Genereaza o polilinie bazate pe o portiune a unui
element. Portiunea este definita folosind punctele "de la punctul" si "pana la
punctul".
Punct de referinta: Identifica un punct de pe un element ca punct de start pentru
noul element. Acest punct de start este definit facand click pe un punct al
elementului si introducand o distanta dintre acesta si cel mai apropiat punct de
referint (afisat ca o sageata).
Detectare automata polilinii inchise: faceti click pe un punct al unei polilinii si
ALLPLAN va detecta intregul contur al poliliniei.
240 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Pentru a forta polilinia sa treaca de-a lungul conturului
peretelui curb, este necesara afisarea unei imagini marite a
acestei zone.
Pentru a introduce conturul planseului
C Functia Planseu este activa.
Faceti click in Asistent - Punct pe Cautare Puncte, activati in
pagina Cautare, Afisare optiunea Afisare simbol punct specific iar
in pagina Punct specific optiunea Punct de intersectie.
1 Alegeti prin intermediul Definire zona imagine o sectiune din
peretele curb si dati click pe primul colt.
2 Dati click apoi pe arc.
3 Din instrumente dinamice faceti click pe Domeniu de definire
elemente pentru poligon. Folosind acest instrument puteti include
orice portiune a unui element, in acest exemplu - al arcului, in
conturul poligonal.
4 De la punctul
Faceti click pe capatul peretelui curb (in partea de sus). Observati ca
simbolul atasat cursorului este afisat ca o cruciulita - ceea ce indica
ca puteti apuca un punct de intersectie.
5 Pana la punctul
Faceti click pe punctul unde axa orizontala intersecteaza arcul.
Pentru a apuca cu precizie acest punct fie afisati cu Definire
zona imagine o zona marita fie utilizati Punct de intersectie.
C
C
C
C

6 Faceti click pe coltul stalpului.
7 Repetati pasii de la 2 la 5 pentru ca polilinia sa urmeze conturul
arcului (vezi urmatoarea imagine).
De la punct: Punctul de intersectie intre arc si axa
Pana la punct: Afisati o imagine marita si selectati punctul de
jonctiune cu peretele (si nu cel de inceput al deschiderii!).
Sfat: Daca faceti vreo
greseala, puteti sa o
corectati imediat.
Numarul de anulari
posibile este nelimitat.
Dati click pe Anulare
din bare de Instrumente
dinamice.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 241

C
b From point
C
a Element
C
c To point

8 Modificati punctul de observare al planului si folositi colturile si
punctele axei pentru a defini urmatoarele puncte ale conturului
planseului. In continuare planseul va fi definit exact pe marginile
peretilor.
9 Faceti click pe coltul stalpului si pe punctul de intersectie dintre axa
si perete.

10 Apasati ESC pentru a inchide conturul poligonal si functia Planseu.

242 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Daca intampinati dificultati la definirea portiunilor unui
element cand trasati conturul planseului pe curbura
peretelui, incercati urmatoarea varianta:
In locul parcurgerii etapelor de la 3 la 7 folositi Creare
poligon din tot elementul si continuati apoi cu etapa nr. 8.
Pentru a crea un planseu deasupra stalpilor, folositi
aceleasi setari si setati forma planseului pe
dreptunghiular. Faceti click pe punctul exterior al
stalpului si trageti dreptunghiul suficient de mult in
planseul existent. Cele doua plansee se vor uni.

Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 243
Planseele de deasupra parcarilor vor fi realizate in desenul
112. Aceste plansee sunt pozitionate imediat sub planseul
principal, intre nivelul solului si primul etaj ,dar sunt mai
subtiri si le va fi asociat un material diferit.
Desenarea acoperisurilor de deasupra parcarilor
C Activati desenul 112 si pozitionati-l pe 111 activ in fundal.
1 Faceti click pe Planseu (Flyout Arhitectura).
2 Modificati Proprietati, inclusiv setarile pentru Inaltime.


244 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
3 Mariti zona din jurul parcarilor.
4 Faceti click pe colturile conturului acoperisului unul dupa celalalt si
apasati ESC pentru a inchide polilinia.

5 Desenati in acelasi mod acoperisul celei de-a doua parcari.
6 Finalizati functia cu ESC. Reprezentarea Calculului cu linii
ascunse va avea urmatoarea forma:


Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 245
Deschideri in planseu
Acum trebuie sa inserati o deschidere in planseu pentru cos
si pentru a permite accesul la etaj.
Folosind instrumentul Gol Planseu puteti realiza gauri in
planseu fara sa introduceti setarile pentru inaltimi - trebuie
doar sa definiti forma deschiderii.
Desenarea unei deschideri dreptunghiulare
1 Faceti click pe Gol Planseu (Flyout Arhitectura).
2 Faceti click pe planseul intre parter si etaj.
3 Faceti click pe Proprietati.
4 Selectati pentru forma deschiderii optiunea dreptunghiulara si
introduceti pentru latimea si lungimea deschiderii valoarea 0,35.

5 Pozitionati punctul de transport Preview in partea inferioara
dreapta si faceti click pe coltul din dreapta al cosului.

246 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Vom folosi o deschidere de forma libera pentru scari. Daca
deschideti desenul care contine conturul scarii pasiv in
fundal, introducerea golului in planseu va fi facilitata.
Pentru a desena un contur de forma libera
C Functia este inca activa. Activati layerul CO_GEN 02 cu conturul
scarii vizibil.
1 Faceti click pe Proprietati.
2 Selectati iconul pentru o deschidere de forma libera.

3 Mariti zona din jurul scarilor.
4 Faceti click pe punctele de pe conturul scarii. Alegeti din meniul
dinamic optiunea Constrangere ortogonala. Ultimul punct pe
care dati click trebuie sa coincida cu primul.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 247

5 Apasati ESC pentru a iesi din functie.
Faceti click pe Izometrie fata/dreapta si realizati o imagine cu
linii ascunse. Parterul va avea urmatoarea forma:



SFAT
Setarile pentru
Degajari in planseu si
Deschideri in planseu
sunt identice. Ele se
introduc in acelasi mod.
Diferenta consta in
faptul ca pentru
Degajarile in planseu se
poate introduce propria
setare a inaltimii daca
degajarea nu se face pe
intreaga grosime a
planseului.
248 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Exercitiul 4: Etajul
In acest exercitiu vom realiza etajul prin copierea si
modificarea parterului in desenul rezervat etajului. Veti gasi
informatii despre functii noi de modificare.
Obiective
Constructia unui etaj se poate realiza prin
Crearea din nou a elementelor
Copiere si modificare: elementele vor fi copiate de la un
nivel existent in alte desene si ulterior modificate.

CAMER
COPIL 2
DORMITOR
BIROU
BAIE
CAMER
COPIL 1

Planul etajului
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 249

Imagine cu linii ascunse a etajului (fara acoperis si planseu)



Scara semi-rotita spre etaj
250 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Desenul 111 va fi copiat in desenul 121.
Pentru a copia un desen
C Sunteti in modulul Pereti, Plansee, Elem. Constructii.
1 Faceti click pe Deschidere si activare, activati desenul 111.
Inchideti toate celelalte desene.
2 Faceti click in meniul Format pe Selectie layer si activati in mod
vizibil layerele urmatoare : CO_GEN 02, AR_PERET, AR_STALP si
AR_HORN. Toate celelalte vor fi invizibile.
3 Faceti click in meniul Fisier pe Copiere desen sau mutare.
4 Alegeti Copiere in alt desen.

5 Alegeti in Selectie desene cadrul 121 si confirmati.
6 Ce elemente se copiaza in desenul 121?
Dati click pe Tot in bara de instrumente dinamice sau dati click in
suprafata de lucru de doua ori (nu dati dublu-click!).
Astfel confirmati si copiati tot continutul desenului.
7 Apasati ESC pentru a parasi functia.



SFAT
Puteti de asemenea
copia portiuni sau
elemente dintr-un
desen. Pentru acesta
utilizati Asistent Filtru.
SFAT
In cadrul ProjectPilot
pot fi desenele mutate si
copiate cu Drag and
Drop.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 251
In continuare veti folosi instrumentul Etaj pentru a deplasa
elementele si planurile de referinta cu valoarea inaltimii
parterului.

Plan standard
inferior + z
Plan standard
superior + z
Plan standard
inferior
Plan standard
superior

Deplasarea desenelor de-a lungul axei z
C Activati in CAD-Navigator modulul Arhitectura generala si
Deschideti si activati cadrul 121.
1 Faceti click in meniul Fereastra pe 3 Ferestre pentru a observa
mai bine modificarile ce se produc.
2 Faceti click pe Etaj (Flyout Modificare).
3 Mutati in directia Z
Introduceti valoarea de: 2,75 cu care va fi deplasat desenul de-a
lungul axei Z (diferenta de inaltime dintre nivelul fetei superioare a
planseului de la etaj fara finisaje si nivelul fetei superioare a
planseului de la parter fara finisaje).
Puteti observa cum se deplaseaza etajul pe axa z intr-o vedere
izometrica.
4 Faceti click pe 1 Fereastra in meniul Ferestre.


252 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Efectuarea modificarilor in planul etajului
ALLPLAN ofera o mare gama de instrumente pentru
modificarea nu numai a proprietatilor arhitecturale si a
setarilor asociate elementelor dar si pentru modificarea
conturului geometric.
La modificari trebuie sa faceti tineti cont de folosirea unor
anumite functii:
Modificari ale componentelor de acelasi tip (ex. Doar
pereti) folosind Modificare proprietati elemente de
arhitectura. Puteti folosi acest instrument pentru a
modifica proprietati ale elementelor si inaltimea lor.
Modificari ale componentelor de diferite tipuri folosind
Modificare proprietati elemente de arhitectura.
Puteti folosi aceasta functie pentru a modifica proprietati
ale elementelor (ex. Inaltime si/sau material pentru pereti
si stalpi) intr-un singur pas.
Puteti folosi si Proprietati din meniul contextual atunci
cand modificati un singur element.
Pentru modificari geometrice in planul xy vor fi
intrebuintate instrumente din Flyouts Prelucrare si
Modificare.
Pentru a modifica elementele arhitecturale de-a lungul
axei Z folositi
Modificare proprietati elemente de arhitectura,

Modificare proprietati elemente de arhitectura sau
Proprietati din meniul contextual.



Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 253
Vom incepe cu stergerea elementelor de desen de care nu
mai avem nevoie. Pentru aceasta vom folosi filtrele
arhitecturale.
Stergerea selectiva a elementelor de desen
C Sunteti pozitionat in modulul Arhitectura generala.
Inserati prin intermediul Selectie layer layerul CO_GEN 02 (conturul
scarii).
1 Faceti click pe Stergere (Flyout Prelucrare).
2 Faceti click in AsistentFiltru pe Filtru dupa element
arhitectura.
3 Slectati Perete si Grosime 0.100.
Daca valoarea grosimii nu este afisata in lista, introduceti valoarea
ei in linia de dialog.

4 Incadrati intregul desen intr-o fereastra de selectie. Elementele
selectate prin filtrare sunt imediat sterse.
5 Stergeti cu ajutorul filtrului Deschidere fereastra toate ferestrele.
254 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
6 Acum stergeti si stalpi circulari, peretele curb si portiunea peretelui
din partea de sus precum si unele usi.
In final constructia dumneavoastra va avea urmatoarea forma:

7 Finalizati functia actionand tasta ESC.


Peretii care nu sunt paraleli pot fi uniti folosind instrumentul
Unire pereti. Aceasta functie permite inchiderea colturilor
deschise.
Unire pereti
1 Faceti click cu tasta dreapta a mouse-ului pe peretele orizontal
exterior din partea de sus si alegeti din meniul contextual functia
Intersectie perete cu perete.
2 Faceti click pe linia exterioara a peretelui din stanga.
C
C

SFAT: Nu puteti uni
peretii curbi cu alti
pereti.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 255
3 Faceti click pe peretele exterior din partea de jos si uniti-l cu
peretele exterior stang. Inchideti peretele exterior din partea de jos
pana la peretele exterior drept.
C
C
C
C

4 Apoi uniti peretii interiori din partea de jos cu peretii exteriori. Nu
uitati sa uniti peretele exterior din stanga jos cu peretele interior pe
care tocmai l-ati prelungit.
Planul etajului va arata astfel:

5 Apasati ESC pentru a iesi din functie sau dati click dreapta pe o bara
de instrumente.

Unii dintre pereti nu mai sunt exteriori; ei au devenit pereti
interiori. Pentru a modifica grosimea lor, vom folosi
Sfat: Introducerea de
valori pentru latimea
legaturii se poate face
prin intermediul
tastaturii.
256 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
instrumentul

Modificare proprietati elemente
arhitectura.
Modificarea grosimii peretilor
1 Dati click pe

Modificare proprietati elemente arhitectura.
2 Peretii exteriori care se modifica vor avea grosimea de 0.175.
Identificare el. de constr. pentru preluarea parametrilor.
Pentru a copia parametrii acestui element, dati click pe un perete
interior existent cu grosime de 0.175.
Se deschide caseta de dialog Pereti; parametrii pe care i-ati selectat
sunt afisati.
3 Confirmati cu .
4 Dati click pe cei doi pereti exteriori pe care doriti sa-i modificati si
confirmati cu click dreapta.
C
C
C

Grosimea este modificata. Daca este nevoie, uniti peretii cu ceilalti
interiori din nou.
C

Cand ati creat acesti pereti, i-ati definit cu extensie spre interior.
Axa peretelui este pe partea exterioara. Prin urmare, partea
exterioara nu se modifica si noua setare de grosime este aplicata
spre iterior. De aceea nu trebuie sa mutati acesti pereti.
Sfat: Puteti de
asemenea sa utilizati

Modificarea
distantei intre linii
paralele pentru a
schimba grosimea
peretelui.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 257
5 Dati click pe Mutare elemente (flyout Prelucrare).
Dati click pe peretele din stanga pe care doriti sa-l mutati catre
dreapta (in sens pozitiv pe x) si introduceti urmatoarele valori in
linia de dialog:
dx: 0.365-0.175 ENTER
dy: 0 ENTER
dz: 0 ENTER.
6 Instrumentul Mutare elemente

e inca activ.
Dati click pe peretele din dreapta pe care doriti sa-l mutati spre
stanga (in sens negativ pe x) si introduceti urmatoarele valori in linia
de dialog:
dx: -(0.365-0.175) ENTER
dy: 0 ENTER
dz: 0 ENTER.
Desenul rezultat ar trebui sa arate astfel:


Sfat: Puteti face calcule
in linia de dialog.
258 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Pentru a modifica peretii puteti folosi instrumentul
Modificare puncte. In acest fel vor fi mutati peretii,
impreuna cu usile si ferestrele fara ca legaturile dintre
acestea sa fie afectate.
Mutare perete
1 Faceti click pe Modificare puncte (Flyout Prelucrare).
2 Incadrati peretele interior din stanga intr-o fereastra de selectie.
3 Introduceti urmatoarele valori in linia de dialog:
dX = 0 dY = 1.0 dZ = 0
4 Selectati peretele interior din dreapta jos.
5 Folositi functia suma pentru a defini noua pozitie a peretelui:
a) De la punct: click pe linia de imbinare
b) Catre punct: deschideti Suma
c) Dati click pe punctul de referinta (coltul interior de jos).
d) Punct Delta dY = 1.76
e) Inchidere functie Suma.
C
c
C
a
C
C
C
C

6 Mutati peretele interior din dreapta sus.


Sfat: Cand folositi
instrumentul
Modificare puncte
pentru a muta pereti,
este recomandat sa nu
utilizati cursorul.
Introduceti intotdeauna
valori exacte in linia de
dialog.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 259
Utilizati instrumentul Stergere parti perete pentru a
sterge sectiuni din perete. Raman doua parti de perete
distincte.
Pentru a sterge sectiuni din perete
1 Faceti click folosind butonul drept al mouse-ului pe un perete din
care doriti stergerea unui segment. Alegeti apoi din meniul
contextual optiunea Stergere parti perete.
2 Faceti click pe prima latura a deschiderii coltul peretelui.
3 Faceti click pe a doua latura a deschiderii (= celalalt colt).
C C
C


SFAT: Daca punctul pe
care ati facut click nu
este un punct
semnificativ, va apare
un patratel si o mica
sageata pentru a va
indica cel mai apropiat
punct semnificativ iar in
linia de dialog va apare
valoarea distantei dintre
patratel (punctul pe care
ati facut click) si punctul
de referinta (sageata).
260 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Metoda prin care peretii se unesc cu liniile este aproape
identica cu unirea intre pereti. Principala diferenta se
observa cand se unesc peretii alcatuiti din mai multe straturi.
Daca numai un strat al peretelui va fi unit, folositi
Intersectie perete cu perete - acest instrument permitand
selectarea stratului respectiv separat de celelalte straturi.
Folosind Intersectie perete cu o linie nu este posibila decat
selectarea tuturor straturilor peretelui.
Peretii exteriori din stanga si din dreapta trebuie sa fie
modificati astfel incat sa se extinda pana la nivelul stalpilor
care vor sustine balconul ce va fi construit ulterior. Acum
v-ar fi de ajutor sa afisati reteaua de axe pe care ati desenat-
o anterior.
Intersectarea peretilor cu linii
1 Pozitionati desenul 1 pasiv in fundal si in mod vizibil layerul
CO_AXE.
2 Stergeti stalpii dreptunghiulari.
3 Faceti click pe Intersectie perete cu o linie (Flyout Arhitectura).
4 Click the exterior wall on the left.
5 Faceti click pe peretele exterior din stanga.
5 Faceti click pe axa pana la care se va extinde peretele.
C
C

6 In mod similar extindeti peretele exterior din partea dreapta.

7 Inchideti cadrul de desen nr. 1.

SFAT: Functia
Intersectie perete cu o
linie este pozitionata si
in meniul contextual.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 261
Modificarile pe care le-ati facut pana acum sunt relative la
planul xy. In exercitiul urmator vom modifica inaltimea unei
parti de perete din partea stanga, la capatul balconului.
Trebuie sa aiba inaltimea de 1.27 m.
Pentru a modifica inaltimea peretelui
1 Alegeti 3 Ferestre (meniu Ferestre) pentru a vizualiza
modificarile.
2 Folosind butonul drept al mouse-ului, dati click pe portiunea de
perete din stanga si din meniul contextual alegeti Proprietati. Este
afisata fereastra de dialog Perete.
3 Dati click pe Inalt si modificati marginea superioara a peretelui.

4 Confirmati.

Observati in vedere izometrica modificarea peretelui.
Sfat: puteti da dublu-
click pe un element
pentru a intra in
Proprietati.
262 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Sumarul functiilor de modificare
Probabil ca v-ati familiarizat cu functiile de modificare.
Puteti decide acum ce functii sa utilizati sau daca este mai
usor sa redesenati elementele. Nu ignorati nici functiile mai
generale, cele utilizate la copiere, oglindire etc.
Pentru a face Folositi
Modificare parametri
Modificarea parametrilor
(cum ar fi inaltime, grosime,
dimensiuni etc.) elementelor
de arhitectura de acelasi tip
Modificare proprietati
elemente de arhitectura



Modificarea parametrilor
unui singur element
Meniu contextual
Proprietati



Modificarea proprietatilor
(chiar si inaltime)
elementelor diferite de
arhitectura
Modificare proprietati
elemente de arhitectura



Modificarea formei
elementelor

Modificare grosime
Modificare distanta dintre
linii paralele




Alungire, micsorare,
mutare pereti;
modificarea latimii
deschiderii (Modificare
puncte)



Indoirea marginii unui
perete, unirea capatului
unui perete cu un alt
element (Indoire linie)



Sfat: Instrumentele
Modificare distanta
intre linii paralele,
Modificare puncte si
Indoire linie pot fi
folosite la fel ca si in
cazul desenelor 2D.
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 263
Pentru a face Folositi

Unire pereti



Intersectie perete cu o
linie.
Diferenta intre aceasta
functie si Unire pereti este
relevanta in cazul peretilor
multi-strat.
Intersectie perete cu linie




Stergere parti perete




Linie de legatura des/inc
Fiecare perete este
delimitat de o linie de
margine. Acest instrument
afecteaza numai modul in
care este afisat peretele si
nu elementul insusi.





Daca este activa optiunea de a afisa axa peretelui,
urmatoarele functii pot duce la rezultate diferite.:
Modificare distanta intre linii paralele,
Modificare puncte si
Indoire linie.
264 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Acum aveti suficiente cunostinte pentru a putea termina
etajul folosind informatiile de mai jos. Nu uitati sa adaugati
usile si ferestrele folosind specificatiile din figura.


SFAT: Pentru usa de la
balcon folositi macro
Usi duble exterioare,
selectat din catalogul de
macro-uri Nemetschek
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 265
In urmatorul exercitiu vom utiliza functii pe care le
cunoasteti deja Perete (drept si circular) si Stergere parti
perete. Parapetul are inaltimea 1.17 m, aticul are inaltimea
de 25 cm si se extinde cu 8 cm de la marginea planseului.
Desenarea parapetului balconului
1 Faceti click pe Optiuni (bara de instrumente Standard) si alegeti
Arhitectura.
2 Faceti click in sectiunea Reprezentare pe Linie perete si alegeti
optiunea Ascundere linie imbinare: Materiale diferite.
3 Confirmati setarile cu .

4 Dublu-click cu tasta dreapta a mouse-ului pe un perete.
Va fi activata functia Perete si layerul AR_PERET.
266 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
5 Modificati in Proprietati:
Material: MZ
Grosime: 0,15
Prioritate: 150
Hasura: Inc
Inaltime: conform valorilor din imaginea alaturata:

5 Desenati parapetul.
Functia Perete ramane activa !

6 Modificati din nou in Proprietati:
Material: B15
Prioritate: 100
Inaltime: Inaltimea componentei : 0,25
CI Raportat la planul standard inferior : 0,00
Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 267
7 Desenati un perete drept. Acesta poate fi realizat dintr-o singura
comanda. Datorita prioritatii sale mai mici, o gaura va fi automat
creata acolo unde el se intersecteaza cu peretele parapet.

8 Apasati ESC pentru a termina desenarea peretelui drept. Acum
desenati un perete curb care va urmarii traseul peretelui curb de la
parter.

28
Directie extesie arc
Directie
extensie perete
Pana la punctul
De la
punctul

9 Pentru anularea partilor de perete redundante utilizati Stergere
parti perete (Flyout Arhitectura).

De la punct
De la
punct
La punct La punct

10 Apasati ESC pentru finalizare.

268 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Verificati daca ati ales layerele corespunzatoare pentru
diferitele elemente desenate cand faceti cotarea, etichetarea
si mobilarea. Forma finala a planului etajului ar trebui sa
corespunda cu urmatoarea:

CAMER
COPIL 1
CAMER
COPIL 2
BIROU
DORMITOR
BAIE



Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 269


270 Capitolul 4: Proiectul Cladirii Allplan FT
Exercitiu 5: Subsol
Puteti acum sa realizati singuri desenul subsolului.
Selectati desenul 101, Model subsol si plasati desenul 111,
Model parter pasiv in fundal.
Pentru a seta inaltimile peretilor fundatiei, modificati
valorile pentru planurile standard de referinta (inferior si
superior) in desenul 101 dupa cum urmeaza :
Planul standard superior: -0.11 (= cota inferioara a
planseului de sub parter)
Planul standard inferior: -2.61(= cota inferioara fara
finisaje a fundatiei).
In loc sa modificati peretii, va recomandam sa desenati
peretii exteriori din nou. Folositi Copiere desene sau
mutare pentru a copia peretele circular, stalpii, hornul,
conturul scarii si unii din peretii exteriori din desenul 111, in
desenul 101, Model subsol.
Puteti folosi Actualizare 3D pentru a ajusta elementele
copiate la noua inaltime fata de planurile de referinta. Apoi
puteti face modificarile necesare.


Manual Capitolul 4: Proiectul Cladirii 271



ATELIER INSTALAII
SPLTOR

MAGAZIE
USCTOR
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 271
Capitolul 5: Utilizarea
planurilor
Pentru parcurgerea exercitiilor prezentate in cadrul
acestui capitol sunt necesare modulele Arhitectura
Generala si Modelare Acoperisuri. Verificati in
Navigator-CAD daca aceste module au fost achizitionate
de catre dumneavoastra. In cazul in care va lipseste
modulul Modelare acoperisuri puteti utiliza si
instrumentul Acoperis (Flyout Creare) pozitionat in
modulul Arhitectura generala.
In ALLPLAN, planurile de referinta sunt folosite pentru a
facilita lucrul in spatiul 3D fara a face calcule laborioase, ce
necesita timp. Planurile de referinta sunt intotdeauna
pereche - un plan superior si unul inferior. Metoda generala
de lucru consta in:
- Definirea pozitiei perechilor de planuri in spatiu;
- Definirea inaltimilor elementelor arhitecturale (pereti,
stalpi, deschideri de ferestre, nise....) relativ la aceste
planuri - cu alte cuvinte, asocierea nivelului superior si
inferior ale unui element la planul de referinta superior
si/sau inferior la o anumita distanta.
Planurile sunt de asemenea foarte flexibile si sunt
instrumente puternice pentru desenarea structurilor
complexe. Exista doua tipuri de planuri:
- Planurile de lucru standard - orizontale si paralele
unul fata de celalalt.
- Planurile libere - nu neaparat orizontale, acestea
aplicandu-se numai pe zona definita prin introducerea
conturului planurilor.
272 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
Modul de utilizare al planurilor
Planuri de lucru standard
Deja ati folosit planurile de lucru standard in cateva exercitii
anterioare pentru a defini inaltimea diferitelor elemente
arhitecturale. Sectiunea care urmeaza explica conceptul
planurilor de lucru standard mai detaliat.
Imaginati-va doua planuri orizontale in spatiul tri-
dimensional, paralele intre ele si la inaltimi (cote) diferite.
Atunci cand pozitionati un element arhitectural (un perete,
sa zicem) intre cele doua planuri, ALLPLAN "constrange"
peretele astfel incat marginile lui superioara si inferioara sa
fie respectiv la nivelul planurilor superior si inferior. Fiecare
desen din ALLPLAN contine o pereche imaginara de
planuri (numite planuri de lucru standard). Planurile de
lucru standard sunt invizibile si infinite.
z
x
y



Planurile de lucru standard pot fi setate la diferite cote in
diferite desene. Prin asocierea marginilor superioare si
inferioare ale elementelor arhitecturale la aceste planuri, va
asigurati ca orice modificare facuta cotei planurilor sunt
aplicate de asemenea si elementelor.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 273
Distanta dintre marginile elementelor arhitecturale si
planurile de lucru standard superior si inferior sunt
definibile de catre utilizator.
Puteti introduce o distanta intre marginea superioara (CS)
si/sau marginea inferioara (CI) ale elementelor arhitecturale
si planurile de lucru superior si/sau inferior. De asemenea
puteti defini si daca distanta este o valoare constanta.
Exemplu: Cota pentru planul standard inferior este 1.00 m
iar pentru planul standard superior de 3.50 m.

Plan de lucru standard
superior
Plan de lucru standard
inferior
Distanta fata de
standard superior
1,275 m
Distanta fata de
standard inferior
0,00 m
Distanta fata de
standard inferior
3,00 m
Distanta fata de
standard inferior
0,50 m
Distanta fata de
standard superior 0,5 m
Distanta fata de
standard inferior 0,75
m

Modificand cotelor planurilor de lucru standard intr-un
desen vor fi afectate toate elementele asociate.
Nu exista reguli pentru definirea planurilor de lucru
standard, dar noi va prezentam cateva posibile metode de
setare:

Planul de lucru standard inferior = cota marginii
superioare a planseului inferior (fara finisaje)
Planul de lucru standard superior = cota marginii
superioare a planseului superior (fara finisaje) ale
nivelului curent (metoda folosita in acest manual practic)
274 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
Parter
Etajul 1
Subsol
Planul de referin inferior (subsol)
Planul de referin inferior (parter)
= planul de referin superior (subsol)
Nivelul de referin al construciei

Planul de lucru standard inferior = marginea superioara a
planseului (fara finisaje)
Planul de lucru standard superior = marginea inferioara a
planseului
Etajul 1
Parter
Subsol
Planul de referin inferior (etajul 1) = +2.64
Planul de referin inferior (parter) = -0.11
Planul de referin superior (parter) = +2.44
Planul de referin superior (subsol) = -0.31
Planul de referin inferior (subsol) = -2.61

Planul de lucru standard inferior = marginea superioara a
planseului finisat
Planul de lucru standard superior = marginea inferioara a
finisajelor suspendate (de exemplu pentru arhitectii de
interioare
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 275
Planuri libere
In afara de planurile de lucru standard puteti crea perechi de
planuri libere. Aceste planuri (care sunt intotdeauna doua)
pot fi inclinate sub orice unghi si la orice inaltime pe care le-
o atribuiti. Inaltimile sunt relative la nivelul de baza de
referinta. Puteti defini oricate perechi de planuri libere doriti
intr-un desen, ele avand prioritate in fata planurilor de lucru
standard.
Perechile de planuri libere sunt afisate si incadrate de linii
punctate pe ecran. De regula ele sunt definite specific pentru
un singur element sau pentru un grup de elemente
arhitecturale.

Marginea inferioara a
elementului asociata
planului de referinta
inferior
Marginea superioara a
elementului asociata
planului de referinta
superior
Planul liber de referinta superior
Planul standard de referinta inferior
Planul liber de referinta inferior
Planul standard de referinta superior
Planul absolut de referinta

Cand desenati planurile acoperisului, de fapt creati o serie
de planuri libere intr-o maniera simpla si eleganta - veti
vedea cum se realizeaza aceasta in exercitiul urmator.
Prin intermediul functiilor Planuri libere si
Modificare planuri aveti la dispozitie o multime de optiuni
care nu pot fi prezentate in cuprinsul acestui manual practic
datorita spatiului limitat si de aceea va recomandam o
abordare a acestora in mod individual.

SFAT Pentru utilizatorii
avansati: elementele pot
fi de asemenea asociate
cu planuri de referinta
care nu acopera in mod
necesar elementul
respectiv.
276 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
Arhitectura (6) : Acoperis
Modulul Modelare acoperis contine instrumente
destinate crearii planurilor libere.
Atunci cand desenati acoperisul, de fapt creati o serie de
perechi de planuri libere intr-o maniera simpla si eleganta.
Planul superior al fiecarei perechi defineste suprafata
planului pantelor acoperisului pe cand planul inferior
ramane orizontal. In acest mod, puteti construi cu usurinta
peretii intre aceste planuri. Daca peretii sunt deja asociati
planurilor (ca in acest exemplu), atunci ei se vor ajusta
automat planurilor acoperisului. Retineti ca peretii si
planurile trebuie sa fie in acelasi desen.
Un acoperis este alcatuit din cateva planuri de acoperis. In
plan, trebuie doar sa desenati conturul fiecarui nou plan de
acoperis care doriti sa-l adaugati. Conturul se poate
suprapune sau poate fi complet inchis de conturul unor
planuri de acoperis existente.
ALLPLAN va calcula automat excentricitatea acoperisului
si punctele unde planurile acoperisului se intersecteaza.
Desenarea acoperisului
1. Introduceti conturul si valorile pentru partea
inferioara si superioara a acoperisului. ALLPLAN
va realizainitial o forma cubica.
2. Aplicati pantele pe reteaua de definitie a
acoperisului si faceti setarile pentru inaltime. Pentru
a seta inaltimea :
introduceti o valoare absoluta a cotei la streasina
sau
indicati un punct prin care va trece panta
acoperisului.
Astfel ati definit forma acoperisului.
3. Utilizati functia Invelitoare sau Planseu
pentru a realiza o invelitoare.
SFAT
Va recomandam
consultarea inaintea
abordari acestui capitol
a Modul Modelare
acoperis Notiuni de
baza din Help-Online

Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 277
Crearea planurilor acoperisului
In aceasta constructie exemplu, trebuie sa adaugati un
acoperis cu o lucarna. Acoperisul principal si al lucarnei au
unghiul de inclinare de 35. La capete, profilul acoperisului
se va uni cu peretii de flanc ai cladirii iar pantele
acoperisului se vor extinde in partea interioara a peretilor
exteriori pentru a crea niste streasini ascunse. Pozitia
pantelor acoperisului vor fi definite prin introducerea valorii
cotei pentru linia streasinei.

Imaginea cu linii ascunse a etajului cu acoperis (vedere
izometrica stanga/spate).
Pentru a crea acoperisul principal
Activati desenul 123 Acoperis iar pe 121 pozitionati-l semiactiv in
fundal.
Activati layerele AR_PERET si AR_HORN vizibile.
Activati din CAD Navigator modulul Modelare acoperis.
1 Faceti click pe Planuri acoperis (Flyout Planuri acoperis) si
activati layerul AR_ACOP.
2 Faceti click pe Acoperis drept
3 Faceti click pe Inclin (Inclinare) si introduceti valoarea: 35.
Marginea inferioara a acoperisului trebuie sa treaca la nivelul
planului de lucru standard inferior al etajului (= cota planseului -
278 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
inferior fara finisaje a etajului in acest exemplu este identica cu
cota superioara a planului standard superior al parterului).
4 Faceti click pe CotInf si introduceti valoarea: 2,64.
5 Faceti click pe CotSup si introduceti valoarea de 10, cel mai inalt
punct posibil al acoperisului (valoarea din CotSup) trebuie sa fie
setata deasupra cotei pe care intuiti ca o va avea coama.
6 Faceti click pe H-Str si introduceti: 3,44.

Acum introduceti conturul acoperisului ca un dreptunghi in plan:
7 Faceti click pe Punct de intersectie (bara de instrumente
Asistent-Punct) si stabiliti primul punct.
8 Faceti click pe punctele diagonal opuse si finalizati introducerea
conturului actionand ESC.
Ati definit astfel un dreptunghi

Coltul diagonal opus
1. Punctul de intersectie = defineste primul colt

9 Finalizati introducerea conturului streasinii cu ESC.
SFAT
Cand introduceti
conturul acoperisului,
puteti defini o distanta
ca si cand incadrati
elementele intr-o
polilinie paralela la o
distanta anume.
Metodele standard de
introducere a poliliniilor
sunt de asemenea
disponibile si aici.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 279
10 Faceti click pe

3 Ferestre.
Conturul acoperisului in acest stadiu este un singur cub.
11 Faceti click in vedere plana pe marginile acoperisului pentru a indica
unde vor fi aplicate pantele. Observati modificarile care se produc in
vederea izometrica.


Aplicati panta pe
aceastz margine
Aplicati panta
pe aceastz
margine



12 Finalizati definirea acoperisului cu ESC sau faceti click cu tasta
dreapta a mouse-ului intr-o bara de instrumente.

280 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
Acum puteti crea lucarna folosind inca doua perechi de
planuri libere de referinta. Pentru a defini pozitia
suprafetelor lucarnei, veti folosi inaltimea streasinei.
Streasinele lucarnei sunt la cota 4,48 m si in consecinta sunt
la o cota mai mare decat streasinele acoperisului principal.
Pentru a crea o lucarna
1 Faceti click pe Lucarna (bara de instrumente Creare).
2 Faceti click pe o margine a acoperisului principal.
3 Verificati setarile afisate in meniul contextual si modificati setarile
pentru H-STR la valoarea 4.48.

4 Definiti conturul lucarnei. Utilizati instrumentul Punct de
intersectie (Asistent-Punct). Conturul trebuie sa defineasca punctul
de inceput si latimea lucarnei exact, patrunderea ei catre mijlocul
constructiei trebuie sa fie suficienta pentru intersectarea planurilor
acoperisurilor.

2. Punctul diagonal
opus defineste al
doilea colt
1. Punctul de
intersectie
defineste
primul colt

Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 281
5 Apasati ESC pentru finalizarea operatiilor de introducere. Conturul
lucarnei este acum definit plasat.
6 Faceti click pe marginea din stanga si din dreapta a lucarnei pentru
ca ALLPLAN sa aplice pantele.
7 Apasati ESC pentru terminare.




Modificarea planurilor acoperisului
Ca si celelalte elemente din ALLPLAN, acoperisurile si
capriorii pot fi modificate cu usurinta. Pentru aceasta,
folositi Modificare Planuri Acoperis si faceti click pe
acoperisul care va fi modificat. Setarile lui sunt afisate in
meniul contextual pentru a fi modificate.
In acest exercitiu veti desena o linie de nivel la o cota egala
cu 1m. Aceasta va fi folosita ulterior pentru ajutor in
desenarea altor elemente.
Desenarea unei linii de nivel
Sunteti pozitionati in modulul

Modelare acoperis.
1 Faceti click pe Modificare planuri acoperis (Flyout Modificare
sau Flyout Planuri acoperis).
2 Faceti click pe coama acoperisului.
3 Introduceti cota liniei de nivel ca o valoare absoluta H-Lin = 3,75
(1 m deasupra nivelului finisat al etajului de sub acoperis).
Linia de elevatie este desenata si afisata ca o linie de ajutor
4 Apasati ESC pentru terminare.


SFAT
Ca o alternativa la
actionarea tastei ESC
puteti parasi o functie
facand click cu tasta
dreapta a mouse-lui
intr-o bara de
instrumente.
282 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
Invelitoarea acoperisului
Pentru a crea invelitoarea acoperisului utilizati aceleasi
functii ca si pentru Planseu si asociati marginea inferioara a
planseului cu planurile superioare ale acoperisurilor la o
distanta fata de ele de 0 m. De asemenea asociati marginea
superioara a "planseului" cu planurile superioare: distanta
dintre planuri si marginea superioara a "planseului" va
determina grosimea invelitorii acoperisului.

Pentru a crea invelitoarea acoperisului
Asezati desenul 121 pasiv in fundal.
1 Faceti click pe Invelitoare acoperis (Flyout Creare si Flyout
Planuri acoperis) si activati layerul AR_ACOP.
2 Faceti click pe Proprietati.
3 Introduceti in Parametrii pentru Inaltime la Acoperis valoarea : 0,0.
4 Iar la Grosime introduceti valoarea : 0,3.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 283

5 Confirmati setarile cu .
6 Faceti click in Meniu dinamic pe Multi.

7 Apoi, asa cum este aratat mai jos, faceti click pe colturile conturului
acoperisului (ultimul punct pe care ati facut click trebuie sa coincida
cu primul).
284 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT

8 Faceti click in Meniul dinamic pe Minus.

9 Desenati cu minus un contur pentru invelitoare exact deasupra
hornului.
10 Finalizati functia actionand ESC.
11 Dezactivati desenul 121.


Optiunea Multi din Meniul dinamic permite simultan,
functie de varianta ce a fost selectata Plus sau Minus,
imbinarea unor sectoare respectiv crearea de deschideri
in cadrul acestora.
Puteti utiliza butonul Optiuni pentru a seta modul
general in care vor fi tratate poliliniile la introducerea
elementelor fata de cele existente sau a liniilor fata de
polilinii de arhitectura.

Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 285
Invelitoare acoperis sau planseu ?
Ambele functii pot fi utilizate pentru realizarea invelitorii de
acoperis. Diferenta dintre cele doua functii este urmatoarea:
Daca o Invelitoare Acoperis depaseste zona planurilor
acoperis ea va pastra inclinarea acoperisului.
Pentru Plansee care depasesc zona planurilor acoperis se
vor adapta in mod automat planurilor de lucru standard.
Functia Invelitoare Acoperis permite introducerea de
forme diferite pentru streasina si coama.
Cu Invelitoare acoperis iti asiguri o reprezentare corecta
atunci cand folosesti Filtru vizibilitate planuri.

Cu functia
Plansee, optiunea Filtru vizibilitate planuri
are acelasi efect ca si in cazul peretilor sau stalpilor.
Golurile in Invelitoare Acoperis sunt create cu
ajutorul functiei Fereastra in acoperis. Puteti
introduce si macro fereastra in aceste goluri.
Daca utilizati functia Plansee, golurile vor putea fi
create utilizand functia Degajare Gol Planseu.
Macro ferestre introduse in astfel de goluri nu preiau
panta acoperisului.
286 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
Unirea peretilor cu acoperisul
Inainte de a uni peretii exteriori si cei interiori cu acoperisul,
trebuie sa copiati planurile acoperisului in desenele
corespunzatoare. Planurile libere (in consecinta si planurile
acoperisului, de asemenea) au prioritate asupra planurilor de
lucru standard. Aceasta inseamna ca elementele de
constructie asociate planurilor existente, in desen vor fi
adaptate pentru a reflecta noile constrangeri impuse de
modificarea invelisului (anvelopa definita prin planurile
libere de referinta).
Copierea planurilor de acoperis folosind un filtru
Este activat doar desenul 123.
1 Faceti click in meniul Fisier pe

Copiere desen sau mutare si
alegeti Copiere in alt desen.
2 Introduceti numarul desenului tinta: 121.
Acest desen contine deja date.
3 Desen deja ocupat doriti intr-adevar copiere respectiv mutare?
Faceti click pe Da.
4 Faceti click in bara de instrumente Asistent-Filtru pe Filtru dupa
elemente de arhitectura.
5 Alegeti Planuri si confirmati cu .
6 Activati intregul plan prin inchiderea acestuia intr-o fereastra de
selectie. Planurile acoperisului vor fi copiate in desenul cu pereti.
7 Finalizati cu ESC operatia de copiere.
8 Activati desenul 121 si dezactivati-l pe 123.
9 Faceti click pe 3 Ferestre.
10 Faceti click pe Actualizare 3D (Flyout Modificare sau Flyout
Modificare 3D) si de doua ori cu tasta din dreapt a mouse-ului in
suprafata de desen.
Desenul va fi recalculat iar peretii vor fi uniti cu planurile
acoperisului.
Peretii laterali exteriori nu sunt pozitionati sub planurile de acoperis
si vor ramane astfel nemodificati.

Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 287
In vederea in elevatie veti observa ca peretii nu sunt atasati
direct acoperisului. Va amintiti cand ati introdus peretii
parterului? Atunci ati asociat marginea superioara a peretilor
planului de lucru standard superior dar la o distanta de -
0.20. Acum putem modifica aceasta valoare. Va trebui
modificata si inaltimea hornului si a peretilor de la streasina.
Unirea peretilor la planurile acoperisului: modificare
cota
Desenul numarul 121 este activ.
1 Faceti click pe Modificare proprietati elemente de arhitectura
(Flyout Modificare sau Flyout Modificare 3D).
2 Faceti click pe Inaltime, activati Modificare cota superioara
introduceti CS-Raportat la planul superior distanta 0,00 si
confirmati cu .
Marginea inferioara ramane neschimbata.

3 Faceti click in Asistent-Filtru pe Filtru dupa elemente
arhitectura marcati optiunea Perete si Grosimile 0,115 / 0,175 /
0,365.
4 Incadrati intregul desen intr-o fereastra de selectie fara portiunea
peretelui din stanga.
In cazul in care nu au fost cuprinse anumite elemente individuale
acestea pot fi selectate si ulterior activate.
SFAT
Puteti folosi
instrumentul Preluare
pentru a copia in bara
de instrumente
contextuale setarile de
la un element existent.
Toti parametrii din
caseta de dialog vor fi
aplicati elementelor
selectate.
Deseori, este insa
necesara modificarea
doar a unui singur
parametru. In acest caz
utilizati optiunea
Preluare doar pentru a
obtine informatii despre
element. Apasati ESC.
Selectati din nou si fara
Preluare introduceti
parametrul ce trebuie
modificat. In acest caz
doar setarile modificate
vor fi aplicate
elementului.
288 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
La selectarea tuturor elementelor apasati pentru a confirma
fereastra de dialog.
Elementele sunt recalculate. Apasati tasta ESC pentru a parasi
functia.
Atentie la imaginile cu linii ascunse: peretii interiori si exteriori ai
etajului sunt uniti cu planurile acoperisului. Peretele lateral din
dreapta nu este afectat de planurile acoperisului, el pastrandu-si
orientarea pana la planul standard superior. Peretele lateral din
stanga este afectat de planurile lucarnei ca si de planul de lucru
standard superior. Deoarece un element nu poate avea decat o
singura setare pentru inaltime, peretele trebuie impartit in trei
sectiuni.

Excludeti-l pe
acesta din selectie
Impartiti peretele

5 Faceti click pe Stergere parti perete (Flyout Arhitectura) si
stergeti o mica portiune a peretelui pornind de la punctul de
diviziune.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 289
tergere
poriuni
de perete
Unire perete cu o linie
Unire perete
cu o linie

6 Faceti click pe Intersectie perete cu o linie (Flyout Arhitectura)
pentru a uni din nou segmentele de perete. Chiar daca marginile nu
mai sunt vizibile vor ramane trei pereti.
7 Faceti click pe Modificare proprietati elemente de arhitectura
pentru a modifica setarile pentru Inaltimea marginii superioare a
peretilor laterali, care nu sunt sub acoperis (marimea inferioara
ramane neschimbata):
CI-Raportat la planul inferior, Distanta : 1,17.
8 Parametrii / ce anume trebuie modificat ?
Faceti click apoi pe horn pentru modificarea inaltimii acestuia.
El trebuie sa fie mai inalt cu 1 m fata de acoperis. Activati optiunea
CS orizontal (marginea superioara a cosului va fi orizontala nu
paralela cu planurile acoperisului).
Daca peretii nu s-au
modificat complet la
noua inaltime este
necesara stergerea
jonctiunii dintre peretii
exteriori adiacenti
folosind Intersectie
perete cu perete.
Verificati daca Linie
Imbinare Pereti este
activata in Optiuni
Arhitectura.
290 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT

9 Asezati desenul 123 in fundal
Etajul trebuie sa arate astfel in Izometrie din spate/stanga dupa
Calcul Ascundere si Regenerare Ecran :



Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 291
Reprezentarea acoperisului utilizand un filtru de vizibilitate planuri
Puteti folosi un filtru de vizibilitate planuri pentru a schimba
modul in care sunt reprezentate elementele de arhitectura
intr-o anumita zona sau puteti sa le ascundeti in intregime.
In acest fel planul acoperisului poate fi reprezentat cu
acuratete.
Introducerea filtrului de vizibilitate planuri
Activati desenul 124 in mod activ (dupa Deschidere si activare
click Alocare desen si deplasati desenul in mapa Model Drag
and Drop).
Desenul 121 va fi pozitionat semiactiv in fundal.
1 Faceti click pe Filtru vizibilitate planuri (Flyout Planuri Acoperis)
si stabiliti cum vor fi afisate elementele de arhitectura de sub filtrul
vizibilitate plan: Grosime creion pentru elemente 1 0,25 si Tip linie
pentru elemente 2. Dezactivati Ascundere hasura elemente si
Ascundere macro deschideri.

292 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
2 Pentru confirmare apasati .
3 Activati layerul AR_FILTR.
Reprezentarea elementelor va fi modificata sub linia de nivel de la 1
m.
4 Desenati un sector plan dreptunghiular utilizand doua puncte
diagonal opuse. Linia de nivel 1 m serveste la delimitarea
interiorului cladirii. In exterior domeniul se va extinde undeva
dincolo de pereti.

5 Finalizati functia si pozitionati desenul 123 Acoperis activ in fundal.
6 Faceti click pe Actualizare 3D (Flyout Modificare 3D) si click de
2 ori cu tasta dreapta pe suprafata de lucru (nu click dublu!).
Elementele de constructie vor fi recalculate tinand cont de filtrul
introdus. Reprezentarea invelitorii acoperisului nu este afectata de
aceasta.
7 Dezactivati desenele 123 si 124. Va ramane activ doar 121.
Efectuati din nou

Actualizare 3D (Flyout Modificare 3D).
Elementele sunt afisate din nou fara filtru de vizibilitate.
SFAT
Atentie la Meniul
dinamic :
pentru crearea mai
multor zone faceti click
pe Multi apoi pe Plus.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 293

Tineti cont de faptul ca folosind instrumentul
Actualizare 3D pentru a recalcula afisarea imaginii,
filtrul de vizibilitate planuri se aplica tuturor desenelor
active si semi-active.
Filtrul vizibilitate plan are efect chiar si atunci cand
layerul in care se afla nu este vizibil!

Acoperisul va avea o bordura care are latimea 11,5 cm si
inaltimea de 10 cm. Veti desena bordura intr-un cadru
separat, pe care anterior ati realizat o copie a planurilor
acoperisului.
Ar trebui sa denumiti in permanenta desenele sugestiv!
Pentru a desena bordura
Activati desenul 123 si inchideti-le pe toate celelalte.
1 Copiati folosind

Copiere desene sau mutare (Meniu Fisier) si
filtrul de arhitectura ( )Plan (Acoperis) in desenul 126.
2 In Selectie mape si desene ( )transferati desenul 126 in mapa
Model, activati-l apoi si pozitionati 121 activ in fundal.
3 Faceti click pe Planuri de lucru standard si introduceti pentru
desenul 126 valori pentru Standard Superior 5,39 m iar pentru
Standard Inferior 2,64 m.
4 Faceti click pe Perete (Flyout Arhitectura) sau click dublu cu
tasta dreapta pe un perete existent.
5 Stabiliti in Proprietati urmatoarele:
Grosime : 0,115 ; Material: B25
Inaltime : Marginea inferioara si superioara legate la planul standard
inferior confirmati cu .
294 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT

6 Desenati bordura peretilor laterali dar nu treceti peste lucarna

6 Modificati setarile pentru Inaltime pentru bordura peretilor
laterali ai acoperisului principal si ale lucarnei. Bordura trebuie sa
treaca pe deasupra invelitorii acoperisului.
SFAT: Desenarea
bordurii se poate face si
cu ajutorul functiei
Rebord (Meniu Creare
Arhitectura Pereti,
Plansee, Elem
constructie). Marginea
superioara a peretelui va
fi preluata ca val. de
inaltime pt. rebord.
Aceasta nu este potrivita
pt pereti exteriori; de
aceea va fi utilizata
functia Perete pt. a crea
bordura in acest
exemplu.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 295

7 Desenati bordura peretilor de capat ai acoperisului si lucarnei.


Cu numai cateva click-uri de mouse, puteti desena o alta
fatada pentru balcon.
Pentru crearea unor alternative
Activati desenele 121 si 126; copiati-le intr-un alt desen nou, de
exemplu 127.
Desenul 127 pozitionati-l activ si inchideti desenele sursa
(transferati desenul 127 in mapa Model).
1 Folositi Intersectie perete cu linie pentru a modifica jonctiunea
peretilor in concordanta cu imaginea alaturata

2 Modificati utilizand Modificare proprietati elemente arhitectura
inaltimea parapetului la 1,27 m.

Cand afisati cu Calcul Ascundere noul desen 123 corespunde cu
imaginea de la inceputul sectiunii Acoperis.
SFAT
Pentru a determina o
inaltime a bordurii fata
de invelitoarea
acoperisului de 10 cm
este necesar ca pentru
ambele optiuni ale
marginilor sa fie
selectata Distanta
perpendiculara fata de
plan.
SFAT
In loc sa permiteti
trecerea parapetului
prin peretele exterior
utilizati Intersectie
perete cu o linie pentru
pozitionarea in spate a
acestuia si efectuati
apoi prelungirea
parapetului.
296 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
Arhitectura (5) : Planuri libere
In continuare veti desena acoperisurile parcarilor folosind
planurile libere. Inclinarea acoperisurilor este de 8.
Pentru a putea compara mai bine metodele folosite copiati
prima data desenul 112 (EG Garaj) pe unul liber. Operatia
de copiere realizati-o cu ajutorul instrumentelor din
ProjectPilot/Gestiune.

Copiere desene / mutare

Copiere desene sau
mutare
ProjectPilot Desene
Utilizata doar in
interiorul proiectului
Pot fi copiate/mutate
elementele individuale
sau elementele din
desenele pozitionate in
fundal
Desenul tinta poate fi
ocupat, elementele vor fi
completate
Este posibila
pozitionarea libera a
elementelor
Utilizata in interior si in
cadrul altor proiecte
Este copiat/mutat
intregul continut al
desenului
Pot fi copiate/mutate
diferite desene intr-o
singura actiune
Continutul desenelor
tinta poate fi suprascris
(dupa o confirmare)


Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 297
Copierea desenelor prin Gestiune
1 Faceti click in meniul Fisier pe ProjectPilot / Gestiune.
2 Deschideti directorul Proiect Tutorial, marcati desenul 112 si alegeti
din meniul contextual Copiere catre .

3 Marcati desenul tinta 116 si confirmati cu OK.
298 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT

4 Redenumiti desenul 116 : Parcare Variante.
5 Inchideti ProiectPilot.

Planurile libere vor fi copiate pe desenul realizat anterior,
pentru fiecare acoperis al parcarii vor fi create o pereche de
planuri. Planul inferior va fi orizontal pozitionat si
inclinarea celui superior va fi determinata prin doua puncte.

Planseu ntre parter si etaj Acoperis parcare
Planul de lucru standard
Planul liber superior

Sectiune, detaliu
Puncte ce definesc
planul de referinta

SFAT
Planul poate fi definit
prin trei puncte sau prin
doua si un unghi de
inclinare.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 299
Izometrie, acoperisul parcarii va fi inclinat de-a lungul
marginii exterioare.

Definirea planurilor libere
Activati in CAD-Navigator modulul Arhitectura generala.
Activati desenul 116 parcari destinat copierii iar pe 111 pozitionati-
l pasiv in fundal (desenul va fi transferat in mapa Model).
1 Activati toate layerele in mod invizibil, cu exceptia AR_PLANS.
2 Faceti click pe Planuri libere (Flyout Creare).
3 Faceti click pe Proprietati.
Planul superior va fi inclinat, cel inferior va fi orizontal si va fi setat
la aceeasi cota planul de lucru standard inferior.

4 Faceti click in zona planului superior pe

plan liber.
5 Faceti click in zona planului inferior pe

Cota inaltime si
introduceti -0,11..

300 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
Definiti initial inclinarea planului superior. Daca cunoasteti pozitia a
trei puncte, care definesc un plan, puteti introduce coordonatele
acestora in Coordonata X si Y din Definire Puncte.
In acest exemplu pozitia primelor doua puncte este preluata din
desen si afisata si o inclinare
6 Faceti click pentru Puncte pe

.
7 Punct 1
Faceti click pe coltul din dreapta jos si introduceti pentru inaltimea
punctului valoarea : 2,59.
8 Punct 2
Faceti click pe al doilea colt dreapta sus si specificati pentru
inaltimea lui : 2,59.

9 Punct 3 / Inclinarea planului superior
Pentru unghiul de inclinare introduceti: 8.
10 Directia de inclinare a planului
Faceti click in partea stanga a celor doua puncte pe suprafata de
lucru.
11 Dupa ce ati definit inclinarea planului superior si fereastra de dialog
Introducere Planuri Libere este afisata din nou confirmati.
Introduceti conturul planului liber.
12 Activati Creare automata geometrie inc/des (bara de
instrumente Asistent-Punct) faceti click pe conturul parcajelor si
finalizati cu ESC operatia de introducere.
SFAT
Selectarea primelor
puncte se poate realiza
si in izometrie. Prin
aplicarea acestui
procedeu ati definit
printr-un singur click pe
punct cele trei
coordonate ale sale !
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 301
12

13 Faceti click pe 3 Ferestre pentru observarea planurilor de
referinta in vedere izometrica si elevatie.

14 Repetati pasii de la 2 la 11 pentru crearea de planuri libere si pentru
cel de-al doilea acoperis de parcare.
15 Finalizati functia actionand tasta ESC.

Prelucrari ulterioare
Daca realizati o imagine marita a vederii in elevatie veti
observa ca acoperisul parcarilor nu sunt atasate direct
planurilor libere.
Motivul pentru care se produce acest fenomen se datoreaza
urmatorului fapt : cand s-a creat planseul pentru acoperis,
marginei superioara a acestuia i-ati definit o distanta de -
0,05 in raport cu planul de lucru standard superior. Veti
modifica aceasta setare la valoarea de 0 folosind CS-
Raportat la planul superior iar apoi Proprietati (meniul
contextual). Modificare proprietati elemente
arhitectura. Inaltimea absoluta a elementului va
ramane nemodificata si egala cu 0,15 m.
Faceti vizibil AR_STALP impreuna cu stalpul. Dupa cum
vedeti este necesara si potrivirea lor:.
Utilizand Modificare proprietati elemente de
arhitectura schimbati distanta dintre marginea superioara a
stalpilor si planul superior la 0,15.


SFAT
Daca la inceput ati
selectat din Meniul
dinamic optiunea Multi,
atunci aceasta functie va
ramane deschisa.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 303
Capitolul 6 : Scarile
Parcurgerea exercitiilor din cadrul acestui capitol implica
existenta modulului Constructie scari. Verificati in
CAD-Navigator daca ati achizitionat si acest modul
In continuare se impune constructia unei scari intre parter si
etaj. Pentru aceasta operatie utilizati modulul Constructie
Scari din Allplan FT care ofera instrumente pentru crearea
tipurilor standard de scari ca si pentru cele desenate liber.
Pentru fiecare scara creata, puteti defini componentele ei
individuale ca treapta, fundatie, mana curenta, montanti etc.
Deoarece prezentarea tuturor optiunilor destinate
constructiei scarilor ar depasi spatiului alocat din acest
manual practic, nu ne ramane decat sa va recomandam
dumneavoastra abordarea in mod experimental a diferitelor
forme de scara. Ca punct de plecare trebuie insa sa ramana
scara dreapta.

304 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
Inainte de a incepe desenarea scarii, desenati conturul ei
folosind linii ajutatoare. Acestea vor fi de ajutor pentru
orientare atunci cand definiti scara.
Desenarea conturului scarii cu constructii de ajutor 2D
Activati desenul 111, EG Model si dezactivati-le pe toate celelalte.
Pozitionati toate layerele in mod invizibil cu exceptia CO_GEN 02
(contur scara).
1 Faceti click pe Linie (Flyout Constructii 2D), activati

Constructii ajutor inc/des (bara de instrumente Format), iar layerul
CO_HK va ramane activ.
2 Desenati conturul scarii.

3 Dezactivati

Constructii de ajutor inc/des.
4 Pastrati layerul KO_HK in mod vizibil si dezactivati-le pe toate
celelalte..

Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 305
Procedura pentru crearea scarilor este intotdeauna aceeasi.
Odata ce a fost creata scara, ea poate fi oricand modificata
folosind Modificare scari.

Procedura pentru desenarea scarilor
- Selectati tipul scarii.
- Introduceti conturul scarii. Acesta va defini de
asemenea si lungimea de dezvoltare a scarii fata de
baza ei.
- Setati inaltimea si pozitia liniei pasului. ALLPLAN va
crea o scara de baza initiala care poate fi modificata
dupa dorinta.
- Daca este necesar, modificati setarile pentru numarul
treptelor, pozitia ultimei trepte, unghiul treptelor etc.
Astfel ati terminat desenul initial. Numai treptele
sunt afisate.
- Setati (optional) componentele scarii cum ar fi mana
curenta si fundatia.
- Fixati scara si pozitionati descrierea..

306 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
Arhitectura (6) : Scara cu podest la
jumatate
Veti incepe prin a selecta tipul scarii si introducerea
conturului ei.
exemplu, daca selectati o scara dreapta, ALLPLAN va
inchide conturul dupa ce ati indicat patru puncte. Conturul
scarii Tip-U este definit de 8 puncte. O scara spirala este
definita de doua arcuri circulare iar o scara libera poate avea
la baza oricate puncte sunt necesare pentru forma ei - chiar
si curbe spline.
Crearea unei scari de baza
1 Faceti click pe Scara cu podest la jumatate (Flyout Scara) si
activati layerul AR_TREP.
2 Primul punct pe care faceti click va defini punctul de intersectie
dintre baza scarii si vangul interior. Plasati primul punct.
3 Faceti click pe celelalte colturi folosind conturul scarii creat anterior.
In total trebuie sa plasati 8 puncte.

Primul punct,
vangul interior (de
la treapta de jos)

4 Faceti click pe Inaltime.
5 Activati casuta de control Optimizare si introduceti valori pentru:
- H superior: 2.75 (planul standard inferior al
mansardei +11 cm; pardoseala mansardei la finit)
- H inferior: 0.00 (planul standard inferior al parterului
+11 cm; pardoseala parter la finit)
Confirmati cu .
SFAT
Inainte de abordarea
acestui exercitiu va
recomandam
consultarea din Help
Online a Modulul
Constructie scari,
Notiuni de baza

Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 307

In caseta de dialog Contur trepte / Linie pas / Inaltime va fi afisata
inaltimea absoluta a scarii 2,75 m.

6 Faceti click pe pentru confirmarea setarilor.
Allplan FT va crea o scara iar pentru a rezolva geometria scarii va fi
afisata o caseta de dialog.
7 Finalizati introducerea parametrilor pentru scara cu ESC si asezati
inscriptionarea acesteia.
Daca nu doriti etichetarea scarii finalizati operatia cu ESC.
8 Activati suplimentar layerele AR_PERET si AR_DE in mod vizibil.
9 Faceti click pe 3 Ferestre.
In vederea izometrica si in elevatie, verificati inaltimea si orientarea
scarii. Pastrati aceste vederi deschise pentru exercitiul urmator astfel
incat sa puteti observa mai usor modificarile care se petrec.


308 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
Setarile scarii propuse de ALLPLAN in meniul contextual
pot fi modificate. In acest exercitiu veti:
Modifica pozitia ultimului pas,
Modifica unghiul treptei (posibil numai pentru scara cu
podest la jumatate).
Treptele sunt calculate automat de catre ALLPLAN. In
cazul scarilor tip U, podestul nu poate fi modificat, pozitia
lui fiind blocata de conturul scarii. Numarul de trepte,
oricum, poate fi modificat - valabil pentru toate tipurile de
scari.
Simbolurile scarii
- Sageata mare de pe o treapta indica faptul ca acele
componente sunt la diferite inaltimi.
- Mica sageata pe o linie scurta indica acele doua
componente (treapta si podestul) sunt la aceeasi
inaltime.

Modificarea geometriei scarii
1 Faceti click pe Modificare scari (Flyout Scari) si selectati
conturul acestora.
2 Faceti click pe IIII (Pozitia treptelor la podest), activati Cazul I si
confirmati cu

.

Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 309
3 Faceti click pe UlTr. Va fi afisat H-1.
In elevatie puteti vedea cum ultima treapta este cu o inaltime de
treapta sub marginea superioara a scarii. Cu alte cuvinte scara va
avea 7 trepte. Valoarea pentru inaltimea treptei se modifica in mod
automat.
In plan veti vedea ca marginea de sus a treptei nu atinge exact
conturul scarii. De aceea se impune mutarea treptelor in lungul liniei
pasului.
4 Masurati initial distanta dintre ultima treapta si marginea
conturului folosind instrumentul Functiuni masurare (bara de
instrumente Standard).
5 Faceti click pe DNSU (pentru depasirea superioara) si introduceti
valoarea masurata de : 0,085.
Veti lungi si podestul cu aceeasi valoare iar treptele se vor muta..
Setarile din Geometrie-Trepte vor fi identice cu cele din imaginea
urmatoare:


Pe ecran, scarile sunt reprezentate numai prin trepte. Daca
doriti, puteti adauga celelalte componente ale scarii.
ALLPLAN va reprezenta aceste componente si va oferi
optiuni pentru afisarea lor intr-o singura caseta de dialog,
usor de utilizat. In plus, fiecare componenta are de
asemenea propriul formular de proprietati unde puteti seta
diferite dimensiuni. In exercitiul urmator veti invata cum se
definesc treptele, mana curenta interioara si parapetul.
Pentru a definii componentele scarii
Campul dialog GeometrieTrepte este activ.
1 Faceti click pe Definitii parametrii/Introducere.
2 In fereastra de dialog Componente scari, selectati Format, 2D.
310 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
3 Activati casutele de bifare Treapta scara, Mana curenta int si
Montanti inter.
In sectiunea Layer, faceti click pe butonul de atribuire layer si
alegeti layerul AR_Scari pentru elementele selectate.

In fereastra Format, 2D puteti modifica si proprietatile format
pentru afisarea elementelor selectate in vederea in plan.
4 Treceti la fereastra Geometrier, 3D.
SFAT
Componentele definite
de utilizator pot fi
folosite pentru parapet,
balustrada, etc .
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 311

In afara rezolvarii geometriei elementelor selectate, mai puteti face
si alte setari:
In coloana linie 3D, puteti defini tipul de linie pentru afisarea in
vederi 3D.
In coloana Hasuri, alegeti modul de reprezentare in sectiuni.
In coloana Suprafate, puteti atribui suprafete libere elementelor.
In coloana Material, puteti atribui materiale elementelor. Aceste
materiale vor fi analizate in listele specifice de scari..


5 Faceti click in Elemente Scara pe Trp (Treapta scara) si introduceti
Grosimea treptei in partea frontala si cea din spate precum si
Distanta dintre treapta si conturul scarii similar imaginii ulterioare.
( )
312 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT

Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 313
6 Faceti click in fereastra Geometrie 3D pe MC-I (mana curenta
interior)..
7 Introduceti distanta dintre marginile mainii curente si conturul
poligonal ca si pozitia dintre elementul de mana curenta relativ la
marginea lateral a treptei. Astfel definiti pozitia din care incepe
mana curenta. In acest exemplu, mana curenta va fi pe primul pas.
( )

314 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
8 In Geometrie 3D, faceti click pe MN-I (montanti interiori).
9 Introduceti distanta dintre laturile componentei si conturul scarii,
apoi introduceti pozitia componentei relativ la partea lateral a
conturului.



10 Faceti click pe Preluare intre treapta si mana-i.
Programul va calcula in mod automat inaltimea componentei.
11 Apasati
pentru a confirma fereastra de dialog Elemente scara
.
Elementele scarii vor fi reprezentate si va fi afisata din nou fereastra
de dialog Geometrie trepte.
SFAT
Daca modificati
dimensiunile treptei,
mainii curente sau a
unui obiect liber definit
(montanti), trebuie sa
selectati optiunea
PRELUARE din nou pentru
a re-calcula rezultatul.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 315
12 Faceti click pe Fix.
In continuare puteti proceda la etichetarea scarii (o previzualizare a
etichetei este atasata cursorului).
13 Faceti click pe diferitele optiuni din Descriere pentru stabilirea
elementelor ce apar in eticheta.
14 Specificati numarul de pozitii zecimale.
15 Plasati eticheta in dreptul scarii.




SFAT
Daca nu doriti
pozitionarea unui text
faceti click pe ESC
316 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
In desenele de constructie se obisnuieste afisarea unei
sectiuni a scarii in plan. Pentru a realiza aceasta cerinta va
recomandam folosirea instrumentului Sectiune Scara.
Crearea unei sectiuni in plan
1 Faceti click pe Sectiune scara (Flyout Scara) si activati layer
AR_Scari.
2 Faceti click pe linia pasului pentru a identifica scara.
3 Selectati tipul de linie care va fi utilizat pentru a afisa partea de
sub si partea de deasupra liniei de sectiune.


4 Introduceti distanta dintre liniile de sectiune. Distanta este
independenta de scara de referinta.
5 Faceti click pe punctele de inceput si de sfarsit ale liniilor de
sectiune. In plan, afisajul se va modifica automat cu toate ca in
vederile in elevatie si cele izometrice scara va fi afisata normal.


SFAT
Daca pentru tipul de
linie va fi utilizat cel din
cadrul desenului este
necesar a se introduce la
LiniInf -.
SFAT
Pentru a exclude din
afisare o sectiune a
scarii faceti click pe Inc.
Sfat: Daca faceti
modificari ulterioare la
scara, va trebui sa
recreati sectiunea in
plan folosind aceasta
functie.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 317
Capitolul 7: Macro
Pentru parcurgerea exercitiilor din cadrul acestui capitol
este necesar sa fi achizitionat modulul Pereti, Plansee,
Elemente constructie. Verificati prin intermediul
Navigator-CAD daca acest modul este existent.

Daca nu aveti catalogul de simboluri Nemetschek sau daca
macro-urile pe care le contine acest catalog nu sunt cele
dorite, puteti folosi instrumentul Modelare Macro pentru a
va crea propriile macro-uri. Aceste macro-uri pot fi salvate
in biblioteci si extrase oricand doriti.

Procedura de desenare a macro
Necesita: un gol (usa, fereastra etc).
- In modulul Pereti, Plansee, Elemente Constructive
activati Modelare Macro si inicati golul.
- Setati dimensiunile pentru rama (usa sau fereastra) si
faceti click pe pentru a-l transfera in vederea 3D.
- Pentru fiecare element al ferestrei definiti elemente
orizontale si verticale si/sau montati sau, in cazul
usilor placile si transferati setarile folosind .
- Ca alternativa puteti selecta unul din stilurile
prezentate in cataloage si puteti introduce setarile
pentru dimensiunile diverselor elemente.
- Setati creionul si culoarea pentru elemente si geam.
- Salvati macro.

318 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
In exercitiul urmator veti insera propriul macro in singurul
perete al constructiei ramas fara ferestre (de la parter).
Pentru inceput veti crea trei deschideri de ferestre. Macro-
urile vor fi desenate separat si vor fi inserate ulterior.
Crearea golurilor de fereastra
Desenul 111 este activ. Activati layerul AR_PERET in mod vizibil iar
toate celelalte in mod invizibil.
1 Faceti click dublu cu tasta dreapta pe deschiderea ferestrei din
peretele drept de langa cel circular (nu pe macro!).
2 Realizati 3 deschideri de fereastra similar desenului urmator..
Proprietati-le au fost preluate de la fereastra activa si vor
avea urmatoarele valori (modificati unde se impune):
Inaltime : H Cota absoluta a elementului, marginea
superioara atasata planului inferior la distanta: 2,26
CI-Raportat la planul inferior, marginea inferioara
atasata planului inferior la distanta : 0,00
Glaf : Glaf exterior : 0,09
Grosimea ferestrei : 0,10
Parapet: exterior
Macro: inc
Dimensiuni:

3 Apasati ESC pentru terminare.


Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 319
Arhitectura (7) : Modelare Macro
Pentru aceasta deschidere veti desena o fereastra compusa
din 3 parti. Ulterior macro-ul va putea fi introdus in oricare
deschidere.
Pentru siguranta ca macro selectate deja si noile elemente ce
vor fi create nu vor fi diferite vom utiliza aceiasi parametrii
cum ar fi grosime creion/ciloare, grosime rama etc.
Desenarea unei tamplarii de fereastra
1 Faceti click pe Modelare Macro (Flyout Arhitectura).
2 Faceti click pe una din laturile noii deschideri. Va fi inserata o caseta
de dialog unde pot fi efectuate toate setarile pentru macro. Incepeti
cu rama ferestrei.
3 Introduceti dimensiunile ramei:
Latime : 65 / Adancime : 65
4 Faceti click pe pentru a transfera setarile pentru rama in
Vedere 3D din dreapta.
SFAT
Apasati pentru a
anula setarile facute la
pasul anterior.
320 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT

Fereastra va avea elementele orizontale (traverse).
5 Faceti click in Elemente Profil pe Traversa si introduceti
urmatoarele valori:
Latime : 65 / Adancime: 65
Traversa poate fi pozitionata oriunde.
6 In sectiunea Impartire faceti click pe si introduceti 625
pentru a defini inaltimea portiunii superioare a ferestrei (vezi figura
de mai jos).
7 Faceti click pe pentru a transfera setarile in Vedere 3D.
8 Faceti click in Vedere 3D pe marginea inferioara a ferestrei. Ea va fi
divizata de un element vertical..
9 Faceti click in Elemente profil pe Montanti si introduceti
urmatoarele valori :
Latime: 65 / Adancime: 65
10 Faceti click in Impartire pe .
Montantul va fi pozitionat centrat.
11 Faceti click pe pentru a transfera setarile in Vedere 3D.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 321
12 Realizati urmatoarele setari in sectiunea Creion/Culoare:
pentru Element: creion 1 si culoare 13,
pentru Geam: creion 7 si culoare 7

13 Faceti click in sectiunea Plan pe Def si activati casutele de control
pentru Domeniul Scara Reprezentare.

14 Confirmati setarile cu .
322 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT
15 Setari <confirmare>
Confirmati cu tasta dreapta.
Va fi deschisa fereastra macro.
16 Prin meniul contextual alegeti directorul Privat iar in cadrul acestuia
craeti un director nou, confirmati apoi cu OK sau ENTER.
17 Sub ce denumire doriti sa salvati macro-ul in catalog?
Introduceti numele macro-ului.
18 Pentru finalizarea functiei apasati tasta ESC.


Utilizati pentru asezarea macro-ului si in celelalte 2
deschideri instrumentul Asezare macro in deschidere
(Flyout Arhitectura). Toate macro-urile vor fi pozitionate
pe layerul standard si pot fi mutate in alt layer utilizand
Modificare proprietati format Layer pentru a atribui alt
layer.

Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 323
Oricand puteti sa inlocuiti macro-urile. Aceasta optiune va
permite sa vedeti rapid in cateva secunde diferitele
alternative pentru fatada. Conditie preliminara a acestei
operatiuni este prezenta a doua simboluri in cadrul de desen
(unul care va fi inlocuit si altul care va fi utilizat ca
substitut).
Exista doua metode pentru inlocuirea macro-urilor:
Inlocuirea tuturor instantelor unui macro cu un alt macro
- setarea: Macro.
Inlocuirea unei singure instante ale macro-ului - setare :
Repartitie.
O repartitie macro este un macro ce a fost pozitionat in
cadrul unei deschideri.
In exercitiul urmator veti inlocui repartitiile macro din
peretele curb cu un nou macro.
Inlocuirea macro-urilor
1 Faceti click pe Schimbare macro (Flyout Arhitectura).
2 Alegeti din caseta dialog Schimbare macro optiunea Repartitii (prin
click poate fi modificata posibilitatea de alegere).

3 Ce inlantuire macro schimbati?
Faceti click pe repartitia macro din peretele circular (incadrati-le
intr-o fereastra de selactie sau utilizati functia Suma).
4 Cu ce inlantuire macro inlocuiti?
Faceti click pe o repartitie a unui macro realizat de dumneavoastra.
5 Finalizati functia actionand tasta ESC.

324 Capitolul 5: Utilizarea planurilor Allplan FT

Parterul avand repartitiile macro inlocuite.
Administrarea macro-urilor
Puteti vedea o lista a tuturor macro-urilor definite prin
intermediul Gestiunii Macro. Aceasta optiune poate fi
activata fie prin intermediul ferestrelor de proprietati ale
elementelor Usa sau Fereastra sau faceti click pe Citire
date din catalog (bara de instrumente Standard) si alegeti
din cadrul sectiunii Tip date optiunea Macro:

Aici pot fi realizate copieri, mutari, stergeri si redenumiri
ale macro-urilor.
Manual Capitolul 5: Utilizarea planurilor 325
Nota: Elementele Macro din catalogul Standard pot fi doar
copiate, nu pot fi modificate.
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 325
Capitolul 8 : Vederi si
sectiuni
Desi modelul cladirii este acum terminat, mai exista inca un
numar de operatiuni importante pe care le puteti executa
pentru a obtine un desen finisat al constructiei. Exercitiile
din acest capitol va arata cum se genereaza vederile in
sectiune si cum se definesc camerele inainte de a calcula
spatiul construit.


Sectiune A - A cu cote de nivel
326 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT
Arhitectura (10) : Sectiuni
Sectiunile constructiei arata modul in care se vede cladirea
dintr-o anumita directie. Traseul de sectiune defineste
vederea si ea poate fi salvata ca o imagine cu linii ascunse
intr-un alt desen. Maniera in care elementele ce sunt
sectionate sunt afisate - de exemplu hasurile - poate fi de
asemenea definit pentru vederea in sectiune. Daca doriti
puteti sa alegeti ca elementele sectionate sa fie afisate cu o
linie ingrosata.


Sectiunea B-B
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 327
Pentru a crea o vedere in sectiune trebuie mai intai sa
pozitionati toate desenele activ in fundal iar layerele s fie
prelucrabile. Linia de sectiune va fi definita intr-un desen
care la randul lui este complet activ.
Definirea liniei de sectiune
Activati in Navigator CAD modulul Arhitectura generala.
Pozitionati in mod activ desenul 2 Linia de sectiune iar cele cu
numerele 101, 111, 112, 121, 123 vor fi active in fundal.
1 Activati Selectie Layer si alegeti optiunea Model (toate layerele ce
contin elemente de constructie 3D).
2 Faceti click in meniul Fereastre pe 1-Fereastra.
3 Faceti click pe Pozitie Sectiune (Flyout Planuri acoperis).
4 Activati layerul CO_GEN 01.
5 Faceti click pe Proprietati si setati-le in conformitate cu
imaginea alaturata ( )

328 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT
Pentru a produce o sectiune care va arata intreaga
cladire, trebuie sa setati marginea superioara a sectiunii
cu cel putin 20 cm deasupra coamei si marginea
inferioara la cel putin 20 cm sub talpa cladirii.
6 Faceti click pe punctul initial si cel final al liniei de sectiune,
pozitionata in exteriorul cladirii si finalizati aceasta operatie
apasand tasta ESC. Asigurati-va ca linia de sectiune intersecteaza
peretii intr-un unghi drept si nu oblic. De asemenea, evitati
indicarea liniei de sectiune in lungul unei linii de perete.
7 Adancimea sectiunii / Directia in care priviti
Faceti click pe un punct situat in deasupra cladirii.
Adancimea sectiunii este zona din spatele sectiunii ce poate fi
inteleasa ca adancimea privirii. Toate elementele cladirii vizibile in
aceasta zona (chiar si cele care nu sunt intersectate de linia de
sectiune) sunt incluse in vederea finala a sectiunii. Cu cat este mai
mare valoarea introdusa pentru adancime cu atat este mai mare
cantitatea de date prezentata.
8 Repetati etapele de la punctele 3 la 7 si introduceti pentru denumire
sectiune : B.
SFAT: Puteti defini
Sectiuni ortogonale si
Sectiuni sub un anumit
unghi
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 329


330 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT
Activarea sectiunii
Prezentarea sectiunii este initial un model filar
tridimensional. Din acest model va fi pozitionat pe desenul
dumneavoastra o imagine cu linii ascunse (Calcul
Ascundere). Veti obtine astfel o imagine in plan care poate
fi prelucrata cu ajutorul instrumentelor din modulele
Constructii 2D, Text si Linii Cota.
Activarea si calculul unei sectiuni
1 Faceti click pe Reprezentare sectiune.
2 Faceti click pe linia de sectiune A-A.
Cladirea va fi prezentata in sectiune functie de setarile efectuate
anterior de dumneavoastra in Pozitie Sectiune.
3 Faceti click in bara de instrumente Standard (!) pe

Calcul
Ascundere, 2D.
4 Selectati Ascundere elemente de pe ecran si introduceti numarul
desenului tinta: 200.

5 Stabiliti setarile pentru urmatoarea caseta dialog in conformitate cu
imaginea alaturata.
Pentru a reprezenta curbele ca suprafete fine in loc de fete in
imginea cu linii ascunse setati Unghi maxim contact la 25 de grade
de exemplu.
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 331

6 Faceti click in sectiunea Definitii speciale pe Arhit si stabiliti
setarile in conformitate cu cele din imaginea alaturata.

332 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT
7 Inchideti toate ferestrele dialog cu .
Va fi realizat calculul cu linii ascunse.
8 Prin intermediul Deschidere si activare selectati desenul
Sectiuni si activati desenul 200.
9 Setati vederea pe Vedere Plan.

Sectiunea A -A


Vederea in sectiune nu va fi in mod automat
actualizata pentru a reflecta modificarile facute
desenului. Pentru actualizare faceti click pe Calcul
Ascundere, 2D si alegeti optiunea Actualizare rezultat
ascundere.

Sfat: Daca, de exemplu
ati utilizat functia
Camere pentru a defini
finisaje, acestea pot fi
reprezentate si in
sectiune. Astfel nu va
mai fi nevoie sa editati
sectiunile ulterior.
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 333
Prelucrarea sectiunii
Acum puteti edita sectiunea. Sunteti deja familiarizat cu
instrumentele de editare disponibile. Desenati completarile
pe un desen separat deoarece in procesul de actualizare a
imaginii cu linii ascunse acestea vor fi sterse. Desenul cu
finisaje este deja realizat in aceasta sectiune
Crearea cotelor de nivel
Pozitionati cadrul 201 in mod activ, iar pe 200 activ in fundal.
Desenati planseul cu finisaje.
Activati din Navigator-CAD modulul Linii de cota.
1 Faceti click pe Cotare Verticala (flyout Creare) si activati layerul
LC_100.
2 Faceti click pe Proprietati.
3 Alegeti din pagina Linie cota din sectiunea Tip linie Cotare nivel si
Simbol margine (selectati semnul pentru cotele de elevatie pentru
planseul cu finisaje) (vezi figura de mai jos).

334 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT
4 Plasati punctul prin care va trece linia de cota.
5 Punct de plecare
Acesta este un punct ce are o cota cunoscuta, in acest exemplu va fi
marginea superioara a planseului finisat al parterului.
6 Valoarea de baza : 0,00
7 Faceti click pe punctele ce vor fi cotate iar la final apasati ESC.

8 Alegeti din cadrul

Proprietati pentru simbol margine
urmatoarea optiune: si efectuati cotarea planseelor fara finisaj
(etapele descrise in cadrul punctelor de la 4-7).
9 Pentru finalizarea functiei actionati tasta ESC.

Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 335
Arhitectura (11) : Vederile in elevatie
Afisarea cladirii in diferite vederi nu mai prezinta probleme
pentru ca sunteti deja familiarizati cu instrumentele folosite.
Modalitati
Activati toate desenele care contin elemente pe care doriti sa le
afisati in Vedere.
Selectati din meniul Vedere optiunea Proiectie sau Vedere
standard.
Afisati fatada ca imagine cu linii ascunse si salvati (bara de
instrumente Standard!!) rezultatul intr-un desen gol.

Vedere Sud

Vedere Vest

336 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT
Capitolul 9 : Calcul
cantitati
Camerele vor fi realizate in desenul Perete pe layere
separate. Astfel, in determinarea operatiilor de calcul se vor
lua in considerare toate componentele.
ALLPLAN ofera doua metode pentru crearea camerelor:
manual - introduceti poligoane pentru a defini marginile
fiecarei camere separat. Camerele vor fi etichetate
imediat si le vor fi atribuite suprafete utilitare.
automat - sistemul scaneaza cadrul pentru a gasi poligoanele
de pereti inchise si creeaza camerele pe baza
poligoanelor detectate. Camerele vor fi ulterior etichetate
si atribuite cu suprafete utilitare.


In orice caz, trebuie mai intai sa introduceti
inaltimea camerei. Introduceti inaltimea ca
pentru orice alt element arhitectural puteti
asocia inaltimea camerelor cu planurile de
referinta sau cu orice alt element doriti.
Pentru a face pe ecran o diferentiere vizuala
intre camere si celelalte elemente, trebuie sa
desenati camerele folosind un creion cu alta
culoare.

Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 337
Arhitectura (12) : Camere, finisaje si
suprafete locuibile
Inainte de a efectua calculul suprafetelor si spatiului locuibil
in ALLPLAN, trebuie sa definiti camerele.
Definirea camerelor individuale
In exercitiul urmator, veti asocia finisaje diferitelor
suprafete ale acoperisului si veti calcula suprafata locuibila.
Ar fi posibila o utilizare a metodei de creare automata a
camerelor. Insa, veti cunoaste ambele variante, inclusiv cea
de creare manuala pentru a avea mai multe optiuni la
dispozitie. Veti incepe prin a defini camerele individuale si
etichetarea suprafetelor de pereti si a celor orizontale. Apoi,
veti putea definii celelalte camere automat.
Crearea camerelor
Alegeti din Deschidere si activare mapa Model, iar desenul
121 pozitionati-l activ
Prin intermediul Selectie layer selectati Tip de plan
CA_CAMERE in mod prelucrabil
Activati din

Navigator CAD modulul

Calcul Cantitati.
1 Faceti click pe Camere (Flyout Creare) si activati layerul
CA_CAMER (bara de instrumente Format).
2 Alegeti pentru Creion (3) 0.50 (bara de instrumente Format).
3 Faceti click pe Proprietati.
Introduceti proprietatile camerei.
4 In Descriere scurta Etaj, introduceti 'Acoperis'. Faceti click in spatial
destinat Descriere si introduceti numarul camerei: 201.
5 Faceti click pe Functia si adaugati DORMITOR la intrarile din caseta
lista.
338 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT

6 Faceti click pe Inaltime si introduceti setarile pentru inaltimea
camerei astfel incat ele sa se potriveasca cu cele definite pentru
peretii etajului.

7 Faceti click pe Catalog si selectati un catalog definit de utilizator
pentru suprafete.

8 Faceti click in pagina Finisaje si introduceti setarile pentru
suprafetele laterale si plafon.
Sfat: Introducerea unui
factor este utila pentru
suprafete cum ar fi
balconul, de exemplu,
pentru a fi luat in calcul
ca suprafata
procentuala in plus.
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 339

9 Apasati
pentru a confirma setarile.

10 Faceti click pe doua colturi diagonale opuse ale dormitorului si
apasati de doua ori ESC pentru terminarea introducerii conturului.

SFAT: Puteti salva
setarile pe care le-ati
facut suprafetelor
camerelor ca stiluri
folosind . In cazul
proiectelor de mari
dimensiuni aceste
operatii produc mari
economii de timp si
asigura o calitate
ridicata deoarece toti
colaboratori au acces
simultan la date initiale
340 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT
11 Definiti in continuare ce articole vor apare in eticheta. Eticheta din
acest exercitiu va cuprinde informatii despre Numele, Functia,
Volumul si Suprafata camerei.
Faceti click pe diferite casete pentru dezactivarea anumitor afisaje.

12 Activati layerul AR_DESCR pentru inscriptionare.
13 O previzualizare a etichetei va fi acum atasata cursorului. Pentru a fi
pozitionata faceti click pe mijlocul camerei. Eticheta va avea
urmatoarea forma de prezentare.
R 201
Dormitor
44.029 m
15.55 m

14 Apasati ESC pentru finalizarea functiei.

SFAT: Faceti click pe
pentru a trece la
parametrii urmatori.
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 341
Crearea automata a camerelor
Pentru realizarea celorlalte camere se poate utiliza optiunea
camere automat.
Derularea acestei operatii implica doua etape..
Definirea camerelor utilizand Camere automat
Etichetarea camerelor utilizand Definire, modificare
camere.
Finisajele vor fi definite ulterior cu ajutorul altei functii.

Crearea automata a camerelor
1 Faceti click pe Camere automat (Flyout Creare).
2 Faceti click pe butonul Inaltime din meniul Instrumente Dinamice si
verificati setarile de inaltime.
3 Definiti zona din care vor fi create camerele: folosind butonul din
mijloc al mouse-ului incadrati intregul desen intr-o fereastra de
selectie, exceptand balconul.
4 Faceti click pe Definire, modificare camere (Flyout Modificare).
5 Introduceti pentru Descriere: R 202 si functia COPIL 1. Pentru a
adauga aceste intrari in caseta lista apasati .
6 Faceti click pe camera din stanga sus si confirmati cu buton dreapta
mouse
7 Plasati eticheta.
SFAT: Puteti utiliza de
asemenea Definire,
Modificare camere
pentru a atribui finisaje
pe suprafete.
Mai multe informatii
puteti gasi in Ajutor
online al Allplan FT.
Pentru a activa Ajutorul
este sufficient sa apasati
tasta F1.
342 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT
R 202
COPIL 1
38.431 m
17.10 m
R 203
COPIL 2
30.812 m
13.20 m
R 204
BIROU
16.796 m
9.06 m
R 201
DORMITOR
44.029 m
15.55 m
R 205
BAIE
38.431 m
17.10 m

8 Pentru celelalte camere repetati operatiile prezentate in cadrul
etapelor de la punctele 4 la 6.
Numerotarea camerelor se face in mod automat.
9 Finalizati functia actionand tasta ESC.


Balconul va fi definit ca o camera individuala. Introduceti in
afara de functie si descriere factorul 0,5 si stergeti toate
suprafetele cu finisaje utilizand butonul Stergere finisaje si
activati optiunea 'Fara tencuieli la calculul suprafetelor
(ex, balcon)'.

Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 343
Finisaje
Acum puteti adauga finisaje pentru suprafetele laterale,
plansee, dusumele si plinte in camerele pe care le-ati definit.
Acestor suprafete li se pot asocia materiale, tip de lucrari si
grosime. Aceste informatii vor fi utilizate cand se face
calculul suprafetelor si cand se face extrasul de materiale.
Suprafetele camerelor pot fi definite in doua moduri:
Prin definirea lor ca o singura entitate pentru intreaga
camera
Prin definirea lor individuala (una dupa alta) - aceasta va
permite sa definiti separat suprafete in cadrul aceleiasi
zone - de exemplu un model de vopsea pana la o anumita
inaltime
In continuare va sunt prezentate ambele metode in cadrul
exemplului Camera de baie.


Definirea specificatiilor de finisaje pentru intreaga camera

Pentru a defini specificatiile finisajelor
1 Faceti click pe Suprafete Finite (Flyout Prelucrare).
2 Introduceti specificatiile in formularul de proprietati. Aceste
specificatii se vor aplica intregii suprafete de acest tip din baie.
Aceasta deoarece aplicarea altor materiale asupra peretilor vor fi
definite separat, ulterior deoarece ele nu vor fi montate pe intreaga
suprafata a peretelui.
Nota: Nu uitati sa selectati casetele relevante!
Nota: Cand mutati bara orizontala catre dreapta, va apar coloane
aditionale.
Puteti seta suprafete de material (pentru animatiei) pentru plafon,
suprafete laterale si pardoseli.
SFAT
Folositi aceste metode
pentru modificarea
suprafetelor care au fost
create deja folosind
instrumentul

Camere.
SFAT: Puteti include in
sectiune suprafetele de
plafon si pardoseala
(finisaje). Realizati
setarile specifice la
Definitii Speciale
Arhitectura.
344 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT

3 Pentru confirmare apasati .
4 Faceti click pe Camera de baie.
5 Faceti click cu tasta din dreapta a mouse-ului pentru a confirma
selectoia.
Specificatiile finisajelor vor fi asociate suprafetelor camerei de baie,
chiar daca ele sunt invizibile.
6 Pentru finalizarea functiei apasati ESC.


SFAT
Puteti aplica
specificatiile de finisaje
unei serii de camere, fie
prin incadrarea acestora
intr-o fereastra de
selectie fie prin
utilizarea instrumentului

Suma.
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 345
Specificatiile de finisaje pentru anumite suprafete
In continuare, veti asocia tuturor peretilor de langa obiectele
sanitare o suprafata de faianta cu inaltimea maxima de 2 m.
Acest tip de suprafete liber definite trebuie de asemenea sa
aiba o valoare data a inaltimii. Deoarece camera de baie este
partial definita de pereti cu margini inclinate, veti defini
inaltimea acestor suprafete folosind noua optiune: Asociere
cu un plan fara depasirea unei inaltimi maxime specificate.
Definirea specificatiilor de finisaj pentru suprafete
laterale
1 Faceti click pe Suprafete laterale (Flyout Creare) si activati
layerul CA_LATER.
2 Faceti click pe Proprietati.
3 Introduceti Material, Grosime si Tip lucrari pentru fiecare strat al
suprafetei.
ALLPLAN va aplica suprafetele pe zona nefinisata a structurii fara sa
considere tencuiala (definita anterior pentru calculul suprafetei).
Tencuiala va fi deci introdusa ca prim strat in proprietatile
suprafetei. Folosind aceasta metoda, puteti redefini numai o parte
specifica a suprafetei.
SFAT Selectati un alt
creion (de exemplu
creionul 8 verde) pentru
a vedea suprafetele mai
clar in plan.
346 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT

4 Faceti click pe Inaltime si introduceti setarile:
- CS-Raportat la planul superior, dar numai pana la
inaltimea de maxim 2 m a pardoselii (= 2,11 m
deasupra pardoselii nefinisate),
- Faceti click pe H max. element si introduceti 2,11..
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 347

5 Pentru confirmarea setarilor faceti click pe .
6 In plan faceti click pe colturile conturului ce delimiteaza camera si
apasati ESC.




7 Plasati eticheta si apasati ESC pentru terminare. Daca nu doriti sa
aplicati o eticheta apasati ESC.

Calculul suprafetelor
In ALLPLAN, calculul suprafetelor se refera la procesul de
listare a tuturor suprafetelor intr-o singura lista. Urmatoarele
optiuni sunt disponibile in fiecare lista (sau extras) din
ALLPLAN:
348 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT
Suprafata structurii (avand la baza dimensiuni fara
finisaje)
O valoare dedusa din valoarea totala pentru invelitori si
alte straturi (bazate pe dimensiuni fara finisaje mai putin
un procent care va fi extras din suprafata totala)
O valoare exacta bazata pe dimensiuni cu finisaje,
oferind specificatiile finisajelor si/sau suprafetele laterale
si orizontale asa cum au fost ele definite (avand la baza
dimensiuni cu finisaje, fara a extrage un anume procent)
Calculul suprafetei locuibile
Activati desenul 124 si pozitionati-l pe 121 semiactiv in fundal.
1 Faceti click pe Suprafata locuibila (Flyout Creare).
2 Alegeti din directorul Standard, fisierul Suprafete locuibile si din
Lista optiunea Functiuni.
3 In sectiunea Calcul suprafata baza activati optiunea La rosu si
introduceti valoarea de 3,0 % pentru Tencuieli.

4 Faceti click in caseta Tip de calcul si se va deschide o fereastra de
dialog Tip de calcul suprafata, impartire inaltime din care selectati
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 349
dupa asocierea a doua de calcul si prin intermediul careia puteti
definii factorii pentru calculul suprafetelor.
Acestia pot fi modificati si in mod individual.

5 Pentru confirmare apasati .
6 Acum sunteti din nou in spatiul de lucru. Folosind butonul din
dreapta al mouse-ului definiti o fereastra de selectie care va incadra
toate camerele care doriti sa fie incluse in calculul suprafetelor.
Camerele vor aparea in culoarea de selectie. Lista va fi afisata pe
ecran.
7 De langa coltul dreapta jos al listei, alegeti ->DESEN pentru a copia
lista intr-un desen.
O previzualizare a listei va fi acum vizibila, atasata cursorului.
8 Setati punctul de asezare a listei langa planul etajului.
9 Pentru a termina calculul suprafetei apasati ESC.

SFAT: Lista poate fi
tiparita, transferata in
Excel sau salvata in
format ASCII.
350 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT


SFAT: Faceti click pe
liniile subliniate din
antetul listei pentru a
introduce numele
autorului si alte
informatii
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 351
Arhitectura (13): Extras de materiale
Extras liste
In fiecare modul de arhitectura modelul cladirii poate fi
evaluat in functie de diferite criterii. Pentru aceasta operatie
veti utiliza instrumentul Iesire lista.
Allplan FT contine un numar mare de liste standard deja
construite dar, puteti sa creati si propriile dumneavoastra
liste si salva apoi in directorul Birou.
Pentru a genera o lista : sumar
Activati desenele ce contin elemente ce vor fi incluse in
calcule.
Activati

Iesire lista si selectati unul din tipurile de
extrase din lista. Prin aceasta vor fi definite criteriile
conform carora se face scanarea desenelor pentru
identificarea elementelor.
Optional: puteti utiliza Cautare elemente pentru
introducerea criteriilor de cautare suplimentare.
Definiti zona de desen in care se va face cautarea (faceti
dublu click cu butonul drept al mouse-ului pentru a
accesa toate elementele din desenele deschise).
Tipariti extrasul, afisati-l intr-un desen sau salvati-l ca
fisier ASCII.

In exercitiul urmator, veti face cunostinta cu cateva liste
disponibile in ALLPLAN si veti vedea cum se introduce un
criteriu de cautare.
Generarea unui extras standard
Activati desenul 121, Model DG si inchideti-le pe toate celelalte.
Activati in mod vizibil layerele AR_PERET, AR_SALP si AR_HORN.
Toate celelalte vor fi invizibile.
1 Faceti click pe Iesire lista (Flyout Creare II).
2 Alegeti din Director optiunea Standard, din Fisier La rosu iar din
lista Pereti. ( )
352 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT

3 Faceti click pe butounul Tot in Instrumente Dinamice sau faceti click
de doua ori in spatial de lucru cu butonul din dreapta al mouse-ului
(nu faceti dublu click!!).
Lista/extrasul va fi afisat si puteti sa-l tipariti, salva intr-un desen al
ALLPLAN sau puteti sa-l salvati ca un fisier ASCII.

4 Apasati ESC pentru terminare.

Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 353
Prin intermediul criteriilor de cautare se poate evalua
cladirea in diferite moduri. Pentru intreaga cladire este
necesara activarea tuturor desenelor.
Bazandu-va pe extrasul generat anterior, veti defini un
criteriu de cautare astfel ca numai peretii care au grosimea
de 11,5 cm sa fie inclusi in lista.
Introducerea criteriului de cautare
1 Faceti click pe Iesire lista (Flyout Creare II), alegeti din nou lista
standard La rosu, Pereti si confirmati cu .
2 Faceti click in Instrumente dinamice pe Cautare elemente.
3 Alegeti in Criteriu de selectat optiunea Obiect si selectati obiectul
cautat : Perete. ( )

Pentru a lega intre ele criteriile de cautare puteti folosi operatorii
Booleeni.
4 Faceti click pe & si (pentru SI - LOGIC).
Al doilea criteriu pe care dorim sa-l introducem este o proprietate a
obiectului Perete si anume Grosimea.
5 Faceti click in Criteriu select pe Atribut si alegeti din domeniul
Cantitati arhitectura atributul Grosime. ( )
354 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT

6 Faceti click pe .
7 Prin intermediul sectiunii Rand (tastatura numerica din partea
dreapta) introduceti valoarea grosimii peretelui : 0,115. Criteriul de
cautare va avea urmatoarea forma::

8 Confirmati cu .
9 Faceti click pe butonul Tot in Instrumente Dinamice sau faceti click
de doua ori in spatial de lucru cu butonul din dreapta al mouse-ului
(nu faceti dublu click!!). Extrasul va contine acum numai peretii care
corespund criteriului definit.
10 Apasati ESC pentru terminarea functiei.

SFAT Puteti reveni la
introducerile anterioare
prin intermediul .
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 355
Daca ati definit specificatii de finisaje, puteti de asemenea
genera extrase care le pot lista in mai multe moduri.
Incercati singuri sa generati un extras pentru finisajele
camerei de baie. In acest caz, nu trebuie sa accesati toate
elementele din desen - ci doar sa incadrati camera de baie
intr-o fereastra de selectie. In urmatoarea imagine este
prezentata o lista Standard 3 Finisaje 3 Vedere
Suprafete ..

Folosind aceeasi metoda, puteti genera extrase pe tipuri de
lucrari avand la baza informatiile de acest tip definite
pentru diferitele elemente din modelul constructiei. Evident,
aceasta se poate realiza numai daca elementelor le-au fost
asociate tipuri de lucrare.
SFAT: Valorile introduse
pentru glaf in
deschiderile de ferestre
sunt de asemenea luate
in considerare in aceste
liste si extrase.
356 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT
Liste ale cladirilor
Listele cladirilor faciliteaza evaluarea datelor in listele de
iesire si calcul de cantitati. Desenele ce contin datele ce
trebuiesc evaluate nu trebuiesc incarcate. Lista cladirii este
aranjata intr-o structura in arbore folosind tehnica
drag&drop (tragere si plasare). Apoi, vor fi definite
elementele ce vor fi evaluate pentru a putea initia aceasta
operatie.
Cu liste ale Cladirii, intreg continutul desenelor va fi
selectat. Numai layerele vizibile vor fi totuysi analizate.
Este deci necesar sa selectati in prealabil layerele pe care
doriti sa le analizati.
Puteti realiza si aici selectii dupa criteriile dorite.
Crearea unei liste a cladirii
1 Faceti click in meniul Fisier pe Selectie lista cladiri .
2 Faceti click pe Structura cladire si selectie desen.
Manual Capitolul 8: Vederi si Sectiuni 357

3 Folosind tasta stanga a mouse-ului trageti nivelul ierarhic Etaj din
lista de nivele in Tutorial (eliberati mouse-ul).
4 Marcati numele si schimbati-l in Plan Parter
5 Introduceti in acelasi mod in nivelul Plan Parter desenele 111 si
112.
6 Extindeti structura proiectului si cu nivelul Plan Acoperis, inclusiv cu
desenele 121, 123 si 126
358 Capitolul 8: Vederi si Sectiuni Allplan FT

7 Activati casetele de control din proiectul Tutorial.
Prin aceasta vor fi toate elementele activate (parter si etaje)..
8 Confirmati cu .
9 Marcai n seciunea Selecie liste opiunea Liste cantiti generale.
10 Din Selectie Liste alegeti din Director optiunea Standard, din Fisier
La Rosu iar din Lista Pereti. Confirmati cu

.
11 Activati in sectiunea Iesire optiunea Ecran/Imprimanta si faceti click
pe Start.

358 Capitolul 10: Planurile si plotarea Allplan FT
Capitolul 10 : Planurile si
tiparirea
Verificati imprimanta sau ploterul sa fie instalate correct
inainte de a incepe tiparirea / plotarea.
Cu ALLPLAN puteti face rapid copii pe hartie a
continutului spatiului de lucru, dar puteti de asemenea sa
definiti planuri complexe pentru plotter.
Asezarea desenului final pe hartie este scopul final, toate
mapele si desenele vor fi aranjate in pagini de plotare.













Manual Capitolul 10: Planurile si plotarea 359
Setari preliminare inainte de plotare
Inainte de a tipari sau de a plota, verificati daca perifericul
de iesire este corect configurat. Daca lucrati in retea puteti
folosi orice periferic conectat la un anumit post de lucru
(presupunand ca este configurat corect).
Pentru a realiza acest lucru trebuie sa conectati perifericul
de iesire (imprimanta / plotter).
Pentru mai multe detalii consultati manualul de utilizare al
ploterului / imprimantei sau documentatia sistemului de
operare instalat.
360 Capitolul 10: Planurile si plotarea Allplan FT
Realizarea unor Planse Rapide
Deaseori este util sa aveti pe hartie stadiul actual al
proiectului fara sa fie necesara crearea unei pagini de
plotare.
Puteti realiza acest lucru tiparind continutul ecranului la
imprimanta sau la plotter.
Tiparire continut ecran
Desenul 121 este activat.
Activati in mod vizibil layerele AR_PERET, AR_HORN si
LC_100, inchideti-le pe toate celelalte.
1 Faceti click pe Reprezentare pe ecran (bara de instrumente Stan-
dard) si alegeti Grosime Linie.
Aceasta optiune va activa pe ecran grosimea creionului cu care vor fi
tiparite liniile.
2 Faceti click pe

Preview Tiparire (bara de instrumente Standard).
3 Faceti click pe Afisare toata imaginea.
4 Faceti click pe Definire imprimanta si selectati imprimanta.
5 Faceti click pe Imprimare.
6 Apasati tasta ESC pentru a inchide previzualizare imprimare...
7 Dezactivati optiunea de reprezentare Grosime linie pe ecran.

SFAT: Daca doriti
imprimarea si a altui
continut de ecran faceti
click pe butonul


Imprimare din bara de
instrumente Standard.
Astfel puteti imprima
utilizand ultimele setari.
Manual Capitolul 10: Planurile si plotarea 361
Arhitectura (14) : Texte pentru cartuse
proprii
Programul ALLPLAN FT ofera o gama larga de texte
inteligente bazate pe texte de descriere variabile. Textele
variabile contin elemente de constructie, texte si atribute.
Avantajele unor astfel de texte cu atribute constau in faptul
ca textul este actualizat de fiecare data cand este deschis
planul de plotare. Puteti sa va definiti propriile
dumneavoastra stiluri de etichete de descriere cu texte
variabile, de ex. pentru cartuse.
Alocarea atributelor
1 Faceti click in meniul Fisier pe Deschidere proiect . .
2 Faceti click pe Selectie atribute . .
3 Selectati urmatoarele atribute:
Client, Pozitie/Lot, Localitate/Strada, Arhitect, Static, Proiect,
Adresa client.

362 Capitolul 10: Planurile si plotarea Allplan FT
4 Marcati proiectul Tutorial si faceti click pe Definitii .
5 Faceti click pe Ocupare Atribute... , va fi inserata o caseta de dialog
Atribute proiect si completati atributele: faceti click in coloana din
partea dreapta si introduceti textul.

6 Confirmati setarile din caseta de dialog Atribute proiect si Definire
proiect cu

.
7 Inchideti selectie proiect cu .


Atributele tocmai alocate vor fi utilizate pentru textele
variabile din cartus. Nu trebuie sa redesenati cartusul, puteti
sa-l folositi pe acela care a fost desenat la inceputul acestui
manual.
Cartusul sub forma unui text variabil
Activati un desen liber, toate celelalte vor fi dezactivate.
Selectati modulul Calcul Cantitati.
Setati scara de referinta 1.1:1.
1 Faceti click pe Citire date din catalog (bara de instrumente
Standard).
2 Alegeti din directorul Cale date optiunea Birou (in care ati salvat
cartusul) si selectati tipul de date Text. Operatiunile legate de
salvarea cartusului s-au efectuat in capitolul 2.
3 Alegeti din fisier optiunea Indicator si introducerea Model la rosu.
4 Pozitionati cartusul si parasiti caseta de dialog cu ESC.
SFAT: Pentru o
pozitionare cat mai
exacta a textelor
variabile puteti cu
Constructii de ajutor sa
definiti Puncte
simbol la inceputul
textelor ce vor sterse
(Modul Constructii 2D,
Flyout Creare).
Manual Capitolul 10: Planurile si plotarea 363
5 Stergeti textele si inlocuiti-le cu atribute (informatii specifice
proiect).

6 Faceti click pe Text Variabil (Flyout Creare II).
7 Faceti click in caseta de dialog pe Atribut.

8 Alegeti din sectiunea Domeniu optiunea Manager plan iar din
Atribut Client si confirmati cu .
9 Stabiliti parametrii de text si modificati formatul introducand
optiunea: A35.
Atributul va fi definit sub forma de text avand maxim 35 de
caractere.

364 Capitolul 10: Planurile si plotarea Allplan FT
10 Pozitionati atributul in partea stanga a campului destinat introducerii
datelor pentru Client



11 Repetati operatiile descrise in cadrul etapelor de la 7 la 9 si
pozitionati urmatoarele atribute::
Cale Atribut Format
Manager plan Client A35
Loc/Parcela A35
Constructor A25
Adresa client A25
Arhitect A25
Pozitie, Strada A25
Static A25
Gestiune Denumirea proiectului (1-50
caractere)


12 Faceti click pe DefFol (definire masca atribute).
13 Activati intregul indicator, printr-o fereastra de selectie cu butonul
din mijloc al mouse-lui..
14 Faceti click pe coltul dreapta jos, ca punct de referinta al cartusului.
Manual Capitolul 10: Planurile si plotarea 365
Cartusele vor fi salvate in fisierul nr. 8 deoarece acesta
este asociat cu instrumentul Descriere din modulul

Paginare desene / plotare.
15 Faceti click pe fisierul nr. 8 si introduceti Indicator.

16 Faceti click pe Introducere 1 si tastati La rosu.
17 Finalizati functia actionand tasta ESC.
Indicatorul este salvat sub forma unui text variabil.

366 Capitolul 10: Planurile si plotarea Allplan FT
Plan de plotare
Tiparirea planurilor finale reprezinta un pas critic. In
Allplan FT, planul este ceea ce apare pe hartie. Spre
deosebire de metodele conventionale, nu trebuie sa definiti
marimea hartiei si chenarul desenului anterior. Atunci cand
ati terminat desenul tot ce aveti de facut este sa combinati si
sa suprapuneti desenele pe care doriti sa le includeti in
planul(urile) de plotare. In acest moment se vor defini
marimea hartiei, scara, chenarul, unghiul si altele. Fiecare
proiect poate contine pana la 1000 de planuri de plotare.

Manual Capitolul 10: Planurile si plotarea 367
Creare unui Plan de Plotare
In exercitiul urmator veti defini un plan de plotare ce
contine planurile parterului si ale etajului constructiei.
Aceasta operatie curpinde doua etape:
Definirea planului de plotare, adica definirea marimii
hartiei si chenarul
Selectarea elementelor ce vor fi incluse in planul de
plotare adica desenele si cartusul.
Definirea planului de plotare
Selectati modulul Paginare desene/plotare.
1 Faceti click pe

Deschidere si activare.

2 Faceti click pe primul rand al listei si introduceti denumirea Plan
nivel, confirmati cu OK.
3 Faceti click pe Definitie plan (Flyout Creare).
4 Alegeti din Format optiunea DIN A1.
5 Stabiliti un Punct de introducere
SFAT: Introducerea
utilizata aici va fi afisata
in indicator ca atributul
Nume plan!
368 Capitolul 10: Planurile si plotarea Allplan FT
si alegeti in sectiunea Tip chenar optiunea Margine dubla cu
indosariere DIN..

7 Pentru confirmare apasati .
8 Plasati chenarul in coltul din stanga jos al paginii.

Manual Capitolul 10: Planurile si plotarea 369
Elementele planului de plotare sunt constituite din desene.
Layerele care sunt vizibile la plotare vor fi selectate prin
intermediul Tip Plan.
Selectarea elementelor planului
1 Faceti click pe Asezare elemente plan (Flyout Creare).

2 Faceti click pe NR-D (numar desen) si alegeti 111, Model Parter
3 Faceti click pe TIP-PL (tip plan) si alegeti TP Constructie

4 Introduceti desenul in planul de plotare.
In mod automat desenul 112 este agatat de cursor.
5 Faceti click pe Tip-Pl alegeti TP Constructie si confirmati cu

.
6 Pentru o pozitionare corecta faceti click in limitele interioare ale
desenului deja pozitionat.
370 Capitolul 10: Planurile si plotarea Allplan FT
Desenul 116 agatat de cursor, nu mai ne este necesar.
7 Faceti click pe NR-D, alegeti 121 si pentru tip plan TP Constructie.
8 Asezati desenul in planul de plotare.
9 Finalizati selectia elementelor de plan cu ESC.
10 Faceti click pe Descriere (Flyout Creare).
11 Faceti click pe chenarul planului.
12 Faceti click in bara de instrumente contextuale pe Text variabil.

13 Selectati in directorul Birou introducerea La rosu si confirmati cu
.

14 Pozitionati cartusul in partea dreapta jos.
In locul atributelor vor fi afisate valorile care au fost introduse.
SFAT: Pentru a adnota
planul de plotare, treceti
in modulul Text si
folositi instrumentele
standard de editare a
textului.
Manual Capitolul 10: Planurile si plotarea 371



Planul de plotare este salvat si puteti sa-l tipariti acum sau
mai tarziu.
372 Capitolul 10: Planurile si plotarea Allplan FT
Tiparirea planurilor
Tot ce a mai ramas de facut este operatia efectiva de plotare.
Inainte de a parcurge pasii din exercitiul urmator, verificati
daca plotterul a fost corect instalat si configurat.
Plotarea unui plan
1 Faceti click pe Plotare planuri (Flyout Creare).
2 Alegeti perifericul de iesire din pagina Iesire (Imprimanta/Ploter).

Sfat: Daca ati configurat
drivere Nemetschek in
aplicatia Services FT,
acestea se vor regasi
deasemenea in in lista de
perifierice.
Manual Capitolul 10: Planurile si plotarea 373
3 In pagina Selectie alegeti Plan 1.

4 Trebuie inceputa plotarea?
Faceti click pe Yes.
Planul va fi plotat.



Vezi D easemenea
Informatii suplimentare
despre Setari, va sunt la
dispozitie prin Help On Line
(F1).
374 Capitolul 10: Planurile si plotarea Allplan FT
Ferestre de detaliere
Puteti folosi ferestre de detaliere pentru a plasa numai o
portiune a desenului sau desenelor intr-un plan de plotare.
Acest lucru este util atunci cand doriti sa afisati numai
anumite zone sau elemente care apartin modelului
constructiei. In exercitiul urmator veti crea ferestre de
plotare si veti afisa sectiuni ale desenelor individuale.
Crearea ferestrelor de detaliere
Utilizati pentru deschiderea unui nou plan de plotare
Deschidere si activare.
1 Faceti click pe Afisare fereastra plan (Flyout Creare).
Veti crea o fereastra astfel incat desenele afisate sa fie imediat
disponibile pentru selectare..
2 Faceti click pe ...si elementele apartenente.

3 Alegeti desenul 111 (Nr-D) si
pozitionati-l in planul de plotare.
4 Apasati ESC pentru a nu mai fi selectate si alte desene.
5 Marcati cu tasta din mijloc a mouse-ului o fereastra de selectie
deasupra peretelui curb.
6 Repetati pasii de la 3 la 5 pentru a crea o fereastra de plotare si
pentru desenul 121.
Daca sunt disponibile utilizati desenele Elevatie Vest si Elevatie
Sud.
7 Faceti click pe Modificare fereastra plan (Flyout Modificare) si
selectati optiunea Scalare fereastra de plotare.
Datorita acestei facilitati se poate efectua ulterior modificarea
marimii ferestrei.
Manual Capitolul 10: Planurile si plotarea 375

8 Pentru a modifica aranjamentul ferestrelor de plotare utilizati
Mutare elemente (Flyout Prelucrare).

Planul dumneavoastra de plotare va avea urmatoarea forma:


376 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT
Capitolul 11 : Instrumente
de prezentare
Pentru parcurgerea exercitiilor din cadrul acestui capitol
este necesara existenta modulului Animatie. Verificati in
Navigator CAD prezenta acestuia.
Abilitatea de a face prezentari reusite desenelor pentru
clienti sau pentru licitatii-devine tot mai importanta.
Allplan FT ofera, in acest sens, o mare gama de instrumente
de la simple imagini cu linii ascunse pana la animatii in
plimbare in timp real.
Intrebuintarea acestor instrumente se poate face oricand
pentru a obtine o impresie mai realista asupra desenului in
timpul desfasurarii fazelor de proiectare aplicand suprafete
de material, iluminari si vederi cu umbre din orice directie
Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 377
Modulul Vizualizare
Allplan FT contine module foarte puternice de prezentare.In
acest manual, vom utiliza modulul Animatie; celelalte
module din grupa Vizualizare vor fi prezentate pe scurt.
Modulul Colorare
Puteti utiliza functiile din modulul Colorare pentru a crea si
a edita culori, suprafete de umpluturi si linii libere colorate.
Toate elementele create cu acest modul vor fi salvate sub
format vectorial ceea ce inseamna ca elementele pot fi
mutate, oglindite, defomate, marite etc. fara pierderi de
calitate a imaginii. Puteti deasemenea aplica un unghi
culoare specific imaginilor colorate primtr-o singura
operatie.
Lucrati cu 256 culori predefinite. Alternativ, puteti amesteca
culori pentru a obtine propriile culori introducand valori
pentru rosu/verde/albastru sau bazandu-va pe unghi specific
culoare (hue)/saturatie/luminozitate.
In afara paletei Standard Allplan de culori, puteti achizitiona
palete aditionale de culori (RAL 840 HR, RAL Design
System, de exemplu) sau sa va creati propria paleta RGB.
Modulul Calcul Umbre
Modulul Calcul Umbre va pune la dispozitie instrumente
pentru generarea de suprafete umpluturi, reprezentari color
ale modelelor 3D inclusiv umbre datorate a doua surse de
lumina. Lumina naturala poate fi deasemenea luata in calcul
setatnd o anumita latitudine, data si ora. In acest mod, puteti
studia efectele luuminii si umbrele pe o constructie pe
parcursul unei zile.
Mai mult de atat, puteti realiza imagini foto-realiste ale
modelului cladirii realizate cu ajutorul modulelor din grupa
Arhitectura sau utilizand functiile din Modelare 3D.
Proigramul calculeaza imagini bazate pe perspectivele pe
378 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT
care le alegeti. Puteti realiza deasemenea un studiu de
insorire pe o perioada de timp.
Spre deosebire de modulul Animatie unde imaginile sunt
bitmap (avand la baza pixeli), elementele create in modulul
Calcul Umbre sunt salvate ca date vectoriale ceea ce
inseamna ca pot fi mutate, simetrizate, deformate, marite
etc. fara a se pierde din calitatea imaginii.
Modulul Imagini Scanate
Puteti folosi instrumentele din acest modul pentru a importa
si a modifica imagini scanate in Allplan/Allplot FT and
manipulate them. Imaginile scanate (de ex. o casa ce trebuie
renovata) pot servi drept fundal pentru desenul
dumneavoastra. Fisierele cu imagini scanate sunt salvate in
proiectul corespunzator.
Fisierele pixel (imaginile scanate) si datele vectoriale
(desenele Allplan) pot fi combinate. Puteti de asemenea sa
afisati mai multe imagini scanate si sa le tipariti la ploter.
Allplan FT ofera o gama larga de instrumente pentru
editarea desenelor scanate. Puteti sterge, muta, copia, roti,
redimensiona si oglindi suprafete. Puteti imbina imagini si
diviza imagini.
Folositi imaginile scanate ca baza pentru lucrul in 2D si 3D.
De exemplu, afisati imaginea pe ecran, definiti camerele si
folositi aceasta ca baza pentru calculul structurii. Sau
desenati elemente noi ce vor fi integrate in structura.
Modulul Animatie
In modulul Animatie, puteti genera si edita fisiere bitmap.
Puteti folosi instrumentele din acest modul pentru a atribui
culori (dintr-o paleta de pana la 16 milioane culori)
peretilor, ferestrelor, liniilor 3D etc. create in Modelare 3D
si in modulele de arhitectura.
Folosind Definire lumini puteti defini un numar de surse
de lumina de intensitati diferite, care va vor permite crearea
unor scene foarte realiste.
Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 379
Folosind Definire suprafete puteti atribui proprietati pe
suprafetele elementelor 3D si arhitecturale.
Instrumentul Render imagine va permite randarea
imaginii prin diferite metode de calcul (flat, Gouraud, Phong
si Ray tracing) pentru a realiza imagini fotorealiste pentru
prezentari.
Si puteti chiar sa integrati noua constructie in viitorul mediu
plasand o imagine bitmap in background in timp ce randati.
Texturile cum ar fi lemn, marmura, piatra, nisip etc. care
sunt oferite din program pot fi folosite pentru a simula
materiale.
Folosind Animatie cu tot modelul din Ferestre sau din
meniul contextual, puteti deschide pana la 16 ferestre de
animatie simultan. Puteti astfel sa verificati fiecare etapa de
proiectare si sa urmariti crearea elementelor.
Camerele pot fi pozitionate intuitiv in fereastra de animatie,
introduse in vederea in plan sau introduse prin coordonate.
Scenele create in acest mod pot fi inregistrate cu
Inregistrare film si salvate si ca fisiere AVI.
Animatiile pot fi convertite in filme AVI folosind
Deschidere, conversie animatie pixel. Puteti folosi acest
instrument pentru a crea un film AVI din mai multe
animatii. Pana acum ati folosit modulele din Modul general
si Arhitectura pentru a crea modelul. In aceste module,
date tip bitmap sunt create si procesate pe cand modulul
Animatie lucreaza cu date in format vectorial.
Sfat: Daca doriti sa
vedeti doar un element
in Animatie, alegeti
Animatie element
380 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT
Date vectoriale
Sistemele CAD in care se creeaza desene de precizie
lucreaza cu date geometrice. Elementele din desene CAD
sunt salvate vectorial. Vectorii servesc la definirea
elementelor si la identificarea lor.
O linie dreapta, de exemplu, este definita de punctul de
inceput, punctul de sfarsit si directie; un cerc consta in punct
de centru, raza si unghi. Entitati geometrice complexe cum
ar fi spline-urile sunt calculate cu formule matematice.
Un desen CAD consta intr-o serie de valori geometrice
introduse cu ajutorul tastaturii sau mouse-ului. Aceste valori
sunt exacte si sunt bazate pe sistemul de coordonate definit.
Datele vectoriale sunt "inteligente": Cand redimensionati
vectori sau definiti o zona de detalii, vectorii sunt inca
exacti din punct de vedere matematic. Reprezentarea se
adapteaza diferitelor scari de referinta. Nu se pierde din
calitatea reprezentarii nici cand desenul este tiparit la
dimensiuni mari.
Date bitmap
Bitmap-urile constau intr-o serie de elemente de desen.
Informatii despre pozitia si culoarea fiecarui pixel sunt
pastrate. Impreuna, pixelii formeaza o imagine
asemanatoare unei poze din ziar (se pot observa serii de
puncte). Cu cat va apropiati mai mult de imagine, cu atat
veti observa mai bine punctele. Cu cat este mai fina reteaua
de puncte, cu atat mai buna este rezolutia.
Cand randati o imagine in modulul de animatie, nu puteti sa
ii mariti dimensiunea fara sa pierdeti din calitate. Si pixelii
sunt mariti si astfel calitatea imaginii scade.
In modulul de animatie puteti randa imagini folosind
rezolutii diferite. Cu cat este mai inalta rezolutia imaginii,
cu atat este si calitatea mai buna. Totusi, cantitatea de date
generate creste semnificativ si prin urmare si durata
operatiunii creste. Cand randati o imagine, stabiliti dinainte
formatul si setati rezolutia potrivita.
Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 381
Date vectoriale si bitmap-uri
Elementele pe care le creati in Allplan FT/Allplot FT sunt
salvate in general ca date vectoriale; exceptie fac imaginile
generate in modulul de Animatie.
Urmatoarele module genereaza urmatoarele tipuri de
date:
Modulele Colorare si Calcul umbre: date vectoriale
nu se pierde din calitate +imaginile pot fi manipulate
usor.
Modul Animatie: date pixel.
Modul Imagini scanate: ambele tipuri de date. Puteti
redimensiona, muta date bitmap intr-o imagine scanata ca
si cum ar fi date vectoriale. Datele bitmap ale imaginii
scanate se comporta ca si datele vectoriale. Totusi, la
deformari cu factor mare conturul obiectelor va pierde
din claritate.

Pregatiri preliminare
Animatia in timp real este in timp real doar daca aveti un
calculator destul de performant pentru a face calcule
complexe.
Atentie: Daca utilizati Windows NT/Windows 98/2000
setati afisarea pentru monitor la 32768 culori.
Pentru a demonstra mai clar ce efecte pot fi obtinute in acest
modul si pentru a micsora timpul de procesare, vom folosi
382 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT
pentru urmatoarele exercitii doar peretii parterului. Puteti
urma aceeasi procedura pentru intreaga cladire.
Pardoseala
Pentru a observa umbrele si efectele de iluminare mai clar
va recomandam realizarea unui planseu subtire pozitionat
sub cladire
Desenare planseu
Activati din Navigator CAD modulul Pereti, Plansee,
Elemente Constructie.
Activati un desen liber iar pe cele cu numere 111 si 112
pozitionati-le active in fundal.
Selectati in mod vizibil-blocat layerele AR_PERET, AR_HORN
si AR_SALP iar toate celelalte layere faceti-le invizibile-blocat.
1 Faceti click pe Regenerare ecran (meniul fereastra) si
Micsorare ecran pentru a centra imaginea.
2 Selectati creionul nr. (8) 0.18 (verde).
3 Desenati utilizand instrumentul Planseu (Flyout Arhitectura) un
planseu ce trece pe sub cladire si se extinde suficient de mult lateral.
In cadrul

Proprietati se fac urmatoarele setari ale inaltimii:

Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 383
Setarea punctului sursei si al tintei
Pentru a vedea simbolurile tintei si sursei, respectiv sursele
de lumina si tintele acestora trebuie sa activati in Optiuni
(bara de instrumente Standard) -> Optiuni generale
(activati caseta de control Linie elastica/Preview si
Reprez. simbol pentru ochi si tinta).

Prezentarea generala a modulului de Animatie
In continuare se prezinta modul de creare a unui film in
numai cinci pasi. In acest proces veti invata sa lucrati cu
instrumentele de baza ale modulului de Animatie. Retineti
insa ca efectuarea animatiilor complexe folosind efecte
speciale necesita practica si experimentari multiple.
Etapele procesului de animatie :
Setati parametrii pentru animatie si prima perspectiva
Setati iluminarea
Definiti materialele si proprietatile suprafetelor
Alegere tip render si realizare render imagine
Salvati filmul: avand la baza treseul - de exemplu, faceti
modificari ale traseului pentru a simula o plimbare.
384 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT
Exercitiul15 : Animatie cu intregul model al
cladirii
In Fereastra de Animatie Animatie cu Tot modelul
(pot fi deschise pana la 16 ferestre de animatie), puteti folosi
mouse-ul pentru a stabili directia din care se vede obiectul.
Utilizati Optiuni fereastra animatie pentru a defini
miscarea mouse-ului. Setarea de lumini curenta si definitiile
pentru suprafate sunt de asemenea vizibile in ferestrele de
animatie.
Setarea parametrilor de animatie
Activati in Navigator CAD modulul Animatie (grupa de
module Vizualizare)..
1 Apasati tasta F4 sau faceti click Animatie cu tot modelul in
meniul Ferestre.
Fereastra de animatie se deschide si cladirea este pozitionata in
centru, vazuta din fata si de sus.
2 Faceti click cu butonul din dreapta al mouse-ului in fereastra de
animatie si selectati Optiuni fereastra animatie din meniul
contextual.
3 Activati optiunea Oarecare in sectiunea miscare camera.
Aceste setari se raporteaza la miscarea mouse-ului.
Daca doriti sa va deplasati cu aceeasi inaltime a ochiului utilizati
setarile Orizontal si Vertical
SFAT
Pentru marirea vitezei
de miscare a modelului
prin intermediul mouse-
ului introduceti o alta
valoare pentru Viteza in
sectiunea Definitii
animatie
Vezi si
Pentru completarea
informatiilor privind modulul
de Animatie va recomandam
consultarea manualului
Prezentare.
Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 385

4 Apasati OK pentru confirmare.

Dupa ce ati realizat introducerea parametrilor pentru
animatie puteti utiliza mouse-ul in Animatie cu tot modelul
pentru deplasari in interiorul si exteriorul cladirii.
Animatia cu mouse-ul
1 Navigati apasand unul din urmatoarele butoane ale mouse-ului care
vor determina deplasari diverse:
Stanga : intoarce camera in jurul punctului tinta
Mijloc: intoarce camera la dreapta/stanga si sus/jos
Dreapta: apropie sau indeparteaza camera fata de obiect
2 Pentru finalizarea animatiei inchideti fereastra corespunzatoare.


Pentru aceasta animatie este setat modulul Sfera: punctul
ochiului pivoteaza dupa punctul tintei iar miscarea lui este
constransa de o sfera imaginara. Ati intalnit deja miscarea
mouse-ului in modul sfera:



Sfat: Cu tasta SHIFT
apasata accelerati
miscarea in animatie.
386 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT
Navigarea cu Mouse-ul in modul Sfera
Buton stanga mouse:
camera pe suprafeta sferei privind catre obiect
Buton mijloc mouse:
deplaseaza camera stanga/dreapta, sus/jos
Buton dreapta mouse: apropie/ departeaza obiectul

Cu tasta CTRL apasata in fereastra de Animatie alegeti
temporar modulul de miscare pe Camera. Acest mod poate
fi vizualizat printr-o camera avand observatorul in centru
privind in jur.

Miscarile mouse-ului in modul Camera
Stanga: Miscare camera, rotire in jurul observatorului.
Mijloc: Traseu camera, miscare stanga/dreapta, sus/jos
Dreapta: Zoom, deplasare fata/spate
Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 387
Exercitiul 16 : Iluminare si suprafete
Iluminare
Alegerea si setarea surselor de lumina este un factor
important pentru ca prezentarea sa aiba succes. Pentru
realizarea acestui deziderat aveti la dispozitie urmatoarele
posibilitati :
Lumina solara: simuleaza lumina solara naturala.
Lumina solara este definita prin specificarea latitudinii,
timpului si a unghiului directiei nord in planul
constructiei. Nuantele de gri sunt recomandate. Folosind
lumina solara puteti crea studii ale traseului soarelui si
puteti vedea cum va arata constructia la diferite momente
ale zilei.
Lumina ambientala: o lumina ne-directionala, difuza,
careia ii poate fi de asemenea asociata o culoare si un
grad de stralucire (recomandare: nuante de gri). Lumina
ambientala da obiectelor o culoare constanta.
Patru lumini de colt (iluminare paralela): fiecarei
lumini de colt ii poate fi alocata o culoare si poate
construi umbre.
Lumini individuale (in special importante pentru
iluminarea de interior): pentru fiecare lumina puteti
defini o culoare, tipul sursei de lumina si pozitia exacta a
sursei de lumina si a tintei ei.
- Punctiforma: lumina este difuzata egal in toate directiile
dintr-o singura sursa de lumina. Numai pozitia sursei de
lumina trebuie sa fie specificata. Intensitatea luminii
scade pe masura ce creste distanta fata de sursa
- Spot : este o sursa de lumina directionala care formeaza
o
suprafata luminoasa in jurul tintei. Si sursa de lumina
ca si tinta trebuie sa fie definite pentru acest tip de
iluminare.
388 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT
- Con : este similara iluminarii tip spot cu exceptia
faptului ca intensitatea suprafetei iluminate este
uniforma (spre
deosebire de spot unde intensitatea luminii descreste
cu apropierea fasciculului luminos de marginile lui)..

Studiul efectuat avand ca obiect soarele poate fi realizat
utilizand functia

Creare studiu insorire.
Exercitiul urmator arata cum se seteaza lumina solara.
Setarea luminii solare
1 Faceti click pe Definire lumini (flyout Modificare) sau dati
click-dreapta in fereastra de animatie si selectati Alte functiuni-
Definire lumini din meniul contextual.
2 Faceti click pe Soare.
3 Selectati o localitate din lista pusa la dispozitie.
Puteti adauga orase noi in lista: introduceti latitudinea si longitudinea
si un nume in sectiunea Nume Nou.
4 Bifati caseta Timp de vara si introduceti data si ora: 1.Iulie, 3 p.m..
5 Introduceti directie nord 0 (pe partea cu bucataria).

6 Confirmati setarile cu .
7 Puteti vedea in fereastra de animatie cum aceste setari afecteaza
imaginea (daca fereastra de animatie nu este deschisa, apasati F4).
SFAT: Folositi
pentru a reface valorile
standard.
Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 389
Umbrele adatorate luminii nu sunt vizibile din cauza metodei folosite
in acest caz. Efectul de iluminare este totusi evident.

Suprafete
Fiecarei culori de linie ii este atribuita o culoare de suprafata
cat si o valoare pentru transparenta, lucire, refractie si o
textura.
Definirea culorilor
In caseta de dialog Selectie culoare puteti defini si
amesteca culori folosind una dintre urmatoarele metode.
Aceste metode pot fi combinate.
- Puteti combina culori dupa model RGB (rosu, verde,
albastru).
- Puteti folosi model CSL (culoare, saturatie,
luminozitate). Se alege initial un ton de culoare (saturatie
si luminozitate = 255) si se ameste cu alb (saturatie) si
negru (luminozitate).
- Alegeti un sistem de culori, un fisier de culori iar din
aceasta paleta un nume de culoare. Puteti constitui si
propriile dumneavoastra palete de culori.

In exercitiul urmator veti defini proprietatile suprafetei
pentru ferestre si veti asocia peretilor o alta culoare.
Definirea proprietatilor suprafetelor
Sunteti in fereastra de animatie.
Geamurile din macro-urile de fereastra au fost create folosind creion
7. Daca asocierea creion/culoare este activa, creionului 7 ii este
asociata culoarea 3 (albastru deschis).
1 In fereastra de animatie dati click dreapta pe unul din geamuri si
selectati din meniul contextual Proprietati suprafata.
Este afisata caseta de dialog Definitie suprafata pentru culoarea 3.
2 Setati transparenta la 70 (%).
Sfat: Puteti folosi
Definitii suprafete
pentru a defini suprafetele
elementelor.
390 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT

5 Dati click pe Culoare corp.
6 Modificati saturatia de albastru la 40.
Vom adauga alb pentru a face culoarea cu o nuanta mai deschisa.

Sfat: Puteti salva
propriile culori sub un
nume ales de
dumneavoastra. Puteti
salva palete intregi de
culori in fisiere de culori.
Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 391
7 Confirmati Selectie culori RGB si Definitie suprafata pentru
culoarea 3 cu .
Geamurile devin transparente.
Peretii au fost desenati folosind creionul 3 (0.35). Daca asocierea
creion/culoare este activa, culoarea 5 este atribuita creionului 3.
8 In fereastra de animantie, dati click dreapta pe unul din pereti si
selectati Proprietati suprafata din meniul contextual. Caseta de
dialog Definitie suprafata pentru culoarea 5 este afisata.
9 Dati click pe Culoare corp.
10 Definiti o culoare folosind model RGB cu urmatoarele setari:
Rosu: 240
Verde: 240
Albastru: 180

11Confirmati setarile.
Efectul in model devine imediat vizibil.
12 Daca doriti, puteti folosi aceeasi metoda pentru a atribui culoarea
verde inchis planseului. Dati click pe Culoare corp si selectati
culoarea potrivita.

Sfat: Puteti inca observa
liniile de la simbolurile
de deschidere pe geamul
ferestrei. Pentru a le
ascunde, deselectati
Folie macro A in
Reprezentare pe ecran.
392 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT
Modificarea proprietatilor suprafetei afecteaza toate
elementele vizibile care au fost desenate cu aceeasi
culoare!
Ca alternativa la Proprietati suprafata, puteti folosi
Atribuire suprafete libere pe elemente 3D/Arhitectura
sau Suprafete libere din meniul contextual al ferestrei de
animatie pentru a atribui suprafete pentru animatie
elementelor 3D indiferent de culoarea elementului.
Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 393
Exercitiul 17: Realizarea unui render
Instrumentul Render Imagine va face render-ul modelului
luand in considerare toate setarile pe care le-ati facut pentru
vederi, iluminare si suprafete. Diferite metode de realizare a
render-ului sunt disponibile: FLAT, GOURAUD, PHONG,
QUICKRAY SI RAY TRACING.
Instrumentul Render imagine foloseste intotdeauna
imaginea din fereastra de animatie. De aceea va
recomandam sa nu randati direct intr-o vedere. Alegeti-
va o vedere potrivita in fereastra de animatie inainte de a
incepe procesul de render.
Metoda de render aleasa si dimensiunile ferestrei de render
influenteaza timpul de procesare.
In urmatorul exercitiu veti folosi metoda ray tracing.
Render model
In fereastra de animatie selectati vederea dorita.
1 Faceti click pe Render Imagine (Flyout Creare) sau dati click
dreapta in fereastra de animatie si selectati Alte functiuni Render
imagine din meniul contextual.
2 Alegeti metoda Ray Tracing.
3 Definiti marimea imaginii pe care doriti sa o generati. Faceti click pe
Marime render (putea sa definiti marimea ferestrei pentru render fie
prin indicarea a doua puncte diagonal opuse fie prin specificarea
dimensiunii in pixeli pe axele x si y). Pentru inceput este suficient
selectarea a 1/4 din suprafata de desen.
394 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT

4 Confirmati setarile.
Va incepe procesul de render.



Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 395
Exercitiul 18: Inregistrarea unui film, traseul
camerei, film AVI
In continuare veti realiza o deplasare circulara in jurul
parterului.
Pentru aceasta este necesara definirea anumitor pozitii ale
camerei care apoi vor fi salvate ca model film.

In exercitiul urmator veti crea un film plasand mai multe
camere pe planul parterului.
Crearea unui film
1 Faceti click pe Setare traseu camera (Flyout Modificare) sau
dati click dreapta in fereastra de animatie si alegeti Setare traseu
camera din meniul contextual.

2 Faceti click pe Pozitionare camera.
Caseta de dialog va fi inchisa iar planul cladirii va fi afisat.
3 Faceti click pentru pozitionarea primei camere.
396 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT
4 Faceti click pe varful de sageata din obiectivul camerei pentru a
roti camera si click pentru indicarea unui punct de directie.

5 Pozitionati urmatoarea camera in acelasi mod.
6 Numarul de interpolari intermediare ce vor fi sugerate de program :
5.
7 Pozitionati si alte camere (vezi imaginea) si inchideti introducerea
traseului camerei cu ESC.
8 Caseta de dialog Pozitionare camera apare din nou iar camerele (A
- F) pozitionate de dumneavoastra sunt afisate in zona Camere.
9 Confirmati setarile cu .
10 Fereastra de animatie este inca deschisa.
11 Dati click dreapta in fereastra de animatie si alegeti din meniul
contextual Rulare film pe traseul camerei.
Sfat: Dupa ce ati
pozitionat o camera,
fereastra de animatie
afiseaza imediat vederea
prin aceasta camera.
Astfel va puteti verfica
filmul in orice moment!
Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 397

12 Confirmati cu .
Filmul va fi rulat o data. Daca ati bifat si optiunea Repetare el va fi
rulat pana la actionarea ESC.

In Instrumente dinamice sunt pozitionare instrumentele ce
contribuie la modificarea traseului camerei : introducere,
mutare, rotire sau stergere camera.

Prin intermediul Informatii camera puteti modifica
coordonatele punctului sursa si punctului tinta. Modelul de
film Allplan este constituit din Model 3D, Definire
Suprafete, Definire lumini si pozitii individuale ale
camerei. Toate cele patru componente sunt salvate.
Salvare model film
1 Din meniul contextual din fereastra de animatie selectati Salvare
model film ... .
2 In caseta de dialog Salvare fisier, introduceti un nume si specificati
calea in care se face salvarea.
Modelul de film FIL este necesar a fi salvat in proiect; aceasta este
setarea standard.
3 Dati click pe Salvare.


Acest model film are scopul de a realiza salvarea setarilor
pentru suprafete, lumini si pozitii ale camerei.
SFAT: Pentru rulare film
pe traseul camerei sunt
stabilite ca punct de
plecare si final: prima si
ultima camera (cu
setarile
corespunzatoare).
Pentru modificarea celor
doua optiuni faceti click
in start si tinta si
introduceti alte valori.
398 Capitolul 11: Instrumente de prezentare Allplan FT
Corpul cladirii ca model de suprafata nu poate fi
prelucrat mai mult in cadrul unui desen.
Ca varianta puteti insera o alta constructie pentru a evalua
setarile facute elementelor de suprafata si lumina.

Inregistrarea filmelor AVI
Modelul film realizat si salvat anterior poate fi inregistrat si
sub format AVI. Atentie: realizarea unui astfel de film
necesita o perioada de timp destul de mare.
Faceti click pe Inregistrare film (Flyout Creare).
2 In sectiunea Mod faceti click pe Creare film AVI.
3 In sectiunea Calcul faceti click pe Marime pentru stabilirea
dimensiunii sectorului de activare a ferestrei prin introducerea in
pixeli a inaltimii si latimii sau preluarea dimensiunii ferestrei de
animatie.
4 Faceti click in sectiunea Calcul pe Render si alegeti Quick Ray
(pentru a deveni vizibil calculul umbrelor).
Manual Capitolul 11: Instrumente de prezentare 399

5 Confirmati si incepeti inregistrarea.

Filmul realizat va fi pozitionat in directorul Proiect si poate
fi pornit prin dublu click.
Pentru un film cu o rezolutie mai mare si o calitate
superioara (fara pauze) utilizati urmatoarele setari :
- Tip Render : Ray Tracing
- Marime : preluare din fereastra de animatie
- Imagini/sec.: 16
. . . si initiati seara procesul de inregistrare.