CUPRINS

1. Notiune............................................................................................................................2 2. Hotrri judectoreti supuse apelului.........................................................................2 3. Titularii apelului.............................................................................................................3 4. Declararea apelului.........................................................................................................4

4.1. Termenul de declarare a apelului cilor de atac ordinare..........................................................4 4.2. Repunerea n termenul de apel..................................................................................................4 4.3. Apelul peste termen...................................................................................................................5 4.4. Procedura de declarare a apelului..............................................................................................6 4.5. Motivarea apelului.....................................................................................................................6

7. Efectele apelului..............................................................................................................7 8. Judecarea apelului..........................................................................................................9 9. Soluionarea apelului. ..................................................................................................10

SPETE.........................................................................................12 Bibliografie.....................................................................................16

APELUL 1. Notiune
Apelul este calea ordinara de atac, de reformare, suspensiv de executare, ce poate fi exercitat impotriva sentintelor in prim instan, prin care se realizeaz o rejudecare a cauzei in fond (in fapt si in drept) de catre instanta superioar de apel.1 Instana de apel este obligat ca, n afar de temeiurile invocate i cererile formulate de apelant, s examineze cauza sub toate aspectele de fapt i de drept. De exemplu se poate examina existena infraciunii sau a rspunderii penale a inculpatului, ncadrarea juridic a faptei, legalitatea pedepsei aplicate sau temeinicia individualizrii pedepsei, latura civil etc.

2. Hotrri judectoreti supuse apelului

Sunt supuse apelului: sentinele pronunate de tribunal/tribunalul militar teritorial prin care s-a dispus condamnarea, achitarea sau ncetarea procesului penal, i/sau prin care a fost soluionat aciunea civil, precum i ncheierile date n cursul judecii n prim instan de ctre tribunal. Nu pot fi atacate cu apel: sentinele pronunate de judectorii/tribunalele militare;
1

Mihail Udroiu, Procedura penal- parte speciala, editura C.H Beck, Bucuresti, 2011, pag. 477

sentinele pronunate de tribunale cu privire la infraciunile pentru care punerea n micare a aciunii penale se face la plngerea prealabil a persoanei vtmate; sentinele pronunate de Curile de apel sau de nalta Curte de Casaie i Justiie; sentinele de deznvestire sau cele privind cererile de reabilitare; ncheierile dispuse de prima instan pentru care legea prevede n mod expres c pot fi atacate separat cu recurs sau cele care nu pot fi atacate cu nicio cale de atac.

3. Titularii apelului
Pot formula apel cu privire la latura penal i civil a cauzei: - procurorul: poate declara apel procurorul din cadrul parchetului de pe lng instana care a pronunat sentina penal; n cazul n care rechizitoriul a fost emis de un parchet ierarhic superior celui de pe lng instana care a pronunat sentina penal, i acest parchet poate declara cale de atac mpotriva hotrrii; chiar daca procurorul de edin a pus concluzii de achitare sau ncetare a procesului penal, parchetul poate aprecia c se impune atacare sentinei pronunate pentru motive de nelegalitate sau netemeinicie; sub aspectul laturii civile procurorul poate declara apel chiar dac partea civil sau responsabil civilmente nu a atacat sentina penal. - inculpatul: poate formula apel indiferent de solutia dispus prin sentin; inculpatul persoan fizic poate declara apel personal sau prin reprezentant legal ori mandatar cu procur special; inculpatul persoan juridic poate declara apel reprezentaii legali, ori, dup caz, prin mandatarul desemnat de aceasta sau de organul judiciar; inculpatul poate declara apel n legtur cu dispoziiile sentinei penale care l privesc pe acesta i prin care se aduce atingere drepturilor i intereselor lui legitime sau principiului aflrii adevrului; inculpatul nu poate invoca prin apelul declarat nelegalitatea sau netemeinicia sentinei primei instane cu privire la dispoziii care privesc exclusiv situaia unor coinculpai, altor pri, ori a participanilor la procesul penal.2 - partea vtmat, partea civil sau partea responsabila civilmente:
2

Mihail Udroiu, pag. 479

poate declara apel personal sau prin reprezentant legal ori mandatar cu procur special indiferent de soluia dispus prin sentin; de asemenea, au posibilitatea de a declara apel i motenitorii, ori dup caz succesorii n drepturi sau lichidatorii acestor pri n cazul n care n cursul procesului penal a survenit decesul persoanei fizice, ori persoanei juridice.

4. Declararea apelului
4.1. Termenul de declarare a apelului cilor de atac ordinare
Apelul poate fi declarat n termen de 10 zile care curge de la: - data pronunrii sentinei pentru procuror sau pentru prile prezente la dezbateri sau la pronunare, chiar i n situatia n care instana a dispus amnarea pronunrii; - de la data nregistrrii la parchet a adresei prin care se trimite dosarul, n cazul n care procurorul nu a participat la judecat; - de la data comunicrii n mod legal a copiei de pe dispozitivul hotrrii pentru prile care au lipsit att de la dezbateri ct i de la pronunarea hotrrii, ori pentru inculpatul prezent la dezbateri dar absent de la pronunare dac este arestat preventiv n cauz sau n alt cauz ori aflat n executarea unei pedepse privative de libertate, respectiv minor, internat ntr-un centru de reeducare sau ntr-un institut medical educativ. - de la data pronunrii ncheierii prin care instana a dispus cu privire la drepturile martorului, expertului, interpretului, ori ale aprtorului, respectiv data pronunrii ncheierii prin care au fost vtmate drepturile i interesele legitime ale unei persoane, dar nu mai trziu de la data pronunrii sentinei penale.

4.2. Repunerea n termenul de apel

Instituia n baza creia apelul declarat dup expirarea termenului legal este considerat ca fiind formulat n termen dac: - instana de apel reine c ntrzierea s-a datorat unei cauze temeinice de mpiedicare constnd ntr-o imposibilitate neimputabil prii de exercitare a cii de atac cauza

temeinic de mpiedicare trebuie dovedit de partea ce solicit repunerea n termenul de apel; - cererea de apel a fost formulat n cel mult 10 zile de la nceperea executrii pedepsei ori a msurilor educative sau a despgubirilor civile de ctre inculpat sau persoana responsabil civilmente ori n cel mult 10 zile de la ncetarea cauzei temeinice de mpiedicare a exercitrii apelului de partea vtmat, civil ori de procuror; nu se poate solicita repunerea i n acest din urm termen indiferent de cauza care a pus n imposibilitate de a declara apel.3 Data nceperii executrii pedepsei este cea a nmnrii mandatului de executare a pedepsei condamnatului, iar data nceperii executrii msurii educative este cea a privrii de libertate a minorului n vederea internrii ntr-un centru de reeducare; data nceperii executrii obligaiilor civile este cea a primului act de executare silit a acestora. Cererea de repunere n termen se formuleaz fie n cuprinsul cererii de apel, fie printr-o cerere anexat apelului, fie oral n faa instanei sesizat cu apelul; nu se poate formula numai o cerere de repunere n termenul de apel, anterior formulrii declaraiei de apel n cauz. n situaia n care se consider c nu sunt ndeplinite condi iile prevzute de lege pentru repunerea n termen apelul va fi respins ca tardiv prin decizie; n acest caz hotrrea apelat este definitiv de la data expirrii termenului legal, iar nu de la data pronunrii deciziei prin care apelul a fost respins ca tardiv.

4.3. Apelul peste termen

Apelul peste termen este calea de atac pe care o poate declara, dup expirarea termenului de apel, partea care care a lipsit att la toate termenele de judecat, ct i la pronunare. Poate fi declarat n cel mult 10 zile de la nceperea executrii pedepsei sau a dispoziiilor privind despgubirilor civile. n cazul n care instana de apel constat c nu sunt ndeplinite condiiile apelului peste termen sau c acesta a fost formulat dup expirarea termenului n care putea fi declarat, va respinge apelul ca tardiv.

Mihail Udroiu, pag. 481

Apelul peste termen nu suspend de drept executarea; instana de apel poate dispune suspendarea executrii hotrrii atacate pn la judecarea apelului.4

4.4. Procedura de declarare a apelului

Apelul se declar prin cerere scris. Cererea de apel trebuie s cuprind: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea i domiciliul, reedina sau locuina declarantului, s indice hotrrea apelat i numrul dosarului n care a fost pronunat i s fie semnat de persoana care face apel. Pentru persoana care nu poate s semneze, cererea va fi atestat de un grefier de la instana a crei hotrre se atac sau de aprtor. Cererea de apel nesemnat ori neatestat poate fi confirmat n instan de parte ori de reprezentantul ei. Persoana care se afl n stare de deinere poate depune cererea de apel i la administraia locului de deinere; data declarrii apelului va fi data la care cererea a fost nregistrat la administraia locului de deinere, indiferent de data la care cererea de apel a fost primit i nregistrat la instana de judecat; n cazul n care nu este dovedit existena unui abuz al administraiei locului de deinere, cu privire la nregistrarea cererii de apel, data pe care apelantul a trecut-o pe cererea de apel nu prezint nicio relevan juridic.

4.5. Motivarea apelului

Motivele de apel se formuleaz n scris, prin cererea de apel sau printr-un memoriu separat, care trebuie s fie depus la instana de apel cel trziu pn m ziua judecii. Motivele de apel se pot formula i oral n ziua judecii.

5. Renunarea la apel - actul de dispoziie prin care o parte n procesul penal,

dup pronunarea unei hotrri judectoreti i nainte de expirarea termenului n care poate fi exercitat calea apelului, declar expres c nu va formula apel. Pn la data la care poate fi declarat apelul, partea care poate reveni asupra declaraiei de renunare i exercit calea de atac, ns numai n ceea ce privete latura

Mihail Udroiu, pag, 483

penal a cauzei; pe cale de consecin renunarea la apel este definitiv sub aspectul laturii civile de la data renunrii. Renunarea la apel i revenirea asupra renunrii se pot face personal sau prin mandatar special. Chiar dac legea nu prevede expres considerm c i procurorul sau ceilali titulari ai dreptului la apel pot uza de instituia renunrii la apel. In cazul renunrii la apel, hotrrea devine definitiv pe latur civil la data renunrii, iar pe latur penal la data expirrii termenului n care poate fi declarat apelul.

6. Retragerea apelului este actul de dispozitie prin care o parte din procesul
penal i retrage apelul declarat; asupra declaraiei scrise sau orale de retragere nu se mai poate reveni, retragerea apelului fiind aadar irevocabil. Retragerea apelului se face de parte, personal sau prin mandatar special, i poate fi total sau numai cu privire la una dintre laturile hotrarii atacate. Dac partea se afl n stare de deinere, retragerea apelului se poate face printr-o declaraie atestat sau consemnat ntr-un proces verbal de ctre conducerea locului de deinere. Reprezentantii legali pot retrage apelul cu respectarea, in ceea ce priveste latura civila, a conditiilor prevazute de legea civila. Inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul sau legal. Hotararea devine definitiva la data expirarii termenului de apel, daca retragerea intervine in cursul acestui termen, respectiv la data formularii declaratiei de retragere, in situatia in care aceasta intervine dupa expirarea termenului de apel.

7. Efectele apelului
Efectul suspensiv5. Apelul declarat n termen este suspensiv de executare, att n ce privete latura penal, ct i latura civil, afar de cazul cnd legea dispune altfel (ipotezele n care sentina
5

Codul de procedura penala actualizat 2011-2012, art. 370-373 privind efectul suspensiv, devolutiv, neagravant su extensive al apelului

primei instane este executorie dispoziiile privitoare la msurile preventive i msurile asiguratorii) Efectul suspensiv nseamn c hotrrea primei instane nu poate deveni definitiv i nici nu poate fi executat n cursul termenului de apel i n tot timpul ct apelul declarat este n curs de judecare. Efectul devolutiv. Efectul devolutiv nseamn transmiterea cauzei de la prima instan la instana de gradul al doilea cu toate chestiunile de fapt i de drept pe care le comport spre o nou judecat n fond. Aceast nou judecat nu reprezint o simpl reeditare a celei din prima instan, ci o judecat cu caracter autonom care are ca obiect verificarea hotrrii atacate. Limite ale efectului devolutiv: instana judec apelul numai cu privire la: 1) persoana care l-a declarat 2) persoana la care se refer declaraia de apel i 3) numai n raport cu calitatea pe care apelantul o are n proces. n cadrul acestor limite, instana este obligat ca, n afar de temeiurile invocate i cererile formulate de apelant, s examineze cauza sub toate aspectele de fapt i de drept. Efectul neagravrii situaiei n propriul apel. Instana de apel, soluionnd cauza, nu poate crea o situaie mai grea pentru cel care a declarat apel. De asemenea, n apelul declarat de procuror n favoarea unei pri, instana de apel nu poate agrava situaia acesteia. n consecin, regula este aplicabil n urmtoarele dou ipoteze: - atunci cnd exist doar apelul unui singur titular. n situaia n care exist i apelul unei pri cu interese contrare sau apelul nerezervat al procurorului se poate agrava situaia oricrei pri. - atunci cnd exist doar apelul procurorului declarat n mod expres n favoarea unei pri. Efectul extensiv. 8

Instana de apel examineaz cauza prin extindere i cu privire la prile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refer, putnd hotr i n privina lor, fr s poat crea acestor pri o situaie mai grea. Pentru a fi aplicabil efectul extensiv trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: s existe un apel valabil declarat de ctre cel puin una din prile procesului penal; prile care au declarat apel i prile cu privire la care se extinde apelul s aib aceeai calitate n proces; apelul declarat s fie de natur s creeze o situaie mai bun prilor cu privire la care se extinde apelul.

8. Judecarea apelului
Obiectul judecii n apel const n verificarea hotrrii primei instane pe baza lucrrilor i materialului din dosarul cauzei i a oricror probe noi, administrate n faa instanei de apel. Efectund controlul, instana de apel are obligaia de a constata dac apelul este fondat.6 Pentru aceasta, instana poate da o nou apreciere probelor administrate n faa primei instane. De asemenea, n judecarea apelului, instana este obligat s se pronune asupra tuturor motivelor de apel invocate. Structura de judecat. Judecata n apel prezint urmtoarea structur: msuri premergtoare, edina de judecat, deliberarea i darea hotrrii. A. Msuri premergtoare. Pentru pregtirea edinei de judecat din apel se iau urmtoarele msuri: fixarea termenului de judecat de ctre preedintele instanei de apel; citarea prilor (apelant partea care a declarat apel, intimat- partea la care se refer apelul declarat) asigurarea prezenei procurorului. Potrivit art. 315 i art. 376 participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie. B. edina de judecat. edina de judecat n apel cuprinde urmtoarele etape: - verificrile prealabile. Etapa verificrilor prealabile se refer la:
6

Cod de procedura penala, art. 378 privind judecarea apelului

a)regularitatea constituirii completului i a compunerii instanei de judecat; b)citarea prilor; c)prezena aprtorului n cazurile de asisten juridic obligatorie; d)admisibilitatea apelului; e)rezolvarea oricror excepii sau cereri (excepii de necompeten, cereri de recuzare). - cercetarea judectoreasc. n apel, cercetarea judectoreasc are caracter facultativ. Ea poate lipsi atunci cnd instana judec apelul pe baza lucrrilor i materialului din dosarul cauzei, fr a administra i alte probe. Cu ocazia judecrii apelului, instana inculpatului prezent atunci cnd: 1) inculpatul nu a fost ascultat la instana de fond; 2) instana de fond nu a pronunat mpotriva inculpatului o hotrre de condamnare. C. Deliberarea i darea hotrrii. n deliberare instana examineaz: - temeinicia motivelor de apel formulate de apelant - cauza sub toate aspectele de fapt i de drept n limitele determinate de efectul devolutiv, efectul neagravrii situaiei n propriul apel i efectul extensiv. este obligat s procedeze la ascultarea

9. Soluionarea apelului.
Soluiile date apelului sunt respingerea apelului i admiterea apelului. Respingerea apelului. Prin respingerea apelului se menine sentina primei instane. Instana respinge apelul n urmtoarele ipoteze: - apelul este tardiv; - apelul este inadmisibil; - apelul este nefondat (motivele de apel sunt nentemeiate). Admiterea apelului. Admiterea apelului nseamn constatarea caracterului injust al hotrrii primei instane i desfiinarea acesteia. Potrivit art. 382 alin.1 Codul de procedura penala n caz de admitere a apelului, hotrrea atacat se desfiineaz n ntregime, dar n limitele impuse de efectul devolutiv, efectul extensiv, precum i de efectul neagravrii situaiei n propria cale de atac. Astfel, hotrrea poate fi

10

desfiinat numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai n ce privete latura penal sau civil, dac aceasta nu mpiedic justa soluionare a cauzei. Desfiinnd hotrrea primei instane, soluia de admitere a apelului este nsoit ntotdeauna de una din urmtoarele soluii subsecvente: - pronunarea unei noi hotrri. n aceast ipotez, instana de apel desfiineaz hotrrea primei instane i o reformeaz prin admiterea apelului. Pentru aceasta procedeaz la o nou judecat n fond potrivit normelor comune privind judecata n prim instan i pronun o nou hotrre prin care soluioneaz fondul cauzei. Reformarea poate avea dou modaliti: a)reformare total instana de apel pronun o decizie de condamnare, achitare sau de ncetare a procesului penal n latura penal i de admitere sau respingere a aciunii civile n latura civil; b)reformare parial - instana de apel agraveaz sau atenueaz pedeapsa, modific cuantumul despgubirilor sau schimb ncadrarea juridic a faptei. Admiterea apelului, desfiinarea hotrrii atacate i adoptarea altei soluii asupra fondului se dispune printr-o singur decizie. - dispunerea rejudecrii de ctre instana a crei hotrre a fost desfiinat. n aceast ipotez, instana de apel desfiineaz hotrrea primei instane, dar nu o reformeaz, ci doar o infirm pentru iregulariti procedurale.

11

SPETE
1. Decizie nr. 118 din 9.02.2009, Curtea de Apel Timisoara Neadministrarea de catre instanta de apel a doua probe esentiale pentru aflarea adevarului echivaleaza cu incalcarea dreptului la aparare de care beneficiaza inculpatul. Astfel, inculpatul nu a beneficiat de un proces echitabil, iar pentru a fi corectate aceste deficiente ale judecatii in apel, se impune casarea deciziei penale si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de apel. Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Caras-Severin, din data de 04.07.2007, emis in dosarul nr. 302/P/2007, a fost trimis in judecata inculpatul F.I., pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. (1) art. 209 alin. (1) lit. g), i) C.pen. S-a retinut in sarcina sa ca in luna februarie 2007, a sustras, in timpul noptii si prin efractie, mai multe bijuterii din aur din posesia partii vatamate O.F. Prin sentinta penala nr. 131 din 08.04.2008, pronuntata in dosarul nr. 2948/290/2007, Judecatoria Resita in baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g), i) C.pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) si art. 76 lit. c) C.pen., a condamnat pe inculpatul F.I., la 6 (luni) inchisoare, pentru infractiunea de furt calificat. In baza art. 71 alin. (1) C.pen., a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a)-b) C.pen., pe durata executarii pedepsei principale. Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut in fapt urmatoarele : In luna februarie 2007 inculpatul F.I. a patruns, in timpul noptii si prin efractie, in locuinta partii vatamate O.F., iar din interior a sustras mai multe bijuterii din aur, in greutate de aproximativ 700 g de aur de 14, respectiv 18 karate. Impotriva acestei hotarari a formulat apel inculpatul F.I. criticand-o pentru

12

nelegalitate si netemeinicie; s-a solicitat achitarea sa in baza art. 10 lit. c) C.proc.pen. sustinandu-se ca nu exista probe certe care sa dovedeasca ca este autorul furtului intrucat surubelnitele ridicate de la domiciliul sau nu au facut dovada ca ar fi fost folosite in savarsirea infractiunii, iar din probele dosarului rezulta ca alte persoane fiul si sotul partii vatamate ar putea fi autorii furtului. In latura civila se sustine ca partea vatamata nu si-a dovedit pretentiile civile. Prin decizia penala nr. 167/20.11.2008 a Tribunalului Caras-Severin, in baza art. 379 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. a fost admis apelul formulat de inculpatul F.I. impotriva sentintei penale nr. 131 din 08 aprilie 2008 pronuntata de Judecatoria Resita in dosarul nr. 2948/290/2007, pe care a desfiintat-o partial, in latura civila, in sensul ca a fost obligat inculpatul sa-i plateasca partii vatamate contravaloarea a 200 g aur de 18 K si 480 g aur de 14 K. Au fost mentinute restul dispozitiilor sentintei apelate. Pentru a se pronunta astfel, instanta de apel, analizand hotararea atacata, in raport de motivele invocate, de actele si probele dosarului, cat si din oficiu, conform art. 371 alin. (2) C.proc.pen., a constatat ca apelul este fondat doar in latura civila pentru urmatoarele: In declaratia data de partea vatamata in sedinta publica din 20 martie 2008 s-a sustinut ca a avut 680 g de aur din care 200 g erau aur de 18 K, iar diferenta o reprezinta aur de 14 K. Instanta de fond a dispus obligarea inculpatului la plata catre partea vatamata a contravalorii a 200 g aur de 14 K si 480 g aur de 18 K , deci intr-o proportie exact inversa, aspect care a fost indreptat prin prezenta. In latura penala, tribunalul a apreciat ca vinovatia inculpatului a fost dovedita chiar daca acesta nu a recunoscut savarsirea faptei. Principala proba in acest sens este faptul ca in posesia inculpatului s-au descoperit bijuterii care ii apartineau partii vatamate, oferite de acesta spre vanzare unor persoane care au depus marturie in dosar. Inculpatul, desi a sustinut ca bijuteriile le-ar fi cumparat din Germania, nu a putut aduce nici o dovada in acest sens. Aceste probe coroborate cu rezultatul raportului de constatare tehnico-stiintifica din care reiese ca cele 5 surubelnite gasite la domiciliul inculpatului ar fi putut servi la fortarea geamului de la apartamentul partii vatamate conduc la concluzia ca inculpatul este autorul furtului retinut in sarcina sa, conform art. 208 alin. (1), 209 lit. g), i) C.pen. 13

Impotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul, solicitand in principal, casarea decizie instantei de apel si achitarea sa, in baza art. 10 lit. c) C.proc.pen., deoarece fapta nu a fost savarsita de acesta, iar in subsidiar, casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel pentru administrarea probelor testimoniale solicitate in cauza. S-a mentionat in motivarea recursului ca in fata instantei de apel, inculpatul prin aparator a solicitat, reaudierea martorilor P.M.D. si I.D., insa in final aceste probe nu au mai fost administrate. Examinand decizia penala recurata, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si din oficiu, instanta a constatat ca recursul formulat de inculpatul, este fondat, pentru motivele care urmeaza a fi expuse in continuare. Instanta de fond, Judecatoria Resita, a dispus condamnarea inculpatului F.I., la 6 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, in forma prevazuta de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1), lit. g) si i) C.pen., retinand circumstante atenuante facultative, si a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate, solutionand si latura civila, in sensul obligarii inculpatului sa plateasca contravaloarea a 200 gr aur 14 k, si 480 gr de 18 k, in apel fiind modificata sentinta cu privire la cantitatea de aur, fiind vorba de 200 gr aur de 18 k si 480 gr de 14 k. In cursul judecarii apelului formulat de catre inculpat, s-a solicitat audierea martorului P.M.D., acesta fiind asociat si administrator al Societatii E." SRL Resita, dorind sa se dovedeasca ca in momentul savarsirii faptei de care este acuzat, inculpatul se afla la sediul acestei societati comerciale, unde este angajat. Desi s-au facut unele demersuri pentru aducerea in fata instantei a acestui martor, nu s-a reusit acest lucru, martorul ramanand neaudiat. Acesta domiciliaza in municipiul Resita si aducerea in fata instantei a martorului, este posibila, iar depozitia acestui martor, ar fi putut schimba situatia inculpatului. Instanta de apel, pentru a dovedi aceeasi imprejurare a dispus emiterea unei adrese, pentru ca Societatea E." SRL Resita, sa inainteze instantei fisa de pontaj si a condicii de prezenta intocmita pe seama inculpatului, in luna februarie 2007, insa aceasta societate comerciala nu a raspuns la cele solicitate, iar instanta de apel a ramas in pronuntare cu cauza, nedispunand nimic cu privire la aceasta proba, motivand ramanerea in pronuntare, cu vechimea cauzei. Neadministrarea de catre instanta de apel a doua probe esentiale pentru aflarea adevarului, echivaleaza cu incalcarea in mod flagrant a dreptului la aparare, de care 14

beneficiaza inculpatul, acesta neavand posibilitatea sa aduca aceste probe prin care a incercat sa-si dovedeasca nevinovatia, instanta nefacand suficiente demersuri pentru a aduce in fata instantei, atat pe martorul P.M.D. cat si probele cu inscrisuri solicitate de la SC E." SRL Resita, probe pe care se baza intreaga aparare a inculpatului. In aceste conditii, inculpatul nu a beneficiat de un proces echitabil. Pentru a fi corectate aceste deficiente constatate in cursul judecarii apelului formulat de catre inculpat, singura solutie este casarea deciziei penale si trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Caras-Severin, care va dispune audierea martorului P.M.D., va ordona SC E." SRL Resita, documentele solicitate de catre inculpat si va efectua orice alta proba care va fi necesara pentru aflarea adevarului. Pentru toate aceste considerente, instanta a admis recursul formulat de catre inculpatul F.I. a casat decizia penala recurata si a trimis cauza spre rejudecarea apelului, formulat de catre inculpat, la Tribunalul Caras-Severin. 2. Apel. Consecintele nemotivarii in termenul legal Curtea de Apel TimisoaraData: 15-10-1998 Caracterul devolutiv al apelului obliga instanta sa aprecieze asupra temeiniciei acestei cai de atac, chiar daca apelul nu este motivat pana la prima zi de infatisare, in acest caz instanta avand in vedere temeiurile actiunii si apararile de la fond. Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de paratul D. I. impotriva deciziei civile nr. 1436 din 19 mai 1998 pronuntata de Tribunalul Timis, pe care a casat-o cu trimitere spre rejudecarea apelului la aceeasi instanta. Instanta a retinut ca apelul are caracter devolutiv, fiind prima cale de atac ordinara prin care se realizeaza controlul judiciar. Ca urmare, chiar daca apelul nu este motivat, acesta nu poate fi respins, instanta analizand temeinicia si legalitatea hotararii atacate in raport cu motivele actiunii reclamantului si apararile paratului.

15

Bibliografie
1. Mihail Udroiu, Procedur penal- parte special, editura C.H Beck, Bucureti, 2011, pag. 477-494; 2. Cod de procedur penal actualizat 2011-2012 3. www.dreptonline.ro/spee

16