UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR Programul de studii:MARKETING

Proiect la disciplina Marketing Ecologic

FANARU MIHAI GRUPA 8101

1. Introducere
Scopul acestei lucrri este de a ncerca s art ct mai multe despre descoperirile efectuate n ceea ce privete biocombustibilii, de a arta ct de poluani sau de inofensivi sunt pentru sntatea uman i pentru mediu . Istoric Uleiurile vegetale au fost primul combustibil, probat la sfritul secolului XIX n motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. De atunci i pn la nceputul anilor '50 ai secolului XX au fost ntreprinse numeroase ncercari de a nlocui parial sau integral motorina cu ulei vegetal. n 1990, n Germania a fost elaborat tehnologia de utilizare a uleiului bogat n acid iruc pentru a obine esterul metilic, care ar putea fi ntrebuinat de motoarele Diesel. n 1991, n Olmule (Austria) a fost dat in exploatare prima fabric din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur. Revista "Eur Observer", din 2002, informeaz c de-a lungul ultimilor 10 ani, producerea biocombustibilului n lume a sporit de zece ori. De exemplu, n Republica Ceh au fost construite i date n exploatare 22 de fabrici care produc biodizelin. Un ir de ri din Europa au fcut modificri n motoarele cu ardere intern, care permit utilizarea uleiului vegetal bogat n acid iruc n calitate de combustibil ce nu polueaz atmosfera. Comisia Uniunii Europene a aprobat directiva "Despre contribuirea la utilizarea biocombustibilului i a altor genuri de combustibil renovabile n transport". Criza mondial de energie din ultimul timp a pus pe jar comunitatea tiinific internaional. Preul ieiului este tot mai greu de controlat. De aceea, trebuie cutate noi metode de a obine combustibili pe cale natural. Se pare c soluia cea mai bun o reprezint nlocuirea combustibililor convenionali, fosili cu combustibili obinui din surse regenerabile. Acetia se numesc biocombustibili i deja s-a nceput procesul de substituire treptat a combustibililor convenionali cu acest nou tip de carburant. Din ce se pot obin biocombustibilii? Dup cum o spune i definiia lor din resurse regenerabile, adic dintr-o materie prim care poate fi refcut permanent. O surs permanent de materie energetic o reprezint plantele care conin glucide sau poliglucide care nmagazineaz energie. O astfel de plant este porumbul. Amidonul poate fi transformat ns cu ajutorul enzimelor n glucoz, care poate fi fermentat cu ajutorul microorganismelor n etanol. Iat, deci o alt modalitate de a exploata energia nmagazinat n porumb, i anume transformarea ei n etanol, care poate fi amestecat cu benzina i ars n motoare. Pe lng porumb, se mai folosesc i alte produse vegetale pentru obinerea de biocombustibili: sfecla de zahr, soia, rapia, sau chiar uleiurile rezultate de la restaurante dup prjirea alimentelor. Grsimile animale reprezint o alt surs regenerabil de biocombustibili. 2

Cap.2. Definirea bioconbustibililor clasificarea

Biocombustibilii sunt carburani produsi din surse bioregenerabile provenite din natura, care n urma arderii n motor produc mai puine emisii poluante care s afecteze mediul nconjurtor. Unii biocombustibili pot fi folosii i n amestec cu combustibilii fosili, prin acest lucru urmrindu-se diminuarea ct mai mult posibil a emisiilor Biocombustibilii sunt combustibili pentru transport sub forma lichida sau gazoasa, produsi din biomasa. Biomasa este partea biodegradabila din produse, deseuri si reziduuri din agricultura (inclusiv substante vegetale si animale), sectorul forestier si industria aferenta si parte din deseurile industriale si municipale. Biocombustibilul se produce destul de usor in instalati specializate dar nu in cantitati mari insa cu timpul este posibil sa inlocuiasca alte surse de energe epuizabile si sa aduce si mediului inconjurator mai putina poluare. In prezent, biocombustibilii sunt adesea considerati a fi o alternativa mai responsabila fata de mediu, comparativ cu petrolul si alti combustibili fosili, deoarece biocarburantii au multe avantaje din punct de vedere al durabilitati economice si ecoecologice. Utilizarea biocarburantilor este impusa de: Gsirea unor soluii economice pentru prevenirea sau eliminarea emisiilor poluante; Gasirea altor surse de combustibili deoarece zcmintele de petrol ncep s scad sau sunt localizate n zone din ce n ce mai neprielnice cum ar fi n apropierea cercului polar sau n zone deertice. Biocarburantii se obtin din surse regenarabile de energie, spre deosebire de combustibilii fosili O evaluare a unora dintre combustibilii alternativi care au captat atenia cercettorilor este prezentat n tabelul urmtor:

Gazul natural lichefiat este folositi cu succes ca i combustibili auto: dovedit fiind faptul c emisiile provenite n timpul arderii acestui tip de combustibil sunt substanial mai mici dect n cazul folosirii combustibililor fosili. Pentru hidrogen se ncearc nc gsirea unui motor adecvat pentru folosirea lui i a unei modaliti de manevrare uoar, dar nc nu a fost gsit o soluie sigur. Hidrogenul prezint foarte multe riscuri din punct de vedere al securitii nu poate fi stocat pe termen lung, este scump, dar este total nepoluant. Biodieselul este un combustibil alternativ folosit deja n unele ri care a nceput s fie i folosit i la noi n ar este. Spre deosebire de ali combustibili alternativi el se poate obine relativ uor i poate fi nlocuit cu uurin pe motoarele diesel actuale atunci cnd este folosit n amestec cu combustibilul Diesel fosil. n plus lubricitatea acestui combustibil avantajeaz motorul fiind mult mai bun dect a combustibililor alternativi prezentai n tabelul de mai sus.

Prima generatie de biocombustibili

Utilizarea biocarburanilor din prima generaie ridic probleme etice, cum ar fi concurena ntre produsele alimentare i carburani. Biocarburanii din prima generaie sunt cei obinui din diverse culturi precum gru, porumb, sfecl de zahr pentru filiera bioetanol i din rapi, floarea-soarelui, arahide, palmier de ulei pentru filiera biodiesel.

A doua generatie de biocombustibili

Biocarburanii din a doua generaie sunt constituii din deeuri lemnoase, din reziduuri alimentare i industriale. n acest sens, oamenii de tiin susin c utilizarea biocarburanilor din cea de-a doua generaie este cea mai indicat din punct de vedere ecologic. ri precum Germania, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii au dezvoltat sistemul de biocarburani din cea de-a doua generaie, dar costurile pentru construcia unor astfel de biorafinrii sunt foarte mari. Pe de alt parte, aceti specialiti au sugerat c rempduririle i protejarea habitatelor constituie o soluie mai bun de micorare a emisiilor de gaze cu efect de ser. Ei susin c pdurile ar putea absorbi de nou ori mai mult CO2 dect ar putea-o face utilizarea de biocarburani n aceeai arie. Dimpotriv, producerea de biocarburant ar duce la alte defriri. ntruct dezvoltarea industriei de bioetanol din cereale a dus la creterea preului acestora, se promoveaz cercetrile pentru obinerea de biocombustibili din biomas lignocelulozic (paie, coceni, plante nefurajere i nealimentare etc), sau din dejecii i deeuri (gunoi de grajd, ape uzate, gunoaie oreneti, deeuri industriale etc). Biocombustibilii solizi se obin cel mai simplu, din biomas vegetal nevaloroas. Exist echipamente de producere a brichetelor (peleilor), fixe, sau chiar i mobile, care convertesc deeurile celulozice (rumegu, paie, alte produse vegetale), care nu sunt

valorificate n alt mod, sau pur i simplu sunt arse pe cmp fr a se folosi acea energie degajat) ntr-o marf vandabil. Biocombustibilii lichizi sunt biodieselul i bioetanolul.

Tipuri de biocombustibili:
Biocombustibil Ce este? Etanol din Alcool obinut biomas agricol Argumente Pro prinCombustibil cu Argumente Contra cifrDificulti n prin consum mari de agricol

fermentarea cerealelor,octanic mare i emisiitransportul plantelor tehnice i altorreduse de gaze cu efectconducte, surse vegetale de ser cantiti biomas

alimentar sau furajer Etanol din Alcool conversia lignocelulozice obinut prinCombustibil cu cifrDificulti Este n prin mai

lignoceluloz

biomaseioctanic mare i emisiitransportul lareduse de gaze cu efectconducte.

glucide fermentescibilede ser. Nu utilizeazscump dect etanolul urmat de fermentareamaterii prime alimentaredin cereale. acestora la etanol Biogaz sau furajere prim esteEste greu de lichefiat i rolde aceea nu poate fi nfolosit n transporturi. Comoziia lui este

Amestec de gaze in careMateria predomin anaerob subproduse a obinut prin fermentareaimportant

metanul,nevaloroas, gunoiuluimanagementul agricole,surs de energie

sau altor deeuri saudeeurilor. Poate fi oheterogen, n funcie nde materia prim i menajere sau industriale comuniti rurale, sautehnologie. Biodiesel Un zone srace ale globului. carburantReduce emisiile i esteDificulti n

asemntor obinut vegetale din

motorinei,lubrifiant pentru motoaretransportul uleiuri conducte. agreat constructorii Nu de

prin este toi de

motoare i automobile Motorin regenerabil Un asemntor obinut din carburantCorespunde standardelorEmisiile motorinei,pentru motorin sunt mai

curidicate ca n cazul

grsimiconinut foarte sczut debiodieselului animale mbuntete

vegetale i hidrocarburi sulf, adaosul de grsimi proprietile de igniie; poate fi transportat prin conducte Biobutanol Combustibil alcoolic,Mai uor de transportat,Nu se produce nc la mai puin coroziv ncapacitate mare conducte dect etanolul

asemntor etanolului

Conform reglementarilor existente numai produsele prezentate mai jos pot fi considerate ca biocombustibili: bioetanol: etanol extras din biomas sau din partea biodegradabil a deeurilor, Bioetanolul este fabricat din gru, sfecl de zahr i sorg dulce i este adugat de obicei ca nlocuitor al benzinei sau adugat ca aditiv. biodiesel: un metil-ester extras din ulei vegetal sau animal, de calitatea dieselului, biogaz: un combustibil gazos rezultat din biomas i/sau din partea biodegradabil a deeurilor care poate fi purificat la calitatea gazului pur,

biometanol: dimetilester extras din biomas, Biometanolul poate fi fabricat din lemn sau resturi de lemn i din reziduuri agricole. biodimetileter: dimetilester extras din biomas, bio-ETBE (etil ter butil ester): pe baz de bioetanol, bio-MTBE (metil ter butil eter): pe baz de biometanol, biocarburantii sintetici: sunt hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice care au fost extrase din biomasa biohidrogen:hidrogen extras din biomasa sau din partea biodegradabila a deseurilor, ulei vegetal crud: ulei produs din plante uleioase prin presare, extracie sau proceduri comparabile, crud sau rafinat, dar nemodificat chimic.

Planul de aciune al Consiliului Europei cu privire la folosirea biocombustibililor DIRECTIVA CE 30/2003 nlocuirea pn n anul 2020, n proporie de 20% a combustibililor convenionali cu combustibili alternativi n sectorul transportului rutier; Bioetanolul i biodieselul pentru vehicule, n form pur sau amestec trebuie s corespund normelor standard EN 14 214; Creterea ponderii biocombustibilului care se va asocia cu un studiu de impact economico-social; Stabilirea indicativilor naionali: 1.valoarea de referin 2.75% din totalul combustibililor petrolieri la 31 dec. 2005; 2. valoarea de referin5,75 %din totalul combustibililor petrolieri la 31 dec 2010; Monitorizarea efectului adaosului de peste 5% biocombustibili n amestec diesel, la vehicule neadaptate tehnic;

Rapoarte periodice, din 2 in 2 ani privind: aspecte economice, perspectiva ciclului de via a biocombustibilului, sponsorizarea produselor agricole-materia prima pentru biocombustibili, impactul economic i ecologic privind utilizarea biocombustibililor asupra mediului, Acordarea prioritii promovrii biocombustibililor;

Cap .3. Mediul i biocombustibilii

Combustibilii fosili produc emisii de dioxid de carbon cantiti mari 6,3 miliarde de tone pe an.

Distrugerea pdurilor agraveaz aceast problem prin mbogirea de humus a Pmntului care n fiecare an elibereaz aproximativ 1,6 miliarde de tone de doxid de carbon. Pdurile planetei i plantele conin aproximativ 560 miliarde de tone de carbon n timp ce solul i humusul conin aproxiamtiv 1,720 miliarde tone totalul fiind de trei ori mai mare dect cantitatea de carbon coninut n atmosfer.
Emisiile de carbon de la autovehicule vor crete cu 28,3% pn n anul 2020 fa de 1990.

Emisiile de carbon la autovehicule

Biomasa apare ca o alternativ a ieiului i crbunilor ca surs de combustibil avnd n vedere conservarea CO2 ,disponibilitatea si regenerabilitatea ei,

Compoziiile aproximative i proprietile unor combustibili i biocombustibili

Combustibil Formula Masa molecular Raportul C:H Energie dezvoltat Mj/l Energie dezvoltat Mj/m3 Emisii de CO2 g/Mj

Gaz natural GPL

-CH3.85 -C3H7.8

18.2 49

1:3.85 1:2.6

38.2 25.7

51.3 60.2

Metanol Etanol Biodiesel

CH3OH CH3CH2OH -C13H29O

32.04 46.07 201

1:4 1:3 1:2.29

15.8 23.4 33.3

60.8 64.3 85.0

Cantitatea de CO2 emis la arderea comustibililor pe km

Principalii biocombustibili care sunt larg utilizati n prezent sunt uleiul crud (pentru motoarele diesel neperfectionate, de pe autocamioane si tractoare); biodieselul (pentru motoarele diesel cu rampa comuna sau cu pompa duza); bioetanolul (pentru motoare Otto sau pentru amestecul cu motorina sub forma de E-diesel); biometanolul (pentru motoare Otto si pentru producerea de biodiesel). Uleiurile vegetale
Uleiul vegetal pur este obinut prin presarea seminelor de plante (de exmplu: floarea soarelui, rapi etc.) i poate fi folosit ca atare sau rafinat.

In 1900, Rudolf Diesel a ocat inventatorii i cercettorii prin utilizarea drept combustibil a uleiului din alune; Rudolf Diesel declar: motorul Diesel poate fi alimentat cu uleiuri vegetale i aceasta ar putea ajuta considerabil dezvoltarea agriculturii rilor n care se utilizeaz Proiectele originale au fost modificate i s-a utilizat pentru motorul Diesel cel mai disponibil i cel mai ieftin combustibil.

Folsirea uleiurilor vegetale drept combustibili alternativi a ncetat s fie folosit deoarece a prezentat cteva probleme: Viscoziti ridicate (de cca 10 ori); (Msuri: diluie; microemulsificare; piroliza; transesterificare); Pierdere de putere; Emisii mai ridicate de NOx; Cantitatea de sedimente: 2% fata de 0,05 % la motorina; Stabilitate scazut la oxidare.

Bioetanolul.

metod de obinere a bioetanolului este fabricarea lui din sfecl de zahr, acest

biocombustibil urmnd a fi amestecat cu benzin pentru a ajuta la reducerea 10

emisiilor de dioxid de carbon din gazele de eapament. Bioetanolul mai poate fi obinut de asemenea din gru. Folosirea bioetanolului are avantajul c emisiile de dioxid de carbon scad cu aproximativ 50% fa de combustibilii obinui din iei. Pentru obinerea combustibililor ecologici de tip bioetanol nu este necesar s se consume ali combustibili. Producerea etanolului necesit numai energia solar i energia necesar procesului de fermentaie.

Schema general de transformare a biomasei n etanol

Este realizat din: a. plante bogate n zahar: sfecla de zahar, trestia de zahar, etc.; b. plante bogate n amidon: grau, porumb, manioca, cartofietc.; c. plante care conin celuloza: paie, coceni, crengi, frunze etc. Prin introducerea de alcooli n benzine, se mbuntatete considerabil calitatea octanic a acestora (cifra octanic Motor) i, simultan, se obine o scdere notabil a concentratiilor de noxe din gazele emise.

Dificultile ntampinate la utilizarea alcoolilor n motoarele cu aprindere prin scnteie Dintre problemele principale care se ridic la utilizarea alcoolilor drept combustibili ca atare n motoarele cu aprindere prin scanteie se pot enumera: tendina de reducere a puterii efective; dificultatea pornirii la rece ; tendina de nrutire a vaporizarii n sistemul de admisie la motoarele cu carburator, tendina de cretere a frecventei incidentelor survenite la funcionarea motorului la cald; caliti defavorabile de ungere; incompatibilitatea compuilor organici si, indeosebi, a alcoolilor cu uleiul de ungere si cu materiale de tipul elastomerilor, cu care acestia vin in contact nemijlocit; coroziunea, determinata de alcooli si, de asemenea, de atacul chimic direct al unor compui specifici, rezultati in cursul arderii; toxicitatea alcoolilor si, indeosebi, a metanolului; metanolul poate patrunde in organism pe cale respiratorie, digestiva si cutanata, provocand, in general, intoxicatii cu efecte grave, care depind de conditiile expunerii si de susceptibilitatea individuala; concentratia limita de vapori de metanol in

11

atmosfera, admisa la o expunere continua timp de 8 ore pe zi, este de 2600 mg/m3; efecte fiziologice pot, insa, interveni si prin expunere la concentratii de 1,711,46 mg MeOH/m3. tolerant redus fa de ap a acestora. Practic, combustibilii petrolieri conin ntotdeauna, chiar la ieirea din rafinrie, urme de apa (5080 ppm) care sporesc n cursul diferitelor etape de depozitare (cistern, depozit, rezervorul staiei de alimentare, rezervorul vehiculului etc.), precum i n functie de anotimp, ajungand pana la 700 ppm. modificri constructive ale MAS alimentate cu alcooli. Alcoolii materii prime pentru obtinerea benzinelor sintetice Una dintre cile importante de substituire a benzinei clasice o reprezint transformarea chimic a metanolului i a etanolului n benzine sintetice , ecologice cu cifre octanice ridicate. Benzine sintetice pe baza de etanol. Bioconvensia biomaselor care conin hidrai de carbon n etanol ofer, pentru numeroase tari cu potential ridicat al productiei vegetale, o perspectiva interesanta privind utilizarea etanolului drept carburant pentru motoarele cu ardere interna, inclusiv prin conversia acestuia in benzine sintetice. Utilizarea alcoolului etilic pur drept substituent total al benzinei clasice impune modificri majore ale motoarelor ce echipeaz autoturismele actuale i, deci, investiii mari n sectorul construciei de automobile i n reeaua de distribuie a carburanilor. Un alt impediment ce sta n calea utilizarii etanolului ca atare l constituie puterea sa calorifica mai mic dect cea a benzinei, fapt ce determin micorarea autonomiei de deplasare a vehiculelor. O serie de alte dificulti apar la demararea automobilelor, precum i ca urmare a efectului corosiv al etanolului. n schimb, folosirea alcoolului etilic n amestec cu benzine n motoarele cu ardere intern este practicat n numeroase ri. Condiia ce se impune este ca etanolul sa fie lipsit de ap. Anhidrizarea etanolului ridic, ns, importante probleme economice, ca urmare a faptului ca, aplicand procedeele de bioconversie actuale, concentnatia de alcool etilic rezultat in procesele de fermentatie nu depaseste 10-12%. Deoarece etanolul formeaz cu apa un azeotrop (constituit din 95,6% alcool i 4,4% ap), anhidrizarea sa se realizeaz cu consumuri enengetice ridicate. O rezolvare mai avantajoas pare a fi transformanea etanolului rezultat din procesul de fermentaie n benzin, caldura degajata n procesul de bioconversie putand fi utilizata avantajos in etapa de concentrare a etanolului. S-a determinat, astfel, c preul benzinei obinute din alcool etilic de fermentaie este cu aproximativ 8% mai mic fa de cel al etanolului anhidrizat (99,5/o), care se foloseste drept component pentru carburani auto de tipul Gasohol (benzina + l0 % Et-OH). Conversia etanolului n benzina Etanolul poate fi transformat n benzin sintetic prin convensie catalitic. Catalizatonii utilizai, de tipul mordenitilor -ZSM-5, realizeaz transformarea etanolului n benzin la temperaturi de 300-400C, presiunea de 1-5 atm i viteze volumare cuprinse n intervalul (0,6-1) h-1, cu randamente de peste 95%.

12

Cheltuielile materiale se reduc la valoarea materiei prime (biomasa regenerabil) i consumul de catalizatori n cele trei etape: fermentaia hidrailor de carbon la alcool, conversia etanolului n benzin i hidratarea etenei

Etanol din biomas agricol

Etanolul din biomas agricol este un alcool obinut prin fermentarea cerealelor, plantelor tehnice i altor surse vegetale. Spre deosebire de biomasa forestier, care este disponibil pe toat perioada anului, biomasa agricol nu este, de obicei, disponibil dect o dat pe an. Ieiri: Intrri: Alcool Cereale CO2 Melas Glicerol Coceni Sustane Rumegu chimice Borhot Subst. Plante solubile energetice Drojdie Deeuri Aditivi furajeri Biorafinrie

2). Etanol din biomasa lignocelulozica

Subprodusele sau deeurile rezultate din activiti agricole sau industriale i care conin celuloz (paie, coceni, hrtie etc) reprezint o surs important de energie nevalorificat corespunztor. Deeurile celulozice pot fi hidrolizate la glucide simple, fermentescibile (glucoz, celobioz, xiloz etc), care pot fi fermentate la etanol, butanol, sau ali compui care pot fi carburani sau materie prim pentru industria chimic. Pentru a fi viabil din punct de vedere economic, costul de producie a etanolului din biomas lignocelulozic, trebuie s fie competitiv cu ceilai biocombustibili. Etanolul din lignoceluloza este un alcool obinut prin conversia biomasei lignocelulozice la glucide fermentescibile urmat de fermentarea acestora la etanol.

Biogaz
Amestecul gazos format din metan (maximum 80%) i dioxid de carbon (minimum 20%), alturi de care se ntlnesc cantiti mici de hidrogen (H2), hidrogen sulfurat (H2S), mercaptani, vapori de ap, precum i urme de amoniac (NH3), azot (N2), indol i scatol constituie biogazul. Biogazul este este termenul folosit pentru amestecul de gaze (metan, hidrogen i bioxid de carbon etc.) de origine biogen care iau natere prin procesele de fermentaie sau gazeificare a diferite substane organice. Aceste gaze servind prin ardere ca surs energetic (energie biogen). Energia obinut din acest lan, biomasbiogazcurent electric i agent termic, se numete energie regenerabil, pe

13

urmtorul considerent: dioxidul de carbon eliminat n atmosfer la arderea biogazului, reprezint o cantitate cel mult egal cu cu cantitatea asimilat de plantele sau nutre urile consumate de animale, n perioada lor vegetal. n ideea protocolului de la Kyoto, biogazul reprezint un circuit nchis de dioxid de carbon, spre deosebire de carburanii fosili (gaz metan, crbune, iei) la arderea crora se degaj dioxid de carbon care a fost asimilat cu multe mii de ani n urm. Biogazul provenind din blegar poate nclzi locuinele; purificat i comprimat, el poate alimenta mainile agricole. Utilizarea deeurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimiznd problemele eliminrii gunoaielor i furnizarea de energie.

BioDiesel
Biodieselul este un amestec de metil esteri, obinut din surse naturale regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale. Cea mai comun surs de materie prim pentru obinerea uleiurilor vegetale o reprezint seminele de rapi, floarea soarelui i soia, dar i uleiurile comestibile reziduale. Biodieselul poate fi folosit singur sau n amestec cu un combustibil fosil, obinut prin rafinarea ieiului. Dependent de proporia n care se amestec, aceti combustibili se numesc B100 (100% biodiesel), B20 (20% biodiesel) etc. Biodieselul poate fi clasificat n funcie de sursa din care provine i de procesul de fabricare astfel: Biodiesel esterificat: acest combustibil este produs prin reacia cu metanolul n prezent de catalizator pentru a obine metil sau etil ester. Aceasta este metoda cea mai rspndit i poate fi introdus n motoarele Diesel fie ca atare sau n amestec; Biodiesel neesterificat: acest tip de combustibil poate fi introdus doar n maini cu motoare special modificate cu caracteristici speciale. Uleiurile cu grade ridicate de aciditate sau alte caracteristici care ar putea s le fac inacceptabile pentru consum sunt incluse n aceast categorie; Uleiurile uzate alimentare pot fi folosite de asemenea ca Biodiesel. n orice caz inaintea procesului de transesterificare ele trebuie curate i rafinate, lucru necesar din cauza degradrii cauzat de temperaturile ridicate la care au fost supuse. De ce Biodiesel? reprezint o cale de economisire a motorinelor i de acoperire a necesarului de iei, n rile care nu dispun de iei; uleiurile vegetale, derivaii lor de tipul monoesteri i amestecurile motorinemonoesteri sunt compatibile cu motoarele auto actuale; amestecurile motorine-monoesteri nu pun probleme deosebite privind separarea i proprietile fizico-chimice si sunt acceptate de ind.automobilelor; alimentarea motoarelor diesel cu monoesteri sau amestecuri motorine-monoesteri permite reducerea polurii atmosferei, prin scderea concentraiilor de oxid de carbon i de fum. 14

de inflamare a biodieselului este mai ridicat dect a combustibilului diesel obinut din iei, din acest punct de vedere fiind mai sigur la depozitare, iar vaporii care sunt produi de biodiesel nu sunt inflamabili sau explozibili. s-a observat o reducere considerabil a cantitii de hidrocarburi nearse, a monoxidului de carbon i a particulelor materiale.

Proprietati GENERALE Biodieselul este: un combustibil oxigenat (cca 11% oxigen) fara sulf, aromate usoare si polinucleare biodegradabil n sol i apa netoxic are o lubricitate foarte buna, compensind prin adaosul in motorina Diesel pierderea de lubricitate i eventuala uzura (datorita scaderii continutului de sulf) este biodegradabil in sol si apa Obinerea biodieselului Combustibilul biodiesel se poate obine din din uleiuri vegetale cum ar fi: uleiul de rapi, ulei de arahide, ulei de floarea soarelui, ulei de soia etc. precum i din uleiuri uzate alimentare i grasimi animale.

Motorin regenerabil
Motorina regenerabila este un carburant asemntor motorinei, obinut din grsimi vegetale i hidrocarburi. Aceasta corespunde standardelor pentru motorin cu coninut foarte sczut de sulf, adaosul de grsimi animale mbuntete proprietile de igniie. Poate fi transportat prin conducte. Principalul dezavantaj consta in faptul ca emisiile sunt mai ridicate ca n cazul biodieselului.

6). Biobutanol
Butanolul poate fi folosit ca un combustibil ntr-un motor cu ardere intern . Butanol din biomasa se numete biobutanolul. Acesta poate fi utilizat n motoarele cu benzin nemodificat. Butanolul poate fi fcut din alge sau diatomee folosind numai o energie solar. Acest tip de combustibil are o densitate de energie cu 10% mai puin dect benzina , i mai mare dect cea a etanolului sau a metanolului . n majoritatea motoarelor pe benzina, butanolul poate fi folosit n loc de benzin, cu nici o modificare.

15

n mai multe teste, consumul de butanol este similar cu cel de benzin, dar n amestec cu benzina, ofer o performan mai bun i rezisten la coroziune dect cea de etanol. Deeurile verzi rmase de la extracia uleiului de alge poate fi folosit pentru a produce butanol.

Cap.4.Procesul de obtinere a bioconbustibilor

Numii biodiesel i bioethanol, biocombustibilii sunt produse extrase din plante i apoi prelucrate, ce pot fi amestecate cu motorin i benzin, rezultatul fiind un combustibil mai puin poluant. La noi ncepe n for producia de biodiesel, dar se fac unele incercari pentru obtinerea bioetanolului. Biodieselul se extrage din seminele de rapi; pe plan european se obin n mod obinuit circa 3 tone de smn de rapi la hectar, din care se poate extrage o ton de ulei crud de rapi. Acest ulei crud poate fi folosit direct n motoare, pn la 100% n perioada de var, ca un adaos de 40% toamna, i iarna ntr-o concentraie mai mic, explic profesorul Iosif Tripsa. Dar, pe lng acest ulei, din rapi se mai obine, prin procedeul de esterificare, i ceea ce este cunoscut sub denumirea de biodiesel. Tot un ulei vegetal, ce se amestec la orice temperatur cu carburantul obinuit. ns aceste produse obinute prin esterificare sunt mai scumpe i necesit condiii speciale, afirm Iosif Tripsa. Utilizarea combustibililor provenii din uleiuri vegetale este posibil n principal n urmtoarele variante: ulei vegetal pur, ulei vegetal n amestec cu motorina, metilester provenit prin esterificarea uleiului vegetal, amestec de metilester cu motorin, etc. Biodieselul obinut pe baz de uleiuri vegetale este un combustibil curat, biodegradabil i rennoibil, iar tehnologia de obinere a acestuia este una curat; el nu este un produs petrolifer, dar poate fi amestecat n orice proporie cu motorina pentru a avea un amestec combustibil ce se utilizeaz drept combustibil pentru motoarele cu ardere intern. Practic, orice autovehicul l poate utiliza fr nici o modificare. n comparaie cu motorina tradiional, preul este redus, iar noxele toxice produse sunt mult mai puine. Este de aproximativ 10 ori mai puin toxic dect sarea de buctrie. Nu conine sulf, permind folosirea de catalizatori. Nu este afectat consumul de combustibil sau turaia motorului. Biodieselul poate fi utilizat fr nici oproblem att vara, ct i iarna. Este mai puin inflamabil avantaje de stocare i transport, punctul de aprindere a biodieselul fiind de 150C, fa de 70C motorina diesel. Nu sunt necesare nici schimbri n sistemul de distribuie (pompe, bazine, locaii,etc). Pentru obinerea biocombustibilului se folosete mai des uleiul vegetal de rapi. Conform standardelor europene, din categoria uleiurilor bogate n acid iruc fac parte cele de rapi alimentar i rapit slbatic, la care coninutul acidului iruc n ulei constituie 25-30%. Exist i soiuri de rapi alimentar i slbatic cu un coninut redus de acid iruc, care se utilizeaz numai pentru obinerea uleiului alimentar. O alt metod de obinere a biodieselui este prin folosirea oricrui tip de ulei vegetal att prospt, ct i recuperat dup ce a fost folosit pentru gtit, n reacie cu metanol n prezena sodei caustice. O alt metod de obinere a biodieselui este prin folosirea oricrui tip de ulei vegetal att prospt, ct i recuperat dup ce a fost folosit pentru gtit, n reacie cu metanol n prezena sodei caustice. Perfect ecologic, cu grad minim de poluare, motorul nu mai face depuneri carbogazoase. Dei motorul diesel a fost conceput s funcioneze cu ulei, a fost adaptat pentru motorin din cauza vscozitii mari a acestuia. Acest lucru se remediaz acum prin aplicarea esterizrii lui cu alcool metilic, procedeu care i aduce vscozitatea la cea a motorinei. Un 16

plus pentru nlocuirea motorinei cu uleiul este protejarea sistemului de injectie datorita unei ungeri mai bune.

REALIZAREA BIODIESEL-ULUI ACASA Amestecul de biodiesel nu este mult mai complicat de realizat decat conceperea unui tort, de exemplu. Se foloseste metanol si hidroxid de sodiu sau lesie, toate acestea sunt substante periculoase in forma lor pura. Preparare: Pentru a incepe, vei avea nevoie fie de deseuri, fie de ulei vegetal nou. Daca doresti sa folosesti ulei folosit, care sprijina aspectul refolosirii producerii biodieselului, poti face rost de ulei de la un restaurant din apropiere. In general, proprietarii de restaurante sunt incantati sa iti ofere aceste materii, pentru ca altfel ei platesc un serviciu pentru aruncarea acestora. Daca nu gasesti nici un furnizor de ulei, poti cumpara ulei de la magazin. Dar, utilizarea resurselor virgine (si recipientul de plastic in care vin)

17

reprezinta o cale mai putin ecologica, asa ca pentru acest scop, vom discuta despre deseuri de ulei vegetal. Ingrediente si ustensile 1 mixer bucatarie (pe care niciodata nu-l vei mai folosi pentru mancaruri!) 3 paharele (de 1500 ml, 500 ml si unul de 20 ml 1 seringa gradata sau pipeta de ochi vesela 1 litru de ulei de deseuri vegetal (daca utilizeazi surse diferite, fiecare sursa va avea un pH diferit, deci retine ca materiile prime trebuie sa fie pentru un lot uniform) 5 grame lesie1 flacon de alcool izopropi 1 litru de apa distilata 1 flacon de solutie de fenolftaleina (indicator de pH - disponibil la furnizorii de piscine/cazi de baie) 1 sticla de metanol (poti utiliza, de asemenea, etanol) Pasul 1 - Titrarea: Titrarea ajuta la determinarea ce cantitate de catalizator trebuie sa adaugi prin indicarea aciditatii uleiului pe care il detii. Se masoara 1g de lesie intr-un vas si se dizolva intr-un litru de apa distilata. Intr-un pahar de 20 ml, se dizolva 1 ml de ulei vegetal in 10 ml alcool izopropilic. Se agita sau se incalzeste foarte usor pentru a dizolva uleiul in alcool si fa solutia clara. Se adauga 2 picaturi de indicator de pH la acest amestec si se agita pentru a se dizolva. Utilizand seringa sau pipeta ochi, se adauga 1 ml (numai!) de solutie de lesie in alcool si in solutia de ulei. Se continua adaugarea treptata 1 ml, agitand in continuu, pana cand acesta devine roz si isi mentine culoarea cel putin zece secunde. Numarul de mililitri de solutie de lesie utilizati, plus 3.5, este egal cu numarul de grame de lesie de care vei avea nevoie pentru un litru de ulei. Pasul 2 - Amestecarea: Masoara 1 litru de ulei filtrat de deseuri vegetale in paharul de 1500 ml. Se masoara 200 ml de metanol in paharul de 500 ml. Se masoara numarul de grame de lesie pe care l-ai determinat in timpul titrarii. Se toarna metanol in blender si se adauga lesia. Amesteca la viteza mica, pana cand se dizolva in totalitate. Aceasta reactie creeaza methoxid de sodiu. Din cauza evaporarii rapide, restul procesului trebuie sa se faca imediat Se toarna uleiul vegetal filtrat in solutia de methoxid de sodiu in blender si amesteca timp de 15-20 de minute. Dupa amestecare, mixul trebuie sa fie lasat sa se stabileasca o perioada de cel putin opt ore, punct in care vei avea doua straturi: glicerina pe partea de jos si biodiesel-ul pe partea de sus. Biodiesel-ul (care este non-toxic), se duce in rezervorul masinii, iar daca vei trata glicerina pentru a indeparta urmele de metanol, aceasta va deveni, de asemenea, o substanta inofensiva, care poate fi folosita pentru a confectiona sapun.

18

Cap.5.Avantaje si dejavantaje ale bioconbustibilor

Diferiti biocarburanti prezinta avantaje si dezavantaje , insa au si argumente generale pentru si impotriva acestui tip de resursa de energie regenerabila , aplicabile la toate tipurile de biocombustibili si biodiesel. Avantaje Sustinatorii biocombustibilului subliniaza in mod frecvent avantajele acestei alternative de baza, cum ar fi: Costul: odata ce tehnologia este disponibila la scara larga, biocombustibilul poate fi mult mai putin costisitor decat benzina si alti combustibili fosili, mai ales ca cererea mondiala de petrol creste, prin urmare, pretul litrului de benzina, poate atinge cote maxime. Materiale: intrucat uleiul este o resursa limitata, care vine de la materialele specifice, biocarburantii pot fi fabricati dintr-o gama larga de materiale, inclusiv a deseurilor vegetale, resturi animale din grajd, si a produselor inrudite, ceea ce face un pas eficient in reciclare. Siguranta: prin reducerea dependentei de alte surse de combustibil straine, tarile pot proteja integritatea resurselor energetic. Stimularea economica: de vreme ce biocombustibilii sunt fabricati la nivel local, uzinele de fabricare a biocarburantilor pot crea noi locuri de munca prin angajarea a sute sau mii de muncitori. Productia de biocombustibili va creste, de asemenea, cererea pentru culturile adecvate de biocarburanti si va furniza stimulare economica a industriei agriculturii. Biodegradabilitate: biocarburantii sunt usor biodegradabili si mult mai usor de manevrat decat combustibilii traditionali, ceea ce face scurgerile mai putin periculoase si mai putin costisitoare Scaderea emisiilor de carbon: cand biocombustibilii sunt arsi, acestia produc CO2 si

19

toxine intr-o cantitate semnificativ redusa, facandu-le o alternativa mai sigura pentru pastrarea calitatii atmosferice, alaturi de micsorarea gradului de poluare al aerului. Dezavantaje Energia produsa: biocarburantii au o putere mai scazuta decat combustibilii traditionali si, prin urmare, necesita o cantitate mai mare de consum, cu scopul de a produce acelasi nivel de energie. Emisiile de carbon mari in cadrul productiei : mai multe studii au fost efectuate pentru analiza biocombustibililor. Rezultatele arata ca, in timp ce ele pot fi mai curate la ardere, exista indicii conform carora procesul puternic de productie - inclusiv mecanismele necesare pentru a cultiva culturile si plantele necesare pentru a produce combustibil emana emisii solide de carbon. Cost ridicat: rafinarea biocarburantilor catre rezultate mai eficiente si construirea unor instalatii de productie potrivite pentru cresterea cantitatilor de biocombustibil necesita o investitie initiala mare. Utlizarea apei: cantitati masive de apa sunt necesare pentru irigarea corespunzatoare a culturilor biocombustibililor, precum si pentru fabricarea de combustibil, care ar putea tulpina resursele locale si regionale de apa. Disponibilitate: Biocarburantii nu sunt disponibili la scara larga pentru achizitionare iar cele mai multe vehicule nu sunt echipate pentru a rula pe biocombustibil. Disponibilitatea limitata reduce necesitatea de biocombustibilil ca sursa alternativa de energie. Biocarburantii sunt o resursa alternativa fiabila de energie, insa este necesara mai multa dezvoltare si cercetare pentru a depasi avantajele si dezavantajele biocombustibililor si de a le face potrivite pentru utilizarea la scara larga. Biocombustibilii sunt considerai o alternativ verde, prietenoas cu mediul, utilizarea lor la o scara din ce n ce mai mare la nivel global poate crea probleme legate de defri ri i sigurana alimentar a populaiei. Cea mai mare cantitate de bioetanol se produce n urma recoltrii plantelor de pe terenuri special destinate producerii de biocombustibil. Astfel, multe din culturile agricole destinate pentru consum(hrana pentru populaie), sunt convertite n culturi destinate pentru biocombustibil(posibil criz alimentar). De asemenea, o data cu creterea la nivel global a utilizrii combustibililor bio, suprafee importante de pdure ar trebui defriate i nlocuite prin culturi de porumb, sfecl de zahar, gru etc. Acest lucru se ntmpl deja de ani buni n Indonezia i Malaezia, care defrieaz masiv pdurea ecuatorial i o nlocuiesc cu plantaii de palmier, pentru extragerea uleiului de palmier(utilizat n alimentaie, produse cosmetice, i producerea de biodiesel).Indonezia i Malaezia sunt cele mai mari exportatoare de ulei de palmier din lume.

20

In cazul in care tehnologia este disponibila, multe dintre dezavantaje vor fi limitate iar consumatori vor putea incepe sa se bucure de toate beneficiile durabile ale sursei de energie regenerabila.

Producatorii de biocarburanti si materile prime utilizate

Producerea biocombustibililor implica un lant ntreg, care porneste cu fermierul care cultiva planta energetica si sfrseste la pompa de combustibil. In lume principalele tari producatoare de biocombustibili sunt: Brazilia (bioetanol din trestie de zahar); SUA (bioetanol din porumb); China (bioetanol din sorg); Uniunea Europeana (biodiesel din rapita). In fig. 4 sunt prezentate principalele zone producatoare de biocombustibili

Principalele tari producatoare de biocombustibili.

Principalele culturi energetice pentru Romnia sunt rapita, floarea-soarelui (cu continut ridicat de acid oleic), sorgul zaharat si porumbul. Dintre plantele de cultura de mai sus conditiile cele mai favorabile le au n Romnia floarea-soarelui (Helianthus annuus L.) si porumbul (Zea mays L.) Floarea-soarelui nsa produce un ulei alimentar cu o buna acceptanta n rndul populatiei, iar excedentul de seminte si gaseste rapid valorificarea pe pietele externe. Porumbul are de asemenea multe alte ntrebuintari, iar interesul pentru producerea de bioetanol este mic att n rndul producatorilor de combustibili ct si al agricultorilor. Considerente fiscale (nivelul ridicat de accizare al alcoolului, lipsa unor structuri eficiente de colectare a veniturilor statului) fac ca bioetanolul sa nu beneficieze nca de nici un fel de facilitati fiscale - ceea ce reduce din start interesul pentru acest biocombustibil. Oricum planta cea mai convenabila pentru producerea de bioetanol n conditiile Romniei este sorgul zaharat. Sorgul zaharat este cultivat n ultimii 25 de ani numai experimental n Romnia. Sorgul zaharat este o planta anuala asemanatoare cu porumbul, foarte rezistenta la seceta, cu un ciclu vegetativ rapid, cu exigente mult mai reduse pentru ngrasaminte n comparatie cu porumbul. Principalele argumente n sprijinul extinderii cultivarii si industrializarii integrale a sorgului zaharat n Romnia sunt: 21

 Eficientizarea suprafetelor extinse de teren agricol neexploatate sau ineficiente prin culturi masive de sorg si crearea de noi locuri de munca; Cultivarea sorgului poate produce cantitati foarte mari de biomasa (80-120 t/ha) cu continut de 15-30% zahar (5-7 t zahar/ha), materie prima regenerabila pentru industria chimica, petrochimica, agricultura, industria alimentara, farmaceutica si altele. Prin industrializarea totala a sorgului se pot obtine: bioetanol (biocombustibil pentru mijloace de transport, utilaje agricole mobile si fixe), sirop, otet si alcool alimentar, celuloza si hrtie, acid acetic si etilena, fibre naturale, proteine vegetale, furaje pentru zootehnie, etc.; Biocarburantul produs din sorg este ecologic, contribuind la reducerea emisiilor de bioxid de carbon, principalul responsabil pentru efectul de sera suferit de atmosfera terestra n ultima perioada de timp; Tehnologiile industriale pot utiliza instalatii existente sau putin adaptate din industria chimica, nu produc deseuri toxice sau reziduuri neutilizabile. Conform estimarilor tehnico-economice, n Romnia s-ar putea produce bioetanol din sorg zaharat prin tehnologiile conventionale, la un pret total mai mic de 200 euro pe tona, inclusiv taxe vamale, costul transportului, comisioane, etc., pret concurential pe piata europeana, n cazul obtinerii unei productii de circa 5 tone etanol la hectar. mpreuna cu productia de ulei de rapita, estimata la o tona la hectar, cele doua tipuri de biocombustibil completeaza spectrul necesarului energetic al fermelor agricole, cele doua specii de plante fiind complementare n asolamentul culturilor agricole. Reziduul sau pulpa (bagasa) ramasa dupa extractia sucului dulce din tulpini contine celuloza n proportie de circa 31-35% si o serie de alte glucide convertibile n bioetanol dupa hidroliza enzimatica cu enzime specifice (fig.3). Bagasa de sorg se poate folosi si la obtinerea de celuloza. Celuloza obtinuta din sorg este de calitate asemanatoare cu cea din lemnul de foioase (specii inferioare) destinate productiei de celuloza. Productia de celuloza albita la hectarul de sorg zaharat este mai ieftina si de 2,5-3 ori mai mare dect cea obisnuita de pe un hectar de padure. Uniunea Europeana este nsa o zona cu preponderenta a biodieselului. Pentru biodiesel cultura de baza este rapita. Pe plan mondial, n anul 2004, suprafata cultivata cu rapita a fost de 27.558 mii ha, pe plan european de 857 mii ha, iar n tara noastra suprafetele cultivate cu rapita au fost de 83 mii ha.

Concluzii
Biomasa este partea biodegradabil a produselor, deeurilor i reziduurilor din agricultur, inclusiv substanele vegetale i animale, silvicultur i industriile conexe, precum i partea biodegradabil a deeurilor industriale i urbane. Biomasa reprezint resursa regenerabil cea mai abundent de pe planet. Aceasta include absolut toat materia organic produs prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima form de energie utilizat de om, odat cu descoperirea focului. 22

Forme de valorificare energetic a biomasei (biocarburani)

Arderea direct cu generare de energie termic. Arderea prin piroliz, cu generare de singaz Fermentarea, cu generare de biogaz sau bioetanol Transformarea chimic a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool i generare de esteri Degradarea enzimatic a biomasei cu obinere de etanol sau biodiesel. n ultimele cteva sute de ani, omul a exploatat biomasa mai ales sub form de crbune. Acest combustibil fosil a rezultat n urma unor transformri chimice ndelungate. Combustibilii fosili sunt constituii din aceleai elemente chimice (hidrogen i carbon) ca i biomasa proaspt. Cu toate acestea, ei nu sunt considerai surse de energie regenerabil din cauza timpului ndelungat de care au nevoie pentru a se forma. n aceeai situaie se afl i gazele naturale i petrolul. Azi, omenirea e obligat s revin la folosirea energiilor regenerabile. Dup energia solar, biomasa a fost folosit n scopuri energetice. Ultimele studii arat c arderea deeurilor produce mult prea mult dioxid de carbon i, prin urmare, ce se economisete pe o parte se pierde pe alta. Astzi, cercetrile se concentreaz pe conversia biomasei n alcool, care ar putea servi drept carburant pentru suplimentarea i chiar nlocuirea benzinei i a motorinei. Alte forme lichide de energie obinute din biomas ar fi uleiurile vegetale. Metanolul produs prin distilarea lemnului i a deeurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru transport i industrie, la preuri care ar putea concura cu cele ale combustibililor obinui din bitum i din lichefierea carbonului. Dac ns etanolul s-ar obine exclusiv din deeuri alimentare sau agricole, dei costurile sale de producie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica pentru c se recicleaz deeurile. Exist o larg varietate de surse de biomas, printre care se numr copacii cu vitez mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahr, rapia, plantele erbacee cu rapiditate de cretere i diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor i din construcii, paiele i tulpinele cerealelor, deeurile rezultate dup prelucrarea lemnului, deeurile de hrtie i uleiurile vegetale uzate. Principala resurs de biomas o reprezint ns lemnul. Energia asociat biomasei forestiere ar putea s fie foarte profitabil noilor industrii, pentru c toat materia celulozic abandonat astzi (crengi, scoar de copac, trunchiuri, buteni) va fi transformat n produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere n scopuri energetice duce la producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea nlocui o bun parte din consumul actual de petrol, odat ce tehnologiile de conversie energetic se vor dovedi rentabile. De asemenea, terenurile puin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade de tiere o dat la 10 ani.

23

De exemplu, n Ungaria, energia obinut din biomas este n cretere. Aceasta a nlocuit deja unele centrale care operau pe crbune. La un moment dat, premierul Ungariei preconiza c, pn n 2020, 16% din energia produs n Ungaria va proveni din surse regenerabile. Producerea de biomas reprezint att o resurs de energie regenerabil, ct i o mare ans pentru dezvoltarea rural durabil. Dei biomasa este una dintre principalele resurse de energie regenerabil ale Romniei, n prezent ara noastr i obine cea mai mare parte din energia verde care provine din resurse hidro. Exploatarea biomasei ctig ns tot mai mult teren i la noi. Oficialii de la Bruxelles cer ca 6 la sut din carburantul utilizat n 2010 s fie biogaz i 20 la sut, n 2020. Pentru a atinge aceste obiective, guvernul britanic a redus taxele asupra biocarburanilor cu 0,30 de euro pe litru, n timp ce reprezentanii Uniunii Europene dau agricultorilor 45 de euro pe hectar pentru culturile din care se produc combustibili verzi (biogaz sau alcool). Toat lumea este aparent mulumit. ranii i industria chimic pot dezvolta noi piee, statul poate s-i respecte angajamentele n materie de reducere a emisiilor de gaz carbonic, iar ecologitii o pot vedea ca pe iniiativ de domolire a nclzirii globale. Utilizai la scar mic, biocarburanii sunt inofensivi. Dar, susin unii specialiti n domeniul energiei, proiectele Uniunii Europene cer crearea de culturi special destinate producerii de combustibil, ceea ce nu reprezint tocmai un demers ecologic. n cazul Marii Britanii, traficul rutier consum 37,6 milioane de tone de produse petroliere pe an. Cum pe planet exist prea muli oameni care mor de foame, o soluie mai bun ar fi s mergem pe jos i s cultivm cerealele necesare vieii.

TIAI C ...

Plantele curata aerul de dioxidul de carbon, iar dupa cateva luni sau ani aceleasi plante vor fi transformate in biocombustibil, procesul de producere a energiei fiind astfel fara emisii?

24

Unele ri folosesc deja biocombustibilul n stare pur sau n amestec (Germania, Frana, Anglia, Suedia, etc.) ?

Transportul urban este un exemplu gritor n acest sens. In o serie de orae cum ar fi: Paris, Florena, Stockholm, circul deja autobuze care utilizeaz drept combustibil biodiesel, gaze naturale sau motorina fr sulf. Se preconizeaz c n viitorul apropiat i vehiculele utilitare vor utiliza energii alternative.

Lufthansa va combina kerosenul cu biocombustibili?

Lufthansa va deveni una din primele mari companii aeriene din lume ce combina kerosenul traditional cu noii biocombustibili ecologici, la nivelul intregii sale flote comerciale, pentru a-si reduce costurile. Compania aeriana va incepe sa foloseasca combinatii de combustibil, in urmatorii doi ani. Un purtator de cuvant al companiei a precizat ca Lufthansa va stabili un program detaliat pentru folosirea la scara larga a noilor combustibili, pana la sfarsitul acestui an.

Dintr-un litru de ulei uzat se obtine pana la 900 ml biconbustibil

Potrivit unui studiu, un litru de ulei uzat aruncat in sistemul de canalizare, polueaza pana panala un milion de litri de apa din mediul natural, si tot odata dintr-un litru de ulei uzat se obtin pana la 800-900 ml biocombustibil Membrii societatii atentioneaza populatia sa nu arunce in reteaua de canalizare uleiurile vegetale utilizate in bucatarie, ci sa le depoziteze in gospodarie, urmand ca acestea sa fie preluate de acestia. Prima actiune de colectare va avea loc in 15 iulie, cand membrii societatii vor prelua uleuiurile adunate de populatie pe zone.

Vanatorii de terenuri pentru biocombustibil au pus ochii pe Africa?

Companiile de biocombustibil din Europa si China cumpara mari suprafete de pamant pe continentul african, provocand defrisari si schimband destinatia terenurilor agricole si destinate alimentelor, pentru a produce in schimb combustibil. O suprafata de aproximativ cinci milioane de teren agricol din Africa, ce depaseste ca intindere Olanda, a fost vanduta unor companii straine, incepand cu anul 2006, pentru a fi cultivata cu plante din care se obtine biocombustibil.

Combustibilii bio sunt nocivi pentru mediu?

O analiz la nivel european arat ct de neplcute vor fi consecinele utilizrii pe scar larg a combustibililor eco.

25

Institutul european pentru politici de mediu a realizat primul studiu care analizeaz ce efecte are asupra mediului folosirea tot mai intens a biocombustibililor, aa cum prevd intele europene de utilizare a energiei regenerabile. Potrivit documentului, planurile de a extinde culturile din care se produce biodiesel sau bioetanol, cum ar fi rapia, sunt mai nocive Planetei dect arderea combustibilului fosil. Conform raportului, dac n 2020 se va trece la utilizarea pe scar larg a biocombustibililor astfel nct 9,5% din combustibilii folosii pentru transport s fie din aceast categorie , anual vor fi emise n plus ntre 27 i 56 de milioane de tone de gaze cu efect de ser. Utilizarea unor cantiti n cretere de biocombustibili nseamn i alte consecine, adesea ignorate, mai arat raportul. Zone ntregi nc virgine vor fi transformate n terenuri arabile pentru a se putea cultiva pe ele plante destinate consumului. De pe aceste teritorii vor fi distruse, bineneles, i pdurile menite s nmagazineze dioxidul de carbon. De exemplu, pentru a cultiva plantele din care va fi produs combustibilul bio numai n Regatul Marii Britanii va fi nevoie de o suprafa egal cu cea a Irlandei cam 69.000 de kilometri ptrai. 26.000.000 de tone echivalent petrol de combustibili bio vor fi ultilizai pn n 2020 n Europa.

Din 2020, biocombustibilii vor fi folositi in aviatie?

Utilizarea semnificativa in aviatie a combustibililor alternativi, inclusiv a biocombustibililor, se va face, cel mai probabil, incepand din anul 2020, in contextul unor investitii necesare de ordinul sutelor de miliardelor de euro. "Managementul combustibilului reprezinta una dintre preocuparile cheie ale companiei nationale romane, prin care aceasta incearca sa raspunda cerintelor privind gestionarea emisiilor de carbon, in conformitate cu Schema UE de Comercializare a Emisiilor (EU-ETS)", spun reprezentantii Tarom, companie ce a organizat la Copenhaga conferinta "Tarom - gandind verde pentru a pastra cerul albastru", in colaborare cu Ministerul Mediului. Sectorul aviatic este unul in care economia poate sustine ecologia intrucit, pe de o parte, combustibilul reprezinta principalul factor de cost in aviatie, iar pe de alta parte, o tona in minus de combustibil consumat conduce la o reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Solutiile puse deja in practica includ nu doar modificari de natura tehnologica, ci si un management integrat al TAROM realizat impreuna cu Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) si cu Autoritatea Aeronautica Civila Romana (AACR). O reducere a distantelor pe traseele de deplasare, concretizata intr-o reducere a duratei unui zbor cu 29 de minute, poate conduce intr-un singur an la economii de peste 25 de milioane de kg de combustibil si la diminuarea cu peste 81 de milioane de kilograme a emisiilor de CO2.

Exista biocombustibil produsi din bere?

In Canada exista o centrala de producere a etanolului care functioneaza pe baza de bere si sucuri acidulate.

26

Proiectul foloseste berea si sucurile acidulate reziduale de la fabrica de bauturi Milco Industries. Compania arunca de obicei aceste reziduuri la groapa de gunoi, platind intre 100.000 si 200.000 de dolari pe an pentru a le depozita. Recicland bauturile in cadrul fabricii de etanol, acestea vor produce anual intre 100.000 si 200.000 de litri de biocombustibil.

Biocombustibilii sunt mai daunatori decat petrolul? Un european foloseste de 10 ori mai multa energie decat un locuitor dintr-o tara dezvoltata
Biocombustibilii sunt mai periculosi decat petrolul sau benzina diesel, avertizeaza oamenii de stiinta americani, care au calculat impactul mai multor tipuri de combustibili asupra sanatatii. Unele tipuri de biocombustibil, cum ar fi bioetanolul din porumb, care e produs la scara extinsa in Statele Unite, este mai daunator mediului si sanatatii oamenilor, fata de combustibilul conventional. Printre problemele asociate cu productia de bioetanol din porumb se numara despadurirea masiva, pentru a face spatiu pentru culturi, dar si cresterea pretului alimentelor. Problemele de sanatate asociate atat biocombustibililor, cat si petrolului, sunt bolile de inima, probleme respiratorii, astm, bronsita cronica si chiar moarte prematura.

Un european foloseste de 10 ori mai multa energie decat un locuitor dintr-o tara dezvoltata
Un european folosete cam de 10 ori mai mult combustibil i mai mult energie dect un locuitor dintr-o ar n curs de dezvoltare?Dac am economisi 20% din consumul individual de energie, pn n anul 2020, Europa ar putea economisi circa 60 de miliarde de euro?

Stiati

ca si pisicile transforma in motorina ?

se

pot

27

In timp ce majoritatea nemtilor sufera din cauza cresterii preturilor la benzina, un inginer din Germania a descoperit o cale de a obtine o "motorina" ieftina, si anume din pisici moarte. Un litru de astfel de "combustibil" costa numai 23 de eurocenti, spre deosebire de litrul de motorina de la pompa, al carui pret in Germania depaseste 1,2 euro.

Christian Koch, 55 de ani, poate obtine combustibil alternativ nu numai din pisici moarte, ci si din "ramasitele" altor animale, scrie tabloidul german Bild. Koch isi perfectioneaza de mai bine de 30 de ani metoda de obtinere a combustibililor de acest fel din resturi organice. Pentru producerea "dieselului" necesar el si-a construit in garaj un aparat special, care poate fi alimentat cu paharutele de la iaurt, bucati de anvelope, chiar si cu buruieni, care se fierb, toate impreuna, la temperatura de 300 de grade Celsius, in cadrul acestui proces se degaja hidrocarburi, care sunt transformate apoi, cu ajutorul unor catalizatori, in motorina. "Imi alimentez cu acest amestec masina, care in mod normal functioneaza pe motorina. Am facut deja peste 170.000 de km cu acest combustibil si nu am probleme", spune Koch. Dupa cum afirma inventivul om, poate fi calculat chiar si numarul de pisici necesar pentru producerea de "combustibil": dintr-un cotoi adult de circa 6 kg se obtin 2,5 litri de biomotorina. Drept urmare, pentru 100 de km sunt necesari patru cotoi, iar pentru a face "plinul" trebuie utilizate 20 de pisici moarte. Desi inventia germanului promite sa revolutioneze piata carburantilor auto, asociatiile de protectie a animalelor s-au declarat oripilate de aceasta metoda, chiar daca este vorba doar de o cale de a scapa de cadavrele patrupedelor moarte.

28

29

30

31