Ce reprezinta metalele ?

Metalele reprezinta elemente chimice cu luciu caracteristic, bune conductoare de cldur i de electricitate, maleabile i ductile, de obicei solide la temperatura,cu excepia mercurului, care este lichid. Exemple de metale: aluminiu, fier, cupru, aur, argint, magneziu, cupru, sodiu, potasiu, zinc, nichel, mercur, cadmiu, plumb etc. Metalele in cantitati foarte mici sunt necesare tuturor formelor vitale. Ele patrund in celula vie sub forma de cationi, dar inglobarea lor este strict reglata, deoarece in cantitati mari practic toate metalele sunt toxice. Omul, asemeni celorlalte vertebrate, are nevoie de cationi de metale, care asigura derularea multor procese de importanta vitala. Din ele mentionam: a) metale grele - cobalt, cupru, fier, mangan, molibden, zinc si in cantitati mici crom, vanadiu, nichel si plumb; b) metalele usoare de obicei se intalnesc in cantitati mari - calciu, magneziu, caliu si natriu. Aluminiul, cel mai raspndit element metalic din scoarta pamntului, a capatat, n secolul nostru, o importanta deosebita.Dupa fier, a devenit metalul cu cea mai larga ntrebuintare.Datorita proprietatilor sale s-ar putea spune ca fara aluminiu progresul civilizatiei umane si chiar nasterea unor noi domenii de activitate tehnico - industriala, inclusiv zborurile cosmice, ar fi de neconceput.Este foarte folosit n industrie datorit rezitenei sale la oxidare, proprietilor mecanice bune i densitii sale mici.Alum iniul are multe ntrebuintari de aceea astazi industria aerospatiala este de neconceput fara aluminiu si aliajele sale.Si n mijloacele de transport terestre (automobile, vagoane de cale ferata, etc.) aluminiul si aduce o importanta contributie.De asemenea, vastele retele elctrice cu ajutorul carora energia electrica este transportata la mari distante nu s-ar fi putut realiza numai pe baza de cupru, fara aportul aluminiului. Acestui metal atat de raspandit in ultimii ani i se acorda o atentie deosebita. Astfel societatea standardelor SUA considera aluminiul si compusii lui drept puternic otravitoare. Dupa gradul de toxicitate ei il echivaleaza arsenicului, nichelului, cuprului si manganului. Natura actiunii negative a aluminiului asupra omului nu este suficient studiata. In acelasi timp exista date despre legatura reciproca a aparitiei alergiei, incalcarii metabolismului si cresterii organismului tanar cu cantitatea de aluminiu din apa folosita. Exista date despre influenta negativa a aluminiului asupra sistemului imunitar al omului si animalelor. Alumniul este intotdeauna prezent la persoanle cu Alzeimer. Cuprul este folosit la fabricarea conductelor de gaz i apa, a materialelor pentru acoperiuri, a stensilelor i a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conductor de caldur,se utilizeaza la oilere i alte dispozitive ce implic transferul de caldur. Cuprul este indispensabil organismului. Organismul uman adult contine 100-200mg de cupru, depozitat in ficat si rinichi. Necesarul zilnic este de 2mg, absorbtia facandu-se la nivelul intestinului. Cupru are rol esential in biosinteza hemoglobinei si in procesele de oxidare la nivel celular, facand parte din structura a numeroase enzime. Calciul este intrebuintat la indepartarea azotului si oxigenului din aer in scopul obtinerii gazelor rare.In cantitati mici intra in compozitia unor aliaje folosite la confectionarea lagarelor. Are utilizare in tehnica vidului pentru indepartarea gazelor. Ionii de calciu au un rol hotarator in constitutia sistemului osos si nervos, in functiomarea inimii si in procesul de coagulare a sangelui. Compusii calciului au multiple utilizari in medicina, agricultura, constructii si tehnica, etc. se gsete sub form de fosfat de calciu i fosfat de magneziu (alctuiesc materialul mineral al scheletului). Ionii de (Ca2+)

joac un rol important n funcionarea inimii, lipsa lor n snge duce imediat la oprirea inimii. Sngele care nu conine calciu, pierde complet capacitatea de a se nchega la aer; unele deranjamente ale activitii sistemului nervos se datoresc tot lipsei de calciu. Argintul se folosete n construcia pieselor de contact aliat cu cuprul i la bijuterii. Fierul se folosete cu precdere la: otel, fonta, medicamente, coloranti, apare si n compoziia hemoglobinei (o microparticula care transporta oxigenul n snge),etc. In procent de 0,005% intra n alctuirea hemoglobinei; hemul, pirolului care conine legat complex, fier bivalent. De atomul de fier al hemului se poate lega slab oxigenul, formndu-se oxihemoglobina. Hemoglobina este un vehicul al O2, pigmentul respirator din organism. Aurul este folosit pentru confectionarea bijuteriilor. Magneziul , ca i aluminiul, este rezistent i uor, deci este folosit la construcia autovehiculelor de mare volum.Combinat n aliaje, este esenial n construcia avioanelor i rachetelor . Aliat cu aluminiul, i mbuntete acestuia caracteristicile mecanice, de prelucrare i de sudare. Este agent reductor pentru producerea uraniului pur i a altor metale din srurile lor. Hidroxidul su este folosit n laptele de magneziu, clorura i sulfatul de magneziu n sruri Epsom, iar citraii si n medicin. Pudra de carbonat de magneziu este folosit de sportivi gimnaste , halterofili . Stearatul de magneziu este o pudr alb, cu proprieti de ungere. Sodiu i potasiu sub form de NaCl i KCl dizolvate n lichidul intra i extracelular, au un rol important n meninerea presiunii osmotice a esuturilor. Potasiul particip la sinteza glicogenului i albuminelor; n cazul unei insuficiene n organism a acestui element, omul are tulburri n funcionarea normal a inimii. Sodiul, care se concentreaz n lichidele necelulare fiind n cantitate de 28 de ori mai mare dect K este necesar corpului n reglarea echilibrului acido-bazic, pentru funcionarea sistemului muscular i asigurarea pulsaiei normale a inimii.

Metalele ca poluanti si toxicanti

Divizarea metalelor in necesare, neutre si toxice poate fi inexacta si deseori duce in eroare, deoarece toate elementele necesare devin toxice in doze destul de mari, si dimpotriva elementele chimice care in cantitati mici sunt necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala a omului, animalelor si plantelor. Diferenta intre concentratiile in care ele sunt folositoare si in care sunt daunatoare poate fi neinsemnata. De exemplu, limitele de toxicitate ale fluorului si seleniului au fost cunoscute cu mult inainte de a fi demonstrat ca aceste elemente sunt necesare in alimentare. In cazul dat diapazonul concentratiilor necesare dar mai bine zis optime de fluor in apa potabila constituie pentru Moldova 0,7-1,5 mg/1. Concentratiile mai mici sunt cauza cariei endemice, iar mai mari duc la o patologie complicata fluoroza, care ataca nu numai dintii (aparitia petelor cafenii inchise), dar si toate tesuturile osoase ale omului, in acest proces calciul este inlocuit cu fluor. In prezent, in conditiile impactului antropogen intens asupra naturii, este foarte important de a controla nivelul continutului metalelor in produsele alimentare, in mediul ambiant, deoarece sunt cunoscute cazuri de intoxicare a oamenilor cu compusii metalelor grele. Prin ce sunt periculoase metalele grele? In primul rand, la prepararea bucatelor metalele nu se descompun, dinpotriva concentratia lor la unitatea de masa creste.

In al doilea rand, metalele poseda proprietatea de a se acumula in organismul uman, astfel ele franeaza sau chiar blocheaza procesele biochimice intracelulare. In al treilea rand, majoritatea metalelor poseda proprietati mutagene si cancerogene si destul de anevoios se elimina din organismul uman... Cateva cuvinte despre metalele cele mai raspandite si dinamica caruia in mediul de viata variaza in dependenta de impactul antropic. PLUMB Plumbul este unul din metalele care polueaza mediul ambiant, raspandirea caruia in natura este direct proportional numarului unitatilor de transport. Exista multe descrieri despre aparitia anemiei, provocate la intoxicarea cu plumb. A fost stabilita dependenta mortalitatii oamenilor din cauza afectiunii vaselor creierului, nefritelor cronice si nivelului de poluare a mediului ambiant cu plumb. Investigatiile medicale au demonstrat ca schimbarile in comportamentul nou-nascutilor si a copiilor de varsta mica sunt conditionate de influenta plumbului prin intermediul organismului mamei in perioada dezvoltarii intrauterine si alaptarii. Aceasta concluzie este confirmata de toxicologi in rezultatul experientelor asupra animalelor. Plumbul este unul din metalele grele, in jurul caruia sunt multe discutii si el, conform hotararii organizatiei internationale de ocrotire a sanatatii, este atribuit primilor indici de evaluare a poluarii mediului ambiant. Pentru plumb au fost stabilite concentratiile limita-admisibile (CLA). In produsele alimentare CLA ale plumbului oscileaza intre 0,005 mg/kg in produsele lactate si 1,0 mg/kg in peste. Plumbul, patrunzand in organism este absorbit de catre eritrocite, tesutul osos si nervos, rinichi. Intoxicarea cronica cu plumb duce la dezvoltarea nefritei. Efectul biochimic consta in inabusirea activitatii eritrocitelor si cresterea cantitatii de plumb in sange. Este descris cazul dezvoltarii nefritei cronice la un copil, care a consumat apa de ploaie, cursa de pe acoperisul, vopseaua caruia continea plumb. Intoxicarea cronica cu plumb duce la imbolnavire si la atacarea nervilor motori ai terminatiilor, care se reflecta in dereglarea conductivitatii impulsurilor nervoase. Sursele de intoxicare cu plumb pot fi benzina, alimentele si bauturile, care se pastreaza in vase, in componenta carora intra plumb sau vopsele, ce contin plumb (vase de lut glasate, vopsele de tipar, unele mase plastice). Sunt cunoscute cazuri de intoxicare cu peste si stridii, care vietuiau in bazine, in care se aruncau deseurile industriale. Cu regret si in pietele noastre au fost depistati pesti vii cu cantitati mai sporite decat CLA stabilite pentru produse piscicole. Este destul sa constatam in apele raului Bac in raza m. Chisinau concentratiile plumbului care cresc in mediu de 3-4 ori si uneori de zeci ori. CADMIU Cadmiu, impreuna cu plumbul mercurul si arsenicul, au fost atribuite de catre organizatia internationala de ocrotire a sanatatii metalelor grele prioritare - indicatoare ale impurificarii mediului ambiant. Izvoare de intoxicare cu cadmiu pot fi acoperirea vaselor si metalelor, substantele colorante, care se folosesc in industria textila si electrotehnica. Putin cine stie ca renumita culoare rosie de pe etichete si reclama bauturii Coca-Cola contine cadmiu. Este cunoscut, ca cadmiul lipseste in organism la nastere, dar se acumuleaza cu varsta la persoanele, care conform genului lor de activitate profesionala nu sunt supuse influentei lui, atingand maximul la varsta medie 20-30 ani. Continutul total de cadmiu in organism este legat de patrunderea lui din hrana, apa si alte surse ale mediului ambiant. Cadmiul se acumuleaza preponderent in rinichi si in cantitati mai mici in ficat si alte organe. Doctorul american Karrol a depistat dependenta directa intre continutul cadmiului in atmosfera si frecventa mortalitatii din cauza patologiilor cardio-vasculare.

Deoarece cadmiul se acumuleaza in organe si poseda o perioada destul de lunga de semieliminare (10 30 ani), folosirea cantitatilor neinsemnate de peste imbibat cu cadmiu intr-o perioada mare de timp poate duce la unele sau alte forme de intoxicare cu cadmiu. In rezultat standardele reglatoare limiteaza folosirea pestelui cu continut al cadmiului Cd>0,5 mg/kg masa uscata. Aceasta la randul ei atentioneaza ca ficatul si alte organe a pestilor nu sunt bune pentru consum. CLA pentru cadmiu in produsele alimentare constituie 0,002 mg/kg - in sucuri si pana la 0,1 mg/kg - in peste. In apele Moldovei de suprafata diapazonul oscilatiilor de cadmiu constituie 0,45-24,6 mg/l in apa si 0,14-17,8 mg/l in suspensii, cele mai inalte concentratii sunt inregistrate in r. Bac in zona municipiului. MERCUR Inca Kipling scria eu as prefera cea mai rea moarte decat sa lucrez la extragerea mercurului unde se farama dintii in gura.... In pofida faptului ca astazi e greu sa gasesti un om care nu stie ca mercurul este toxic, acest metal se gaseste in fiecare casa, institutie medicala (termometrul medical, manometrul, s.a.). Mercurul este unul din metalele fara de care este de neconceput civilizatia actuala, medicina, industria electronica sl altele. Vaporii de mercur si compusii lui intr-adevar sunt foarte periculosi pentru viata. Concentratiile limita admisibile (CLA) pentru aer in incaperile industriale constituie 0,01 mg/m3. CLA pentru produsele alimentare variaza de la 0,005 mg/kg - in sucuri pana la 0,5 mg/1 m peste. In anul 1966 a fost descrisa o neobisnuita afectiune a sistemului nervos central (SNC), asemanatoare cu encefalita, care a fost rezultatul intoxicarii cu mercur. Mercurul se continea in insecticidul, cu care se prelucrau semanaturile de graminee. Exista o legatura intre intoxicarea cu carnea animalelor, care se hraneau cu aceste cereale. Mercurul si compusii lui provoaca atrofia celulelor nervoase ale cerebelului si diferitor portiuni ale scoartei encefalului. Peste 1-2 luni de intoxicare cronica cu mercur la bolnavi se ivesc simptome de amortire a terminatiilor, buzelor si limbii, porozitatea gingiilor, surzenie, inrautatirea vederii, micsorarea campului de vedere, slabirea memoriei. Compusii mercurului poseda proprietatea de a patrunde prin bariera placentara. Mai des, surse de intoxicare cu preparatele de mercur sunt insecticidele, folosite pentru pastrarea cerealelor. Daca in casa, intamplator, a fost stricat termometrul, este necesar de a aduna toate picaturile de mercur si, in masura posibilitatilor, sa se prelucreze portiunea unde s-a imprastiat mercurul cu solutie de FeCl3, pentru a neutraliza chimic ramasitele. Pestele care contine cantitatile cele mai mari de mercur este Ton-ul. Autoritatile Canadiene au atras atentia femeilor gravide sa evite complet Tonul. NICHEL Nichelul provoaca afectiunea tesutului pulmonar cu dezvoltarea lenta a formatiunilor maligne. Cantitatile mari de nichel folosit in alimentarea animalelor duc la micsorarea continutului azotului si incalcarea cresterii. Investigatiile epidemiologice ale lucratorilor, legate de producerea nichelului rafinat, arata ca el si compusii lui pot provoca boli ale cavitatii nazale si gatului, de asemenea a plamanilor. Formatiunile maligne ale rinichilor apareau la sobolani la introducerea in rinichi a nichelului. Efectele teratogene, ca exencefalia, fragilitatea coastelor si descompunerea palatului moale, au loc la mamiferele, care au fost supuse influentei diferitor compusi ai nichelului. ZINCUL SI CUPRUL Aceste doua metale sunt de importanta vitala pentru cresterea si dezvoltarea normala a omului, animalelor si plantelor. In acelasi timp in legatura cu intensificarea poluarii mediului ambiant continutul acestor metale este limitat in produsele alimentare si apa. CLA pentru zinc variaza de la 5,0 mg/kg pentru produsele lactate si 40,0 mg/kg pentru peste si

carne. CLA pentru cupru oscileaza de la 0,5 mg/kg pentru produsele lactate si 10,0 mg/kg in peste si legume. Exista ipoteza ca intoxicarea cronica cu zinc si cupru poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei si bolilor de inima. Sunt date, care confirma ca afectarea organica a ficatului cu incalcarea structurii morfologice a organului (ciroza ficatului, cancerul primar al ficatului) duce la schimbari mult mai pronuntate ale spectrului microelementelor sangelui si in special a cuprului, zincului, plumbului. Dinamica acestor metale in ecosistemele acvatice ale Moldovei este o reflectare a impactului antropic, de aceea diapazonul lor este destul de mare. Cu regret si in muschii pestilor continutul acestor metale deseori nu corespunde cerintelor stabilite pentru produse piscicole. Vorbind despre prezenta metalelor grele in pesti trebuie sa mentionam ca cele mai inalte concentratii sunt inregistrate in pielea si ficatul acestora, iar cele mai mici in muschii albi.

Caracteristica bioelementelor
Cea mai importanta caracteristica a bioelementelor este reprezentata de cantitatea dintr un element chimic necesara organismului uman zilnic. Elementul Na K Mg Ca Sr Rb Cantitatea 1 -2 g 0,8 g 0,3 0,4 g 0,6 1,2 g 1 4 mg 1 3 mg 10 100 mg Elementul Cr Mn Fe Co Ni Cu Mo Cantitatea 0,1 0,3 mg 3 mg 10 mg/femei 15 18mg 0,1 g 0,2 0,5 mg 1,5 2,0 mg 0,1 0,3 mg

In tabel se constata existenta unor limite foarte largi de concentratie care variaza de la ordinul gramelor la ordinul g parti. Practic aceste elemente in urme mai sunt denumite si microelemente sau oligoelemente De obicei elementele care se gasesc in cantitati egale sau mai mici de 1mg kg tesut sau sub 0 01 tesut.

Domeniile de utilizare a metalelor

Elementele cu caracter metalic si compusii lor cunosc o gama larga de aplicatii, de la medicamente la constructii de reactoare nucleare, unele metale situandu-se printre cele mai valoroase materiale solicitate de tehnica moderna. In cele ce urmeaza vor fi prezentate cateva dintre cele mai importante domenii de aplicare a metalelor si intr-o masura mai mica a compusilor lor, folosind pentru ilustrare cele mai reprezentative elemente. Marea majoritate a metalelor intra in compozitia aliajelor, materiale mult apreciate in special pentru proprietatile lor mecanice deosebite. Dintre acestea cele mai frecvent folosite sunt: alamele (Cu, Zn), bronzurile (Cu, Sn), duraluminiu (Al, Cu, Mg, Mn), care datorita rezistentei mecanice mari este folosit la constructia avioanelor si a unor piese mult solicitate mecanic; aliajul continand plumb si stibiu, se foloseste la turnarea literelor de tipar; iar cel continand plumb, stibiu si staniu, la turnarea de lagare pentru masini. Elementele galiu, indiu taliu si cadmiu intra in compozitia unor aliaje usor fuzibile. Aliajele care pe langa elementele cum sunt Cu, Ni, Co, contin cantitati mici de lantanide se caracterizeaza prin proprietati deosebite. Aliajul continand Al si Ce se foloseste la fabricarea pieselor foarte rezistente la ruperi la temperaturi foarte ridicate. Aliajele pe baza de metale platinice se folosesc la masurarea temperaturilor.

O serie de elemente cu caracter metalic sau aliajele acestora, sunt folosite ca dezoxidanti sau desulfuranti in metalurgia unor elemente si mai ales a fierului, pentru imbunatatirea calitatii fontei si otelului. Oxizii si sulfurile care se formeaza in aceste conditii sunt produsi refractori si foarte putin solubili in baia topita cu o densitate inferioara aceleia a fierului, ceea ce permite eliminarea lor in zgura. Un alt domeniu in care metalele isi gasesc o gama variata de aplicatii este industria chimica. Metalele ca atare sau aliaje ale acestora sunt folosite drept catalizatori intr-o varietate mare de procese chimice. Pot fi mentionate metalele platine Pt, Os si Ir, sub forma coloidala, sunt folosite la fabricarea H2SO4, oxidarea NH3, obtinerea unor vitamine, Ni in stare fin divizata folosit pe scara larga drept catalizator in reactii de hidrogenare, polimerizare, conducere etc. Metalele care se caracterizeaza prin rezistenta la coroziune se folosesc ca materiale de constructie in indutria chimica. Unele metale isi gasesc aplicatii importante in tehnica nucleara. Unele metale cum sunt cromul, nichelul, argintul, zincul, se folosesc la protejarea altor metale fata de coroziune, prin acoperirea lor cu un strat subtire (nichelare, zincare, argintare). Unele metale ca atare sau sub forma de compusi cunosc in momentul de fata largi posibilitati de aplicare in industria sticlei, mai ales a varietatilor speciale de sticle. Proprietatea unor metale ca potasiu si mai ales cesiu de a emite foarte usor electroni sub actiunea radiatiilor din domeniul vizibil, sta la baza folosirii lor la fabricarea celulelor fotoelectrice. Datorita faptului ca aliajele metalelor platinice se caracterizeaza printr-o rezistenta mecnica mare, stabilitate foarte mare fata de oxidare si prin conversarea dimensiunilor se folosesc la confectionarea etaloanelor pentru masuri si greutati. Indiul de mare (99,999 %) precum si aliajele sale cu germaniul si cantitati mici de galiu si aluminiu, este folosit in tehnica semiconductorilor. Sunt semnalate de asemenea aplicatii pentru izotopi radioactivi ai unor metale. Se mentioneaza posibilitatea de folosire a radiatiilor "gama" emise de izotopii unor lantanide in scopuri medicale si in defectoscopie. Izotopul 60-CO este folosit ca sursa de radiatii "gama" pentru tratarea tumorilor canceroase precum si in industria textila pentru controlul si supravegherea automata a procesului de colorare.

Integrama m i c r o e l e m e n t o z a g n r i n e l i t a i e z

a c o i m i n h i d r o h i d r o g c h i m i p r o t o l i

a l i z a t o r n i c a u a

r c u r

i u

Intrebari : 1.Care este unitatea de masura pentru cantitatea de masa? 2.Cu ce intra in reactie oxidul bazic pentru a forma sare si apa ? 3.Cum se numeste substanta care grabeste sau incetineste o reactie chimica ? 4.Cum se numeste chimia care studiaza materia organica,vie ? 5.Cum se numesc moleculele care au un exces de sarcina electrica pozitiva sau negativa ? 6.Din ce se extrag metalele in industrie ? 7.Cum se numeste procesul de desfacere a unei legaturi chimice prin combinare cu apa ? 8.Cel mai usor element chimic. 9.Care este metalul care se topeste la 39 C ? 10.Stiinta ce se ocupa cu studiul compozitiei structurii si proprietatilor substantelor, precum si al transformarilor lor. 11.Particula pozitiva a nucleului. 12.Care este cel mai usor metal ?

Concluzie
Metalele,intr-adevar, sunt indispensabile,caci ele sunt folosite atit pentru a mentine organismul intr-o forma buna cit si in diverse domenii precum in industrie,medicina,etc. Metalele in cantitati foarte mici sunt necesare tuturor formelor vitale. Ele patrund in celula vie sub forma de cationi, dar inglobarea lor este strict reglata, deoarece in cantitati mari practic toate metalele sunt toxice. Omul, asemeni celorlalte vertebrate, are nevoie de cationi de metale, care asigura derularea multor procese de importanta vitala. Deci pot spune ca omul este dependent de metale. El are nevoie de ele pentru a supravietui.