DEPRESIA Studiu de caz

Clienta provine din secia de psihiatrie iar tulburarea este nevrotic 1. Istoricul cazului I.M., cstorit, 47 ani, un copil- diagnosticat cu oligofrenie A. Acuzele principale Acuz slab capacitate de atenie i concentrare, fatigabilitate, insomnii, lipsa poftei de via, iritabilitate, nivelul energiei psihice este redus, sentimente de culpabilitate. A fost internat n secia de psihiatrie cu diagnosticul depresie reactiv, de unde la recomandarea medicului psihiatru a venit la psihoterapie. a) Istoricul tulburrii prezente: n momentul actual ramnnd omer de la serviciu, a fost nevoit s se ocupe mai mullt de gospodrie. Mama sa s-a nbolnvit i nu a mai putut s aib grija de fiul su diagnosticat cu oligofrenie. Soul, o fire mai autoritar i rece nu o susine deloc n depirea situaiei n care se afla. M. crede c soul se poart urt pentru a o determina s se mute din casa la mama sa unde ar urma s aib grij de copil i de mam. Ca urmare M. se simte copleit de via, nu doarme noaptea, se simte foarte trist i deprimat, i se pare c a intrat ntr-o situaie far ieire, prezinta un tonus sczut al activitii, lipsa interesului i a sentimentului plcerii, se simte vinovat pentru c nu a avut grij de copil i la lsat mamei care acum s-a nbolnvit, nu poate lua decizii i are ganduri care o bntuie. b) Istoricul personal i social M. mai are o sor mai mare care nu mai st n localitate cu restul familiei, ea s-a neles bine cu mama i cu sora cnd a fost mic dar cu tatl nu prea, el era alcoolic i agresiv i le btea mult. Performantele colare ale M. erau sczute - Profesorii mi spuneau mereu: Brnz bun n burduf de cine. Relaiile cu ceilali copii au fost reduse - Am avut prieteni puini Tatl a decedat cnd M. avea 28 ani i era deja cstorit. S-a cstorit trziu, 25 ani cnd la ntlnit pe actualul so, acesta ia fcut curte o perioad scurt apoi s-au cstorit i M. sa mutat la el. La scurt timp dup cstorie a venit i copilul F. dar acesta nu prea a fi la fel ca toi copii, M. ngrijorat a umblat prin spitale s vad ce are, F. este diagnosticat cu oligofrenie grad II. Soul cadru militar la o unitate din zon are un caracter rigid, este rece i orgolios, el nu sa ocupat de loc de copil mai ales cnd a vzut ca acesta are un retard. Soul a preferat s o lase doar pe M. s se ocupe, aceasta n cele din urm i datorit faptului c avea servici i datorit faptului c

soul su nu accepta copilul a fost nevoit s lase copilul la mama sa. n ultima vreme M. a fost scoas n omaj de la servici i a rupt legatura cu colegele. Prietene apropiate nu are. B) Istoric medical M. a fost operata de colecist acum 5 ani. C) Status mental Pacienta este bine orientat spaio temporal, intelectul este normal dezvoltat. D) Diagnostic DSM IV Axa I - Tulburare depresiva reactiv, prezint i unele simtome de gnduri obsesive fr a putea fi indeplinite condiiile pentru tulburare obsesiv Axa II - Persaonalitate dependent Axa III - Operat de colecist , actualmente far tullburri semnificative Axa IV - Probleme ocupaionale, actualmente omer, far loc de munc. Probleme economice, venituri sczute. Suport social precar i inadecvat, lipsa prietenilor i interaciune slab cu soul Axa V - Scala de evaluare global GAF 55 simtome moderate, afect plat i vorbire circumstanial, puini prieteni 2. Conceptualizarea cazului A. Pe fondul unei tip de personalitate dependent, fiind rejectat i criticat de tatal su (factori predispozani), datorit faptului c mama sa s-a mbolnvit i trebuie s se mute la ea s o ajute (factori declanatori) M. se simte rejectat de so. Are sentimente de inutilitate datorit faptului c nu mai lucreaz (factori favorizani). Are sentimente de vinovaie fa de copilul su cu handicap (factori favorizani), cum ca nu s-a ocupat de el. Are sentimente de incapacitate datorate faptului c nu mai are loc de munca (factori favorizanti). M. s-a ateptat la suport din partea sotului dar acesta nu a venit, toate acestea ducnd la o depresie reactiv de intensitate mare ce a facut-o s se interneze n spital, apoi cernd ajutorul unui psihoterapeut. B. Evaluarea cogniiilor i comportamentelor actuale M. nu mai are placere sa efectueze nici o activitate, st mult n pat i urmrete gndurile care de devalorizare care nu i dau pace, a slbit i manifest o inapeten sever. Prezint gnduri de devalorizare - soului nu-i pas de mine, gnduri de vinovaie - mama s-a mbolnvit pentru c i l-am adus pe F. pe cap, i eu n-am facut nimic ca s-o ajut, gnduri de incapacitate- nici la servici nu au mai avut nevoie de mine, nu sunt suficient de bun. C. Aspecte pozitive i puncte tari ale clientei M. este o femeia puternic, cu o constituie solid snatoas, are putere de munc i mecanismele de coping sunt de rezolvare de probleme, va gsi soluii cu ajutorul meu de a iei din aceast criz.

D. Ipoteza de lucru M. a dezvoltat depresia deoarece credinele ei centrale formate n copilrie (factori declanatori sau activat) atunci cnd soul nu i-a acordat suport n urma somajului i mbolnvirii mamei sale care avea grij de biat. Lipsa unei comunicri mai bune cu soul a dus la nenelegeri i inferene arbitrare cu privire la devalorizare i rejectare din familie. E. Planul terapeutic Propun: Tehnici comportamentale - planuri de activiti zilnice, stabilirea unor sarcini gradate, monitorizarea activitilor, antrenament asertiv Tehnici cognitive - tehnici de distragere, numrarea gndurilor Tehnici cognitiv comportamentale - identificarea gndurilor negative, adresarea de ntrebri gndurilor negative Strategii preventive - identificarea convingerilor, adresarea de provocri Strategii hipnoterapeutice - de ntrire a eului, de relaxare, de modificare a stilului atribuional, de crearea de expectaii pozitive i accesarea resurselor latente (metoda teatrului interior) Examenul strii psihice: S-a aplicat testul : Inventarul de depresie Beck - La acest test pacienta a obinut 23 de puncte ceea ce denot o depresie moderat spre sever. Foaie de observaie clinic: Nume i prenume: I.M. Varsta: 42 Sex: feminin Ocupatie: muncitoare Domiciliu: ora de provincie Studii: medii Situatia marital: cstorit i un copil- F. diagnosticat cu oligofrenie de gradul II si tulburri de comportament pe fond instabil emoional Copilrie : far probleme Performane colare: sczute nu eram prea bun la coal, profesorii mereu mi spuneau: Brnz bun n burduf de cine Relaii cu ceilali copii: reduse am avut prieteni puini Relaii cu prinii: nesatisfactoare- cu mama m nelegeam mai bine, tata era foarte agresiv cu noi, ne batea mereu i era alcolic Familia de origine: format din tat, mama i o sora mai mare

Mediu profesional: lucrtoare la fabrica de confecii din ora - n ultima vreme a rmas omer datorit crizei financiare globale Antecedente heredocolaterale: tatl se comporta ciudat- spune pacienta Antecedente personale patologice: a fost operat de colecist Consum de alcool i alte substane : nu consum alcool, ia antidepresive i anxiolitice recomandate de medicul psihiatru Aspect vestimentar: nengrijit Tulburri de perceptie: nu prezint Tulburri de memorie: la limita normalului Tulburri de gndire: prezint uoare ideei obsesive legate de devalorizare- nu m pot apuca sa fac ceva pentru c tot timpul mi vine n minte c nu o s reuesc Tulburri de atenie: slab capacitate de atenie, i concentrare Tulburri de somn: insomnii dese : dei mor de somn, cnd vreau s m culc nu reuec s dorm. Tulburri de contient: nu are Tulburri de orientare: bine orientat n timp Tulburri de dispoziie: dispoziie depresiv, tristete accentuat, fatigabilitate, oboseal, Motivele prezentrii la cabinet: a urmat recomandarea medicului psihiatru cu care colaborez i: Factori declansatori: datorit mbolnvirii grave a mamei sale care avea grij de copilul su cu deficiene i disponibilizrii de la serviciu, a fost nevoit s aib grij de copilul su, acesta venind acas. Soul pacientei, Dl I. alcoolic cu rol dominator n familie i nesuportnd ideea unui copil cu dizabiliti, o oblig pe pacienta s se duc la mama sa, bunica copilului su i s aiba grij acolo de el. Pacienta se simte rejectata, incapabil i inferioar, rumineaz gnduri negative legate de viitorul csniciei, de boala mamei, de invaliditatea psihic a fiului, nu are ncredere n abordarea unor evenimente n viitor.

INTERVENIA TERAPEUTIC edina 1, 2 Am construit relaia terapeutic: Printr-o primire cald, valorizare, respect, securizare. T: Bun ziua, cu ce va pot fi de folos? P:Bun ziua, am fost trimis de Dna Doctor X s m ajutai n problema mea...

Am folosit ascultarea activ, ncurajri minimale, parafrazare, sumarizare Anamnez i Check list : Ce v nemulumete ? Cum apare problema? Ce gnduri v apar n minte? Cu ce imagini asociai, aceste evenimente? Cand apre simptomul, ce factori precipiatatori (activatori) exist? Crearea de expectane pozitive cu privire la rezultatele psihoterapiei. Explicarea a ceea ce este psihoterapia. A avut loc un catarsis produs n urma anamnezei n urma edinei de evaluare pacienta, dei anxioas i extrem de reinut la nceput, s-a relaxat i a captat ncredere furnizndu-mi o serie de detalii legate de istoria ei personal pe care le-am sintetizat n partea de nceput a prezentrii cazului. T: Doamna I., n urma celor spuse de dvs observ c suferii de unele simptome cum ar fi: trirea unui sentiment profund de tristee, sentimente de culpabilitate, iritabilitate, lipsa poftei de via, nivelul energiei psihice este redus, fatigabilitate, insomnii. Toate aceste simptome reprezint o tulburare, doamna dvs suferii de depresie. P: nteleg, i Doamna Doctor mi-a spus la fel, i ce pot sa fac? T: Eu sunt psihoterapeut cognitiv comportamental i pot s v ajut scscapai de aceste simptome, desigur dac i dvs dorii s participat la acest efort... P: Sigur ca da... Mai departe a urmat: Discutarea contractului terapeutic- numr de edine, costurile edinelor- am stabilit un numr de 15 edine cu o durat de 50 de minute. Stabilirea modului de adresare la persoana a II a. Tema pentru acas- efectuarea planului de activiti pe ziua urmatoare (pe cele 7 zile ale sptmnii) edina 3 - 4 Bun venit! Ce s-a mai ntmplat de cnd nu ne-am vzut? Discutarea efecturii temei pentru acas. Dac nu a efectuat-o se face atunci. Scurt sumarizare a problemelor clientei urmat de continuarea anamnezei. mpreun cu clienta s-a trecut la precizarea obiectivelor i efectuarea listei de probleme. T: M. n continuare vom trece la stabilirea obiectivelor nainte de asta te-a ruga s mi spui cum vezi desfurarea lucrurilor n viitor n situaia n care tratammentul nostru va avea succes?

P: n primul rnd mi doresc s fiu sntoas, s am chef de treab. Apoi vreau s fiu n stare s m apropii de F., s stm de vorb. Mai vreau ca atunci cnd G. (Domnul I) spune s facem ceva ce eu nu vreau s facem s-i pot spune cu calm, far s m cert cu el : Uite eu a vrea s facem aa. S ncerc s l conving fr s m enervez, s ne mutm amndoi o vreme la prinii mei pn gsim o soluie. Lista de probleme a fost elaborat m simt depit de problemele zilnice sentimente de incapacitate slab comunicare cu soul ruminaia gndurilor triste inactivitate imposibilitate de a m concentra imposibilitate de a m bucura i a simi plcere dificultatea de a interaciona adecvat cu soul sentimente de vin, fa de mam i biat

Obiectivele terapiei au fost stabilite mpreun cu clienta - crearea sentimentului de bine de sntate- nlturarea simptomelor cu privire la insomnii, sentimente de incapacitate, vinovaie, lipsa poftei de via, iritabilitii, i creterea energiei; -nlturarea gndurilor obsesive cu privire la eec; - o mai buna relaie interpersonal cu soul, cu copilul i cu fostele colege de la fabric; - ameliorarea strii i eliminarea tratamentului medicamentos; - training asertiv pentru o mai bun comunicare cu soul; n continuare am trecut la prezentarea modelului depresiei A B C prezentnd legtura dintre gnduri emoii i comportamente: Ex: A (element activator) - La micul dejun soul citeste ziarul i nu vorbeste cu mine B (gnduri i convingeri) - Nu-i pas de mine C (consecinte) - (stri afective) - M simt iritat, am resentimente i sentimente de vinovaie. - (comportament) - M cert cu el sau i spun c e egoist. Tema pentru acas: monitorizarea strilor afective ntr un tabel ca acesta Stri afective Gnduri (disfuncionale) Comportamente

edina 5, 6, 7 Ce s-a mai ntmplat de cnd nu ne-am vzut? Recapitularea problemelor, recapitularea obiectivelor. Care mai este starea actual a clientei? n continuare am trecut la verificarea temei pentru acas, clienta i-a efectuat tema, cu toate acestea a declarat c nu i este prea clar cum influenteaz gndurile sale strile afective, drept pentru care am hotart s lum ca exemplu incidentul care a declanat episodul depresiv. T: ce ai gandit n momentul n care soul tu i-a fcut aceast propunere?( s se mute la bunica mpreun cu copilul) P: C vrea sa scape de mine.. T: i ce nseamn asta pentru tine? P: nseamn c nu vrea s m mai vad niciodat. T: i cum te-a fcut s te simi ? P: M-am simit respins, i foarte deprimat...A atunci m-am simit pentru prima dat groaznic de deprimat. T: Haidei s mai verificm o dat, el va spus s v mutai , aa-i? P: Da, aa-i T: i v-ai gndit c vrea s scape de de dvs...asa-i? P: Da. T: Pe ce te bazezi cnd afirmi acest lucru? P: Pi ne certm tot timpul, mai mereu sunt bolnav, casa-i vraite... T: Hai sa vedem ce ai fi gndit despre acest lucru dac nu erai deprimat P: Acelasi lucru, pentru ca-i evident c asta urmarete. T: Poate te gndeai c-i doar o soluie de moment. Poate aa s-a gndit soul tu. P: Atunci de ce nu mi-a spus? T: Crezi c dac-i propuneai o soluie alternativ soul tu ar fi fost de acord? P: Nu m-am gndit la lucrul acesta m-am gndit nu mai ca vrea sa scape de mine. T: Ce i-ai spune altei persoane care ar veni s-i cear sfatul ntr-o problem asemanatoare? P: S nu accepte propunerea asta s se gndeasc i la alt soluie. T: Ai gndi c de fapt soul o abandoneaz. P: Nu cred c a gndi aa ceva dac nu a avea o dovad. T: Ce anume ai considera ca fiind o dovad n acest sens? P: Ca soul s-i fi spus ca vrea s divoreze. T: Soul tu i-a spus vreodat c vrea s divoreze?

P: Nu nu mi-a spus niciodat. Ajungnd n acest punct al conversaiei clienta i-a dat singur seama c dac ar fi gndit altceva atunci cnd soul i-a spus s mearg la bunici situaia ar fi fost alta, nu ar mai fi aprut starea sa neplacut. n continuare am dat ca tem: efectuarea unui tabel n care s treac: Stare afectiv Gnd disfuncional Gnd alternativ adaptativ Comportament

edinele 8, 9, 10 Ce sa mai ntmplat de cnd nu ne-am vazut? Verificarea temei. Pacienta i-a fcut tema pentru acas i n continuare am plecat de la aceast Dnsa a gsit c s-a simit destul de deprimat i a stat n pat n mai toate serile trecute T: M. hai sa vedem despre ce a fost vorba, vrei ? P: Da T: Povestete-mi despre faptul c te-ai nchis n camera. P: Da T: Ce faci n acele momente? P: M duc n camera mea i plng. T: Plngi... i ce mai faci? P: Da, plng i m gndesc. T: La ce te gndeti? P: La boala mea, la boala mamei, la copil, la ce-o s se mai intmple. T: i dac toate aceste lucruri neplcute o s i se ntmple tu ce-o s faci? P: Ce s fac, nu pot sa fac nimic T: i dac nu poi s faci nimic ce nseamn asta pentru tine? P: Ca sunt o incapabil T: S neleg c te simi incapabil? P: Da. T: Care va s zic, gndul c eti o incapabial i vine n minte P: Da T: Spune-mi te rog, cum este o persoan incapabial? P: Este o persoan care nu este n stare de nimic.

T: Exist persoane care nu fac nimic, nimic? Mcar c fac ceva de mncare, sau se imbrac, sau curat prin cas P: E asta da, fac T: i dvs facei? P: Da, fac T: neleg atunci c orice persoana tot mai face cte ceva... ... m gndesc atunci c nu le putem numi incapabile P: Da aa e... T: Deci dac ar fi s modificm acest gnd cu unul alternativ mai adaptativ care ar fi acela? P: Pi nu tiu. T: S zicem c n anumite domenii nu ai nc soluia P: Da, sa incerc T: Maria dupa cum vezi am identificat gndul disfuncional i l-am inlocuit cu unul mai adaptativ, vrei n continuare sa lucrm aa? P: Da, bine. Dup ce am lucrat mpreun cu clienta pe gndurile alternative pentru a-i crea deprinderea de lucru, am trecut la o abordare comportamentala a problematicii lucrnd mpreun la efectuarea unor planuri de activitati pentru o zi ntreag, aceste activiti urmnd a le ndeplini clienta ncepnd de mine. Am stabilit tema : n continuare urmrirea i nlocuirea gndurilor disfuncionale, i efectuarea activittilor conform programului stabilit. n acest fel ii demonstrez clientei cum poate sa fac sa-i recunoasc gndurile disfuncionale i ce trebuie s fac, s le inlocuiasc cu altele mai adaptate, alternative. n continuare pentru c starea clientei sa mbuntit recomand controlul la medicul psihiatru pentru reducerea medicaiei.

edintele 10, 11, 12 Se definete conceptul de asertivitatate i cer clientei s alcatuiasc o lista cu situaii non-asertive i asertive pe care le comenteaza mpreun cu mine i identific ce i se potriveste mai bine.

M. descoper c are un grad nalt de sumisivitate n unele situaii, atunci se simte i inferioar Folosesc jocuri de rol pentru a antrena modul asertiv de relaionare cu soul. Acest demers s-a extins pe 2 edine i dau ca tem pentru acas s ncerce s pun n practic, cu soul noul mod de comunicare mai asertiv i s-i noteze rezultatele pentru a le discuta ntr-o edin urmatoare. Fiecare din aceste dou edine s-a finalizat cu o scurt relaxare i cu sugestii de ntrire a eului.

edinele 13, 14, 15, 16

Verific temele i le discutm. In continuare m axez pe verificarea i evaluarea rezultatelor terapiei T. Ce s-a schimbat n comportamentul tu M.? P. M-am schimbat mult, acum am mai mult ncredere n mine, dorm mai bine, m nteleg mai bine cu soul care a fost de acord s se mute o perioad la mama ca s pot avea grija de ea. T. Am ncredere n tine c de acum ncolo vei reui n ceea ce faci i vei depi nemulumirile simindu-te din ce n ce mai bine. Demersul terapeutic se ncheie cu asumarea responsabilitii pentru client pentru meninerea ctigurilor obinute de pe urma procesului terapeutic. edinele se ncheie cu o tehnica de relaxare cu sugestii de ntrire a eului i accesarea resurselor proprii. Concluzii Acest caz a sosit din secia de psihiatrie, ceea ce a fost destul de dificil deoarece clienta era obinuit cu alt stil de interviu, vorbea foarte puin i atepta s fie ntrebat. A fost necesar mult rbddare din partea mea cu privire la timpul necesar primirii rspunsurilor. Pacienta, iniial, nu credea ca poate fi ajutat, crearea de expectaii pozitive fa de terapie au fost binevenite. Am lucrat la nceput pe sarcini comportamentale, apoi am mers pe cele cognitive i n final a fost necesar de un trainig asertiv peantru a putea comunica mai bine cu soul. Suportul social a fost necesar pentru a ajuta pacienta s primeasc intriri pozitive.

Relaxarea a fost bine primit i-a creat pacientei un sentiment de bine. Lucrul pe gndurile disfuncionale a mers bine, dar a fost nevoie explicaii amnunite i, oferite n momentul cnd pacienta a fost pregatit lucrndu-se n ritmul su. n final, a mai fost nevoie de nc o edin, cu acordul pacientei, pentru verificarea i testarea rezultatelor terapiei.

Capitolul 10: Tulburarea obsesivcompulsiva: Povestea unui caz

Zach este un client foarte special. Lucrnd cu mare curaj, si-a oprit pentru totdeauna comportamentul sau obsesiv-compulsiv, ntr-un workshop de trei zile. Nu sugeram ca orice persoana cu o istorie de 10 ani de spalare obsesiva a minilor, pasi napoi, obsesii si ndoieli constante se poate face bine n trei zile. Deoarece o mare parte a literaturii sugereaza ca clientii ca Zach sunt virtual incurabili, includem lucrul sau pentru a demonstra ca vindecarea este posibila. Vineri dimineata ncepem workshop-ul cu introducerea. Sunt 14 participanti, dintre care jumatate sunt terapeuti. Saisprezece terapeuti, participanti la workshop-ul de patru saptamni din aceasta luna, sunt observatori. Dupa introducere, cerem contracte. Pretindeti ca acum este duminica dupa-amiaza si ca workshop-ul s-a terminat. Conduceti, plecnd de la Mt. Madonna. Ati obtinut ce ati vrut sa obtineti aici. Cum sunteti diferiti, conducnd de aici? Zach este al cincilea participant care raspunde: Zach: Nu mai sunt obsesiv-compulsiv. (n timp ce vorbeste, si suceste minile ca si cnd le-ar spala si priveste fix podeaua. Este blond, frumos si pare mai tnar dect vrsta pe care o are, 22 de ani; cu toate acestea, altfel pare mai batrn, datorita tensiunii sale evidente.) Bob: Ce nseamna pentru tine obsesiv-compulsiv? n ce fel esti diferit, conducnd napoi? Zach: Nu ma ngrijorez ca as fi calcat pe cineva, chiar daca stiu ca nu am facut-o. Nu opresc ca sa ma ntorc, sa ma asigur ca nu am calcat pe cineva. (Reda si alte comportamente obsesivcompulsive, cum ar fi faptul ca si spala minile n mod repetat sau ca verifica ntrerupatoarele de lumina.) Bob: Bine. n cursul acestui workshop, esti de acord sa nu ai nici un comportament compulsiv? Zach: Da, nteleg ca aceasta este o regula. Dr. Y mi-a explicat. (Dr. Y. l-a vazut pe Zach de doua ori, la recomandarea sefului lui Zach, apoi l-a trimis pe Zach la noi, pentru acest workshop de sfrsit de saptamna. Zach se va ntoarce n terapie la Dr. Y.) Bob: Cnd vrei sa faci un gest obsesiv-compulsiv, n loc de a alege sa-l faci, esti de acord sa alegi sa ai n schimb o fantezie sexuala? Cea mai mare parte a muncii din weekend a fost deja realizata: Zach a fost de acord sa-si schimbe comportamentul si, fiind de acord, trebuie sa recunoasca ca el este responsabil pentru simptomele sale. Noi i spusesem terapeutului sau ca nu l vom accepta pe Zach fara aceasta ntelegere prealabila. Sugestia lui Bob, referitoare la fantezia sexuala este, de asemenea, deosebit de importanta. Bob sugereaza ca Zach are abilitatea de a-si alege gndurile. Bob i-a cerut sa aiba o fantezie sexuala deoarece, asa cum am observat n experienta noastra, gndurile obsesive si comportamentul compulsiv sunt folosite, deseori, de Copilul adaptat ca o aparare mpotriva gndurilor si sentimentelor sexuale interzise. Aceasta sarcina merge de-a dreptul catre interdictiile timpurii si ne plaseaza de partea Copilului liber. Daca clientul nu accepta, stim ca acesta este un subiect crucial pentru lucru, n viitor. Daca spune ca nu poate, vom cauta cai pentru a-si demonstra lui nsusi ca poate sa-si asume responsabilitatea gndurilor sale. Daca si permite fantezii sexuale, aceasta poate duce catre o noua decizie de a fi senzual si de a renunta la obsesiile si compulsiile sale. Zach: Nu nteleg ce vrei sa spui. Bob: n loc de a alege sa fii obsesiv si compulsiv vrei, n schimb, sa ai o fantezie sexuala? Zach: O, nu! Nu, nu asta doream. Vreau sa nu mai fiu obsesiv si de fapt sa nu ma gndesc la nimic. Nu doream sa... .(Este confuz, creznd ca este acuzat de Bob ca si-ar dori fantezii sexuale.)

Bob: Esti dispus sa faci un experiment? Pentru restul zilei esti dispus sa-ti oferi o fanteziesexuala de cte ori te gndesti la o activitate compulsiva? n loc de a face o activitate sau de a te ngrijora n legatura cu asta? Zach: Nu nteleg ce vrei sa spui. Bob: Fantasmeaza despre sex n loc de a fi obsesiv si compulsiv. De obicei, nu ne repetam, ci ntrebam clientul ce crede ca a auzit sau cum ar fi atins Copilul rebel, daca i s-ar spune, de exemplu: Uau, pariez ca stiai cum sa-ti faci parintii sa se urce pe pereti. Pariez ca de cte ori doreai sa nu faci ceva, erai fantastic n a pretinde ca nu ntelegi!. Zach este diferit. Este speriat si are nevoie de o repetare calma a ceea ce i ofera Bob. De data asta Zach si da permisiunea de a ntelege sarcina. Zach: Daca fac asta, ma voi simti vinovat (Din nou si frnge minile si pare agitat.) Bob: Asta e problema. Despre asta vorbesc. Vrei sa continui si sa ai o fantezie sexuala n loc de a fi obsesiv si compulsiv? Zach: (Frngndu-si minile) Vreo fantezie anume? Cu sotia mea sau cu alte femei? Bob: E alegerea ta, omule. Nu a mea. Sunt fanteziile tale. Zach: (Pauza lunga) Nu sunt sigur ca nteleg. Mary: Am o banuiala ca atunci cnd erai mic nu ti se permitea niciodata sa spui nu. (Mary gaseste o cale draguta de a-i confrunta rezistenta.) Zach: Mereu era ceva ce trebuia facut, stii. Mary: Deci ti se permitea sa spui doar Voi face si Nu pot. Zach: Mai ales Voi face. Mary: Deci, vrei sa te joci pe aici n timpul maratonului, spunnd Nu vreau de cte ori cineva ti spune sa faci ceva ce nu ti place? Zach: Asta e ceva foarte greu pentru mine. Mary: Stiu. Pna acum ai raspuns Nu sugestiilor facute de Bob n legatura cu fanteziile sexuale... si nu ai raspuns Da. Si nu ai spus Da sau Nu pentru ce am sugerat eu. Zach: (Pauza lunga. si frnge minile si nu raspunde.) Bob: Ce altceva mai vrei pentru acest weekend? Zach: Cnd mi voi recapata slujba, daca o voi recapata, nu pot face fata... oricum, nu remarcabil... Nu mai vreau asta. Dar pot face fata doar daca nu mai sunt inert datorita comportamentului obsesiv-compulsiv. Mary: Ce slujba ai? Zach explica ca este proiectant si ca a fost promovat n functia de supervizor. A luat asta asa de n serios, nct revizuieste totul si nu avizeaza nimic din lucrul facut de subordonatii sai. Dar daca este undeva vreo greseala?. Anxietatea sa este extrema. ntreg grupul pare preocupat. Participantii sunt aplecati nainte, urmarindu-ne de aproape, si omul de lnga Zach se uita catre el si apoi se retrage. Nimeni nu scoate nici un sunet. Zach explica ca i s-a cerut sa-si depuna demisia, dar spera sa se vindece si sa-si pastreze slujba.

Zach: Si ceea ce gndesc acum este ca totul cam sumbru. Nu voi mai avea slujba si sotia mea este nsarcinata. Daca mi pierd slujba va trebui sa ma ntorc acasa si sa lucrez la ferma tatalui meu si nu mi place sa lucrez la ferma. De-aia m-am dus la colegiu. Am sperat sa ma descurc. Mary: Esti depresiv? Zach: Nu cred ca ar trebui sa o numesti depresie. E mai mult o teroare. I-ai putea spune anxietate si lipsa sperantei. Vreau sa pot sa fac ceva. Psihiatrul meu nu a spus nimic despre depresie. A spus ca e tulburare obsesiv-compulsiva. ntrebam despre sinucidere si el spune ca nu se va sinucide, chiar daca va fi concediat si/sau nu va renunta la simptome. Zach: Stii, sunt total mpotriva sinuciderii, mama a ncercat sa se sinucida si... deseori... sugereaza ca se va sinucide. Mary: Cti ani aveai cnd a amenintat prima oara ca se sinucide? Zach: Unsprezece, cred. Am cerut mai multe detalii si am nteles deciziile sale din Copil. Zach: Mi-am spus ca trebuie sa fiu perfect. Daca voi face totul cum vrea ea, nu se va sinucide. Bob: Acum nteleg! Daca faci ceva gresit, mama ta se va sinucide. Nu e de mirare ca nu-ti permiti fantezii sexuale, sau ca ne spui Nu mie sau lui Mary. Nu e de mirare ca totul pare terifiant pentru tine. Indiferent ce ai face, trebuie sa faci perfect sau, altfel, mama ta se va sinucide. Nu e de mirare ca tu crezi ca trebuie sa fii att de grijuliu sa faci totul bine si sa verifici din nou si din nou. Zach: Da. As dori sa plec de aici si sa nu ma mai ngrijorez pentru ca as gresi. Bob: Bine, Zach. Te aud. Vreau sa ma opresc aici. (Bob se opreste deoarece el si cu Zach au stabilit un contact direct. De asemenea, interpretarea lui Bob este foarte importanta si vrea ca Zach sa se gndeasca la acest lucru.) n urmatoarea sedinta, Zach a cerut sa lucreze. Zach: Ma simt ca si Al, cred, cnd vorbeste despre faptul ca este ngrijorat mereu. Asta-i tot ceea ce fac eu. Se pare ca ma ngrijorez 24 de ore pe zi. Nu-mi pot concepe viata fara a-mi face griji. Bob: Ai avut vreo fantezie sexuala de dimineata pna acum? Zach: Nu, domnule. Am ncercat. Am ncercat de trei ori. Mi-a fost frica... . Am nceput sa plng. Am simtit multa anxietate. Bob: Te-ai ngrijorat n legatura cu a avea fantezii sexuale? Zach: Doar gndindu-ma la asta. Am simtit... un fel de ncordare totala. Bob: Si apoi? Zach: Si apoi mi-am spus, esti complet ncordat deoarece te-ai gndit sa ai fantezii sexuale si nu ai nici un motiv sa fii tensionat. Apoi nu m-am mai gndit deloc la asta. (Zach face o pauza, apoi se lanseaza ntr-o relatare frenetica a povestilor sale de la slujba. Crede ca grijile sale constante l-au ajutat sa devina cel mai bun angajat din grupul sau si ca asta l-a condus catre promovarea sa rapida. Dupa promovare, a dormit putin, s-a ngrijorat continuu si si-a intensificat simptomele.) Se presupune ca trebuie sa aprob munca lor... dar ce se ntmpla daca unul dintre ei nu o face bine? Cineva ar putea muri. Daca aprob un proiect si acesta e gresit si cineva moare, sunt un criminal! Genul asta de probleme ma darma. (Sta cu capul n mini.) Mary: Deci, n acest moment, esti gata sa recunosti ca grijile tale sunt excesive si te fac sa-ti blochezi productivitatea?

Zach: Da. Asta a fost cnd m-am dus la psihiatru. Mary: As dori sa stiu mai multe despre tine. Ce te ngrijora acum cinci ani, daca vrei sa spui? Zach: Faptul ca nu luam note destul de mari. Faptul ca nu nvatam destul. Faptul ca trebuia sa ma spal pe mini de sute de ori si ca niciodata nu ma simteam destul de curat. Mereu am fost preocupat n legatura cu asta. Mary: Mereu? Zach: De la 11 ani. Mereu ngrijorat n legatura cu nchisul usilor. (Pauza) Mereu ngrijorat n legatura cu masturbarea. Apoi am nvatat de la Dr. Y... ca masturbarea si homosexualitatea nu sunt legate. Ma ngrijoram pentru... ncuiam usa de cinci ori si nchideam lumina de sase ori si ma gndeam daca chiar o facusem. Mary: Si aveai cam11 ani cnd mama ta a amenintat cu sinuciderea? Zach: Cam 11. Mary: Totul s-a prabusit dintr-o data, nu? Zach: h. Si tot atunci am nceput sa am ceea ce poti numi senzatii sexuale. Mary: Binenteles. Si nimeni nu ti-a spus ca asta dovedea ca erai normal. Zach: Nu, nu mi-a spus nimeni. Despre sex. Nu. Si am nceput sa ma masturbez. Bob: Binenteles. Mary: Si nimeni nu ti-a spus ca era normal. Zach: O, nu! Bunica spunea ca este rusinos. Mi-a gasit chilotii n sertar si a spus: Sa nu mai faci asta niciodata! M-am saturat sa spal chilotii tai murdari. Mary: Deci nu era nimeni acolo care sa-ti spuna ca cresterea si devenirea ta ca barbat erau lucruri minunate. Zach: Nu, nu aveam cu cine sa vorbesc. Parintii mei se desparteau si mama urma sa se sinucida si asta era mai important. Bob: Ei erau mai importanti dect tine? Zach: Credeam ca sunt mai importanti. Doresc sa fi... sa fi avut... sa fi putut avea parte de mai multa atentie. Bob: Ce spuneau despre faptul ca verificai lumina de sase ori si nchideai usa de cinci ori? Zach: Nu au stiut. Cam vreun an. Deoarece locuiam ntr-o camera n afara casei si faceam toate astea acolo.

Mary: Erai separat de familia ta! (Mary este uimita, reamintindu-si de o tnara obsesivcompulsiva pe care o tratase cu multi ani n urma, care crescuse ntr-o baraca, n spatele casei familiei.) Zach: O camera mica cu baie si dulap. Si pat. Nu erau destule dormitoare n casa. Bunica avea unul, surorile mele unul si parintii mei unul. Stateam acolo doua sau trei ore pe zi, facnd dus si verificnd diverse lucruri. Bob: Pretinde ca esti acolo chiar acum. Fii n camera ta. Cum ti explici tie, Zach-cel-de11ani, de ce faci dus si verifici diverse lucruri? Zach: Sunt foarte atent n legatura cu a fi murdar. Trebuie sa ma asigur ca sunt curat. Sunt ngrijorat... daca am vreun fel de microbi si cineva i ia, ar putea muri. Sau s-ar putea mbolnavi foarte grav. Am avut hepatita si asta m-a scos din circuit o luna si poate ca de aici mi-a venit ideea cu microbii. Mary: Asa... ce spui despre hepatita... sau despre microbi. Fii acolo. Zach: Sunt. Cred ca am luat-o de la un copil murdar. Un copil murdar, care sta n casa alaturata. Nu stiu. Sincer, nu l-am atins niciodata, dar mi imaginez ca trebuie sa o fi luat de la el si mi-a fost foarte rau. Era murdar. Eu purtam haine curate. Familia noastra este mai curata. El purta haine murdare si spunea glume murdare. Bob: Deci aici e murdar. Se gndeste la sex. Zach: Stia multe despre sex. Bob: Priveste-l acolo si spune-i daca sexul si microbii sunt la fel? Zach: Nu sunt sigur ce vrei sa spui. Oamenii care sunt murdari, care nu se spala, pot fi ca acel baiat si pot fi si murdari la minte. Bob: Priveste-l pe acel baiat acolo, n fata ta, pretinde ca este acolo si spune-i, Microbii vin din gnduri, sau Microbii nu vin din gnduri. Zach: Nu, microbii nu vin din gnduri. Mary: Esti sigur? Zach: Da. Nu sunt la fel, chiar daca le au aceiasi oameni. Chiar daca un copil nu este curat si spune si glume murdare. Bob: Bine zis, amice! Au continuat sa lucreze pna cnd Zach a recunoscut ca nimeni nu se mbolnaveste fizic daca are gnduri si fantezii sexuale. Zach a zmbit pentru prima oara n timpul maratonului. Noi divizam grupul, inclusiv observatorii, n triade, care vor lucra 45 de minute.n cadrul triadelor vor fi pe rnd terapeuti si clienti si vor continua lucrul. Cnd ncepe sedinta de la sfrsitul dupaamiezii, Zach cere sa lucreze. Zach: Triada mea crede ca ar trebui sa-ti spun... . Cnd aveam 12 sau 13 ani, stiam ca ceva era n neregula cu mine. Cnd eram... dupa un timp... mi-am dat seama ca nu puteam continua asa. Asa ca, n final, m-am dus la tata si... ei, bine... i-am spus despre spalat si despre tot. I-am spus ca vreau sa merg la un psihiatru. Tata a spus Nu ar trebui sa te ngrijorezi pentru astfel de lucruri. Faci din tntar armasar. Si luna trecuta i-am spus ca voi merge la un psihiatru si s-a nelinistit. A

spus Nu merge la psihiatru. Si eu ma ngrijorez pentru tot felul de lucruri. Sunt exagerat de precaut, dar nu vad nimic rau n asta. Bob: Cu siguranta e greu sa te faci auzit n casa voastra. Zach: Da. Si nici nu era prea multa actiune. (Pauza lunga) Bob: Ai fi de acord sa accepti ca o mare parte a comportamentului si gndirii tale obsesiv-compulsive are de a face cu evitarea gndurilor si fanteziilor sexuale? Acum, ca ai separat murdarul de murdar, una dintre cele mai rapide cai de a te vindeca este de a merge nainte si de a avea fantezii sexuale. Zach: Ma uit la un alt aspect acum. Religia mea. Sunt catolic. Si mai e un lucru legat de asta... ca nu vreau ca oamenii sa moara din cauza mea. Este un pacat de moarte. Mergi n iad daca cauzezi moartea cuiva. Mary: Nu nteleg cum poti cauza moartea cuiva bucurndu-te de fantezii sexuale? Care e legatura? Zach: Isus Christos. Isus Christos a murit pentru pacatele noastre. A pacatui este ca si cnd i-ai cauza moartea. Stii, este tabu sa te gndesti la sex. Sa te gndesti la o chestie ntre un baiat si o fata. Mary: Ei, bine, Zach, multi catolici o fac. Ar fi pierit, daca acea prima generatie nu s-ar fi gndit la sex si apoi nu s-ar fi dus si nu ar fi facut-o. (Grupul rde.) Bob: Sunt o gramada de catolici pe lume si au ajuns aici ntr-un singur mod. Cineva i-a tras-o cuiva. Zach: Crezi ca ar trebui sa ma gndesc la sex? Bob: De fiecare data cnd ncepi sa devii obsesiv sa ai, n schimb, o fantezie sexuala. Doar azi. Vezi cum te descurci cu asta. Zach: Si despre religia mea? Mary: Ei bine, printr-un noroc, ai venit la locul potrivit. (Rsete) N-o sa-ti vina sa crezi asta. n aceasta camera sunt trei preoti si doua calugarite. Zach: (Privind n jur) Eu... e adevarat? Mary: Vreti sa va prezentati? (n timpul prezentarilor de dimineata spusesera doar ca sunt consilieri.) Toti cei cinci s-au prezentat lui Zach. Zach: M-am gndit sa vorbesc cu un preot chiar recent. L-am ntrebat pe psihiatrul meu si el mi-a spus sa nu o fac, deoarece au prejudecati si... ca nu ar fi bine pentru mine. Jay: Ei bine, tu si cu mine suntem n aceeasi triada. Si Joe. Nu ai stiut ca deja ai vorbit cu doi preoti. Zach rde. Mai multi vorbesc deodata. Un membru al grupului: Daca vrei o opinie chiar lipsita de prejudecati de la unul dintre catolicii care fantasmeaza cel mai grozav din lume despre sex, ntreaba-ma pe mine! Calugarita: Psihanalistul tau nu stie despre cele mai noi ntelegeri teologice. Grupul a petrecut 15 minute discutnd despre sex si teologie. Toti i-au spus ca fanteziile sexuale sunt n regula.

Mary: Hei, Zach, parintii tai trebuie sa fi fost foarte speriati n legatura cu sexul. Si bunica, de asemenea. Nu te-au sustinut pentru crestere. Nu cred ca conteaza asa de mult ce spune biserica. Daca parintii tai ar fi fost iubitori si calzi si bucurosi n legatura cu sexul si unul fata de celalalt, ai fi dat foarte putina atentie partii religioase antisex. Ti-ai fi folosit catolicismul altfel. Preot: As dori sa spun ceva legat de asta. De fiecare data cnd biserica a comis erezii n istoria ei, acestea au avut de a face cu degradarea corpului uman. Avem corpul pentru a-l pretui si a ne bucura de el. Bob: Te vei bucura de fanteziile tale sexuale? Zach: Da. nainte de cina Zach si una dintre calugarite au avut o lunga conversatie, n timpul careia Mary a auzit-o pe ea spunndu-i lui Zach: Vrei sa fii bine, nu-i asa? Daca vrei sa fii bine, trebuie sa faci ce-ti spune doctorul. Daca ti da penicilina trebuie sa o iei. La fel, ar trebui sa ai fantezii sexuale! Grupul a fuzionat n jurul lui Zach. Toti l placeau. Bob s-a gndit la el ca la un mijlocas de fotbal american, suferind dar favorit, pentru care toata comunitatea decisese ca trebuia sa se faca bine pentru Marele Meci. Vineri seara, Zach lucreaza din nou, foarte scurt: Zach: Am descoperit ca anxietatea mi face viata complet mizerabila. Bob: Afirma asa. Ma fac anxios si mi fac viata mizerabila. Zach: Nu stiu. Nu simt ca mi fac viata mizerabila cu anxietatea mea. Simt ca anxietatea mea ma face sa fiu nefericit. Bob: A cui anxietate e asta? Zach: Nu e a mea. Mary: Atunci a cui? Zach: A altor oameni. Anxietatea mea nu e cauzata de mine. Este determinata de privirea situatiilor si... Mary: Privesti diverse situatii si decizi sa fii anxios n legatura cu ele. Zach: Nu, situatiile ma fac anxios. Mary: Din nou. Este absolut esential sa constientizezi ca tu esti cel care reactioneaza cu anxietate. Nimeni nu te face anxios. Zach: (Pauza lunga) Simt ca anxietatea mea are control asupra a tot ce fac. Si ca asta ma poate determina sa fac vreun lucru ridicol. Mary: Sunt sigura ca asa simti. Ai fost un copil anxios. Si nca te faci sa fii anxios. Bob: Esti dispus sa ai mintea deschisa si sa ntelegi ca tu esti responsabil pentru propria anxietate? Zach: E foarte greu sa controlezi asta. Bob: Stiu. Acum nu vorbesc despre a-ti tine sentimentele sub control. Esti dispus sa ai mintea deschisa si sa ntelegi ca tu esti responsabil pentru propria anxietate si nimeni altcineva? Zach: mi voi mentine mintea deschisa. Bob: Cu asta vreau sa ncheiem.

Smbata dimineata: Zach: Ma simt responsabil pentru unii oameni de aici. Am vorbit mult asta noapte si stiu ca ei vor sa scap de simptome. Sunt ngrijorat ca i-as putea dezamagi. Daca nu ma fac bine, s-ar putea ngrijora si ar fi vina mea. Bob: Spune-le personal. Zach: n special tu, Jay. Stiu ca vrei sa scap de toate simptomele si daca nu o voi face... . Esti preot.... te va rani n vreun fel? Jay: Nu... Mary: Jay, asteapta, nu raspunde nca. Zach, stai aici pe acest scaun si pretinde ca esti Jay. Raspunde ce ai spune daca ai fi Jay. Zach: M-as ruga pentru tine si daca rugaciunile mele nu se vor mplini, voi crede ca e vina mea: nseamna ca am facut ceva gresit. Mary: Spune mai mult. Exagereaza. ncepe cu: Sunt preot si, de aceea, sunt complet responsabil pentru vindecarea tuturor. Zach: Sunt preot si daca ceva nu merge, e vina mea. Mary: Nimeni nu va muri vreodata si nu va avea vreo nenorocire, cu exceptia situatiilor cnd eu fac ceva gresit. Zach: Asta nu e adevarat. Nu pe de-a-ntregul. Mary: Rami aici. Spune Zach, preotul, care sunt exact responsabilitatile tale legate de felul n care Zach si conduce viata. Zach: (Pauza lunga) Sunt responsabil... nu, nu am nici o responsabilitate. Nu pot controla ce faci tu. Bob: Grozav! Cred ca ai nteles! Acum, priveste-o pe mama ta si spune-i acelasi lucru: Nu am nici o responsabilitate. Nu pot controla ce faci tu. Zach: Mama, nu am nici o responsabilitate. Nu pot controla ce faci tu. Chiar nu pot. (ncepe sa plnga.) Nu ma simt rau. Sunt... eliberat. (Jay l mbratiseaza pe Zach, n timp ce plnge.) Smbata dupa-amiaza Zach lucreaza foarte scurt asupra unui impas de gradul trei ntre sinele sau autonom si sinele sau neajutorat. Accepta ca el si-a creat anxietatea datorita credintelor sale. Smbata seara Zach relateaza ca triada sa doreste ca el sa nteleaga ca este o persoana draguta. Jay: Am spus demna de iubire. Nu am spus o persoana draguta. Esti si o persoana draguta. Mary: Buna idee. Zach, esti dispus sa pretinzi ca esti partea din tine care se iubeste? Si sa spui ce este demn de iubire si ce este dragut la tine? Zach: Nu am o idee prea clara de ce exist pe lumea asta. Bob: Deoarece spermatozoidul tatalui tau s-a unit cu ovulul mamei tale. Zach: (Rde) E o experienta foarte stranie. Spui lucruri pe care oamenii nu ar trebui sa le spuna. Si eu ma fac bine. Ceea ce vreau sa spun este ca nu stiu daca pot spune ca sunt valoros fara a sti de ce.

Mary: Cnd se va naste copilul tau? (Zach raspunde.) Bine, pretinde ca copilul tau s-a nascut si spune-i copilului daca este valoros sau nu. Zach: Pentru mine el este foarte valoros. Sau ea. Da, esti valoros. Nu stiu de ce. Esti valoros. Vreau foarte mult un copil. Mary: (Merge la reportofon si deruleaza cuvintele sale.) Spune aceleasi cuvinte despre tine. Zach: Sunt foarte valoros. Nu stiu de ce. Sunt valoros. Ma vreau foarte mult. nteleg. Spui ca pot simti fata de mine acelasi lucru pe care l simt pentru sotia si copilul meu. Asta mi va cere ceva practica. Bob: Du-te si practica! Te vei distra practicnd. Duminica dimineata, Zach aduce problemele lui de la slujba si ntelege ca niciacolo nu este responsabil pentru totul. nca simte o oarecare responsabilitate. Mary: Oarecare, da. Dar asculta-ti exagerarea. Te-ai comportat n trecut ca si cnd lumea ar fi fost plina de idioti gata sa se omoare pe ei sau pe altii. Si tu esti singurul responsabil pentru toate. Esti dispus sa i lasi pe ceilalti sa-si asume putina responsabilitate pentru propriile vieti? Zach: h, da. Ce fac cu oamenii neglijenti? Mary: Concediaza-i. (Zach rde.) Mary: Ai fost absorbit. Absorbit gndindu-te ca trebuie sa apesi toate butoanele potrivitepentru fiecare. ti voi arata. Vino aici si stai jos. (Mary descrie un urias tablou de comanda n fata lui.) Acum fi foarte ocupat ncercnd sa le conectezi pe toate. Misca-ti minile... asa... tine tabloul de comanda n miscare. Ai nteles ideea. Acum, Zach, sa mergem n spatele masinii. Uita-te... toata munca ta si nici un fir nu este conectat. Zach: Fir-ar sa fie. Da. nteleg. Inventez conexiunile. Bob: (Se duce la tabla si deseneaza o matrice a scriptului. Din Parintele tau: Fii perfect. Fa totul bine. Lucreaza din greu. Si de aici, injonctiunea: NU REUSI, ZACH. NU AVEA SUCCES. (Bob adauga celelalte injonctiuni.) Vreau sa te gndesti la Nu avea succes. n slujba acestei njonctiuni ai fost compulsiv, obsesiv si astfel, neproductiv. De asta ai ajuns att de departe la slujba. Lucrurile compulsive pe care le faci ti servesc ca sa nu reusesti. Nu invers. Ramnnd obsesiv si compulsiv nu exista nici o posibilitate pe lume sa ai o viata ncununata de succes. Zach: Nu cred ca cineva mi-a spus sa nu am succes. Bob: Tatal tau ti-a spus sa nu scapi de simptomele care te fac sa nu ai succes. Banuiala mea este ca ti-a spus-o si n alte moduri. Fiind critic... neascultndu-te... cam asa. Zach: E critic, e drept. Chiar nu vreau sa lucrez pentru el. Niciodata nu as face ceva bun, dupa standardele lui. nteleg ce spui. Daca folosesc standardele lui nu voi avea niciodata succes. Da. El are aceleasi probleme. Se ngrijoreaza tot timpul. Impozitele pe venit, notnd fiecare banut pe care l cstiga. E mereu speriat ca a uitat un dolar pe undeva si ca oricum nu are nici un fel de bani. Stiu ca fiscul nu l urmareste, pentru numele lui Dumnezeu. Bob: Vrei sa-l vezi pe tatal tau si sa-i spui diferenta dintre voi? Zach: Ei, bine, sunt mai slab din punct de vedere fizic... mai mic de naltime, mai subtire, nu sunt musculos. Sunt... mai destept. Da, la naiba, sunt mai destept. Si astazi nu ma ngrijorez nici macar pe jumatate ca tine. Cred ca ma fac bine. Bob: Ma vindec. Vad cnd ceva nu e n regula cu mine si fac ceva n legatura cu asta.

Zach: Este absolut adevarat. Obisnuiam sa te ascult. De-aia mi-a luat 10 ani ca sa merg la un psihiatru. Nu te mai ascult. Gndesc pentru mine. Bob: Bine! Acum, vrei sa-i spui ca te-ai masturbat si ca asta este n regula. Ca ai fantezii sexuale si ca este n regula. Ca ai facut sex cu sotia ta si ca este n regula. Zach: Nu pot sa-i spun asta. Nici macar o data nu a mentionat subiectul sex fata de mine. Bob: Deci asta e o alta modalitate de a fi diferit. Zach: Fir-ar sa fie! Eu... nainte de a ma casatori cu sotia mea, obisnuiam sa ma masturbez. Si era n regula, pentru un baiat, sa o faca. nca nu cred ca este normal ca un barbat casatorit sa o faca. Bob: Bine. Ai dreptul sa ai propriile credinte. Atta timp ct ti permiti sa gndesti si sa fii flexibil. Zach: Da. Obisnuiam sa ma masturbez si asta era n regula. Am... am descoperit aici ca practic toti se masturbeaza si au fantezii sexuale, chiar... si cei despre care credeam ca nu o fac. Am fantezii sexuale si acum ma bucur de ele. Si nu ma bucuram de sex cu sotia mea pna acum doua saptamni, cnd psihiatrul meu mi-a dat o carte despre sexul n casatorie si am nvatat o gramada de lucruri si la fel si sotia mea. Ma bucur de sex cu sotia mea si asta e n regula. Bob: Acum spune-i mamei tale. Zach: Bine. Va fi socata. Mama, am fantezii sexuale, obisnuiam sa ma masturbez si fac sex cu sotia mea. Toate astea sunt n regula. Bob: Cnd fac aceste lucruri, sunt n regula. Zach: Sunt n regula. Si nu ma mai simt vinovat... nici macar n legatura cu fanteziile sexuale! Grupul se bucura si multi dintre ei se grabesc sa l mbratiseze pe Zach. Participantii l felicita cteva minute. El zmbeste si rde. n timpul despartirilor Zach strnge adrese si promite sa tina legatura cu diferiti participanti. Rde si plnge si spune ca nu a fost niciodata att de fericit pna acum. Este de acord sa continue contractul cu terapeutul sau referitor la a nu mai avea comportament obsesiv-compul-siv, dupa ce se ntoarce de la maraton. Urmatoarea saptamna a sunat terapeutul lui Zach, cu mare entuziasm pentru cstigurile pe care le-a dobndit Zach. Zach a continuat terapia cateva luni. Cand a nteles ca sefii sai au decis sa-l concedieze, n ciuda schimbarilor sale, a cautat si a gasit o slujba comparabila. Fiul sau s-a nascut si el a telefonat sa ne anunte vestile. Doi ani mai trziu, Zach a venit la un maraton cu sotia sa. Nici macar nu l-am recunoscut pna smbata dimineata, cnd a vorbit despre simptomele sale din trecut. Era sigur pe el, i placea familia si slujba sa si am presupus ca a venit la maraton n primul rnd sa ne arate succesele sale. El si sotia sa au lucrat asupra unor probleme minore si de data asta Zach si-a dat permisiunea de a-si simti furia fata de parintii sai. La sfrsitul maratonului a recunoscut ca este acum suficient de ntreg ca sa se protejeze pe el si pe fiul sau de patologia lor. Sotia sa, povestind participantilor despre experienta lui anterioara, a spus: Eram asa de speriata. Am crezut ca i-au dat un medicament nou, special, deoarece a venit acasa att de fericit si de relaxat. Continuam sa cred ca starea asta va disparea... dar nu s-a ntmplat asa. Era o cu totul alta persoana. n timpul urmatorilor trei ani, am primit ocazional scrisori si telefoane de la Zach si de la sotia sa. Ultima oara erau bine. n tratarea tulburarilor obsesiv-compulsive, avem cteva reguli: (1) Primul contract este acela ca clientul sa nceteze sa execute actele compulsive, indiferent ct de greu poate parea acest lucru. Fara acest contract terapeutul si clientul sustin magia ca clientul nu-si poate controla comportamentul si astfel nu se poate face bine. Aceasta este similar cu a trata un cleptoman care continua sa fure.

(2) Deoarece clientul poate fi foarte anxios cnd nceteaza comportamentul obsesiv-compulsiv, oferim cel putin o sedinta pe zi si preferam ca clientul sa fie tratat ntr-un workshop. Daca clientul nu-si poate permite un tratament intensiv, trimitem clientul la agentiile publice pentru o parte a tratamentului, asigurndu-ne ca terapeutii implicati cunosc regulile noastre. Aceste sedinte n plus vor fi pentru teluri specifice, cum ar fi sa ofere si sa primeasca mngieri, aprecieri. (3) Preferam sa oferim mai degraba tratament de scurta durata dect de lunga durata. Terapeutii, ca si clientii, trebuie sa fie clari n legatura cu o data a finalizarii terapiei, astfel nct sa nu devina implicati ntr-o terapie pentru totdeauna. (4) Oferim tratament de grup, deoarece clientii obsesiv-compulsivi sunt izolati si sunt ajutati foarte mult de sustinere si ncurajari. De asemenea, deoarece sunt izolati, au nevoie de prieteni. (5) De cte ori un client foloseste religia pentru a-si mentine patologia si nu sanatatea, apreciem asistenta preotilor care doresc acest lucru. Daca aceasta nu este disponibila, ne concentram asupra injonctiunilor familiale, asa cum a facut Mary cnd a spus: Parintii tai si bunica trebuie sa fi fost foarte speriati n legatura cu sexul. (6) De la nceput subliniem autonomia individului. Individul si alege comportamentul, gndurile si emotiile. De aceea, poate face noi alegeri. Imediat ce Zach a nceput sa nteleaga ca el este cel care se face anxios, a devenit mai putin anxios. (7) Toti clientii compulsivi pe care i-am cunoscut se urau. Terapeutul si grupul trebuie sa-i iubeasca pentru ca ei sa nvete sa se iubeasca. (8) Actele compulsive sunt facute intentionat de Copilul adaptat, pentru a-l feri de dezastru, prin ritualuri magice. Magia clientului este confruntata imediat ce terapeutul aauzit-o. n orice caz, ntregul sistem de credinte magice nu trebuie sa fie nteles nainte ca clientul sa nceteze a mai fi compulsiv. Cnd clientul renunta la o parte din magie, cum a facut Zach cnd a diferentiat murdarul de murdar, se afla pe drumul catre nsanatosire. Si nici terapeutul nu are nevoie sa stie toate sentimentele si gndurile de dedesubt, de care clientul se fereste fiind compulsiv. Furia lui Zach fata de parintii sai, un aspect extrem deimportant al patologiei sale, a ramas ngropata doi ani dupa ce terapia sa s-a ncheiat. i ndemnam pe terapeuti sa fie dispusi sa lucreze repede si nu complet, amanuntit. Unui client obsesiv-compulsiv nu i merge bine cu un terapeut obsesiv. (9) Sa ai o fantezie sexuala n schimb este o cale buna de a ncepe.