UNIVERSITATEA ,,SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL SPECIALIZAREA ,,CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

DOSAR DE PRACTICA

STUDENT: CARAMANGIU IONELA

INDRUMATOR: GRIGORE MANUELA

SOCIETATILE COMERCIALE
Dezvoltarea societatii omenesti a presupus si presupune transformari, modernizari si adoptari ale posibilitatilor pe care le aveau la nevoile aparute. In materie comerciala pe un anumit stadiu de dezvoltare omul a constatat ca de unul singur nu mai poate rezolva eficient ceea ce si-a propus sau ce trebuia. Astfel a fost conceputa si organizata societatea comerciala ca forma independenta cu personalitati juridice. Existenta primelor forme de societate este dovedita inca din antichitate. Codul comercial francez face o prima reglementare a societatilor comerciale in forma societate in nume colectiv. In Romania Codul comercial face prima reglementare ,,despre societati si societati comerciale reprezentand: societatea in nume colectiv, societatea in conduita simpla, societatea anonima (pe actiuni), societatea in conduita pe actiuni si asociatia in participatie. In prezent reglementarea societatilor comerciale este facuta de Legea 31/1990, care cuprinde reguli cu caracter general aplicabile tuturor societatilor comerciale inclusiv celor cu participare straina. Prevederile referitoare la societatile comerciale contin Codul comercial, codul civil, codul muncii si legislatia fiscala. Singura definitie a societatilor in general nu a celor comerciale, o gasim in Codul civil, care in art. 1491 prevede: ,,Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scopul de a impartii foloasale ce ar deriva. Formele juridice ale societatilor sunt: A. Societatea in nume colectiv SNC in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. B. Societatea in comandita simpla SCS in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, in timp ce asociatii comanditari raspund numai pana la concuranta aportului lor. C. Societatea pe actiuni SA in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, impartit in actiuni, iar actionarii raspund numai in limita aportului lor. D. Societatea in comandita pe actiuni SCA in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, impartit in actiuni si raspunderea nelimitata si solidara a actionarilor comanditati in timp ce asociatii comanditari raspund pana la concurenta aportului lor. E. Societatea cu raspundere limitata SRL in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii, raspund numai in limita aportului lor.
2

Clasificarea societatilor comerciale

Dupa natura lor: a. Societati de persoane se constituie dintr-un numar mic de persoane pe baza cunoasterii si increderii reciproce: Societati in nume colectiv; Societati in comandita simpla. b. Societati de capitaluri se constituie din multi asociati ale caror calitati nu au importanta. Criteriul fundamental il constituie capitalul: Societati pe actiuni; Societati in comandita pe actiuni. Dupa obiectul de activitate: a. Societati de productie; b. Societati de constructii; c. Societati de transport; d. Societati de prestari servicii etc. Dupa intinderea raspunderii: a. Societati cu raspundere nelimitata societatile in nume colectiv; b. Societati cu raspundere limitata societatile cu raspundere limitata si societatea pe actiuni; c. Societati cu raspundere mixta societatile in comandita. Dupa numarul de persoane asociate: a. Societati unipersonale cu actionar unic; b. Societati pluripersonale cu mai multi actionari. Dupa structura capitalului: a. Societati cu parti de interese societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla; b. Societati cu parti sociale societatea cu raspundere limitata; c. Societati cu actiuni societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni. Dupa provenienta capitalului: a. Societati cu capital romanesc; b. Societati cu capital strain; c. Societati cu capital mixt.

FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

In vederea asigurarii bunei functionari in cadrul societatilor comerciale se constituie trei organe. Acestea sunt mai mult sau mai putin evidente in functie de forma juridica a societatii dar in principiu sunt: organele deliberative si decizionale adunarile generale; organele administrative administratorii; organele de control al gestiunii cenzorii.

Adunarea generala
Adunarea generala este formata din toti asociatii societatii si este organul de deliberare si decizie al societatii comerciale. Adunarea generala hotaraste atat in legatura cu problemele normale ale societatii cat si cu privire la cale deosebite care privesc societatea. In functie de natura problemelor pe care le are de solutionat adunarea generala poate fi: a. Adunare ordinara Se intruneste anual, in cel mult 3 luni de la incheierea exercitiului financiar si solutioneaza problemele trecute in ordinea de zi, discuta, aproba si modifica bilantul contabil, fixeaza dividendele asociatilor, alege administratorii, se pronunta asupra gestiunii administratorilor, stabileste bugetul de venituri si cheltuieli etc. b. Adunare extraordinara Se convoaca ori de cate ori este nevoie pentru a lua hotarari in legatura cu problemele care determina modificarea actelor constitutive ale societatii: prelungirea duratei societatii; marirea sau reducerea capitalului; schimbarea obiectului ori a formei societatii; mutarea sediului; fuziunea cu alte societati; dizolvarea anticipata a societatii etc. c. Adunare speciala Este specifica societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni si sunt convocati doar anumite categorii de actionari in legatura cu modificarea drepturilor si obligatiilor lor. Convocarea adunarii generale se face de catre administratori si de asociati. Daca actionarii nu convoaca adunarea generala cel putin o data pe an, asociatii au dreptul sa ceara convocarea. Potrivit legii, convocarea trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu locul si data tinerii adunarii generale si ordinea de zi. Termenul de convocare nu poate fi mai mic de 15 zile de la data comunicarii. Modul de comunicare al convocarii este diferit de la o forma de societate la alta incepand de la scrisori recomandate pana la publicarea in presa si Monitorul Oficial.
4

Sedinta adunarii generale

Asociatii au dreptul sa participe la adunarile generale personal sau prin reprezentantul desemnat prin procura speciala. Daca in societate sunt actionari care nu au capacitatea legala, participarea se realizeaza prin reprezentantii legali care la randul lor pot desemna prin procura speciala o alta persoana. Administratorii si salariatii societatii nu-i pot reprezenta pe actionari. In caz contrar daca fara votul lor nu s-ar obtine majoritatea ceruta, hotararea este nula. Sedinta se tine la data si locul convocarii si este condusa de presedintele consiliului de administratie sau inlocuitor. Dintre actionari se alege un secretariat care verifica lista cu actionari, prezenta acestora cu aratarea capitalului pe care-l reprezinta, procesul-verbal intocmit de cenzori pentru indeplinirea formalitatilor carute de lege si actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale. Daca se constata ca sunt indeplinite toate conditiile cerute de lege se trece la dezbaterea problemelor din ordinea de zi. Votarea hotararilor se face potrivit legii care prevede ca fiecare actiune achitata da dreptul la un vot, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel (art. 101, Legea 31/1990). Pentru a putea vota, actionarii trebuie sa dovedeasca ca au aceasta calitate. Dreptul de vot nu poate fi cadat, orice intelegere privind exercitarea dreptului de vot este nula potrivit art.127 din Legea 31/1990. In situatia in care se hotaraste cu privire la descarcarea administratorilor de gestiune sau o alta problema legata de persoana administratorului sau de administratie, administratorii societatii, chiar daca sunt si actionari, nu au drept de vot. In principiu hotararile se adopta prin vot deschis, legea aratand ca ,,in mod exceptional votul secret este obligatoriu, oricare ar fi prevederile actelor constitutive, pentru alegerea membrilor cansiliului de administratie si a cenzorilor pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor (art. 129, Legea 31/1991). Potrivit legii, hotararile se publica in termrn de 15 zile in Monitorul Oficial i cazul societatilor pe actiuni si societatilor in comandita pe actiuni.in celelalte sunt supuse inregistrarii in registrul comertului daca privesc acte sau fapte a caror inregistrare este obligatorie potrivit legii. Hotararile considerate ilegale pot fi atacate in instanta de administratorii societatii. Cererea de anulare a hotararilor adunarii ganerale se judeca in camera de consiliu a instantei judecatoresti competente. Potrivit art. 131, al. 7 din Legea 31/1990, hotararea definitiva de anulare trebuie mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial. De la data publicarii ei, hotararea de anulare este opozabila tuturor actionarilor.

Administratorii societatii
Hotararile adunarii generale a societatii se duc la indeplinire de administrator. In legatura cu administratorul sau administratorii societatii comerciale, in functie de forma juridica, legea are prevederi diferite. Ne vom ocupa de aspectele generale privitoare la administratori. Administrator al societatii poate fi o persoana fizica sau chiar juridica, situatie in care aceasta trebuie sa desemneze un reprezentant. Reprezentantul administratorului, persoana juridica, trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca administratorul, persoana fizica, si are aceleasi obligatii si raspunderi. 1. Conditii cerute pentru numirea administratorilor a. Capacitatea administratorului trebuie sa aiba capacitatea de exercitiu deplina si sa nu fie considerat, potrivit legii, incapabil (art. 135 cu trimitere la art. 6 din Legea 31/1990). b. Onorabilitatea administratorului nu poate fi numit administrator o persoana care a suferit condamnari pentru fapte prevazute de lege (art. 135 cu trimitere la art. 6 din Legea 31/1990). c. Cetatenia administratorului cu exceptia societatilopr pe actiuni si societatile in comandita pe actiuni la care potrivit legii administrator sau presedinte al consiliului de administratie si cel putin jumatate din numarul administratorilor trebuie sa fie cetateni romani, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel (art. 134 alin. 4 din Legea 31/1990) la celelalte societati comerciale, administrator poate fi orice persoana indiferemt de cetatenie. d. Calitatea de asociat a administratorului legea prevede ca la societatile in nume colectiv si societatile in comandita simpla, administratorul trebuie sa fie si asociat. O alta regula obligatorie este ca la societatile in comandita simpla, administratorul trebuie sa fie asociat comanditat. e. Limitarea cumulului legea stabileste ca regula generala ca o persoana nu poate fi in mai mult de trei consilii de administratie in acelasi timp (art. 142 Legea 31/1990). De la aceasta regula, legea admite unele exceptii. 2. Desemnarea administratorilor Administratorul poate fi desemnat la infiintarea societatii si este trecut in actul constitutiv sau poate fi desemnat in adunarea actionarilor prin votul actionarilor, prin modalitati diferite in functie de forma juridica a societatii comerciale. Potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului 76/2001, in cazul societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, administratorul se desemneaza pe baza unor criterii de performanta care constituie anexa la contractul de munca. 3. Durata In functie de forma societatii comerciale, durata functiei administratorului se stabileste astfel:
6

a. La societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata, legea stabileste ca asociatii pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixandu-se puterile si durata insarcinarii (art. 77 si art. 192 alin. 3 din legea 31/1990). b. La societatea pe actiuni sau societatea in comandita pe actiuni, legea stabileste ca administratorii sunt temporati si revocabile (art. 134 alin. 1 Legea 31/1990), primii administratori numiti prin actul constitutiv indeplinind functia pe o perioada de cel mult 4 ani. In cazurile in care prin actul constitutiv nu s-a stabilit durata, administratorii pot indeplini aceasta functie timp de 2 ani. Prevederea este valabila si daca desemnarea nu se face prin actul constitutiv ci prin alegere ulterioara. Daca prin actul de constituire nu s-a stabilit altfel la expirarea mandatului administratorul poate fi reales. 4. Garantia baneasca Dupa desemnarea administratorului in cazul societatilor pe actiuni si societatilor in comandita pe actiuni, acesta potrivit legii trebuie sa depuna o garantie baneasca (art. 137 din Legea 31/1990). In cazul calorlalte forme de societati comerciale legea nu impune aceasta obligatie. Cuantumul garantiei este stabilit de actionari in adunarea generala, legea impunand doar limita minima la valoarea nominala a 10 actiuni sau la dublul remuneratiei lunare. 5. Publicarea Asa cum am stabilit anterior, la constituirea societatilor comerciale in cererea de inmatriculare la oficiul registrului comertului este obligatorie mentionarea administratorului societatii precum si depunerea dupa inmatriculare la acelasi oficiu al registrului, a semnaturilor (art. 45 din Legea 31/1990). Devine evidenta obligatia ca in cazul desemnarii unui alt administrator, se respecta procedura privind mentiunea in registrul comertului si depunerea semnaturii. In cazul in care sunt mai multi administratori, obligatia privind depunerea semnaturii ii revine doar celui desemnat sa reprezinte societatea. 6. Remunerarea Adunarea generala a asociatilor are dreptul si obligatia de a stabili remuneratia administratorilor (art. 77 si 148 din Legea 31/1990). Legea prevede in cazul societatilor de persoane si societatilor cu raspundere limitata o eventuala remunerare a administratorilor (art.77 si art. 192 alin. 3 din Legea 31/1990). In cazul societatilor de capitaluri legea vorbeste de remunerarea cu salarii fixe sau alte sume ori avantaje (art. 148 Legea 31/1990). 7. Natura juridica a raportului dintre administrator si societate comerciala

Legea 31/1990 prevede ca ,,obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si cele speciale prevazute in aceasta lege. Rezulta ca ne aflam in prezenta unui contract de mandat. Baza legala a mandatului poate fi calitatea de asociat in cazul cand administratorul este actionar sau contractul de munca in cazul in care administratorul este salariat fara a fi actionar. Avand in vedere ca mandatul administratorului este stabil atat de lege (prevederile art. 72 din Legea 31/1990) cat si prin vointa actionarilor materializata in hotararea adunarii generale, putem vorbi de o dubla natura a acestuia: legala in limitele impuse de lege; contractuala in limitele impuse de adunarea generala. 8. Obligatiile administratorilor (conform Legii 31/1990) a. Obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituiruii. b. Obligatia de a depune semnaturile la registrul comertului in cazul cand a fost desemnat reprezentant al societatii. c. Obligatia de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii. d. Obligatia de a administra societatea, adica de a face operatiunile cerute pentru indeplinirea obiectului societatii. e. Obligatia de a urmarii efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate. f. Obligatia de a tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere. g. Obligatia de a intocmii bilantul societatii si contul de beneficii si pierderi, precum si de a asigura respectarea legii la repartizarea beneficiilor si plata dividandelor. h. Obligatia de a lua parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si organele de conducere similare acestora. i. Obligatia de a duce la indeplinire hotararile adunarii generale a asociatilor. j. Obligatia de a indeplinii indatoriile prevazute in actul constitutiv, precum si indatoririle stabilite de lege. Potrivit dispozitiilor legale, administratorul are putere deplina in vederea indeplinirii operatiunilor de gestiune si reprezentare pentru realizarea scopului societatii. Puterea administratorului este limitata doar de dispozitiile legale si hotararile adunarii generale a asociatilor. 9. Incetarea functiei de administrator a. Revocarea administratorului Se face diferit in functie de forma juridica a societatii comerciale. Potrivit prevederilor art. 77,90 si 192 al. 3 din Legea 31/1990 in cazul societatilor de persoane si a societatilor cu raspundere limitata, administratorul
8

poate fi revocat de asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social, in afara cazului cand au fost numiti prin actul constitutiv. La societatile de capitaluri, unde administratorii sunt revocabili, revocarea ca si alegere de adunare generala ordinara a actionarilor (art. 111 din Legea 31/1990). Impotriva hotararii de revocare, administratorul poate actiona societatea in justitie dar numai pentru eventualele daune nu si pentru reintegrarea in functie. b. Renuntarea administratorului Administratorul poate din motive diferite sa renunte la aceasta calitate. In cazul in care prin renunterea sa a produs daune societatii aceasta are dreptul la despagubiri conform prevederilor art. 391 din Codul comercial. Functia de administrator poate inceta si prin decesul sau declararea ca incapabil. Incetarea functiei de administrator, pentru ca masura sa fie opozabila tertilor, se face cu indeplinirea, ca la numirea in functie, a formalitatilor de publicitate (art. 54 al. 2 din Legea 31/1990). 10. Pluralitatea administratorilor Legea aplicabila societatilor comerciale, Legea 31/1990 reglementeaza situatiile in care societatea are mai multi administratori in doua situatii diferite: a. Administratorii nu sunt in organe colegiale de administrare In cazul societatilor in nume colectiv, societatilor in comandita simpla si societatilor cu raspundere limitata, pot fi desemnati prin hotararea asociatilor mai multi administratori. In cazul in care potrivit actului constitutiv, administratorii trebuie sa lucreze impreuna, hotararile se iau in umanitate. Daca nu s-a stabilit lucrul impreuna, legea prevede obligatia administratorului care ia initiativa unei operatii care depaseste limita normala, de a instiinta in prealabil pe ceilalti administratori. In caz de divergente hotarasc asociatii care detin majoritatea absoluta a capitalului social. b. Organele colegiale de administrare consiliul de administrare conform art. 134 din Legea 31/1990, la societatile pe actiuni sau in comandita pe actiuni, daca sunt mai multi administratori, ei formeaza consiliul de administratie. Acesta este condus de un presedinte ales de administratori si adopta hotarari valabile cu majoritatea absoluta a celor prezenti, daca la sedinta participa personal cel putin jumatate din numarul membrilor consiliului de administratie. Prin actul constitutiv se poate stabilii o proportie mai mare a membrilor prezenti la sedinta. Se intruneste de cate ori este necesar dar cel putin lunar. comitetul de directie in baza prevederilor art. 140 din Legea 31/1990, consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale comitetului de directie format din membri alesi dintre administratori. Acesta este condus de un director sau director general si are atributiunile stabilite de consiliul de administratie. In cadrul ecestuia hotararile se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.
9

11. Raspunderea administratorilor Potrivit legii (art. 72 din Legea 31/1990) atributiile administratorilor, cu obligatiile si raspunderile lor au o natura dubla contractuala in baza mandatului si legala in baza prevederilor legii si in limitele stabilite de acestea. Pentru neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul de mandat, administratorii au raspundere civila contractuala iar pentru cele prevazute de legislatie aplicabila societatilor comerciale, au raspundere civila delictuala sau penala ( daca savarsesc infractiuni). a. Raspunderea civila Intervine in cazul in care administratorul nu a indeplinit obligatiile incredintate si asumate prin contractul de mandat privitoare la infiintarea si functionarea societatii. Daca administratorii sunt mai multi, intervine raspunderea solidara pentru neindeplinirea unor obligatii referitoare la: realizarea varsamintelor efectuate de asociati; existenta reala a dividendelor platite; existenta si tinerea corecta a registrelor cerute de lege; indeplinirea exacta a hotararilor adunarii generale; stricta indeplinire a indatoriilor impuse de actul constitutiv si lege; faptele prejudiciabile ale altor persoane cand au fost posibile datorita nesupravegherii lor de catre administrator. Actionarea administratorilor in vederea raspunderii civile este dreptul societatii al carei patrimoniu a fost prejudiciat, nu al actionarilor (care au patrimoniu diferit de cel al societatii). In ceea ce priveste temeiul juridic al raspunderii civile, aceasta poate fi contractual sau delictual. b. Raspunderea penala In cuprinsul sau, in art. 265-276, Legea 31/1990 stabileste care fapte ale administratorilor sunt definite si sanctionate ca infractiuni. Dreptul de a declansa actiunea penala apartine procurorului conform prevederilor art. 264 Cod procedura penala, nefiind posibila procedura plangerii prealabile. In cadrul procesului penal, societatea se poate constitui ca parte civila potrivit prevederilor art. 150 din Legea 31/1990.

Cenzorii societatii
a. Desemnarea cenzorilor acolo unde legea prevede se face in mod diferit in functie de forma juridica a societatii comerciale.
10

La societatile pe actiuni sau in comandita pe actiuni sunt desemnati prin actul de constituire, iar la societatea cu raspundere limitata (daca numarul asociatilor este mai mare de 15 desemnarea este obligatorie) se aleg de adunarea asociatiilor (art. 8,111,199 din Legea 31/1990). Revocarea cenzorilor se poate face doar de adunarea generala in conditiile de vot cerute de lege (art. 115,187 alin. 2 din legea 31/1990). b. Drepturile si obligatiile cenzorilor participa la adunarile asociatilor dar nu au drept de vot; solicita lunar o situatie a desfasurarii operatiunilor; au obligatia sa supravegheze gestiunea societatii; verifica daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si corespund datelor din registru; prezinta rapoarte adunarii generale cu constatarile facute cu ocazia controalelor; sa faca lunar sau de cate ori apreciaza verificari ale casei, sa verifice existenta titularilor si valorilor care apartin societatii; sa convoace adunarea asociatiilor daca nu este convocata de administratori; sa vegheze la respectarea dispozitiilor legii si actului constitutiv; sa aduca la cunostinta administratorilor sau adunarii generale neregulile din activitatea societatii, incalcarea statutului si a dispozitiilor legale. c. Modul de lucru al cenzorilor Cenzorii lucreaza impreuna la documentele privind verificarea bilantului si contului de profit si pierderi pe care le prezinta adunarii generale. Daca apar divergente, fiecare cenzor intocmeste raport separat. Hotararile cenzorilor se trec intr-un registru special. d. Raspunderea cenzorilor Intervine potrivit regulilor contractului de mandat si legii aplicabile societatii comerciale. Poate fi raspundere civila (contractuala sau delictuala) si raspundere penala (art. 270 si 271 din Legea 31/1990).

CONSTITUIREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Considerari introductive
Societile comerciale au fost si sunt in prezent cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane si financiare pentru realizarea unor scopuri sociale, ca si pentru satisfacerea unor interese personale ale inteprinzatorilor, ele contribuind la dezvoltarea comunicatiilor care au permis extinderea pietelor cu toate consecintele benefice asupra civilizatiei moderne.
11

Regimul juridic al societatilor comerciale a fost reglementat in titilul VIII al Cartii I a Codului comercial roman art 77-269, intitulat ,,Despre Societatile Comerciale,, prin care e reglementat infiintarea societatilor in nume colectiv, societatea in comandita simpla, societate anonima (pe actiuni), societate in comandita pe actiuni si asociatia in participatie. Intrucat reglementarea societatilor comerciale cuprinsa in Codul comercial era in mare parte depasita, ea a fost inlocuita cu o noua reglementare, care face obiectul Legii 31/1990 privind societatile comerciale. Constituirea unei societati comerciale impune incheirea actelor constitutive cu respectarea cerintelor legii privind actele juridice. Societatea comerciala dobandeste personaliate juridica prin incheirea unor formaliati cerute de lege. Aceste formalitati se intemeiaza, dupa caz pe contractul de societate sau pe contractul de socitate si statutul societatii sau contract de societate.

Forme de constituire
Prin art 2 din legea 31/1990 se stabilesc 5 forme de organizare a societatatiilor comerciale romanesti si anume: 1. societatea in nume colectiv; 2.societate in comandita simpla; 3.societate pe actiuni; 4.societatea in comandita pe actiuni; 5.societatea cu raspundere limitata. Societatile enuntate sunt persoane juridice distincte de persoana propietarilor lor (asociati sau actionari).Ele isi desfasoara activitatea in nume propriu, au conducere si sediu propriu. Pentru constituirea societatilor comerciale este necesar intocmirea si procurarea unor acte, plata unor taxe, etc. In acest flux procedural stabilit de legislatia comerciala in vigoare, care cuprinde mai multe institutii implicate in acest proces, se disting cateva etape.

Etapele constituirii societatilor comerciale

Etapa I: Verificarea, la Registrul Comertului, a acceptabilitatii numelui si emblemei alese, urmata de redactarea statutului si contractului societatii. Legea prevede obigativititatea formei scrise a celor 2 acte ale societatii, care pot fi reunite in unul singur acesta numit act constitutiv, care se intocmesc in 6 exemplare. Inainte de a se trece la redactarea actelor e necesar o deplasare la registrul comertului pentru a se verifica daca se accepta numele si emblema alese, pentru ca s-ar putea ca acestea sa fie deja inregistrate de alte societati, in
12

acest caz trebuind alese alte denumiri, facandu-se obligatoriu o rezervare de denumire si o verificare a sediului care au o valabilitate de 3 luni. Verificarea sediului e obligatore intrucat la acelasi sediu nu pot functiona mai multe societati comerciale cu exceptia cazului in care una dintre societatii este asociat sau actionar al societatii nou infiintate. Provizoriu societatea isi poate declara sediul la sediul cabinetul sau biroul avocatului sau societatii civile de avocatura care certifica actul constitutiv. Etapa II: Redactarea actului constitutiv Dupa stabilirea numelui si emblemei viitoarei societati, se trece la redactarea actelor constitutive ale societatii (statut si contract), in care trebuie sa gasim urmatoarele date: -care va fi forma, denumirea, durata, sediul si obiectul de activitate al societatii; -valoarea capitalului social ce trebuie depus de fiecare asociat, cat in lei si cat in valuta; -care dintre asociati va administra si reprezenta societatea, stabilind limita si puterile acestora, cat si obigatiile pe care le are; -daca societatea va avea sucursale sau filiale in tara sau in strainatate; -modul de impartire al castigurilor (cand, cat si cat de frecvent); -in ce cazuri se poate dizolva sau lichida societatea, etc.; Contractul trebuie sa cuprinda toate mentiunile prevazute de art 7 si art 8 din Legea nr.31/1990: Actul constitutiv al societii n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat va cuprinde: a) numele i prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i cetenia asociailor persoane fizice; denumirea, sediul i naionalitatea asociailor persoane juridice; numrul de nregistrare n registrul comerului sau codul unic de nregistrare, potrivit legii naionale; la societatea n comandit simpl se vor arta asociaii comanditari, asociaii comanditai, precum i reprezentantul fiscal, dac este cazul; b) forma, denumirea, sediul i, dac este cazul, emblema societii; c) obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i a activitii principale; d) capitalul social subscris i cel vrsat, cu menionarea aportului fiecrui asociat, n numerar sau n natur, valoarea aportului n natur i modul evalurii, precum i data la care se va vrsa integral capitalul social subscris. La societile cu rspundere limitat se vor preciza numrul i valoarea nominal a prilor sociale, precum i numrul prilor sociale atribuite fiecrui asociat pentru aportul su; e) asociaii care reprezint i administreaz societatea sau administratorii neasociai, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit i dac ei urmeaz s le exercite mpreun sau separat; f) partea fiecrui asociat la beneficii i la pierderi;
13

g) sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic -, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea, sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare; h) durata societii; i) modul de dizolvare i de lichidare a societii. Actul constitutiv al societii pe aciuni sau n comandit pe aciuni va cuprinde: a) numele i prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i cetenia asociailor persoane fizice; denumirea, sediul i naionalitatea asociailor persoane juridice, numrul de nregistrare n registrul comerului sau codul unic de nregistrare, potrivit legii naionale; la societatea n comandit pe aciuni se vor arta asociaii comanditari i asociaii comanditai, precum i reprezentantul fiscal, dac este cazul; b) forma, denumirea, sediul i dac este cazul, emblema societii; c) obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i a activitii principale; d) capitalul social subscris i cel vrsat. La constituire, capitalul social subscris, vrsat de fiecare acionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, dac prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui vrsat n termen de 12 luni de la nmatriculare; e) valoarea bunurilor constituite ca aport n natur n societate, modul de evaluare i numrul aciunilor acordate pentru acestea; f) numrul i valoarea nominal a aciunilor, cu specificarea dac sunt nominative sau la purttor. Dac sunt mai multe categorii de aciuni, se vor arta numrul, valoarea nominal i drepturile conferite fiecrei categorii de aciuni; g) numele i prenumele, locul i data naterii, domiciliul i cetenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul i naionalitatea administratorilor, persoane juridice; garania pe care administratorii sunt obligai s o depun, puterile ce li se confer i dac ei urmeaz s le exercite mpreun sau separat; drepturile speciale de reprezentare i de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societile n comandit pe aciuni se vor indica comanditaii care reprezint i administreaz societatea; h) numele i prenumele, locul i data naterii, domiciliul i cetenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul i naionalitatea cenzorilor, persoane juridice; i) clauze privind conducerea, administrarea, funcionarea i controlul gestiunii societii de ctre organele statutare, controlul acesteia de ctre acionari, precum i documentele la care acetia vor putea s aib acces pentru a se informa i a-i exercita controlul; j) durata societii; k) modul de distribuire a beneficiilor i de suportare a pierderilor;
14

l) sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic - atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea, sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare; m) avantajele rezervate fondatorilor; n) aciunile comanditarilor n societatea n comandit pe aciuni; o) operaiunile ncheiate de asociai n contul societii ce se constituie i pe care aceasta urmeaz s le preia, precum i sumele ce trebuie pltite pentru acele operaiuni; p) modul de dizolvare i de lichidare a societii. Societatea pe aciuni se constituie prin subscriere integral i simultan a capitalului social de ctre semnatarii actului constitutiv sau prin subscripie public. Capitalul social al societii pe aciuni i al societii n comandit pe aciuni nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei. Numrul acionarilor n societatea pe aciuni nu poate fi mai mic de 5. Capitalul social al unei societi cu rspundere limitat nu poate fi mai mic de 2.000.000 lei i se divide n pri sociale egale, care nu pot fi mai mici de 100.000 lei. Prile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. n societatea cu rspundere limitat, numrul asociailor nu poate fi mai mare de 50. n cazul n care, ntr-o societate cu rspundere limitat, prile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, n calitate de asociat unic, are drepturile i obligaiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunrii generale a asociailor. Dac asociatul unic este administrator, i revin i obligaiile prevzute de lege pentru aceast calitate. n societatea care se nfiineaz de ctre un asociat unic, valoarea aportului n natur va fi stabilit pe baza unei expertize de specialitate. O persoan fizic sau o persoan juridic nu poate fi asociat unic dect ntr-o singur societate cu rspundere limitat. O societate cu rspundere limitat nu poate avea ca asociat unic o alt societate cu rspundere limitat, alctuit dintr-o singur persoan. n caz de nclcare a prevederilor alin. (1) i (2), statul, prin Ministerul Finanelor Publice, precum i orice persoan interesat poate cere dizolvarea pe cale judectoreasc a unei societi astfel constituit. Pe baza hotrrii de dizolvare, lichidarea se va face n condiiile prevzute de prezenta lege pentru societile cu rspundere limitat. Contractele ntre societatea cu rspundere limitat i persoana fizic sau persoana juridic, asociat unic al celei dinti, se ncheie n form scris, sub sanciunea nulitii absolute. Aporturile n numerar sunt obligatorii la constituirea oricrei forme de societate. Aporturile n natur sunt admise la toate formele de societate. Aceste aporturi se realizeaz prin transferarea drepturilor corespunztoare i prin predarea efectiv ctre societate a bunurilor aflate n stare de utilizare.
15

Aporturile n creane sunt liberate potrivit art. 84. Asemenea aporturi nu sunt admise la societile pe aciuni care se constituie prin subscripie public i nici la societile n comandit pe aciuni sau cu rspundere limitat. Prestaiile n munc nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. Asociaii n societatea n nume colectiv i asociaii comanditai se pot obliga la prestaii n munc cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. n schimbul acestui aport, asociaii au dreptul s participe, potrivit actului constitutiv, la mprirea beneficiilor i a activului social, rmnnd, totodat, obligai s participe la pierderi. Etapa a III-a: Autentificarea actului constitutiv La autentificarea actului constitutiv n cazurile prevzute la art. 5 sau, dup caz, la darea de dat cert a acestuia, se va prezenta dovada eliberat de oficiul registrului comerului privind disponibilitatea firmei i declaraia pe propria rspundere privind deinerea calitii de asociat unic ntr-o singur societate cu rspundere limitat. La acelai sediu vor putea funciona mai multe societi, dac cel puin o persoan este, n condiiile legii, asociat n fiecare dintre aceste societi. Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, dup caz, persoana care d dat cert va refuza operaiunile solicitate, dac din documentaia prezentat rezult c nu sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege. Actul constitutiv, redactat in 6 exemplare, se prezinta Notarului public in vederea autentificarii. Asociatii sunt obligati sa semneze in fata notarului public,dupa ce s-au legitimat cu buletinul de identitate. Etapa a IV-a : Autorizarea constituirii, inmatricularii si publicitatea societatii. 1. Precizare. Prin legea 359/ 2004 a fost simplificata procedura de autorizare a constituirii, inmatricularii si publicitatii societatiilor comerciale activate ce au trecuta in competenta oficiului registrului comertului, inlaturandu-se astfel etapa intermediara prevazuta de legea 31/1990 care stabilea ca autorizarea functionarii societatii se face prin hotarare judecatoreasca. 2. Cererea de inmatriculare. Potrvit art.36 din legea 31/1990 modificata in decembrie 2004, in termen de 15 zile de la autentificarea actului constitutiv se va face inmatricularea societatii in Registrul Comertului din raza teritoriala a sediului central al societatii. Cererea va fi insotita de : a) statutul si contractul societatii; b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile prevazute in actul constitutiv;
16

c) acte privind propietatea aporturilor in natura, iar in cazul in care printre ele figureaza si immobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; d) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati; e) declaratie pe propria raspundere a fondatorilor , a administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr.31/1990. 3. Problema avizelor sau actelor de autorizare. Noua reglementare nu mai prevede obligativitatea obtinerii prealabile a unor avize, certificate sau acte de autorizare. Potrivit noii reglementari, toate avizele sau actele de autorizare, care trebuie eliberate de autoritatiile publice in functie de obiectul de activitate al societatii, se vor solicita de catre Oficiul Registrului Comertului, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, iar autoritatile competente vor trebui sa emita avizele sau actele de autorizare in termen de 15 zile. Nu este necesar sa se depuna avizele sau autorizatii tehnice si nici cele a caror eliberare este legal conditionata de inmatricularea societatii. 4. Autorizarea constituirii societatii si incheierea de inmatriculare. Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului se exercita de catre un judecator delegate de presedintele tribunalului la registrul comertului. La inceputul fiecarui an judecatoresc, presedintele tribunalului are obligatia de a delega la Oficiul Registrului Comertului, unu sau mai multi judecatori ai tribunalului. Judecatorul delegat va putea dispune efectuarea unei expertize in contul partilor, precum si administrarea altor dovezi. La societile pe aciuni, dac exist aporturi n natur, avantaje rezervate fondatorilor, operaiuni ncheiate de fondatori n contul societii ce se constituie i pe care aceasta urmeaz s le ia asupra sa, judectorul delegat numete, n termen de 5 zile de la nregistrarea cererii, unul sau mai muli experi din lista experilor autorizai. Acetia vor ntocmi un raport cuprinznd descrierea i modul de evaluare a fiecrui bun aportat i vor evidenia dac valoarea acestuia corespunde numrului i valorii aciunilor acordate n schimb, precum i alte elemente indicate de judectorul delegat. Pentru bunurile mobile noi va fi luat n considerare factura. Rapotrul de expertiza va fi depus la Oficiul Registrul in termen de 15 zile si va putea fi examinat de creditorii personali ai asociatilor sau de alte persoane. La cererea si pe cheltiala acestora li se pot elibera copii partiale sau integrale de pe raport. Nu pot fi numii experi: - rudele sau afinii pn la gradul al patrulea inclusiv ori soii acelora care au constituit aporturi n natur sau ai fondatorilor;
17

- persoanele care primesc, sub orice form, pentru funciile pe care le ndeplinesc, altele dect aceea de expert, un salariu sau o remuneraie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi n natur. n cazul n care cerinele legale sunt ndeplinite, judectorul delegat, prin ncheiere, pronunat n termen de 5 zile de la ndeplinirea acestor cerine, va autoriza constituirea societii i va dispune nmatricularea ei n registrul comerului, n condiiile prevzute de legea privind acest registru. ncheierea de nmatriculare va reda, dup caz, meniunile actului constitutiv prevzute la art. 7 i 8. din legea 31/1990. Societatea comercial este persoan juridic de la data nmatriculrii n registrul comerului. nmatricularea se efectueaz n termen de 24 de ore de la data pronunrii ncheierii judectorului delegat prin care se autorizeaz nmatricularea societii comerciale. Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridic i se nfiineaz n una dintre formele de societate enumerate la art. 2 din leg.31/1990 i n condiiile prevzute pentru acea form. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate n care s-au constituit. Sucursalele sunt dezmembrminte fr personalitate juridic ale societilor comerciale i se nmatriculeaz, nainte de nceperea activitii lor, n registrul comerului din judeul n care vor funciona. Dac sucursala se nfiineaz ntr-o localitate din acelai jude sau n aceeai localitate cu societatea fondatoare, ea se va nmatricula n acelai registru al comerului, ns distinct, ca nmatriculare independent. Regimul juridic al sucursalei se aplic oricrui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui, cruia societatea care l nfiineaz i atribuie statut de sucursal. Celelalte sedii secundare - agenii, reprezentane sau alte asemenea sedii - se menioneaz numai n cadrul nmatriculrii societii n registrul comerului sediului principal. Nu se pot nfiina sedii secundare sub denumirea de filial. Potrivit art. V din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea i completarea Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, aprobat i modificat prin Legea nr. 195/1997, dispoziiile acestui alineat nu se aplic filialelor fr personalitate juridic nfiinate pn la data intrrii n vigoare a ordonanei de urgen. Se recomand societilor care au nfiinat uniti fr personalitate juridic s modifice denumirea de filial dat acestora. Societile comerciale strine pot nfiina n Romnia, cu respectarea legii romne, filiale, precum i sucursale, agenii, reprezentane sau alte sedii secundare, dac acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic. Reprezentanii societii sunt obligai s depun la oficiul registrului comerului semnturile lor, la data depunerii cererii de nregistrare, dac au fost numii prin actul constitutiv, iar cei alei n timpul funcionrii societii, n termen de 15 zile de la alegere. 5. Publicitatea societatii.
18

Dupa efectuarea inmatricularii, incheierea judecatorului delegat se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare, pe cheltuiala partilor. La cererea si pe cheltuiala partilor, actul constitutiv, vizat de judecatorul delegat, poate fi publicat in acelasi Monitor Oficial, integral sau in extras. Publicitatea este esentila, astfel actele si faptele pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege, nu pot fi opuse tertilor, in afara de cazul in care societatea face dovada ca acestia le cunoasteau. Operatiunile efectuate de societate inainte de a-16-a zi de la data publicitatii in Monotorul Oficial al Romaniei a incheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor, care dovedesc ca au imposibilitate de a lua cunostiinta despre ele. 6. Inregistrarea societatii la organele financiare. Tot dupa efectuare inmatricularii oficiul registrului comertului are obligatia sa transmita incheierea de inmatriculare administratiei financiare in raza caruia se afla sediul societatii pentru evidenta fiscala cu mentionarea numarului de inmatriculare in registrul comertului. 7. Dispozitii procedurale a) incheierile judecatorului delegat privitoare la admiterea sau respingerea cererii de inmatriculare sau cu privire la orice alte inregistrari in registrul comertului sint supuse numai recursului care poate fi declarat in 15 zile de la data pronuntarii incheierii. Se depunde la oficiul registrului comertului, care este obligat sa il inainteze in 3 zile tribunalului sediului societatii; b) opozitia la modificarea actului constitutiv hotararrile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot fi atacate cu opozitie de catre creditorii societatii si de catre alte persoane prejudiciate prin aceste hotarari; c) efectele opzitiei . Opozitia se face in 30 de zile de la data publicarii hotararii sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, daca legea prevede alt termen. Ea se depune la Oficiul Registrului Comertului, care, in termne de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta tribunalului sediului societatii. Ea suspenda fata de opnenti executarea hotararii atacata si hotararea pronuntata asupra ei este supusa numai recursului; d) Competenta teritoriala. Cererile si caile de atac prevazute de Legea nr 31/1990 se solutioneaza de tribunalul locului unde societatatea isi are sediul principal; in afara de cazul in care legea dispune alt fel; e) Citarea partilor si comunicarea acteleor. Citarea partilor in fata judecatorului delegat si comunicarea actelor sale se face de catre Oficiul Registrului Comertului, prin posta, cu scrisoare recomandata sau prin agenti ai Oficiului Registrului Comertului. Etapa a V a : Deschiderea contului de virament.
19

Se face la banca pentru care opteaza solicitantul, iar in acest scop se depun urmatoarele acte: - cerere tip; - statutul si contractul societatii autentificate; - incheierea judecatorului delegat; - copia certificatului de inmatriculare; - actul (in copie) eliberat de Directia Finantelor Publice in legatura cu inregistrarea societatii. Etapa a VI a: Intocmirea stampilelor, parafelor si sigiliilor. Se face cu comanda la o societatea specializata si pentru obtinerea lor trebuie prezentate: incheierea judecatorului delegat; certificatul de inmatriculare. Etapa a VII a: Necesitatea obtinerii unor avize, autorizatii, licente, atestate, certificate, de catre Oficiul Registrului Comertului. In situatia in care prin hoatrari de guvern sau ordine ministeriale se instituie necesitatea obtinerii unor avize, licente, autorizatii, atestate sau certificate necesare in activiatea societatii, acestea se vor cere de Oficiul Registrului Comertului. In cursul secolelor al XIX lea si al XX-lea, societatile comerciale au cunoscut o mare dezvoltare.Pe fondul marilor cuceriri ale stiintei si tehnicii, industria si comertul au cunoscut mari prefaceri, atingand niveluri de crestere nebanuite.In acest proces, societatile comerciale, permanent adaptate la cerintele economice si sociale,au jucat un rol deosebit in asigurarea si fructificarea capitalurilor in beneficiul intreprinzatorilor si al societatii.

ORGANIZAREA SI TEHNICA INVENTARIERII

Din punct de vedere al contabilitatii: INVENTARIEREA este un procedeu de verificare faptica, la o anumita data, a existentei elementelor patrimoniale ale intreprinderii sub aspect cantitativ, calitativ si valoric. Intreprinderile au obligatia legala sa efectueze inventarierea patrimoniului in diverse momente, astfel: la inceputul activitatii, pentru stabilirea si evaluarea aportului in natura al intreprinzatorilor; cel putin o data pe an pe parcursul functionarii lor, de regula la sfarsitul exercitiului financiar; in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii; in alte situatii prevazute de normele legale.

20

In conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Finantelor nr. 2388/15.12.1995, prin care au fost aprobate Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile obtinute cu orice titlu, apartinand altor persoane fizice sau juridice, in vederea intocmirii bilantului contabil, care trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Clasificarea inventarierilor se face dupa mai multe criterii astfel: 1. Dupa momentul in care se efectueaza sunt: a. Inventarieri periodice se efectueaza pe baza unei programari facute de intreprindere, avand in vedere particularitatile fiecarei gestiuni, natura si ritmul miscarii elementelor patrimoniale: caseriile se inventariaza lunar iar marfurile din reteaua de vanzare cu amanuntul se inventariaza de cel putin 2-3 ori pe an; b. Inventarieri anuale se efectueaza obligatoriu inainte de inchiderea conturilor si intocmirea bilantului contabil. 2. Dupa gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale se disting: a. Inventarierile generale sunt inventarieri anuale si cuprind toate elementele patrimoniale ale intreprinderii; b. Inventerierile partiale cuprind numai anumite elemente cum ar fi: numerarul, marfuri, produse etc. sau numai anumite gestiuni: depozite, magazine, sectii, ferme etc. 3. Dupa modalitatea de efectuare sunt: a. Inventerierile totale cuprind toate sortimentele unui element patrimonial; b. Inventerierile prin sondaj se efectueaza numai la anumite bunuri dintr-o gestiune si daca se constata nereguli semnificative se trece la inventarierea totala. 4. In functie de conditiile in care se desfasoara, deosebim: a. Inventerierile ordinare sunt acele inventarieri planificate de intreprindere si in aceasta categorie intra inventarierile anuale; b. Inventerierile extraordinare sunt generate de situatii de exceptie.

Functiile inventarierii
Principalele functii ale inventarului sunt: a. Functia de control asigura concordanta dintre infornmatiile inregistrate in contabilitate si realitatea din teren. In activitatea practica a intreprinderii, oricat de bine ar fi organizate activitatile de receptie, depozitare, pastrare si eliberare din gestiune a bunurilor
21

si oricat de riguros ar fi organizata si tinuta contabilitatea elementelor patrimoniale, sunt situatii in care pot sa apara diferente intre soldurile scriptice din evidenta contabila si realitatea din teren, generate de unmatoarele situatii: bunurile materiale pot suferii pe timpul transportului, manipularii si depozitarii anumite modificari cantitative si calitative, determinate de diferiti factori, pe care contabilitatea nu le poate inregistra in momentul actionarii lor; gestionarea defectuoasa poate determina furturi, risipa etc; cu ocazia inregistrarii in contabilitate, se pot omite unele dete din documentele justificative, se pot dubla inregistrari sau se fac inregistrari eronate de la o gestiune la alta, de la sortiment la altu etc; se pot crea confuzii intre sortimentele aceluiasi bun, cu ocazia eliberarii din gestiune; unele elemente patrimoniale pot fi supuse unor calamitati naturale sau alte situatii de forta majora (incendii, furturi prin efractie etc.). b. Functia de calcul si evidenta a stocurilor Reglementarile contabile prevad pentru anumite categorii de intreprinderi posibilitatea ca pentru evidenta contabila a stocurilor sa se poata folosii metoda inventarului intermitent. Potrivit acestei metode, inventarierea lunara a bunurilor, de natura stocurilor, sta la baza determinarii cheltuielilor materiale, iar inventarierea produselor finite sta la baza determinarii veniturilor din productia stocata. Consumurile si vanzarile din depozite se determina, potrivit metodei inventarului intermitent, cu ajutorul relatiei: Iesirile din Stocurile initiale Intrarile din cursul Stocuri depozite pentru = (de la sfarsitul + perioadei (din finale consumuri, lunii precedente) aprovizionari sau (inventariate) vanzari productie)

Organizarea si efectuarea inventarierii

Fiind o operatiune complexa, organizarea si efectuarea inventarierii se deruleaza in trei etape succesive, astfel: pregatirea inventarierii; constatarea si descrierea elementelor patrimoniale inventariate; stabilirea si inregistrarea in contabilitate a diferentelor constatate. 1. PREGATIREA INVENTARIERII este etapa premergatoare inventarierii propriu-zise, in care se iau o serie de masuri organizatorice si se executa unele lucrari contabile, astfel: a. Masurile organizatorice cuprind urmatoarele actiuni si activitati: ca o prima masura conducatorul intreprinderii constituie prin dispozitie scrisa, o comisie centrala de inventariere si mai multe comisii operative,
22

al caror numar se coreleaza cu numarul de gestiuni ca se inventariaza. Comisia centrala de inventariere are sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere. Celelalte comisii, nominalizate pe gestiuni, sunt formate din 2-3 persoane si au sarcina se efectueze inventarierile propriu-zise ale gestiunilor repartizate si sa stabileasca diferentele; se sigileaza caile de acces in gestiuni si se sisteaza operatiunile de intrareiesire a bunurilor in si din gestiune; se ia responsabilului de gestiune o declaratie scrisa din care sa rezulte, in principal: daca are in gestiunea sa bunuri nereceptionate sau bunuri ce nu apartin gestiunii; daca are documente de receptie-eliberare a bunurilor care nu au fost inregistrate in evidanta operativa a gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate; daca a primit sau predat bunuri fara sa se intocmeasca documentele justificative necesare; daca are cunostinta de existenta unor plusuri sau minusuri in gestiune; se identifica locurile in care sunt depozitate bunurile ce se inventariaza; se grupeaza bunurile pe sortimente si pe categorii de preturi si se separa bunurile degradate si cele primite in custodie; se verifica daca aparatele de masura sunt in buna stare de functionare; se afiseaza la loc vizibil programul si durata inventarierii. b. Lucrarile contabile ce se efectueaza in vedarea valorificarii faptice sunt: se inregistreza in contabilitatea sintetica si analitica toate documentele justificative, in care au fost consemnate miscarile de bunuri si se aduc la zi evidentele operative conduse in cadrul gestiunilor; se varifica exactitatea inregistrarilor prin intocmirea balantelor analitice si sintetice si prin confruntarea datelor din evidenta contabila cu cele furnizate de evidenta operativa a fiecarei gestiuni; se bareaza si se vizeaza ultimele operatiuni din fisele de magazie si rapoartele de gestiune. 2. CONSTATAREA SI DESCRIEREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE SUPUSE INVENTARIERII Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz, iar acolo unde inventarierea prin cantarire ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective se procedeaza la stabilirea stocurilor prin calcule tehnice. Stocurile stabilite, prin aplicarea procedeelor de mai sus, se trec in liste de inventariere, intocmite separat pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri si pe persoane responsabile de gestiunea lor. Listele de inventariere separate, se intocmesc si pentru:
23

 bunurile care nu apartin gestiunii inventariate, dar au fost localizate in cadrul lor; bunurile necorespunzatoare calitativ (degredate); bunurile fara miscare (greu manevrabile) si de prisos; creantele si datoriile incerte sau in litigiu. Pentru fiecare bun inventariat se inscriu, potrivit coloanelor listei de inventariere, urmatoarele elemente: denumirea bunului, codul, unitatea de masura, pretul de evidenta si acolo unde este cazul si indicatorii calitativi. Listele de inventariere se completeaza citet, fara stersaturi si razaturi sau intercalari de randuri, iar spatiile ramase libere se bareaza. Corecturile, care intervin in listele de inventariere, se certifica prin semnaturile membrilor comisiei. Elementele patrimoniale de activ si pasiv, la care nu se pot efectua inventarieri fizice, existenta lor se verifica pe baza datelor din contabilitate, asa cum este cazul mijloacelor fixe date cu chirie, bunurilor materiale lasate in pastrarea furnizorilor, marfurile expediate si refuzate de catre clienti, bunurile trimise spre prelucrare la terti. De asemenea, acest procedeu al constatarilor indirecte, se aplica si in cazul verificarii: disponibilitati banesti aflate in conturi la banci, pe baza extraselor de cont; creantelor si obligatiilor unitatii, pe baza extraselor de cont, confirmate de terti. Plusurile si minusurile constatate la inventar, se evalueaza la valoarea de intrare in patrimoniu a bunurilor respective, denumita valoare contabila. In vederea asigurarii unei imagini fidele a patrimoniu, evaluarea elementelor patrimoniale inventariate se face astfel: imobilizarile si bunurile materiale de natura stocurilor se evalueaza la valoare actuala, denumita valoare de inventar; bunurile depreciate, fara miscare si de prisos se evalueaza la valoarea de utilitate a fiecarui element, stabilita in functie de utilitatea bunului in intreprindere si de pretul pietei; creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala; creantele si datoriile incerte sau in litigiu se evalueaza la valoarea lor de utilitate, stabilita in functie de valoarea probabila de incasat, respectiv de plata; disponibilitatile, creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul in vigoare din ultima zi a exercitiului; titlurile de natura imobilizarilor financiare se evalueaza la valoarea de utilitate pe care o reprezinta pentru intreprindere, iar investitiile financiare pe termen scurt se evalueaza la cursul mediu al ultimei luni de la bursa sau de la valoarea probabila de negociere; In contabilitatea intreprinderii, elementele inventariate raman inregistrate la valoarea de intrare in patrimoniu (valoarea contabila).
24

In cadrul lucrarilor de inchidere a exercitiului si intocmirii bilantului contabil se compara valoarea de intrare sau contabila (Vc) cu valoarea de utilitate(Vu), stabilita pe baza inventarului si se pot constata urmatoarele situatii: Pentru elementele de activ: Vu Vc in acest caz, conform principiului prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ, nu se fac inregistrari in contabilitate cu diferente constante in plus, elementele isi mentin valoarea de intrare; Vu < Vc in acest caz, exista o depreciere relativa a elementelor patrimoniale si se inregistreaza in contabilitate pe seama cheltuielilor cu provizioanele sau amortizarile, dupa caz, activele ramanand inregistrate la valoarea de intrare. Pentru elementele de pasiv: Vu Vc in acest caz, conform principiului prudentei, prin care nu se admite subevaluarea elementelor de pasiv, diferentele negative constatate nu se inregistreaza in contabilitate, elementele isi mentin valoarea de intrare; Vu > Vc in acest caz, diferentele constatate in plus se inregistreaza in contabilitate prin constituirea provizioanelor, valoarea pasivelor mentinandu-se la valoarea de intrare. Rezultatele si concluzile finale ale inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere, dupa confirmarea de catre compartimentul de contabilitate a soldurilor scriptice, intr-un proces verbal de inventariere, care trebuie sa contina, in principal, urmatoarele elemente: data intocmirii, numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere, numarul si data actului de numire a comisiei; gestiunile inventariate, data inceperii si terminarii operatiunilor de inventariere; rezultatele inventarierii respectiv situatia plusurilor si minusurilor constatate; concluziile si propunerile comisiei cu privire la: cauzele diferentelor constatate si eventualele persoane responsabile; volumul stocurilor de produse depreciate, fara miscare si greu vandabile; creantele si datoriile incerte sau in litigiu; casari si declasari de bunuri; conditiile de pastrare, depozitare, conservare si asigurarea integritatii bunurilor din gestiuni; constituirea de provizioane si amortizari suplimentare, in cazul deprecierilor constatate. 3. STABILIREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A DIFERENTELOR CONSTATATE Dupa incheierea operatiunilor de inventariere si intocmirea procesului

25

verbal, acesta se prezinta in termen de trei zile administratorului intreprinderii care are obligatia ca in urmatoarele cinci zile sa solutioneze propunerile facute, dupa ce in prealabil au fost vizate de conducatorii compartimentelor financiarcontabil si juridic. Dupa aprobare, procesele verbale se remit compartimentului de contabilitate, unde se pun de acord datele din contabilitate cu realitatea din teren, consemnata in listele de inventar. In cazul plusurilor si minusurilor constatate la sortimentele confundabile ale aceluias bun, acestea se pot compensa, daca privesc aceeasi gestiune si aceeasi perioada de timp. Regularizarea rezultatelor inventarierii, respectiv a plusurilor si minusurilor ramase dupa efectuarea compensarilor si acordarii eventualelor scazaminte, difera in functie de natura elementelor patrimoniale, cauzele diferentelor si prevederile legislative. De regula, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar lipsurile se imputa persoanelor vinovate. Dupa inregistrarea plusurilor si minusurilor constatate, soldurile conturilor de bunuri trebuie sa corespunda cu realitatea faptica, stabilita la inventariere.

REGISTRELE CONTABILE
Datele privind operatiile economice si financiare, consemnate in documentele justificative, sunt inregistrate in ordinea cronologica si sistematica in registrele contabile. Principalele registre care se folosesc in contabilitate sunt: registrul jurnal, catrea mare si registru inventar. 1. REGISTRU JURNAL este document contabil obligatoriu care serveste pentru inregistrarea operatiilor economice si financiare in ordine cronologica, zi de zi, pe masura efectuarii lor in timp, reprezentand memoria contabila a intreprinderii. Modelul registrului jurnal general se prezinta astfel: Registru jurnal Nr. Pagina.........
Documentul Nr. Data (felul, nr., Crt inregistrarii data) 1 2 3 Explicatii 4 Report Simbol conturi Debitoare 5 * Creditoare 6 * Sume Debitoare Creditoare 7 8

26

De reportat:

Intocmit,

Verificat,

Registrul jurnal are caracter unic. Odata cu sporirea volumului operatiilor contabile si implicit a diviziunii muncii contabile, alaturi de jurnalul unic, denumit jurnal general, sunt utilizate si alte jurnale denumite jurnale auxiliare, a caror structura se diferentiaza in raport cu genul de operatii inregistrate, asa cum sunt: jurnale de aprovizionari, jurnale pentru vanzari, jurnale de casa si banca, jurnale pentru operatii diverse etc. Totalurile lunare ale registrelor auxiliare se preiau in registru jurnal general, prin inscriere manuala. 2. CARTEA MARE este documentul contabil obligatoriu, in care se inregistreaza, lunar, operatiile contabile inscrise in registrul jurnal, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, stabilindu-se la sfarsitul lunii situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare si creditoare si soldurile finale. Cartea mare serveste la intocmirea balantei de verificare. In functie de forma de inregistrare contabila utilizata (pe jurnale, maestrusah etc.), normele de utilizare ba registrelor contabile prevad doua modele ale formularului de registru cartea-mare, astfel: CARTEA MARE

CONTUL.

Conturi corespunzatoare creditoare

Lunile

Total rulaj debitor Cont Jurnal

Total rulaj credito r

Sold

Cont Jurnal

Cont Jurnal

Cont Jurnal

Cont Jurnal

Cont Jurnal

Cont Jurnal

La 01.01.200_

debitor

creditor

Ianuarie Februarie Martie TOTAL tr. I Aprilie Mai Iunie TOTAL tr. I+II Iulie August Septembrie

27

TOTAL tr. I+II+III Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL gen. (I-IV) Intocmit,

Verificat,

CARTEA MARE (SAH)

Denumirea contului .
Nr. din registru jurnal Data operatiunii 200_ Suma

Simbol cont

Debit Credit

Pagina

Conturi corespondente

3. REGISTRU INVENTAR este document contabil obligatoriu, in care se inregistreaza, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si procesele verbale de inventariere, toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, centralizate pe conturi si grupe de conturi, pana la nivelul posturilor din bilantul contabil. Potrivit Normelor de utilizare a registrelor de contabilitate, modelul registrului inventar se prezinta astfel: REGISTRU INVENTAR la data de 31 decembrie .............

Nr. Crt. 1

Recapitulatia elementelor inventariate 2

Valoarea contabila 3

Valoarea de inventar 4

Diferente din evaluare ( de inregistrat) Clauzele Valoare diferentelor 5 6

28

Intocmit,

Verificat,

Inainte de utilizare, registrul jurnal general si registrul inventar se numeroteaza, snuruiesc, sigileaza si se inregistreaza la organul fiscal teritorial. Odata inregistrate, ele constituie proba in justitie in cazul litigiilor, falimentului sau in orice alte situatii de acest gen. Registrul jurnal, registrul inventar si cartea mare se intocmesc la compartimentul financiar-contabil. Aceste documente nu circula, fiind documente de inregistrare contabila si se arhiveaza (pastreaza) la compartimentul financiar-contabil.

BIBLIOGRAFIE
David Mihail Dreptul afacerilor, Editura Europolis Print, Constanta, 2005. 2. Conf. univ. dr. Dumitru Gheorghe Bazele contabilitatii, intr-o abordare nationala si internationala, Editura Muntenia, Constanta, 2003. 3. Prof. univ. dr. Stefan Florea Contabilitate financiara, Editura Ex Ponto, Constanta, 2004.
1.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

29