UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA Facultatea de Silvicultur

REFERAT LA METEOROLOGIE

Studeni:

Craciun Mereuta Tudor Apalaghiei Andrei

2012-2013

1. RADIAIA SOLAR A. Definii durata de strlucire a soarelui i precizai importana ei.

-Durata de stralucire a soarelui, reprezinta intervalul de timp, din cursul unei zile, cand soarele straluceste si se exprima in ore si zecimi de ora. Durata de strlucire a Soarelui reprezint o caracteristic meteorologica si climatic important a fiecrei regiuni. -Valorile ei prezint att importan teoretic pentru caracterizarea condiiilor climatice ale unei regiuni n calculul indirect al bilanului radiativ, ct i o mare valoare aplicativ n agronomie, balneologie, turism. -Energia provenit de la Soare (sub forma luminii, cldurii .a.) face posibil ntreaga via de pe Pmnt, de ex. prin fotosintez, iar prin intermediul cldurii i clima favorabil.

B. Cu ce aparate poate fi msurat durata de strlucire a soarelui? (prezentai i imagini) Aparatele cu care se masoara durata de stralucire a soarelui sunt:

Heliograful tip Fuess

 Heliograful tip Metra

Heliograful Universal

C. Prezentai tabelar i reprezentai grafic variaia anual a duratei de strlucire a soarelui pentru o zon n care valorile medii lunare sunt urmtoarele: Zona de camp ie DSS( h) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Medi a anual a 69. 2121. 4 6

67. 1

98. 0

140. 5

193. 8

238. 0

254. 0

314. 0

295. 0

236. 5

148. 8

65. 8

Zona de deal si munt e DSS( h)

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

62

65.2

128

180. 3

220. 5

222. 3

278. 3

270. 2

200. 8

138

57.2

56.6

Analizai i comentai modul de variaie al parametrului meteorologic n discuie. Modul de variatie a stralucirii soarelui depinde in mare parte de zona unde se efectueaza masuratorile si perioada de timp in care executa acestea, ca exemplu zonele cu patru anotimpuri, in perioada de iarna soarele straluceste mai putin iar in timpul verii durata de stralucire este mai lunga. O alta caracteristica care influenteaza durata de stralucire a soarelui este si gradul de acoperire al cerului de nori adica nebulozitatea. 2. TEMPERATURA A. Definii temperatura i precizai importana ei. -Temperatura este proprietatea fizic a unui sistem, prin care se constat dac este mai cald sau mai rece. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizeaz starea termic a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. -Ca importanta putem spune ca are un rol ecologic deoarece sunt diferite plante care nu suporta variatiile ridicate de caldura la fel si in regnul animal, este si un factor esential din cadrul ecosistemelor. Daca este perturbata sau modificata temperatura poate afecta starea de echilibru a ecosistemului.

B. Cu ce aparate poate fi msurat temperatura? (prezentai i imagini) Temperatura este masurata cu ajutorul termometrelor.

Termometru interior / exterior

C. Prezentai tabelar i reprezentai grafic variaia anual a temperaturii pentru o zon de cmpie n care valorile medii lunare sunt urmtoarele: Zona de campi e T(C) IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOI DEC Media anual a 11.2

-1.9

0.7

5.6

11.8

17.1

20.3

22.3

22

18.3

12.2

5.9

0.8

Zona de deal si munt e T(C)

IAN

FEB

MAR

APR

MAI

IUN

IUL

AUG

SEPT

OCT

NOI

DEC

Medi a anual a 8.7

-4.4

-2.2

2.8

9.5

14.8

18

19.5

19

15.3

9.6

3.9

-1.4

Analizai i comentai modul de variaie al parametrului meteorologic n discuie separat pentru zona de cmpie, apoi pentru zona de munte i facei comparaie ntre cele dou.

In zona de campie temperatura pe parcursul unui an variaza sub forama curbei lui Gauss cu valori ale temperaturii mai ridicate in lunile iulie august care pot ajunge in medie la 20 C.

Comparand cu variatia temperaturilor din zona de campie, in zona de munte valorile temperaturii sunt mai scazute iar media anualanu depaseste 9 C cum reiese din fisa rezultatului meteorologic.

3. PRECIPITAIILE

A. Definii precipitaiile, artai cum se formeaz i precizai importana lor. -Precipitaiile atmosferice reprezint orice form de ap care cade din atmosfer pe pmnt. Formele de precipitaii sunt: ploaia, zpada (ninsoarea), lapovia, grindina, ploaia ngheat, chiciura i virga. - Precipitaiile sunt o component de baz a circuitului apei n natur. Datorita lor plantele se aprovizioneaza cu apa din sol dar nu numai ci si cu vaporii de apa din atmosfera, zapezile din timpul iernii sunt foarte benefice sectorului agricol si nu numai deoarece noile plantule traiesc sub zapada iar in primavara le vom avea la o anumita dimensiune si in viata. La fel si la munte unde jneapanul si muschii ajuta la aprovizionarea solului formand izvoare de apa.

B. Cu ce aparate poate fi msurat cantitatea de precipitaii lichide? (prezentai i imagini). Dar solide?

-Cantitatea de precipitatii lichide si solide se masoara cu PLUVIOMETRU.

Pluviometru

Pluviometru de gradina

Pluviometru

Pluviometru de debit si precipitatii

C. Prezentai tabelar i reprezentai grafic variaia anual a precipitaiilor pentru o zon de cmpie n care valorile medii lunare sunt urmtoarele:

Zona de campi e P(mm)

IAN

FEB

MAR

APR

MAI

IUN

IUL

AUG

SEPT

OCT

NOI

DEC

Media anual a 573.9

37.5

38.5

40.1

50.7

63.5

73.8

55.7

45.8

36.1

35.3

51.1

45.8

Zona de deal si munt e P(m m)

IAN

FEB

MAR

APR

MAI

IUN

IUL

AUG

SEPT

OCT

NOI

DEC

Medi a anual a 540. 9

23

23.5

24.3

49.5

70.7

81.1

78.5

62

44.3

29

30.4

24.6

Analizai i comentai modul de variaie al parametrului meteorologic n discuie separat pentru zona de cmpie, apoi pentru zona de munte i facei comparaie ntre cele dou.

Precizai n funcie de valorile precipitaiilor n care dintre cele dou zone pot apare ecosisteme forestiere.

4. EVAPOTRANSPIRAIA A. Definii evapotranspiraia i precizai importana ei. Evapotranspiraia este suma dintre evaporaie i transpiraia plantelor. Evaporaia reprezint cantitatea de ap care intr n atmosfer de pe suprafa a corpurilor de ap, de pe suprafaa solului sau din apa interceptat de frunzi. Transpiraia este cantitatea de ap care intr n atmosfer prin stomatele din frunzele plantelor. Evapotranspira ia este un element principal al circuitului apei n natur. Ca importanta o are mai mult din punct de vedere ecologic la formarea vaporilor de apa si la condensarea acestora, ducand in final la formarea norilor. B. Cu ce aparate poate fi msurat temperatura? (prezentai i imagini)

Evapometru - Utilizat la masurarea evapotranspiratiei si a evaporarii C. Prezentai tabelar i reprezentai grafic variaia anual a evapotrnspiraiei reale i poteniale pentru o zon de cmpie n care valorile medii lunare sunt urmtoarele: Zona de campie ETR(m m) IAN 0 FEB 0 MAR 17 APR 52 MAI 95 IUN 125 IUL 64 AUG 42 SEP T 35 OCT 43 NOI 14 DEC Media anual a 0 487

Zona de deal si munte ETR(m m)

IAN

FEB

MAR

APR

MAI

IUN

IUL

AUG

SEP T 37

OCT

NOI

DEC

42

119

100

60

42

10

12

Medi a anual a 0 511

Zona de campie ETP(m m)

IAN

FEB

MAR

APR

MAI

IUN

IUL

AUG

SEPT

OCT

NOI

DEC

17

52

95

125

146

127

85

116

14

Medi a anual a 0 707

Zona de deal si munte ETP(m m)

IAN

FEB

MAR

APR

MAI

IUN

IUL

AUG

SEPT

OCT

NOI

DEC

42

92

119

133

117

75

39

10

Medi a anual a 0 636

Analizai i comentai modul de variaie al parametrului meteorologic n discuie separat pentru zona de cmpie, apoi pentru zona de munte i facei comparaie ntre cele dou.

Comparai valorile evapotranspiraiei poteniale cu valorile precipitaiilor prin reprezentare grafic i pe baza comparaiei caracterizai bilanul hidrologic al zonelor respective

5. VNTUL

A. Definii vntul i precizai importana lui. n meteorologie, prin vnt se nelege un fenomen fizic ce se manifest ca o circulaie dirijat de aer n atmosfera terestr. n meteorologie, prin vnt se nelege un fenomen fizic ce se manifest ca o circulaie dirijat de aer n atmosfera terestr. Ca importanta, el o are din punct de vedere ecologic, deoarece poate influenta zborul unor anumite specii, factor ca inprestierii semintelor, producerea a tot felul de dune de nisip sau prafuri,influenta zborului a diferitor specii de insecte, are rol in polenizare etc.

B. Cu ce aparate pot fi fcute msurtori legate de vnt? (prezentai i imagini)

ANEMOMETRU (ELECTRONIC(DIGITAL;)

ANEMOMETRU INDUSTRIAL

ANEMOMETRU CLASIC

C. Reprezentai grafic variaia frecvenei i vitezei vntului pe direcii, ntr-o zon n care valorile medii lunare sunt urmtoarele: Frecvena i viteza vntului pe direcii Vant Frecventa vantului (%) pe directii N NE E SE S 2.8 7 3.5 8.4

SV 0.8 3.1

NV Calm 12 15.9 46.5

Viteza vantului (m/s) pe directii N NE E SE 1.8 2.2 2

S 2 0.8

SV 2.2

V 4

NV 2.6

Analizai i comentai modul de variaie al parametrului meteorologic n discuie

6. Determinarea unor indici climatici i ecologici I. Gradul de continentalism poate fi apreciat pe baza amplitudinii termice anuale (A = cu diferena ntre valoarea temperaturii medii a lunii celei mai calde i valoarea temperaturii medii a lunii celei mai reci) n funcie de amplitudinea termic, climatele se pot clasifica astfel: a. climate maritime cu A<10oC b. climate moderate cu A cuprins ntre 10oC i 20oC c. climate continentale sau excesive, cu A>20oC

Determinai gradul de continentalism pentru cele dou zone din setul de date i stabilii astfel tipul de climat.

II. Indicele de ariditate de Martonne pune n eviden legtura ntre climat i sol, stabilind o relaie ntre temperatur i precipitaii: Ia = P/T+10 unde P sunt precipitaiile medii anuale iar T temperatura medie anual Dac Ia < 5, se instaleaz deerturile Ia n jurul valorii de 10 se instaleaz stepele aride Ia n jurul cifrei de 20 se instaleaz preeriile Ia > 30 este caracteristic zonelor cu vegetaie lemnoasa arbustiv i arborescent predominant Ia > 40 este caracteristic zonelor cu pduri Determinai pentru cele dou zone din setul de date tipul de vegetaie care se poate instala n funcie de valorile calculate ale indicilor de ariditate.

7. Influena condiiilor climatice asupra vegetaiei Stabilii n funcie de datele climatice primite, ce specii dintre cele ale cror fie ecologice leai primit se pot instala n cele dou zone i n ce interval - de limit, suboptim sau optim vor vegeta ele.