Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A
Regularizare Parau Hinta,la Govora, judet Valcea Cod documentatie: 104-01.C.S.2011
II - C A I E T E
DE
SARCINI
Partea II-a
A. Caiet sarcini terasamente B. Caiet sarcini gabioane C. Caiet sarcini zid de sprijin din beton
Pag. 1
Pag. 3
masuri de protectie a taluzelor. Executantul va fi raspunzator de devierea temporara a traficului ca si de toate masurile de siguranta necesare sau cerute de consultant. Art.2.10 . n timpul executiei lucrarilor executantul va asigura : degajarea punctelor de reper acoperite ; personal topo calificat si suficient pentru controale; masuri de securitate, semnalizare, deplasare sau evacuare a utilajelor pentru facilitatea masuratorilor. Art.2.11. Executantul va prezenta la solicitarea consultantului tehnologiile propuse la lucrarile de excavatii. Consultantul si rezerva dreptul de a cere schimbarea partiala sau chiar totala a conceptiei de excavare, executantul ramanand n continuare responsabil de aspectele care deriva din noua metodologie de lucru. Art.2.12. n cazul n care n timpul executiei lucrarilor, pe amplasament se descopera valori istorice, artistice sau stiintifice, executantul este obligat sa opreasca executia lucrarilor n zona respectiva si sa comunice consultantului, organelor de politie si comisiei monumentelor istorice descoperirea lor. Art.2.13. Executantul va raspunde de : excavatiile suplimentare n fundatia lucrarilor n cazul n care acestea depasesc dimensiunile din proiect. orice forma de accidentare a oamenilor, a utilajelor.
Legea privind protectia mediului nconjurator pentru amplasarea si exploatarea obiectivului; Normativ privind urmarirea comportarii n timp a constructiilor.
PROTECTII CU GABIOANE: ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411 / 11.12/2000 publicat in MONorme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si restrictiilor de circulatie n vederea executarii de lucrari n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului Norme generale de protectia muncii Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. Legea protectiei mediului
NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999 Legea nr. 137/1995 NORMATIVE TEHNICE C 56-85 NE 012-99, partea A aprobat de MLPAT cu Ord.nr. 59/N din 24 aug. 1999 STANDARDE STAS 438/1-89 SR 662/2002 de calitate.
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate.
Agregate naturale si piatra prelucrata pentru pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Apa pentru betoane si mortare.
Pag. 5
Sarma rotunda trefilata din otel, utilizata n scopuri generale. Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice. Agregate naturale grele pentru betoane si betoane cu lianti naturali. Incercari pe betoane. ncercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a nceputului de priza Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice de calitate. Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate. mpletituri din sarma. Plase cu ochiuri patrate. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22/1996)
BETOANE:
STAS-URI LA CARE FACE REFERINTA CAIETUL DE SARCINI SI SE RECOMANDA SA FIE N DOTAREA LABORATORULUI DE SANTIER
Nr. Indicativ Standard Titlul reglementarii crt. 0 1 2 Reglementari cu caracter general 1 STAS 10107/0-90 Calculul elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat 2 P 100 - 92 Normativ pt. proiectarea antiseismica Reglementari privind lucrarile de fundatii 3 NP 112-04 Normativ privind proiectarea si executarea fundatiilor directe Reglementari privind lucrarile de cofraje 4 C 11 - 74 Instructiuni privind folosirea n constr. a panourilor din placaj pt.cofraje
Publicata n : 3
B.C nr. 1-2/92 MOF 451 bis 27.05.2005 B.C nr. 4/75
Pag. 6
Normativ privind proiectarea si executarea cofrajelor glisante Reglementari privind lucrarile de betoane 6 C 16 - 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucr. de constr. si a instalatiilor aferente 7 P 59 - 86 Instructiuni tehnice pt. proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate 8 C 28 - 83 Instructiuni tehnice privind sudarea armaturilor din otel beton 9 C 130 - 78 Instructiuni tehnice pt. aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor 10 C 149 - 87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pt. elementele de beton si beton armat. 11 PE 713 - 90 Instructiuni tehnice departam.pt. executia si controlul betoanelor hidrotehnice 12 C 163 - 73
C 41 - 86
B.C nr.7/86 B.C nr. 6/86 B.C nr. 10/86 B.C nr. 7/83 B.C nr. 8/79 B.C nr. 5/87 RENEL I.S.P.H BPE nr.1/90
Instructiuni privind ncastrarea PVC la etansarea rosturilor n constr. hidrotehnice B.C nr.2/74 Reglementari privind verificarea calitatii si receptia lucr. de constr. si instalatii 0 1 2 3 13 C 56 - 02 Normativ pentru verificarea calitatii si B.C receptia lucrarilor de constructii nr.19-20/04 14 Legea 10/95 Legea privind calitatea n constructii Monitorul oficial 15 C 26 - 85 Normativ pentru ncercarea betonului prin B.C nr.8/85 si metode nedistructive BCnr.2/87 16 C 54 - 81 Instructiuni pentru ncercarea betonului cu B.C nr. 2/82 ajutorul carotelor 17 C 150 - 99 Normativ privind calitatea mbinarilor sudate B.C nr. 7/00 din otel Reglementari privind lucrarile de protectie a constr. n conditii de agresivitate 18 C 170 - 87 Instructiuni privind protectia elementelor din beton armat supraterane situate n medii B.C nr.7/88 agresive Standarde privind cimenturile 19 SR 3011/96 Cimenturi hidrotehnice si cimenturi rezistente la sulfati 20 SREN 196 - 7/95 Metode de ncercare a cimenturilor. Prelevare si pregatirea probelor 21 SREN 196 - 6/94 Metode de ncercare a cimenturilor. Determinarea finetei de macinare 22 SR 227 - 5/96 Cimenturi. ncercari fizice. Determinarea caldurii de hidratare. 23 SREN 196 - 1/95 Metode de ncercare a cimenturilor. Determinarea rezistentelor. 24 SREN 196 - 2/95 Metode de ncercare a cimenturilor. Analiza chimica.
Pag. 7
25
Metode de ncercare a cimenturilor. Determ.cantitativa a constituientilor. 26 SP 6 - 1995 Cimenturi hidrotehnice aditivate Standarde privind agregatele 27 STAS 1667 - 76 Agregate naturale grele 28 STAS 4606 - 80 Agregate naturale grele Standarde privind APA 29 STAS 790 - 84 Apa pentru betoane si mortare Standarde privind ADITIVI 30 STAS 8573 - 78 Aditiv impermeabilizator pt. mortare 31 STAS 8625 - 90 Aditiv plastifiant mixt pt. betoane Standarde privind BETOANELE 32 STAS 3349/2 - 83 Betoane de ciment. Stabilirea agresivitatii apei fata de betoanele constructiilor hidrotehnice 33 STAS 1759 - 88 ncercari pe betoane. Betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a nceputului de priza. ncercari pe betoane. Beton proaspat. Determinarea continutului de aer oclus. Tipare metalice pt. confectionarea epruvetelor ncercari pe betonul ntarit Determinarea densitatii si porozitatii betonului ntarit Verificarea impermeabilitatii la apa (P) Determinarea rezistentei la nghet - dezghet ( Gelivitate ) Determinarea modulului de elasticitate static la supresiune al betonului Beton pt. constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice de calitate ncercari pe betoane. Determinarea aderentei beton - armatura. Determinarea impermeabilitatii betonului Plase sudate Otel beton laminat la cald Criterii de performanta pt. armaturi BC nr. 11/97 Cod de practica pentru executia lucrarilor BC nr. 112din beton, beton armat si beton 113/99 precomprimat
34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47
STAS 5479 - 88 STAS 2320 - 88 STAS 1275 - 88 STAS 2414 - 91 STAS 3519 - 76 STAS 3518 - 89 STAS 5585 - 71 STAS 6102 - 86 STAS 5511 - 89 ISO 7031 STAS 438/3 - 98 STAS 438/1 - 89 ST 009 - 96 NE 012 - 99
Pag. 8
Se va acorda o atentie deosebita platformelor de lucru si circulatiei n aceasta zona. Latimea platformei de lucru trebuie sa asigure posibilitatea deplasarii utilajelor si a mijloacelor de transport. Distanta minima de la cea mai apropiata parte a mecanismelor la marginea platformei trebuie sa fie cel putin 1,50 m. Deserventul utilajului este obligat sa observe starea abatajului, iar n caz de pericol, de surpare sa ndeparteze utilajul din zona periculoasa. O atentie deosebita, trebuie acordata descarcarii cupei excavatorului n autovehicule, care se va face cu respectarea normelor referitoare la acest gen de operatii. Art.5.3.Executia decaparilor si a mprastierii umpluturilor, se realizeaza cu buldozerul . La aceste lucrari se vor respecta prevederile referitoare la acest gen de lucrari. Art.5.4. La executarea umpluturilor se vor respecta masurile cuprinse n norme privind acest tip de lucrari. Se interzice trecerea cu compactorul n apropierea santurilor n care se lucreaza. Art.5.5. La ncarcarea manuala si mecanica a diverselor materiale, precum si transportul acestora cu mijloace auto, se vor respecta prevederile din norme pentru aceste operatii. Art.5.6.Pentru situatii de viitura executantul va instala un sistem propriu de atentionare. n caz de pericol se vor evacua utilajele si personalul la cota neinundabila si accesibila, asigurand accesele si se vor proteja cu blocuri din beton din rezervele pentru viitura, zonele expuse la eroziuni. Art.5.7. Aceste masuri nu sunt limitative, executantul poate lua si alte masuri care sa evite accidentele tehnice sau cele ale personalului. Art.5.8. n timpul executiei lucrarilor, are obligatia de a lua toate masurile pentru evitarea oricarei accidentari a personalului. Art.5.9. Executantul are obligatia sa execute instructaje de protectia muncii, n care sa se insiste asupra aspectelor cu caracter de periculozitate.
Pag. 11
7. BREVIAR DE CALCUL
1.DIMENSIONARE HIDRAULICA Zona crt. Denumirea Hinta Q 5% (mc/s) 37.8 37,8 37,8 37,8 37,8 37,8 37,8 37,8 A (mp) 10.98 10,20 12,00 8,10 8,70 6,90 12,60 6.81 n 0.03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0.015 i% 0.9% 1.15% 0,6% 2,45% 2,00% 4,40% 0,50% 0.9% Vm (m/s) 3.44 3,71 3,15 4,66 4,34 5,47 3,00 5.56 Hapa (m) 1.83 1,70 2,00 1,35 1,45 1,15 2,10 1.14 Observatii Teren natural Teren natural Teren natural Teren natural Teren natural Teren natural Teren natural Radier din beton
LEGENDA:
A n i h vm - aria sectiunii udate la debitul de calcul - rugozitatea patului de albie - panta hidraulica - adancimea apei la debitul de calcul - viteza medie a apei la debitul de calcul
Dimensionarea hidraulica a albiei regularizate s-a determinat cu formula lui Chzy : Q ACRi C= 1/n R116 coeficientul lui Chzy n- rugozitatea dupa Manning i- conform profil longitudinal
Pag.11
Zona crt. 1
2. VERIFICAREA STABILITATII ALBIEI Denumirea Vm Vf Vo (m/s) (m/s) (m/s) Hinta 3.44 1.72 4.05
Dm (mm) 10
Vc (m/s) 1.97
Observatii Albie la limita stabilitatii. Se vor executa praguri de fund la capatul aval al protectiei de mal
LEGENDA:
vm - viteza medie a curentului vf - viteza de fund vo viteza de suprafata vc viteza critica pana la care nu se produc afuieri dm diametrul mediu ponderat al aluviunilor conform studiu geologic dmax diametrul celor mai mari particule ce reprezinta 5% din greutatea masei de aluviuni- conform studiu geologic hapa adancimea cursului de apa la Q 5% Determinarea vitezei critice pana la care nu se produc afuieri, s-a calculat cu formula lui I. Levi pentru pamanturi necoezive, comparandu-se cu valorile dupa Listvan conform Normativ PD-95-77: vc = 3,2gxdm x log (hapa/7dm) x (dmax/dm)1/7 > vf
Pag.11
3. VERIFICAREA STRUCTURILOR DIN GABIOANE Zon a crt 1 Denumirea G (t) H (m) Pa (t) Ph (t) Mo tm 1.27 Mr tm 4.89 Fs Ks Presiuni (t/m2) p Hinta 5.75 2.5 35 1.52 1.52 3.85 1.51 5.68 padm 40 Structura prezinta stabilitate Observatii
LEGENDA:
G- greutatea proprie a gabionului Pa- impingerea pamantului (presiunea activa) Ph- componenta orizontala a presiunii active H- inaltimea structurii de gabioane - unghiul de frecare interna a pamantului a= 1,9 t/mc- greutatea volumetrica a pamantului = 2,2 t/mc- greutatea volumetrica a gabionului Mo- momentul rasturnarii Mr- momentul rezistentei Fs - coeficientul de siguranta la rasturnare Ks coeficientul de siguranta la alunecare p- presiunea maxima pe fundatie padm presiunea admisibila Intocmit, Ing. Ioana Covrig Verificat, Ing. Dana Milea
Pag.13
Partea II-a
CUPRINS
1.Cap.1. Excavatii pentru lucrarile provizorii ale executantului 2.Cap.2. Cai de acces provizorii in zona lucrarilor 3.Cap.3. Excavatie in albia raului 4.Cap.4. Siguranta excavatiilor si protectia taluzelor 5.Cap.5. Terenul de fundare 6.Cap.6. Materiale de umplutura, surse, halde 7.Cap.7. Conditii de executie a umpluturilor compactate 8.Cap.8. Inspectii si incercari- controlul calitatii 9.Cap.9. Relevee topo-geologice,tolerante
de executie si graficul de executie prevazute prin proiectele de detaliu pe care executantul le va supune aprobarii , consultantului . Art 3.3. Utilaje folosite n mod curent sunt : 1. buldozer pentru decopertari, dislocari, strangeri in gramezi si de mic tonaj pentru nivelari, compactari de material in spatele constructiilor 2. excavatoare cu cupa de medie pentru excavatii peste nivelul apei 3. draglina pentru excavatii sub nivelul apei
Principalele caracteristici ale geotextilului sunt : - greutate 400g/m2 - grosime 4 mm - rezistenta la tractiune 6/15 KN/m ( long/ transversal ) - alungirea la rupere 110/70 % ( long/ transversal ) - coeficientul de permeabilitate 4x10 -3 kPa
efectua imediat dupa umectare. Zonele unde se vor executa aceste umpluturi si volumul acestora, se vor conveni n prealabil de catre executant cu consultantul si investitorul. Art.7.13. Calitatea umpluturilor realizate se determina pe probe prelevate de catre laborator, prin metode standardizate cu valori de control impuse dupa compactare, conform tabelului de mai jos : Nr. crt. 1 2 DETERMINAREA Greutatea volumetrica n stare uscata n umplutura dupa compactare d (kg/cm3) Umiditatea optima de compactare w % TIP MATERIAL -BALAST 1,85 1,95 2-7
Art. 7.14. Umiditatea maxima admisa a materialelor depuse va fi umiditatea de la limita de lucrabilitate. Art. 7.15. Executantul este obligat sa-si ia toate precautiile pentru a asigura o buna compactare a umpluturilor noi la contactul cu terenul de fundare. Art. 7.16. Calitatea umpluturilor realizate se determina pe probe prelevate de catre laborator, prin metode standardizate cu valori de control impuse determinate la maxim 500 mc . Art. 7.17. Utilajele de executie utilizate n mod curent sunt : - buldozer de 81-180 CP pentru decopertari si de mic tonaj pentru nivelari si compactari - compactor autovibrant lis Art .7.18. Executia umpluturilor este interzisa n urmatoarele situatii : - grosimi mai mari ale stratelor ; - umiditati necorespunzatoare ; - prezenta unui material necorespunzator
ndesare se vor efectua de un laborator atestat si se vor face pentru: -o serie de teste pentru fundatia unei dig -o data la 500 mc dar cel putin o data la o zona critica -acolo unde investitorul solicita aceasta verificare Fiecare verificare va fi compusa din minim 3 teste si va fi supusa avizului Investitorului. Art.8.3.Controlul dimensional se va efectua pe fiecare tronson de lucru si va consta din: - pichetarea axului, amprizei, sablonare a taluzelor, etc; - determinarea cotelor fiecarui strat de depunere dupa compactare; sablon pentru controlul pantei taluzelor;
Art. 9.6. Cotele coronamenului vor fi conform cu planurile de executie. Art. 9.7. Subprofilele si supraprofilele vor fi remediate de executant pe cheltuiala sa (material, manopera, carburant ). Art. 9.8. Protejarea umpluturilor trebuie efectuata n conditii satisfacatoare pana la receptionarea finala a lucrarilor care fac obiectul contractului. Portiunile fisurate, ravenate, alunecate vor fi refacute de executant pe cheltuiala sa. Verificat , Ing. Daniela Milea ntocmit , Ing. Ioana Covrig
B. CAIET DE SARCINI
pentru executarea lucrarilor din gabioane
CUPRINS
1.Cap.1. Generalitati 2.Cap.2. Executia lucrarilor de gabioanele 3.Cap.3. Materiale utilizate 4.Cap.4. Controlul calitatii lucrarilor 5.Cap.5. Organizarea controlului executiei si receptiei
CAP.1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini (CS) se va folosi pentru lucrari de protectie a malurilor cu gabioane si stabilizare a talvegului, in zonele critice mentionate in prezentul proiect. Caietul de sarcini se refera la executia protectiilor de mal din saltele din gabioane, a zidurilor de sprijin din gabioane si pragurilor de fund din gabioane. Amenajarile din gabioane constitue o structura cu urmatoarele caracteristici : - sunt structuri elastice; - capabile sa reziste n bune conditii la oricare tip de solicitare; - sunt structuri la care deformatia limitata nu este un defect, ci un factor functional, care confirma conlucrarea tuturor elementelor constructiei fara sa reduca rezistenta acesteia; - sunt structuri drenante; - armare rezistenta la toate solicitarile chiar si la tractiune.Gabioanele nu constitue un ansamblu de cutii suprapuse ci o structura omogena si monolita ale carei dimensiuni se stabilesc in functie de fortele la care este supusa - flexibilitaterespectiv capacitatea de absorbtie a unor solicitari neprevazute chiar localizate cu caracter extraordinar.Aceasta caracteristica se evidentiaza la toate elementele structurii care poate urmarii miscarile si tasarile fundatiei fara pericolul pierderii rezistentei. - economicitate-lucrarea poate fi executata in mediu uscat dar si in apa fara a necesita forta de munca specializata.Structura intra in functiune imediat ce cutiile sunt umplute si legate unele de altele . - durata lunga de exploatareeventuala deteriorare a plasei de sarma este foarte lenta . Gabioanele favorizeaza o stare naturala de echilibru in timp, superioara altor structuri. - caracter ecologic gabioanele sunt structuri a caror integrare in mediul natural este rapida.
b) verificarea elementelor geometrice si de rezistenta ale barelor folosite se vor consemna ntr-un proces verbal de lucrari ascunse c) tolerantele admisibile ale barelor: 68 3 mm 1020+3 -0.5 mm d) barele vor fi protejate mpotriva oricaror deformatii accidentale - montare carcase a) peretii carcaselor (cadrelor) din otel beton 16 se aduc pe santier unde se vor asambla dupa cum urmeaza: b) asamblarea prin sudura a carcaselor peretilor, capacelor si fundului Pentru a asigura indeformabilitatii, gabionului se ntareste cu cadre din otel beton 12- diafragme. montare plasa sudata n pozitie "deschisa". lansare carcase pe pozitie umplere cu piatra, partial manual , partial mecanizat prin aruncare ingrijita montare capac inclusiv legarea de carcasa nchidere plase si legarea capetelor suprapuse legarea ntre ele a gabioanelor alaturate, executate n modul descris mai sus inclusiv legarea acestora de salteaua de gabioane operatiile de legare se recomanda a fi realizate prin sudura, nsa daca se lucreaza n prezenta apei, atunci se admite legarea prin "coasere" cu sarma zincata la realizarea sudurilor se va studia si aplica prevederile indicativului C28-83, aprobate de catre ICCPDC cu decizia nr.46 din 28 iunie 1983: "Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton" Umplerea gabioanelor este facuta, de regula pe loc, prin aruncarea pietrei n cosurile de sarma care sunt dispuse alaturat si legate unele de altele cu sarma. Cand gabioanele sunt confectionate n afara amplasamentului lor definitiv, antreprenorul trebuie, nainte de nceperea executiei lucrarilor,sa supuna aprobarii reprezentantului beneficiarului mijloacele de ncarcare, transport, de ridicare si asezare pe amplasament a gabioanelor Gabioanele cutii se vor monta pe o saltea de gabioane cu grosimea de 0,3 m. Se vor respecta dimensiunile din proiectul de executie pentru a se realiza sectiunea dorita conform configuratiei terenului . Materialul pentru umplutura trebuie sa aiba rezistenta la comprimare si durabilitate, astfel ca sa reziste atat la ncarcare, cat si la efectele produse de apa si factorii climatici. Se va utiliza piatra de rau cu dimensiunea de 1,5-2 ori mai mare decat ochiurile plasei de sarma . Pietrele cu dimensiuni mai mici permit o umplere a gabioanelor mai buna si mai economica ceea ce asigura o adaptibilitate mai buna la deformatii . Umplerea se poate face manual sau mecanizat sau mixt.La asezarea manuala a pietrelor n gabion volumul spatiilor goale va fi minim, forma gabioanelor va ramana rectangulara, iar fetele vizibile sa para cat mai ordonate. La umplerea mecanizata se recomanda ca aruncarea sa fie ingrijita si intr-un ritm lent. Umplerea celulelor nvecinate trebuie facuta cu volume de material practice egale pentru stabilitatea constructiei. Gradul de umplere cu piatra a unui gabion se reflecta in porozitatea acestuia , care trebuie sa varieze intre 0,3-0,4 si n densitatea aparenta a umpluturii. Dupa umplerea cu piatra , cosurilor li se monteaza capacele .
Art.2.4. Pentru a ajunge la naltimea sau latimea proiectata a lucrarii , gabioanele individuale se aseaza unele peste altele.Dupa asezarea primului rand de gabioane n amplasament (cutii sau saltele) ,urmatorul se aseaza pe primul rand in zig-zag, astfel ca fetele (panourile) laterale sa nu fie n acelasi plan si marginile verticale ale cutiilor sa nu fie pe aceeasi linie. Pentru fixarea lor ,gabioanele se leaga intre ele cu sarma de lungimea muchiilor . Odata terminat un nivel de gabioane se va putea trece la realizarea urmatorului strat de gabioane s.a.m.d. Operatiile si modul lor de realizare se vor repeta pentru fiecare nivel de gabion n parte, mai putin ancorarea de fundatie a primului strat (asa cum rezulta din proiect ).
- cotele n profile trnsversale - cotele n profile longitudinale - calitatea executiei si materialelor utilizate. Art.5.5.Se admit tolerante de: 5 cm. la cote fundatii si cote umpluturi 5 cm. la latimi de banchete si elemente geometrice 5% la nclinarea taluzelor (valoarea absoluta), fara ca acestea sa prezinte proeminente sau goluri vizibile n zone de lucru n care se face punerea n opera n uscat si la pereurile de zidarie de piatra bruta. Art.5.6. Se va verifica daca sunt realizate urmatoarele: - dimensiunile din proiect la toate elementele - sa nu se observe surpari sau alunecari la taluze. Art.5.7.n cazul n care se constata neconcordante fata de proiect sau nu sunt respectate conditiile de calitate, lucrarile se refac urmand a fi supuse unei noi receptii. Art.5.8. Receptia definitiva se va face la un an de la data ultimei receptii intregrale. Art.5.9. Receptia definitiva se va face pe ntreaga lucrare si se verifica daca nu sau produs degradari daca lucrarea s-a comportat corespunzator si daca s-au executat remedierile prevazute la ultima receptie. Art.5.10. ntretinerea lucrarilor n interval de un an pana la receptia definitiva se va face de catre executant la semnalarile beneficiarului.
CUPRINS
1.Cap.1. Generalitati 2.Cap.2. Descrierea operatiunilor 3.Cap.3. Materiale utilizate 4.Cap.4. Verificarea calitatii
CAP.1. GENERALITATI
a) b) c) d) e) Executia zidurilor de sprijin din beton monolit comporta urmatoarele operatiuni: Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturilor; Executia fundatiei; Executia elevatiei; Executia drenurilor din spatele zidului: Executia fatadelor din zidarie din piatra.
La nceperea turnrii betonului n cofraje se verific: dimensiunile n plan i cotele de nivel ale spturilor; executarea corect a cofrajelor; corespondena cotelor cofrajelor cu cotele indicate de proiect; verticalitatea cofrajelor i existena msurilor pentru meninerea formei lor i asigurarea etaneitii; asigurarea utilajului de compactare a betonului; starea de curenie a cofrajelor i arturilor, eventual curarea lor atunci cnd este cazul. Pentru evitarea apariiei unor solicitri interne datorit contraciei i degajrilor de cldur se recomand folosirea betoanelor cu agregate cu Dmax. ct mai mare posibil i asigurarea unui control riguros al raportului A/C prevzut n reeta de beton, lucrabilitatea betonului stabilindu-se funcie de mijlocul de transport adoptat. Decofrarea este operatia de desfacere a cofrajelor n care s-a realizat zidaria dupa ce acesta s-a ntarit suficient pentru ca sa-si pastreze forma geometrica ceruta. Timpul minim de decofrare este functie de tipul cimentului folosit la fabricarea betonului si functie de temperatura mediului. Faza de decofrare urmeaza n mod firesc succesiunea inversa a operatiunilor de cofrare. Ea se va face cu atentie, astfel ncat muchiile si fetele sa nu se deterioreze, iar eventualele defecte ale betonului se vor remedia. Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului Tipul cimentului +5C +10C +15C M30, Hz35, SRA35 3 2 1 Pa35 2 2 1 P40 2 1 1 Art. 2.6. Executia drenului din spatele zidului Pentru protejarea zidului mpotriva infiltratiilor de apa se realizeaza n spatele zidului un dren colector pentru apa care se descarca prin barbacanele zidului. Drenul propriuzis care se realizeaza din pietris sau balast conform detaliilor din proiectul de executie (zidarie de piatra de rau negeliva). La partea superioara a drenului se acopera cu pamant 50cm grosime pentru impermeabilitatea partii superioare. Se va executa si racordarea zidului cu terasamentul si finisarea taluzurilor. La terminarea fiecarei faze se vor ntocmi actele de atestare a realizarii lucrarilor conform programului de control al calitatii.
Piatra pentru zidarie va fi piatra de rau negeliva avand 70-300 mm. Piatra trebuie sa fie curata, fara pamant si nefisurata. Cofrajele sunt de inventar, executate industrializat si trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute n proiect; sa fie etanse pentru a nu pierde laptele de ciment; sa fie stabile si rezistente sub actiunea ncarcarilor care apar n timpul procesului de betonare; sa fie prevazute cu piese de asamblare; sa fie unse pe fetele care vin n contact cu betonul; sa permita la decofrare o preluare treptata a ncarcarii de catre elementele executate. Bolovanii pentru executarea betonului ciclopian trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: dimensiunile nu trebuie sa depaseasca 1/6 din cea mai mica dimensiune a elementului de constructie; raportul dintre dimensiunile maxime si minime nu trebuie sa depaseasca 2,5; roca din care provin sa nu fie geliva; nainte de a fi introdusi n beton trebuie sa fie curatati si spalati. Betoane: Betonul ciclopian se foloseste la fundatiile zidurilor masive de beton care nu sunt supuse la solicitari importante si nu sunt supuse la actiunea mediilor agresive; proportia de bolovani va fi de maxim 30% din volumul sectiunii n cazul betonului de clasa pana la C6/7,5.; executia betonului ciclopian trebuie sa respecte prevederile din NE01299; Betonul simplu calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant n funcie de condiiile de lucru i de sarcinile la care se supun. Mrcile minime de betoane se stabilesc conform Normativului C140/86i STAS 1275/88; Mortarul de ciment calitatea mortarelor utilizate se va stabili de proiectant n functie de conditiile de lucru si de sarcinile la care se supun. Marca minima va fi M100 si se stabileste conform Normativului NE012-99 si STAS 1275/88. Mortarul de ciment va contine nisip fractiunea 0-3 mm si va fi in proportie de cca. 0,32 mc la 1 mc de zidarie pusa in opera.
Alcatuirea elementelor se sustinere si sprijinire; ncheierea corecta a elementelor cofrajelor; Dimensiunile interioare ale cofrajelor.
Art. 4.3.Betonarea fundatiei si elevatiei Se fac verificari atat la betonul proaspat cat si la cel ntarit: Realizarea vibrarii betonului; Temperatura betonului proaspat, care la punerea n opera trebuie sa fie mai mare de +5C; Calitatea betonului prin recoltari de probe; Lucrabilitatea betonului; Se ia cate o proba tip de beton pe fiecare schimb; Calitatea betonului pus n lucrare se va aprecia tinand cont de concluziile analizei efectuate asupra rezultatelor ncercarii probelor de verificare a clasei si a interpretarii rezultatelor ncercarilor nedistructive sau pe carote; Se va urmarii si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura sau calitatea cimentului. Art. 4.4.Decofrarea zidului Se verifica: Aspectul elementelor decofrate; Dimensiunile zidului; Calitatea materialelor. Art. 4.5.Drenul din spatele zidului Se verifica: Functionalitatea lui si a barbacanelor; Dimensiunile drenului; Calitatea materialelor. Toate aceste verificari se fac conform Normativului NE012-99;ncheindu-se proces verbal de lucrari ascunse, proces verbal de receptie calitativa ntre contractor si inginer.