IMUNOLOGIE

Este domeniul stiintelor medicale, care se ocupa cu studiul componentelor domeniului medical si cu mecanismele de realizare a surselor. Sistemul Imunitar (S.I)=reprez un ansamblu de organe, celule si molecule reunite intr-o retea de interactiuni complexe, cu rol in asigurarea integritatii si individualitatii structurale a organismului. Un prim efect al functionarii S.I este recunoasterea si diferentierea structurilor proprii organisme denum Structuri SELF, de cele straine lui= Non-Self. Reactia normala a S.I urmareste neutralizarea si indepartarea structurii N-S in ved mentinerii intacte a homeostazei organismului. SELF= reprez totalitatea moleculelor solubile/structurale existente in celulele unui organism al unui animal, molecule care pot fi considerate in raport cu S.I al individului respectiv drept structuri proprii asupra carora in conditii normale S.I nu reactioneaza. Non-Self=e termenul care reprez generic o structura straina in raport cu S.I si deoarece structurile NS se abat de la modelul informational propriu organismului , S.I raspunzand prin mecanisme specifice de aparare. Celulele si moleculele S.I sunt distribuite in toate organele, dar in unele structuri au o densiate mult mai mare decate cea medie, organele si tesuturile cu dens crescute de celule cu fct imunitare= organe si respectiv tesuturi limfoide. Ele sunt entitati anatomice distincte si pot reprez sediul de diferentiere si de maturizare functionala a celulelor imunitare sau pot reprez sediul de desfasurare efectiva a raspunsului imun. Reactiile imunitare se pot desfasura prin interventia a unor factori celulari si factori moleculari (umorale). Factori celulari=sunt reprez de celule care poarta pe suprafata lor molecule cu rol receptor, capabile sa recunoasca si sa reactioneze cu structurile N-S. Celulele S.I indeplinesc fct multiple: a) fct fagocitara (granulocite si macrofagele); b) fct citotoxicocitolitice (macrofagele, limfocitele, celulele K si celulele NK); c) fct secretorii (macrofagele si limfocitele). O parte din limfocitele implicate in rasp imun devin cel de memorie (cel cu viata lunga), capabile sa initieze mecanisme de rasp rapid la recontractul cu N-S care le-a generat existenta, aceasta fiind CELULA STEM. Factorii moleculari=sunt molecule sintetizate in mare parte de catre cel cu fct imune si ele pot fi grupate in 2 categorii: a) moleculele anticorpi de tip imunoglobulii; b) moleculele nespecifice care alc marea familie a citochinului. Circulatia celulara si moleculara a S.I prin reteaua vasculara si limfatica asigura supravegherea permanenta a organismului si indepartarea structurii N-S.

Organe limfoide centrale: timus si bursa Fabricius (maduva osoasa); secundare: splina, ganglioni, tesuturi limfoide;

Celule: - fagocitoza, - citotoxica-citostatica, - reglatoare ; Molecule: imunoglobuline(Ig)(anticorpi), citochine.

Mecanismul de rasp imun este un proces fiziologic adaptativ, in care reactiile au o orientare specifica fata de N-S. In timpul rasp imun se selectioneaza si se activeaza numai anumite pop celulare, respectiv acelea care au recunoscut N-S. Restul celulelor raman in repaus fiind disponibile pt alte interventii. In realizarea r.i coopereaza un nr limitat de celule si molecule in fct de preponderenta celulare/moleculare in 2 categorii: a) r.i mediat celular b) r.i mediat molecular a) se caracterizeaza prin act directa a cel cu fct imune asupra struct N-S. Atacul se realiz de cele mai multe ori prin contact direct si sunt vizate cel organismului infectat de microbi/cel modificate tumoral. b) R.i.m.molecular se caract prin interventia moleculelor anticorpi, care patrund in circulatie se raspandesc in tot organismul si neutralizeaza toxinele elaborate de microbi/sensibilizeaza bact in ved realiz mecanismelor de fagocitoza/citotoxicitate imuna. In realitate o separare intre cele 2 tipuri de r.i este arbitrarea, deoarece exista o conditionare reciproca intre mecanismele celulare si moleculare. Formula ideala pt exprimarea tipului de r.i fiind r.i predominant celular/molecular.

IMUNITATEA NATURALA /NESPECIFICA

Reprez capacitatea innascuta a unui organism de a se opune unei agresiuni microbiene. Aceasta capacitate nu este conditionata de un contact anterior cu un agent microbian, fiind o stare nativa caracteristica omului /tuturor indivizilor unei specii de animale. Prin aceasta stare la contactul agentului microbian cu organism uman declansarea unui proces infectios este stopata prin mecanisme care se opun patrunderii supravietuirii si multiplicarii microbului. Aceste intervin prin: a) o linie de aparare la suprafata, b) o linie de aparare la profunzime; a) este constituita la randul ei din bariere mecanice, chimice, biologice, strans integrate functional a.i act lor sa fie combinata. Ex de bariere: - mecanici: pielea si mucoasa - chimici:acizi grasi secretati de glandele sebacee si sudoripare, care scad pH-ul local. acidul clorhidric din sucul gastric, lizozomii=molecule prezente in mod normal in secretii si excretii(saliva, lacrimile, laptele);

biologice: reprez de flora microbiena comensala existenta la nivelul pielii/a unor mucoase si care actioneaza altagonic fata de microbii patogeni mentinand un echilibru local.

Linia de protectie este fundamentata de reactii declansate de prezenta agentului microbian la nivelul tesutului conjuctiv, cele mai importante reactii: fagocitoza si limfocitoza.

IMUNITATEA DOBANDITA /SPECIFICA

care este o stare de rezistenta antimmicrobiana cu un caracter individual conditionata de contactul interior al organismului animal cu microbul. Aceasta stare poate fi diferentiata in fct de origine si de modul de instalare. Ea se poate instala printr-o modalitate naturala/prin mod artificial. Ambele tipuri de imunitate, pot fi dobandite in mod activ (prin r.i propriu la stilul microbian )/in mod pasiv prin transfer de anticorpi exogeni.

IMUNITATEA
-

DOBANDITA NATURAL IN MOD ACTIV

ea se instaleaza la animale trecute prin boala; durata acestei stari de imunitate este variabila si este conditionata de natura care a cauzat boala si de o serie de particularitati individuale. Aceasta stare poate dura luni, ani/sau chiar toata viata. Ca mecanism acest tip de i este conditionata de faptul ca organismul animal, a dobandit o memorie imunologica si la recontactul cu acelasi microb va actiona rapid eficient blocand infectia.

IMUNITATEA DOBANDITA NAT IN MOD PASIV

este rezultatul transmiterii transplancentare de anticorpi de la mama la fat, dar si rezultatul transmiterii de anticorpi prin colstru de la mama la fat. Acest transfer asigura fatului o protectie impotriva bolilor infectioase, pt care organismul mamei este imun.

IMUNITATEA DOB ARTIFICIAL IN MOD ACTIV

se realiz prin interventia omului, respectiv prin inocularea unui produs biologic num vaccin, care contine o mica cant de corpi microbieni inactivati, care vor declansa un r.i finalizat prin sinteza de anticorpi specifici.

IMUNITATEA POSTVACCINALA
se instaleaza m lent (2-3 sapt) si dureaza un interval de timp variat dependent de tipul vaccinului utilizat, deoarece instalarea este........... acest tip de imunizare e utilizat in scop profilactic, in scopul evitarii unei infectii.

IMUNITATEA DOB IN MOD ARTIFICIALIN MOD PASIV

consta in administrarea unor preparate biologice=seruri imune, care contin anticorpi sintetizati de catre un alt organism (anticorpi exogeni). Procedeul se num serumizare, I se instaleaza foarte rapid (1-2h), dar durata este de aprox 30 de zile. Serumizarea se realiz in scop profilactic, pt a preveni o infectie intr-un focar de boala/in scop terapeutic.