Euro este moneda unic adoptat (pn n acest moment) de 17 state membre ale Uniunii Europene care, mpreun,

formeaz zona euro. Introducerea monedei euro n 1999 a reprezentat un pas important pentru integrarea european. n momentul lansrii, la 1 ianuarie 1999, euro a devenit noua moned oficial a 11 state membre, nlocuind, n dou etape, vechile monede naionale precum marca german i francul francez. La nceput, euro a fost introdus ca moned virtual pentru efectuarea de operaiuni de plat care nu implicau bancnote i monede, precum i n scopuri contabile, n timp ce vechile monede, considerate subuniti ale euro, continuau s fie folosite pentru efectuarea de pli n numerar. Ulterior, la 1 ianuarie 2002, euro a fost introdus sub form de bancnote i monede. Euro nu este moneda tuturor statelor membre. Dou ri (Danemarca i Regatul Unit) au optat pentru clauza de neparticipare prevzut n Tratat, iar restul (majoritatea noilor state membre i Suedia) nu au ndeplinit criteriile stabilite n vederea adoptrii monedei unice. n momentul n care le vor ndeplini, monedele lor naionale vor fi nlocuite de euro BELGIA, GERMANIA, IRLANDA, SPANIA, FRANA, ITALIA, LUXEMBURG, RILE DE JOS, AUSTRIA, PORTUGALIA I FINLANDA 2001 GRECIA 2002 INTRODUCEREA BANCNOTELOR I MONEDELOR EURO 2007 SLOVENIA 2008 CIPRU, MALTA 2009 Slovacia 2011 Estonia 1999 Cine administreaza Odat cu apariia monedei euro, responsabilitatea politicii monetare a revenit Bncii Centrale Europene (BCE), entitate independent creat n acest scop, i bncilor naionale ale statelor membre care au adoptat euro. mpreun, acestea formeaz Eurosistemul. Politica fiscal (impozitarea i cheltuielile) rmne atribuia guvernelor naionale dei acestea pot adera la reguli comune privind finanele publice, cunoscute sub denumirea de Pact de Stabilitate i Cretere. De asemenea, guvernele naionale i menin competenele n domeniul politicilor structurale (ocuparea forei de munc, pensiile i piaa capitalurilor), dar accept s le coordoneze n scopul realizrii obiectivelor globale de stabilitate, cretere i creare de noi locuri de munc. Cine folosete moneda euro? Euro este moneda a 330 milioane de persoane care locuiesc n cele 17 ri din zona euro. De asemenea, este folosit, fie ca mijloc legal de plat, fie din motive practice, de o serie de alte ri, cum ar fi statele vecine sau fostele colonii. De aceea, nu este surprinztor c moneda euro a devenit rapid a doua moned internaional, ca importan, dup dolar, iar n unele privine (de exemplu, numerarul aflat n circulaie) chiar a depit moneda american. Pe lng faptul c faciliteaz cltoriile, o moned unic este un element pozitiv i din punct de vedere economic i politic. Cadrul n care este administrat euro face din moneda european o moned stabil, cu un nivel sczut al inflaiei i cu rate ale dobnzilor reduse, contribuind la soliditatea finanelor publice. De asemenea, moneda unic este un complement logic al pieei unice, a crei eficien crete. Folosirea unei monede unice mrete transparena preurilor, elimin costurile de schimb monetar, pune n micare mecanismele economiei europene, faciliteaz comerul internaional i consolideaz poziia UE pe scena internaional.

Dimensiunea i fora zonei euro ofer o mai bun protecie mpotriva ocurilor economice externe, precum creterile neprevzute ale preului petrolului sau turbulenele de pe piaa valutar. Moneda euro Realizarea monedei euro a necesitat ani de planuri i pregtiri pentru a se gsi un echilibru ntre aspectul estetic, dimensiunile practice i elementele de securitate. Din acest proces au rezultat cele apte bancnote i opt monede care au fost puse n circulaie n ianuarie 2002. Bancnotele au acelai desen n toate rile din zona euro. Monedele au un desen comun pe o fa i un desen specific fiecrui stat pe cealalt. Banca Central European (BCE) are dreptul exclusiv de a autoriza emisia de bancnote euro de ctre bncile naionale ale rilor din zona euro. Responsabilitatea privind producerea i punerea lor n circulaie revine bncilor naionale . Volumul de monede emise de ctre statele membre din zona euro este aprobat anual de ctre BCE, iar monetriile naionale sunt nsrcinate cu producerea acestora. Ca toate monedele, euro are un nume i un simbol: Numele euro a fost ales de ctre Consiliul European reunit la Madrid, n 1995, n cadrul pregtirilor pentru moneda unic. Simbolul monedei euro a fost inspirat de litera greceasc epsilon (). Totodat, este i prima liter a cuvntului Europa scris n alfabetul latin, iar cele dou linii paralele care l strbat simbolizeaz stabilitatea. Pentru alegerea simbolului monedei euro, Comisia European a organizat un concurs intern . Au fost luate n considerare aproximativ 30 de schie dintre care zece au fost supuse evalurii publicului iar desenul final a fost ales, n 1995, dintre cele dou propuneri ajunse n final, de preedintele Comisiei Europene de atunci, Jacques Santer, i de comisarul european Yves Thibault de Silguy . Diferite forme i dimensiuni Diferitele forme, culorile contrastante i elementele n relief ajut populaia inclusiv persoanele cu deficiene de vedere s recunoasc diversele tipuri de bancnote euro. Exist bancnote de 5, 10, 20, 50, 100, 200 i 500 de euro. Acestea includ o serie de elemente de securitate precum filigranul, firul de siguran i folia cu hologram, care au scopul de a preveni falsificarea i de a ajuta la recunoaterea bancnotelor autentice. De asemenea, au fost elaborate specificaii tehnice avansate pentru monedele euro n aa fel nct s fie extrem de greu de reprodus prin mijloace ilegale, n special monedele de 1 i 2 euro. Cele opt tipuri de monede variaz ca dimensiune, culoare i grosime n funcie de valoare, respectiv 1, 2, 5, 10, 20 i 50 de ceni, 1 euro i 2 euro. n interiorul zonei euro, moneda unic, euro, reprezint mijlocul prin care guvernele, ntreprinderile i persoanele fizice efectueaz i ncaseaz pli pentru bunuri i servicii. Ea este folosit, de asemenea, pentru a stoca i crea bogie pentru viitor sub forma economiilor i a investiiilor. Dimensiunile, stabilitatea i puterea economiei zonei euro a doua ca mrime pe plan mondial dup Statele Unite contribuie la creterea atractivitii monedei unice i n afara frontierelor zonei euro. Sectoarele publice i private din ri tere primesc i folosesc moneda euro n scopuri diverse, inclusiv ca moned de schimb i de rezerv. Din acest motiv, n prezent, euro este a doua moned internaional ca importan dup dolarul american.

Utilizarea extins a monedei euro n sistemul monetar i financiar internaional demonstreaz importana acesteia pe scena mondial: Moneda euro este din ce n ce mai utilizat n cazul emisiunii de titluri de datorie public i titluri de datorie pentru ntreprinderi. La sfritul anului 2006, euro reprezenta aproximativ o treime din volumul total de datorii de pe piaa internaional, iar dolarul american 44%. Bncile mondiale acord mprumuturi semnificative denominate n euro n toat lumea. Euro ocup locul al doilea printre cele mai comercializate monede pe pieele de schimb valutar, fiind utilizat n aproximativ 40% din tranzaciile zilnice. Euro este folosit din ce n ce mai mult pentru facturare i plat n comerul internaional, nu numai ntre zona euro i ri tere ci chiar, la o scar mai mic, ntre ri tere. Alturi de dolarul american, euro este utilizat foarte mult ca o important moned de rezerv pentru urgenele monetare. La sfritul anului 2006, mai mult de un sfert din rezervele de valut extern existente la nivel mondial erau n euro, fa de 18% n 1999. rile n curs de dezvoltare se numr printre cele care i-au mrit cel mai mult rezervele n euro, de la 18% n 1999 la aproximativ 30% n 2006. Mai multe ri i gestioneaz monedele naionale prin corelarea acestora cu moneda euro luat ca moned de referin. Statutul monedei euro ca moned mondial, la care se adaug mrimea i puterea economic a zonei euro, determin din ce n ce mai mult organizaiile economice internaionale, precum FMI i G8, s considere economia zonei euro o entitate de sine stttoare. Acest lucru asigur Uniunii Europene o poziie mai puternic la nivel mondial.Pentru a beneficia de pe urma acestei poziii puternice i pentru a contribui efectiv la stabilitatea financiar internaional, zona euro se exprim din ce n ce mai des ca o singur voce n cadrul unor importante forumuri economice. Acesta este rezultatul strnsei coordonri dintre statele membre ale zonei euro, precum i al colaborrii dintre Banca Central European i Comisia European n timpul reuniunilor internaionale pe teme economice. O serie de ri i regiuni din afara Uniunii Europene sunt nc i mai strns legate de moneda euro. Datorit stabilitii sistemului monetar pe care se sprijin, euro a devenit o moned ancor extrem de atractiv pentru aceste ri, n special pentru cele care au ncheiat acorduri instituionale speciale cu UE, cum sunt acordurile comerciale prefereniale. Prin raportarea monedelor naionale la euro, aceste state aduc o mai mare siguran i stabilitate economiilor naionale. Moneda euro este folosit pe scar larg i n rile i regiunile aflate n vecintatea zonei euro, ca de exemplu n sud-estul Europei, n timp ce alte state Monaco, San Marino i Vatican folosesc moneda euro ca moned oficial n baza unor acorduri monetare specifice ncheiate cu UE, putnd emite propriile monede euro n anumite limite cantitative. PERSPECTIVE prim-ministrul Letoniei, Valdis Dombrovskis, averizeaza ca cetatenii sai nu se simt tentati de varianta euro si sunt perfect multumiti cu moneda lor, lats. El a declarat foarte sugestiv ca "acum cinci ani, cand nu izbucnise criza, toate lumea ardea de nerabdare sa intram in zona euro, dar nu eram pregatiti. Acum suntem pregatiti, dar nu mai e nimeni nerabdator". Trebuie retinut ca Letonia este una dintre tarile care si-a aplicat masuri drastice de austeritate, ca sa satisfaca toate criteriile impuse de zona euro, dar oamenii au ajuns sa se intebe daca, dupa atatea eforturi, au sanse sa iasa castigati sau risca sa fie pacaliti.Vecina ei, Estonia, isi pune exact aceeasi problema chiar acum, cand comisarul european pentru afaceri monetare, Olli Rehn, tocmai a declarat

ca sunt indeplinite toate conditiile si deci n-ar fi nicio opreliste in adoptarea noului sistem monetar.Bulgaria considera si ea ca a indeplinit riguros criteriile tratatului de la Maastricht, dar nu se grabeste sa adopte euro. Premierul Boiko Borisov a si declarat ca nu e normal sa abandoneze leva, pana nu vede cum se va incheia criza financiara din zona euro, mentionand ca nu vrea ca tara sa ajunga salvatoarea altor tari poate chiar mai bogate decat ea. Si in Polonia, opinia publica se pronunta in defavoarea adoptarii monedei comunitare, cata vreme in Europa domneste criza, care ii poate defavoriza pe unii si avantaja pe altii. Premierul Donald Tusk este de parere ca tara trebuie sa faca respectivul pas numai in momentul cand "zona euro va fi sigura pentru fiecare dintre membrii sai".Cea mai putin entuziasta este Republica Ceha. Actualul guvern, al carui mandat expira in 2014, a declarat fatis ca nu are curajul sa se lanseze intr-o asemenea miscare financiara. Premierul Ponta s-a pronunat in luna decembrie, intr-o maniera care tine mai mult de pozitie diplomatica decat de una economica: se va mentine ca obiectiv oficial data stabilita deja, 2015, insa trebuie sa acceptam faptul ca aceasta data este "posibila, dar nu probabila". Economistul-sef al ING Bank, Nicolae Chidesciuc, sustine ca Romania nu are nicio sansa sa adopte euro mai devreme de 2016, din cauza deficitului bugetar foarte mare si intarzierea adoptarii masurilor anticriza. Ce trebuie sa facem ca sa fim admisi 1.Pentru a intra in zona euro, Romania trebuie sa indeplineasca criteriile de convergenta nominala din Tratatul de la Maastricht. Acest tratat nu prevede un calendar strict pentru adoptarea euro, lasand asta la latitudinea fiecarei tari, in consultare cu Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana. Cert este insa ca Comisia Europeana nu va mai acorda nici o derogare permanenta in ceea ce priveste trecerea la moneda euro, asa cum s-a intamplat in cazul Marii Britanii si al Danemarcei. Altfel spus, dupa ce am intrat in Uniunea Europeana, vrem sau nu, trebuie sa facem si pasul urmator. Sa intram in eurozona. \Cel putin asta spun prevederile actuale. 2. Dupa ce aceste criterii vor fi fost indeplinite, cu doi ani inainte de intrarea propriu-zisa in zona euro, Romania va trebui sa participe la asa numitul ERM II, perioada in care leul nu va putea fluctua decat intr-o anumita marja. Cu alte cuvinte, participarea la acest mecanism presupune ca Romania trebuie sa demonstreze ca este capabila sa pastreze stabilitatea macroeconomica obtinuta anterior fara sa utilizeze cursul de schimb ca instrument de reglare macroeconomica. Si asta pentru ca, dupa ce va fi admisa, Romania va trebui sa renunte la leu, deci trebuie sa demonstreze ca se poate descurca si fara el. 3. Punctul sensibil al intrarii in zona euro este insa convergenta reala. Pentru ca ea arata de fapt nivelul de trai al romanilor, fata de cel al celor din zona euro, dincolo de niste cifre pe hartie, care pot insemna sau nu ceva concret. De aceea in Tratatul amintit mai sus se prevede ca numai tarile care dovedesc atingerea unei convergente durabile pot participa la etapa finala a Uniunii Economice si Monetare. 1. Ce putem castiga. Romanii vor avea beneficii in principal ca urmare a stabilitatii macroeconomice, precum si datorita unei pozitii internationale mai bune. Beneficiile vor rezulta din stabilitatea preturilor, accesul la o piata financiara mai larga si mai transparenta, sau eliminarea unor fluctuatii ale productiei care ar putea fi datorate politicilor economice diferite. Pentru anumite state (vezi cazul Greciei) stabilitatea preturilor si toate beneficiile rezultate din indeplinirea acestui obiectiv au

reprezentat o motivatie suficienta pentru participarea la zona euro. Stabilitatea preturilor conduce la reducerea dobanzilor, iar acest lucru prezinta inca un avantaj, atat pentru guvern, cat si pentru consumatori sau firme. In plus, romanii vor beneficia de eliminarea costurilor de tranzactie asociate schimbului valutar, reducerea costurilor administrative, reducerea costului capitalului, precum si eliminarea riscului generat de incertitudinea privind evolutia viitoare a cursurilor de schimb. Castigul publicului larg din eliminarea costurilor preschimbarii unei monede cu alta moneda este evident. 2. Ce putem pierde. Toate avantajele descrise mai sus pot deveni reale doar in anumite conditii. Teoria, dar si practica recenta arata ca statele participante intr-o uniune monetara pot avea avantaje nete, insa numai atunci cnd structurile lor economice sunt asemanatoare. Altfel, exista riscul ca unele dintre ele, insuficient pregatite, sa fie afectate negativ. Primul lucru care trebuie deci constientizat este ca adoptarea euro trebuie dorita, insa la momentul potrivit!Care este momentul potrivit pentru Romania? Economia romaneasca pierde in momentul intrarii in zona euro independenta politicii monetare si, implicit cursul de schimb. Atat timp cat in economia romaneasca nu vor fi create alte instrumente care sa preia functiile instrumentelor pierdute (stabilizatori fiscali automati eficienti, cicluri de afaceri sincronizate cu cele din zona euro, flexibilitatea pietei muncii, grad ridicat de integrare financiara s.a.) vom considera ca economia romaneasca este nepregatita si momentul este nepotrivit. Criza a demonstrat ca flexibilitatea unei economii este element-cheie in puzzel ul adoptarii euro.Un punct cheie in cadrul mecanismuui ERM II va fi stabilirea cursului de schimb de conversie intre leu si euro, cu impact semnificativ asupra evolutiei viitoare a economiei romanesti. Caci aderarea la zona euro la o rata prea mare de schimb ar afecta negativ procesul de crestere economica, in timp ce un curs de schimb pentru care moneda ar fi depreciata in raport cu euro ar putea genera inflatie. Cum stam in prezent Romania are capacitatea de a indeplini in viitorul apropiat criteriile nominale cerute de Eurozone. Trebuie sa reduca insa decalajele din economia reala. Studiile demonstreaza ca Romania are capacitate foarta redusa de ajustare a economiei nationale, ceea ce arata o predispozitie a economiei romanesti de a fi afectata de socuri asimetrice. Altfel spus, sanse mari ca romanii sa resimta mai degraba dezavantaje decat avantaje ale adoptarii euro: inflatie, somaj, dezechilibre ale balantei de plati cu riscurile aferente, etc. Toate studiile de specialitate arata ca Romania nu detine inca instrumente alternative de stabilizare la nivel macroeconomic. n ceea ce privete populaia, zona euro are una dintre cele mai mari economii dezvoltate din lume, cu 332 de milioane de ceteni n anul 2011, fa de Statele Unite i Japonia, care numr 312 milioane i, respectiv, 129 de milioane de ceteni.Referitor la ponderea n produsul intern brut (PIB) mondial, zona euro a fost cea de-a doua mare economie cu moned unic n anul 2011, cu un procent de 14,2%, dup Statele Unite, care au avut o pondere n PIB de 19,1%. Ponderea Japoniei a fost de 5,6%.Exporturile de bunuri i servicii ale zonei euro, calculate ca pondere n PIB, au fost semnificativ superioare n anul 2011 (24,7%), n raport cu cifrele pentru Statele Unite (13,9%) i Japonia (15,9%).