Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

Studiu de piata

- Piata ciocolatei -

Proiect realizat de : Oancea Andreea Ologeanu Adina-Florentina Schipor Georgiana-Oana Stan Marina Alexandra Grupa 1037

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

Cuprins

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

Despre ciocolata

Istoria ciocolatei a inceput o data cu descoperirea Americii, Cristofor Columb fiind primul european care a descoperit boabele de cacao. Acestea erau folosite de bastinasi ca moneda sau in prepararea unor bauturi delicioase. In 1765 a aparut prima fabrica de ciocolata. In secolul al XIX-lea, au avut loc doua mari revolutii in istoria ciocolatei: o companie engleza a produs prima ciocolata solida de mancat - ciocolata fondanta fina si matasoasa ; in anul 1876, elvetianul Daniel Peter a introdus laptele in ciocolata, creand un produs care si astazi aduce bucurie: ciocolata cu lapte. Mai apoi, spaniolii au adugat trestie de zahr i i-au mbogit aroma cu ajutorul vaniliei i scorioarei. In America, ciocolata a avut un mare succes si s-a dezvoltat foarte repede. In prezent, guvernul american ii recunoaste rolul, astfel incat ciocolata face parte din ratia soldatilor americani inca din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si este nelipsita din dieta astronautilor. In prezent, ciocolata este produsa in milioane de forme si sortimente: tablete de ciocolata, cu diverse arome, bomboane de ciocolata ,batoane de ciocolata si altele. Ciocolata conine peste 30 % grsimi, 15 % proteine, restul fiind diverse arome, conservani, lapte i ali compui, praful de cacao fiind aproximativ 30 %. Lecitina, o fosfolipid, este nelipsit cci uureaz alunecarea particulelor de cacao si micoreaz vscozitatea. Conine substane hrnitoare i vitamine, cum ar fi zincul, fierul, magneziul. Mai mult, n ciocolat se gsesc antioxidani asemntori celor din vinul rou, care previn atacul de cord. In plus,60 de grame de ciocolat conin cofein ct o can de cafea decofeinizat.

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

Aria pietei
Cercetarea pietei de ciocolata se va face la nivelul national, in interiorul teritoriului Romaniei, pe baza variatiei indicatoriilor economici ce caracterizeaza evolutia sa in anul 2012. n Romnia, ciocolata este vnduta peste tot n ar, dar o caracteristic a pieei locale este diferena Structura vanzarilor mare dintre consumul de ciocolat n mediul urban (79%) i n zonele rurale. in anul 2012 Explicaia pentru acest lucru este economica, si 21% anume, din cauza lipsei de reele comerciale care este Urban foarte puin dezvoltata n aceste regiuni. Acest lucru Rural la rndul su, afecteaz structura de vnzri care arat, 79% dup cum putei vedea n graficul alaturat, c volumul vnzrilor de ciocolat din 2012 este mult mai mare n mediul urban dect n zonele rurale. Acest lucru se datoreaz faptului c multe persoane care locuiesc n oraele mici sau sate, care sunt lng cele mai mari orae din Romnia, aleg s fac cumprturi n hipermarketuri i supermarketuri din aceste orae, deoarece este mult mai convenabil pentru ei si exist o mare varietate de produse pe care le pot alege. De altfel, studiul Nielsen arata ca un procent de 37,3% din cantitatea totala de ciocolata a fost comercializata in hipermarketuri si supermarketuri (mai ales consumatorii din Bucuresti si Muntenia), in timp ce cea mai mare cantitate, peste 60%, a fost comercializata in cadrul magazinelor alimentare, chioscuri, patiserii si cofetarii. In procesul de cumparare, importanta este locatia magazinului, cat de aproape este de casa, dar si politica de cele mai mici preturi. Pentru aceasta, magazinele isi stabilesc o strategie de aliniere a preturilor la concurenta. Procesul de cautare este influentat de rutina, de produsele competitive ca pret sau de marimea ofertei. O treime din potentialul de cumparatori este pierduta pentru ca nu gasesc produsul, o patrime refuza sa cumpere pentru ca nu pot decide, o cincime doar privesc. Clientii fideli sunt cei care determina profitabilitatea. Piata de ciocolata se imparte pe urmatoarele zone : Bucuresti, Banat si Crisana- Maramures (unde cererea produselor de ciocolata este mai ridicata), Moldova, Transilvania, Dobrogea, Muntenia (aici piata de ciocolata este mai restransa). Dupa cum putem observa, fruntasii in ceea ce priveste consumul de ciocolata sunt banatenii (88%), urmati de bucuresteni cu 82,3%. Locuitorii din Transilvania consuma intr-un numar cat mai retrans ciocolata (60%).

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

Structura pietei
Cele mai dezvoltate segmente ale pietei sunt cele reprezentate de tabletele de ciocolata, napolitanele si bomboanele de ciocolata. Aceste categorii, in special primele doua, au beneficiat de o traditie mai indelungata pe piata decat in cazul altor segmente. Daca in Bucuresti, Muntenia si Moldova un procent mai ridicat de persoane au mentionat marcile Mars si Snickers, in Banat creste ponderea celor care au mentionat spontan marca Primola, iar in Dobrogea un procent mai ridicat comparativ cu celelalte regiuni mentioneaza marca Poiana. Se observa ca o pondere semnificativ mai ridicata dintre repondentii din Oltenia de 27% . Femeile sunt cele care au mentionat intr-un procent semnificativ mai ridicat, comparativ cu barbatii, recunoasterea marcilor Milky Way, Heidi si Albeni. Produsele din ciocolata sunt destinate atat persoanelor fizice, de orice varsta, fie ca sunt femei sau barbati, indiferent de venituri, putand fi consumat dupa placerea fiecaruia, cat si intregii familii, folosindu-le in cea mai mare masura la plaja, pe strada, in excursie sau la picnic, la serviciu sau acasa, in fata televizorului. In medie, frecventa de consum pentru produsele din ciocolata este de doua-trei ori pe saptamana. Tabletele inregistreaza o frecventa sporita, de 2,6 ori pe saptamana, in timp ce napolitanele se consuma cel mai rar, de 1,7 ori pe saptamana.

Motivatia consumatorilor este urmatoarea : tabletele sunt considerate energizante si chiar un inlocuitor al cafelei, bomboanele de ciocolata sunt asociate mai degraba cu ocaziile de consum festive si foarte potrivite pentru a fi facute cadou sau a pentru a servi musafirii. Napolitanele cu ciocolata preambalate sunt asociate in cea mai mare masura cu consumul la plaja, pe strada, in excursie sau la picnic, la serviciu sau acasa, in fata televizorului.

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

In Romania, consumul mediu inregistrat in 2012 a fost de 1,9 kg de ciocolata/ cap de locuitor, ceea ce inseamna ca 88% din populatia tarii mananca ciocolata. Romanii raman conservatori si prefera ciocolata cu lapte in proportie de 84,8% din cazuri. La mare distanta in preferintele consumatorului roman se afla segmentul tabletelor de ciocolata alba, cu 7,4% din totalul vanzarilor. Ciocolata neagra are la cumparare o cota de 5,7%, in timp ce variantele mix (amestecate) au doar 1,1% din vanzari. Nu putem incheia fara sa amintim ca cei mai fideli cumparatori ai produselor din ciocolata sunt femeile. Sexul frumos reprezinta aproximativ 60% din totalul consumatorilor romani de ciocolata.

Criterii socio-demografice

Un studiu recent a aratat ca femeile au tendinta de a manca ciocolata mai mult, 79% 8% 12% din toate femei consuma ciocolata, in timp ce in 17% Copii randul barbatilor se inregistreaza un procent de 23% Adulti ( 18-24) 66%. Consumul de ciocolata este cel mai mare frecvent in randul persoanelor de 18-24 ani, Adulti ( 25-34) 19% 21% urmat de cele de 25-34 de ani. Cel mai mic procent este inregistrat in randul persoanelor n vrst (8%). Romanii consuma in medie trei tipuri de ciocolata, de doua-trei ori pe saptamana. Consumul mediu in Romania este estimat astfel la aproape 8 tablete (de 100 de grame) pe cap de locuitor, pe an. Venitul este un alt factor important n procesul de luare a deciziilor pentru consumatorii de dulciuri . Dei capacitatea de consum a produselor de ciocolata este aproximativ aceeasi atat in randul persoanelor cu venituri mari cat si printre cei cu venituri medii sau mici, s-a demonstrat c persoanele cu studii superioare vor avea tendina de a opta pentru branduri mai sofisticate care ofer produse de nalt calitate, deoarece acestea i pot permite s cumpere aceste produse. Ei prefera ciocolata neagra si cel mai probabil, s mnnce ciocolat ambalata mai aspectuos, n timp ce persoanele cu venituri mai mici opteaza pentru produse mai ieftine i aleg s mnnce mai ales ciocolata cu lapte.

Consumul de ciocolata in 2012-factorul social-

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

Criterii economice n ceea ce privete nivelul de educaie a consumatorilor, ciocolata este consumat de ctre ambele categorii: intelectuali i muncitori necalificai n principal din cauza proprietilor sale energizante, ceea ce face cel mai bun substitut pentru cafea. Cu toate acestea, o diferen poate fi vzut n rndul acestor categorii de consumatori, n calitate de absolveni de nivelurile de nvmnt superior sunt mai bine informai cu privire la ingredientele produselor din ciocolat i se concentreaza mai mult pentru sntatea lor. Ei vor alege produse cum ar fi ciocolata fara adaos de zahar, ciocolata organica sau ciocolata neagra, toate recunoscute pentru proprietatile lor sanatoase. Pe de alt parte, oamenii cu un nivel de educaie mai mic nu au astfel de criterii stricte i, n acelai timp, ei nu sunt atrasi de arome sofisticate sau exotice, cum ar fi chili, menta, lamaie, sau maripan, dar ei vor merge mai degrab pentru ciocolata mai ieftina i mai simpla. Criteriile psihografice Evidenta este strategia preturilor psihologice (ex. 990 lei, nu 1000 lei) care iti dau impresia ca platesti mai putin. innd cont de personalitatea, stilul de via, atitudini, interese i opinii ale romnilor consumatori de dulciuri, putem distinge urmtoarele categorii de consumatori: Consumatorii din segmentul super-premium Consumatori din segmentul premium Consumatorii segmentul mediu Consumatorii segmentul economic Segmentul super-premium este reprezentat de branduri precum Ferrrero Rocher, Merci i Lindt i este caracterizat ca segmentul "de lux". Consumatorii de ciocolat super-premium sunt n general tineri, locuiesc n cele mai mari orae ale rii, au venituri foarte mari i sunt absolveni de nivel de educaie superior.Ei sunt oameni de succes, ateni la imaginea lor, independent i individualist. Marca ar trebui s reflecte statutul lor social i, prin urmare, atunci cnd sunt la cumprturi se ndreapt spre cele mai scumpe produse, deoarece preul nu reprezint o problem pentru ei. Ei au o viaa social activa i le place sa se rasfete cu produse de inalta calitate. Brandurile care le atrag lor atenia sunt recunoscute pe plan internaional i transmit exclusivitate si rafinament. Segmentul premium este caracterizat prin preuri ridicate i un coninut ridicat de cacao. Principalii juctori din acest segment sunt Heidi (Supreme), Poiana Senzatii (Kraft), Milka i Anidor (Supreme). Se adreseaza persoanelor cu venituri mari i medii, absolveni de nivel de educaie ridicat. Consumatorii din acest segment sunt persoane orientate spre cariera, foarte responsabile, cu o via social activ. mplinirea profesional este foarte importanta pentru ei, pentru a putea s se bucure de un standard ridicat de viata. Ei vor marca pentru a reflecta succesul lor, alegnd de multe ori marci de prestigiu. Acest tip de consumatori este caracterizat prin independen i deschiderea la noi experiene, percep ciocolata ca recompensa pentru realizrile lor. Segmentul mediu poate fi caracterizat prin preuri rezonabile i cel mai mare numr de consumatori, cu produse de la Primola (Supreme), Kandia, Poiana (Kraft) care adresa persoanelor din mijloc clas. Aici putem include oameni foarte simpli ale cror prioriti sunt familiile si prietenii lor. Stabilitatea este cel mai important lucru pentru ei, fiind mulumii cu viaa lor i

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

aprecierea lucrurile mici. Bugetele limitate ii fac s aprecieze brandurile care ofera produse de calitate la un pre accesibil. Segmentul economic se distinge prin preuri mici i cel mai mic coninut de cacao de doar 10%, i este concepute pentru persoanele cu venituri mici, nivel sczut de educaie, n special din zonele rurale. Aici putem include produse cum ar fi Africana (Kraft), Laura (Kandia), i Novatini (Supreme). Cele mai multe dintre persoanele care aleg aceste produse sunt consumatori n vrst, conservatoare, care preuiesc valorile tradiionale, fiind sceptic cu privire la produsele inovatoare. Au grij la preul produselor, acestia au tendina de a alege produse ieftine, cu o calitate satisfctoare. Criterii comportamentale Avnd n vedere frecvena cu care este cumprat produsul, suma achiziionata, mrci i sortimente alese, locul de unde produsele au fost cumprate i motivul pentru care am cumparat, se pot face urmtoarele afirmaii. Statisticile arata ca romanii prefera in special tabletele de ciocolata, 66,5% din cota de piata fiind detinuta de aceste produse. Locul secund este dat de batoanele de ciocolata cu 12,8% din cota de piata, in timp ce napolitanele de ciocolata au o cota de numai 9%. Productia interna asigura 80% din volumul vinzarilor si 75% din valoarea acestora. In ceea ce Preferintele romanilor in priveste preferintele in functie de culoare, 90% dintre romani cumpara 2012 privind consumul de ciocolata clasica. In ultimul an insa ciocolata vinzarile de ciocolata alba au crescut cu doua procente, ajungind la 7% din 13% Tablete de 9% piata. ciocolata Cu lapte sau fara, neagra sau 65% 13% Batoane de amaruie, ciocolata intra tot mai des in ciocolata desertul romanilor. Desi spun ca o plac, romanii mananca foarte putina ciocolata, in special sub forma de tablete, consumul anual fiind de aproximativ 1,5 kg pe cap de locuitor, de aproape trei ori mai putin decat consumul inregistrat in Polonia sau Grecia, unde se consuma anual 4-5 kg de ciocolata, si de aproape 8 ori mai putin comparativ cu media consemnata in tara ciocolatei, Elvetia, unde se inregistreaza un consum anual de circa 12 kg. Motivul pentru care majoritatea consumatorilor opteaza pentru tabletele de ciocolat se datoreaz faptului c, n comparaie cu alte dulciuri, ele sunt considerate a fi energizante i adecvate dup un efort fizic sau mental, pentru a restabili nivelul de energie. Oamenii vor alege acest tip de produse ori de cte ori vor cauta un nlocuitor de cafea sau ori de cte ori vor dori s se recompenseze cu cea mai fina ciocolata. Pe de alt parte, ceea ce difereniaz pralinele de celelalte categorii este c ele sunt asociate cu ocazii speciale. Astfel, praline sunt considerate a fi potrivite pentru cadou. Cea mai puternica trasatura a batoanelor de ciocolata este capacitatea lor de a fi energizante. Prin urmare, consumatorii s aleag ori de cte ori doresc sa -si restabileasca nivelul de energie, principalul motiv pentru care aceast categorie de produse este mai puin populara n rndul persoanelor n vrst. De asemenea, din cauza uurinei lor de utilizare, oamenii le consuma ca gustare ori de cte ori au ocazia. Napolitanele sunt vzute ca un tip de dulciuri care scade foamea, persoanele le consuma ori de cte ori simt nevoia de a manca ceva.

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

n ceea ce privete dezbaterea veche dintre lapte si ciocolata neagra, consumatorii n vrst i cei cu veniturile mai mari au tendina de a prefera ciocolata neagra (16%), dar ciocolata cu lapte este n continuare alegerea preferata a 77% dintre consumatori. Cnd vine vorba de ciocolata cu diverse umpluturi, romanii prefera arome, cum ar fi alune, capsuni, caramel i cappuccino, n timp ce cel mai puin consumat este una cu aroma de lamaie.

Capacitatea pietei
Numrul de poteniali consumatori de produse din ciocolat la nivelul anului 2012 este reprezentat de 94% din totalul populaiei din Romnia (19 042 936), ceea ce reprezinta o crestere in valoare de 3% fata de anul 2011 pentru batoanele de ciocolata, o micsorare cu 1% pentru tabletele de ciocolata, respectiv o micsorare de 0,7% pentru praline. Referitor la volum, se remarca o potentiala crestere doar in cazul batoanelor de ciocolata(1%), in timp ce pentru praline si pentru tablete de ciocolata se remarca o scadere de 3,3%, respectiv 2%. Numrul de consumatori efectivi la nivelul anului 2012 a fost de aproximativ 17.3 milioane de consumatori. Din cauza numrului mare de consumatori, piaa efectiv este foarte mare, volumul tranzaciilor de ciocolata fiind estimat la aproximativ 235 de milioane de euro n 2012. Din punctul de vedere al brandurilor, s-a stabilit c, n 2009, cea mai vandut tablet de ciocolata, att valoric, ct si volumic, a fost ciocolata Poiana, marca a liderului Kraft Foods Romania. Lucrurile stau cu totul altfel la celelalte branduri, intre topul valoric si cel volumic existnd diferene vizibile. Astfel, cercetarea Nielsen a constatat c, volumic, poziia a doua in topul marcilor de ciocolat tablete este adjudecat de Laura, marca a Kandia Excelent, iar poziia a treia revine celor de la Supreme Chocolat, pentru brandul Primola. Urmatoarele ase pozitii sunt ocupate n ordine de Novatini (Supreme), Milka (Kraft), Kandia, Rom (Kandia Excelent), Heidi (Heidi Chocolats Suisse) si Kinder. Cele 10 branduri dau 91,4 din volumele desfacute pe lanul de retail modern. Valoric, top zece se prezinta astfel: Milka (Kraft), Poiana (Kraft), Primola (Supreme), Kandia, Laura (Supreme), Africana (Kraft), Novatini (Supreme), Heidi (Heidi Chocolats Suisse), Rom (Kandia) si Kinder. i din punct de vedere valoric contribuia marcilor din top zece este de 92,4% din totalul valorilor desfacute pe piaa de retail a ciocolatei, restul brandurilor, n majoritate din import, reuind vanzari de doar 7,6%. Dincolo de factorii economici precum creterea veniturilor sau investiiile in promovare, anotimpurile influeneaza vanzarile de ciocolata.

Dinamica pietei

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

Criza economica a ntrerupt traditia procesului de dezvoltare continua cu care a fost obisnuita. Cu toate acestea, n ansamblu, piata si-a continuat dezvoltarea ntr-un ritm usor mai lent n perioada 2010-2012. Volumul vnzarilor n anul 2012 - 250 de milioane de euro Volumul vnzarilor n anul 2010 - 200 de milioane de euro R = 25% Asadar, piata ciocolatei a manifestat o tendinta de usoara crestere, cu un ritm mediu de variatie a vnzarilor de 25% si o crestere anuala de 5%.

Conjunctura pietei PIB-ul n 2011 a fost de 131,327 milioane euro in timp ce n 2010 a nregistrat o valoare de 124.059 milioane EUR. Acest lucru nseamn c, creterea anual a fost de 2,5%, o valoare care calific acest indicator ca fiind favorabil, notat cu +1.(giving a grade of +1) un grad de +1. Produsele din ciocolat sunt produse B2B (Business to business) cu o producie industrial de 42500 de tone, mai mare dect n 2010, cnd producia industrial a fost de 38900. Acesta este un indicator foarte favorabil notat cu +2. Rata inflaiei s-a confruntat cu o perioad de cretere n anii 2009 i 2010, cu valori de 5,6% i respectiv 6,1%. Cu toate acestea, n 2011, rata inflaiei a nceput s scad, avnd o valoare de 5,8%. Aceste date s-au dovedit a fi nefavorabile pentru piaa de ciocolat , volumul de ciocolat a sczut, ceea ce inseamna ca oamenii au inceput sa fie mai ateni cum isi cheltuie banii . Putem asocia un grad de -1 privind rata inflaiei. Rata omajului n 2011 a fost de 7,2%, una dintre cele mai mari valoari din ultimii ani, un factor nefavorabil notat cu -1 Rata de schimb UE / euro La sfritul anului 2011 1 EUR = 4.2960 Ron, care determina un indicator favorabil notate cu +2 Cererea si oferta

Desi romnii spun ca le place ciocolata, consumul de ciocolata n Romnia a fost, anul trecut, 1,9 kilograme pe cap de locuitor, cantitate care se situeaza pe piata locala printre ultimele patru locuri din Uniunea Europeana. Aceasta se traduce n mai putin de 20 de tablete de ciocolata de 100 de grame consumate de catre un persoana ntr-un an ntreg, n timp ce n Elvetia, tara cu cel mai mare consum pe cap de locuitor, oamenii mannca echivalentul a 110 de tablete de ciocolata in fiecare an (11 kg / cap de locuitor). Numarul de consumatori potentiali se ridica la 18,2 milioane de persoane, n timp ce intensitatea cererii era 1,9 kg pe cap de locuitor. n 2012, volumul total de produse din ciocolata a fost de 37000 tone. Cu toate segmentele sale, piata ciocolatei este relativ consolidata, primii patru jucatori - Kraft Foods (Poiana, Milka, Africana), Supreme Group (Primola, Anidor, Novatini), Heidi si Nestl - n valoare totala de peste 80% din vnzari.

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

Kraft Foods Romnia Cu branduri precum Poiana, Milka, Africana, Toblerone si Smash, Kraft Foods este cel mai mare jucator pe piata ciocolatei, cu o cota de piata de 36%, iar vnzarile totale fiind de 133,9 milioane EUR n 2012. Compania este prezenta n Romnia din anul 1994, dupa ce a cumparat fabrica Poiana Brasov redenumita Kraft Jacobs Suschard. Kraft Foods Romnia este o companie care produce dulciuri, in special ciocolata; Poiana fiind cunoscuta de 98% dintre consumatorii romani si Milka este cea mai bine vanduta ciocolata n Romnia. Kandia Excelent Aceasta este a doua companie ca marime de pe piata ciocolatei cu o cota de piata de 27%, iar vnzarile totale de 55,900,000 EUR. Kandia Excelent include branduri, cum ar fi Kandia, Laura. Kandia marca de ciocolata exista numai din Noiembrie 2003 dar se pare ca a existat ntotdeauna, deoarece este identificat cu numele de fabrica de ciocolata vechi n Timisoara, cu o istorie datnd din 1890.

Ciocolata Supreme ndrazneste sa fie originala, atunci cnd vine vorba de a introduce un nou segment. Cu ambitii care depasesc granitele tarii compania a dorit sa impuna marci n toate segmente avnd Novatini, Primola si Anidor apoi promovandu-le in segmentul premium. Cu o cota de piata de 20%, si vnzarile totale de 39400000 EUR compania s-a situat pe locul al treilea n 2012.

Heidi Chocolats Suisse este primul producator strain care intra n piata romaneasca ncepand afacerea n 1994. Ciocolata premium poate fi gasita pe 14 piete internationale, si este rezultatul unei combina?ii de succes ntre lansarea de noi linii de produse, care disting brandul ca un inovator n produse, retete si campania sa de comunicare. Cota sa de piat a a fost de 15% iar vnzarile sale totale sunt de 35500000 euro plasand compania pe locul al patrulea. Preturi si tarife

Importurile si exporturile Importurile de ciocolata au crescut cu 16% n 2011, n timp ce exporturile au scazut n acelasi an. Romnia a importat n 2012, mai mult de 38 400 de tone de ciocolata, cu 16% mai mult dect n anul precedent, n timp ce exporturile au fost n aceeasi perioada de aproape cinci ori mai mici, respectiv, doar 8000 de tone de ciocolata.

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2013

Valoarea importurilor de ciocolata nregistrate n 2012 a fost de 111 milioane de euro, n timp ce n aceeasi perioada n 2010, valoarea importurilor au nsumat 97.5 milioane de aproape 33 de mii de tone de ciocolata furnizate de piata externa. Anul trecut, veniturile din exporturile de ciocolata au totalizat 30.1 milioane de euro pentru o cantitate de 8000 de tone, comparativ cu 25,5 milioane de euro n 2010, atunci cnd o cantitate mai mare a fost exportata de aproape 8500 de tone. Principalele 5 pie?e de import pentru produsele din ciocolata au fost: Austria, Elvetia, Germania, Belgia si Franta. Principalele cinci piete de export au fost: Slovenia, Serbia, Germania, Croa?ia ?i Turcia.