Frana

Frana, oficial Republica Francez este o ar situat n Europa de Vest (Frana metropolitan), care cuprinde i diverse insule i teritorii situate n alte pri ale planetei (Frana de peste mri). Dintre marile state europene, Frana este cel mai vechi stat constituit n jurul unui domeniu regal, iniial organizat n jurul regiunii le-de-Francea crei capital este Parisul. Frana este membr a Consiliului Europei, membr fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro i a Spaiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaiei Naiunilor Unite i unul din cei cinci membri permaneni ai Consiliului de securitate ONU. Face parte i din Uniunea Latin, Organizaia Internaional a Francofoniei i din G8. Din punct de vedere militar Frana este membr a NATO (din ale crui structuri militare s-a retras n 1968 pentru a reveni parial n 2002) i este una din cele apte ri deintoare n mod oficial ale bombei atomice. Este considerat una dintre marile puteri de dup cel de al Doilea Rzboi Mondial. Temelia actualului stat centralizat a fost pusa in epoca absolutismului. Din anul 1614, adunarea generala nu a mai fost convocata, iar dupa 1635 toate reuniunile consiliului din orase erau controlate de functionarii regelui. In data de 14 iulie 1789 a avut loc asedierea Bastiliei de catre multimea pariziana si a avut ca efect abolirea drepturilor feudale, adoptarea declaratiei privind drepturile omului, desfiintarea privilegiilor manastirilor, introducerea casatoriei civile si nationalizarea scolilor. Prima Republica s-a proclamat pe 22 septembrie 1972, la un an de la alegerea legislativului. In acea toamna au fost executati peste 1000 de regalisti si membri ai clerului. Atunci s-a produs o ruptura intre iacobinii radicali (reprezentati de Maximilien de Robespierre) si girondini (condusi de Georges Danton). Regele Ludovic al XVI-lea a fost executat, de asemenea, impreuna cu sotia sa, Maria Antoaneta. Dei marea parte a teritoriului francez (Frana metropolitan; n francez: la Mtropole, sau France mtropolitaine) se afl n vestul Europei, Frana este constituit i din teritorii aflate n America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul i sudul Oceanului Indian, nordul i sudul Oceanului Pacific, i Antarctica, aici ns suveranitatea este exercitat n Cadrul Tratatului Antarcticii. Frana metropolitan se ntinde de la Marea Mediteran la Canalul Mnecii i Marea Nordului i de la Munii Alpi i Rul Rin pn la Oceanul Atlantic. Datorit formei geometrice a teritoriului Franei continentale, ara este denumit colocvial ca Hexagonul . Se nvecineaz cu: Belgia,Luxemburg , Germania,Elveia , Italia , Monaco , Andora i Spania Frana are frontiere cu Brazilia , Surinam i o frontier nematerializat cu Antilele Olandeze n Insula Sfntul Martin. Frana posed o larg varietate de relief, de la cmpiile din nordul i vestul rii pn la lanurile muntoase din sud (Munii Pirinei) i sud-est (Munii Alpi), acetia din urm avnd cel mai nalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4.810 de metri). Mai exist regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Munii Vosgi, precum i largi bazine ale unor ruri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne i Sena. Clima n Frana variaz n funcie de regiune,n partea de nord a rii avnd vreme rece i umed la sud. Cultura francez este bogat, diversificat i veche, i reflect culturile sale regionale i influena numeroaselor valuri de imigraie de-a lungul timpului.Parisul, capitala sa, numit i Oraul Luminilor (n francez la Ville lumire), a fost de-a lungul timpului un important centru cultural, gzduind artiti de diverse origini, fiind actualmente oraul care adun cel mai mare numr de situri cu un caracter cultural din lume (muzee, palate, cldiri i altele). n plus, aceste situri sunt consacrate unei mari varieti de teme. Locul de natere al cartezianismului i al Secolului Luminilor, cultura francez a lsat motenire lumii limba diplomailor, o anumit concepie universal asupra omului (uneori considerat franco -centrist), numeroase realizri tehnice i medicale i o art de a tri ancestral. Locul de natere al cinematografiei i un susintor fervent al excepiei culturale, Frana a dezvoltat o industrie cinematografic de calitate, una dintre puinele industrii cinematografice europene ce pot rezista mainii hollywoodiene. Cultura francez este unul dintre principalele liante ale Organizaiei Internaionale a Francofoniei care reunete diversele ri care au afiniti culturale i care au fost puternic influenate, de -a lungul timpului, de cultura francez. Franta figureaza printre principalele economii, ocupand locul 3 pentru exportul de servicii si locul patru pentru exportul de bunuri; in ceea ce priveste investitiile straine directe (IDE), se situeaza pe locul patru ca tara de destinatie si pe locul trei ca tara de origine. Agricultura. Cu o productie estimata la aproximativ 64 miliarde euro, in 2005, Franta ocupa primul loc in privinta productiei agricole, la nivelul tarilor membre ale UE, detinand circa 23% din volumul total si fiind urmata de Germania si Italia, cu ponderi intre 15% si 16%.De asemenea, Franta este principalul producator

european, intr-o serie de sectoare agricole, respectiv: cereale, vin, productia animala- bovine si pasari.Sectorul agricol reprezinta 3% din PIB-ul Frantei, iar industria agricola si alimentara reprezinta 4.5% din PIB. Industria. In ultimii cincizeci de ani, o serie de ramuri industriale, precum industria aerospatiala, industria constructoare de masini, chimia, farmaceutica, construtiile feroviare si telecomunicatiile au cunoscut o puternica dezvoltare, detinand o parte tot mai importanta din industria franceza, in detrimentul unor ramuri industriale traditionale: industria metalurgica, industria usoara (textile-imbracaminte). Industria auto reprezentata de cei doi mai constructori francezi, Renault si grupul PSA (Peugeot-Citren), este in prezent industria manufacturiera cea mai importanta din Franta. Serviciile. Incepand din anul 1990, in Franta, productia de servicii a inregistrat o crestere medie superioara cresterii economice, fapt care a permis crearea de catre sectorul serviciilor comerciale, pe parcursul a 10 ani de zile, a unui numar de peste 1.300.000 de locuri de munca. Dintre cele trei componente ale serviciilor comerciale (servicii ale intreprinderilor, servicii destinate particularilor si serviciile imobiliare), sectorul serviciilor intreprinderilor a continuat sa fie cel mai dinamic (+5,7%) si datorita activitatilor legate de noile tehnologii, respectiv serviciile de telecomunicatii (+17,3%), serviciile informatice (+8,5%) si activitatile din cinematografie si video. Sectorul serviciilor destinate persoanelor fizice (hoteluri, restaurante, agentii de voiaj, etc) a cunoscut o crestere usoara (+1,5%), iar cel al serviciilor de promovare si gestiune imobiliara si-a continuat tendinta de declin. Comertul. Desi, valoarea schimburilor comerciale de bunuri si servicii precum si fluxurile de investitii au cunoscut n 2004 un nou recul, urmare a conjuncturii economice interne si internationale nefavorabile, Franta continua sa fie a patra putere economica mondiala. Comertul exterior francez a atins un vrf n anul 2000, urmat n anii urmatori de un fenomen de diminuare att a exporturilor si ntr-o masura mai importanta a importurilor, reflectnd astfel ncetinirea cresterii economice n Franta. Sigurul rezultat pozitiv n 2002 a fost nregistrarea unui excedent comercial, de circa 2,8 miliarde Euro, n conditii FOB-CIF conform datelor EUROSTAT, si la aproape 10 miliarde Euro, n conditii FOB-FOB conform datelor vamale franceze. Aceasta se nscrie ntr-un context de repliere mai accentuata n 2002 a importurilor (5,2% n conditii CIF si -3,5% n conditii FOB) fata de exporturi (-2,9%, conform datelor EUROSTAT si de -1,3% conform datelor vamale).Comertul exterior al Frantei se desfasoara n proportie majoritara (peste 7/10) cu Europa, iar n cadrul acestei regiuni Uniunea Europeana detine peste 85%. Comertul cu tarile continentului amercian, de sud si de nord, reprezinta numai circa 1/10 din schimburile totale ale Frantei (din acesta, peste 70% se realizeaza cu SUA). Comertul este excedentar cu Europa (mai putin zona Euro), cu America, Africa si Orientul Apropiat si Mijlociu, si deficitar cu celelate zone din care se detaseaza zona asiatica (n special datorita importurilor de titei). Resursele naturale si energetice. Productia nationala de energie primara a atins, in 2004, un nivel record de 133,6 milioane tep, triplandu-se comparativ cu anul 1973, datorita contributiei sectorului nuclear care reprezinta aproximativ 82% din total, fata de 7% in 1973. Franta ocupa locul 2 pe plan mondial, in productia de energie nucleara, dupa SUA, dar inaintea Japoniei si Germaniei. Consumul de energie primara s-a cifrat, in 2005, la 269 milioane tep, factura energetica reprezentand 1,58% din PIB.In privinta productiei de energie electrica, aceasta a crescut de la 182 TWh (1TWh = 1 miliard KWh ) in 1973, la 550 TWh in 2005. Centralele nucleare franceze asigura 76% din productia nationala de energie electrica si 46% din totalul electricitatii nucleare produsa in Europa. Rezervele naturale de hidrocarburi ale Frantei, sunt estimate la 12 ani de exploatare, in ritmul actual si la mai putin de 2 luni de consum national. Productia nationala de petrol reprezinta aproximativ 2% din consumul national, ceea ce face ca Franta sa fie un importator net de petrol si gaze maturale. Dezvoltarea tehnologica. Franta aloca 2,2% din PIB pentru cercetarea-dezvoltarea ( R&D), situandu-se pe pozitia a 4-a intre principalele tari membre OCDE, dupa Japonia, SUA si Germania. In acest sector activeaza aproximativ 310.000 persoane, din care 158.000 cercetatori. Activitatea de cercetare si dezvoltare din domeniul industrian este concentrata, in zonele: Ile-de-France, Rhne-Alpes, Province-Alpes-Cte dAzur, principalele sectoare fiind: automobile, farmacie, telecomunicatii, aeronautica si instrumente de precizie. In randul primelor zece tari care fac parte din clasamentul IDU sunt putine modificari fata de anul trecut. Franta a urcat pe locul 11 de pe 8, cu 0,884 . Profiturile celor mai importante 40 de companii din Franta au scazut in 2012 cu 28%, de la 73 la 53 miliarde euro, potrivit Les Echos. Pe primul loc ramane, indiscutabil, gigantul petrolier Total, cu profit de 10,69 miliarde euro, in scadere cu 13% fata de 2011.Pe pozitia a doua se afla banca BNP Paribas, prezenta si in Romania, cu un profit de 6,55 miliarde euro, in crestere cu 8% fata de 2011. Pe ultima treapta a podiumului se situeaza gigantul pharma Sanofi Aventis, cu un profit de aproape 5 miliarde euro, in scadere cu 13% fata de 2011. Numarul celor fara locuri de munca din Franta a atins un nivel record in luna martie, provocand si mai multe semne de intrebare asupra promisiunii Guvernului de a inversa tendinta somajului, pana la sfarsitul

anului.Astfel, numarul somerilor inregistrati a crescut cu 1,2 %, pana la 3.225.000 de persoane, aceasta fiind cea de-a 23-a luna consecutiva de crestere a somajului. Astfel, nivelul atins este cel mai inalt de la inregistrarea oficiala a somajului, adica din ianuarie 1996, a transmis ministrul francez al Muncii. Cifrele din luna martie au depasit recordul de 3.195.000 de someri, din ianuarie 1997.Noul record, o crestere anuala de 11,5 %, reprezinta o lovitura simbolica data presedintelui socialist Francois Hollande, a carui cota de simpatie a ajuns la cel mai scazut nivel al oricarui presedinte modern al Frantei, in ultimele luni. Pretul produselor de consum in Franta a crescut cu 0,4% in luna iunie, fata de aceeasi luna a anului anterior, atingand cel mai inalt nivel din 1990 pana in prezent, informeaza Le Point. Explozia preturilor s-a datorat cresterii preturilor la petrol si la alimente. Inflatia anuala in Franta a ajuns la nivelul de 3,3%, cel mai inalt nivel din 1991 pana in prezent, conform Institului francez de statistica.

Munteanu Oana Andreea Popa Andreea Madalina aXI-a C Colegiul National Garabet Ibraileanu, Iasi