Republica Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Stiinte Economice Catedra Finante si Banci

Evolutia Anuala a Comertului Exterior al Republicii Moldova si a Parametrilor Adiacenti

Elaborat: Rotari Viorica FB1006

Cuprins
I. Notiuni generale despre Balanta de Plati in Republica Moldova 2

II. Norme metodologice referitoare la Balanta de Plati a Republicii Moldova. Structura Balantei de Plati. 2

III. Balanta Comerciala- element de baza a Balantei de Plati. Evolutia anuala a Comertului Exterior si a Parametrilor Adiacenti in Republica Moldova (1993-2011) 10

IV. Rezervele Valutare Internationale.................

18

V. Metode, Tehnici si Politici de Echilibrare a Balantei de Plati

19 26

BIBLIOGRAFIE..

I .Balana de pli a Republicii Moldova se ntocmete n baza articolului 5 din Legea Republicii Moldova nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 Cu privire la Banca Naional a Moldovei. Balana de pli, poziia investiional internaional i datoria extern a Republicii Moldova sunt elaborate trimestrial i anual n milioane dolari SUA. Informaia din aceste documente statistice nu include datele pentru raioanele din partea stng a Nistrului i mun. Bender. Balana de pli, poziia investiional internaional i datoria extern sunt revizuite dup cum urmeaz: Revizuirile periodice ale datelor trimestriale din balana de pli, poziia investiional internaional i datoria extern sunt efectuate n fiecare trimestru i pot cuprinde pn la trei trimestre precedente ale anului curent; Revizuirea anual a datelor din balana de pli, poziia investiional internaional i datoria extern este efectuat la momentul compilrii variantei finale i poate cuprinde pn la patru ani precedeni. Confidenialitatea datelor. BNM asigur securitatea i confidenialitatea informaiei colectate aferente tranzaciilor economice internaionale. Datele sunt utilizate doar n scopuri statistice, fiind difuzate sub form agregat. ll. NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA BALANA DE PLI A REPUBLICII MOLDOVA Balana de pli este un document statistic de sintez macroeconomic ce reflect n mod sistematizat toate tranzaciile economice ale unei ri cu restul lumii pentru o perioad de timp. Datele sunt clasificate i compilate conform standardelor internaionale recomandate de Fondul Monetar Internaional n Manualul Balanei de Pli, ediia a V-a (1993), i a suplimentului la acesta Derivate Financiare (2000), cu excepia articolului alocri de DST care se nregistreaz conform recomandrilor ediiei a VI-a (2009). Structural, balana de pli este alctuit din dou conturi mari: -contul curent; -contul de capital i financiar. Contul curent include: -balana comerului cu bunuri i servicii, -balana veniturilor, -balana transferurilor curente. Contul de capital i financiar const din: -transferuri de capital, -investiii directe, -investiii de portofoliu, -derivate financiare, -alte investiii, -active de rezerv.
2

La majoritatea articolelor contului financiar al balanei de pli nregistrrile sunt efectuate n valoare net. Structura balantei de plati externe I. Contul curent A. Bunuri si servicii: o o Bunuri; o o Servicii; B. Venituri: o o Din investitii directe / portofoliu; o o Din alte investitii (dobnzi); C. Transferuri curente: o o Sector oficial o o Alte sectoare II. Contul de capital o o Transferuri de capital; o o Active cumparate / vndute III. Contul financiar o o Investitii directe; o o Investitii de portofoliu; o o Alte investitii (credite externe, mprumuturi FMI); o o Conturi de tranzit; o o Conturi de cliring / barter o o Active de rezerva (aur, DST, valuta) IV Erori si omisiuni Sursa: IMF Financial Statistics Balana de pli reflect tranzaciile efectuate ntre rezideni i nerezideni. O unitate economic este considerat REZIDENT al unei ri atunci cnd are CENTRUL DE INTERES ECONOMIC n TERITORIUL ECONOMIC al acesteia. TERITORIUL ECONOMIC al unei ri const din teritoriul geografic administrat de un guvern, unde persoanele, bunurile i capitalul circul liber i sunt subordonate acelorai autoriti monetare i fiscale. El mai include: spaiul aerian, apele teritoriale, teritoriile din apele internaionale asupra crora ara are drepturi exclusive, enclavele teritoriale situate pe teritoriul altor state, cum ar fi reprezentanele diplomatice, consulatele, bazele militare etc. Respectiv, enclavele teritoriale de acest gen ale altor state nu sunt incluse n teritoriul economic al rii date. O persoan fizic sau juridic se consider c are CENTRUL DE INTERES ECONOMIC n ara respectiv, atunci cnd este amplasat pe teritoriul economic al acesteia, deine imobile, spaii de producie i este angajat sau intenioneaz s se angajeze n activiti i tranzacii economice semnificative pe o perioad indefinit sau finit, dar destul de ndelungat (un an sau mai mult). EVALUAREA tranzaciilor se efectueaz la preul pieei, acesta fiind definit ca suma de bani pe
3

care un potenial cumprtor este gata s o plteasc unui potenial vnztor, pentru a achiziiona ceva, cnd ambii sunt pri independente i urmresc numai interese comerciale. Momentul de nregistrare a tranzaciilor este momentul, real sau estimat, cnd o valoare economic este creat, transformat, schimbat, transferat sau stins. n practic, acest moment nu ntotdeauna este evident i poate fi aproximat prin momentul n care prile nregistreaz tranzacia n conturile lor contabile. n principal, tranzaciile sunt nregistrate n balana de pli urmnd principiul de drept constatat. nregistrri pentru unele operaiuni: tranzaciile cu bunuri sunt nregistrate la momentul schimbului dreptului de proprietate asupra lor; tranzaciile cu servicii la momentul prestrii; venitul reinvestit din investiii directe n perioada n care a fost ctigat; tragerile de mprumuturi la data efectiv a tranzaciei; rambursrile de mprumuturi la momentul cnd ar fi trebuit efectuate plile conform acordurilor, dup principiul de drept declarat; dobnzile sunt nregistrate n baza dreptului constatat, reflectnd costul capitalului calculat n perioada respectiv; dividendele la data declarrii angajamentelor ctre plat. Balana de pli nu utilizeaz noiunile de PLI i NCASRI n concepia general a acestora, ci n sens de tranzacii, deoarece o parte din tranzaciile internaionale nu presupun pli n bani (de exemplu tranzaciile barter), iar o alt parte n general nu implic pli (de exemplu motenirea). SECTOARE ECONOMICE Conform ediiei a V-ea a Manualului Balanei de pli se disting patru sectoare economice: autoriti monetare Banca Naional a Moldovei; sectorul guvernamental instituiile guvernamentale, autoritile publice locale; sectorul bancar bncile liceniate din Moldova; alte sectoare agenii economici, alii dect cei inclui n sectoarele precedente: ntreprinderi industriale i comerciale, de asigurare, alte instituii financiare care nu accept depozite, gospodrii casnice. La componentele contului curent al balanei de pli venituri i transferuri i la componentele contului de capital i financiar al balanei de pli transferurile de capital, investiiile directe i de portofoliu, derivatele financiare, alte investiii datele sunt nregistrate n funcie de sectorul economic la care aparine partea rezident implicat n operaiune.

MODALITATEA DE NREGISTRARE A DATELOR Sintetic, principalele operatiuni se nregistreaza n BPE astfel: Intrari - CREDIT Iesiri - DEBIT Exporturi FOB Importuri FOB Servicii prestate Servicii platite Dividende, dobnzi, salarii Dividende, dobnzi, salarii ncasate platite Transferuri unilaterale din Transferuri unilaterale n strainatate strainatate Capitaluri investite din Capitaluri investite n strainatate strainatate Credite atrase Credite acordate Cresterea activelor de Diminuarea activelor de rezerva rezerva Sursa: Manualul FMI La baza ntocmirii balanei de pli st principiul dublei nregistrri. Fiecare tranzacie este reprezentat prin dou nregistrri egale ca valoare absolut, dar opuse ca semn. Una din aceste nregistrri se efectueaz pe credit cu semnul plus, iar cealalt pe debit cu semnul minus. De exemplu, n cazul efecturii unei operaiuni de export n BP, valoarea tranzaciei va fi reflectat pe credit la articolul export i pe debit la articolul active - valut i depozite. n aa mod, suma tuturor nscrierilor pe credit este egal cu suma tuturor nscrierilor pe debit, iar soldul net al nregistrrilor din BP trebuie s fie zero. A. Operaiunile ce genereaz intrri / ncasri se nregistreaz dup cum urmeaz: pe credit: exportul de bunuri i servicii, obinerea venitului din munc i a venitului aferent factorilor de producie deinui de rezideni i utilizai de nerezideni sau la titluri de valoare n posesia rezidenilor, emise de nerezideni; investiiile strine n Moldova, retragerea investiiilor moldoveneti de peste hotare, mprumuturile acordate de nerezideni rezidenilor, alocrile de DST, rambursarea mprumuturilor acordate de rezideni nerezidenilor, vnzarea titlurilor de valoare moldoveneti nerezidenilor i vnzarea de ctre rezideni a titlurilor de valoare strine nerezidenilor; pe debit: ncasrile primite drept compensare la operaiunile indicate mai sus la credit (majorarea creanelor sau diminuarea angajamentelor fa de nerezideni). B. Operaiunile ce genereaz ieiri / pli se nregistreaz dup cum urmeaz: pe debit: importul de bunuri i servicii, plata venitului din munc i a venitului provenit din utilizarea de ctre rezideni a factorilor de producie deinui de nerezideni sau la titluri de valoare n posesia nerezidenilor, emise de rezideni; investiiile moldoveneti n strintate, retragerea investiiilor strine din Moldova,
5

mprumuturile acordate de rezideni nerezidenilor, rambursarea de ctre rezideni a mprumuturilor externe, cumprarea titlurilor de valoare strine de ctre rezideni i rscumprarea de ctre rezideni a titlurilor de valoare moldoveneti n posesia nerezidenilor; pe credit: plile efectuate drept compensare la operaiunile indicate mai sus la debit (diminuarea creanelor sau majorarea angajamentelor fa de nerezideni). C. Transferuri curente Spre deosebire de operaiunile descrise la literele A i B, care presupun angajamente reciproce, la articolul transferurile curente se efectueaz nregistrarea compensatorie a bunurilor i serviciilor primate sau furnizate gratuit, precum i a ajutoarelor bneti i a altor operaiuni de transfer unilateral, cum ar fi asistena tehnic acordat rii, contribuia tarii n organismele internaionale sau remiterile de bani efectuate de persoane fizice. D. Erori i omisiuni Modalitatea de nregistrare n balana de pli bazat pe contabilizarea n partid dubl implic o egalitate a totalurilor nscrierilor pe credit i pe debit. n practic, ns, nu se ntmpl aa, deoarece datele pentru diferite articole sunt colectate din diverse surse, drept rezultat se obine un sold net debitor sau net creditor, care este nregistrat cu semn opus la un articol special numit erori i omisiuni. Astfel, dac balana componentelor reprezint un sold net creditor, se va efectua o nscriere compensatorie la debitul acestui articol i viceversa. Erori i omisiuni pot aprea n urma variaiei ratelor de schimb, decalajului de timp ntre momentul tranzaciei i nregistrarea acesteia, a suprapunerii perioadelor de raportare, precum i din alte motive. Bunuri Valoarea mrfurilor importate este recalculat din preuri c.i.f. n preuri f.o.b., excluznd costul serviciilor de asigurare i transportare, care au fost estimate la 10% din valoarea importurilor din CSI i 6% din restul rilor. Recalcularea nu se efectueaz pentru mrfurile importate din rile vecine (Romnia i Ucraina). Datele oficiale nregistrate de Serviciul Vamal despre importul / exportul de bunuri efectuat de persoane fizice sunt completate cu estimrile BNM. n baza datelor din SRTI se calculeaz valoarea bunurilor procurate de ctre transportatorii internaionali aerieni i auto n porturi i aeroporturi de la vnztori rezideni ai altui stat, precum i valoarea reparaiilor capitale executate n alte economii dect cele de reedin ale proprietarului bunurilor respective. Servicii Servicii de transport Importul serviciilor de transport al mrfurilor este ajustat cu datele obinute de la recalcularea valorii mrfurilor din preuri c.i.f. n preuri f.o.b. (vezi compartimentul Bunuri). Datele astfel obinute sunt divizate estimativ pe tipuri de transport (aerian, feroviar, maritim, rutier i prin gazoducte). Exportul serviciilor de transport al mrfurilor este calculat n baza datelor colectate prin intermediul SRTI, pentru serviciile auxiliare de transport se efectueaz estimri suplimentare. Valoarea serviciilor de tranzitare a gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova se calculeaz n baza rapoartelor primare colectate.
6

Serviciile de transport rutier, feroviar, aerian i maritim al pasagerilor se calculeaz n baza raportului de la BNS i a informaiei colectate prin intermediul SRTI. n baza datelor privind asistena tehnic acordat rii se estimeaz serviciile de transport aerian prestate nerezidenilor. Servicii de cltorii Serviciile de cltorii sunt calculate n baza mai multor surse i sunt specificate n dou componente principale: cltorii de afaceri i cltorii n scop personal. n baza datelor colectate prin intermediul SRTI se fac estimri pentru urmtoarele subarticole: cheltuielile muncitorilor sezonieri i de frontier, cheltuieli de tratament, cheltuieli de instruire i altele. O alt surs important pentru evaluarea serviciilor de cltorii este informaia privind operaiunile de vnzare / cumprare a valutei de ctre casele de schimb valutar. Datele obinute sunt distribuite estimativ pe subarticole. Vnzrile n magazinele Duty free se utilizeaz pentru aprecierea valorii mrfurilor procurate de ctre nerezideni la momentul plecrii din ar. n baza datelor privind asistena tehnic acordat rii se estimeaz valoarea serviciilor de cltorii ale experilor nerezideni. Utiliznd numrul declaraiilor vamale nregistrate de Serviciul Vamal despre importul / exportul de bunuri efectuat de persoane fizice, se estimeaz cheltuielile de cltorii ale persoanelor fizice ce se ocup cu importul / exportul de bunuri. Astfel, cheltuielile de ntreinere se apreciaz innd cont de durata ederii i zona geografic (ara). Din valoarea compensrii pentru munca muncitorilor moldoveni aflai peste hotare se estimeaz cheltuielile de ntreinere ale acestora n rile respective. Se estimeaz serviciile de cltorii aferente rezidenilor / nerezidenilor ce i fac studiile sau se perfecioneaz profesional peste hotare / n Moldova. Aceste estimri se efectueaz avnd n vedere numrul de persoane (studeni, elevi, stagiari etc.), ara, durata studiilor, tipul i valoarea contractului, bursele i valoarea instruirii peste hotare de care beneficiaz rezidenii i, respectiv, serviciile prestate n Republica Moldova pentru nerezideni. Alte servicii Informaia colectat prin intermediul SRTI este utilizat pentru calcularea valorii serviciilor de construcii, financiare, informatice i informaionale, liceniere i drepturi de autor, alte servicii de afaceri i serviciile guvernamentale (parial). n baza datelor BNS despre comerul exterior cu servicii se calculeaz valoarea serviciilor potale i de curier i a serviciilor de telecomunicaii. Tot din acest raport se utilizeaz datele despre serviciile audiovizuale i culturale. n baza datelor BNS se calculeaz exportul serviciilor de asigurare, iar pentru evaluarea importului se aplic un coeficient la valoarea primelor de asigurare pltite de ctre rezideni companiilor de asigurare strine, ce sunt obinute prin SRTI. Suplimentar n baza numrului de autovehicule importate de ctre persoanele fizice se estimeaz serviciile de asigurare a acestor mijloace de transport.
7

n baza datelor despre micrile de valut pe conturile ambasadelor i consulatelor Republicii Moldova peste hotare sunt calculate serviciile guvernamentale prestate nerezidenilor. Se estimeaz serviciile guvernamentale calculate din suma asistenei tehnice acordate Republicii Moldova de ctre organismele internaionale i guvernele strine. Venituri Compensarea pentru munca rezidenilor prestat nerezidenilor se estimeaz n baza datelor din SRTI privind transferurile bneti de peste hotare n favoarea persoanelor fizice. De asemenea se ia n consideraie numerarul ce circul pe piaa intern de imobil i autoturisme, precum i cel ce particip la consumul final al gospodriilor. Veniturile din munca nerezidenilor n Moldova se calculeaz n baza datelor din anchetarea reprezentanelor instituiilor internaionale amplasate n Moldova, a numrului strinilor ce lucreaz n Moldova n baza contractelor de munc pe termen scurt raportat de Biroul Migraie i Azil, precum i a informaiei colectate prin STRI. Pentru aprecierea venitului reinvestit se utilizeaz datele despre rezultatele activitii ntreprinderilor cu capital mixt i strin, precum i datele din SRTI referitoare la dividendele pltite. n conformitate cu principiul activitii operaionale curente, la calculare se iau n consideraie rezultatele nete doar din activitatea operaional, cu excluderea veniturilor/pierderilor determinate de fluctuaia cursului valutar, precum i a modificrilor de stoc determinate de reevaluare etc. Transferuri curente Transferurile curente personale se estimeaz n baza datelor din SRTI. Transferurile curente privind nvmntul bugetar i perfecionarea cadrelor din contul organizaiilor internaionale i guvernelor strine se evalueaz n baza informaiei de la instituiile de resort. Transferurile curente ce in de impozitele i taxele achitate de rezideni n rile unde se afl la munc sunt calculate utiliznd un coeficient aplicat la valoarea compensrii pentru munc. Transferurile curente n domeniul asigurrii (altele dect asigurarea vieii) sunt calculate avnd n vedere suma primelor de asigurare fr plata estimativ a serviciilor de asigurare. Transferuri de capital Transferurile imigranilor ce sosesc la loc permanent de trai n ar sunt calculate n baza numrului imigranilor i a valorii medii a averii aduse cu sine de fiecare persoan. Transferurile emigranilor ce pleac la loc permanent de trai n strintate sunt estimate n baza datelor colectate prin intermediul SRTI privind transferurile persoanelor fizice n strintate, ce se presupun s fie fcute n urma vnzrii averii n ar (imobil, automobil etc.). Credite comerciale Creditele comerciale sunt estimate n baza datelor vamale despre barterul neechivalent, a evalurilor suplimentare aferente serviciilor internaionale i a comparaiei plilor i ncasrilor nregistrate n SRTI pentru exportul i importul de mrfuri cu datele vamale. La efectuarea calculelor se exclud tranzaciile cu participarea rezidenilor n care marfa nu a trecut hotarul rii, de exemplu n cazul intermedierii n tranzaciile cu mrfuri procurate i vndute ulterior peste
8

hotare. Aceeai metod este utilizat att pentru creditele comerciale primite de la partenerii din strintate, ct i pentru cele acordate nerezidenilor. Pozitia investitionala internationala Derivat din balanta de plati externe, un alt tablou sintetic important este si tabloul care arata pozitia investitionala a unei tari. n determinarea pozitiei investitionale internationale se iau n considerare cu precadere fluxuri cuprinse n contul financiar al balantei de plati: activele de rezerva, datoria externa pe termen mediu si lung precum si creantele si angajamentele pe termen scurt. Pozitia investitionala este un instrument util n proiectarea unei politici macroeconomice de finantare externa adecvata a deficitelor din balanta de plati externe sau alte deficite interne (deficite bugetare, fiscale etc.) lund n considerare toate resursele financiare ce pot fi atrase de pe pietele financiare internationale capabile sa completeze resursele interne (publice sau private). Concret, situatia investitionala internationala cuprinde urmatoarele: Pozitia investitionala internationala I. Active de rezerva din sistemul bancar o o o o o o Aur monetar; Detineri de DST; Devize convertibile;

II. Datoria externa pe tipuri de creditori o o o o o o o o o o Multilaterale: FMI, UE, BIRD, BERD Bilaterale: detaliere pe principalii creditori; Banci private: detaliere pe tari; Obligatiuni straine / euroobligatiuni Credite furnizor: detaliere pe tari;

Alti creditori privati.

III. Datoria externa pe tipuri de debitori

o o o

o o o

Datoria publica; Datoria public garantata; Datoria comerciala negarantata.

IV. Creante si angajamente pe termen scurt o o Creante: incasoo, acreditive, garantii bancare primite;

o o Angajamente: incasoo, acreditive, garantii emise, linii de finantare, alte angajamente. V. Investitii straine
o o

o o

Directe; De portofoliu.

Sursa: Raportul anual al BNM

III. BALANTA COMERCIALA Toate operatiunile de comert international sunt reflectate in balanta comerciala, care releva si gradul racordarii unei tari la fluxurile economice internationale. Balanta comerciala reprezinta un tablou economico-statistic in care se inregistreaza si se compara sistematic valoarea totala si pe grupe de marfuri a exportului si a importului unei tari, pe o anumita perioada, de regula un an. Gruparea bunurilor economice exportate si importate se realizeaza in modalitati deiferite de la o tara la alta. De obicei, aceasta grupare include zece sectiuni, cu 150 de grupe de marfuri agroalimentare, materii prime, combustibili, produse chimice, masini si echipamente de transport etc. Fiecare tara urmareste cu ajutorul balantei comericale, modul cum participa ea la comertul international, in scopul valorificarii pe piata externa a rezultatelor activitatii la scara nationala. Exportul constituie activul in care se inscriu operativ sumele incasate din vanzarea bunurilor economice, intr-o valuta convenita. Importul constituie pasivul in care se inscriu sumele platite pentru bunurile economice importate, intr-o valuta inscrisa in contractul de import. Balanta comerciala poate sa se infatiseze sub mai multe forme, determinate pe baza unor criterii necesare deciziilor pen tru intocmirea, urmarirea sau evaloarea balantei. Astfel, dupa numarul partenerilor, balanta poate fi:

10

balanta comerciala generala atunci cand in balanta se cuprind schimburile de marfuri ale unei tari cu toate celelalte tari balanta comerciala partiala atunci cand in balanta sunt cuprinse schimburile de marfuri ale unei tari cu agenti economici dintr-o singura tara sau dintr-o singura grupare de tari Dupa raportul dintre export si import balanta poate fi: 1. excedentara (activa), atunci cand valoarea exportului e mai mare decat valoarea importului, tara respectiva realizand venituri suplimentare in valuta. O asemenea balanta e recomandabila pentru tarile care au datorii externe si cele care doresc sa treaca la convertibilitatea monedei. O balanta comerciala excedentara se poate realiza prin relatii de comert exterior cu orice alta tara 2. deficitara (pasiva), atunci cand valoarea exportului e mai mica decat valoarea importului. Echilibrarea acestei balante se poate face prin folosirea rezervelor valutare propii sau prin credite externe rambursabile. 3. echilibrata (soldata) atunci cand valoarea exportului este egala cu valoarea importului. Aceasta se poate realiza in fiecare an sau in mod cumulativ pe mai multi ani. Starea balantei comerciale (excedentara, deficitara, echilibrata) este expresia, indeosebi, a gradului de eficienta economica inregistrata in tara respectiva si care determina forta concurentei marfurilor ei pe piata mondiala. In situatia in care o balanta comerciala este deficitara (pasiva) in mod cronic, inseamna ca evolutia economica este necorespunzatoare; insa o stare benefica nu presupune neaparat o balanta comerciala excedentara continuu, ci necesita o balanta comerciala echilibrata in dinamica pe orizonturi medii de timp si pe ansamblul relatiilor de export-import. Pentru evaloarea curenta a situatiei balantei comerciale trebuie sa se tina seama si de mecanismul si nivelul preturilor utilizate pentru bunurile economice care fac obiectul comertului international. Balanta comerciala este o componenta principala a balantei de plati externe.

In relatie directa cu stadiul dezvoltarii economice a unei tari si cu exigentele unor teorii economice predominante intr-o perioada, referitoare la comertul international, statul elaboreaza o politica comerciala corespunzatoare. Pe termen lung, obiectivul politicii comerciale consta in stimularea dezvoltarii economiei fiecarui stat, in conditii de concurenta internationala. Pe termen scurt sau mediu, obiectivele politicii comerciale constau, in principal, in modernizarea structurii relatiilor comerciale internationale.
11

In ansamblul lor, obiectivele politicii comerciale se deosebesc in timp si spatiu sub influenta unor imprejurari nationale si internationale specifice. In prezent se intareste tendinta spre institutionalizarea relatiilor economice internationale, concomitent cu multilateralizarea acestora prin acorduri care vizeaza codificarea unor norme si principii referitoare la utilizarea anumitor instrumente proprii politicii comerciale in schimburile economice mutuale. Comertul international necesita incheierea sistematica de tratate, acorduri si deiverse conventii economice intre parteneri din tari diferite. Masurarea gradului si evolutiei comertului international, pe de o parte, si dezvoltarea economica pe de alta parte, constituie un demers stiintific fundamental si de mare complexitate in timp si spatiu. Aceasta relatie implica determinarea riguroasa si sistematica a eficientei fiecarei operatiuni de comert international care intra in structura actuala a acestuia. Eficienta economica a comertului international reflecta efectele pe care exportul si importul le au asupra activitatii economice, asupra economiei nationale in ansamblul ei. Pe termen scurt, eficienta demonstreaza modul in care ea isi indeplineste functia de mentinere a unei situatii economice sau de a contribui la asigurarea echilibrului intre cererea si oferta agregate de bunuri economice. Eficienta activitatii de comert international, apreciata prin indicatorii macroeconomici, este cu atat mai mare cu cat agentii economici obtin mai multa valuta din export, cu ajutorul careia pot sa importe bunuri economice necesare. Calcularea eficientei comertului international la nivel microeconomic si pe fiecare operatiune de export si de import este necesara, dar nu si suficienta pentru aprecierea eficientei totalitatii relatiilor economice internationale, in corelatie cu eficienta globala a activitatii economice dintr-o tara. Pe termen mediu si lung eficienta comertului international are o sfera mai cuprinzatoare deoarece reflecta efectele totale asupra evolutiei de ansamblu a economiei unei tari, aflate in echilibru dinamic. Aceasta inseamna ca, prin influentele sale multiple, comertul international schimba componenta materiala a indicatorilor de de rezultate macroeconomice, cum ar fi produsul global brut; de asemenea, comertul international influenteaza ritmul de crestere al produsului national net, precum si expresia monetara a acestuia. Astfel eficienta comertului international trebuie evaluata atat din perspectiva obtinerii efectelor imediate directe cat si din cea a obtinerii efectelor imediate agregate. In consecinta, relatia dintre comertul international si dezvoltarea economica devine mai complexa si mai cuprinzatoare, in sensul ca ea trebuie sa vizeze nu numai cresterea eficientei economice intr-o anumita tara, ci in ansamblul tarilor partenere la operatiunile tot mai diversificate de comert exterior.

12

Participarea unei economii la comertul international cu bunuri si servicii este reflectata si analizata cu ajutorul urmatorilor indicatori: Volumul valoric al exporturilor anuale de bunuri si servicii ale unei tari si ponderea acestora in produsul intern brut (in %), ca expresie a performantei exterioare a economiei nationale. In comparatiile dintre tari se recurge deseori la exportul/locuitor, dar exportul trebuie sa cuprinda atat bunurile (produse tangibile si intangibile), cat si serviciile (produse intangibile). Volumul valoric al importurilor anuale de bunuri si servicii ale unei tari si marimea relativa (in %) a acestora in raportul cu produsul intern brut al tarii, ca expresie a dependentei economiei nationale fata de pietele externe de aprovizionare. Impreuna, exporturile si importurile de marfuri si servicii exprimate procentual in raport cu PIB formeaza un indicator ce reflecta rolul schimburilor comerciale cu strainatatea in crearea si utilizarea produsului brut al tarii. El este cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de ventilare internationala a economiei unei tari. Capacitatea de plata a unei economii nationale constituie o dimensiune importanta in luarea deciziei de a face afaceri cu operatorii economici din acea tara. Cel mai uzitat indicator este exprimarea rezervei oficiale a tarii in luni de import (uneori, doar a partii din rezerva oficiala care este detinuta in valuta forte, nu si partea detinuta sub forma de aur monetar). Indicatorul rezulta din simpla impartire a rezervei oficiale de valuta a tarii la importul mediu lunar din ultimul an sau din ultimul semestru. Daca rezultatul acestui raport este de cel putin 2,5 luni, se apreciaza ca respectiva tara nu va avea in viitorul apropiat dificultati in respectarea angajamentelor internationale de plata. Pentru a exprima semnificatia (gravitatea) dezechilibrului inregistrat in comertul exterior al tarii, excedentul/deficitul balantei comertului cu bunuri si servicii se raporteaza la PIB. O caracterizare completa a schimburilor comerciale (marfuri si servicii) presupune si luarea in considerare a indicatorilor de structura a schimburilor comerciale cu strainatatea (mai ales, ponderea produselor cu valoare adaugata mare pe unitatea exportata de marfa sau de serviciu). Ei sporesc acuratetea imaginii sectorului extern al economiei reale. In continuare vom examina evolutia anuala a Comertului Exterior al Republicii Moldova si a parametrilor adiacenti:

13

Anii 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 483,00 565,40 745,50 928,89 1057,43 793,51 612,58 639,71 740,90 870,25 1060,26 1330,79 1104,58 1060,81 1373,34 1645,91 1326,92 1590,44 1937,15 2,76 17,06 31,85 24,59 13,84 -24,95 -22,80 4,43 15,82 17,46 21,83 25,52 -16,99 -3,96 29,46 24,04 -19,38 19,86 21,80 628,00 659,30 840,70 1248,91 1433,78 1228,66 779,43 987,06 1101,75 1283,21 1728,27 2121,99 2296,08 2643,51 3671,41 4869,14 3275,74 3809,96 4632,91 -1,87 4,98 27,51 48,55 14,80 -14,31 -36,56 26,64 11,62 16,47 34,68 22,78 8,20 15,13 38,88 32,62 -32,72 16,30 21,60 1111,00 1224,70 1586,20 2177,80 2491,21 2022,17 1392,01 1626,77 1842,65 2153,46 2788,53 3452,78 3400,66 3704,32 5044,75 6515,05 4602,66 5400,40 6570,06 0,09 10,23 29,51 37,29 14,39 -18,82 -31,16 16,86 13,27 16,86 29,49 23,82 -1,51 8,92 36,18 29,14 -29,35 17,33 21,65

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md

Ritmul de Coeficientul de Coeficientul de Ritmul de Ritmul de Comertul Deficitul Exportul Importul dezvoltare a devansare a acoperire a dezvoltare a dezvoltare a exterior comercial/Balantei mln $ mln $ comertului exterior exportului fata importului cu exportului % importului % mln $ comerciale % de import % exportul % -23,08 -145,00 76,91 -14,24 -94,20 85,75 -11,32 -95,20 88,67 -25,62 -320,02 74,40 -26,24 -376,35 73,80 -35,41 -435,15 64,60 -21,40 -166,85 78,60 -35,19 -347,65 64,80 -32,75 -360,85 67,20 -32,18 -412,96 67,80 -38,65 -668,01 61,30 -37,28 -791,20 62,70 -51,89 -1191,50 48,10 -59,87 -1582,70 40,10 -62,59 -2298,07 37,40 -66,19 -3223,23 33,80 -59,49 -1948,82 40,50 -58,22 -2219,52 41,70 -58,18 -2695,76 41,81

14

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md Din graficul de mai sus, observam ca pina in anul 2001, nivelul importului si a exportului, devia unul de la celalalt nu atit de mult, insa incepind cu anul 2001, dupa aderarea Republicii Moldova la OCM, in consecinta a micsorarii bruste a taxelor vamale,de la un nivel maxim,la unul minim, a avut loc cresterea volumului importului pina la un punct critic, adica pina in 2008, iar in 2009 importul a inregistrat o scadere semnificativa din cauza crizei mondiale. In continuare, volumul importului depaseste volumul exportului, astfel realizindu-se deficitul balantei de plati.

15

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.ms

16

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md Coeficientul de devansare a exportului fata de import ne arata in ce masura valoarea sau mai bine zis volumul exportului depaseste volumul importului. In cazul Republicii Moldova, acest coeficient capata numai valori negative, deoarece dupa datele furnizate si analizate, nivelul exportului este intodeauna sub nivelul importului, ceea ce respectiv declanseaza valoarea negative a acestui coeficient. In graficul de mai sus observam ca acest coeficient are o dinamica foarte evidenta si a inregistrat valoarea maxima in anul 2008, dupa care urmeaza o perioada de stabilitate a acestuia,insa deasemenea sub valoarea zero,adica negative.

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md

17

Coeficientul de acoperire a importului cu exportul ne arata in ce masura nivelul importului este acoperit de export. In cazul Republicii Moldova, care are un nivel al importului cu mult mai mare ca nivelul exportului, acest coeficient este in continua crestere, datorita cresterii continua a importului, nivelul exportului fiind mereu mai mic.

Elaboarat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md Deficitul comercial sau deficitul Balantei Comerciale, dupa cum observam in graficul de mai sus are o evolutie standart adica neschimbatoare in perioada anilor 1993-2001, dupa care observam o tendinta brusca negative incepind cu anul 2001, din cauza aderarii Republicii Moldova la OCM , ceea ce pe de o parte ar fi trbuit sa fie benefica si cu actiune pozitiva asupra comertului exterior, insa aceasta aderare a influentat negative, deoarece aderarea la aceasta organizatie, presupune micsorarea barierelor vamale,insa aceasta micsorare a dus la majoraraea intensive a importului, exportul avind o tendinta de crestere nesemnificativa. IV. Rezervele valutare internationale ale Republicii Moldova Active oficiale de rezerv identice cu rezerve internaionale brute sunt active disponibile n orice moment i controlate de ctre autoritatea monetar cu scopul finanrii directe a dezechilibrului balanei de pli, pentru reglarea indirect a dezechilibrului balanei de pli prin efectuarea interveniilor pe piaa valutar n scopul susinerii cursului valutei naionale, precum i n alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparin autoritii monetare i care nu fac parte din activele oficiale de rezerv; i active valutare deinute de guvernul central. Aceast definiie corespunde cu metodologia, expus n ediia a cincia a "Manualului privind balana de pli" al FMI i compartimentul I al formularului elaborat de FMI n cadrul Sistemului Special de Distribuire a Datelor (SSDD).

18

Datele sunt publicate n dolari SUA i reprezint Activele oficiale de rezerv i alte active valutare conform poziiei valutare a BNM. Rezervele internaionale sunt recalculate zilnic la cursul de schimb oficial. Hrtiile de valoare sunt reevaluate lunar la preul de pia corespunztor fiecrui instrument n ultima zi a lunii de referin. Dobnda calculat pe depozite se reflect zilnic, iar pentru hrtiile de valoare - lunar. Evolutia in dinamica a rezervelor valutare international (2000-2012) Dolari SUA

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2007 2009 2010 2011 2012 Trimestrul l 190763,89 220780,28 222542,99 250279,76 309541,32 461043,41 593094,68 785815,12 1423064,74 1132302,12 1463739,54 1792602,38 2073033,88 Trimestrul ll 191681,48 205560,20 218310,12 259860,26 295651,80 482466,08 632705,53 878495,61 1525799,84 1210008,33 1421560,06 1901142,13 2055040,84 Trimestrul lll 190175,45 221994,81 278213,71 283943,26 391503,52 581940,32 647856,80 1043283,50 1803680,77 1285005,88 1619123,20 1968211,50 2321281,18 Trimestrul lV 222295,40 227783,23 268580,54 302580,54 470176,97 597430,54 775283,57 1333526,26 1672407,65 1176684,98 1717330,67 1964076,59 Deoarece rezervele valutare reprezinta principal sursa de finantare a deficitului balantei de plati, observam ca acestea au crescut considerabil din anul 2000 pina in prezent aproximativ de 12 ori, ceea ce este direct legat de cresterea considerabila a deficitului balantei de plati. V. Tehnici de echilibrare i finanare a balanei de pli externe n ansamblu, balana de pli este ntotdeauna i n mod necesar echilibrat, activul fiind egal cu pasivul (respectndu-se principiul dublei nregistrri). n mod uzual se folosesc uneori termeni de balan de pli excedentar (activ) sau de balan de pli deficitar (pasiv), n realitate fiind vorba de un dezechilibru la nivelul unor pri din balana de pli (balana comercial, contul curent, contul de capital i financiar). Deficitele la nivelul balanei de pli externe reflect o lips de competitivitate pe plan extern sau o ieire masiv de capitaluri strine sau autohtone ca urmare a deteriorrii climatului general de afaceri. Un rol fundamental revine n acest sens soldului balanei comerciale i al contului curent. Dezechilibrele din balana de pli externe se pot rsfrnge asupra economiei interne, genernd perturbaii pe piaa valutar (soldul balanei comerciale poate provoca aprecierea sau deprecierea monedei naionale), pe piaa monetar, pe piaa creditului, pe piaa de capital etc. n plus o balan cronic deficitar reduce bonitatea pe plan internaional, diminund ncrederea creditorilor internaionali n capacitatea rii n cauz de a-i onora obligaiile de plat ce-i revin. Factorii care stau la baza acestor dezechilibre n balana de pli externe pot fi factori endogeni sau factori exogeni. n crearea soldului pasiv (deficitar) al balanei de pli externe factorii endogeni au un rol fundamental. Factorii endogeni de destabilizare a BPE:

19

 Reducerea semnificativ a exporturilor cauzat de calamiti naturale sau de evenimente fortuite (revoluii, rzboaie civile); Creterea importurilor pe fondul intensificrii cererii interne; Insuficienta acoperire a cererii interne (reducerea exporturilor); Diminuarea competitivitii externe a produselor autohtone (calitate sczut, preuri

ridicate); Scderea gradului de prelucrare al exporturilor; Deteriorarea climatului de afaceri intern; Insuficienta promovare / stimulare a exporturilor; Politic comercial (tarifar / netarifar) ineficient; 59 Structura pe ramuri a economiei naionale.

Factorii exogeni de destabilizare a BPE: Dereglarea preurilor mondiale la produsele cu pondere mare n structura comerului

exterior; Politica comercial a altor state (att cea tarifar ct i cea netarifar); Lipsa avantajelor competitive (comparative) reale;

Dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte / dispute comerciale internaionale. Este evident faptul c numrul factorilor care pot avea impact direct sau indirect asupra situaiei balanei de pli externe este mult mai mare. n privina echilibrului balanei de pli externe exist n literatura de specialitate dou accepiuni diferite: echilibrul balanei de pli este indus automat de echilibrul economic general sau echilibrul poate fi obinut prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utilizarea unor tehnici de echilibrare specifice. n primul caz nu este nevoie de intervenia statului pentru echilibrarea balanei de pli, considerndu-se c aceasta se va echilibra n condiiile echilibrului economic general. Ajustarea automat a balanei de pli

20

Unul din mecanismele care produc ajustarea automat a balanei de pli externe este mecanismul preurilor (accepiune susinut n teorie de Ricardo i Hume). Acest mecanism al preurilor explic ajustarea automat a unor dezechilibre aprute n balana comercial (exporturi < importuri).

Mecanismul este relativ simplu: un deficit n balana comercial atrage dup sine o scdere a masei monetare aflate n circulaie (banii se vor localiza n banc n urma cumprrii de devize de pe pia, necesare plii excedentului de importuri, operaiune care a avut ca efect diminuarea activelor de rezerv). Teoria cantitativ a banilor stipuleaz c o scdere a masei monetare va produce implicit o scdere a preurilor. Aceast scdere a preurilor va constitui un stimulent pentru exporturi i ca o frn n calea importurilor. Condiia de baz a unui astfel de mecanism este ca raportul valoric ntre monede (cursul de schimb) s nu sufere modificri semnificative (depreciere pronunat).Echilibrarea automat balanei de pli se va produce i de faptul c deflaia generat de scderea masei monetare aflate n circulaie va atrage dup sine o cretere a nevoii de fonduri n economie, care implicit va duce la o cretere a dobnzilor. Atrai de dobnzile mai mari oferite, investitorii strini i vor orienta capitalurile ctre aceast pia, fapt ce va duce la o reechilibrare a balanei de pli. Acest mecanism de ajustare automat poart denumirea de finanare compensatoare, diferenialul de dobnd fiind elementul care reechilibreaz balana de pli (dezechilibrul din balana comercial este compensat de un aport suplimentar de fluxuri financiare externe).

21

Att teoria de ajustare automat a BPE prin mecanismul preurilor ct i cea prin finanarea compensatorie se bazeaz pe ipoteza unor cursuri de schimb stabile. Exist teorii care arat c o cretere a importurilor genereaz o depreciere a cursului de schimb (cerere de valut mai mare) care n ipoteza unor preuri constante conduc la o descurajare a importurilor (devenite mai scumpe n moned naional). O alt teorie este cea a echilibrului prin venituri (Keynes, Robinson, Harrod, Machlup) care susin c exist mecanisme interne de corectare a dezechilibrelor externe cum ar fi nivelul veniturilor sau gradul de utilizare al forei de munc. n prezent n mare parte aceste teorii nu-i mai gsesc aplicabilitatea n practic, fenomenele economice devenind din ce n ce mai complexe (de exemplu ajustarea BPE prin preuri nu se mai poate produce n condiiile n care masa monetar nu mai este corelat cu nivelul activelor de rezerv). n concluzie, n condiiile actuale n care mai mult de 60 % din regimurile valutare se bazeaz pe flotarea liber a cursului de schimb, echilibrarea automat a balanelor de pli este mai greu de realizat, statul avnd un rol din ce n ce mai activ n corectarea deficitelor externe. Exist o serie de specialiti care susin c intervenia statului n economie n vederea atingerii unei stri generale de echilibru se concentreaz pe trei direcii principale: utilizarea deplin a forei de munc, stabilitatea preurilor interne i echilibrul balanei de pli obinut prin tehnici i mecanisme specifice. Echilibrarea balanei de pli rmne o problem complex i dificil de realizat, de cele mai multe ori intervenia n vederea echilibrrii leznd interesele statelor partenere. Mai trebuie remarcat faptul c dezechilibre cronice n balana de pli a unei mari puteri economice (SUA de exemplu) au avut adesea repercusiuni asupra strii generale a economiei mondiale. Politici de echilibrare a BPE

22

Statul are la dispoziie mai multe politici pe care le poate utiliza n vederea ajustrii deficitelor din balana de pli externe: - Politici monetare: ratele de dobnd, operaiuni pe piaa liber efectuate de Banca Central, rezervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de moned de pe pia, limitarea creditului. Aceste politici pot avea o influen direct asupra fluxurilor de capital n sensul atragerii lor printr-o cretere a ratelor de dobnd. Politicile monetare pot avea un efect benefic asupra balanei de pli externe i prin stabilitatea n materie de preuri pe piaa local. Inflaia i dobnda sunt factori suficient de puternici n a echilibra balana de pli externe. - Politicile bugetare: politici care vizeaz creterea veniturilor din impozite i taxe (se poate realiza printr-o fiscalitate sporit sau printr-o mai bun colectare a fondurilor datorate statului) i reducerea cheltuielilor bugetare. n general sunt vizate acele impozite i taxe care pot afecta puternic fluxurile financiare i reale nregistrate de balana de pli externe. Aceste politici au rolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar intern care de multe ori este finanat extern prin fonduri mprumutate (mai ales n cazul rilor n curs de dezvoltare). n plus, aceste deficite sunt adesea finanate inflaionist prin emisiune de moned, fapt ce poate fi duntor exporturilor, agravnd i mai mult deficitul contului curent. - Devalorizarea cursului de schimb: parte integrant a politicii monetare are ca efect direct ncurajarea exporturilor i descurajarea importurilor (care devin mai scumpe n moned naional). Condiia de baz este ca deprecierea s fie mai mare dect creterea preurilor interne. Din pcate, deprecierea nu este cea mai inspirat modalitate de echilibrare a balanei n cazul unei ri dependente de comerul exterior. Mai mult, deprecierea inhib importurile de tehnologie i reduce astfel procesele de retehnologizare ale companiilor care doresc s exporte mai mult, s fie mai eficiente i mai competitive pe pieele internaionale. Orice companie, pentru a rezista pe pieele internaionale trebuie s utilizeze ultimele soluii tehnologice n domeniu i dac nu are posibilitatea susinerii financiare a unei activiti serioase de cercetare - dezvoltare n domeniu va fi nevoit s importe aceast tehnologie, ori deprecierea blocheaz tocmai acest lucru. - Instituirea de bariere tarifare i netarifare n calea importului cu rol n limitarea cantitativ a importurilor. Barierele tarifare constituie n prezent una din piedicile majore n calea fluxurilor comerciale internaionale, existnd n prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat i contracarat. - Stimularea i promovarea exporturilor prin diferite metode (subvenii de export, credite de export subvenionate, faciliti fiscale, asigurarea i garantarea creditelor de export etc.) conduce la reechilibrarea balanei comerciale. Promovarea exporturilor include: susinerea financiar sau logistic a participrii la trguri i expoziii internaionale pentru companiile locale, ncheierea de tratate comerciale, acorduri de navigaie sau comer, crearea de zone de liber schimb sau uniuni vamale, crearea de centre de informare n ar menite s sprijine activitatea de export sau intensificarea reprezentrii comerciale n strintate.
23

- Finanarea deficitelor din BPE se refer la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr-un credit extern acordat din diferite surse (FMI prin mecanismul de finanare lrgit sau emisiune de obligaiuni guvernamentale pe piaa internaional). Avantajul acestei politici este unul pe termen scurt, pe termen lung creditele nu fac altceva dect s amne rezolvarea cauzelor reale ce au dus la acest deficit comercial. n plus, nu trebuie neglijat faptul prin nregistrarea remunerrii acestor credite (dobnzi pltite) n debitul contului de venituri (contul curent) deficitul este reportat pentru o perioad viitoare. - Atragerea de investiii strine directe i de portofoliu contribuie la reechilibrarea balanei de pli prin capitalul strin injectat n economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balan comercial deficitar. Atragerea investitorilor strini se poate face prin acordarea de faciliti (concesionarea de terenuri, spaii comerciale, cldiri, utiliti) sau stimulente fiscale pe de o parte (reduceri la impozitul pe profit, reduceri sau scutiri la impozitele indirecte) dar i prin promovarea imaginii n strintate pe de alt parte. Evident c oricte faciliti s-ar oferi investitorilor strini i orict eforturi s-ar ntreprinde pentru a face cunoscut ara gazd, lipsa unui cadru adecvat de dezvoltare propice a afacerilor va ine la distan investitorii strini. n concluzie, statul poate interveni direct prin numeroase prghii i mecanisme pentru a reechilibra balana de pli externe. Raiunea pentru a interveni n sensul echilibrrii BPE este dat de absena ajustrii automate i de efectele pe care le poate avea dezechilibrul BPE asupra echilibrului economic general. Balana de pli rmne principalul mijloc de msurare a valorii i a competitivitii externe a unei economii, fiind n acelai timp un instrument deosebit de util pentru configurarea principalelor politici macroeconomice. n abordarea macroeconomic a nevoii de finanare a unei economii, balana de pli externe reprezint cel mai important instrument de analiz n schema de finanare a deficitelor din balana de pli externe domin creditele i investiiile strine. Specialitii consider investiiile mult mai benefice pentru o economie deoarece ele au un efect sinergic mai mare asupra resurselor interne. Creditele externe sunt mai greu de controlat din punct de vedere al finalitii lor, cu att mai mult cu ct ele sunt acordate guvernelor sau companiilor de stat dintr-o ar. Cu toate acestea nu putem vorbi de un avantaj absolut al finanrii deficitelor interne prin atragerea de investiii strine directe sau de portofoliu. Nu sunt puine cazurile n care mari companii transnaionale sau globale au destabilizat prin aciunile lor mediul de afaceri dintr-o ar. Uneori investiia strin are costuri asociate ascunse care fac mult mai atractiv un credit extern (repatrierea profiturilor poate crea un puternic dezechilibru pe piaa valutare). n plus, creditele externe atrase de sectorul privat estompeaz din ineficiena utilizrii acestora iar cnd ele sunt folosite pentru dezvoltarea companiei efectul sinergic devine evident i n acest caz (crearea de noi locuri de munc, eficientizarea activitii, intensificarea concurenei). Cu toate acestea nu exist o reet privind combinaia optim ntre

24

credite externe i investiii strine i nici n ceea ce privete nivelul optim de ndatorare al unei ri. Concluzia este totui evident: acoperirea deficitelor nu prin emisiune de moned sau prin credite interne pe termen scurt ci prin finanarea acestora atrgnd resurse de pe pieele financiare internaionale (de preferabil pe termene ct mai lungi), deplasarea finanrii (din punct de vedere al beneficiarului) dinspre sectorul public ctre sectorul privat, precum i corelarea atent a scadenelor la aceste finanri, constituie o soluie la criza financiar cu care se confrunt majoritatea rilor n dezvoltare.

25

Bibliografie: -Revista Bilant - dr. Georgescu George ian. 2005 - www.bnm.md - www.statistica.md - Statistica pentru afaceri internationale - prf.univ.dr. Mihai Korko , lect.univ.dr. Erika Tusa - Relatii internationale/transnationale - Vasile Puscas ed. Sincron 2005 - Anuarele statististice ale Republicii Moldova - Mihai KORKA, Erika TUSA - Statistica pentru afaceri internationale. Editia a II-a, - www.asem.md/biblioteca - Coralia Angelescu (coord) - Economie, Editura economica, Bucuresti, 2003 - www.wikipedia.ro

26