Sticla

Student: Baranga DanaElena Anul II

Grupa II La inceput , egiptenii foloseau sticla numai ca sa acopere obiectele facute din lut ; dar in jurul anului 2000 i.e.n. au descoperit ca margelele ar putea fi facute in totalitate din sticla.Dupa zeci si zeci de ani au reusit sa fabrice vase de sticla si pahare de baut.Primul obiect de sticla cunoscut si pastrat este un pahar cu picior , din anul 1490 i.e.n. si care poarta numele unuia dintre faraoni.El este impodobit cu doua benzi de aur, una in jurul piciorului si alta in jurul buzei. Sticla este un amestec de siliciu si hidroxizi alcalini , de sodiu sau potasiu. Ca sa facem sticla avem nevoie numai de nisip curat (bioxid de siliciu) , piatra de var , carbonat de potasiu sau de sodiu si caldura.Daca aceasta caldura este suficienta, materialele se topesc formand sticla.

Dificultatile stau numai in obtinerea materiilor prime in stare curata.Chiar cea mai neinsemnata impuritate poate altera calitatea sticlei. Cupola parlamentului germaniei:Noua cupola nu reprezinta insa o reconstructie a celei istorice, ci nota de originalitate caracteristica secolului XX. Farmecul noii cupole consta mai ales in faptul ca este accesibila publicului printr-o rampa dubla si printr-o platforma situata la 16 m deasupra soclului, de unde se poate vedea interiorul complet al salii din care sunt conduse destinele Germaniei. Discutiile in plen ale parlamentului pot fi urmarite de oricine si asta fara ca legiuitorii sa fie deranjati in vreun fel. Pe langa aspectul cu totul original, noua constructie se bucura si de avantajul ca poate exploata la maxim resursele

naturale. Structura conica, din metal, mbracata n oglinzi, cu un diametru maxim de 15 m, permite reflectarea luminii naturale spre sala, adapostind n acelasi timp sistemul de ncalzire si de ventilatie. Un element de 12 m naltime, pivotant n jurul conului, are rolul de a absorbi anumite straluciri nedorite, datorate reflexiei

oglinzilor.Rampele suspendate de nervuri, au la rndul lor o structura portanta, constnd in grinzi circulare suplimentare. In ciuda sistemului in aparenta rigid,panourile de sticla, securizata, de 24 mm, sustinute de cadre din aluminiu, confera elasticitate ansamblului. O suta de panouri voltaice situate pe acoperis produc n jur de 40kW si asigura energia necesara utilajelor pentru climatizarea si protectia solara a cupolei. Utilizarea a doua straturi de sticla (dintre care unul este prevazut cu protectie solara), si profilele eliptice din aluminiu, asigura ventilarea naturala pentru cea mai mare parte a edificiului.

Aerul proaspat va fi aspirat de deasupra porticului estetic, apoi rencalzit sau racit si repus n circuit. Gratie dispozitivului de ferestre cu o foaie de sticla interioara, cu un gol de aer (pentru protectia solara) si o foaie de sticla exterioara, volumul de aer poate fi nlocuit ntr-un timp foarte scurt. Muzeul German de Istorie din Berlin Proiectarea cladirii din sticla si otel care adaposteste Muzeul German de Istorie din Berlin a nceput din anul 1998, fiind ncredintata biroului de arhitectura condus de Ieoh Ming Pei, arhitect chinez, rezident la New York, cel care a realizat si piramida din sticla a muzeului Luvru din Paris. Proiectul a avut de rezolvat dificultati legate de conditiile de urbanism, importanta arhitecturala a cladirii si locul de amplasare iar rezultatul final este reprezentat de o structura din otel si panouri din sticla curbata tridimensional realizate de firma finlandeza Tambest Oy. Fatada scarilor are la parter forma unui trunchi de con care se roteste n jurul axei verticale si se largeste spre interior. Turnul cu scari este acoperit att pe interior ct si pe exterior cu un strat de sticla de tip securit, gros de aproape 13 mm.

ntre panourile de sticla din nvelis s-a introdus un strat intermediar din plastic, iar golurile s-au completat cu argon.

Cele mai mari panouri, de dimensiuni de 2800 x 4300 mm, n greutate de 70 kg, se afla n structura trunchiului de con de la parter. Aceste elemente difera de panourile de forma cilindrica, n forma de romb si care urmaresc linia curbata a scarilor n spirala. Peretii, riguros de forma geometrica, sunt acoperiti cu granit din America de Nord, calcar din Franta si beton.

Un alt exemplu de arhitectura muzeala deosebita este Muzeul Sticlei din Tacoma. Este vorba de un centru de arta contemporana, care pune accentul pe creatia din sticla.

Colegiul Orestad, Copenhagen Privind cladirea nici nu iti vine a crede ca este o scoala. Totul are un design aparte: multa sticla (colorata) prevazuta cu obloane de protectia impotriva soarelui, ce se misca odata cu acesta. In interior exista platforme unde elevii pot citi o carte sau discuta.

Podurile si cladirile realizate de catre Santiago Calatrava se gasesc pe teritoriul a patru continente, din Quatar pana in Valencia si din Sacramento pana in Buenos Aires, iar multe altele sunt inca in constructie. Personalitatea acestuia marcheaza literalmente intreaga lume prin proiectele sale, care au un scop bine stabilit, insa reusesc sa ofere spectatorilor si celor care folosesc constructiile sale, o experienta mult mai cuprinzatoare.

Cubul de sticla Leonardo iti da o senzatie organica. Cladirea nu invadeaza spatiul natural, ci il completeaza. Intentia autorilor a fost sa schimbe tiparele de perceptie ale vizitatorilor apeland la toate simturile. Fatada din panouri de sticla nu este sustinuta de stalpi verticali, care ar fi creat o granita vizuala intre lumea de afara si interior: pe o lungime de 36 de metri, fatada nu are nici un stalp de sustinere. Panourile de sticla de 6 metri inaltime sunt imbinate prin corzi de otel intinse intre podea si tavan, imbinarile fiind realizate dintr-un material mineral care poate fi modelat la cald. Curbele

peretilor si podelei se continua in tavanul suspendat, construit in aceeasi maniera fluida. Cladirea inglobeaza 187 de elemente prefabricate din beton. Un tratament chimic a facut posibila lasarea betonului la vedere. Mobila este facuta special pentru cubul de sticla.

COR Tower sau New Green Tower este o constructie ecologica de aproximativ 45.000 metri patrati, a carei finalizare este programata pentru prima jumatate a anului 2011.

Construirea de imobile pe baza de tehnologii care respecta mediul. Creatia spectaculoasa imita modelul unui svaiter, cu

orificii asimetrice, inglobate parca intr-o uriasa carcasa ce inveleste cladirea. Carcasa este denumita exoschelet, prezinta atat parti opace cat si inerte, pentru a oferi izolatie cladirii si reprezinta o structura eficienta, cu rolul de a izola, sustinand totodata turbinele generatoare si oferind umbra necesara pentru o racire naturala. Astfel, sistemul vitrat ofera o retinere maxima a caldurii in perioada rece si aer rece in perioada caniculara. In ce priveste designul cladirii, arhitectii au reusit sa compuna o fatada omogena si eleganta si sa ofere spatii de o reala convivialitate. Astfel, sistemele pasive sunt legate prin sistemul dinamic al circulatiei si convectiei aerului, care poate fi inversat in functie de anotimpuri. Materialele ecologice de constructii utilizate in designul interior al cladirii, fibrele de sticla reciclabila, pana la lemnul de bambus folosit pentru pardoseli.

Cladire in Chicago cu balcoanele din sticla, ceea ce ofera o priveliste nemaipomenita. Sticla este foarte groasa si rezistenta are circa 30 mm grosime.