Realizarea.

publicalii acestei a fost posibilicuspriiinul Programului lnternational pentru Eliminarea Muncii (IPEC) Copilului Intemational a Muncii(lLO) in radrulProgramului ti al 0ryanizaliei de acfiunipentru pilotarea serviciilor de consiliere profesionali, educafional5, profesionalS instruire gi plasare in cimpul munciia tinerilol din grupulde risc Ai a adulfilordin comunitlli marginalizate, fiind implementat de ,,din Chiginiu". Asocialia 0bgteascl"Centrul deConsultanF in Afaceri Adaptalea acestui material s-areallzat in cadrulproiectului trrnsfront.lier prntru dezvoltrrer ,,Prrteneriat " serviciilor soclo'educatlonale pentru (PHARE tinerl CBC), finanlatde Uniunea prinprogramul Europeanl devecinitate Rominia Moldova 20045i derulat in parteneriat cu: . Inspectoratul lagi $colar fudefean . Agentla Ocuparea Fo(ei deMuncllagi_ Judqeanipentru "Centrul . Asocialia 0bEteasci deConsultanll ln Afacarit' Chiiinlu

CUPRINS pentru Sugestii metodologice desflgurarea activiti{ilor ,..,.....,,.,.,,

,,.,,.,, 04

Capitolul l. Cunoa*erea desine ,.,,,,....,.... ,,,,.,..,,,.,,,.,,., ll Tema 1,Cine sunt eu,lmoginmdesine,,,.,,,,,.......,. .,.,.,..,,,,._..,.,,,,..,,,,,.,19 Tema 2, Tipurl detempemment .,,,,...,.,,,, .,,,,..,...,...,..,...,...,.,,16 ti profesia Tema 9, lntercsele meleprofesionale ,.,.,,,,,,.....,....,,,..,.19 Tema 4, Eugi aftji.Roluriln echlpd . ,,,,.,,,.,,,........,..,,.... 22 Capitolul gi profesionali ll, consiliere educaiionali specific ,,.....,........,. .,,.,.,,.,,...,,,,...... 26 - componentd Tema7. Comunicare eficientd esenliald a consilierii,.. ,,,..,......,.,,,.,,,,,,,,...., 26 gi conflid,Modalitdlidetrangore Temo 2, Comunicarc nonviolentd a confllctelor ..,...,..,,,,,,,,.,,",..........,,.,. 29 Tema 3, Ohiedivele consilieii educolionale (Sp*ificul consiliertl copiilordin gruputde fisc, Si prcfesionale adukjlor) .......... ...............:... J4 Temo 4. Consiliere educalionald pentrucopiii din grupuride ist ..,,.,,,..,.,..,,,,,,..,.,,,......,,,.. 96 5i profesionald pentu egalltaEdegenln olegueaprcfeslei Tema 5. Consiliere ,,,.,...,., -,,,,..,.,,,,,,,,.,..,.,. 37 - domeniu Capitolul lll. piata munrii giganse deposibilittli .......,,... ,............,,,,.,.,,.,,..,,.. 19 Tema1. Calonteisticigi tendinp in evoluliapietei muncii,careimpun noidomeniide compe|.rnli prcfeslonald ..... ...,......,,,,,..., 39 Tema personalf Z, Competento pe pialamuncii,,... ,,,,,,,,.,...,.,,,,,..,.,,,,,. 41 Eiobilitdlicerute Tema 3. Treiinstrumente impottante in ma*etingul perconal ,..,,,,....,. ,,,,,,,,.,,,,,,,,.,,,,,,., 4J lV. Munca- valoare Capitolul semnificativl ln devenirea gi eficienla personall Profesionali ,,.,...,,.....,.., 45 Tema 7.Munco in sistemul valorilorperconale. ..,,,,,.,.,. 45 Tema 2, Opoftunitali desocializarc o tlnerilotin comunitote ...,-..., ,,,.,.,....,..,.,,,,..,,,,.,....46 Diclionar determeni ,.,.,....,,..,,,.,, ..........,.,,.,..,...,,.,..,.,, 4g privind Cadrul legislativ piala munrii .....,.,..,.,,.,... ........,.,,,,.,,...,,,,..,.,,,.49

03,
Prefati
Ghidulde consiliere educafionali 5l profesionati este un-Instrument practrcdertinat consirierilor vocafionali'

:Tll:fiHi#'jffS::]il:;'i

psihotogiror, drrigintiror, pitintirof.ritt"nii-tor sociari pre."; ,idil;";iJror motrvali sr se p'Lt".iii.u. ti i."pui"l",,ui

gr,id este racirtarea sei-iriiro, de consirie,e

iiffilf[::"t

Ghidul esteconstituit din patruca.pitole care pretind acoperirea aspectelor cheie aleconsilierii profesionale. Degi capitolere reprezinti un confinut integru, ..tiuitliiri lroprse, grarieunuigrad avansatde autonomie, lorsecvenfials la'ot" "ur."tiu",

iLirrip. int.r"r", intruniri cupi.infii, ingrupuri mari, mici

confinuturile selectate sunttnsolite deunaparat metodlc intitulat,,Laboratorul competenlelor,,, fi modiflcat carepoate sautompletat in'functle u.

iLr"ll|!f:]."

""i"riulir.iiscursutur "u*"1l""riiilru 9idepreferinlere are utirizatorurui. pentrur f;;iii;;."rr proces, rn ghrd esteIncrus un setdetehnicl

o personalitate completinteqrati ln sotietatetrebulesi aibi posibilltatea de orientare profesionall, investigare de a ofertelorpietei muncii, oportuniti;itor-.o-n.r.,. oferite de o anumifi -a comunitate domeniu'Tinlrul / tinira trebuies: posede in acest *'"it"i."i.r. ue inrormatiz"r-e-"'ii "iio',.n"gement a concordantelor dintreaptitudinile, capacti4ite, vo..ii" p.ptr. * rigorile concrete inaintatedesoietate.

pentru Sugestii metodologice desfigurarea activitifilor

profesionalleste o adivitat orlentati spre sustlnerea Gonsilierea preferlnfelor elevilorin identifirarea profesionale, precum gl formarea preferinte. atltudinilorin raportcu aceste in acestcontext este oportun si apflcim cadrulde lnvitare 9i gindlre ERR(Evocare/ Realizare a sensului/ Rflectie) in Loboiatorul compdentelot,

Evocare
Procesul de invltare est un procesde conectare a noului la ceeace este deia cunoscut. Cunostinte durabilesunt inlelesein contxtula ceeace este deia cunoscutEl inleles. Ceicareinvatl igi clidesc pefundamentul lnlelegrea oferit de cunogtinfele anterloare. {stfel, aiutindu-l petlnerl s{ Elconvingerile retonstruiascl cunottinle convingeri se identificl neinlelegerile, confuzlile decunoagtere, Sl Elerorlle Prlmul scop utmlrlt la evocare estecrearea contextululin care tanirul incpe sl segindeasc!la sublectul pe carein curSnd il va examinain detalii. Este importantfaptul c5, prin aceastl actlvitateinlliatl, et pecunogtlnlele un punctdeplecare proprii, stabllette bazat la care sepotadiugaaltele nol, AI doileascop al evociriiestedea-l impllcaactivpecelcare lnvall. invllareaesteun proresactivgi nu unul pasiv. Adesea seintimpll catineril si steapasivi,ascultindu-lpe profesorul caregendette ln locul lor. Ei trebulesi-li exprimecunoftinll scllnd gi/sauvorbind.ln felul acesta, cunoltlntele fleciruia sunt gi esteexteriorizatl"schema" preexistentl congtlentlzate in legtturl cu un anumitsubiectsauldee. Fiindci inlelegerii durabilitatea deplnde preexistente, deprocesul decorelare a Informaflilor noicuschemele al fidleo scopal etapeide evocare pentruexplolarea este motlvarea sublectului 5i stabillrea scopulul proprluln aceastl Investigalie. Interesulgi scopulsunt esenlialepentrumenlinerea implictill active ln lnvltare.Cend exirtl un scop congtientizat, lnvitarea devine mult maieflclentS, maidurabill

'Realizarea sensului
i.,,,

La aceastietapi cel fsrma lecturiiunui Scopulesenliala{ ,x.iEti

contactcu noile informafiisau idei. Un asemenea contactpoatelua ui film, a ascultiriiunui discurs saua efectuiriiunui experirnent. ste de a menfineimplicarea stabilitein timpul evocirii. Ei interesul, re pot fi folosite pentru a-i ajuta pe tineri si rimf,ni implicafiin

ffi*'{
Ftehnici
Realiza daci nu lecturii, intrebiri
,i

ci le permittinerilorsi-gi urmireasciin mod activinfelegerea. rocesul de invifare, der ;ansa de a invila poetetrecepe l6ngi noi, proces. rile celui careinvali in monitorizarea proprieiintelegeri. in timpul paseielor pe ra care nu le infeleg. Cei care ascultf,o prelegere pun iar ceicareinvali in mod pasivtrec , peiltrua cereulteriorlSmuriri,

pur gi simplupasteaceste goluriin tnlelegre, firl a sesiza confuzia,nelntelegerea sau omisiunea. incuraieazl stabillrea de scopuri, analiza critlci,anallza gi slnteza. comparativl

Reflectia ,
Adesea uitati in predare, reflecfia estela fel de importanti cagi celelalte. Laareasti etapl se creeazl un tontext pentru consolidarea cunogtinlelor,informafiilor noi, se restructureazladiv schema inifiall pentru cognitivi, a include in eanoi concepte, atitudini.Aiciarelocinvitarea durabill,schimbarea care se manifestl subformaunuialt moddea infelege, a gindi,a seromporta. fuimul :,njop alrefle4ieiestecrearea pentrucatinerii si exprime condi$iitor in propriilelor cuvinteideilegi informatiile atestate asimilate. Ne amintimmai bineceea / re putemformuta in limbajpersonal, rapoltatla propria persoani AI dollea scop estede a genera un schimbslnetosde idei,punlnd la contribufievocabularul gi capaltatea deexprimare. Refleqia esteun momental schimhiriiEi reconreptualizirii procesul in deinv!{ara,

Tehnicide lugu (Asalt de ideil Brainstorming

Metoda stimuleazl a unorsolutii. optlmi deidentlficare esteo modalltate Brainstorming-ul de alternative. genereazi gi numir consldFrabil un gindireaceativl SeInsisti desolufii. . intimpul gedinlel, la catmalmulteideifl variante elevii suntrugallsl segindeascl spontanla idellot'flri recoltlriiunui numlr cit mai marede idel,lncunjindu-seexprimarea asupra polemicli, ftrl opinllctitice cenzura . Formularea lor pepostel idelloresteinsolltl deinreglstraraa idellor asupra . Moderatorul lansarea de ldel, prin reflectarea continue audltoriul s! trebuies! lncurajeze lol pentrua lmbunitili calltatea deialansate; . Dupi sftrgitul etapeide inregistrare a ldellor,urmeazl etapaevalulrii pentruapreclerea ti constltuirea solutlilesau se construiesc Interpreteazl 9l solufiilor.in aceastl etapl se relau ldelle,se selecteazl,se penuucarea gi fost realizatiledlnta debtalnstorming sarclna serealizeazl
\\
l

Clustering
/

grafic5 a irf6rmaliei, ce provine dintr-un brainstorming'Ea oferi de structurare Esteo modalitate uneiviziuni de ansamblu de g$ndire noi Ei stimuleali procesul posibilitatea de a treaasocialii $i crearea unuiconcept. esupra utiIizirii: Algoritmul ' ululpresupus . Seformuleazi gi selnscriein mlilocul clurstering subiectul .ldeilelansatedeelevlselnscriuinvariantesrurte(ruvinte,lmbinlridecuvlnte)inaltecelule,cares central culinii desubiectul la reallzarea sarclnilor . La epulzarea alte posibillttlide conexlune ideilor, se examlneazi 9i se purcede in baza clusteringului

libere Asocieri
in legituri {u o idee,un termen,un fengmen. individuale asocierilor sarea logic ca Frocedeu asocierii esan}a de pe carele fac cu termenuldat, saucu imbinarea primele asocieri sorului,

urmirit releventlobiectului azi sarcina

intr-o iv primordial gisirea argumentelor Si contraargumentelor in parteedreapti metodei. de aicigi denumirea i in forma literei,,Tn1 partea se vor inscrie in stingi puncte pro, forte etc; I avantaie, graficului seface puncteslabeetc.Dupi completarea , dezavantaje, ncluzii.

-T*

lrp'rg'l

frE*j,Xilifilqiii?..,*i:tiil:ifir:*jl!;t!:r;

GtndeSte- Perechi - prezintt (Gpp! Esrte o-Tlllticj d.:participare ta discutii5i deformulare in pereche a uneiprreri.Algoritmulutllizlrii: '. lmpi(iti elevii in perechi ' Fiecare elev esterugatsl refletteze 3'5 minute asupra sarcinii gi si-gi formuleze in scris opinia ' Timp de3-5minute parteneriiigi prezintirecipror informalia gidiscutiopiniite . |nfinalseprezintiopinia romunl Intelogaremultiprocesuall Esteo tehnirl ce poatefi utilizati atat racordatl la un text cit gi la o imaglne. Ea perfiite analiza, in qonsecutivitate logict de la simplula compus, urrnind paglitaxonlmiei lui eioom,;ipiati de sanders, Interogarea multiprocesualr apare cao e'aronare fireasciaintrebrrilordediferitetiiuri: lnfiebdrillterule carepot fi gesitein sursi, Elevultrebuiedoarsr identifice llecesitlinformatiiexacte in text sau imagine iisplnsul. Aceste lntrebiri implici un efort minim din parteaelevului,dar oferi posibilitatea clarificarii corecte a mesaiului, fnfelegerii lnfiehd detmducere care. neresiti o modifi.are_ a informalrei,o restrudurarea ei sau transpunelea cerol |j::]11r:5,rlt pnn ln imagine' sa-u a imaginiiin expresie Fxptlmate cuvent verbalS, Totairi seincludgi tntrebirile careGe, plucidarea semnificaliei unor detarii,semne, simboiuri, expricarea unorcuvinte, t lnt/'",bdinteryretotive legiturii retiprocedintre idei, fapte, definifii, valori, aEainrit elevulsl fnteleagi flecesitldescoperirea

rntrEbiri vorsoticiia necesitatea'd'e . .d;;il;ililurile. intrebrrile Ll':*::::'_::l:11'llilAce:te potrncepe nrerpreratNe Eui"Decerrsdetici.,.",,,care suntcauzere,,,", este motivul...,, ,,care etc,
lntrebfiri aplicative pferiposibilitatea de a rezolve saua dezvolta mai departe diverse p gi lituagiile experienta din viala cotidiani.
I i

trebdrianalitice e formuleaz; pentrua cerceta in profunzime subiectul gi a-l aborda Eic argumente gi contraargumente. Acesteintreb5ri pot incepe prin acesteintrebErielevii pot fi p lnvingitoare argumentele...?". otiveze ac{iunile personajelor sausi combatE vafiditatearationam

alternative cu o implicare-personal5 in propunerea icenarii soluli crede]i flemplu: ci ar fi putut intreprinde n,ce acefti oemenipentrua

08,
intrcbdri evaluative insu;i cu ln functiede criteriile definitede elevul elevilor aprecieri a evenimentelor Solicitidin partea posibilitatea astfel intreblri li elevului si-;i unor de oferl referirela subiectulstudiat, Abordarea procesul personalizeze noileidei gi concepte, delnvllare gi si insuSeasci cuadevirat Algoritmul utilizirii: . Profesorul distribuie textulsauimaginile . Elevilor li seoferl timp pentru contemplare saugindire . Profesorul pentruca ei singuri pregltettelistade intrebiri sauoferi tipologia intreblrilorelevilor sl intrebiri formuleze . Profesorul enunti cateo intrebare li aFteaptirlspunsulelevilor . Elevii pot lucra rispunsurilor in perechi sauingrupuri asupra . Dupices-auoferitrlspunsuri intrebirile, sepot realiza lucrlriscrise in baza imaginii/textului la toate

Studiu decaz
elevuluicu o situalie reall de viati prin a cirei observere, Este o metodi ce constl ln confiuntarea glnditii critice, in cunoagterea interpretare, urmeazi si realizeze un progres lntelegere, ti in dezvoltarea civice a elevului, a atitudinii Etape dedesfiturare: . Elevilorli leqieigitot setuldeinformalii carevafiabordat seprezintisubiectul . Li secere cazul flrl a-l analiza acestora si citeasci . Li sesoliciti elevilor faptele care constituie cazul sl clarifice . 5efolosesc genul: intreblride . Ces-aintimplat? . Care ln caz? suntpi4ile implicate . Deses-aaclionatastfel? . Ce faptesuntimportante? . in locdeintrebiri, profesorul poatecereelevilor tazului, in perechi: si lucreze un elevprezintl rczumatul
Iila$ fune inlrebiri de eclanta metode, ra informalieiculesecarepoate evea loc prin diverse opiniile comentgnd gi siprezinte umentele, concluziile eleviitrebuiesi stabileasr5

gi a gindirii esteo metodE lecturii de lecturi interactivia cientizarea nui grafic.Lectura conformmetodeiSINELG se efestueaziindividual itoarelorsemne: (e $titi deja cu ceea ore{ti seuvine in contradictie ctiv u mentaliesupli mentari

-.--.r-rr " | -T .@|4#F f-!tr}il1}}-dd#];ifiiepfi'!'i!i]|.!:];i:i;j..:'!!]:.]1i|1

Dupi lectura resFectivi a textuluiurmeazE indeplinirea tabelului/graficului SlNELG.

? :

graficului Cadrele suntindeplinite conform rezultatelor lecturil. Duplcompletarea graficului, sefaceanaliza lui pentru a explica neclatitlllle ti lntrebirile. Unele lntreblrl pot fi tre(utln extindere cateml pentru rcas:.

Scriere liberl/ freewritting

Este o tehnlcldedeclangare a creativitllil, deformare a abilltilii deordonare a gindurllolli dorlentare a imaglna;iei, Algorltmul utillziriir . Selectimun cltat sau un enunt ad8cvatpentru declangarea imagineflel ' Profesorul sollciti(a elevlisi scrle timp de cinclminute, firi a se opri,oricele vineln gind prlvltorla respectiv, firi a urmiri loglcaexpunerii rsubiectut gi corectitudinea de llmbl, flrl a discutacu cinevape parcurs, ' Laexpirarea timpului, solicitimlectura unorscrleri libere in fafaclasel, sauln perechl.

Scriere reflexivi
iscrierea reflexlvl semainumegte eseu declnci minute. Acesttlp deeseu este utlllzatla sflrgitulorel, pentru elevul gindurile sa-9i adune asupra subiedului, profesorul iar sa-Ei dea seama re a realizat elevulin urma ica reprezenta iattivitilii'Eapoate o concluzie asupra activitl$ii sauun girdeintreblricare au apirut in urma abordirii subie(tului, lAlgoritmul utiliztili b Profesorul formuleazisarcina . Elevii aula dispozilie pentru cinciminute a scrie
' 5ecitesc gi se stabilesc celascrise nigteconcluzii pentrutot a comune

si $tiu/Aminv5lat f$tiu/Vreau
i

pste o metodi similari EuSINELC-u| unde in locdepatru cadrane, surm notife pe pagini. deosebite Metoda pcatefi folositffi respctiv5 fiace pbligatoriu un text nou.in acest cazincadrane se noteazi reeacese,;H activitEti. [iverselor '#' t * #
I
I I

/g ig-saw fig-ZagI mozaic

I t

Fste o metodi eficienti bazat6pe instruireareciprocS. Clasase i in fragmente identice cu numirul de persoene gi' din grupuri fmparte Astfel, persoanele vor primi de asemsna infiale. un numfrr, careve

independenti propriu, a fragmentului to{i particij [ext'Bupistudierea tofi posesorii unuianumit fragment sevoraduna impreuni, Obiectivul

Duplconsumarea neclaritltllot Independent deflecare fragmentului detext rarea fost studlat ti expllcarea procedeulul delnvltare inillale 9i aiciselucreazlconform revinin grupurile etapetoti particlpanlii acestei (vezimaisus). reciproci

ghidatd Disculto
artlstic sau publiclstlc,mai rar $linlific) poate fi Discutlape margineaunui text citit (preponderent careinterogheazi' organlzatlastfel ca profesorul /consilierulsl fie doar facilitatorul gl nu persoana lntreblrile impune la ldeea de a-El ghida renunlind profesorului a discutla, este de 9l de a cere Sarclna Tehnica este date' in tehnicil particlptriila discuflenu e obiectivul la ele. Nici evaluarea rispunsuri elev dar gi profesor, Orice binevenitipentruetaparefle(iei ti esteimportantra textul si invitela discu$ie, general' sau auditoriuluiin verbali a avut o intervenlie celui care intrebiri sl adrcseze aredrepJul consilier, trebuieincurajatl obitnuintade a htreba de aceea sediscuti cu mai mult entuziasm, intrebirileabordate liber,

pentruinvdlare Ghidul
anteriortu textul care contine tehnicii constl in confiuntareaunui ;ir de intrebtri elaborate Esenla un stimulent devenind a glnditiicritlce, o tehnicS eficientldepromovare la aceste intreblri,Este rispunsul pregltelte un adevlruluiinultiml instantt, Profeso.ul pentru darnu pentrudetectarea disrutiigi dezbateri, va contine Setul de intrebtti text giinlific pentrulecturaindependenti Ei un set de intrebiri asupralui. intr-o ordine arbitrarl, 5e recomandlca intteblrile si'l facl pe elev sa diverseformule interogative standard' glseascl rlspunsul literalla o intrebare gindease!, nu doarsi

conceptual Graficul
atunti cind potfi comparate dedupt o discufie informa$ia tehnici esteo caledea organiza acestei Aplicarea cetrisituri anume enuntater trebuie sl fie sigurderubricile treisaumai multesoncepte / idei,Profesorul graJieuluJ, el devine Dupi completarea in raport cu ele. vor fi examinate vor fi pusein relief;i te concepte
pentru disculii despreproblemaahordati. Graficuleste un tabel constituit din coloanegi linii, pe pe orizontalitrisiturile carese compari. tonce scriindu-se

in legituri cu reciproc se intervieveazi re,in cadrulcireia partenerii in timpul persoane rolurilor. distribuirea de cite 3 echipe f i urmire$te funcliade secretar un altreileamembrual echipeiindeplinefte 5i ilde),

serventipe fiecare 5ecitegte I este impirlit in maimultesecvenfe.

rlnd gi prinrotatlefiecare dintreparticipanli estegi intervievat, li secretar, 9i persoanicareintervieveazi. prezintl Grafic, tehnitase astfel: La primufpas,A lt2porteruI) il intervieveazt pe B, iar C inregistreazlin scrisaspectele principale ale disculiei. Acumrolurileseschimbigi A va fi serretar, Bva intervieva, iarCva rlspundela intlebiri. in a treia tapia interviului, A rlspunde la intrebiri,B estesecretar, iar C pune intreblri. Profesorul va incuraja formularea intreblrilor diferite; uneoriii va dasecretarului sarcinadea inscrie toateintreblrileadresate. l-asfirgit'estebinesi sediscute ?nplenintrebirile cele maiinteresante din rela3 interviuri aleuneiechlpe sausi sefaci o generalizare a celor invllate.

Lecturl in perechi. Rezumate in perechi

,Areasti tehnici se aplici pentru lecturaunui text gtiintific ce contlne informafii cbmplicatesau in cadrul reallzlriisensului, Esteaplicabill pent]u [umeloaser Eiin afaraorelorde curs,in pregltirea discutarea unorsubiecte carenecesitS lectura unuivolummaredetexte. perechi Elevii formeazlperechi5i aceste petot parcursul sunt constante pereche primegte orei.Firare un humirdeordirie, pregitelte untext perareil impartein 4 fragmente, dela 1la 4, Profesorul pereche Fiecare peun flagment, valu$adoar pereche Fiecare cu numirulI va colabora ulterior ru o pererhe cu numlrul2, perethe cunumlrul3 gi unacunumlrul4. in fiecare tu o pereche sedistribuie gi doul roluri: celdereporter rel deinterlocutor. Eleviit^itesc fiagmentul qi sepregltesc care le revine s: rezume gi si dspundt informalia, sl punl ?ntrebid la ele.ln continuate, celcurol dereporter relateazi in propriile lui cuvinte despre cea fost vorba in fiagment, cel cu rol de interlocutor, care tot a citit arest fragment, iar il ascultl cu etentiepEpartenerul siu 5i ii pune cet mai multe informb+ii, Apoi se schimbi rolurileEiactivitatea sereia.Urmeazl intrebiripentrua extrage pereche perechi si prezinte celorlalte [a fiecare dingrupdespre cea fostvorba in sectiunea ei gi sl rispundl intrebirile colegilor, la

linia valorii
seaplici pentruaprecierea ilehnica individuali,personalizati a unui subiectluatin discufie. Esteadecvati cgt Eipentrureflecfie. Atitudinal,se poateurmiri ad Ftit pentruevocare, [n exprimarea opiniilorfali de o problemi controversat5. Eleviidiscuti prioretiza ceve. Liniase poetemodifica pe parcursul discufiei,

hf#w
utor la #
l e ' \
vadi ce I

gi foaiamai departe. lucrarea Procedura pAni csn se repet5 [ransmite

I

ree{t en

t, i

..,.t,.ji,,.t.1.$,

!f * HIi P$ I r lam,,g6i t$.f

ajung la autgr", tsnd

colegllor' autoriisi ia tunogtinfl desugestiile la autol,seacotdltimp pentruGa lurrarea revine 5i aprecierile expresia cu echipa / formula concrete, se detaliazi,se cautl impreunl Sediscutl asupra unor obseruafii optimi,

complementarl Predarea
li secreeazlcondiliils cind studentilor a sensului, esteunade realizare complementarl de predare Tehnica care reclaml o Par(urgele pentru studiereaunol materiale pentru a invlta. Se poate utlliza necesare minutioasili atenti a textuluiftiintific dat' (ca.pot cuprlnde profeiorulpregltege un text in numlr suficientdeexemplare li il impartein fragmente maimultealineate). o pentruo etap5prlmegte profesor perand,fiecare elev.Celcaredevine il va avea, Ulterior, rolulde profesor pasai' primul rol Cel cu ln Eleviicltesc linigte ii vafacilitaactivitatea. aceasta dela profesor, schemldereper deprofesor: cea fost citlt 9 Generalizeazt dinechipl si rispundlcolegii trebuie intreblri,la care cateva 9 Lanseazi pentrucineva neclarltifi inceititudini precizlrlle daci existl necesare, 9 Face 1i pasaiului urmStor asupra nitte predictii 9 Face o alti pelsoantpentrurolul deprofesor 9 Alege ffagment' sereiagi serepetl similarpentrufiecare Procedura

Capitolul l. CunoaEterea desine

Tema 7.Cinesunteu. lmaginea de sine
0blettive: . Sl identifice sperificul lmaginii desine . 5i analizeze factorll care influenfeazi imaglnea desine . 55aprecieze rolulimaginii desinln dezvoltarea personalitttii Cef maiimportant factorcareafecteazloamenli esteimaginea de sine. lmaginea de slnea unel persoane estecentruluniversului s5u,radrulsiu de referinfi,realitatea sa ca pozilia sadominanti. princare Este ecranul Prsoani, eavede, rude,evalueazi, inlelege, estcpropriul filtru pentru lumea dinjurulsiu. Dacipe parcurs situaliilese schimbl,credinlele oamenilor despre el ingiEirimin factori fundamentali personalltiliicaredetetmlnd ln definirea imaginea de slne. lmoginea desinea unei persoane afEcteazi modulln careea interaclioneazl cu attii. Un concept de sine putemic genereazi o interacfiune sinitoasdiarunulslab distorsloneazl perreptia adesea Individulul despre crrm ll vid alfii,generind sentimente de lnsecurltate in relatiile ru oamenll. Fiecare aremil de conceite despre sine: cineeste,ce reprezinti, undetrllege, cefacegl ce nu face,ceconsideri ca fiind valoros, ce ctede. Aceste perceptii desine variaziln claritate, prerizie r gi importantt persoanl. dela persoani la lmaglnea de slneale(Ieazi comunicarea gi in acelagi tlmp este modelati de comunicarea cu altii. Copiii inva!5cinesunt din felul in caresunt tratati de ritre oameniilmportanlidin vletile lor. pentrue aveao imagine puternlci desineomularenevoie dedragoste, respect de la persoanele semnificatlve tl acceptare ' / dinviafa sa. Prin urmare o mare lmportanllin constituirea imaginll desineo are fumttio. Pentru famllllle contemporane primordiali vrloarea esteun tral decent. Astfel,mulfi dintreplrinti saupleaclpestehotarepentrua-fi aslgura familia, sauglsesc linigte personali in bluturx,droguri etc.Aceftlfactorl Influenteazi dezvoltarea imaginiide sinela copili lor.lmaginea desineesteunuldlntre factorii declslvi ai aslguririi ionfortului intern sociale. Cercetlrile efectuate asupra 9ial adaptitii coplilor din dlferite tipuridefamilliaratl ci disfuncfille familiale ii afecteazi pe copiiide toatevlrstele.in razulcopiilor mal maridin famillldezintegrate exis6 pericolul suprasolicltlrii gi fizice, emofionale DacilipseSte o perloadl lndelungatl pirintele, gl atuncl chiar copilulmarepoatedezvoltauneledefirienlein sferaafectivl gi romportamentali:agreslvitate, dlverse 'forme deconduitE deviant5 la rindul lor influenfeazi care personalititii formarea Eia im_aginji de,.Ei pilon pecare aceasta sesprijini. www.@'Persaona cu o imagine de sine slabdpoate avea dificulti[i de com i .
l---r----'-

exprimasigursentimente|e,acGeptaE]iticaconst]uGtive,nupoatffi --D" r'rrtrv'at slberru r.r]r*e r.t rrJsrLTLrYqt ttlt Fitlttt4iwwq Iipsegte
-^--^r-rr -rr--!X ?Ft^--l-a!-l r - r r -- ^

0 astfelde persoanieste nesiguri,se simte firi valoere, icelorlalfi. inad in gi sine, e retrasi propriile igi neagt idei. iincrederea cercetare recentiin Republica Moldova in acestdomeniina oferi nigtecifreTng l0 din intervievali eu o imagine de sinefavorabili i.20,3o/o i. 32,9olo eu o imagine de sinelacunari . 46,80lo au o imagine de sinedefavorabili Adalescenlii cu a imagine de sinefavarabild se remorcdprini - inteligenfi inalti - ingeniozitate
in

- suntorlentalisprerezolvarea desitualii - interesali detot ceestenou - calml, afectlv lealllti,maturidln punctdevedere - cu capacitatea capacltltide lidet gl un super'eu responsabilitate, tirie de caracter, de a manifesta dezvoltat etc. p n: Adolescenlii cu o lmaginede slnenefavorahil sercmarcd - inteligentt peste nivelul mediu - gandire abstracti - manifestiun oarecale conservatorism - suntmaipufin ffeatlvl gi deschigi sprenou - posediun eu relatlvslab - suntlabillemofional, uqor seindlspun - nuagreeaza lider, audificultl{lde uneorl tnaltl, nu posedl capacltlti-de care cerresponsabilitat situaliile gi autodiriiare autocontlol Unlndemnbunin acest Dupi cumobseruali estefoarteimportantcatlnerii si sesimtl utili, buni,necesarl. ale danezulul deeducafie comunltafi al constituiePrtndpiile sens lantet . 5t Ftilct noi,cellaltl, conttmpetlne - apropiatii . Trebuie flcute detine decomplamentele tli - depind ci celpulin4-5 oameni si-ti daiseama . 5i gtli ct ln tine e cevabungl valoros, nevoie dc care avem fapt decaresuntemcon$lentlti . 55gtiici ai unelelnsugiri la care linem . 5i StiicI intelegem singurfinenorocit te lnseamni site slmtilipsitdeimPortan$t, . 5t gtiici locultlu e lingi noi . Si gtii ci vomfacemultepentrutine . 55gtii ci vialata Eiexistenta tale ln maremlsurl deeforturile socletllii noastre deplnd . NoiputEmrezolva problemele lmpreuni - motivdemindde;eul-nimicflri ,,noi". . ,,Noi" individ latinl, unde fiecare Cutotul altfelderit in lumea poate geniu, uitatt, fi adesea iarcomunitatea secrede

on LaborutoruI com petentel

Cummi v5d altii

S*i#!&Ftrli%lllalSliietli;lil:t;i:!:,rli,

e i :l

1.Cindin prezenla meaoamenii se cearti, incerc si-i linigtesc.

7.Dacia$observa ci cineva incearci si comitio infracfiune, af anunfa imediat personalul depazl.

Dail*u
2. Suntun conducitor auto excelent. 8. Potline o cilventare ?nfala unui public numeroS.

3. Ilaci aSfi ?nsituafiade a ajuta polifiasf, prindiun infractor, agface-ofirS nicio ezitare.

9. Bacfr cineva incearcisi se bagein fafi, ii atragatenliasi steala rind.

4.A$puteaprartica oriceprofesie cu succes,

10.Reugesc in tot ceea ceintreprind.

5. Dacigefuldirectmi-arceresi-l inlocuiesc temporar, aSfi gatas-o fac.

11. in cazul unuiincendiu, aI aiuta persoanele in pericol.

r-t n I lDa I

lNu 12.Dincolo de aparenfe, tofi oamenii au un dramde licomie.

6. lmpresionez pozitivoricepersoani cireiaii sunt prezentat.

ll. Discutafi Pasul in perechi personale. reflecliile il,ealizareo sensului textul ,nlmaginea Lecturali de sine"l printehnicaSINELG ftefleclia l. Reflectafi in scrisasuprasubiectuluin,Ce Pasul pot face eu pentru reflexivi. tcriere Pasul ll. completafi testul ,,cunoagterea atitudiniifafi de sine"

[ite dinenunTurile de mai jos vi caracterizeazi modulde a gindi gi

{i: E
^avl f it \'1

ITI

I 9:

I,' \
[r:

fI

Rdspuns Pentru fietarenunl adevltatln ceea cevi privett,primlfl cetedoui punctegi pntruflecareenunl fals, put4i ded avea tarenucorespunde felululdumneavoastri dea fi, obtinell ceteun punct. ln totalintre12ti 24depuncte, I nterprctorca rczultatel or Docd ali ovut ln total inue 12tl 15punde, nu 5-ar puteaspuneci vi autoevaluatl pozltlv:ave+l o slabi propria persoant. incredere ln dumneavoastrl Dece?Medtl sI meditallasupra acestui aspect. Nu suntem proverb deacord cuacel vechi care spune ci: ,,Este un marprostcelGare nu Erede despre line ci stmare degtept", darnicinu neimaginlmcl, acordindu-ne singurl foartepulini incredere, altiivorfi maigenerogi! punctevl plasafiin rind cu mareamaiorltate. Cuun scor de 16-19 Nu e riu, dar nici blne nu este:avell o incredere moderat5 in dumneavoastri. Ar fi binesi vl anallzall propria persoanl. malin profuniime Oare gl modulul succesele dumneavoastrl de pene acumnu sadatoreazl dea vi implica? Decesl nu vl stlmali maimult? Sunteli o personalitate! i4 fine,suntefiun bunclpitan penavasuccesului, dad aF objinutintrc20 ,i 24 depul,cte. Cesi vl spunem maimult?Felicitlri!

gl prcfesla Tema 2, fipwi de temperament

0biective: . Si descrie specificul tipurilor detEmperament . Sl identifice gi activitatea colelatia dintrctemperament de muncl . Si aprecieze rolulformirii unuistil individual demuncl Printretrlslturile psihicestabile,propriiomului de la naftere,se numiri in primul rind, insugirile
uri de te mperament:

e menfionat pure. faptulci nu existitemperamente

Sentimentele la fel, deci are o excitabilitate emotivi Ei dispoziliile nalti receptivitate, activismsporit.Tempoul reacfiiloreste destul de te, plasticitate.Sangvinicul se distingeprintr-sinaltt plasticitate a

qi esteextrovert. e circumstanTe, cu oameni necunoscuti Sangvinicul

nlia esteinstabil5,

-limit6,la necazuri se enerveazE, iEi ieseuEor din fire, e gatasi se bat5.

Vorbe$e repede gi pasiunile Interesele gi ferme,e suntdestul de stabila 5i tare,s(riegrtbit gi neuniform. pierde rigid,nu se cufireain fafa difitulttfilor gi le invingeru multl energie. Are o reactivitate lnalti gi un Ectivism constant, Tempemmentul flegmatic ticut' nu seglibe!te. SeimprietenGlte greu,darapoidl dovadidemultl afectivitate LiniStit, fi atagament. Are o teactivitate redusi, dar activismlnalt, excitabilitateemolionall moderatl,rigiditate excesivl gi miritl, Areo capacitate demun(i normali, introversiune indeplinette binesarcini individuale cind nu este limitat detimp. temperumentul mela ncol ic Sensibilitate bolnivicioasS, dispozitie schimbltoare, sepierde ugor cufirea.Efoaftr4inut in manifestarea pierderepede increderea isentimntelor, in sine.Emofiile au caracter depresiv, lgi subapreciazi caparitltlle Introvert,rigid,cu reactivitate gi activismsdzut, Melancolicul $i cunogtinfele. areo capacitate de munci mitl, un caractet alarmant, preraut sensibilitate finl, foarte prudent, El obosegte mii repede, de tnai li gceea aunevoie deintreruperi maidese. Nu existi temperamente bune sau lele, Ficare e bun in unelecondilii gi mai pulin bun in altele. lTemperamentul nu determinl personall, nicivaloarea nicicea socialla omului, activitate inainteazlfall de psihicul omului gi fafl de naturalui energetico-dinamici Pilce Influenllnd activitatea, poateavearepercursiunl temperamentul productivitlfii lnumitecerinle, Eiasupra profesiilor de masl (strungar, pi,tu exceptia llcltul, lesitoa.e,vinzltoare, medic, profesoarl, inginer etc.) dcoarece unele insugiripot fi compensate pecontulaltora. Fia activitttilorinstructive p:ecum: pilot, cosmonaut, ptofesiile salvamontist, sportiv,militar etc.,a clror activitateestelegati mereu peticol, perisc, tensiune, responsabilitate, necesiti gi rapidila schimbiri, reactia oportunE luarea detiziilor corecte, astfelincit unele insugiri de temperament pot nu fi compensate cu li altele. in cazul Frompte profesiiinsugiriletemperamentului pcestor determinl profesionall corespunderea a omului. potrivitl mai cafe de adaptare a temperamentului la neresitltile activititii este formarea stllulul fiea |ndividuoldemuncdcalePresuPuneunsistemcitmaieficienta|@

doarpersoanei date. Faracteristic |Jnr din condifiile necesareformirii stilutui per$onelde luc detemperement. [nsugirilor

18,
W.******-****.
sensului Realizarca demunct" prlntehnica pasull. citlti Elanalizati detemperamnt textut ,,Tipuri si actlvitatea complementarS. Predare tempelament dintre privlnd corelalla ti profesle' ldeile ll. Completatl Pasul Reflectie detemperament' tlpul propriu testului prinintermediul i. oeterminali Pasul printehnita detemperament tipuluidominant priur ii. o.t"trinaliprofesiilecare s-arpotrlvi clustering

mele profesionale 3. lnteresele Tema

0blectlva: profesiiinvechite . 5i descrie profesil lamodSgi ptofesii . 5i analizeze dediferite impuse exigentele . Si compare avantaiele 9i llmiteleprofesiilor personall in reallzarea 9i profesionali . S; .onjtl"ntit"zeroluldeciziei decarleri mal noi gi malvechi. Profesll de proiect Irlenager organizarea pentluconducerea, 5i rlspunde estepersoana_care saulideruldeproiect u"i.i"*r, dlrcctorul viltoare)' actiuni (plan, program de unuiproiect gestio-narea pot cucontract'Acestea temporar, sunt,de rgull, angaiate persoanele unul proiect in realizarea implicate proiect in oriceehipl de exlstente Rolurlle aiederullrii proiectului. momente iucadiferiteroiurlln dlverse evaluator' tu responsabil monitodzarca' ciutltor de resurse, organizator, de: executant, suntacelea finall' cuanaliza responsabll al echipei, membru tlmpului' proiectulul sunti Managementul principalele "ril d" inter", dln cadrul managementului resurse' de categorli celorlalte Managementul financlar, Managementul umane, rcsurselor Managementul
proiettuluigi nevoile un echilibruintre nevoile estede a asigura rului de proiect instituliilor5i o.rganizaliilor gi de grup ale celorimplicafiEi nevoile individuale

de metode adecvat Ei un portofoliu si deginigi si stip$neasci: trebuie f,e proiect 2l apar; cere in funclie de 1l situaliilecontrete pe 6r* ri le folosaasci ;i.: ---- -' I Fe-de a facefali situaliilor 3) abilitatea a echipelor; gi ilunicaregi de formare conducere grupuri de ji cudiferitele lucra a de 4) capacitatea in clndilii derisc incertitudine; a lucra proiectului. dgpsiEurarea fluentapo-z*iv 5i rezultatele
lFr--

materialefi umane resursele li grupuri,comunititi, indivizi si identificeproblemele, problemele Asistentulsocialabordeazf, pEi*r. rtptegii de rezolvare a situafiilorde crizf,.

a defamilie, interpersonalc {terapia cutensiunile continujnd .***iuAividual, (consilierea profesionali gi inserlie de orientere cu problemele ffiffitc.), ffiinmuncagia5omeri|or}gisfir5indcunive|u|comunitar(rezo|varea

conflictelor intregrupuri;mobilizarea energiilor individuale gi comune pentru rezolvarea problemelot). El ,folosegte miiloace complexe de socio- gi psihoterapia. De aceea, (unortintede ei trebuiesi posede psihologie' psihologie psihopatologie, sociali,. pedagogie, sociologie, antropologie, medicini internl, dr6ptetc, Are nevoie, pe de o parte,de deprinderi, 'economie, aliiitrgi ae .ornuii.rr., relalionale, de lnegotiere'.flexibilitat un set de valori, principii,no,r., ,"guii moiale (codul !i trebuiesl respecte al protesiei care asigurirespectarea ioeontologic drepturilor omului, fSredeosebire derasl, culoare, religie, tirsti, limbi etc). profesionalS lFormatea a asistenlilorsocialise fare la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de AsistenliSoriall. pesigner depublicalii I publicafii poate fl asimilati cu acceaunui directorartisti.. ExisH totuti o llA.: i:."'_.9*ien-e1 fe intre aceste lmportanta_diferenfi doui ocupaliir in timp cedesigner-ut iniliazl gi lanseazlilitar grafica unei p-ub-licafii' dupi care rolulsiu sepoate incheia, un director artisticaregrijl ra standardele itabilite lainceput de'a lungul existenle i publicafiei,Din icest punct de vederprestatiaunui Fl fie respectate ,intregii pesigner depublicalii esteatipici, eadesfSgurindr-se atunii cand existi comenzi in acest sens. realizeazlmachet-e grafice, alcltuiegte setu de tipuri de titere,propunepropria P11g.j:11_llPlblicafii

elemente fixeunmiiloc deinformarE in masisauunsetia afige, uroguri []l|r,19_.::gi"iti.ilustteazi.tu 9i publicitare. Eltrebuic sl sttpanascl tehnicile giinstrumentele Futocolante delucru spacifice design-uiui de programe deeditare degraficigiionturi,deprelucraie presS: deimagini computerizeti. 9idetehnoredadare
list programatol

signerul de spafii interioareeste cel careconcepe emenaiaree s a facedin acestea locuriesteticegi funcfionale. Domeniul sEu lsignerul de spafii interioareefectueazi ansamblulactivitifilor ijloacelor de realizere, de supraveghere gi coordonare a muncii 'oiectul, si rEspund5 exigen[elor clientului, si evatueze posibilitiTil mfulartistic, competenlele tehnice, psntrudesen, tarentur deschidr alizi gi de sintezi sunt celititi indispensabile, care psrmit exp

et

te

poate fi gi supravegherea Specialitatea echipei. inlesnesc conducerea dea dialoga a romunica, 9i aryumenta din Moldova' Universitatea Tehnicl deConstruclii, oblinutila Colegiul D$ignerv$timcntar prin metode concepegi realizeazlprototipurivestimentare vestimentar de modl /designerul Creatorul grupul gi desemneazl materialele stabileEte informatizate, sauapellndla mijloace manuale lintS ps care produclii il auin vedere. noile saucuungrupdecreafie' cuunasistent lucreazl in colaborare vestimentar maimulteori,designerul Decela imaginative Calitttile piala,noutitilefi tendinlele apiruteln domeniu, 9i artistice care auroluldea studia cu cate lucreazl, a instlumentelor de bunacunoattere trebuie si fia dublate vestimentar aledesignerului prototipurilor' Creativitatea, deschlderea in realizarea specializate de calculator a programelor indeosebi poatefl Profesia designer vestimentar, muncii unui ale sunt condiliiesentiale faf! de nou gi curiozitatea "lon de Stat Pedagogict Universitaiea Tehnicldin Moldova, Universitatea Tehnologic, insugiti la Colegiul Creangi", Webdesigner viitorulul. web reprezinti,,locul"unde se va desflgurao parte lnsemnatl dln economia Site-urile de dateaflatepe Internetcareoferl on-line,a invitimantului la distanft, a bazelor comertului oezvoltarea (reltere serioasla ofertelorde munct Pentruacestgen de au dus la o oricedomeniu, informaliidespre specialigti, sI Un sitetrebuie graficia unuisitepe Internet. partea gi realizeazl concepe webesterel care Designerul simtulartistic' in domeniu suntesenliale: motiv,pentrusuccesul atraglcetmaimulti vizitatori ti, din acest poate fi insuEitl Profesia cerinfele clientilor, in imagini de a capacitatea creativitatea, imalina1ia, ,,tradure" deStatdin Moldova. Universitatea deStudiiEconomice, laArademia St.ungar
Eaareca locuri. unadin celemai prestigioase ceade strunger-scupf, metalului, din industria suprafefei' e netezire piese dimensiune form5, de o anumiti a unei I prin a;chiere fi prelucraree in general metalului. la prelucrerea o ma$ini-unealtiservind agfliastrung, r{ore gi finisare.

Muncitorul strungului. dotarea rarecompleteaz$ decheisuntsculele Ptiiozii gi seturile

Printre micrometru. ilitar,Subler, rigli gradat5, de control:gabloane, ffiq., $i-[nstrumente formelor. ffigisesc atenfia, perceperea loc de munci existante: formelede calificars :bate $coaliprofesionali, producTie. n di firi"scoatere

diferitelor Ei asambleaziarticoletextile Ei materialesimilarepentru realizarea conform materielul rroieste textile, materialele depoziteazfr Recep{ioneazi$i prin tratamsnte componente prin asamblarea produsul detaliilor eazE 6i il finiseazi

produsele. sorteezi5idepoziteazi cqntroleazt, 1,Si,@

&t#jf4t!{iL;tiF|tih:irtr::iittliilr.ii.,:r.r,i,

ln funcliedeopera,tiile peEare trebuiesi le execute, folose5te acedecusutgi de reparat, metrul,foarfecele manual, magina de Sptnuit,magina de croit,maginile de cusutsimplesauspeiiale, magina de curilat scame' magini detratare umido-termic5, magini deetichetat gi asamblit, utilale-de ridicare gi detransport. pregitirea seefectueazl in gcoliprofesionale, cursuri dezi, Agent depazi Agentii depaz5 i9i desfigoariactivitatea intr-un cadru binedelimitatprecum: magazine, hoteluri,institulii, binci,aeroporturi etc. paza Eiasiguri obiectivului, prevenind furturile, incendiile, actele antisoriale deorice naturl,distrugerile de bunuti 9i vieti omenetti' Supravegheazi accesul in obiediv ln conformitate cu leglemengrilelegale9i dispozitiile interne; efectueazl controlul la intrarea gi iegirea din incinta uni$tii a perioanelor, materialelor altor bunuri, planului conform depazi. ii Ei trebuie.sl fie absolvengi de liceucu diploml de bacalaureat sau cel putin de Ecoall profesionall, cuun anumitstagiu demuncl.

Laborutoru I com petenlelor

Evocarca L Listaliin grupuritimp de3 minute Pasul profesiile cunoscute. ll' Revizuili Pasul listele colegilor, completindu-le. ldentificali profesii la modl gi profesii lnvechite, Pasul lll. Prezentati rezultatele, Tehnica revizuire circulari. Realizoreo sensului maivechi [it\itextul ,,Profesii complementar;. 'i mainoi',printehnira predare tefle4ie PasulI. Completali testulde interese,,Asta esteprofesia plare"pentru care-mi a vedea mairlar domeniile potrivesc. vi !are se pasul ll. Discutafi rezultatele. 0eterminafi avantaje pentruprofesiile carenu suntin vogi. lll..Citititextul ,,Decizia Pasul de carieri" te urmeazl gi lua;i o decizie responsabiil privindprofesiile
ilreferenIiale. de carieri becizia

iiirl,i:r:;;:r:i:l! j;lill1!:11!; jt:i1W'lJ

urmltoarele privindcariera trebuiesi patcurgem corect!li responsabill Ca si putem lua o decizie ctape: A, Autoevatuarea . Cine sunteu? . Unde mi aflu? . Unde sl aiung? doresc careml pot aiuta? (abilittli, aptitudini,talitili, cunoEtinle) . Care petsonale suntresursele B, Anattza factorilorcare pot influenla deciziade.a efi . Ceoportunitali existi? . Cum le potvalorifica? apelez? . Lececompetenle (cunoftinte, abilititi' atitudini) . Ceriscuri existl? /obstacole . Laceresurse apelez? . Care mea? estedecizia deciziei C. Luarca . Care meuprofesional? esteobiectivul . Ce a-l realiza? af putea 5i facpentru . Cine susline? consulta, mi poate . Ce potintempina? obstacole . Ce a le diminua? 5i facpentru al Putea . Care si-i parcurg? trebuie suntpatiipecare (Sl privimegecul . Ceoportunitlti pot valorifica caexperienfl) in cazde egec? decizia luati' argumentat Pasul 5. Prezentali

lema 4, EuEla$ii, RoluriIn echiPd

Obiestive: . St prczinte in echipl diferiteroluriexercitate
rilor?nechipi in echipi I propriu
ll,i

si fii bun suficient Nueste in echipi. delucru decooperare, ft|. posedaresUititelilor prin parte a echipei, pentru Ca comun. interesul poli cu alfii impreuni lucfta ruiest
invali si ceari spriiin 5i si ofereaiutor, sinegi colegi, invafi cevanou despre lli, fiecare impreuni cu altii, alituri de ei, atingind Lucr$nd noi modelerelafionale. eficient,explorgnd

o anumiti specific, si aibl un rol precis, trebuie individ tut G cI fiecare ["*a".'hhg.ftrq -de Un imp]eunl. il si lucreze timp aiuti dar in acelagi ceilalfi, onse$ir4ft-iirl-*Fffsebe*e uneiechipe eficienfa carepot determina rolurilor sensestecunoafterea 9i lrt o.il*liffitU in acest salg dleg{Sdpersonalittfii ]

in sine. propriei valori,al unicittfii sale,al increderii sentimentul ni un scopcor#$)qi.ffireptat

ffir*#"##?,m.ncat

cl El a constatat lor reall sausimulatS. in activitatea cigigitoare Beffr a supusobserqfi sutedeechipe nu esteo in felul de a gindi, Aceasta ectrlp7eraF$ale din oiireni careseaseminau din

facechipa magice" care in ciutarea d.-ffri debazt. ,,ingredientetor

:;t*

s= #H.

caracteristici neobignuitla selectiilor de personal in organizalii.Rareori astfel de echlpeaveautot atet succes ca 9i celeformatedin oamenidivergiin gindire. El a considerlc! punind laolalti ciliva oameni treativi ln modsigur vorfuncliona optim.Degi la primavedere ti inteligenti parerezonabili, aceastl teorle rezultatele lui Belbindemonstreazi absurditatea acestei abordiri,abordare care egueazl in modrepetat. Dscestaulucrurile altfel?Care e ,,efectul sinergic" care va produce o echipt cigtigitoare?Rispunsul.este incercarea de a forma o echipi echilibratl in care calittlile indivizilor se completeazi rerlproc, Sllbiciunile indivizilorpot fi atet tolerate,ctt Si (ompletateatetatimp clt existi altclneva in echip! cu taricorespunzetoare, Cate suntdecicele I roluri intr-oechipigi care Punctele suntcaracteristicile lor? principalelor Rezumatul caracteristici elerclurilorin echipl (A nu seconfunda il' CO0RDONATORUL cu pozifia oficiallde director al uneifirme).O persoani destul de bxtrovsrtl9i neanxioasl. Are o viziuneclari asupra globale, obiectivelor Estecapabil si rlmlnl deschis la contribufiivenindde la oricesursl, Abilitateamentall gi creativitatea tninteti sl aprecieze suntin gneral particlparea, dardorettesl-gi asumeresponsabilitlli pentru Eiincuraieazi fa nivelmediu'Estedemocratic deciziile luate.Perceput adesea gi deta$at, carezervat abilitatea Goordonatoaului de a rimine obiertiveste [otugifoartevaloroasicind trebuiedireclionate eforturileli activitilile celorlallispreun lel sau obiectiv global al echipei. "Punae tafi Hotrrat,sprilini colegii, impa4ial,entuziast, de incredere, ralm, sigurpe sine,conciliazl, impaci, nuoscileazi. Nerompetitiv, lipsit deambitie,lenep Funrleslabe:

posedE torizCreativ, spirit spontan, lidertalentat slabe: Autoritar,nelinigtit,incordat GENERATORUL DElDEl.O persoanidominantigi totugiintrovertiti.Estes e a imprigtiao grimadi de idei(scintei), dintrecaremultear puteaducala su e ideiestesursade creativitate a echipei, fiind foarte inteligentEi avf,ndo pralucrurilor. Generatorul de idei e stimulatde provocarea pe careo aduce noul':i individ cu capulinnori,poatefi incongtient jur. de sensibilitatea celordin Ge mp pentruprocedurile stabilite,nici pentru"modalit5llienormalede a facelqg$u.d1.' e preocupat de implicafiite legate de practici.Tindesi considere ci nu areneviie de priile idei,dargi pentrualecelorlalli daci ii capteaziimaginatia ). Existf, n Generatorul de idei ciruia ii placesi fie flatat gi nu ii placesi ii fie crit tari; creativ, inovator, intuitiv,sclipiride genialitate, imaginefie, slabe:5olitar, spiritpractic redus, individualist, cepririos. :

roleg dificilgiincomod. poate Totugi, fi prins in valul gieuffiiie deentuziasm al

4. EVALUATORUL, O persoaniintrovertitl, destulde stabill. Evaluatorul, esteun membrudeechiplfoarte inteligental cSruiatu principaleste abilitateade a pralurramari cantitlfi de informalielntr-o manierl gianaliticS. obiectivi Posedi o judecatl bunl gidemonstreaz5 hotirire giagerime problemelor. in abordarea ptecautti foartetritic fala degindireasuperficiall(cusctplri) r celorlatti. Este Esteprobabil sl fie singura persoani tare sl obserue o eroare fatall carele-as(Ipat tuturor celorlalti,Ca urmare,evaluatorulpoate persoana fi vlzut de ceilaltica gi entuziasmul. care tempereazi elanul Areinclinatir dea-llipsiabilitatea gidea motiva peteilallili rareorl dea stgrni ntuziasm e o sursldeideinoi,Degi adesea evizut caprea critic gi negativist rolul slu rlmlne deo importenttcritici pentrusuccesul erhipei. li rezultatele Puncte tath Analitic,raflexiv, imparfial,prudent, ne-emotlv, sobru preacritic,sec Punate slabet Lipsitde imaginalie, 5.EXPLORATORUL. O persoanlextravenitirdestul de stabili, Exploratorul este ambasadorul echipei clnd aceasta aredetratat cu lumea din exteriorul ei, Este capabil gl sl si stabileasci contacte ru oamenii exploreze ce este nou intr-o manieri atet eficientl cit gi efirace(cu rezultateconfiete).Va reacliona la situaliile noi cala ni$e provociri pierde incltate, darpoate repede interesul imedlat re nu observiniciun progres saupielde fascinalia iniliall. Oamenii pentruExplorator suntingredientele esentiale ;i varietatea care arsinsl, la rlndul lui, abilitatea de a stimulagi motivape altii. Nevoia de stimulnoi poateducela o minte"siltireatl" caresarerepede de la un lucrula altul gi carepoateducela o lipsl de disciplint iar persoana poate avea problemein ceeace privegteurmirirea constantl a unor sarcini.5e spune ri Exploratorul estesaula telefonsauplcat gi defapt uriStesl faci olicealtreva, si intalneascioameni Punde tai: Plindelesurse, entuziast, oportunist, comunicativ, sociabil, curios, preaentuziast, Punde slabe| Capricios, nu arer5bdare, (LUCRATORUL). 5. ORGANIZATORUL O persoanlesenlialmente stabili. organizatorul este membrul echipei care, mai presus de toateva fi capabil pusein practiciideilegi planurile st vadl cumvor merg puternic firmei, 0rganizatorul tindesd5eidentifice gi areo iitetimeinldentificarea cuorganizatia lucrurilor pradicenEcesare in diferite situafii, organizatorul estein mod natulal un conseruator este nevoie de 9i pentru multl convlngere, cici va accepta o idee ci eamerit! introdusi nu doarpentrucl esteo ideenoul, practic, Are realeabilitlti de organizator mult siml gi cu putereade a se Muncitorcongtiincios ti
poateuneorisi fie inflexibil.Mai presusde toate estesistematic gi meticulosgi rezultatele S.ciplina, "organizator". sunt unitateade misuri a eficienteipentru Estafericit cfindesteimplicetsau chier i.fe

pereguli a seimplementa ideile, procedurile dertinde si fie maipulineficientcind siftceduri pentru

m:f,.#;:f ffizatoru|ereabiIitateadeaaduce|ucruri|esioameniicupicioare|e

HIPEI. persoanE extravsrtitf,, destul de stabilS.Liantul fine echipauniti, promoveazi emeniiif,'rtd5,estesensibil la ceea generalide spirit cesimt ceilalfi cit gi la starea t de punctele gi reac}ioneazi tari gi slibiciunile celorlalfi adecvat la diversele nevoi ai probabil ca el si fie membrulechipei personale$i care cunoatteproblemele gi asta nu din indiscrelie, ci dintr-o prearupare autentici. Poatefi indecisintr-o

lipsideterminerea in anumite situafii, areeblitttideempatizare o Eipromoveeze

membriiechipei. Deaceea esteadesea alesdreptlideral echipei.

Puncte torhGata dea spriiini, entuziast, comunicativ, implciuitor,areincredere in ceilalli, sociabil, bltnd, sensibil Puncte slabet Necompetitiv, nu fo4eazllucrurile, lipsitdeambilie 8. FINALIZATORUL. O persoaniintrovertiti,nelinigtitt.Finalizatorul este membrul echipei pune care punctul pe"l"' Este foartecapabil cind trebuie si finalizeze ceva,tindespreperfeclionism. iii va faregdji lucrurineinsemnate, dar in celedin urml igi termini sarcinile Pentru bine gi la timp. Aptitudi;ite finalizatorului nu coincid cucele aleunuilider, sepierde in detalii, darcutoateace;tea persisH in acfiunile lui ginuselasl pgni nu estesatisficut destandardele inaltedecalitate impuse deel. Puncte tariz Meticulos, disciplinat, ordonat, congtiincios, incipitinat,preocupat dedtalii Punde slabe; igi facegriji,estescrupulos, etc CONTLUZII: Echipe firi sucres putefiexplica Exemplele urmitoare posibile cuprind echipe firi succes. dece? 1' Liantde echipi (mai mulli), Organizatori dar firl cenerator de idei, Stimulator, 9i Finalizatori, Coordonator sauExplorator 2.Finelizator, gi Organizatori, Evaluatori darflri Explorator, Generator deidisaustimulatol 3,Doar Generatori deideigi nimicaltceva 4,Generatori de idei gi Exploratori 5.Stimulatori, Coordonatori, Organizatori Echipe ru succes grupului l. Liderul trebuie sl aibl un bunprofilde coordonator. Elleava genera incredere gi va gti cumsi tcoatl in evidenlite e maibundela echipS, gtie El/ea si influenteze mersul lucrurilor spre decizii hune, iar maipresus persoani deorice, aceasti - poaie nu vaincerca gedinlele si domine grupului in aceasta constl diferenfa cheie intre rolul decoordonator la cire si fare referire, ti functiade preEedinte

l. Trebuie si existe o distribu{ie a abilititilorintr-o echipi.Cele mai b mentale deosebit de bunen cfit gi cu abilitfti mentelemedii,Acestf#

sugereazi ci aceasta s-arputeadatora faptuluici ceicu abiliti{i meiii mai dotafi cuscopul dea indeplini pozitive roluri general spre binele e[fr
[. 0 echipiin careexistf,roluri c$t mai diversepoatefi avantajatidega punctelor tari. luturor # cu rolurispecifice trebuiedirecfionafi i. 0amenii cEtre acele responsa maibine'Adesea intr-o echipi rolurilein ceeace priveste funcliilee mare experienf5 in acea func]ie.

Lab o ratorul competenlelort

Evocare Pasull. Confeclionati timp de'15minute un turn din urmitoarelematerialer 10 foi, 10 clame,1 metru de scotrh,5 fip color, gi analizaliactivitatea Pasulll. Prezentali din perspectiva rolurilorexercitate. Realizdre a sensului. Pasul L Faceli tuno$tinfi cu textul ,,Roluri in echipi" printehnicaMozaic. graficul Pasul ll. Completafi conceptual Nr, Roluri 1 2 3 4 5 5 7
I

pale Caracteri sticiprinci

lmportanta roluluisuccesului echipei

Reflefiie. ( pebazaluudrilorlui MeredithBelbinl l. Compfetali Pasuf un chestionar deautopercepere pentrua determina preferenliale. roluri Vezi anexa 3 Pasul ll, REveniti la ideileinitialedespre rolurileexercitate in timpul constructiei turnului pentrua clarifica rolurile care s-auevidenfiat maimult, Pasul 1ll,0iscutafi despre echipe desucces

cafionaligi profesionali specifici

td esenlialda cansilierii
re fi imaginea de sine gi a unuiadin grupulde risc copilobignuit onstructive in consil iere gi primireaunui mesai agogic tn cadrulciruia are loc transmiterea roces tomplexde vorbire, ascultare, a emofiilor, exprimare solufionare etc,Comunirarea esteo (onditieprimordialide socializare a,fiintelor capacitatea de a romunicaeficienttexprimarsa concisiEiconsistenti or, iscultare activi, oferireafeedback-ului constructiv) gi spaliileemofionale interioare.

Fieclruia ii estecara(teristici o imagine desinetare arcra elemente de bazi: 1.ZonIdeconfort i2.Zonidedsc 3.Zonidepanicl(vezi schema ceurmeazl) Extinderea zoneide confortdepindede gradulde activitatesociali gi capacitatea de comunicare cu alte persoane. Este svidntcl sthema prezentatl este universall 5i relevantl pentrutoate categoriile umane,avind particularitili pentrucategorii inevitabil aparte.Cureferinfi la copiii din grupuriledi risc esteevidentc: zona de confort estemult mai mict decit a unui copileducat in alte condifii, Copilul din grupulde risc lntlmpinl obstacole in comunicare deoarece estefoarteanxios, nesigur, timid, neinirezitoretc, lLuind in consideratie expelientele dramatice fiecvente alecopiilor dingrupurile derisceste evidentcl zona ilor de confort este prponderent limitate si intempint dificultifi in comunlcare, latS.de ceinteracfiunea cucopiii dingrupurile derisrsolicitiun setspecial destrategii pecunoltinie bazate privinddezvoltrree acestora gi a abilitlfilor interpersonale, ceeace ar contribuila extinderea zonei de confort. Pentru a oblineo incredere in sinetrebuies! exercitimactiunide regim,carear eliminarisculde a pripit, de a atacapersoanagi nu problema, evalua de a categorisi, de a aqiona conformstereotipurilor, ,prejuderlfilor, Cap.citttile dintreadult li copilsint urmltoarele: ti atitudiniletarefaciliteaziinteracliunea 1. Rtspunsul empatic pozitivi neconditiona 2. Acceptarea 3, Autenticitatea 4. Ascultarea activa 5. Capacitatea de a ajutain rezolvarea problemelor saugestionarea crizeiStrategii genelale utile pentruo interactiune eficace: 6' oc{pafi pentru o pozifie a fi la acelagi (agezati-vi nivelru copilul pecovor saupeun scaun mic) 7, Folosifi un limbajadecvat varsteicopilului(joc,istorioare, muzicl etc.) 8' Tntali copilul intl-o manieriindividuall, clt mai potrivitt (reacfionafi promptla necesittfile lui; fili la gindurile, atenti interesele, dorintele luii facetimicicadouri) (spuneti lucruri adevlrate, nu faceli promisiuni, asigurali I' Fqi demn de incredere ' confidenfialitatea] -&.-

I0. Tratafi fiecare copilca pe un individ,respectf,ndu-i drepturile il1. MenlineTi mereuo atitudinepozitivi in timpul disculieicu copilul 12, Creali un mediuserurizant atit fizic,cf,tqi psihologic Strategiile de interac{iune cu copiiivariazi in funcfiede nivelulde d sxperienTa traumatizant5,de disponibilitatea lor de a infrunta s sentimentelor,flcceptarea situaliei, dezvaltarea mecanismelor a obiective de lucrucu categoria de copiidin grupur de risc.

posedi capacitifi rognitive de a infelegelumea,cea m Adolescenfii gi onestitatea,c$t gi pistrarea confidenfialitf,fii. autenticitatea La abilitatea de a construiviitorul, psihologul de aceea nu trebuiesf,resp este facilitatide bunivoinfaadultuluide a setrenspune in lumeaad

2g.w
L-i n{@ilF l p

i:

1.ii].|]]l]]l|i];]i!]]]!:]ij:!:]i:i'!I4il{.lt4*

tr

W;

Camunicarea eficenffi

Conceptul (imaginea de sine) Sugestii: de mirit zonadeconfort

Pentru a obtine o incredere in sine ,

Comportamentul obseruat

Nu se lovegte in stimade sinegi sine

Nu sejudecigi nu segeneralizeazi

EYoEarc Pasul l'-Amintili-vigi descrieli printehnica Scrierii libere o istorioari din vialaproprie care ar fi relevantl pentru fraza mele..." ,, Nu m-amsimlitin apele Pasul ll. Prezentali istorioarele Reallzorea sensulul Pasul L Analizali textul,,Comunicare eficienfi,' 3 Pasul ll' Disculie ghidatlasupra schemei conuniarea eficiente. Analiza imaginii despre slne /conceptului al unui copil dingrupul derisc Pasul lll' Comparali imaginea de sinea unui copilobiqnuit gi a unui copildin grupulde riscprintehnica Graficului asupra clilor derecuperare ,,T" 9i rcflectati a ultimului'prin intermediul comunicErii eficiente. Reflefiie: Pasul lV,Realizali unjocderolprivind comunicarea constructivi intle N 1-consilierul, N 2 - copilul dingrupul derisc, care esteobi5nuit cu un comportament violent in familie, marginalizare din partea colegilor. Tema discuf iei:la discretia,,actorilor",

TemE 2, Comunicare nonvialentda canflictelor ;i conflict, Modnlitfrli de tran1iare

0biective: . St defineasci ronflictul lui 9i cauzele . 5l analizeze modalitifinonviolente deoprire a conflictelor . 5asolutionez prinformula conflicte ceitig- cettig Conflictele sunt inevitabile in cazulcomuniclrii cu copiiidin grupurile de risc,Elesuntrondifionate de experienfa de via$l de multe ori dramaticS, de pierderea increderii fafl de oamenii maturi.Beaici importanga maiorlpentruun consilier a runoatterii esenlei gi initrumentelor conflictului de solutionare a lui, pot fi inst pozitive,ceative daci ceiimplicalidoresc Conflictele si le trangeze sausi le valorifice in a(est

sens. Nu trebuiesi evitim conflictele cu orice Frel; uneori ele ne conducde fapt, la schimbare gi ne pot conttientiza cu privirela blecajele carepot s5 aperi in echipade lucru (colectivul de cadrsdidactice din comitetul de pirinfi, grupulde elevietc.): Scoali, . definire neclaria problemei studiate . obiective neclare Siresponsabilitfrfi lipsa de motivafie saude aptitudinia celorimplica{i ' informare (nu se cunosc defectuoa$i prioritilile gi nu se recunosc comp ' planificare slabi (timp insuficient, planurilor inexistenfa de rezervi) : ' proces (sarcini consultativ inadecvat individuale neclare, nerealiste etc.li ' modalitSfide adoptare a detiziilor neadecvate plajei mari de o activitifiietc. ' dominare din perteaunor membri(pe motiv de vechime in munci mai activitate) r comportament opresiv (nevoile saudiscriminatoriu specifice ele unoredintre, grupului) ' lipsa deincredere in obiectivele acfiunii, in competenla colegilor, in sine r teama de angaiament sail de egec) i {determinatide teamade succes

. lipsade prspectivl (oamenii saudecontihuitate auvazutcl deciziile nu sepunin aplicare, nu sefaceo apreciere caresl aibl dreptconsecinti imbunittfirea stlrii de lucruri) potizbucni ln claslconflictele din urmltoarele cauze: . exacerbarea spirituluicompetitiv . atmosfera deintolerant5 . slaba comunicare dintreelevili dintreaceltia li profesor . exprimarea gre5itl a emoliilor . absen;a capacititii desofutionare a diferentelot . manifestarea gre$itia autoritiliiprofesorului Conflictul aremaimulteganse desolutionare dacS: peprobleml gi nu pepersoanele atentia seconcentleazi implicate; emolia 9i teama sunt controlate; intre pl4i au existatrelatii de prietenie inaintealzbucniril participanlii diferendului, au cunogintegi deprinderi de stopare a conflictuluisau cinevacalificatii aiutl s5-1 depiteascS. Dactdout pI4i auaiuns in conflict, relalia dintreelepoate woluain urmitoarele sensuri3 Pl4ile implicater A obtineceea re dorelte I ctttig - cettig B obfine cedore5te t
- pierdare A nu oblineceea cedore5tel pierdere B nu obtine cedore$te I

A obfinece dore$te B nu ob[inecedore$te

- pierdere cistig l - cistig pierdere l

ca toate persoenele implicatesi aibEsentimcntulobfineriiunui ipa seva dezmembra inaintede a-gifinalizasarcinile, Prinurmere, litatede depigirea situaliilorconflifiuale, Atuncic$ndnu se poete al consensului) gi implicirii ceea re doresc, o reevaluare a cerinfelor (aflati intre pozifiileinilialeale celordoi) poate conducela solufia

A nu oblinecedore;te B obline ce dorefte

rli).
lizarea conflictului: abandonerea sauemAnarea abordiriiproblemei fie hotir5t explicitde pirfi pentruci altfel frustr5rile,nemul]umirile nflictuls-arputeasi izbucneasci intr-un momentgi mai nepotrivit

onar;;mnflictelor ertrcbuisi aihi urmitoerele ingrediente:

re posibilitate si-gi expuni poziliagi solulia gi,daci esteposibil, scopuri comung narea diferendului

'ensteposibile apropierea dintrspir$i

. seadoptio solufiegi seiplict in rnodprogresiv ' selimureltedaci plrfile doresc sr aplice solufia chiar dacl nu sunttotaldeacord cuea ' seadoptio procedurl deurmirirea apliciriisolufiei gi desanctionare a celor care o incalci Principalele modalitilidetrantare nonviolentl a conflictelor suntnegocierea, medierea 5i arbitrajul. - esteprccedeul A' I{EGoCIEREA princarepi4ile implicate lntr-un conflictdiscutrgi inreareisi aiungl la o solutie amiabill firl interventia uneite4e pt4i. Ghidul negocierll: (estecheiasurcesului 1,Prcgdtirea procesului) .: ' plrtile l'i ordoneazx argumentele, le pun intr-o formi juridic5, ltiinlifici sau cel putin obiectivi, ln funclie denatura conflirtului ' se stabilesc elementele carepot fi negociate in conceptia 9i celede nemodificat fiecireipi4i '-estefoarteimportant sl. seincerce si seiudece problema din punctul u. ,.u"i" l-fiiaii adverse, sr se glseasci aspectele celemai sensibile pentruparteacealal$,astfelinclt si nu tm?Jrt" ,urprrnii Je trgumentele ecesteia 2,Negocierea propiu -zisd ' discutia trebuie si fie cordiali, deschisl, ethilibrati, Folosili expresii ca,,Dupi plrerea mea...,,,.,,AE prefera " "Tu r1... in lode ei flcut astadeci trebuie si.,. y:!' r.i fili ascuttati;adunafi prin tehnica brainstorming sotufii pentru deprrirea :^-::::.1,:ij1,.1.:-i (ln :onfllctului acest caz trebuieins5,ra propunerile sl fie realiste pentrua nu comiromite sotulfunarcr laSnici a diferendului) ' gend.iti'vi folosind ("Dacieuigidau...,ceprimesc condilionalul Siexprimagi-vr in schimb?,,) l, Realizarea uneiinlelege $ oplicorea ' unadinplrfi trebuie st arate c!.este dispusisi-gi modifite pulinpozilia, sl accepte un.compromis ' dacitrece foartemult timp pini la atingerea compromisului, partea 61re s-aaritit malflexiLili din start, rate folositimpul dreptun argument pentrupretenliimai mari inlelegerea trebuiesi fie acceptabili pentruambeli p54i; fiecare trebuiesi simti ceve certigacevaplin tplicarea ei.
- esterezolvarea I' MEDIEREA unui conflictcu eiutorulunei persoane reieezi lir{ilesi discute si ajungE singure la o solulie. Ei ihidulmedieriiz (mediatorul , Intraducerea expuneregulile procesului) l, Prezentarea fsptelor parteiEi prezinti viziuneaasupra fiecare faptelor{incepindcu ceaaf mediatoruf rezumi prezentirile, identifici punctele posibile de acord rirlilegi-au infelesreciproc pozifiile t. Listarea soluliilor potenliale tofi segindesc la solufiiposibile mediatorul faceo listi gi cerefiecirei pirli si-gi exprimepozifiafafi de fiecaresolugie , mediatorul recapituleaz5 solufiileenunlatede citre pirfi gi le accentueazi pe celebe r rirtile
I

ratein cazde incSlcare a acesteia),

!acare trebuie si I

itlirlali r:1!i1#i:qiii*;5udf si4lffi

E;,trf,#oli,;iste

unproces demediere in tare persoana neimplicati ln conflict decide asupra sotutiei.

1.Prcgdtirea 'reprezentanti aifiecireiplttiilcituiesc prezentarea faptelor dln puntul devedere al grupului respectiv ' fiecare parteigi noteaziintrebirile pentruoponenfi 2. Pottea. rcclamontd iti exp md pozilia(pfinF-unreprezentant) . arbitrulpuneintrebiri de clarificare . arbitrulinviti cealalti partesi puni lntrebiri 3. Paftea rcclafiatdiri expfimtpozfio (printr-unreprezentant) . 5erepeti procedura dela punrtul2 4. Enuntarea solutii. ..arbitrulrcapituleazl faptele9iigi expune argumentat hotlrirea,
Laboratorulcompetenfelor Evocare Pasul l. Reprezentali printr-un simhol conflictul.pasul ll. AfiEafi prezenta[iprodusele. Realizare Ei a sensului

corflictelor"prin metoda,,Lecturi in perechi / rezumate in perechi,,. Relec!ie S|.1lftll:-?*tionarea Pasurl' In glupuri de :l persoane jucati ,,peviu" o situatie de conflict.Pasul , Soiulionali confliciul in formula ,,cigtig- ctgtig",

,_T:-.1..o-r::!::,:1ln;!!ierii (specificur 5i profesionate consifierii copiitor dtn gruput de fisc gi at adu$ilor lducalionate
adulfilor)
Obiective: ' 5i identifite obiectivele consilierii educalioaale_Ei profesionale a pirinfilorgicopiilordin grupul derisc . 5I determine specificul tinerilor grupuri din derisc . 5l elaboreze modele concrete deconsiliere educafionali gi profesionali
ionaleester

tdeasci ritic despre necesitrli personale Eioportunitifireale; a cariera personeli

zia de carieri 4. 5i romunice c 5. 5i analizeze,i sii, pialamunciigi ofertele sociale ntribuindastfella securitatea gi calitatea vielii lor, biective importante:

ebuie si rea

lootumentarea pirinlilorpentru relevanti a copiilor, a ajunge la o imagine profesiile, clarl privind modul gi problemele r a feafege pot care apare (Cunoftintel in leglturl cu aceasta. ISusfinerea pirinlilorin insugirea copiilor, unuisetdevalori, gi dorinla (Atrtudlni) motivafie dea munci, suportuluinecesar topiilor, pllintilor in insugirea I Acordarea abilititilor pentru identificarea li problemalor vestigarea legate deincadrarea in cimpul munciigi alegerea profesiei,(Abilttfifil I Evo(area topiilor,pirintilol pentru insugirea unorexperiente de aplicare gi abilittfilor a cunogtinfelor ipitatein luareaunor deciziibine ganditepentrurezolvarca problemelor. (partiripare,) tmplexitata temeidaterelevidin faptulti consilierea profesionall a copiilor din grupul de riscpoate fi prinimplicarea ralizati doar responsabill a pirintilor, itl dece procesul de consiliere va incepe de.la ptrinli. Consilierii trebuiesl fie conftientide faptul c! rcresul acliunilor intreprinse depinde deconiugarea eforturilor educalional. pozitiv rnttuunimpact suntnecesare urmltoarele condifiir stabilirea unorrelatiideinrredere cu prringiipentruidentificarea beneficiilor consilierii; piringilor Informatizarea privind oportunitltile desocializale a copiilor; plrinfilor pentruacliunisistematice Pregitirea de suslinera a copiilor profesiei gi rnenlinerea in alegerea pentru tersului ea. Ealizarea atestorobiective necesit!comunicare gi va aveasucces atunciclnd se vor respecta cinri ,mponent aleuneicomuniclri efiriente;
Conceptul de sine Ascultarea Claritatea expresiei Modul in caresefacefa!5 sentimentelor de minie Dezviluirea de sine oroty L. Nottein poezia,,Explorarea stimeide sine"spunec5: acicopiii triiescin criticism, eiinvaff,si condamne acicopiii triiescin ostilitate, eiinvafi si lupte acicopiii triiescin frici, eiinvafi si fie binuitori aci copiiitriiesc in rugine, ei invafi si fie vinovafi lci copiiitriiesc in toleranfS, ei invafi si fie rSbditori aci copiiitriiesc in incurajare, ei invafEsi fie increzu[i acicopiii triiescin laudi, ei invafi si aprecisze acicopiii triiescin aprobare, ei invali si iubsasci aci copiiitriiesc in acceptaren ei invali si gtseascidregoste in lume.

nho rata ruI comp etenlelor

tocate. (unostinte, atitudine, abilititi, partici rsul l. Congtientizare, lucafionali. incercalisi le transformeti in obiective clare.

Pasul ll. Discutati acest lucru tu alfi colegi profesori, psihologi. Realizarea sensului, Pasul L C-itigi textul,,Obiectivele consilierii edurafionale 9i profesionale,, Pasul ll. incercali sr stabiligi prioritlfi din perspeitiva eficienleiconsilierii, construind o Liniea valorii Refle4ie. Pasul l. in baza poeziei tui Dorothy L. Notledeterminati specificul copiilor din grupurile derisc Pasulll. Elaborali modele de consiliere educalionali' pentrucazuri concrete din experienta Dvs.Tahnica Studiu deraz,

Tema 4, consilierc educalionald pentrucopiii dln grupuride rlsc 5i profeslonard

0biective: . 5l identifice copiii curiscdea fi exploatati prinmuncl ' si descrie etapele consilierii educalionale gi profesionale a copiilor dingrupui derisc . Sl proiecteze un plandeconsiliere a copiilor din acest grupdarisc consllierea este ca "un serviciu soclal careinltiazl o abordare globalia individului, subtoateaspectele srmnificative ale vielii Ei rolurilor asumate gcoall, in profesie, viall socialigicomunitari, familie, timp liber etc' 9i se materializeazi prin toate catego;iile de iervicii de iniormare, coitili"i" li ori"ntrre oferite solicitanlilor decitre consilieli',, Etopele consilierii: 1, Stabilireauneirclagiide incredere cu copilul, 5ebazeazi peempatie, acceptare neconditionati gi colaborare. lnclude explicarea tipuluispecific derelalie, carse strbilesteintre consilier 9i copil,a moduluiin care se vor strurturaintilnirile, a rolului'gi responsabilitifilor fieclruia in cadrul parteneriatului care sedezvol$, 2, Evaluarea, Staiilirea setului de problemecu care se confiuntl copilul prin diferite metode disculii,evaluare psihologlcS, Pentru probiemt fieare identificati se face evaluarea stresorilof 11lyar9 ,educelionali. psihosociali a moduluiincare 9i biologici, aceltiasuntprocesali la nivelcognitiv, a consecingelor produse

IIi|L*tEElati

I gi biologic. ritizarea problemelor in funclie de nevoile capilului. a fi exploatalipresupune o intervenfie complexigi nu rezolveree unei i careva fi abordati ?n consiliere este realizati prin consultare cu caceea ceni se Ferenoueo problemiimportantia copilului si nu fie rezentendpentru el o situalie care si il motivezesa faci unele uti ca atarede copil. 'nfelor produse de campartamentulcnre se darettea fi schimbat. lizati in colaborars cu copilul gi ghideaz5 interven*ia, permifindu-i a modalitifii in care xperienfele de via{i ii pot influenlaconvingerile Tnirea cauzelor problemei. Problema estede asemenea descrisicaun semnific*nd o mai buni adaptare la mediu. tehnici speJfrce. e sunt luate in considsrare atAt obiectivelefixate de copil c6t Ei rs sunt elementeesenfiale fn alegerea metodelorde interventie;i

gi_emolionaii, ameranismetor-d pe care coping copitut te

area obiectivelor specifi ce. rollowup. peo altd prablemfidin setulde prableme identificatede specinlistin parteneriatcucopilul, ientrarea tevadintre elementeleimportante ale cansilieriiin carierd; gi respectarea scultarea beneficierului; runoagerea valoriiEia demnititii beneficiarului; gi limiteleserviciilor formarea beneficiarului cu privirela confinuturile oferite; rrnizerea gi de actualitate; de informaliiobiective roteiarea stf,riide bine a beneficiarului gi acfionarea in interesul acestuia;

p etenlel horato ruI cam or

DCATE

printr-o sulI' Realizafi scriere pentru liberl un scufimesai un adolescent cddin cauza /1, rareconsiderl precare uatiei din familie unicasolufiepentrua-fi asigura o condifiede trai esteplecarea Festehotare ntrumuncila negru. rulll, Prezentlri la dorinl5, alizare a sensului sull. Citifitextul educafionali plin metoda ,,Consiliere STNELE Pasul il. ldentificali coplli ti profesionali" prin munrl. riscsporitdea fi exploatati flectie pentru lul l. Proiecali un plandeconsiliere grupderisc. adolescentii dinacest

pentru egalitatede gen in alegereaprofesiei ma5, Consilierc

iective: il determine influen1a stereotipurilor profesiei asupra alegerii ii compare opinielor cu rezultatele unui sondei de opinie ii congtientizeze factoriide bazE privindviitoareaprofesie in decizia n egalitate de gen infsfegemechitatesocialfia femeilor $i veacurilor tgul au certificat rolul dominant al birbatului in posturilorde conducere definerea in stat, a locurilorbine plitite in niliei".Perioadasovietic5,declarind egelitateaformall e bi criminarea de gen a ultimelor.5ub paravanul falseiprotecliie sex la exercitarea afa numitorprofesiigrelesaunocive. Denumirea de gi lucruri: miner nu mineri, cosmonaut gi nu cosmoneuti, inginer lorgi nu autoare dar servitoare nu $ervitor, educatoare nu ed si si rumulgitoretc.

38.fr
ii &
\ l i

Lr

q '"i!W;

pentrufemei activittlile specifice de opiniedespre estelezultatul unui sondai a celorexpuse 0 ronfirmare $ btrbati(in %)
Nr. 1 0cupatii/domenii prescolarA Educatie Activititile casnice populatiei Deservirsa Medicina Pedagogia scolari universitari Pedagogia Stiinta Aqricultura Industria publici Administratia Politica Activitatefeminini
67ota 65o/o 58olo
574/o

Activitatemasculini
33o/o
35o/o

z
3 4 5 6 7 I 9

42ala
434/o

53Yo
48olo
4Aola 42olo

47olo 52alo 56o/o

58o/o 620/o 58olo

38Vo
??sla

10
11

30o/o

78o/o

unei egalitili autenticede gen 5i echitatein societilii este imposibill firi realizarea Democratizarea pentrutineri ti tinete' profesionali in orientarea egale profsionale. Statultrebuiesl ofereganse olientarea trebuiesi'|i tinerele sferi. Tinerii in aceasti stereotipurilor spreanihilarea societatea ti sl orienteze de ordine gi decizie individuali conltienti'in aceasti profesionall din vocalie reiegind orientarea realizeze de tu egalitatea concordanll proiecta profesional! discursul educafionalin vor igi in orientare ideiconsilierii gi aptitudinile de in dependenlt in plan profesional gen,Femeile 5i btrbalii trebuiesi se realizeze tlreia i se atribuie tinerclecate-ii alegcon'tiento profesie trebuiestimulate individuale, lrefednlele profesii feminine' pleferl considerate masculin caractel li tineriicare este o dimensiune profesieieste enormi deoarEce soriali a egalitttii de gen in alegerea Semnificagia debazla societiliideschise.

p etenlel or rul com Laborato

sau femininein bazalistei masculine ine profesiile preponderent

l; Pasul &ll.

ficind concluzii de opiniein dorneniu, unui sondaj iile lor cu rezultatele profesiei. ilor in alegerea dupi feminine;i profesiimasculine" discursargumentat ,,Profesii mad a cauz pe

imp

- domeniu lpitolul lll. Pialamuncii gi ;anse de posibilitifi

tmo 1. caructeristicigi tendinle ln evolufio pielei muncii, care impun noi domenii de mpetenldprofesionold
riettlve: Sl dsscrie pleleimuhcii caracteristicile in prezent EItendinlele potentialul propriu 5i-ti estlmeze propus dupt algoritmul pieleimuncli lntru evaluarea estenecesar si cunoagtem schlrnbirile speclflce ei. pietei olulia seobserviurmltoarelecaracteristiri ti tendinle: in ultimul tlmp in

Nivelul inolt al tehnologillorcare necesitd: :unogtlnle (deexemplu tot maiaprofundate in domenii tot mailnguste specificul meseriei destrungar sau tzor a rlmasaceeagi ta acum30 de ani.ln schimb, cerintele fali de aceasta s- au schlmbat, au devenit ri complexe dato.itl perfectionlrii (memoria, pslhice utilajului, insugirile gandlrea percepera tehnicS, prudenli,rontroluloperaliilor rmalor, etc.)solicitate de munca la un strungar gl mai sunt mal coplexe gate, comparatlv cucele implicate in minulrea unuistrung simplu). unorlzont larg de cunogtin$e generale, pentruinlelegerea proceselor de schimbare economici competente de rezolvare de probleme rsponsabilitate individuali :apacitatea delucru in echipi (degradorea, Perisabilitotea invechirco) tehnologiilor, caresolicit' dln paftea angajalilort rapacitatea dea lucra lntr-unmediu cuunanume grad denesiguranti rdaptarca rapidila schimbare iodnfadepefecfionare continul :aparitt!inovatoare ipiritdeiniliativi Caracterul repetitiv' algaritmical munciicorelatcu cre1;terea pe piala forEei cancureitfei ffi gestionarea timpuluiliber,careimplicdt
:oteinalteale competenlelor profesionale, permiff,nd pro flexibilitatea :apacitifi proprii de planificare a carierei rbilitili de negociere

Deplasarea centrului pe interprinderile de greutste miri gi mijlocii, imptict;tr

recerei rn spectrumai larg de competenle profesionale, diviziuneamuncii nema

lptitudini de organizare gi contabilitate :uno$tinfe de legislafie :apacitate de decizie intr-un mediuinstabil ltitudine deincredere in sinegi responsabilitate pentrupropria si

49.
S,Integnrca in viola unei socletili demouaticeplurallste,ure presupune: . autoEiintercunoatterea . toleranti . respet . demnitate personall Schimbarea estesingura trlslturi constanta a unei societlti aftatein tranzitie,in ce privegte pia$a muncii sunt avantajate acele persoane carese adapteazimai ugor la schimbSrile repetate, lgi perfeclioneazi permanent depdnderile lntr-untimp scurtsi lurreze cu noitehnologii. 5iinva$t Pepiata muncii astizi sesolicitlurmitoarele tipurideactivittti(in baza la cesurse?): 1. 2. 3. 4. 5. 5. 7. L Artivitlliln aerllber Activititimanuale ActivitSfi mecanice Eitehnice Activittlidebirou, artivititi sociale Activitttidelaboratol Activittiicomerciale Artivitifiartistice Activititiltiintifice

(traditionale), Profesiile clasice cum ar fi cele de agricultor, mecanic, bucltal /bucltireasl, cofetar, medit, tofer, coafezi,roitor/croitoreasi,confectioner imbreclminte/inclltlminte, eledronist, inginer, strungarfiezor, miner, profesor ziarist/ziaristl,aviator, /profesoarl, economist scriitor /economistl, silvicultor, etc,se tonstituiecr bazi a unui sistemvaloric /striitoare,.cercetltor, validatal meseriilor in raPort cu noileprofesii reclamate gi de realitate economirl sociall. Ele se adaugl profesiiloractuale: gntician, fermier, informatician, bio-chimist, manager, specialist in relaliipublice saumarketing, inginer electronlst, psihoterapeut, inginersilvic,designer, agentpublicitar, cercetltor in fizicl nucleari,fizicl plasmei, paleta posibilitltilor bio-medicini, etc;lSrgind deopliune. (un Practica a dmonstrat ci un produs bunmaterialrezultatdintr-un proces de muncl) modernnu poatefi conceput flri oamenibine adaptali ogi$S noi. Leg3a ifimintului contureazialternative I de predare, formaregi orientare ionalE cfoire sry&s angaiere ale persoanelor rarecauti un locde munc5.

g'',ffi4.,iffi",
lgoritmulceurmeaz5:

ie pot face?

Spre cetind?

olizare a sensului :tun textului,,Caracteristiri ti tendinlein evolutiapietei"dupi ghiduldeinvlfare: Numi{i cele 4 caractelistici piefei esentiale aleevoluliei muncii princuvinte proprii Explirali noliunea de,,perisabilitate" r,F sentimente, emo$ii ai trti, dacl ai fi un adolescent/l dintro familie vulnerabill in prag decarier!? lncearcl sl redactezi un mic mesaiin caresi se reglseasclcompetenlele perionile, tale careiti vol gura pepiataactuall a muncii competitivitatea Analizeazl impoltanla srhimbErii catrlslturl constanti a piefeimuncii aflate in tranzitie Daci propriului ai fi sl daisfaturi copil in vederea profesie, orientlriispre viltoarea rarearfi ele? perspectivele Cum apreciezi pietei evoluliei munciiindirecfia ganselor oferirii adolescentilor?

neilie
ghiduldeinvltare estafiiat peun poster, sulI' Continutul Selucreazifiontal curlspunsurllela intrebiri, sulll. Utilizlndschema completati la evosare fiecare determinlposibile pepiatamuncii abilititi cerute 'ele-ar asigura unviitordecent rullll. Latabli sefaceo listl romuni

persanald ma2, Competenla pe pialamuncii si abilitdli cerute

iectivei ;t determine pepialamuncii abilititi solicitate il-giautoevrlueze abilitllilepersonale il elaboreze privinddezvoltarea un plandeacfiune profeslei abilitltilor necesare ahsPi4d {r|uhGij eite
ri la caretineriitrebuiesi

permanentischimbare. Realitilile actualeimpun noi exigente $i :i fafi, in acestcontextdevinsemnifirative urmitoareleabilititi: 4,hilitfrri academice camunicarel givorbesc nfeleg pe careo soliciti ocupafiei ,,limba" rsculti, infeleggi ?nvafi itesc, in{eleg gi folosesc adecvat grefice, materiale scrise: hirfi gi riu ulor gi eficient in limbilesolicitate de ocupalie gdndirez

*itic gi acfioneazi pentru logic evaluarea pro situafiilor, rezorujipa lindesc probleme nfeleg presupun rezolvi care cuno$tinle matematice Ei fi ftri st foloi&b;cH rultatele obfinute qolosesc gi sisteme tehnologii, instrumentc, unelte deinformatii

-W

42.

.l]i],i.::]];.i;]]':i:qi]:!]:]::'']i5.';:tl,*fte'i]l.:*'.;t'|xmE

. aucunoltintevariate in situaiii conclete' in diferitedomeniigi le pot aplica Deinvdlarcl . invali permanent deviati din experienta le b. Abilitdf ma nogeria necesarepentru a progresain o combinalieintre abilititi, atitudini {i compo.tamente ReprezintS deo persoanicaredemonstreazl; au nevoie gi a oblinecelemai bunerezultate. Ceicareangajeazi profesie Atitudinigl compottamente Pozitive: . areincredere in sine . areun comportament onestSietic . areo atitudinepozitivi fafl deinvifare 9i deevoluliapersonali . seconsideri o persoani 5lnitoasi . di dovadtdeinifiativS, in ceea ce?ntreprinde energie 5i perseverenli Responsahllltote| . areabilitatea gi prioritificlare in muncigiin vialapersonali scopuri dea stabili . este pentru scopurilE a-'i atinge baniigi alteresurse capabill si-gi planlficetimpul, . areun ralionament actiunile sale logitpentru ptabllitate5i crcativltatel Ada . areo atitudine pozitivifali deschimbare . recunoa$te dintreoameni 5i diferengele ti respectidiversitatea . este ideinoi capabili si sugereze c, Abllltdlt de colobonn gl coopemrc tare: o petsoani cate angajeazi doresc uneiechipe. Cei abilitili rarcpermitlucrulincadrul Suntacele . lucreazl binein echipi . inlelege gi contribuie lor la realizarea scopurile echipei ulticultural
impreuni tu membriiechipei nsabilitea

baff dingrup performenle pentru a obfine grupul cind estenevoie, atunci delucru, ii rfrfrbilize

horatorulcam

identificat? crain domeniul e unuilsc de munci?

in trei trepte" ale muncii"printehnica,,lnterviu

leclie pecarele avefigi pecelepecarecredeti ul I' Evaluati-vl deprinderile ct trebuiesl le dezvoltafi, xa4 ul ll. Elabonti pagi un plandea{iune ,,Cinci pentru asigurarea succesului profesionall" in devenirea

na3. Trellnstrumentelmportantein msrketlngul perconal

edlve: I explire specificul CV-ului, srrisoril deintenlie ti a interviului propriu I elaboreze CV-ul I redacteze o scisoaredeintenlie I susfini un interviu imaginar I aprecieze rolulacestor instrumente profesionall in cariera soerue deintenfie/motiv4ie soarea de intenlieioacl un rol important5i, in misura in careesterealizati corect, poatecontribuila ganselor de a fi solicitatpentluun interviu. Ea adaugS iterea o tutl perronalS candidaturii tale gi lonstreazl cl egtio persoanlserioasigi profesionistl Clndestebinealcltultl dovedegte abilitltile tale :omunicare, gi faptulci ltii si lti atingiobiectivele capacitatea de organizare prcpuse. Princlpala regull ;are trebuie si o urmeretti estecaimaginea pecare o prezinli si corespundi postului. cerintelor linutu/ sulmili nulparagraf trebuiesl capteze atentiacititorului li si mentioneze pozifiade careelti interesat. Cel paragraf rl doilea va evidenfia calittfllecaretefar compatibil post cu arel asupra 9i se va concentra ectelor legatede pregltire, experienll, abiliteii sperificeqi responsabilitetile avuteanterior,Poti da lxemplu de rezultate cuantificabile. Dacilucrezi poli aminticare intr-unanumitdomeniu au fost cele pecare bune rezultate le-aioblinut, in incheierea scrisorli soliciti o intrevedere, mentionindcum pentru i fi contactat parcurgerii timpulacordat scrisorii EimulfumeEte 9i CV-ului.
riculum Vitae pu|unuiCVesteace|adeaconvingeengaiatoru|[itueEtipersoanapotrivitis5ocupi@rr

rnt.
rebuie sd canlind un C.V.t f - numele epersonale complet, pofifi contactat adresa le care dgffin Einumerele f raif-ul

,_l*t,frs ' l,
la cargdo1i fi /

- limbi striine cunoscute litfili lingvistice - in aceasti categorie litilli complementore sunt inclusecomp postului respectiv. tru ocuparea Spre exemplu: cunoelterea posesia tpletia calculatorului, unui carnet de conducere, cunoe

- ln aceastipartedin c.v potfi incluse by-uri gi curs si interese

cursuri de picturi, de desentehnicetc.)seuactiviti{ile sportiveo

direct,etc, participigi caresint

pentruangaiator relevante in ldeea formirii unellmagini de ansamblu cit mai complete despre candidat. punctesteoptional Acest - colaborlri, Alteadivitd$i actlvltitidevoluntariat premii ln cadrul gi participiri O.N.G,-urilor, la concursuri grolare, gcolare, poate olimpiade edltare reviste pentru postul de orice te evidentia respectiv 5i pentruinterviuli intervlulpropriu-zis Plegitirea In ciutarea uneisluibe te vel tonfruntacu situaliade a prezenta pe piatamuncllcelmaivaloros produs: propria ta imagine, Exprimenteazi arta vinzirii de sine prln tehnicide marketing personal. Trebuie sl alegiEist menliiun anumitcursln dezvoltarea profeslonall, informindu-te continuu. Deseorl, cei careigi tautl de lucu incearcis5-giadapteze prezentarea proprieipersoane pentruorlcepozitie propriile profesionale disponibilt. Descoperl-li intetese neapirat spre prima 5i atuurill nu te repezi oportunitate oferiti. Unul dinsecretele susfinerii cusucces a intervlului deangajare estesi fii pregltit Pregltlree 1. incearci sl te cunottimai bine,treclndln revista aptitudinile de oricefel pe carele ai, calitttlle, experlpnla, trisiturlle decaracter. Fl o listl cutoatearestecalitlti. 2.Cauticit maimulteinformatii despre organizatia unde vrelsi lucrezi. asupra l. Informeazi-te reluicucare vel stadevorbi,daclesteposlbil. 4, Fiipregititst exemplifici clarcecalitlti ai, 5,Flipregttltst pullntrebiri. 5,Si $tllxact decevreiloculdemuncipentru care candidezi. Prezenterea 1. imbraci-te potrivit cu funclia solicltati gi cu ora la care are loc interviul. Evitt extravaganlele vestimentarei fustl mlnl,pantaloni prea scuiti,bluzl transparenti, prea multebijuterll, largi,etc, tricouri 2, Mergi mai devreme. 3.la cutinecateva C,V.-uri, o mapi descris, stilou. 4. Fiipoliticos cuoricine. profesional. darpirtreazl.aerul 5. F[4astins, gumi, nufuma. 5. Numsteca 7.Controlazt-li mimira 9l gestica. pinterlocutorul 8.Salut5-l tiu gi prezintl-te, Strgnge-i mina dacisimfinevoia.

' L g &"*'%

ffi
t.
ccintun"indem
I

ffi#

1il. Pasul lll.

ru ceicaresuntin ciutareaunui locde munc5. scrie,,loc de munc5"ier in jurul acestuia se lipesc toate lucririle. ate o mici analizS.

izareasensului 3 grupe' suntrepartizaliin rll. Tinerii o sarcin5: grupi prime5te rlll. Fiecare intenlie de o scrisoare scrie un CV elaboreze un simuleze interviu de intenlie;tv interviude angaiare' scrisoarsa elaborate: ,l lll. citilitextele proprii produsele rl lV. Revizuili perfectate produsele rl V. Prezentali

eclie la munci este in miinile celui fare cauti un loc de la fraza: ,,Angajarea referitoare oPinia rimali-vi
lci".

profesionali - valoare in devenirea ii eficienfa semnificativi lv. Munca oitolul

rsonali
personale' valorilor in sistemul na1.Munca
ective: gi alegrupului personale valorile i identifice fali de munci popoare, cum ar fi estonienii, altor atitudinea il analizeze personale valorilor il acupi munrain sistemul loculpe care i precizeze

(fragment) FRUM0$l BARBATILOR Druti.TARA ultim nutlebuie,si pentiumeserii, estonreniloi depattma rtte,votbind :ioT:tjll::i::t1I':*:: miedeanitn urmi,avea ti tumii cu denavele
gi-aavut un zeuoffotitor,a avut o carti carerecun a meseriagilor un dram de independenlicivici. Nu este o mare taini cf, se

portcunoscut Taltinnul, ;ffiffi;;il;;rri;i. mameseria9ilorinttdeprinsecoiulzece'iaptesutedeanil.'and,ffi

l: tA."lti,l: darcrtesteci secole economicen in scopuri nerfului,

cu miinile tale,pentrua te salvl p* de a Etisi faciceva aesiiatla

ci Eio zarede lumini spiritualii piineaceadetoatezirele, a cigtiga

p$ni a aiunsa fi un in generafie, dintati-n fiu, din generalie rnsmis r;rl estonului. o viali bogati chiar gi in vremeanoastri nu e atf,t de simp[ut duce cumpi13ti gi inleleapti * pentruastae putin si tot aduni 5i si rmoasi, vii tind nu atit spreko in marealor maioritate, Estonienii, umitdarceresc. gi cumPiniti' rmoasi po;te fi un chin, dar munce poatefi Ei o sirbitoare. Estonie unca intr-o art5, gtiu a 96si anumito posibiliteti de a eocupare pe se innobileazi,se perfec{ioneazi onind-o,innobil*nd-o, rrfec, esto chin, a deveni ?ncepe cind munca arunci satisfaclie, ai produce pe toate lua le pentru a dirnineali intr-o Dupi ce-gifevin,se scoali

5 balti gi se ducesi Petreaci.

46.
rul comPetenleIor o ruto Lab
Evocarc ei' importantiPentru fi;! cite o valoare i.luli. p.ni.ip"nlii scriupefiecare o p.rri ir, s. ,n"t. in grupuii decinci5ifaco listi comunicuvaloriPetare prezintl' la treivalori' grupului si renunle lll, Sepropune Pasul valorilela careserenunli' lV,5ecitesc Pasul alegrupuluimare. valorilecomune prrri v. i"r"p*x exercitiul detrei ori, apoisecitesc ' cavaloare muncii din perspectiva p.iut vf. S. "n"tizeazi rezultatul a sensului 'd. Realizate cu notile paralele' birbafilorfrumogi"printehnicaAgenda .ft.it. t.-t"f uJara
Refle4ie --! ! - ------x r^--a nrrrarr in r

Pasull.Partitipanliiscriuuneseupetema,,oricemunci.iocomoalidac-opuneminva|oare''Pas apoiin grupulmare' seprezintlin perechi Eseurile

a tinefilor ln s'omunitote 2. Oportunitdlide socializare Temo

0biettive: popular profesiriiunui meStegug . lJiO.ntiti.. p.rspectivele saurepublici populari din localitate a unofmesteri . ia anatizeze desucces modele . il .pi"ii.t" .ltualia la zi privindlanseletinerilorde a duceo vlali decentl mea" ,,Meseria tinerii nu'5 prea estebrltarl deaur"'Dinplcateln prezent c! ,,Meseria 0 vorbl inleleapti din bitreni spune specifite: prezintl avantaie Cutoateti megtelugurile deinvllarea meSteguguriior. atragi - program delucrumaiflexibil - mobilitate - iegirea desubrlgiditateiautoriti$iiindustriale etc' - uneori ti cittigurlmult mairidicate rdent, devenind
dar nimeninu bineplititE 5i plini de satisfacfii, visim la o activitate se informeze' sE profesionali, ule si-gi giseascisingurloculin viala totalitatea esionalsin domeniul artizanatului.Artizanatul este uz casnic, de n (onferfionareamanualea unor piesevestimentare Tehnologia pentru anumite sirbfitori, ritualuri 9i ceremonii' a utiluliil] simbiozi o rpulare.obiectele de artizanat reprezinti de din materieprim6locali, origine se realizeazi originale, inedite, ale RepubliciiMoldova gi-auconstituit zoneloradministrative cum ar fi : mette5uguri covoare; - prosoape li horbolele; imPletitedin lozie; obiecte reapielii;

-.

ffclt**91#itifli11l4i:1i',tii:!rr|:i

ilirl:ir!', .-rr';

47,fi
e{:ig+4P+ri441| rgils#@dp""

il

- prelutrarea artisticia lemnului; CimiSlia iliragi, prelucrarea artistici a pietrei; rsiutigi Branigte Iurceni, GogineEti, nigeuli, JigineEti oliritul etc' baza dea lungul veacurilor, perfectionate rdentamat.riei prime, tladitia popularl,tehnologiile de obiedele fali de vtdit interesului lsionllt practic in toate raioanelErepublicii, revigorarea tinete' pentru tineri populare gi atractive meseriile ti - iati oportunitlfireale facarcesibile care anat perspectivele' pregiteasci si se afirme trebuie din timp sl-Ei :aredoregte dea trli, vl vafi rafiunea care moddea gindi.stabilitisinguri acest cucunj rdali

orutorulcomPetenlelor
:ate noteaz;la tablt' Pasulll' gi consilierul cunosculi me;teripopulari megttuguri, numesc rl L Tinerii gati lista mai completeazi estenecesar lor' rriihotifisc caredin ele pot fi practicitein comunitatea all, a sensului lizore mea" textului,,Mesria [l l. Lectu]a - teritoriall a Moldovei' in bazatextuluilecturatSia listei pe ulll. tabli steafifati hartaadministrativ lotalitltileundese participanlii vorfixa cuun accolotat Moldova" din Republira Tehnice rli profesional in domeniu' pregitesc specialigti care accesibile polivalente gcolile lec!e sauinvcinitate' potfi imbriti;ateincomunitatea.lor care cu mettefuguri uii, Org.ni..,." uneilicitatii A4, cu aiutorul li rotie),mSrimea li sevor repjnizaaour iofue hiftie colorati(galbeni ut tt.rineritor doui pilirioare. eivorconfectiona nelor falsl el va pune Dacitenirul o va considera va dacitireritorva fraze, Consilieiul Jii" i"Jri didaciic: Dupi fiecare adevirativa punepecapplllrioaragalben;. ,.p pilirio"r, ro;ie,iar daci o va considera propria opinie' posibilitatea si'9i argumenteze ri eivorprimifacultativ 1,,j!,ilo.uinRM|iseoferi9ansisi-9ifacistudii|eininstituliio"i@.3;, per#d tsif ctraa|dq|.#rylTflrfdF sunt accesibile polivalente de scurti durati din Scolile Eursurile
particulari' de stat saude sponsori ritate sunt a pentru pentruinstruireprofesionalf, a fi accesibile Ecolile din aProPiere' alitate pesf'ffi de riscsste plecarea varianti pentrutinerii din grupurile Unica profesii reeleEiatcesi unor in alegerea trebuiesi fie monitorizafi Tinerii pialamunciiinRepublica oferi oportunitiliveriate Moldova Eiatr cu proporTionalS posibilitifilorpiefeimunciiesteinvers Extinderea fie intr-o in comunitate,

determeni Dicfioner
careiii desflSoart - specialist cu pregltirepedagogict/psihologicd/sociologicl educational f,onsilier activitateain cadrul centrelor,cabinetelorsau proiectelorspecialecare au drept obiectivacliunea generall. pedagogiti prin realizate - asamblul gi consultative deordingeneral organizalionale actiunilor educalionalS Consiliere pirinlilor ln cazul psihopedagogicl a copiilor spreredefinlrea Ei direclionate modalitttipedaiogice sPecifi ce. unorcircumstanle de ordinspecific - rcprezintiasamblul organizalionale acliunilor profesionali 9i consultative Consiliere orientatespre pregitireacopiilor,tinerilor 9i adullilorpentru realizateirin modalitlti pedagoglce munci. profesiei alegerea 5i pentru sociale stricte firi la_me ampl! 9i multidimensionall sociologici tineriiin sltualiide risc- categolle Copiii, de evaluare umane'imposibilitate prin atitudineconfuzi fall de valorilegeneral caie se caracterizeazi profesionali. educalionali in orienta]ea Incertitudine 9i a reali$[ilor, autentici

privindlegislafia muncii lrullegislativ

Republicii Moldova Constitulia nr.145 nr.1l8 la virsta miniml deangajareS Conventia cuprivire ;i Recomandarea grave forme de exploatare a munciicopiilotT gi nr,182 despre eliminarea celormai Conventla nr,l90la aceasticonvenfie omandalea rw.ilo,org/ilolex/russian/docs/convdispl,htm) CODUL MUNCII penal Codul muncii Legea cu privirela proteclia Legeanr, 182-XVdin 13 martie 2003 privind o(upareafo{ei de muncl fi protectiasociall a aflate ln clutarea unuilocdemuncii ;oanelor privindfondulde gomaj; Legea Republicii Moldova nr,253-XV din 19 iunie2003Cu privirela adoptarea Hotlrerea Parlamentului pregltireagi instruirea profesionall privindorientarea, a resurselor umanei cepliei procedurilor Republicii Moldova nr,862 din 14 iuli 2003pentruaprobarea Hotlrgrea Guvernului la misuriledeocupare a forleidemuncl; indaccesul Moldovanr,'1080 dln 14 septembrie 2003 despre aprobarea Republicii Hotirirea Guvernului profesionale privind modul a formlrii a de organizare Somerilor; ;ulamentului procedurii a alocaliei nr,888 din2 august 2004pentru aprobarea deacordare de HotSrArea Guvernului lgnresaureintegrale; procedurii nr.1121 din 14 octombrie2004 pentru aprobarea de antrenare a HotlrareaGuvernului rerilor la lucriripubllte; privind 2004despre Regulamentului orientarea nr,450 din29aprilie aprobarea Hotirerea Cuvernului problemele gi sustinerea psihologici a populatielln ce tin decarieil; fesionall procedurii a mobilitltii nr.243 2005pentru aprobarea destimulare Hottfarea Guvernului din2 martie demuncl; ;el procedurii nr.594din 20 iunie 2005 pentru aprobarea de stimularea HotlrareaGuvernului pentru finantati incadrarea ln muncl a absolvenlilor instituliilor de invilimint superior lajatorilor
iabugetul de stat. nomenclatorului nr.562 din 7 septemhrie 1993privindaprobarea de ind Hotirirea Guvernului prezete gi prosrrise grele gi mai ani, nocive, fesii lucriri cu condilii Fersoanelor ti
ir".,,

,':
ii

,|
,f
l 41 It Ji + 1i

i.l t: il ti it i' t ii

Moldovala 21 si ratificatade Republica de ILOin 1973 .139 adoptata ratificati Republica Moldova la 14 fe nr. 182 a fost de lLO ,onventia

rie,199

exe

Anexa 1

ul detamperament t pentru stabilirea tipuluidetemperamnt ipundEti cuDAsauNUlaintreblrile demaijos,Nu ezitati mult,ltsafi-vi condus deprimulimpuls! - 1. Oamenii spuncl suntfoarteprietenogi, . 2, Am numai prieteni, ce$va darsuntem foarte apropiati! . 3. Suntun liderlnniscut. ' 4, Maidegrabl string banidecitsi-i cheltuiesc. . 5. imi place via{a! ' 6. Suntun perfectionist. . 7. Suntcapricios. ' 8. Suntcritirfati deoameni saudeanumite decizii. ' 9. Mi supir cuu$urint5. ' 10.lmi este grusl iaudecizii, 11,Rareori ml suplr saumI m8nii. ' 12, Tlndsi exagerez, ' 13,Nute potibaza pemineprea mult. '14.Suntfoarte disciplinat. '15. Inclinsl fiu rece5i firi sentimente,
15.Sunthotirit. 17. Am un umor sec, 18,Suntcam leneg. 19.Suntdezorganizat. 20.imi placemai mult si fiu spectator decstparticipant activ. 21. imi vine foartegreusi iert. 22,Suntfoarteeficient. 23,Mi se spuneadesea ci vorbesrpreatare. 24.Suntcam nehotirit gi pesimist, 25,Nu sunt preamotivat gi entuziast. - 26,Sunt foarte ribditor. - 27,imiplacesi vorbesc. 28.Nu-mi preaplacpetrecerile mari;mai degrabiaEvreasEfiu c persoani 29.Sunto entuziastS. 30.0amenii imi spunci sunt foarte(uraios. Am pireri claredespre 31, lucruri. 32.imi place si dorm. 33.imi place si controlez situaliilegi evenimentele. 34.Nu-mifac uEorprieteni.

%,,*

trrtrr|:riit:.i;t&iitluli{ililst*g*xttg**xiw

ws

M 5

c
M 5 F

artafoartemult; mi emofioneaz5. 35.imi place petoati lumea. aproape 36. lubesc increzEtor. 37.Sunt foarte mi gindesc nu le place ci oamenilor de mine, 38. Deseori 39.Suntdarniq. 40. Mi simt obosittot timpul.

c_

M-

j 's
.f ....,

%"#
* , {
ffi 'm

d q
I

"""'

dryh#
$

de personalitate rlererscorului prininsumarea afirmative lafietare rlspunsurilor secalculeazl patru depersonalitate tipuridominante perfect linittit Flegmaticul putemic Melancolicul popular Colericul Sangvinicul Coleric Sangvin, rteftrcveftltet Flegmatic Melancolit, fi introvertltez

forte rncte popular ngvinicul rimat rios lciabil onvingetor timulator ivace riliator pontan ptimist rmuzant ncentitor resel rntrenant expansiv rtagabil uolubil Bnergic tgreabil ropular entuziast puternic Colericul cutezitor ribditor dirz combatant capabil sigurpe sine pozitiv ferm sincer puternic temerar increzitor independent decis activ tenace lider conducitor productiv indrEzne! perfect Melancolicul analitic pefseverent altruist amabil respectuos sensibil previz5tor orgenizat ordonat statornic metitulos cultivat idealist profund iubitorde muzici linigtit Flegmaticul adeptabil pa$nic docil autocontrolat fEzervat nepretenlios ribditor timid flexibil prietenos diplomat consecvent inofensiv spiritual pacificator tolerant bun ascultitor

manierat loial riguros perfeclionist decent

'q*'-"'-'---i
slabe Puncte popular Sangvinicul 21 inexpresiv 22 indisciplinat 23 reticent 24 scabros 25 intolerant 26 tipicar 27 ?ncipi!f,nat 28 anost 29 necumpitat 30 naiv 31 neliniEtit 32 susceptibil 33 sceptir 34 capricios 35 dezordonat 36 mociit 37 singuratic 38 trindav 39 rizbunitor 40 impiciuitor puternic Colericul sfios nepisitor ranchiunos fricos temitor neimplicat imprudent pesimist placid negativlst inchistat lipsitde tact dezorganizat introvertit irascibil incEpi!3nat dominator neincrezitor nestatornic critic perfect Melancolicul obraznic apatic potrivnic neatent nehotirit imprevizibil pretenTios trufag certiret infipt de dependent la; poruncitor inflexibil bombinitor increzut leneE a4egos impasibil viclean linigtit Flegmaticul despotic neinduplecat obositor franc careintrerupe interiorizat ezitant indulgent stingher nontalant incredere doregte flecar depresiv indiferent manipulator suspicios gfrlSgios absent pripit instabil

54,

2 Anexa
Belbinprivindroluriin echipi Testul bi care distribuitpe propozifiile i trebuiesi aibi un total de 10 puncte, rtamentul dumneavoastri.Aceste10 puncte pot fi distribuite pe sause pot da 10 puncteunei pe toate propozi[iile le pot fi distribuite belaanexeti.

iprtt
profita de sle, oportunitElinoi gi pot repede
(c) (

cu
(e) Cap meaperso

melenaturele. din darurile ci au de contribuit ori de cite ori abserv cepe oemenisi vorbeasci ivelegrupului da ex.),estelegati de eficacitatea urmaintocmai{regulihsau procedurile caresi daci in final arerezultate o situafictemporariin caresunt nepopular,

tf) sunt

fljlit'iltj*i:l*ii4iir:lr:iill:l

rli:'l rl:r'i'

(g)imi dauseama cee probabil de oblcei tl realists: maryi (funclioneze) preferinte sau flri a introduce (h)pot oferiun cazralionalcaalternativila un cursdeactiune, preiudectli. elese potdotoru faptului cd: in muncade echip6, :6om nealunsurl controlate nu sunt binestructurate, tl binetonduse (a)Nusuntin largulmeuatittimp cit gedintele ln general, nu a fost luatln bun,darcare auun punctdevedere (b)inctin cuceicare sf fiu prcageneros cumtrebuie. considerare idei noi' preamult clndgrupulaiunge sl investigheze (r) Amtendintasi vorbesc mi impiedici sl fiu entuziast (d)pdvirea lucrurilor obiectiviasupra 5i gatadea mt alltura colegilor. (a se duci cevala un bunsfirgit' nevoie si daci e (a)suntuneoriprivit violentli autoritar, pentru poate ci sunt afllndu-mltottimpultntresubordonali, (f) lmivinegreu si conduc grup. cleati de la atmosfera suprasensibil cu realitatea. (g)Potfi preaprinscu ideileceimi vin 9i pierdastfelcontactul detaliilor dincauza flri sens, calngrijorlndu'mi 9i la glndulci (h)Colegil autendilast mi perceapi ie;i rlu' ar putea lurrurile ndsuntimplicatlnfu-unproied cu a$i oomeni: la presiuni' fiil sl'i supun oamenii, (a)Amo aptitudine in a influenta omisiunisaugrepli din nepisare. (b)Prinvigilentameapot preveni nu i]osesttimp pentrua mi asigura cl gedinfele pentru a trecela actiune (c)Suntgatasi fac presiuni saunu deviazlde la obiedive. original. cu ceva (d)Sepoatecontapemineci voi contribui gatasi aparo sugestie bunt, deintercscomun. (e)Suntintotdeauna (0 5untfoa*e interesat in clutareaultimelornouttli' corecte. deciziilor (g)Cred meapoateaiutaln luarea ci judecata griil catoatl muncaimportantl si fie organizati. (h)Colegii sepot bazapemineci voi avea
cfrndmuncescingrup, estei ,eacemd Esrscterizeazd s5-mitunoscmai bine colegii' mod neagresiv, intr-un intereseazi, M; ta) cel vEderilor privegte contestarea (b)Nu am relineriin teea ce suntin minoritate. propuneri pentrua combate (c)Oesbicei,gisescargumente $ si meargi, atuncici (d)Cred ci sunt talentatin a facelucrurile (e)Am tendinla si evit teeate esteevidentin dorinlade a gi la oricelucrude caremi apuc (f) Aduco noti de perfec{ionism din afaragrupului. de contacte tg) Sintgatasi mEfolosesc pirerile, nu ezit (sunt hotirit) (h) DeEi toate mi intereseazi isescsatisfocliein lucru pentru crti (a)imi placesi analizez situaTiile 9i si cintiresc toate altern problemelor. gisirea de solulii practice (b)Mi intereseazi luru. de relalii bune intrelin (c)imi placesi simt ci deciziilor. (d) Pot aveao influenli puternici asupra

55"
(e)PotintSlnioameni carear puteaavea cevanoudeoferit. (f) Potaduce oamenii si cadl deacord asupra unuicurs deacliune necesar. (g)Mi simtin elementul meucind ml potdedica deplin uneisarcini, (h)imi place si gisesc un domeniu care si-mi solicite imaginalia. Vl. Dacd dint-o datd mi sedd o sarcinddificlld,cuo limitd de timp ti oomeni cenu-mi suntfamiliarit inainte de a dezvolta plan, o direc}ie intr-un {a) imi vinesi ml retrag intl-unGolt casl gandesc o ieSire din impas. (b) Al fi gatasi lucrez ru persoana cemi-aaritat purtarea ceamai caldi. (c)At gasio cale dea reduce sarcina, stabilind cucear putea contribui celmaibinediferilioameni. (d)Simfulmeudeurgenlineaiuti sl neasigurim ci neincadrlm in limitele detinp. (e)-Crcd gi mi-a$menlinecapacitatea ci a5rlmine rece dea rationacoled. (f) in ciuda presiunilor, agrlmlne statornic in scopurile mele. (g)AEfi pngitit sl preiau pozitivdaci agsimlic5giupulnufaceniciun progres. conducerea in sens (h)At deschide disculii in vederea stimulErii ideilor noiSipentru a facelu6urilesi semitte. Yll. Reforttorla problemele coremE privesc in lucrulln grup; (a)Suntaptsa-miarit nerlbdarea cuceire obstructioneazl progresul. (b)Altii m-arputea critia pentluct suntprea analitic insuficient deintuitiv. Ei (c) Dorinta meade a fi sigurci lucrurile suntficute calumeapoateopriderularea activitllilor, (d)Amtendinta si ml plittisesc destul derepede pe atunci mi bazez unulsaudoicolejicare si ml Ei invioreze. (e)imivinegreusi pornsr dacitelurile nu suntclare, (f) Uneori explicaliile clarificirile mele referitoare la ideisausituaiiiomplexe Ei suntslabe. (g)Suntcongtient ci trebuie serer dela alfii lucrurile pecare eulnsuminu le potface. (h) EzitsE-mi impunpunctele devedere atunci clnd lntimpin o opozilie reall,

9''!tt4!lQtq::i:jlii;i;t;i';l'

j:'l

de autopercepere ileanalizi gi calcula chestionarului de autopercepere asociatichsstionarului tcupunctaje

&i

# * s. #3u
"k

: f

. * '

Anexa3

ceuun cAuta*oepnrilo:nt or urcnu

in bazatrXsiturilor specifice ne dezvoltimanumiteabilitifi /deprinderi, Cele mai ciutatedeprinderi de muncl sunt: deprinderile de comunicare, organizare a iimpului, rezolvare de p-robleme, ascultare, creativitate, utilizarea caltulatorului, deprinderi de lucruin echipl.Evaluali-vi proprii abilitSfile dupt testulceurmeazi. ceu ull cAurntE DEpRtNoERt DELUGRU Ai aceste depfindefi?Veilficd! pentru Foloselte urmitorulchestionar a-tievalua deprinderile delucru. Afirmaliilede maiios te carattcrizeazi? Bifeazirispunsulpotdvit.
AM DE'A

TREBUIE SA-T'U BEZVOLr

deprinderi de comunicare

Prezint informafiile bineatunri cind scriusauvorbesc deprinderi de a lucra in echipi

Suntcooperant, apreciez ideile pantru altora a realiza un proiect comun. Suntprietenos ti giu cumsl lucrez 5i gindescpozitiv.

lmi planific proiectele bineactivitatea. lmi realizez la momentul fixat,

probleme deprinderi de a rezolva

imi place

e.6isi gisesr solulii la ele. deprinderi de organizare gi profesionali viala personali giintotdeauna imi planific ceam de

deprinderi de invSfare gtiu si gisescmodalitatea c$ndvreausi aflu ceva, de a ciuta informatii. deprinderi de a utilizacalculatorul

g$**iiii*ii;i:liililli-'!:ii:::ii':il:]l

programe' diferite peun calculator. lucrez $tiu sl utilizez

de asrultare deprinderi profesorilor / Eefilor. binecerinfele indeplinesc sauspunceilal[ioameni. cegendesc lceea de creativitate deprinderi proiectele' rce si gisescidei gi modalitili noi de a'mi realiza de a tonduce deprinderi i-i motivezpe ceilallist'5i atingi scopurile, proiectele' gi si coordonez i stabilesc

#
;qry+a,**sffii$8a
a

trl: l:'

lf-

'
#
. "# .-"#{

3ti,l,
r;iL

'.

.* ,e,*",

...l;l.|iil.:..i:]]i,]li1:]:ij:nli|.::|its':...)!p'l*&.l|g};?&g!iW.

Bibliografie
(coordonator). 1 . Adrian Nicolau petineinsuli.Polirom Cunoaqte-t6 . lafi, 2003
2 . Boris Melnic, Formarea calitltiloromenegti. Chiiiniu.1992 Stiinta, 3 . Carolina Platon. psihologic Serviciul Epigraf. Chigintu.200'l acolar. 4. Charles Temple, L. Steele, Kurtis 5, Meredith, Aplicarea tehnicilor dedezvoltare a gindirii critice. leannie

Ehidul lV.Supliment al revistei Didactica Pro.Nr.2 (8).Chigintu. 2003

5 . Dan Cindea, Rodica M. Cindea. Comunicarea managerialt aplicati.Expert, Bucuregti. l99B

psihosotiall 5 . Dezvoltarea a copiilor dinfamiliile dezintegrate din Republica Moldova, Eombinatul poligrafic, Chigintu. 2004 pentru toleranli. Auxiliar didacticin ajutorul dirigintelui.Combinatul 7' Educatie poligrafic. Chiginiu, 200s profesionali. 8. Ghid deorientare in cariera Chitintu. 2003 9. Ghidul carierei mele. Colec$ia Educalia 2000+. Humanitas Educalional, Bucuretti.2O0S pragmaticer 10,G,Tartler, Nafiuni identitatea danezf, Rominia literarS. Nf,45,2001 11.HorstH.Siewert, profesionale Teste deaptitudini lor.GEMMA PRES, Bucuregi,2000 Eirealizarea gi dezvoltarea 12.ldentificarea psiho-sociali gi a carierei copiiloraflali in medii care-i determini sl munceasti sausl aiunglin situaliiderisc,Modelpractic pentru prevenirea deinterventie impliciriiin formegrave demunti a fetelor dea fi exploatitiprinmunci.Centrul parteneriat 9i biielilorcu riscffescut pentru (DRAFT) egalitate, 2005, 13.Larisa Stog. Responsabilitatea cadimensiune a personalitilii 14.Pascu pas titre sariera gi orientare, ta. Ghidde consiliere pentru EenfiulOCUP informare, orientare giformare profesionali. Bucuregti, 2004 15,Psihoteste. Societatea Buurelti. 1996 $tiinli giTehnici, 16,Tatiana Cartaleanu, Olga Cosovan. Atelier delecturiin demersul educalional. Strategii dedezvoltare a
gindiriiGritice, poligrafic. Combinatul Chiginiu ,2894