Sunteți pe pagina 1din 4

Cardiopatia ischemica Definitie Cardiopatia ischemica (CI) reuneste un grup de afectiuni, care au n comun o tulburare miocardica conditionata de dezechilibrul

dintre fluxul sangvin coronarian si necesitatile miocardice, produs de modificarile survenite n circulatia coronara. Forme clinice CLASIFICAREA propusa de OMS (1992) si actualizata de Societatea Internationala de Cardiologie prevede urmatoarele forme de cardiopatie ischemica: moartea coronariana subita (oprirea cardiaca primara, stop

cardiocirculator); - angina pectorala; - infarctul miocardic (2 luni); - insuficienta cardiaca de origine ischemica (altfel numita cardiomiopatie ischemica, OMS 1994); - disritmiile cardiace de origine ischemica. Sistemul afectat: cardiovascular. Incidenta / Prevalenta. CI este cauza majora de morbiditate n tarile industrializate, constituind circa 49%. Mortalitatea prin CI reprezinta aproximativ 25% din mortalitatea totala la adulti peste 35 ani. 1/2 din mortile coronariene (indiferent de vrsta) se produc subit. Predominare de vrsta: CI se ntlneste la persoanele de vrsta > 40 ani.

Predominare de sex: Frecventa CI creste cu vrsta si este > la barbatii de vrsta 40-65 ani. Dupa vrsta de 65 ani CI se repartizeaza egal n functie de sex. Semne si simptome - vor fi n functie de forma clinica a CI (vezi compartimentele corespunzatoare). Cauze Se disting 2 grupe etiopatogenice ale CI. Ateroscleroza coronariana - cauza dominanta (prin placi aterosclerotice), provocnd n cel putin 90 % cazuri evenimentele ischemice coronariene. Cauze nonaterosclerotice, care sunt foarte heterogene si pot produce ischemia coronariana prin diferite mecanisme: - obstructia fixa a lumenului, afectarea peretelui arterei coronariene sau a structurilor vecine cu ngustarea consecutiva a lumenului, spasm coronarian (obstructie dinamica), inegalitate aport/consum miocardic de oxigen; - anomaliile congenitale ale circulatiei coronariene; - anevrismele coronare congenitale, vasculitice sau iatrogene (dupa coronaroplastie, aterectomie etc.); - emboliile coronare care determima, n special, infarcte mici; - disectia coronara primara (dupa coronaroplastie) sau secundara (dupa disectia de aorta); - ocluzia ostiului coronar (n disectie de aorta, aortita luetica, stenoza aortica , spondilita anchilozanta); - traumatismele toracice; - vasculita coronara (n poliarterita nodoasa, lupus eritematos sistomic, sclerodermic, sifilis etc.);

- tromboza primara coronariana (n trombocitoza, policitemie, coagulare intravasculara diseminata etc.); - anomalii de metabolism; - boala de vase coronare mici (intramurale); - dezechilibrul aport-necesar de oxigen n stenoza aortica, hipertensiune arteriala cu hipertrofie ventriculara ctc. Factori de risc Factorii vrsta: alimentatia predispozanti ereditatea maximum bogata de n ce nlesnesc (predispunerc frecventa grasimi ntre animale aparitia CI:

genetica); 50-60 si ani; glucide;

- sexul: barbatii (preponderent cei tineri) se afecteaza mai frecvent;

- profesia: cea care favorizeaza sedentarismul si stresul. Factorii noxele: interventiile alcoolul si precipitanti ce declanseaza efortul criza anginoasa: fizic; stresul; chirurgicale; fumatul;

- unele droguri: simpatomimeticele etc. Diagnosticul - se stabileste n baza acuzelor, anamnezei, examenului clinic si examinarilor paraclinice. Diagnosticul diferential - se face n functie de forma clinica a CI. Investigatii de laborator - analiza urinei exclude patologia renala, dozarea lipidelor (colesterol total, lipide cu densitate mica si cu densitate mare), glicemia pentru diagnosticarea diabetului zaharat, creatinina, hematocritul, functia tiroidei. Schimbari morfologice - sunt n functie de forma clinica a CI.

Teste speciale - testul de efort: ECG n 12 derivatii nainte, n timpul si dupa efort fizic pe un covor rulant sau utiliznd o bicicleta ergometrica. Investigatii instrumentale - radiografia toracica (pentru diagnosticarea cardiomegaliei). - arteriografia coronariana evidentiaza anatomia coronarelor si poate fi utilizata pentru a exclude aceasta afectiune. - ECG - anomalii de repolarizare (modificari ale undei T si a segmentului ST si tulburari de conducere intraventriculara n repaus), care nsa nu sunt specifice pentru CI. Modificarile cele mai caracteristice includ denivelarea segmentul ST (ST subdenivelat, de obicei, n crize de angina pectorala). Educatia pacientului - pacientii trebuie sa aprecieze variatia diurna a tolerantei lor fata de anumite activitati si sa-si limiteze activitatea dimineata si imediat dupa mese. Modificarile stilului de viata pot prevedea schimbarea obisnuintelor alimentare (mese fractionate, mai mici cantitativ si mai frecvente), schimbarea locului de munca sau a domiciliului pentru a evita stresul fizic, antrenarea controlului stresului (prin realizarea unui program specific de exercitii). Complicatiile posibile - n functie de forma clinica a CI. Prognosticul si evolutia - vor fi n functie de localizarea si gradul de stenozare a arterelor coronare, de evolutia ischemiei miocardice, de starea functionala a ventriculului stng. Sinonime - boala ischemica a inimii, boala arteriala coronariana