Sunteți pe pagina 1din 498

»*

\iOS.

*r$

*S*.''

»

' Vi

'**&*4*\

'^' ^r~

; ;

'

-*

V*&1 > ,K ->

^

'-*m

v

^

~- !

(MKgSflL

^•PP%1^ J

IR

'•

,- ^ ^>

* jj^r

'v*

*

>* .4T

r *r

Steindachner

^ i\

<\

THE FIELD MUSEUM LIBRARY

3 5711 00004 7994

r

i'

i>

^^L.

Oi/j ^-^^t Ol*tfi*04£p4t /4>te&bc**<y

/i^^W^^-^f

FAUNA ICHTIOLOGIC

A

ROMÂNIEI

Digitized by the Internet Archive

in 2013

http://archive.org/details/faunaichtiologicOOanti

ACADEMIA ROMANA

PUBLICAIUNILE FONDULUI VASILE ADAMACHI

No. XVI.

FAUNA

ICHTIOLOGIC

A

ROMÂNIEI

DE

Dr. GR. ANTIPA

DIRECTORUL MUZEULUI DE ISTORIE NATURAL DIN BUCURETI.

PREMIUL ADAMACHI DIN 1906

CU 31 TABELE IN FOTOTIPIE

BUCURETI

INST. DE ARTE GRAFICE „CAROL GOBL" S-son ION ST. RASIDESCD

18, STRADA DOAMNEI, 1».

1909.

«,.50,

k V. J

'

CUPRINSUL

Precuvântare

Introducere

CLASA PETILOR (Pisces)

A. ORD. TELEOSTEI (Peti osoi)

Pag.

1

5

9

Subord. ACANTHOPTERI

 

»

,

FAM. PERCOIDEI

 

10

I.

Gen. Perca L

 

»

 

1 sp. Perca fluviatilis L. Bibanul

»

ÎI. Gen. Lucioperca Cuv

 

,

14

1 sp. Lucioperca sandra Cuv. et Val. alul

 

»

2 sp. Lucioperca volgensis Paif. alul vrgat

19

 

3

sp. Lucioperca marina Cuv. alul de mare

20

 

Monstruoziti (Lucioperca sandra et volgensis var.

 

caput delphini)

22

III. Gen. Aspro Cuv

 

23

 

1

sp. Aspro streber Sieb. Fusarul

»

2

sp. Aspro zingcl Cuv. Pietrarul

25

IV. Gen, Acerina Cuv

 

28

 

1

sp. Acerina Cernua L. Ghiborul

»

2

sp. Acerina schraelser Lin. Rsprul

31

FAM. SCLEROrAREI

35

Gen. Cottus Lin

 

»

 

1 sp. Cottus gobio Lin. Sglvoace

36

2

sp. Cottus poecilopns Heck

40

FAM. GASTEROSTEIDAE

.

.

43

Gen. Gasterosteus Artedi

 

44

1 sp. Gasterosteus platygaster Kess. Plmida de balt .

»

2

sp. GasteroMeus aculeatus L

52

Gasterosteus aculeatus var. ponticus

54

FAM. GOBIOIDEI

 

60

Gen. Gobius Artedi .

»

.

.

.

1

sp. Gobius marino ratus Pali

62

2

sp. Gobius Kessleri Gnnth

64

3

sp. Gobius trautwetteri Kessl

67

4

sp. Gobiiis ceplialarges Pali

68

5 sp. Gobhis fluviatilis Pali

69

FAM. MUGILOIDEI

73

Gen. Mugii Artedi

»

1

sp. Mugii cephalu Guv. Chefalul mare

74

2

sp. Mugii cJielo Cuv.

78

3

sp. Mugii auratus Risso

80

4

sp. Mugii saliens Risso

81

5 sp. Mugii capito

82

Subord. ANACANTHINI JOH. MULL.

83

FAM. GAPOIDEI

Gen. Lota Cuv

1 sp. Lota vulgaris Cav. Mihalul

FAM. PLEURONECTIDAE

Gen. Pleuronectes L

»

84

»

88

»

 

1 sp. Pleuronectes flesus L. Cambula

.

89

Subord. PHYSOSTOMI

92

FAM. SILUROIDEI

Gen. Siiurus L

1 sp. Siiurus glanis L. Somnul

»

93

»

FAM. CYPRINOIDEI

99

I. Gen. Cyprinus L

101

1

sp. Cyprinus Carpio L. Crapul

»

Varietile Crapului din România

114

 

1

Cyprinus carpio forma typica

115

2 Cyprinus carpio var. gibbosus

116

3

»

»

»

hungaricus Heck

»

4

»

»

»

oblongus

117

Monstruoziti

 

118

Cyprinus carpio var. capul, delphini

II. Gen. Carassius

"

1 sp. Carassius vulgaris Nils. Caracuda

»

121

»

Bastard: Cyprinus Carpio X Carassius vulgaris Marsigli.

125

III. Gen. Tinca Cuvier

126

1 sp. Tinca vulgaris Cuv. Linul

IV. Gen. Barbus Cuv

1 sp. Barbus fluviatilis Agass. Mreana

»

128

»

2

sp. Barbus petenyi Heck. Mreana vânt

131

V. Gen. Gobîo Cuv

133

1

sp. Gobio fluviatilis Porcuorul

2

sp. Gobio uranoscopus Agass

VI. Gen. Rhodeus Agass

»

135

»

1

sp. Rhodeu amarus Agass. Blehnia sau Boarea

.

.

136

VII. Gen. Abramis Cuvier

 

138

1

sp. Abramis brama IAnne. Pltica

139

Bastarzi

VII

2 sp. Abramis vimba Lin. Morunaul

3 sp. Abramis ballerus L. Cosacul

4

sp. Abramis sapa Pali. Abramis bramaXLeuciscus rutilus Sieb. Bastard

Fag.

142

143

145

147

148

VIII. Gen. Blicca Heckel

.

150

 

1 sp. Blicca bjorkna L. Batca

»

 

Bastarzi

152

 

a) Blicca bjorknaXLeuciscus rutilus Sieb. (Bastard)

.

.

153

b) Blicca bjoi'knaX Scardinius erytbrophtalmus Jaeckel

 
 

(Bastard)

154

IX.

Gen. Pelecus Agassiz

 

155

 

1

sp. Pelecus cultratus Lin. Sabia

»

X. Gen. Alburnus Heckel

 

158

 

1

sp. Alburnus lucidus Heck. Obleul

»

2

sp. Alburnus chalcoides Guldenst. Oble mare

.

.

161

 

Alburnus cbalcoides var. danubicus nov. var

162

 

3

sp. Alburnus bipunctatus Lin. Beldia

.

.

-

163

 

Bastarzi :

165

 

1. Bastard: Alburnus lucidusXSqualius dobula Siebold.

 

»

2. Bastard: Alburnus lucidusXLeuciscus rutilus

166

XI.

Gen. Aspius Agassiz

 

167

»

 

.

.

1 sp. Aspius rapax Agass. Avatul XII. Gen. Leucaspius Heckel u. Kner

 

170

 

1

sp. Leucaspius deliueatus Siebold

»

XIII.

Gen. Idus Heckel

 

172

 

1 sp. Idus melanohis Heckel u. Kner. Vduvit .

.

.

173

XIV.

Gen. Scardinius Bonap

 

175

1 sp. Scardinius erythrophtalmus L. Roioara

»

XV. Gen. Leuciscus Rondel

 

178

 

1

sp. Leuciscus rutilus L. Ocheana sau Babuca

alb .

179

 

Leuciscus rutilus var. erythraea

181

 

2

sp. Leuciscus virgo

182

3

sp. Leuciscus frisii

183

XVI.

Gen. Squalius Bonap

184

 

1

sp. Squalius cepfialus L. Cleanul

»

2

sp. Squalius leuciscus L

186

XVII. Gen. Phoxinus Agass

1 sp. Phoxinus laevis Agass. Boitean sau Verdete

188

»

XVIII. Gen. Ghondrostoma Agass

190

1

sp. Chondrostoma nasus Lin. Scobarul sau Mae-negre

191

FAM. ACANTHOPSIDES

194

Gen. Cobitis Lin

1

sp. Cobitis fossilis Lin. Tiparul

.

2

sp. Cobitis barbatula L. Grindelul

3

sp. Cobitis taenia Lin. Svârluga

FAM. SALMONIDEI

»

»

196

198

200

VIII

I. Gen. Thymallus Cuv

1 sp. Thymallus vulgaris Nils. Lipanul

II. Gen. Salmo Siebold i Valenc

1 sp. Salmo Imclio L.

Lostria

III. Gen. Trutta Nils. i Siebold

1 sp. Trutta fario Lin. Pstrvul

FAM. ESOCINI

Gen. Esox Artedi.

1 sp. Esox lucius L. tiuca

FAM. UMBRIDAE (GUNTHER)

Gen. Umbra Kramer

1 sp. Umbra hrameri Fitsinger, Pietroelul

Pag.

200

201

203

»

206

»

210

»

»

214

215

»

FAM. CLUPEOIDEI CUV

218

I.

Gen. Alosa

219

 

1

sp. Alosa pontica Eichwald. Scrumbia de Dunre .

 

»

   

.

221

 

a) Alosa pontica var. danubii 6) Alosa pontica var. nigrescens

 

224

c) Alosa pontica var. russac

226

 

2

sp. Alosa Nordmanni

227

II. Gen. Cîupea

 

230

 

1

sp. Ciupea cultriventris Nord/m

 

»

2 sp. Ciupea delicatula Nordm

 

232

FAM. MURAENOIDEI

 

235

Gen. Ânguilia Thunberg

»

 

1

sp. Anguilla vulgaris Flem.

 

»

B. ORD. GANOIDEI

.

.

238

FAM. ACIPENSERINI (JOH. MULLER)

 

239

I. Gen. Acipenser Lin

 

242

 

1

sp. Acipenser ylaber Marsigli. Viza

»

2

sp. Acipenser rutheuus L. Cega

246

 

Acipenser ruthenus var. brevirostris n. v

250

 

3

sp. Acipenser stellatus Pali. Pstruga

251

4 sp. Acipenser guldenstaedtii Brandt. Nisetru

254

 

Varietile Nisetrului

260

I Varieti de integument :

 

»

 

     

.

»

   

 

.

1 var : Acipenser guldenstaedtii var. scobar n. v. 2 Var : Acipenser guldenstaedtii var. golis n. v.

 

261

 

.

.

II. Varieti de form :

1 Var: Acipenser guldenstaedtii Brandt. Forma tipic

2

»

» »

»

var.

longirostris n. v.

»

»

acutirostris n. v.

5 sp. Acipenser sturio Lin. ipul

II. Gen. Huso

1 sp. Huso huso L. Morunul

Bastarzi

1 Acipenser rutbenusXAcip. stellatus 2 Acipenser rutbenusXAcip. glaber

»

»

262

»

»

264

»

270

271

»

IX

3

Acipenser glaberXAcip. guldenstaedtii

 

272

4

Acipenser stellatusXA. guldenstaedtii

272

5

Acipenser stellatusXHuso huso

.

»

6

Acipenser

guldenstaedtii X Huso huso

273

7 Acipenser sturioXA. guldenstaedtii .

 

»

8

Acipenser glaberXH. huso

»

C. ORD. CYCLOSTOMI

274

FAM. PETROMYZONTINI

275

Gen. Petromyzon Lin

»

1

sp. Petromyzon fluvîatilis Lin

»

2

sp. Petromyzon planeri Bl

276

Indice alfabetic de nume tiinifice

279

Indice alfabetic de nume populare de peti, instrumente

i instalaiuni de pescuit

289

PRECUVÂNTARE

Lucrarea pe care o dau acuma publicitii

constitue întâia parte a

unei lucrri mai mari asupra pescriilor din România, care urmeaz s

apar într'o serie de mai muli ani. Volumul de fa este rezultatul unei

activiti de aproape 14 ani. In tot acest timp am umblat prin toate unghiu- rile terii colectând peti i alte animale acuatice, instrumente de pescuit,

datine i orice tiri puteam afla relativ la petii i pescriile noastre.

Scriind lucrarea de fa, m'am silit s rspund la mai multe necesiti.

In primul rând ea este o lucrare curat tiinific: faunistic, biologic i

sistematic ;

ori

unde am putut îns trage o concluziune

practic am

tras-o, condus fiind de idea c ori i ce cercetare naturalist la noi în ar,

pe lâng tiina pur trebue s tind, pe cât posibil, a pune i o baz tiinific

desvoltrii noastre economice. In al doilea rând îns am cutat s tratez i

un capitol foarte principal din etnografia poporului român, pescuitul, care

pân astzi înc este foarte puin cunoscut. Mulimea de nume populare

româneti pentru instrumentele de pescuit i peti, pe cari le-am adunat,

vor fi, sper, de oarecare folos filologilor i linguitilor notri; materialul

statistic relativ la producia pescriilor, preurile petelui i toate datele

economice i comerciale,

mitilor.

econo-

etc. va fi i el de un oarecare folos

In

lucrarea de fa am luat ca principiu ca toate descrierile speciilor

ce le-am dat s fie fcute numai dup exemplare colectate în România. M'am ferit pe cât se poate de creaiunea de specii nou i numai acolo

unde erâ o absolut necesitate am fcut-o. Figurile cari însoesc acest volum sunt toate desemne originale fcute

dup exemplare din ar. O parte din ele sunt fotografii, fiindc prin acest

procedeu am putut reda mai bine unele specii sau caractere mai impor-

tante. Desemnele în cea mai mare parte au fost executate de ctre d-1 Pamfil

Polonic, desemnatorul Serviciului Pescriilor, cruia profit de aceast ocazie

pentru a-i exprima viile mele mulumiri pentru silina mare ce i-a dat-o i

pentru priceperea cu care a lucrat.

Fauna ihtiologic a României are o importan tiinific mai mare

decât o simpl

faun local, cci noi fiind la gurile Dunrii avem cheia

pentru o mare parte din fauna Europei centrale. De aceea multe chestiuni

de sistematic i geografie animal am fost nevoit a le trat mai pe larg

decât e obiceiul s se fac înfcr'o lucrare asupra unei faune locale.

In

lucrarea de

fa am considerat numai

petii cari tresc în apele

noastre interioare dulci i slcii, nu am putut îns consider speciile ma-

rine ca Aterinele, Mullus,

odat din mare în lacurile noastre srate. Acestea vor form obiectul ce-

lui de a Ii-a volum care e înc în lucru: «Ihtiologia pontic».

câte

Engraulis, Syngnathus, etc, cari intr

Aceast lucrare nu este

o

carte

Ihtiologie ; ea urmrete din contra

de popularizare sau un Manual de numai publicarea în form mono-

grafic a unor cercetri tiinificeîn mare parte originale de faunistic,

sistematic i biologie, etc. Nu am crezut dar nemerit s mai umplu locul

cu un nou

capitol spre a da o descriere general a corpului petilor i

organizarea lor. Asemenea cunotine elementare trebue ca cetitorul s le posead deja; iar de nu, le poate gsi în orice tratat de Zoologie sau ma-

nual de Ihtiologie.

Ca mod de descriere am adoptat sistema diagnozelor scurte i concise.

Acestea dei rpesc timp mult cu alctuirea lor, au îns avantajul de a

da în câteva fraze scurte sinteza tuturor caracterelor unei întregi grupe

sau specii. Dac îns metoda descrierilor pe larg a fiecrei forme pc-

tuete prin lungimea i prin aducerea a prea multe detalii inutile, i dia-

gnozele prea scurte, bazate numai pe unul sau puine caractere, pc-

tuesc prin

incompletitate care d loc uor la confuziuni. înainte când

descrierea unei specii se fcea dup un singur exemplar aâ zis «tipic», gsirea caracterelor de distinciune i stabilirea diagnozelor erâ uoar

aceste diagnoze îns se potriviau abia la câteva procente din exempla-

rele cari compun o specie. Astzi îns, când s'a recunoscut marea varia-

bilitate a formelor, determinarea caracterelor distinctive nu se mai poate

face decât pe baza studiului unui mare numr de exemplare i diagnoza

unei specii trebue s conie în ea toate limitele de variaiune spre a putea

îmbria toate exemplarele cari fac parte din

acea specie. Condus de

aceste principii am

cutat i eu ca diagnozele ce le dau s fie cât mai

complete i s se bazeze pe un numr mai mare de caractere.

In afar

de diagnoze îns am dat la cele mai multe specii i câte o

descriere mai detaliat a formelor corpului i toate caracterele secundare. Mai mult înc, unde a fost nevoie, am dat chiar i dimensiunile exacte ale diferitelor pri ale corpului dela mai multe exemplare. Spre a preciza i mai bine valoarea fiecrei specii pe care am descris-o,

un tablou de sinonimii, tablou în

am cutat a forma pentru fiecare câte

care s fie considerate mai cu seam

toate lucrrile relative

la

Ihtio-

logia basinului Dunrii i al Mrii Negre. Cu toat munca mare i r-

pirea de

trebuia f-

cut, cci dela Gunther (1857 -70) i pân astzi tablouri de sinonimii

timp

enorm ce mi-a cauzat-o, aceast lucrare

complete nu s'au mai

fcut i cele vechi trebuiau cel puin completate

i puse la curent. In aceste tablouri am lsat de sigur la o parte cea mai

mare parte din lucrrile cari nu au nici o legtur cu fauna noastr i

faunele locale ale diferitelor teri prea îndeprtate, cari pentru scopul

nostru nu ne pot

de nici

un folos. Aa am evitat a cita, unde nu er

fi

absolut nevoie, lucrurile fauniste ale lui Blanchard, Selys Longchamps,

Yareell, Mreau, Smitt, Fleming, Fritsch u. Eckstromm, ele, cari au de

obiect fauna unor teri prea îndeprtate de a noastr.

In privina coloraiunii petilor am cutat a o descrie pe cât mi-a fost

cu putin dup exemplare vii ; totu colorile se schimb atât de repede,

atât dup apele în cari tresc cât i imediat ce se transport dintr'un me-

diu în altul sau dup epocele anului, etc, încât cel mai bun lucru e ca

pe asemenea caractere

s nu se pun nici o baz.

La multe specii am vorbit puin i despre Parazite, cu toate c eu per-

colectat mult material --- nu ani fcut îns decât foarte

sonal dei am

puine cercetri în aceast direciune i înc nu s'a fcut nici pân as-

tzi la noi un studiu general asupra paraziilor petilor. Notiele ce le-am

dat acolo sunt în cea mai mare parte dup cum o spun la fiecare specie

în

parte luate din

literatur i le pun numai ca o indicaiune pentru

acei

ce

ar

voi s se ocupe mai de aproape cu acest interesant subiect.

In privina pescuitului i a instrumentelor de pescuit, descripiunile ce

le dau aici sunt relativ scurte ;

studiile ce le-am

fcut în aceast privin

sunt îns cu mult mai amnunite i vor forma obiectul unui volum spe-

cial, al crui material este deja gata pregtit. Deasemenea va aprea cu

acea ocazie i un Vocabular în care se vor trece toate numirile populare

constatate, atât pentru peti cât i pentru instrumente, bli, piscicultura,

prepararea petelui, etc. i tot ce are o legtur cu pescria.

Bucureti, 31 August 1905.

INTRODUCERE

România este una din erile cele mai bogate în ape dulci din Europa.

Dup calculele fcute, suprafaa total a apelor noastre interioare se eva-

lueaz la aproximativ 817.000 hect., deci 6,14% din suprafaa total a

terii. Aceste ape, potrivit poziiunii lor geogralice, prezent o mare varie-

tate de condiiuni fizice: Pe de o parte avem Dunrea împreun cu gurile

ei i cu mulimea de bli i

lacuri pe cari le formeaz prin revrsrile

ei periodice, pe de alt parte mulimea de pârâuri i râuri cari erpuesc

munii notri i merg unindu-se mereu între ele pentru a se vrsa toate

lagune cu ap dulce sau slcie dea-

în Dunre; apoi seria

de lacuri

i

lungul malului nostru al Mrii Negre i în fine o mulime de lacuri na-

turale i heletee artificiale din interiorul terii.

Toate aceste ape hrnesc în interiorul lor o mare varietate i imensi-

tate de peti i- pescriile noastre au ajuns astzi a fi cunoscute în toat

lumea ca unele din cele mai mari pescrii de ap dulce din Europa.

Astfel fiind se vede, chiar i numai din acest punct de vedere, cât de mare

însemntate are stadiul tiinific al faunei noastre ihtiologice. Cu toate

aceste pân astzi nu avem înc o descriere general a tuturor speciilor de peti cari tresc în apele noastre, cu atât mai puin înc studii apro-

fundate relative la biologia petilor notri în raport cu condiiunile natu-

rale i speciale ale apelor în cari

tresc, la modul lor de hran, de re-

producere, la migraiunile ce le fac, etc.

Nu se

poate îns

nici zice c studiile ihtiologice asupra petilor din

apele noastre ar

lipsi cu totul.

înc din timpuri mai

vechi au

Din contr, naturaliti de mare valoare

fcut cercetri serioase mai cu seam

din punctul de vedere sistematic asupra petilor din aceste ape. Ca

mai principali pot cita pe urmtorii:

Marsigli, care, în volumele IV i VI ale operei sale fundamentale in-

titulat Danubius panonico-mysicus, descrie i figureaz înc pe la 1726

toi petii Dunrii pe cari i-a putut el observa. Pe la 1690 el a stat un timp mai îndelungat , pe insula Ada-Kaleh i a studiat petii i pescriile

de acolo. In aceast lucrare, foarte important pentru acele timpuri, nu

se descriu îns decât numai petii

6

cari trâesc în

poriunea din Dunre

din sus de gura Oltului.

Alt lucrare foarte important i chiar fundamental este lucrarea lui

Nordmann, intitulat Faune pontique i publicat cu tabele colorate admi-

rabile în marea oper: Voyage dans la Russie meridonale et

la Crimee

de M. Anatole de Demidoff. Aceast lucrare trateaz despre toi petii ba- smului pontic, cum îns studiile au fost fcute mai cu seam asupra ape-

lor ruseti, în ea nu se amintete decât numai foarte rar de petii Du-

nrii i atunci numai de câteva specii prinse în regiunea Deltei. Cele mai

de multe ori îns notiele despre Dunre sunt luate din literatur i con-

in erori mari, c în aceast privin nu se poate pune în totdeauna

o baz serioas pe datele acestui autor.

De mare valoare sunt de asemenea studiile celui mai bun ihtiolog rus,

K. Kessler, publicate în buletinul societii de naturaliti din Moskova

ihtiologie dela Univer-

între anii 185659, precum i

în leciile sale de

sitatea din Kiew i mai cu seam în lucrarea sa mai recent (1877), pu-

blicat în limba rus asupra «Ihtiologiei Aralo-Caspi-pontice». Din neno-

rocire îns i studiile lui Kessler nu se întind decât numai pân la Nistru

i e tiut c, oricât ar fi gurile Dunrii de apropiate de gurile Nistrului,

totu în privina faunistic sunt diferine mari între aceste fluvii. Nu a

avea decât s amintesc c Genul Percarina sau specia Acerina rossica,

lipsesc cu totul basinului Dunrii. Deci i aceste

cari tresc i în Nistru,

studiioricât de importante ar fi ele ne pot fi numai de un mare ajutor

în studiarea faunei noastre, nu pot îns s înlocueasc acele studii.

Tot astfel ar mai fi înc i studiile lui Rathke despre Fauna Crimeei,

lucrarea general a lui Grimm, intitulat Fishing and Hunting in Russian

watters, studiul general al lui Warpachowski despre Petii Rusiei sau a

lui

Sabannejef, etc, fr a mai vorbi

de

vechile i clasicele lucrri ale

lui Pallas, Eicliwald, Brandt i Ratzeburg,

etc.

Toate acestea ne dau

multe lmuriri în privina petilor Mrii Negre sau ai fluviilor ruseti, nu

se întind îns la Vest decât cel mult pân la Nistru i nu

gsim în ele

decât vreo noti despre vreun pete recoltat în Basarabia ; aproape ni-

mic îns despre Dunre.

De alt parte, de o foarte mare importan sunt studiile fundamentale

ale naturalitilor austriaci Meidinger, Heckel i Kner i Fitzinger. Mono-

grafia genului Acipenser de Heckel i Fitzinger, publicat în 1886, este

înc pân astzi cea mai bun lucrare asupra acestei principale grupe de

peti, atât de caracteristic pentru fauna noastr. Cartea intitulat : Dle

Siissivasserfische der Oesterreichischen Monarchie de Heckel i Kner,

publicat în 1858, a rmas clasic ca cea mai bun i mai complet carte pentru determinarea petilor Dunrii de sus i ai râurilor ce se vars în ea. De

asemenea mai sunt înc numeroase monografii publicate de aceti 3 din

urma însemnai naturaliti. A mai putea înc s citez i pe alii, ca Rei-

singer i Jeitteles pentru Ungaria, Bieh pentru Transilvania, Novicki si Zawadzki pentru Galiia i Bucovina, Pancic pentru Serbia, Steindach-

ner,

etc,

precum i admirabila

lucrare a lui Siebold :

Ueber die Siiss-

wasserfische von Mitteleuropa. Asemenea publicaiunile mai recente ale

lui Seeley : The Freshwatter Fisches of Europe i Bade: Die Susswas-

serfisclie von Mitteleuropa ne pot fi de un oarecare folos, sunt îns am-

bele mai mult compilaiuni literare decât lucruri originale, etc. Toate ace-

stea i o serie întreag înc de mici notie, publicate mai cu seam de di-

ferii naturaliti austriaci, conin multe i importante date despre petii din

Dunrea de sus sau din Dunrea mijlocie, aproape nimic îns despre Dun-

rea din jos de Porile de fier