CRETEREA MORUNULUI (HUSO HUSO, LINNAEUS, 1758) N SISTEME RECIRCULANTE TIP ACVARII Drd. ing.

Mihaela Brbulescu, student Cristian Danilov, anul III PIP Conducator stiintific: Prof.dr. ing. Lucian Oprea Introduc r Cu o vechi e de apro!i ativ "## de ilioane de ani, sturionii sunt cei ai valoro$i pe$ti din apele %errei. &i se gsesc doar 'n e isfera nordic 'n &uropa, ( erica de )ord $i (sia. Din punct de vedere siste atic, sturionii fac parte din clasa Osteichth*es, subclasa (ctinopter*gii, ordinul (cipenserifor es. (cest ordin cuprinde "+ de specii grupate 'n " fa ilii: (cipenseridae cu ", de specii $i Pol*odontidae cu " specii. Dintre cele ", de specii, + specii sunt native in ba-inul Dunrii: orunul ./uso huso0, nisetrul .(cipenser gueldenstaedti0, pstruga .(cipenser stellatus0, cega .(cipenser ruthenus0, vi-a .(cipenser nudiventris0, sturionul co un .(cipenser sturio0. Dac, acu 1# de ani, 'n Dunre se gaseau frecvent e!e plare din toate cele + specii, 'n pre-ent se ai gsesc doar , specii . orun, nisetru, pstruga, cega0. 2n ulti ile ,31 decenii nu s3a ai pescuit niciun e!e plar de sturion co un .(cipenser sturio0, in ti p ce infor atii privind un e!e plar de vi- .(. nudiventris0, pescuit 'n Dunre, pe sectorul s4rbesc la 5 678#, datea- din anul "##7. Potrivit listei ro$ii a speciilor a enin9ate elaborat 'n anul "##, de I:C) .International :nion of Conservation of )ature0 toate speciile de sturioni de peglob sunt vulnerabile, iar unele chiar periclitate. Cercetrile recente efectuate de speciali$ti ai ;ociet9ii Mondiale pentru Conservarea ;turionilor .<orld ;turgeon Conservation ;ociet*0 au scos 'n eviden9 faptul ca trebuie luate asuri urgente pentru conservarea popula9iilor de sturioni din Dunre deoarece sunt a enin9ate cu dispari9ia. Din fericire, pe %erra 'nc nu ave specii e!tincte de sturioni, ins sturionii no$tri cei ai valoro$i . orun, nisetru, pstrug, vi-0 sunt foarte aproape de dispari9ie. De$i s3au luat unele suri pentru conservarea sturionilor acestea sunt 'nc insuficiente. Presiunea e!ercitat de suprapescuit si de bracona= este foarte intens, aceasta fiind principala cau- care a dus la declinul popula9iilor. Mai sunt ins $i alte cau-e care influen9ea- substan9ial scderea stocurilor de sturioni, cu ar fi: distrugerea habitatelor $i a -onelor de reproducere, bara=ele de pe Dunre, poluarea si introducerea de specii e!otice care alterea- structura genetic a popula9iilor. 2n lucrare sunt pre-entate unele aspecte privind cre$terea puietului de orun intr3 un siste recirculant pilot, in condi9ii de densitate ica si fura=are intens. In principal, s3a ur arit influen9a ra9iei fura=ere asupra cre$terii pestelui. M!t r"!# $" % tod d #ucru &!peri entrile s3au efectuat la 'nceputul anului "##8 'n siste ul recirculant pilot al Catedrei de (cvacultur, >tiin9a Mediului $i Cadastru din cadrul ?acult9ii de >tiin9a $i Ingineria (li entelor. ;iste ul de cre$tere a pe$tilor este repre-entat de , unit9i de cre$tere tip acvariu cu volu ul util de 6+1 l $i di ensiunile 8@!,A!7+ c . ;3au e!peri entat dou variante: B6, cu ra9ia de 61 gC5g.gr. et. .",6 D din bio asa total0 $i B", cu ra9ia de 7# gC5g gr. et. .,," D din bio asa total0. Pentru a verifica repetabilitatea si acurate9ea re-ultatelor, fiecare variant e!peri ental a avut si o repeti9ie. ;iste ul de cre$tere este prev-ut cu unitate de filtrare ecanic $i biologic, sterili-are .echipa ent %etra Euiet :B3C 71###, cu puterea 7+ F0, instala9ii de aerare

.co presor Gesun Euiet LP36## cu puterea de 6## F, presiunea #,#,1 MPa si debitul de aer 61# lC in.0 .?ig. 60 .

3 4 5

6
8

6 7 2

7
33

?ig. 63;iste ul e!peri ental de crestere

.6.:nita9i de cre$tere, ".Decantor, 7.Burete , ,.;trat de nisip, 1.;trat de pietri$, +.Mediu filtrant biologic, A.La p :B, @.Du-e aerare, 8.Po pe0

Ca aterial biologic s3a utili-at puiet de orun 'n v4rst de @ luni, cu asa corpului de 6A@3"#" gra eCe!e plar, furni-at de ICD&(P( din Hala9i. Pentru hrnire s3a utili-at un fura= granulat, cu granula9ia de 7 lungi e $i " l9i e, din ga a pstrav, tip IClassic &!tra 6 PJ produs de co pania ;KG&%%I)H Italia .tabelul 60. %abelul nr. 6 3 Co po-i9ia chi ic a fura=ului Classic &!tra 6 P Nutr" n&"" C!nt"t!t ! Protein brut ,6 D Lipide 6" D Cenu$ AD Celulo- brut ",1 D ?osfor #,8 D Bita ina ( 6#.### :.I.C5g Bita ina D7 6"1# :.I.C5g Bita ina & 61# gC5g Cu + gC 5g IN'RE(IENTE: produse din se in9e oleaginoase, cereale $i subproduse cerealiere, produse din pe$te, he oglobin, uleiuri, B/%.

&le entele de calcul si ra9iile -ilnice de fura=e sunt pre-entate in tabelul ". Tabelul 2- Calculul cantitailor zilnice de furaje distribuite Temp. V1 V2 Varianta exp. ap Elemente de calcul (gr.C) B1 B2 B3 B4 nr. pesti initial 3 3 3 3 biomasa totala iniial (g) 533 5 53! 5"# masa medie (g$e%) &' .( &"#.( &' .( &"" raia ()biomasa) 2.& 2.& !.2 !.2 raia (g$*g gr.met.) &5 &5 3( 3( Coef.con+ersie (,C-) & & & & 3&-.an 2( &&.3 &2.2 22.# 2!.' (&-,eb 2( &&.5 &2.! 23.! 25.5 (2-,eb 2( &&.' &2.# 2!.2 2#.! (3-,eb 2( &&." &2. 25.( 2'.2 (!-,eb 2( &2.& &3.( 25. 2 .& (5-,eb 2( &2.3 &3.3 2#.# 2".( (#-,eb 2& &2.5 &3.5 2'.5 2"." ('-,eb 2& &2.' &3.' 2 .! 3(. ( -,eb 22 &2." &3." 2".3 3&. ("-,eb 22 &3.& &!.& 3(.2 32. &(-,eb 22 &3.3 &!.! 3&.2 33. &&-,eb 2& &3.# &!.# 32.& 3!. &2-,eb 2& &3. &!. 33.& 35." &3-,eb 2( &!.( &5.& 3!.2 3'.( &!-,eb &" &!.2 &5.3 35.2 3 .& &5-,eb &" &!.! &5.5 3#.3 3".2 &#-,eb 2( &!.' &5. 3'.3 !(.! &'-,eb 2( &!." &#.( 3 .5 !&.5 & -,eb 2( &5.& &#.3 3".# !2.' &"-,eb &" &5.! &#.5 !(. !!.( 2(-,eb & &5.# &#. 41.9 !5.2 2&-,eb & &5." &'.( !3.2 !#.5 22-,eb &" &#.& &'.3 !!.! !'. 23-,eb 2( &#.! &'.# !5.' !".2 2!-,eb 2( &#.# &'. !'.( 5(.5 25-,eb 2( &#." & .& ! .3 5&." 2#-,eb 2( &'.& & .! !".# 53.! 2'-,eb &" &'.! & .# 5&.( 5!. 2 -,eb &" &'.' & ." 52.! 5#.3 (&-/ar &" &'." &".2 53. 5'. Total fura e di!tri"uite 433 4## 1$9% 11%& 0ota1 2e data de 2(.(2.2((" in ac+ariul 33 a murit un pe4te cu 56&"( g

R )u#t!t $" d"$cu&"" Ge-ultatele cercetarilor sunt pre-entate in tabelul 7 si fig.". %abel 7. Indicatorii tehnologici ai cre$terii puietului de V!r"!nt! *+ r"% nt!#! Ind"c!toru#-.!)"nu# bio asa ini9ial .g0 bio asa final .g0 spor cre$tere bio as .g0 nu ar pe$ti3ini9ial nu r pe$ti final supravie9uirea .D0 asa edie ini9ial .gCe!0 asa edie final .gCe!0 -ile cr$tere spor cre$tere individual .g0 cantitatea totala de fura=e distribuite .g0 ?CG .g fura=Cg spor bio asa0 ra9ia -ilnic .gC5g gr. et.0 ra9ia -ilnic .D bio asa0 V1 /1 177 6#61 ,@" 7 7 6## 6A@.## 77@.77 7# 6+#.77 ,7" #.8# 61 ".6 orun /1 18+ 8"+ 77# 7 7 6## "#".## 7#@.+A 7# 6#+.+A 66@A 7.+# 7# ,."

V, /, /0 1@@ 17, 8A, +7, 7@+ 6## 7 7 7 " 6## ++.+A 68+.## 6A@.## 7",.+A 76A.## 7# 7# 6"@.+A 678.## ,++ 6."6 61 ".6 6#8@ 6#.8@ 7# ,."

(nali-and re-ultatele ob9inute, se constata ur atoarele: In toate cele , acvarii s3a ob9inut un spor de bio asa piscicola dup o perioad de cre$tere de 7# de -ile. Cel ai are spor s3a inregistrat in varianta B6, acvariul B6 .,@" g0, ur at apoi de B" .7@+ g0. Cel ai ic spor de cre$tere s3a inregistrat in varianta B", acvariul B7, nu ai 6## g, fa9a de 77# g in B,. (cest re-ultat ai slab s3a datorat pierderii unui e!e plar care a sarit din acvariu.

In od parado!al, cel ai bun spor de cre$tere s3a inregistrat in B6 .in acvariile B6, B"0 in care s3a distribuit o ra9ie ai ic, respectiv 61 gC5g.gr. et..",6 D din bio asa total0. Coeficien9ii de conversie a hranei .?CG0 ob9inu9i in B6.#,80 $i B".6,"60 sunt foarte buni, aproape de valoarea propus la 'nceputul e!peri entului .?CGL60. (ceste valori de onstrea- faptul c e!peri entul s3a desf$urat 'n condi9ii opti e, fr alterarea condi9iilor de ediu. 2n schi b, re-ultatele ob9inute 'n varianta B" .acvariile B7, B,0 au fost ai slabe, 'n ciuda faptului c s3a distribuit o cantitate ai are de fura=e granulate. ( re-ultat un coeficient de conversie .?CG0 de 6#,8@ 'n B7 $i 7,+ 'n B,, ra9ia de 7# gC5g.gr. et..,," D din bio asa total0 dovedindu3se e!agerat. Baloarea foarte are a ?CG in B7 s3a datorat pierderii unui e!e plar $i faptului c, 'n od inten9ionat, nu s3a recalculat ra9ia din o entul pierderii. 2n od nor al 'ns, atunci c4nd se 'nregistrea- pierderi 'ntr3o unitate de cre$tere, se recalculea- ra9ia -ilnic de hran 'n corela9ie cu bio asa r as. Conc#u)""

O cale eficient pentru a reduce presiunea asupra populatiilor de sturioni din ediul natural este cre$terea lor 'n diferite siste e de cultur, tradi9ionale .hele$teie, ia-uri0 sau oderne .siste e recirculante, viviere flotabile, 9arcuri0. Cercetrile au avut ca scop cre$terea puietului de orun intr3un siste recirculant pilot tip acvarii. Para etrul tehnologic care a facut diferen9a intre variantele e!peri entale a fost nivelul ra9iei -ilnice de fura=. Dup o perioad de cre$tere de 7# de -ile a re-ultat ca sporul de bio as piscicol s3a dublat in varianta cu ra9ia de 61 gC5g gr. et. .",6D din bio as0, de la apro!i ativ 7 5gC 7 la + 5gC 7 . ;3a de onstrat ca utili-area unei ra9ii -ilnice de 7#gC5g gr. et .,,"D din bio as0 a influen9at negativ cre$terea, fiind prea are, nerentabil, deter in4nd $i poluarea siste ului de cre$tere. Bibliografie