ASPIRINA

Acidum acetylsalicylicum
Aspirin
structur
Identificare
Numr CAS 50-78-2
Informa ii generale
Num e Aspirin
Alte denumiri Acid acetilsalicilic; acid 2-acetoxibenzoic
Formula cimic C!"#$%%CC"&'C%2"
Aspect acid solid (olosit ca anal)ezic
*as molecular +80,+57 )-mol
Propriet i
Starea de a)re)are solid
.unct de topire +&! /C $277 /F'
.unct de (ierbere +#0 /C $28# /F'
"Astazi, oamenii obisnuiti duc o viata mult mai usoara, sigura si confortabila
decat cei mai bogati oameni din trecut. Cei pasa unei persoane obisnuite daca nu e mai
bogat decat altii, cand lumea este un loc atat de bogat si are strazi, trenuri, hoteluri,
telegraf, siguranta fizica si Aspirina de oferit." - Jose Ortega y Gasset, Filosof Spaniol
.
SUBSTANA ACTIV
Metoda de obinere a substantei active
1
Procedeu de obinere a as!irinei "n aborator# utii$ea$ ca %aterie !ri% acidu
saiciic# dar dac aceast substan nu este dis!onibi# se va obine din acid antraniic#
con&or% reaciior '
ACI( SA)* (* (IA+,NIU ACI(
ANT)ANI-IC A ACI(U-UI ANT)ANI-IC SA-ICI-IC
,binerea as!irinei din acid saiciic '
ACI( SA-ICI-IC AN.I()I( ASPI)IN ACI(
AC*TIC AC*TIC
)eactivi necesari'
/ 0 1 acid saiciic
/ 2 1 an3idrid acetic
/ 1/0 !icturi acid su&uric concentrat
/ acid acetic 4i a! in vou%e e1ae5 sau 6 % acoo 7 !t recristai$are
/ ben$en sau eter de !etro !entru recristai$are
Mod de ucru '
8ntr/un baon conic de 199 % cu 1:t "nat 4i !er&ect uscat se introduc 0 1 de acid
saiciic 4i 2 1 de an3idrid acetic. Peste acest a%estec se introduc 1/0 !icturi de acid
su&uric concentrat. Se rote4te baonu ast&e "nc:t s se asi1ure un a%estec c:t %ai bun.
Baonu cu a%estecu de reacie se "nc$e4te !e o baie de a! a ;9/69<C# ti%! de 1;
%inute# a%estec:nd cu un ter%o%etru ba13et. A!oi se rce4te sub continu a%estecare.
Se adau1 29 % a!# se scutur bine 4i se &itrea$ !e o !:nie B=c3ner a vid.
)ecristai$area !rodusuui se !oate &ace !e dou ci '
a. dintr/un a%estec de vou%e e1ae de acid acetic 4i a! 5
b. dintr/o souie a!oas ast&e ' !rodusu se di$ov in 6 % de acoo cad# iar souia
obinut se toarn in 1; % a!. (ac r%:n cristae nedi$ovate# souia se inc$e4te
!:n c:nd devine i%!ede. Se !oate &itra cad# !rintr/un &itru cre# dac conine
sus!ensii %ecanice. Souia obinut se rce4te "ncet# c:nd se se!ar as!irina sub &or%
de ace.
Se as s cristai$e$e ce !uin 1 > 0 ore. Produsu uscat !oate &i recristai$at 4i din
ben$en sau eter de !etro ?!.&. @9/69<A.
Proprietati fizico-chimice a sustantei acti!e"
ACI( AC*TI-SA-ICI-IC
/ (enu%ire ' as!irin# acid o/acetisaiciic# acid 0/acetoBiben$oic5
/ Cor%ua ' CD.E,@ 5
/ Masa %oara ' 1E9.1;F 1>%o5
/ (escriere ' cristae acicuare incoore sau !ubere cristaina ab5 &ara %iros sau cu
&oarte sab %iros de acid acetic si cu 1ust a%ar 5
/ Soubiitate ' soubi in ;% acoo# 09% coro&or%# 09% eter si 299% a!a5
/ se di$ova in soutii de 3idroBi$i sau de carbonati acaini si a%oniac5
/ 3idroi$ea$a !artia in aer u%ed# a &ierbere in a!a sau a di$ovare in 3idroBi$i sau in
carbonati acaini 5
#eto$e $e analiza a sustantei acti!e"
Soutia A' 1#;1 acid acetisaiciic se a1ita cu 29 % a!a ti%! de ; %in si se &itrea$a5
0
soutia &itrata se co%!etea$a a 29 % !rin s!aarea &itruui cu a!a !roas!at &iarta si
racita.
Identi&icare'
/ 9# ; 1 acid acetisaiciic se di$ova in ; % 3idroBid de sodiu 199 1> # se
inca$este a &ierbere ti%! de 2 %inute si du!a racire se aciduea$a cu acid su&uric 099
1>5 se &or%ea$a un !reci!itat ab# cristain si se !erce!e %iros de acid acetic5
/ !reci!itatu obtinut# se!arat si s!aat# se di$ova !rin inca$ire a a!roBi%ativ ;9
1rade
in 0 % a!a si se adau1a 9#9; % corura de &er ?IIIA 29 1>5 a!are o cooratie abastru/
vioeta.
Punct $e topire"
/ 12@/12E 1rade Cesius ?cu desco%!unere5 baia inca$ita in !reaabi a 10; 1rade
CesiusA5
%on$itii $e puritate
1. As!ectu soutiei
/ 1#9 1 acid acetisaiciic se di$ova in 19 % acoo5 soutia trebuie sa &ie i%!ede
si incoora
0. Arsen. Ce %ut 9#9990G
/ 0#; 1 acid acetisaiciic se !reucrea$a con&or% !revederior de a HControu
i%tei de arsen/ !rocedeu III
2. Coruri. Ce %ut 9#99@G
/ 19 % soutie se co%!ara cu 0 % soutie/etaon co%!etata cu a!a a 19 % ?9#90
%1 ion coruraA
@. Metae 1ree. Ce %ut 9#991G
/ re$iduu de a cacinare # !reucrat con&or% !revederior de a H Controu
i%iteor !entru i%!uritati anor1aniceI si co%!etat cu a!a a 19 %# se co%!ara cu 19 %
soutie/etaon co%!etata cu a!a a 19 % ?9#91 %1 ion !u%bA
;. Su&ati. Ce %ut 9#90G
/ 19 % soutie A a se co%!ara cu 19 % soutie/etaon ?9#1 %1 ion su&atA
6. Acid saiciic. Ce %ut 9#1G
Scurt istoric
Anu 1EDF este considerat anu nasterii As!irinei. In 1EDF un c3i%ist 1er%an#
CeiB .o&&%ann# care ucra !entru cunoscuta co%!anie Criedric3 BaJer et Co.# desco!era
acidu acetisaiciic# As!irina# care a devenit ce %ai cunoscut %edica%ent. Istoria
as!irinei ince!e insa cu !este 2;99 de ani in ur%a. Cu 1;99 de ani i.e.n. e1i!tenii
&ooseau in&u$ia de &run$e uscate de %irt !entru durerie reu%atice. 1999 de ani %ai
tar$iu .i!!ocrates !rescria un suc eBtras din scoarta de sacie !entru &ebra si dureri.
Substanta activa din acest suc# care usura durerea# este cunoscut a$i sub denu%irea de
acid saiciic. (e ase%enea se stie asta$i ca aci saiciic este continut in &run$ee de %irt
!e care e1i!tenii e utii$au in trata%entu durerii. *Btras in 1E0D din scoarta de sacie de
catre un &ar%acist cunoscut ca -erouB# acidu saiciic nu !utea &i &oosit cores!un$ator
deoarece !rovoca dureri abdo%inae severe. Co%binarea aciduui saiciic de catre
2
.o&&%ann cu ate co%!onente c3i%ice !entru inaturarea durerior abdo%inae a dus a
desco!erirea aciduui acetisaiciic# As!irina !e care o cunoaste% asta$i.
Proprietatile aspirinei
As!irina are %ute e&ecte deKa binecunoscute# dar inca se %ai desco!era noi !ro!rietati.
Ana1e$ic ?inatura durereaA / este &oosita in ca$u durerior %oderate# ce&aee#
nevra1ii# dureri %uscuare# dureri articuare# dureri !osto!eratorii.
Anti!iretic ?antiter%icA
Antiin&a%ator / indicata in reu%atis%u articuar acut sau ate a&ectiuni articuare
in&a%atorii acute
Antia1re1ant !ac3etar / As!irina !revine a1re1area !ac3eteor san1uine ?care au
ro in o!rirea san1erariorA. (in acest %otiv este &oosita in !revenirea
tro%bo$eor ?coa1uarea san1eui in artere sau veneA avand un ro i%!ortant in
!revenirea in&arctuui %iocardic.
In uti%ii ani# As!irinei i/au &ost atribuite noi e&ecte' !revenirea canceruui de
!ancreas# scaderea riscuui de recidiva a canceruui de coon sau recta# !revenirea
anu%itor ti!uri de cataracta# !revenirea %i1reneor severe.
%ontrain$icatii
As!irina nu trebuie ad%inistrata a !acientii cu a&ectiuni 1astro/intestinae
?1astrita# ucer 1astro/duodena# 3e%ora1ii di1estiveA# a&ectiuni 1rave 3e!atice sau renae#
3i!ersensibiitate a As!irina# 3e%o&iie. Nu se ad%inistrea$a cu ;/F $ie inainte de
interventii c3irur1icae si a co!iii %ai %ici de un an.
/a&eciuni in&a%atorii sau ucerative ae tractuui 1astro/intestina# incu$:nd
uceru 1astro/duodena# coita uceroas# boaa Cro3n5 este necesar su!rave13erea
atent 4i trata%ent antiuceros# "n ca$u ad%inistrrii a !acienii cu ucer sau
s:n1erri 1astro/intestinae "n antecedente5 /discra$ii san1uine/ cre4te riscu de s:n1erare5
/1ut ?scade ei%inarea de acid uricA5 /dis!o$itive intrauterine5
Se ad%inistrea$a cu !rudenta a !ersoanee care anterior au su&erit 1astro/
intestinae# bonavii cu insu&icienta renaa# ast% bronsic# in cursu sarcinii si a co!iii
%ici.
/de&icit con1enita de 1uco$o/6/&os&at/de3idro1e/ na$5
/intervenii c3irur1icae sau ate intervenii cu risc crescut de 3e%ora1ii. "n ca$u
trata%entuui !reun1it este necesar controu &unciior 3e!atice 4i renae.
Reactii a$!erse
@
Ad%inistrarea As!irinei# !e an1a e&ectee bene&ice# !oate deter%ina' dureri
abdo%inae# 3e%ora1ii di1estive# ucer 1astric# e!istaBis ?3e%ora1ie na$aaA# 3e%ora1ii
ae 1in1iior# reactii aer1ice. (e aceea ad%inistrarea As!irinei se reco%anda a &i &acuta
du!a %ese# eventua asociat cu un %edica%ent antiacid sau utii$area unui !re!arat
ta%!onat.
Pentru c s/a dovedit rou as!irinei "n etioo1ia Sindro%uui )eJe# %edica%entu
nu %ai este &oosit !entru a trata si%!to%ee de 1ri! a co!ii. Un at e&ect ne1ativ a
as!irinei# %ai aes "n do$e %ari# este iritarea %ucoasei 1astroduodenae# ce !oate duce a
3e%ora1ii di1estive su!erioare "n e!isoadee acute. Acest neaKuns a &ost co%!ensat !rin
&oosirea as!irinei ta%!onate# un a%estec de acid acetisaiciic i sruri ae caciuui ?"n
s!ecia carbonatA. Cercetrie %oderne au dat aciduui acetisaiciic noi vaen e
tera!eutice cu% ar &i' antitro%botic ?acid acetisaiciic "n concentra ie de F; sau 20;
%1A# antia1re1ant !ac3etar "n !ro&iaBia in&arctuui %iocardic acut# a an1inei !ectorae
instabie# isc3e%iei acute# i accidenteor cerebrovascuare isc3e%ice.
#o$ $e a$ministrare"
Per os# de !re&erat du!a %ese sau cu un antacid. Se reco%anda s&ara%area
co%!ri%ateor inainte de ad%inistrare.
Adulti'
/ca ana1e$ic si anti!Jretic' 19/1; %1>L1c ?299/D99A a @/6 ore5
/ca antiin&a%ator' 09/@9 %1>L1c a 10 ore5
/ca antia1re1ant !ac3etar' 9#; 1 a 0 $ie.
Copii'
/ca ana1e$ic si anti!iretic' ;9/6; %1>L1 cor!> 0@ ore re!arti$are in @/6 re!ri$e
/ca antiin&a%ator' 109/1@9 %1>L1 cor!>$i 0/2 $ie a!oi 199%1>L1 cor!>$i
ur%atoaree @/F $ie5
Acidu acetisaiciic si &ena$ona !rin !uveri$are# in !re$enta u%iditatii din aer#
reactionea$a &or%and saiciatu de &ena$ona ?sai!irinaA# a%estecu se in%oaie# devine
i!icios# datorita 3i1rosco!icitatii aciduui acetic re$utat din reactie'
Intrucat in &or%ua# cee doua co%!onente care reactionea$a sunt in cantitati
e1ae# se !oate inocui cu o cantitate duba de as!irina ?sau se &ace ec3ivaenta daca cee
doua co%!onente sunt !rescrise in do$e di&eriteA.
)e$ovarea retetei se !oate reai$a si !rin utii$area unei !uberi absorbante'
aerosi ; / EG 7 &ata de 1reutatea intre1uui a%estec de !uberi.
Se utii$ea$a ca ana1e$ic 7 anti!iretic si in a&ectiuni reu%atis%ae.
;