Intrebari Curs Fiziologie

INTREBARI CURS FIZIOLOGIE
CURS 1 - FIZIOLOGIA SANGELUI

1. Volumul sanguin total (ol!mia"# $in g%!utat!a &o%'o%ala %!'%!(inta)
a) 7,5 8,4%;
b) 6,2 6,4%;
&" *#+ , -#./0
d) 10,2 10,4%;
e) 9,2 9,5%.
1. Volumul glo2ula% %!'%!(inta)
a) 55 % din volemie;
b) 40 % din volemie;
c) 50 % din volemie;
$" .3 / $in ol!mi!0
e) 42 % din volemie;
4. Valoa%!a 5!mato&%itului la 6!m!i !st! $!)
a) 45%;
b) 40%;
c) 46.5%;
d) 55%;
!" .1/.
.. Valoa%!a 5!mato&%itului la 2a%2ati !st! $!)
a" .*#3/0
b) 45%;
c) 50%;
d) 55%;
e) 42%.
3. 7!mato&%itul ( 7t " s&a$! in )
a) boli respiratorii cronice;
2" an!mii0
c) polilob!lii;
d) des"idratare cel!lara;
e) boli cardiace.
*. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at! mai 'utin)
a) prin #!nc$ia circ!latorie s%nele contrib!ie la men$inerea &i relarea presi!nii san!ine;
b) #!nc$ia de termorelare repre'int( !n element de ba'( al "omeosta'iei enerale, condi$ion%nd vite'a
&i randament!l reac$iilor metabolice;
c) s%nele repre'int(, !n mi)loc de asi!rare a sim!ltaneit($ii de ac$i!ne a oranelor &i sistemelor,
sim!ltaneitate ce con$ionea'( adaptarea la condi$iile medi!l!i ambiant.
1
$" '%in 6un&tia nut%itia sang!l! !st! '%in&i'alul t%ans'o%to% al &ata2oli8ilo% $! la ni!l tisula% la
ni!l $! o%gan! !9&%!toa%!0
e) #!nc$ia de ap(rare se reali'ea'( prin intermedi!l !nor proteine speci#ice *anticorpi), prec!m &i prin
intermedi!l elementelor #i!rate speciali'ate *le!cocitele).
-. :!nsitat!a s;ng!lui a%! aloa%!a)
a" 1<33 g=l
b) 1025 +l.
c) 1020+l
d) 1050 +l.
e) 1045 +l.
>. Valoa%!a '%!siunii &oloi$osmoti&? (on&oti&?" !st! $!)
a) ,2 mm-;
b) ,00 osm+litr!;
c) 280 osm+litr!;
$" 1> mm7g0
e) ,0 mm-.
+. @5-ul sanguin a%! aloa%!a &u'%ins? Ant%!)
a) 7,00 7,10;
b) 8,,8 8,42;
&" -#4> , -#.1 0
d) 9,,8 9,42;
e) 6,,8 6,42.
1<. G%u'a%!a 5!m !st! &onstituita $in)
a) lipide *0,7%), proteine *10%), l!cide *0,5%);
b) do!( lan$!ri al#a, c! c%te 141 de aminoaci'i;
c) do!( lan$!ri beta, c! c%te 164 de aminoaci'i;
d) dintr.o r!pare polipeptidic(;
!" $int%-un atom $! 6i!% (F!1B" 6i9at An &!nt%ul unui nu&l!u t!t%a'i%oli&.
11. R!a&8ia $! 6i9a%! a O1 la 72 !st!)
a) o reac$ie de o/idare;
2" o %!a&8i! $! o9ig!na%!0
c) o reac$ie de esteri#icare;
d) o reac$ie de "idroli'are;
e) o reac$ie de condensare.
11. O mol!&ul? $! 72 'oat! t%ans'o%ta atun&i &an$ !st! satu%ata)
a) 2 molec!le de 02;
b) 6 molec!le de 02;
&" . mol!&ul! $! O10
d) 8 molec!le de 02;
e) 10 molec!le de 02.
14. E%it%onul !st! un sist!m 6o%mat $in)
2
a) totalitatea eritrocitelor si trombocitelor;
b) totalitatea eritrocitelor si le!cocitelor;
c) totalitatea le!cocitelor si trombocitelor;
d) totalitatea eritrocitelor si eo'ino#ilelor;
!" totalitat!a &!lul!lo% !%it%o'oi!ti&! Ci a !%it%o&it!lo% a$ult!.
1.. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at! mai 'utin)
a) sedi!l eritropoie'ei este 1n m(d!va ro&ie *"ematoen( din oase);
b) sedi!l distr!erii lor *"emoli'a #i'ioloic() se a#l( 1n sistem!l monocitomacro#aic din splin(, #icat,
circ!la$ie eneral(;
&" g%u'a AB 'oat! '%imi $! la g%u'!l! <# A si B0
d) 85% din pop!la$ie mai pre'int( pe "ematii 1nc( !n antien den!mit 2";
e) r!pa 0 poate dona la toate r!pele *donator !niversal), dar n! poa.te primi dec%t de la r!pa 0.
13. :u'? as'!&tul nu&l!ului# l!u&o&it!l! s! &lasi6i&? An)
a) lim#ocite si monocite;
b) ne!tro#ile si eo'ino#ile;
c) monocite si monon!cleare;
d) polin!cleare si ba'o#ile
!" 'olinu&l!a%! si mononu&l!a%!.
1*. L!u&o&it!l! mononu&l!a%! sunt)
a) lim#ocite, ne!tro#ile si ba'o#ile;
2" lim6o&it! si mono&it!0
c) monocite, eo'ino#ile si ba'o#ile;
d) ne!tro#ile, eo'ino#ile si ba'o#ile;
e) lim#ocite si ne!tro#ile.
1-. L!u&o&it!l! 'olinu&l!a%! sunt)
a) lim#ocite si ne!tro#ile;
b) monocite si eo'ino#ile;
c) eo'ino#ile, ba'o#ile si lim#ocite;
$" n!ut%o6il!# !o(ino6il!# 2a(o6il!0
e) ne!tro#ile, monocite, mastocite.
1>. U%matoa%!a a6i%mati! !st! a$!a%ata)
a) ran!locitelor ba'o#ile a! rol in #aocito'a;
b) ran!locitelor ba'o#ile detin #!nc$ia secretoare a le!cocitelor 1n c!rs!l in#lama$iei;
c) ran!locitelor ba'o#ile a! rol metabolic;
d) ran!locitelor ba'o#ile a! #!nctie secretoare;
!" g%anulo&it!lo% 2a(o6il! sunt g%anulo&it! s'!&iali(at! An sto&a%!a Ci !li2!%a%!a $! 5istamin?
1+. Com'l!9ul mono&itoma&%o6agi& !st! &onstituit $in)
a) lim#ocite si r!p!l macro#aelor #i/e;
2" mono&it! si g%u'ul ma&%o6ag!lo% 6i9!0
c) ne!tro#ile si monocite;
,
d) ne!tro#ile si r!p!l macro#aelor #i/e;
e) monocite si eo'ino#ile.
1<. Da&%o6ag!l! au u%matoa%!l! 6un&tii)
a) #aocitar(, secretoare, eliberarea de "istamin(;
b) eliberarea de "istamin(, im!nitar(, metabolic(;
&" 6ago&ita%?# s!&%!toa%!# imunita%? si m!ta2oli&?0
d) eliberarea de "istamin(, secretoare, im!nitar(, metabolic(;
e) #aocitar(, stocarea de "istamin(, im!nitar(, metabolic(.
11. O'sonin!l! sunt)
a) sistem!l complement, anticorpii si antienele;
b) proteina 3 reactiv(, antienele si anticorpii;
c) proteina 3 reactiv(, sistem!l complement si antienele;
d) plac"etele sanvine, sistem!l complement si anticorpii;
!" '%ot!ina C %!a&ti?# sist!mul &om'l!m!nt si anti&o%'ii.
11. :u%ata $! iata a t%om2o&it!lo% !st! $! )
a" > (il!0
b) 120 'ile;
c) 1.4 'ile
d) 2 'ile
e) 14 'ile
14. F!nom!n!l! $! 5i'!%&oagula2ilitat! a'a% la o aloa%! a t%om2o&it!lo% $! '!st! )
a) 150000+mm,
b) ,60000+mm,
&" 3<<<<<=mm4
d) 400000+mm,
e) 180000+mm,
1.. 7!mosta(a 6i(iologi&?# s'ontan? s! $!s6?Coa%? An)
a) 6 timpi
b) 5 timpi
c) 2 timpi
$" . tim'i
e) , timpi
13. Tim'ul 'a%i!tal %!'%!(inta )
a) #ormarea tromb!s!l!i alb;
2" ansam2lul 6!nom!n!lo% '%in &a%! lum!nul asului l!(at s! mi&Co%!a(?0
c) ansambl!l #enomenelor de coa!lare ce se des#(&oar( 1n dec!rs de , 5 min. de la prod!cerea le'i!nii
vasc!lare;
d) proces!l ce apare d!p( 7 'ile c%nd tromb!s!l de #ibrin( este distr!s prin proces!l de #ibrinoli'(;
e) proces!l #i'ioloic prin care spa$iile #ormate s!nt imediat oc!pate de #ibrobla&ti, care secret( colaen,
determin%nd #ibro'a &i 1nc"iderea de#initiv( a vas!l!i le'at.
4
1*. Coagula%!a sang!lui s! $!s6asoa%a in )
a) patr! #a'e;
b) do!a #a'e;
&" t%!i 6a(!0
d) sase #a'e;
e) cinci #a'e.
1-. Fa(a a III-a $! 6o%ma%!a 6i2%in!i)
a) are o d!rata de 10 sec;
b) se des#asoara pe do!a cai4 intrinseca si e/trinseca;
c) tromboplastina trans#orm( protrombina 1n trombin(;
$" t%om2ina $!s6a&!# $in 6i2%inog!n# niCt! monom!%i $! 6i2%in?# &a%! 'olim!%i(!a(? s'ontan0
e) d!rea'a 4 8 min.
a) timp!l trombocitar repre'int( ansambl!l #enomenelor prin care l!men!l vas!l!i le'at se mic&orea'(;
b) timp!l plasmatic repre'int( #ormarea tromb!s!l!i alb care 1nc"ide l!men!l vasc!lar de)a contractat;
c) "emosta'a de#initiv(, apare d!p( 7 'ile prin aderarea trombocitelor de pe peretele vasc!lar le'at,
arearea &i metamor#o'a v%scoas( a acestora d!c%nd la oprirea "emoraiei;
d) timp!l parietal repre'int( ansambl!l #enomenelor de coa!lare ce se des#(&oar( 1n dec!rs de , 5
min. de la prod!cerea le'i!nii vasc!lare;
!" t%om2usul $! 6i2%in? a'a%! &a u%ma%! a t%ans6o%m?%ii 6i2%inog!nului An 6i2%in? su2 in6lu!n8a
t%om2in!i.
1+. :!s'%! 'lasma sanguina nu s! 'oat! a6i%ma &a)
a) vol!m!l plasmatic repre'int( cca 4 5% din re!tatea corporal(;
b) plasma con$ine 90% ap( &i 10% re'id!! !scat, constit!it din n!meroase s!bstan$e oranice &i
anoranice;
&" su2stan8!l! o%gani&! n!a(otat! %!'%!(int? 1/ $in %!(i$uul us&at al 'lasm!i Ci sunt &onstituit!
$in) &lo%u%i# sul6a8i# 6os6a8i $! Na# E# Ca# Dg# F!# Cu !t&.0
d) s!bstan$ele oranice neproteice s!nt4 !reea acid!l !ric, creatina &i creatinina, amoniac!l, aminoaci'ii
&i polipeptidele;
e) s!bstan$ele oranice plasmatice s!nt repre'entate si de4 corpii cetonici, pimen$ii biliari,
!robilinoenii.
4<. Su2stan8!l! o%gani&! n!a(otat! 'lasmati&! sunt)
a) corpii cetonici, pimen$ii biliari, !robilinoenii;
2" glu&o(?# a&i$ la&ti&# a&i$ 'i%ui&# a&i$ o9ali&# a&i$ 6uma%i&0
c) proteine comple/e de tip!l licoproteinelor &i al lipoproteinelor;
d) #os#olipide; liceride, mai ales triliceride; colesterol liber &i esteri#icat; aci'ii ra&i si prod!&i #inali ai
catabolism!l!i proteic;
e) aminoaci'ii, polipeptidele, l!co'(, acid lactic, acid #!maric.
5
CURS 1 - FIZIOLOGIA A@ARATULUI CAR:IOVASCULAR. INIDA
1. Inima !st! o%ganul '%o'ulso% &! asigu%? $!'lasa%!a s;ng!lui An)
a) circ!la$ia sistemic( asi!r( deplasarea s%nel!i din ventric!l!l st%n spre artere, arteriole, capilare,
ven!le, vene, a)!n%nd 1n ventric!l!l drept;
b) circ!la$ia p!lmonar( asi!r( deplasarea s%nel!i din atri!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi
1n atri!l st%n prin venele p!lmonare;
&" &i%&uitul An&5is al ma%ii Ci mi&ii &i%&ula8ii0
d) mica circ!la$ie asi!r( deplasarea s%nel!i din ventric!l!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi
1n atri!l drept prin venele p!lmonare;
e) circ!it!l desc"is al marii &i micii circ!la$ii.
1. Da%!a &i%&ula8i! (&i%&ula8ia sist!mi&?" asigu%? $!'lasa%!a s;ng!lui $in)
a) ventric!l!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 1n atri!l st%n prin venele p!lmonare;
b) atri!l st%n spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a)!n%nd 1n ventric!l!l drept;
c) ventric!l!l stan la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 1n atri!l drept prin venele p!lmonare;
$" !nt%i&ulul st;ng s'%! a%t!%!# a%t!%iol!# &a'ila%!# !nul!# !n!# aFung;n$ An at%iul $%!'t0
e) ventric!l!l st%n spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a)!n%nd 1n ventric!l!l drept.
4. Di&a &i%&ula8i! (&i%&ula8ia 'ulmona%?" asigu%? $!'lasa%!a s;ng!lui $in)
a) ventric!l!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 1n ventric!l!l st%n prin venele p!lmonare;
2" !nt%i&ulul $%!'t la 'l?m;n '%in a%t!%!l! 'ulmona%! Ci a'oi An at%iul st;ng '%in !n!l! 'ulmona%!0
c) atri!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 1n ventric!l!l st%n prin venele p!lmonare ;
d) atri!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 1n atri!l st%n prin venele p!lmonare;
e) ventric!l!l stan la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi 1n atri!l st%n prin venele p!lmonare.
.. Inima !st! situat? An)
a" m!$iastin0
b) spati!l 5 intercostal stan;
c) dia#ram;
d) spatial intercostal drept;
e) "ipocondr!.
3. V;%6ul inimii o%i!ntat An Fos Ci s'%! st;nga !st! situat An)
a) spa$i!l 4 intercostal st%n, paasternal;
b) spa$i!l 5 intercostal st%n pe linia a/ilara anterioara;
c) spa$i!l 4 intercostal st%n pe linia medioclavic!lara stana;
d) spa$i!l 5 intercostal st%n, parasternal;
!" s'a8iul 3 int!%&ostal st;ng '! linia m!$io&lai&ula%a st;ng?.
*. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als!# mai 'utin)
a) inima are #orma !n!i con t!rtit, c!lcat pe mediastin;
b) circ!la$ia p!lmonar( asi!r( deplasarea s%nel!i din atri!l drept la pl(m%n prin arterele p!lmonare &i apoi
1n atri!l st%n prin venele p!lmonare;
c) atri!l st%n com!nic( c! aorta, iar ventric!l!l drept c! artera p!lmonar(.
$" !nt%i&ulul st;ng &omuni&? &u ao%ta# ia% !nt%i&ulul $%!'t &u a%t!%a 'ulmona%?
6
e) marea circ!la$ie asi!r( deplasarea s%nel!i din ventric!l!l st%n spre artere, arteriole, capilare, ven!le,
vene, a)!n%nd 1n ventric!l!l drept
-. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at! mai 'utin)
a) inima este alc(t!it( din trei strat!ri ce se s!prap!n de la e/terior spre interior4 pericard, miocard,
endocard;
2" '!%i&a%$ul s!%os s! a6l? An int!%io%ul '!%i&a%$ului 6i2%os Ci !st! 6o%mat $in $ou? 6oi8!) una int!%n?
(is&!%al?"# !'i&a%$ul# &a%! &?'tuC!Ct! su'%a6a8a int!%na a mio&a%$ului0 una !9t!%n? ('a%i!tal?"# &a%!
ta'!t!a(? su'%a6a8a !9t!%na a '!%i&a%$ului 6i2%os0
c) miocard!l este alc(t!it din miocard!l contractil &i din miocard!l embrionar ;
d) intre cele do!( #oi$e ale pericard!l!i seros se a#l( cavitatea pericardic(, ce con$ine o cantitate mic( de
lic"id pericardic;
e) pericard!l seros se a#l( 1n interior!l pericard!l!i #ibros &i este #ormat din do!( #oi$e4 !na intern(
*visceral(), epicard!l, care c(pt!&e&te s!pra#a$a e/tern( a miocard!l!i; !na e/tern( *parietal(), care
tapetea'( s!pra#a$a intern( a pericard!l!i #ibros.
>. @%in o%i6i&iil! a%t!%ial! s! %!ali(!a(a &omuni&a%!a $int%!)
a) atri!l stan c! venele p!lmonare si atri!l drept c! vena cava in#erioara;
b) ventric!l!l drept c! artera p!lmonara si atri!l drept c! vena cava in#erioara;
&" !nt%i&ulul $%!'t &u a%t!%a 'ulmona%a si !nt%i&ulul stang &u ao%ta0
d) atri!l drept c! artera p!lmonara si atri!l stan c! aorta;
e) atri!l stan c! aorta si ventric!l!l drept c! artera p!lmonara.
+. L!gatu%a anatomi&a si 6un&tionala $int%! at%ii si !nt%i&ul! !st! %!ali(ata $!)
a) re$ea!a s!bendocardic( 5!r6in)e;
2" 8!sutul !m2%iona%0
c) valv!lele atrioventric!lare;
d) valv!lele semil!nare;
e) valva mitrala.
1<. T!sutul no$al !st! &onstituit $in)
a" no$ul sinoat%ial (sinusal" E!it5-Fla&G# no$ul at%io!nt%i&ula% As&5o66-TaHa%a# 6as&i&ulul 7is#
%!8!aua su2!n$o&a%$i&? @u%GinF!0
b) nod!l sinoatrial *sin!sal) 7eit".8lac6, re$ea!a s!bendocardic( 5!r6in)e, valvele semil!nare;
c) #ascic!l!l -is, valvele atrioventric!lare, re$ea!a s!bendocardic( 5!r6in)e;
d) nod!l sinoatrial *sin!sal) 7eit".8lac6, nod!l atrioventric!lar 9sc"o##.:a;ara si valvele mitrale;
e) nod!l atrioventric!lar 9sc"o##.:a;ara, #ascic!l!l -is, re$ea!a s!bendocardic( 5!r6in)e;
11. U%matoa%!a a6i%mati! $!s'%! no$ulul As&5o66-TaHa%a !st! a$!a%ata)
a) este sit!at in ventric!l!l stan in apropierea varsarii venelor p!lmonare;
b) este sit!at in atri!l drept in apropierea aortei;
&" !st! situat su2!n$o&a%$i& An 'a%t!a $%!a't? Ci 'ost!%ioa%? a ma%ginii in6!%ioa%! a s!'tului
int!%at%ial0
d) este sit!at 1n atri!l drept, 1n vecin(tatea v(rs(rii venei cave s!perioare;
e) este sit!at s!bendocardic 1n partea dreapt( &i posterioar( a marinii in#erioare a sept!l!i interventric!lar.
11.U%matoa%!a a6i%mati! $!s'%! no$ul sinoat%ial !st! a$!a%ata)
a) este sit!at s!bendocardic 1n partea dreapt( &i posterioar( a marinii in#erioare a sept!l!i interventric!lar
7
2" !st! situat An at%iul $%!'t# An !&in?tat!a ?%s?%ii !n!i &a! su'!%ioa%!0
c) este sit!at s!bendocardic 1n partea dreapt( &i posterioar( a marinii in#erioare a sept!l!i interatrial;
d) este sit!at 1n atri!l drept, 1n vecin(tatea v(rs(rii venei p!lmonare;
e) este sit!at 1n atri!l stan, 1n vecin(tatea v(rs(rii venei cave s!perioare;
14. :!s'%! !n$o&a%$ 'ut!m s'un! &a)
a) intre #oitele endocard!l!i se a#la o cantitate mica de lic"id;
b) tapetea'( cavit($ile inimii si este alcat!it dintr.!n sac d!bl!4#ibros si seros;
c) din p!nct de vedere mor#oloic este !n m!&c"i striat;
$" ta'!t!a(? &ait?8il! inimii Ci !st! al&?tuit $in t%!i st%atu%i (!9t!%n# miFlo&iu Ci int!%n"0
e) din p!nct de vedere #!nc$ional are propriet($ile m!&c"i!l!i neted.
1.. Sist!mul alula% &a%$ia&)
a) este constit!it din #ibre m!sc!lare striate;
2" !st! a&o'!%it $! !n$ot!liu !n$o&a%$i&0
c) este constit!it din #ibre m!sc!lare netede;
d) este constit!it din tes!t nodal;
e) este constit!it din tes!t embrionar.
13. Automatismul %!'%!(inta)
a) proprietate miocard!l!i de a p(stra o an!mit( tensi!ne &i 1n timp!l diastolei;
b) perioada r(sp!ns!l!i local radat care !rmea'( imediat perioadei re#ractare absol!te;
&" &a'a&itat!a &!lul!lo% &a%$ia&! $! a g!n!%a s'ontan im'ulsu%i0
d) capacitatea miocard!l!i 1n repa!s de a r(sp!nde la di#eri$i e/citan$i prin apari$ia poten$ial!l!i de ac$i!ne;
e) capacitatea miocard!l!i de a r(sp!nde la e/citan$i c! valoare s!praliminar(.
1*. @!%ioa$a %!6%a&ta%a totala !st! 6o%mata $in)
a) perioada de revenire, perioada re#ractar( relativ(, perioada re#ractar( absol!t(;
b) perioada re#ractar( absol!t(, perioada s!pranormal(, perioada re#ractar( relativ(;
c) perioada r(sp!ns!l!i local radat, perioada re#ractar( relativ(, perioada s!pranormal(;
$" '!%ioa$a %!6%a&ta%? a2solut?# '!%ioa$a %?s'unsului lo&al g%a$at# '!%ioa$a %!6%a&ta%? %!lati?0
e) perioada re#ractar( absol!t(, perioada re#ractar( relativ(, perioada de revenire.
1-. E9t%asistola 'oat! a'a%! in inima no%mala# $a% mai 'utin)
a) re#le/e abdominal;
b) stim!l(ri cerebrale;
c) e/ces de ca#ea, #!mat, alcool;
d) an/ietate, oboseal( e/cesiv(, di#erite dro!ri;
!" la Fum?tat! int!%alului $int%! $ou? $!'ola%i(?%i.
1>. F%!&!nta $! $!s&a%&a%! a no$ului sinoat%ial !st! $!)
a) 40 60+min
2" -< , ><=min
c) 20 40+min
d) 8090+min
e) 80100+min
8
1+. Su%sa '%in&i'ala $! AT@ !st!)
a) acid!l lactic din s%ne;
b) aci'i ra&i liberi ;
c) l!co'a din s%ne;
d) mono. si di'a"aridele;
!" 6os6o%ila%!a o9i$ati? mito&on$%ial?.
1<. Com'on!nta !9t%ins!&a a toni&itatii &a%$ia&! !st! %!'%!(!ntata $!)
a) mio#ilamentele de actin( &i mio'in(;
2" in6lu!n8!l! n!%oas! !g!tati!# An s'!&ial $! tonusul sim'ati&0
c) mitocondrii;
d) retic!l!l sarco.plasmic &i sistem!l : de t!b!ri;
e) tensi!nea elementelor contractile &i elastice.
11. R!ti&ulul sa%&o-'lasmi& Ci sist!mul T $! tu2u%i la ni!lul mio&a%$ului %!'%!(inta)
a) component( intrinsec( ce asi!ra ton!s!l miocard!l!i;
b) sistem!l eneroen;
c) component( e/trinsec( a miocard!l!i;
$" sist!mul $! &u'la%! al !9&ita8i!i &u &ont%a&8ia0
e) sistem!l contractil.
11. :!s'%! sistola at%iala 'ut!m a6i%ma# mai 'utin)
a) d!rea'( 0,1 0,15 sec, determin( !mplerea complet( a ventric!lelor;
b) valv!lele atrioventric!lare in timp!l sistolei atriale <pl!tesc= 1ntr.o po'i$ie intermediar(;
&" $u%ata $iastol!i at%ial! &&a <#- s!&0
d) pe electrocardioram( este evidentiata ca !nda 5;
e) presi!nea din atri!l st%n cre&te c! 6 8 mm-, iar 1n atri!l drept, c! 4 6 mm-.
14. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# mai 'utin)
a) diastola atriala d!rea'( cca 0,7 sec;
2" sistola at%ial? $!t!%min? um'l!%!a &om'l!t? a !nt%i&ul!lo%# &ont%i2uin$ &u &&a -</ $in olumul
!nt%i&ula%0
c) !nda 2 de pe >3? repre'inta moment!l 1n care depolari'area a c!prins v%r#!l inimii si 1ncepe contrac$ia
ventric!lar(;
d) #a'a de e)ec$ie lent( d!rea'( cca 0,15 0,,0 sec, si 1nc"eie sistola ventric!lar(;
e) repolari'area ventric!lara pe >3?, repre'inta !nda :.
1.. Sistola at%ial? $u%!a(?)
a" <#1 , <#13 s!&0
b) 0,7 sec;
c) 0,27 0,, sec ;
d) 0,5 sec;
e) 0,05 sec.
13. Fa(a i(oolum!t%i&? s! &a%a&t!%i(!a(a '%in)
a) presi!nea de120 140 mm- 1n aort( &i de 20 25 mm- 1n artera p!lmonar(;
9
b) presi!nea aortic( de 40 50 mm- &i de 10 12 mm- 1n artera p!lmonar(
c) presi!nea aortic( de140 160 mm- 1n aort( &i de 60 75 mm- 1n artera p!lmonar(;
$" '%!siun!a ao%ti&? $! *< , -< mm7g Ci $! 1< , 11 mm7g An a%t!%a 'ulmona%?0
e) presi!nea de100 120 mm- 1n aort( &i de 40 45 mm- 1n artera p!lmonar(.
1*. Volumul 'ostsistoli& %!'%!(inta)
a) 10 ,0% din vol!m!l total *presistolic) de s%ne neevac!at 1n timp!l sistolei ventric!lare;
b) 20 ,0% din vol!m!l s%nel!i care a)!ne 1n ventric!le;
&" 4< , 3</ $in olumul total ('%!sistoli&" $! s;ng! n!!a&uat An tim'ul sistol!i !nt%i&ula%!;
d) ,0 50% din vol!m!l s%nel!i care a)!ne 1n ventric!le;
e) 10 ,0% din vol!m!l s%nel!i care a)!ne 1n ventric!le.
1-. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als!# mai 'utin)
a) rela/area peretel!i ventric!lar determin( 1nceperea sc(derii presi!nii intraventric!lare &i d!rea'( 0,02
0,04 sec;
2" um'l!%!a !nt%i&ula%? l!nt?# $u%!a(? <#11 , <#1< s!& &a%! An&!'! $in mom!ntul An &a%! '%!siunil!
$in at%ii Ci !nt%i&ul! s-au !galat0
c) !mplerea ventric!lar( rapid(, care d!rea'( 0,20 sec;
d) contrac$iile atriilor s!nt r(sp!n'(toare pentr! cca 10 15% din vol!m!l s%nel!i care a)!ne 1n
ventric!le;
e) sement i'oelectric @: pe >3? repre'inta incep!t!l repolari'(rii ventric!lare.
1>. La 6i!&a%! sistol?# $in 6i!&a%! !nt%i&ul# inima 'om'!a(?)
a) 140 180 ml s%ne;
b) 170 190 ml s%ne;
c) apro/imativ 90 190 ml s%ne;
d) ,0 45 ml s%ne;
!" a'%o9imati -< , +< ml s;ng!.
1+. Ritmul sinusal no%mal)
a) este de 40 contrac$ii+min!t;
b) este de ,5 contrac$ii+min!t;
c) se datorea'a nod!l!l!i atrioventric!lar;
$" !st! $! -< &ont%a&8ii=minut0
e) este determinat de retea!a 5!r6in)e.
4<. @!nt%u 6i!&a%! lit%u $! O1 &onsumat su'lim!nta%# $!2itul &a%$ia& &%!Ct! &u)
a) ,0 litri de s%ne
2" 3 , * lit%i $! s;ng!
c) ,0 40 litri de s%ne
d) 20 litri de s%ne
e) 1.2 litri de s%ne.
10
CURS 4 , FIZIOLOGIA A@ARATULUI CAR:IOVASCULAR. SISTEDUL VASCULAR
1. La ni!lul a%t!%!lo% ma%i Ci miFlo&ii# '%!siun!a a%t!%ial? ating! An $iastol? alo%i $!)
a) 120 140 mm-;
b) ,0 ,5 mm-;
c) 50 60 mm-;
$" -< , +< mm7g;
e) ,5 40 mm-.
1. @%!siun!a la &a'?tul a%t!%ial al &a'ila%!lo% !st! $!)
a" &&a 4< mm7g0
b) cca 10 mm-;
c) cca 20 mm-;
d) cca 40 mm-;
e) cca 60 mm-.
4. R!(ist!n8a &a'ila%?# &om'a%ati &u %!(ist!n8a a%t!%iola%? !st! $!)
a) 1+5;
b) 1+6;
&" 1=30
d) ,+5;
e) 5+6.
.. @%!siun!a la ni!lul at%iului $%!'t !st! $!)
a) 10 mm- ;
b) 5 mm- ;
c) 1 mm- ;
d) 2 mm- ;
!" ,1 mm7g.
a) vite'a s%nel!i este ma/im( 1n centr!l vas!l!i &i scade spre peri#erie;
2" s&?$!%!a ma%! a '%!siunii la ni!lul !n!lo% !st! $!t!%minat? $! %!(ist!n8a s&?(ut? a !n!lo%0
c) dac( vite'a de sc!rere cre&te *e/. e#ort!ri #i'ice), sa! v%sco'itatea scade *e/. anemii) t!rb!len$a poate
s( apar( 1n toate arterele mari;
d) vite'a de c!rere a lic"idelor este direct propor$ional( c! debit!l &i invers propor$ional( c! s!pra#a$a
de c!rere;
e) presi!nea la 1ncep!t!l sistem!l!i venos, deci al ven!lelor, este de cca 10 mm-.
*. Vit!(a &u%g!%ii sang!lui $! &&a 1< &m=s!& o intalnim in)
a) capilare;
b) ven!le;
c) arteriole;
$" !n!l! ma%i0
e) arterele mari.
11
-. :!s'%! it!(a &u%g!%ii sang!lui 'ut!m a6i%ma# !9&!'tan$)
a) vite'a c!rerii s%nel!i 1n vene cre&te proresiv de la ven!le spre venele mari, !nde atine vite'a de
cca 10 cm+sec;
b) vite'a de c!rere pre'int( o valoare mai ridicat( 1n timp!l sistolei comparativ c! diastola;
&" it!(a la ni!lul !n!i &a! su'!%ioa%! !st! $! &&a <#. , <#3 m=s!&# An $iastol? s&a$! la <#1 m=s!&0
d) cre&terea treptat( a vite'ei s%nel!i 1n vene se datorea'( dimin!(rii treptate a s!pra#e$ei totale de
c!rere a s%nel!i;
e) vite'a c!rerii s%nel!i 1n vene cre&te proresiv de la ven!le spre venele mari.
>. La ni!lul a%t!%!lo% ma%i Ci miFlo&ii# '%!siun!a a%t!%ial?# An tim'ul sistol!i# ating! alo%i $!)
a" 11< , 1.< mm7g
b) 160 180 mm-
c) 12 14 mm-
d) 70 90 mm-
e) 80 100 mm-
+. A%t!%iol!l!# &a%! o'un &!a mai ma%! %!(ist!n8? as&ula%? (&&a 1=1 $in %!(ist!n8a Ant%!gului
sist!m &i%&ulato%"# $!t!%min? o s&?$!%! a '%!siunii a%t!%ial!)
a) pana la ,0 mm-
2" &u &&a 43 mm7g0
c) c! cca 10 mm-;
d) c! cca 20 mm-;
e) pana la 20 mm-.
1<. Fa&to%ii $!t!%minan8i ai '%!siunii a%t!%ial! sunt# mai 'utin)
a) elasticitatea sistem!l!i arterial.
b) vol!m!l san!in
c) #recven$a cardiac(
d) debit!l sistolic &i re'isten$a peri#eric(.
!" $i6!%!n8a $int%! '%!siun!a ma9im? Ci minim?.
11. @%!siun!a &on!%g!nt? !st!)
a) repre'entat( de di#eren$a dintre presi!nea ma/im( &i minim(;
b) are valori c!prinse 1ntre 45 50 mm-;
&" '%!siun!a a%t!%ial? &u minima &%!s&ut? '! 6on$ul un!i ma9im! no%mal!0
d) presi!nea sistolic( din artera p!lmonar( ce are valoarea de cca 25 28 mm-;
e) sc(derea presi!nii minime, c! men$inerea presi!nii sistolice 1n limite normale.
11. @%!siun!a $iastoli&? $in a%t!%a 'ulmona%? !st! $!)
a) 25 28 mm-;
b) 20 ,0 mm-;
c) 70 80 mm-;
$" > , 1< mm70
e) 15 20 mm-.
14. Vit!(a un$!i 'ulsatil! $!'in$! $!)
a" !lasti&itat!a sist!mului a%t!%ial
12
b) sistola atriala;
c) sistola ventric!lara;
d) contractilitatea sistem!l!i arterial;
e) cond!ctibilitatea.
1.. U%matoa%!a a6i%mati! !st! 6alsa)
a) presi!nea di#eren$ial( este repre'entat( de di#eren$a dintre presi!nea ma/im( &i minim(;
b) presi!nea diastolica 1+2 din valoarea presi!nii sistolice, pl!s 10 mm-;
c) presi!nea sistolic( din artera p!lmonar( este de cca 25 28 mm-;
d) cap(t!l arterial al capilarelor, la valoarea de cca 25 ,0 mm-;
!" '%!siun!a &on!%g!nta s! Ant;ln!Ct! la s'o%tii ant%!na8i &u tonus agal &%!s&ut sau la 'a&i!n8i
&u insu6i&i!n8? ao%ti&?.
13. R!8!aua &a'ila%? nu !st! &a%a&t!%i(ata $!)
a) la nivel!l re$elei capilare se reali'ea'a sc"imb!rile n!tritive &i a prod!&ilor de e/cre$ie re'!lta$i din
procesele catabolice cel!lare;
2" %!8!aua &a'ila%? !st! $u2lat? An anumit! t!%ito%ii $! anastomo(! a%t!%io!noas!# &a%! nu sunt
'%!?(ut! &u mus&ulatu%? n!t!$?0
c) varia$iile ton!s!l!i re$elei capilare, prod!se pe cale nervoas( sa! !moral(, determin( #ie
sc!rtcirc!itarea, #ie diri)area !nei cantit($i mai mari de s%ne spre capilarele din )!r;
d) vite'a de c!rere a s%nel!i 1n capilare scade la 0,5 0,8 mm+sec, #avori'%nd sc"imb!rile de
s!bstan$e 1ntre plasma san!in( &i lic"id!l intersti$ial;
e) re$ea!a capilar( reali'ea'( o s!pra#a$( de 6,00 mA.
1*. Sist!mului &i%&ulato% &u '%!siun! Foas? !st! &onstituit $in)
a) capilarele, vene, atrii, ventric!l!l drept, sistem!l arterial;
b) capilarele, vene, atrii, sistem!l arterial, ventric!l!l drept, mica circ!la$ie;
c) sistem!l arterial, vene, atrii, ventric!l!l drept, mica circ!la$ie &i sistem!l lim#atic;
$" &a'ila%!l!# !n!# at%ii# !nt%i&ulul $%!'t# mi&a &i%&ula8i! Ci sist!mul lim6ati&0
e) mica circ!la$ie, sistem!l arterial &i sistem!l lim#atic.
1-. Vit!(a $! &u%g!%! a s;ng!lui An &a'ila%! !st! $!)
a" <#3 , <#> mm=s!&0
b) 0,1 0,2 mm+sec;
c) 10 15 mm+sec;
d) 0,2 0,4 mm+sec;
e) ,0 ,5 mm+sec.
1>. :!'lasa%!a An a6a%? a 'lasm!i sanguin! !st! $ata $! suma $int%! '%!siunil!)
a) presi!nea "idrostatic( intracapilar(, presi!nea coloidosmotic( capilar(, presi!nea "idrostatic(
intersti$ial( neativ( si presi!nea coloidosmotic( intersti$ial(;
b) presi!nea coloidosmotic( capilar(, presi!nea "idrostatic( intersti$ial( neativ( si presi!nea
coloidosmotic( intersti$ial(;
&" '%!siun!a 5i$%ostati&? int%a&a'ila%?# '%!siun!a 5i$%ostati&? int!%sti8ial? n!gati? si '%!siun!a
&oloi$osmoti&? int!%sti8ial?0
1,
d) presi!nea "idrostatic( intracapilar(, presi!nea coloidosmotic( capilar( si presi!nea coloidosmotic(
intersti$ial(;
e) presi!nea "idrostatic( intracapilar(, presi!nea "idrostatic( intersti$ial( neativ( si presi!nea
coloidosmotic( capilar(.
1+. @%!siun!a &oloi$osmoti&? &a'ila%a# s! o'un! 6ilt%?%ii &u o 6o%8? $!)
a) 1,,, mm-;
2" 1> mm7g0
c) 41,, mm-;
d) ,0 mm-;
e) 6 mm-.
1<. La ni!lul 'olului a%t!%ial al &a'ila%ului a&8ion!a(? o 6o%8? 'o(iti? $!)
a) ,0 mm-;
b) 5,, mm-;
c) 6 mm-;
d) 28 mm-;
!" 14#4 mm7g.
11. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# !9&!'tan$)
a) vol!m!l venos este de trei ori mai mare dec%t cel arterial, 1n teritori!l venos a#land!.se cca 75% din
vol!m!l san!in;
2" '%!siun!a s;ng!lui An !n! !st! 6oa%t! Foas?) 1< mm7g la o%iginil! sist!mului !nos Ci <#3 mm7g
la ?%sa%!a !n!lo% &a! An at%iul $%!'t0
c) vite'a de circ!la$ie a s%nel!i cre&te de la peri#erie spre inim(, atin%nd valoarea de 100 mm+sec 1n
cele do!( vene cave;
d) din p!nct de vedere str!ct!ral, venele s!nt Bcond!cte #ibrom!sc!.lare= al c(ror calibr! cre&te de la
peri#erie la inim(;
e) venele p!lmonare spre deosebire de rest!l sistem!l!i venos, transport( s%nele o/ienat de la
pl(m%ni 1n atri!l st%n.
11. Fa&to%ul $!t!%minant al &i%&ula8i!i !noas! !st! %!'%!(!ntat $!)
a) aspira$ia cardiac( si toracic(, ton!s!l capilar;
b) contrac$ia m!sc!lat!rii sc"eletice, #or$a ravita$ional(, valv!lele venoase, p!lsa$iile arterelor;
c) aspira$ia cardiac( &i toracic(, presa abdominal(, #or$a ravita$ional(, valv!lele venoase;
$" g%a$i!ntul $! '%!siun! !9ist!nt Ant%! &a'?tul '!%i6!%i& Ci &!nt%al0
e) presa abdominal(, contrac$ia m!sc!lat!rii sc"eletice, #or$a ravita$ional(, valv!lele venoase.
14. In 'o(i8ia o%i(ontal? aloa%!a '%!siunii !noas! la ni!lul !n!lo% miFlo&ii !st! $!)
a" 4 , . mm7g0
b) 7 8 mm-;
c) 10 12 mm-;
d) 5 6 mm-;
e) 8 10 mm-.
1.. In sinusul sagital int%a&%anian# An 'o(i8ia !%ti&al?# '%!siun!a !noasa a%ia(a Ant%!)
a) 1,5 2 mm-;
b) 7 8 mm-;
14
&" ,1< mm7g0
d) C 90 mm-;
e) 0 mm- .
13. Al!g!ti a6i%matia &o%!&ta)
a) vasele lim#atice mici pre'int( !n endoteli! c! #enestra$ii prin care trec proteinele 1n tr!nc"i!rile
colectoare;
b) din p!nct de vedere str!ct!ral, vasele lim#atice n! s!nt prev('!te c! valv!le;
c) 20 25% din plasma #iltrat( la cap(t!l arterial al capilarelor r(m%ne 1n spa$iile intersti$iale &i va #i
drenat( de sistem!l lim#atic;
$" &a'ila%!l! lim6ati&!# nu o'un %!(ist!n8? la t%!&!%!a '%ot!in!lo% sau alto% 'a%ti&ul! ma%i $in
li&5i$ul int!%sti8ial An t%un&5iu%il! &ol!&toa%!0
e) 1n condi$ii de repa!s se #ormea'( 12 14 litri de lim#(+'i.
1*. En$ot!lina# un 'oli'!'ti$)
a) are !n important rol in drena)!l s!bstantelor;
b) are !n p!ternic e#ect vasodilatator;
c) are rol in ap(rarea t!nicii vasc!lare;
d) asi!ra transport!l s!bstantelor;
!" a%! un 'ut!%ni& !6!&t aso&onst%i&to%.
1-. E6!&t aso$ilatato% mani6!sta# mai 'utin)
a) sc(derea 502 &i a p-.!l!i;
b) cre&terii locale a 5302;
&" a&!til&olina# &;n$ s! a'li&? asu'%a unui as l!(at0
d) la nivel!l miocard!l!i, adeno'ina mani#est( e#ect vasodilatator;
e) lactat!l.
1>. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als!# !9&!'tan$)
a) s!bstan$ele care determin( vasoconstric$ie incl!d 6ininele plasmatice, peptid!l intestinal vasoactiv,
peptid!l atrial natri!retic;
b) vasodilata$ia pe cale sistemic( este prod!s( de noradrenalina *D9) &i adrenalin( *9), vasopresin( &i
aniotensin( EE;
c) acetilcolina, c%nd ac$ionea'( as!pra !n!i vas intact provoac( vasoconstric$ie;
d) vasodilatatori locali s!nt &i trombo/anii &i !nele prostalandine;
!" s&?$!%!a @O1 Ci a '7-ului# $!t!%min? aso$ilata8ia a%t!%iol!lo% Ci %!la9a%!a s6in&t!%ului
'%!&a'ila%.
1+. Vaso&onst%i&8ia '! &al! sist!mi&? !st! '%o$us? $!)
a) noradrenalina *D9) &i adrenalin( *9), peptid!l atrial natri!retic;
b) vasopresin(, peptid!l intestinal vasoactiv &i aniotensin( EE;
c) noradrenalina *D9), 6ininele plasmatice, vasopresin( &i aniotensin( EE;
$" no%a$%!nalina (NA" Ci a$%!nalin? (A"# aso'%!sin? Ci angiot!nsin? II0
e) adrenalin( *9), peptid!l atrial natri!retic, vasopresin( &i aniotensin( EE.
4<. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# mai 'utin)
a) arterele &i arteriolele le'ate intr( 1ntr.o p!ternic( vasoconstric$ie;
2" aso$ilatato%i lo&ali sunt Ci t%om2o9anii Ci un!l! '%ostaglan$in!0
15
c) vasodilata$ie prod!c 6ininele plasmatice, peptid!l intestinal vasoactiv, peptid!l atrial natri!retic;
d) vasoconstric$ia pe cale sistemic( este prod!s( de noradrenalina *D9) &i adrenalin( *9), vasopresin( &i
aniotensin( EE;
e) "istamina, eliberat( din cel!lele le'ate, intensi#ic( permeabilitatea capilar(.
CURS . - FIZIOLOGIA A@ARATULUI RES@IRATOR
1. R!s'i%atia !st! &a%a&t!%i(ata $! u%mato%ii 6a&to%i# mai 'utin)
a) #enomene #i'ice;
b) #enomene c"imice;
c) #enomene bioloice;
$" nu im'li&a 'a%ti&i'a%!a sang!lui 0
e) asi!ra sc"imb!rile de a'e intre oranism si medi!.
1. R!s'i%atia nu !st! &a%a&t!%i(ata $!)
a" &u'%in$! t%ans'o%tul sanguin maFo%ita% al o9ig!nului $! la t!sut la 'lamani
b) c!prinde etapa p!lmonara
c) c!prinde etapa tis!lara
d) c!prinde etapa san!ina
e) c!prinde respiratia cel!lara propri!.'isa
4. U%matoa%!l! a6i%matii $!s'%! (ona %!s'i%ato%i! a 'olului 'ulmona% sunt 6als!# mai 'utin)
a) are loc respira$ia intern( c! participarea a do!( cateorii de procese, #i'ice &i c"imice;
b) la acest nivel are loc sc"imb!l de a'e respiratorii 1ntre s%ne &i $es!t!ri, prin intermedi!l lic"id!l!i
intersti$ial;
c) are loc respira$ia intern( cel!lar(, c! !tili'area o/ien!l!i &i #ormarea bio/id!l!i de carbon, de c(tre
cel!le;
d) este repre'entat( prin cavitatea na'al(, #arine, larine, tra"ee &i bron"iile principale;
!" !st! s!$iul 5!mato(!i 'ulmona%!.
.. :!s'%! 'olul 'ulmona% 'ut!m a6i%ma# mai 'utin)
a) 'ona nealveoli'at(, n! particip( la sc"imb!rile a'oase;
b) 'ona respiratorie este repre'entat( prin acinii p!lmonari;
&" s&5im2ul $! ga(! %!s'i%ato%ii Ant%! s;ng! Ci 8!sutu%i# s! %!ali(!a(a '%in int!%m!$iul li&5i$ului
int!%sti8ial0
d) 'ona de cond!cere este repre'entat( de cavitatea na'al(, #arine, larine, tra"ee &i bron"iile
principale;
e) 'ona alveoli'at(, este sedi!l "emato'ei p!lmonare.
3. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# !9&!'tan$)
a) respira$ia se reali'ea'( c! participarea c(ilor aeriene &i a pl(m%nilor, pe de o parte, &i a pompei
cardiace, pe de alt( parte;
16
2" a&inii 'ulmona%i sunt al&?tui8i $in 2%on5iil! '%in&i'al!# 2%on5iol!l! %!s'i%ato%ii# $u&t!l!
al!ola%!# sa&ii al!ola%i Ci al!ol!l! 'ulmona%!0
c) sc"imb!l de a'e respiratorii 1ntre s%ne &i $es!t!ri, se reali'ea'a prin intermedi!l lic"id!l!i
intersti$ial;
d) le(t!ra 1ntre pol!l p!lmonar si cel tis!lar o reali'ea'( s%nele, care este calea de transport a a'elor
respiratorii;
e) respira$ia intern( cel!lar(, !tili'ea'a o/ien!l!i &i #ormarea bio/id!l!i de carbon, de c(tre cel!le.
*. Vit!(a $! $!'lasa%! a a!%ului '%in &?il! %!s'i%ato%ii !st! $!)
a) 810 mm+min;
b) 2026 mm+min;
c) 20,0 mm+min;
$" 1<,1* mm=min0
e) 510 mm+min;
-. Fun&tia %!s'i%ato%i! a &ailo% a!%i!n! in6!%ioa%! !st! )
a) de men$inere a ec"ilibr!l!i #l!idocoa!lant;
2" s? asigu%! t%ans'o%tul Ci $ist%i2u8ia ga(!lo% %!s'i%ato%ii0
c) de control a presi!nii arteriale p!lmonare &i sistemice;
d) $es!t!l con)!nctiv cartilainos le con#er( o riiditate, care le permite s( r(m%n( permeabile 1n ca'!l
presi!nii cresc!te intratoracice, din e/pir!l #or$at;
e) de men$inere a ec"ilibr!l!i #l!idocoa!lant.
>. Est! 6un&ti! n!%!s'i%ato%i! a &ailo% a!%i!n! in6!%ioa%!)
a) componenta m!sc!lar(, prin colabarea adecvat(, determin( cre&terea vite'ei de mi&care a aer!l!i,
#avori'%nd eliminarea sa;
b) reali'ea'( sc"imb!l a'os respirator;
c) asi!r( transport!l &i distrib!$ia a'elor respiratorii;
d) larinele particip( la #ona$ie;
!" asigu%a m!n8in!%!a '%om't? ($! 1 , 13 min" a !&5ili2%ului a&i$o2a(i&.
+. Cantitat!a $! li&5i$ 'l!u%al !st! $!)
a) 15 25 ml;
b) 15 20 ml;
&" 1 , 13 ml0
d) 15 150 ml;
e) 0,1 1,5 ml.
1<. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# !9&!'tan$)
a) #oi$a parietal( este aderent( de pere$ii c!tiei toracice;
b) vid!l ple!ral dintre cele do!( #oi$e determin( aderarea ple!rei viscerale de cea parietal(;
c) lic"id!l ple!ral e/istent permite al!necarea #oi$elor !na pe alta;
d) s!pra#a$a ple!ral( total( este de circa 1 mA;
!" i$ul 'l!u%al $int%! &!l! $ou? 6oi8! a'a%! in &a(ul 'atologi!i 'ulmona%!.
17
11. U%matoa%!a a6i%mati! !st! a$!a%ata)
a) la procesele respiratorii particip( doar coastele adevarate;
b) 1n inspira$ia normal( coloana vertebral( va e#ect!a o mi&care de e/tensie accent!%nd ori'ontali'area
coastelor &i cre&terea s!plimentar( a vol!m!l!i c!tiei toracice;
&" &utia to%a&i&? !st! s!'a%at? $! &aitat!a a2$ominal? '%in muC&5iul $ia6%agm0
d) in e/pira$ie #or$at(, coloana vertebral( va e#ect!a o mi&care de e/tensie, propor$ional( c! pro#!n'imea
e/pira$iei;
e) 1n inspira$ia normal( coloana vertebral( va e#ect!a o mi&care de e/tensie accent!%nd ori'ontali'area
coastelor.
11. In ins'i%a8ia no%mal? &oloana !%t!2%al?)
a) va e#ect!a o mi&care de e/tensie accent!%nd ori'ontali'area coastelor;
2" &onstitui! 'un&t 6i90
c) va e#ect!a o mi&care de #le/ie accent!%nd ori'ontali'area coastelor;
d) va e#ect!a o mi&care de e/tensie &i cre&terea s!plimentar( a vol!m!l!i c!tiei toracice;
e) va e#ect!a o mi&care de #le/ie accent!%nd ori'ontali'area coastelor.
14. A%t!%!l! 2%onCi&!)
a) asi!ra pl(m%n!l!i s%ne 1nc(rcat c! 302;
b) asi!ra rami#icatii p%n( la nivel alveolar, !nde #ormea'( o re$ea capilar( perialveolar( care apar$ine
#!nc$ional membranei alveolo.capilare;
c) s!nt ram!ri ale arterei a'Fos;
$" asigu%a 'l?m;nului s;ng! o9ig!nat Ci An&?%&at &u su2stan8! nut%iti! '!nt%u a%2o%!l! 2%onCi&#
'a%!n&5imul 'ulmona% Ci a%t!%!l! 'ulmona%!0
e) debit!l san!in din arterele bron&ice repre'int( circa ,.5% din cel cardiac.
1.. @%!siun!a $in t!%ito%iul a%t!%ial 'ulmona% !st! $!t!%minat? $!)
a) ple/!l peribron⁣
b) ple/!l s!bm!cos;
&" $!2itul a%t!%ial 2%onCi&0
d) artera a'Fos;
e) artera "emia'Fos.
13. :!s'%! (ona 1 a 6lu9ului sangin 'ulmona% 'ut!m s'un! &a)
a) c! iria$ie contin!(, datorit( #apt!l!i c( presi!nea arterial( se men$ine s!perioar( presi!nii alveolare;
b) c! circ!la$ie intermitent(, datorit( #apt!l!i c( presi!nea arterial( sistolic( este s!perioar( presi!nii
alveolare, iar presi!nea distolic( este in#erioar( celei alveolare;
c) lipsit( de iria$ie, datorit( #apt!l!i c( presi!nea alveolar( este in#erioar( presi!nii arteriale;
d) c! iria$ie intermitent(, datorit( #apt!l!i c( presi!nea arterial( se men$ine s!perioar( presi!nii
alveolare;
!" li'sit? $! i%iga8i!# $ato%it? 6a'tului &? '%!siun!a al!ola%? !st! su'!%ioa%? '%!siunii a%t!%ial!.
1*. U%matoa%!a%!a a6i%mati! !st! 6alsa)
a) aer!l e/pirat are o compo'i$ie variabil(, dependent( de amplit!dinea respira$iei;
2" la ni!lul 'lamanilo% a!m o (ona &u i%iga8i! &ontinu?# $ato%it? 6a'tului &? '%!siun!a a%t!%ial?
s! m!n8in! in6!%ioa%? '%!siunii al!ola%!;
c) aer!l alveolar repre'int( !ltima por$i!ne a aer!l!i e/pirat printr.o e/pira$ie #or$at(;
18
d) normoventila$ia se reali'ea'( 1n condi$iile !nei compo'i$ii a aer!l!i alveolar men$in!t de ritm!l
ventilator de repa!s *e!pnee);
e) aer!l e/pirat constit!ie !n amestec al aer!l!i atmos#eric din spa$i!l mort *cca 150 200 ml), c! aer!l
alveolar *cca ,00 ,50 ml).
1-. S'atiul mo%t s! &a%a&t!%i(!a(a '%in# mai 'utin)
a) c!prinde spa$i!l mort anatomic &i spa$i!l mort #i'ioloic;
b) spa$i!l mort anatomic men$ine !n raport constant 1ntre aport!l de 02 &i eliminarea 302;
c) spa$i!l mort #i'ioloic n!mit &i spa$i! mort #!nc$ional *total) c!prinde teritori!l respirator neper#!'at ;
$" s'a8iul mo%t al!ola% !st! %!'%!(!ntat $! al!ol!l! a!%at!# i%igat! 6un&8ional0
e) spa$i!l mort anatomic particip( la re1nc(l'irea &i !mectarea aer!l!i inspirat.
1>. Ca'a&itat!a ital? 'ulmonat? (CV" %!'%!(int?)
a) cantitatea de aer de 2500,000 ml care r(m%ne 1n pl(m%n d!p( o e/pira$ie normal(;
b) cantitatea de aer care se (se&te 1n pl(m%ni la s#%r&it!l !nei inspira$ii #or$ate;
&" &antitat!a $! a!% &a%! 'oat! 6i !9'i%at? 6o%8at $u'? o ins'i%a8i! ma9im?;
d) cantitatea de aer *500 800 ml) care este inspirat( sa! e/pirat( 1n timp!l !n!i act respirator de
repa!s;
e) vol!m!l de aer *800 1500 ml) ce poate #i e/pirat #or$at d!p( o e/pira$ie de repa!s.
1+. Volumul &u%!nt (VC" sau olumul tin$al (VT" !st!)
a) cantitatea s!plimentar( de aer *1500 2000 ml) care poate #i inspirat( #or$at d!p( o inspira$ie de
repa!s;
b) vol!m!l de aer r(mas 1n pl(m%ni *1000 1500 ml) d!p( o e/pira$ie ma/im(;
c) cantitatea de aer care poate #i e/pirat( #or$at d!p( o inspira$ie ma/im(;
d) cantitatea de aer care se (se&te 1n pl(m%ni la s#%r&it!l !nei inspira$ii #or$ate;
!" &antitat!a $! a!% (3<< , ><< ml" &a%! !st! ins'i%at? sau !9'i%at? An tim'ul unui a&t %!s'i%ato% $!
%!'aus.
1<. :!2itul %!s'i%ato% $! %!'aus (:VR" %!'%!(int?)
a) cantitatea de aer, care poate #i ventilat( prin pl(m%ni 1n mod vol!ntar 1n !nitatea de timp;
b) prod!s!l capacitatea vital( c! #recven$a respiratorie;
c) prod!s!l capacitatea #!nc$ional( re'id!al( c! #recven$a respiratorie;
d) cantitatea de aer care se (se&te 1n pl(m%ni la s#%r&it!l !nei inspira$ii #or$ate;
!" &antitat!a $! a!% '%oas'?t &a%! !ntil!a(? 'l?m;nii An $!&u%sul unui minut.
11. F%!&!n8a %!s'i%ato%i! (FR" !st! An %!'aus $!)
a) 1824 resp+min;
b) 810 resp+min;
c) 20,0 resp+min;
$" 11,1* %!s'=min0
e) 4050 resp+min.
19
11. @%in &o2o%;%!a $ia6%agmului &u un &m s! '%o$u&!)
a) o micsorare a cavit($ii toracice c! circa ,00 ml;
b) o m(rire a cavit($ii toracice c! circa 800 ml;
&" o m?%i%! a &ait?8ii to%a&i&! &u &i%&a 4<< ml0
d) o micsorare a cavit($ii toracice c! circa 800 ml;
e) o m(rire a cavit($ii toracice c! circa 600 ml.
14. In ins'i%a8ia $! %!'aus 'a%ti&i'? mus&5ii)
a) s!pracostali, intercostalii e/terni,dia#ram!l, trape'!l, pectoralii, lar!l dorsal &i marele din$at;
b) s!pracostali, intercostalii e/terni, sternocleidimastoidieni, scalenii, trape'!l si pectoralii;
c) intercostalii e/terni, dia#ram!l, trape'!l, pectoralii, lar!l dorsal &i marele din$at;
$" su'%a&ostali# int!%&ostalii !9t!%ni Ci $ia6%agmul0
e) s!pracostali, dia#ram!l, scalenii, trape'!l, pectoralii, lar!l dorsal &i marele din$at.
1.. DuC&5ii int!%&ostali int!%ni %!ali(!a(a)
a) comprimarea viscerelor abdominale;
2" &o2o%;%!a &oast!lo%0
c) ridicarea e/tremit($ii anterioare a coastelor;
d) proiectarea 1n a#ar(, a coastelor determin%nd cre&terea diametr!l!i transversal;
e) ori'ontali'area coastelor.
13. Fa&to%ii &a%! $!t!%min? $i6u(ia ga(!lo% %!s'i%ato%ii sunt# mai 'utin)
a) permeabilitatea membranei;
b) m(rimea s!pra#e$ei alveolare;
c) vite'a circ!la$iei p!lmonare;
d) vite'a reac$iilor c"imice din s%ne;
!" !lasti&itat!a to%a&!lui# &a%! Ai '!%mit! %!!ni%!a la 6o%ma ini8ial?# $u'? &! &ont%a&8ia muC&5ilo%
ins'i%ato%i a An&!tat.
1*. Al!ol!l! 'ulmona%! , al!g!ti a6i%matia &o%!&ta)
a) s!nt 1n n!m(r de circa ,0 milioane;
2" %!ali(!a(? o su'%a6a8? $! s&5im2 $! &i%&a -< mJ0
c) s!nt 1n n!m(r de circa 700 milioane;
d) reali'ea'( o s!pra#a$( de sc"imb de circa ,00 mA;
e) s!nt 1n n!m(r de circa 70 milioane.
1-. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# !9&!'tan$)
a) membrana alveolocapilar( repre'int( sedi!l proceselor de sc"imb a'os la nivel!l p!lmonar;
b) sc"imb!l de a'e se reali'ea'( la nivel p!lmonar prin membrana alveolocapilar(;
c) @at!rarea s%nel!i capilar c! 02 se #ace rapid 1n circa 0,,0 sec;
$" la ni!l 'ulmona%# $i6u(iun!a O1 An g%a$i!nt s! %!ali(!a(? $ins'%! a!%ul al!ola%# s'%! s;ng!l!
a%t!%ial $in &a'ila%!l! 'ulmona%!0
e) di#!'i!nea 02 1n radient se reali'ea'a de la valori ale presi!nii de 100 mm- spre valori de 40
mm-.
1>. Satu%a%!a s;ng!lui &a'ila% &u O1 s! 6a&! %a'i$ An a'%o9imati)
a) 0,0, sec;
b) 0,90 sec;
20
&" <#4< s!&0
d) 0,09 sec;
e) 0,60 sec.
1+. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als!# mai 'utin)
a) di#!'i!nea 302 1n radient se reali'ea'a de la valori ale presi!nii de 40 mm- spre valori de 46
mm- ;
b) sc"imb!l de a'e are loc instantane!, c! o vite'( de 25 ori mai mare pentr! 02, comparativ c! 302;
c) sc"imb!l este #acilitat de sol!bilitatea &i capacitatea de di#!'i!ne s!perioare a 02 #a$( de 302;
d) 1ncep%nd c! e/tremitatea arterial( a capilar!l!i p!lmonar se constat( o cre&tere proresiv( a 5a302
*presi!nea par$ial( a 302 arterial);
!" la ni!l 'ulmona%# $i6u(iun!a CO1 An g%a$i!nt s! %!ali(!a(? $ins'%! s;ng!l! !nos $in &a'ila%!l!
'ulmona%!# s'%! a!%ul al!ola%.
4<. Ci%&ula8ia 'ulmona%? a !%it%o&itului !st! $!)
a) 2,5 sec;
b) 0,5 sec;
c) 0,2 sec;
d) 1,5 sec;
!" <#-3 s!&.
CURS 3 - FIZIOLOGIA A@ARATULUI RES@IRATOR
1. O 5!mati! &on8in!)
a) ,0.000 molec!le de "emolobin(
b) ,.000 molec!le de "emolobin(
c) ,.000.000 molec!le de "emolobin(
$" 4<<.<<< mol!&ul! $! 5!moglo2in?
e) 250.000 molec!le de "emolobin(
1. Glo2ina a%! in st%u&tu%a !i)
a) do!a lan$!ri al#a ce con$in 146 de aminoaci'i &i do!a lan$!ri beta ce con$in 141 de aminoaci'i;
2" $oua lan8u%i al6a &! &on8in 1.1 $! aminoa&i(i Ci $oua lan8u%i 2!ta &! &on8in 1.* $! aminoa&i(i0
c) !n lan$ al#a ce con$ine 141 de aminoaci'i &i !n lan$ beta ce con$ine 146 de aminoaci'i;
d) !n lan$ al#a ce con$ine 146 de aminoaci'i &i !n lan$ beta ce con$ine 141 de aminoaci'i;
e) do!a lan$!ri al#a ce con$in 141 de aminoaci'i &i !n lan$ beta ce con$ine 146 de aminoaci'i.
4. 7!moglo2ina 'oat! 6o%ma u%m?toa%!l! &om2ina8ii 6i(iologi&!)
a) o/i"emolobina, carbo/i"emolobina &i "emolobina red!s(;
b) o/i"emolobina carbo"emolobina &i carbo/i"emolobina ;
c) carbo"emolobina, "emolobina red!s(, carbo/i"emolobina &i met"emolobina;
d) o/i"emolobina, carbo/i"emolobina &i met"emolobina;
!" o9i5!moglo2ina# &a%2o5!moglo2ina Ci 5!moglo2ina %!$us?.
21
.. 7!moglo2ina 'oat! 6o%ma u%m?toa%!l! &om2ina8ii n!6i(iologi&!)
a) o/i"emolobina, carbo"emolobina;
b) carbo"emolobina &i "emolobina red!s(;
&" &a%2o9i5!moglo2ina Ci m!t5!moglo2ina0
d) carbo"emolobina &i met"emolobina;
e) "emolobina red!s( &i met"emolobina.
3. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als! !9&!'tan$)
a" 5!moglo2ina# la ni!l 'ulmona% 6i9!a(? %a'i$ o9ig!nul# ia% la ni!l tisula% Al !li2!%!a(? %a'i$ Ci
uCo%0
b) "em!l repre'int( 96% din re!tatea "emolobinei &i are o str!ct!r( eneral( com!n( 1n toate
"emolobinele;
c) lobina este o r!pare prostetic(;
d) "em!l este o r!pare proteic(;
e) lobina este constit!it( dintr.!n n!cle! tetrapirolic, care con$ine #ier *8e2C), &i este com!n t!t!ror
"emolobinelor.
*. Al!g!ti a6i%matia 6alsa)
a) o "ematie con$ine ,00.000 molec!le de "emolobin(;
b) lobina repre'int( 96% din re!tatea "emolobinei;
c) "em!l este constit!it dintr.!n n!cle! tetrapirolic, care con$ine #ier *8e2C);
$" &om2ina8iil! n!6i(iologi&! al! 5!moglo2in!i sunt) &a%2o5!moglo2ina Ci m!t5!moglo2ina0
e) "emolobina repre'int( 80.90% din re'id!l !scat al "ematiei &i este o #eroprotein( c! str!ct!r(
tetrameric(.
-. Un g%am $! 72 'u%? 'oat! 6i9a)
a) 4 moli 02;
b) 20,85 ml 02;
&" 1#4+ ml O10
d) 0,29 ml 02;
e) 19,5 ml 02.
>. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at! mai 'utin)
a) sat!ra$ia c! o/ien a s%nel!i *@02) e/prim( raport!l 1ntre cantitatea de 02 combinat( c! "emolobina &i
capacitatea de o/ienare a s%nel!i;
b) capacitatea de o/ienare a s%nel!i *302) repre'int( vol!m!l ma/im de 02 ce poate #i #i/at de 1 -b;
c) o/ien!l p(tr!ns 1n s%ne va #i transportat s!b do!( #orme4 s!b #orm( solvit( *di'olvat() 1n plasm( *,%)
&i s!b #orm( combinat( c! "emolobina *97%);
d) sat!ra$ia c! o/ien a s%nel!i are o valoare de 95.97% 1n s%nele arterial &i 75% 1n s%nele venos
!" 1 mol 72 'oat! 6i9a > moli O1.
+. Valo%il! m!$ii al! $i6!%!n8!i a%t!%io!noas! (:AV"sunt $!)
a) 0,6 ml+dl;
2" .#* ml=$l0
c) 0,4 ml+dl;
d) 4,0 ml+dl;
22
e) 6,4 ml+dl.
1<. Cu%2a $! $iso&i!%! a 72O1 $!ia(? s'%! $%!a'ta An 8!sutu%i '%in# mai 'utin)
a) cre&terea concentra$iei 2,, di#os#olicerat!l!i *2,, G5?) intraeritrocitar;
b) cre&terea concentra$iei bio/id!l!i de carbon;
c) cre&terea concentra$iei ionilor de "idroen *-C);
$" s&?$!%i al! 1#4 , :@G,ului int%a!%it%o&ita%0
e) cre&terea temperat!rii.
a) an"idra'a carbonica accelerea'( proces!l de "idratare a 302 la nivel!l "ematiilor de cca 200.,00 de ori;
b) cantitatea de 302 "idratat este de cca 700 de ori mai mic( dec%t #orma solvit( a'oas(;
&" 5i$%ata%!a CO1 s! '%o$u&! s'ontan Ci l!nt# An 5!matii sau %a'i$ An 'lasm?0
d) din cantitatea de 302 solvit( 1n plasm(, 0,15 ml+dl se "idratea'( spontan, trans#orm%nd!.se 1n -230,;
e) "idratarea 302 se prod!ce spontan &i lent, 1n plasm( sa! rapid 1n "ematii
11. Fo%ma%!a &a%2a%ma8ilo% !st! Anso8it? $! !li2!%a%!a un!i &antit?8i $!)
a) -b;
b) DaC;
c) 7C;
d) 8eAC;
!" 7B.
14. Ra'o%tul CO1 &om2inat=CO1 $i(olat '!nt%u s;ng!l! a%t!%ial !st! $!)
a) 16,69;
2" 1-#-<0
c) 7,70;
d) 6,69;
e) 1,69.
1.. :in &antitat!a totala $! CO1 #31#*> ml=$l# An s;ng!l! !nos# s! g?s!st! An 6o%m? &om2inat?)
a) 2,98 ml+dl;
b) 17,70 ml+dl;
c) 2,62 ml+dl;
$" .+#- ml=$l0
e) 16,69 ml+dl.
13. Fa(a $! gli&oli(? ana!%o2? 6u%ni(!a(? !n!%gi! '!nt%u %!6a&!%!a a)
a) !nei molec!le de 35 &i respectiv pentr! sinte'a a !nei molec!le de 9:5;
b) 2 molec!le de 35 &i respectiv pentr! sinte'a a !nei molec!le de 9:5;
&" 1 mol!&ul! $! C@ Ci %!s'!&ti '!nt%u sint!(a a 1 mol!&ul! $! AT@0
d) !nei molec!le de 35 &i respectiv pentr! sinte'a a 2 molec!le de 9:5;
e) 2 molec!le de 35 &i respectiv pentr! sinte'a a , molec!le de 9:5.
1*. D!ta2olismul a!%o2 a%! lo& la ni!lul)
a) ribo'omilor;
2" mito&on$%iilo%
c) retinei cand se contractea'( o datorie de o/ien;
2,
d) retic!l!l!i endoplasmatic;
e) 9parat ?oli.
1-. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# !9&!'tan$)
a) 1n "ematii, retin( &i cartila)e, metabolism!l este predominant anaerob;
b) metabolism!l aerob are loc la nivel!l mitocondriilor;
c) in etapa tis!lara, la nivel!l mitocondriilor are loc stocarea eneriei prod!se s!b #orma le(t!rilor #os#at
macroerice 1n 9:5;
d) coe#icient!l respirator *H2) este dat de raport!l dintre 302 eliberat &i 02 cons!mat;
!" %an$am!ntul %!a&8iilo% $! o9i$o%!$u&!%!# &u'lat! &u &!l! $! 6os6o%ila%! o9i$ati?# !st! $! >
mol!&ul! $! AT@=mol g%am $! glu&o(?.
a) coe#icient!l respirator *H2) este de 200;
b) coe#icient!l respirator *H2) este de 250;
&" %itmi&itat!a miC&?%ilo% %!s'i%ato%ii !st! su2 $!'!n$!n8a a&tiit?8ii '!%man!nt! a &!nt%ilo% n!%oCi
d) sen'orii transmit in#orma$iile speci#ice de la centrii relatori catre e#ectorii m!sc!lari;
e) ritmicitatea mi&c(rilor respiratorii este independent( de activitatea centrilor nervo&i b!lbari.
1+. Rolul 6un$am!ntal An &ont%olul %!s'i%a8i!i Al An$!'lin!Ct!)
a) !n centr!, locali'at 1n treimea in#erioar( a p!n$ii;
b) r!p!l respirator ventral *?2I), locali'at 1n por$i!nea ventrolateral( a b!lb!l!i;
c) centr!l pne!mota/ic, locali'at dorsal 1n por$i!nea s!perioar( a p!n$ii;
$" g%u'ul %!s'i%ato% $o%sal lo&ali(at An 'o%8iun!a $o%sal? a 2ul2ului0
e) r!p!l respirator dorsal locali'at 1n treimea in#erioar( a p!n$ii.
1<. C!nt%ul a'n!usti& !st! lo&ali(at An)
a) 1n por$i!nea s!perioar( a p!n$ii;
b) 1n por$i!nea dorsal( a b!lb!l!i;
&" t%!im!a in6!%ioa%? a 'un8ii0
d) 1n por$i!nea ventrolateral( a b!lb!l!i;
e) 1n treimea in#erioara a b!lb!l!i.
11. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als!# !9&!'tan$)
a) centr!l apne!stic este locali'at 1n treimea in#erioar( a p!n$ii, care are e#ecte in"ibitoare as!pra b!lb!l!i;
b) r!p!l respirator ventral *?2I), locali'at 1n por$i!nea s!perioar( a b!lb!l!i, poate determina at%t
e/pira$ia, c%t &i inspira$ia;
c) r!p!l respirator dorsal *?2G), locali'at 1n por$i!nea in#erioar( a b!lb!l!i, determin( inspira$ia;
d) r!p!l respirator ventral *?2I), locali'at 1n por$i!nea s!perioar( a b!lb!l!i, poate controla at%t
#recven$a, c%t &i tip!l respira$iei;
!" &!nt%ul 'n!umota9i& !st! lo&ali(at $o%sal An 'o%8iun!a su'!%ioa%? a 'un8ii# si &ont%ol!a(? at;t
6%!&!n8a# &;t Ci ti'ul %!s'i%a8i!i.
11. N!%ul 6%!ni& ia naCt!%! la ni!lul)
a) sementelor :1:7;
b) sementelor :7:12;
&" s!gm!nt!lo% C4 , C.0
d) sementelor 3132;
24
e) sementelor :,:4.
14. C!nt%ii %!s'i%ato%i sunt u%mato%ii# &u !9&!'tia)
a) centr!l respirator pne!mota/ic;
b) r!p!l respirator dorsal;
c) r!p!l respirator ventral;
$" g%u'ul %!s'i%ato% lat!%al0
e) centr!l apne!stic.
1.. U%matoa%!a a6i%mati! !st! a$!a%ata)
a) nervii intercostali provin din semente :7:12, inervea'( al$i m!&c"i inspiratori;
2" in6lu!n8a%!a Kmo$!lului %!s'i%ato%L An mo$ olunta% !st! &ont%olat? $! s&oa%8a &!%!2%al? '%in
int!%m!$iul &?ilo% 'i%ami$al!0
c) la nivel!l sementelor cervicale *35 37) ia na&tere nerv!l #renic, care inervea'( dia#ram!l
d) din semente :7:12, provin nervii m!sc!lat!rii abdominale ce intervine 1n inspira$ii #or$ate
e) in#l!en$area <model!l!i respirator= 1n mod vol!ntar este controlat( doar de centrii respiratori
b!lbopontini.
13. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at! mai 'utin)
a) nervii intercostali provin din semente :1:7;
b) nerv!l #renic, inervea'( dia#ram!l;
c) din sementele :7:12, provin nervii m!sc!lat!rii abdominale ce intervine 1n e/pira$ii #or$ate;
d) sistem!l limbic in#l!en$ea'( activitatea respiratorie 1n diverse st(ri comportamentale;
!" in6lu!n8a%!a Kmo$!lului %!s'i%ato%L An mo$ olunta% !st! &ont%olat? $oa% $! &!nt%ii %!s'i%ato%i
2ul2o'ontini.
CURS * - FIZIOLOGIA A@ARATULUI :IGESTIV
1. S!gm!nt!l! tu2ului $ig!sti sunt# &u !9&!'tia)
a) cavitatea b!cala;
b) #arine;
&" la%ing!0
d) eso#a;
e) stomac.
1.U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at! $!s'%! 6a%ing!# mai 'utin)
a) m!sc"ii constrictori mic&orea'( prin contrac$ie lor diametrele #arinel!i;
b) m!sc"ii ridic(tori ridic( 1n timp!l del!ti$iei #arinele;
c) pre'inta adventice aponevro'( intra#arinian(; m!&c"i stria$i m!coas(;
$" !st! un o%gan mus&ulom!m2%anos$is'us $! la 2a(a &%aniului ';n? An $%!'tul !%t!2%!i C1<0
e) se contin!a c! eso#a!l.
25
4. Al!g!ti a6i%matia in&o%!&ta)
a) t!nica m!sc!lar( a eso#a!l!i pre'inta #ibre lonit!dinale la e/terior &i circ!lare la interior *1n 1+,
s!perioar( #ibrele m!sc!lare s!nt striate, iar 1n rest netede);
2" tuni&a su2mu&oas? a !so6agului '%!(int? &ut! longitu$inal! &! $is'a% la t%!&!%!a 2olului
alim!nta%# a;n$ %ol $! t%ans'o%t.
c) eso#a!l pre'inta t!nica s!bm!coas( ce con$ine lande care secret( m!c!s ce !&!rea'( 1naintarea
bol!l!i alimentar;
d) t!nica m!coas( a eso#a!l!i pre'int( c!te lonit!dinale ce dispar la trecerea bol!l!i alimentar, av%nd
rol de transport;
e) eso#a!l este !n canal m!sc!lomembranos prin care bol!l alimentar trece din #arine spre stomac.
.. La ni!lul stoma&ului 'l!9ul mi!nt!%i& Au!%2a&5 s! a6la in)
a) t!nica s!bm!coasa a stomac!l!i;
b) t!nica m!coasa a stomac!l!i;
c) t!nica seroasa a stomac!l!i;
d) ple/!l s!bm!cos;
!" st%atul mus&ula% al stoma&ului.
3.Glan$!l! gast%i&!# al!g!ti a%ianta &o%!&ta)
a) landele cardiale prod!c astrin(, landele #!ndice prod!c m!c!s &i acid clor"idric;
2" glan$!l! 6un$i&! '%o$u& '!'sinog!n Ci a&i$ &lo%5i$%i&0
c) landele #!ndice prod!c m!c!s &i acid clor"idric, landele pilorice prod!c pepsinoen &i astrin(;
d) landele cardiale prod!c pepsinoen, landele #!ndice prod!c astrin( &i acid clor"idric;
e) landele cardiale prod!c m!c!s, landele pilorice prod!c acid clor"idric &i astrin(.
*. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# mai 'utin)
a) m!sc!lat!ra stomac!l!i pre'int( contrac$ii tonice &i peristaltice;
b) 1n strat!l m!sc!lar al stomac!l!i se (se&te ple/!l mienteric 9!erbac";
c) t!nica s!bm!coas( astrica con$ine vase, nervi, ple/!l s!bm!cos Jeissner, #olic!li lim#atici;
$" 'o%8iun!a o%i(ontal? a stoma&ului a%! $ou? (on!) o (on? mai $ilatat? &! &ontinu? &o%'ul
stoma&ului (&analul 'ilo%i&" Ci o (on? &! s! &ontinu? &u $uo$!nul (ant%ul 'ilo%i&"0
e) stomac!l este sit!at 1n eta)!l s!prame'ocolic al cavit($ii abdominale 1ntre splin( &i #icat.
-. Du&oasa int!stinului su28i%! a%!)
a) !n epiteli! pl!ristrati#icat;
2" un !'it!liu unist%ati6i&at 6o%mat $in &!lul! &u 'latou st%iat0
c) !n epiteli! pse!dostrati#icat;
d) in str!ct!ra ei ple/!l Jeissner;
e) in str!ct!ra ei ple/!l mienteric 9!erbac".
>. Al!g!ti a%ianta &o%!&ta)
a) d!oden!l!i i se descri! 14 16 #le/!o'it($i;
b) t!nica m!sc!lar( a intestin!l!i s!btire pre'inta #ibre m!sc!lare netede disp!se lonit!dinal la
e/terior &i circ!lar la interior, are in str!ct!ra ple/!l mienteric Jeissner;
&" int!stinul su2ti%! la ni!lul tuni&ii mu&oas! '%!(int? 'li&i &i%&ula%! Ci ilo(it?8i int!stinal!
(a2so%28ia int!stinal?"0
d) vilo'it($ile intestinale s!nt in n!mar de 50 milioane;
26
e) lande intersti$iale Kieber6L"n se asesc in t!nica s!bm!coasa a intestin!l!i s!btire.
+. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als!# mai 'utin)
a) cec!l, are #orm( de sac &i se (se&te 1n #osa ileac( stan(;
b) colon!l se termin( 1n drept!l vertebrei @1;
c) rect!l, 1ncepe de la nivel!l vertebrei @1 &i se s#%r&e&te la nivel!l ori#ici!l!i anal;
d) intestin!l ros contin!( )e)!noileon!l &i se desc"ide la e/terior prin rect;
!" ilo(it?8il! int!stinal! sunt An num?% $! 3 milioan!.
1<. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# !9&!'tan$)
a) #icat!l este sit!at 1n eta)!l s!prame'ocolic, la e/terior este acoperit de peritone!l visceral;
2" An !sti2ulul 2u&al s! $!s&5i$! &analul St!non (&analul !9&%!to% al glan$!i su2man$i2ula%!"0
c) pancreas!l e/ocrin este #ormat din acini de la care pleac( d!ctele colectoare interlob!lare &i
interlobare;
d) d!ct!l principal Mirs!n &i accesor @antorini, str(bat pancreas!l de la coad( la cap &i se desc"id
1mpre!n( c! canal!l coledoc 1n d!oden prin amp!la Iater;
e) pancreas!l endocrin este repre'entat de ins!lele Kaner"ans care s!nt r(sp%ndite di#!' 1n $es!t!l
e/ocrin
11. Cont%a&tiil! toni&! al! stoma&ului '%!(inta u%matoa%!l! &a%a&t!%isti&i# mai 'utin)
a) s!nt contrac$ii de intensitate mic(, 1ncep 1n apropierea cardiei &i avansea'( spre pilor;
b) determin%nd amestecarea alimentelor c! secre$ia astric( &i deplasarea strat!rilor cele mai e/terne ale
alimentelor spre antr!l piloric;
c) se repet( la cca 20 sec;
$" s! int!nsi6i&? An mom!ntul !a&u?%ii &on8inutului gast%i& An $uo$!n0
e) s!nt contrac$ii de adaptare la con$in!t &i amestecare.
11. Limit!l! Ant%! &a%! s! 6a&! sto&a%!a alim!nt!lo% An stoma& 6?%? mo$i6i&?%i Ans!mnat! al!
'%!siunii intraastrice acestea s!nt4
a) 0,5.1 litri;
b) 2., litri;
c) 2,5., litri;
d) 2,5.,,5 litri;
!" 1,1#3 lit%i.
a) contrac$iile peristaltice astrice s!nt prel!niri ale contrac$iilor tonice, care devin de intensitate mare
la nivel!l antr!l!i piloric;
b) la #iecare !nd( peristaltic( n!mai c%$iva ml din con$in!t!l antr!l!i piloric s!nt e/p!l'a$i 1n d!oden;
&" '%o&!sul $! !a&ua%! a stoma&ului !st! $!t!%minat# $! g%a$i!ntul $! '%!siun! $int%! ant%ul
'ilo%i& Ci $uo$!n $! 1 , 1 &m 7
1
O0
d) contrac$iile peristaltice intermitente, determin( o presi!ne mai mare de 50 70 cm -
2
0 1n rei!nea
antr!l!i piloric;
e) mi&carea de retrop!lsie a stomac!l!i contrib!ie 1ntr.o mare m(s!r( la amestecarea con$in!t!l!i
astric.
27
1.. S!mnal!l! n!%oas! $!t!%minat! $! $ist!nsia stoma&ului $! &?t%! alim!nt!# u%m;n$ &?il!
agal!# aFung la)
a) centr!l astromotor din sistem!l limbic;
b) centr!l astromotor din p!nte;
c) centr!l astromotor din me'ence#al;
d) centr!l astromotor de pe scoarta cerebrala;
!" &!nt%ul gast%omoto% 2ul2a%.
13. Cal! !6!%!nt? agal?)
a) stim!lea'a ton!s!l 'onei astrice pro/imale *de depo'it);
2" in5i2? tonusul (on!i gast%i&! '%o9imal! ($! $!'o(it"0
c) micsorea'a capacitatea de depo'itare prin in"ibarea activitatii peristaltice a 'onei distale;
d) stim!lea'a rela/area s#incter!l!i piloric;
e) in"ib( activitatea peristaltic( a 'onei distale *<pompa piloric(=);
1*. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als! &u '%ii%! la motilitat!a int!stinului su2ti%!# !9&!'tan$)
a) mi&c(rile sementare s!nt considerate ca #iind e#ect!l contrac$iilor i'olate ale #ibrelor lonit!dinale,
intervenind &i 1n amestecarea con$in!t!l!i;
b) mi&c(rile pend!lare apar sim!ltan 1n diverse por$i!ni ale intestin!l!i, pe care 1l 1mpart 1n semente
eale sa! ineale;
c) mi&c(rile pend!lare apar c! #recven$( de 8 12+min si se instalea'( 1n sementele intesinale care a!
#ost rela/ate;
$" miC&?%il! toni&! sunt '%!(!nt! An toat! (on!l! tu2ului $ig!sti '%!?(ut! &u mus&ulatu%? n!t!$?0
e) mi&c(rile peristaltice s!nt mi&c(ri prin care m!&c"i!l 1&i modi#ic( l!nimea #(r( a.&i modi#ica
tensi!nea.
1-. Dotilitat!a int!stinala !st! in5i2ata $!)
a" !n&!6alin!l!0
b) serotonina;
c) "istamina;
d) motilina;
e) astrina.
1>. Int!nsi6i&? '!%istaltismul An il!on# $!t!%min? '?t%un$!%!a An &!&um la 6i!&a%! un$? '!%istalti&?
a)
a) cca 1 ml c"il intestinal;
b) cca 2 ml c"il intestinal;
c) cca , ml c"il intestinal;
$" &&a . ml &5il int!stinal0
e) cca 5 ml c"il intestinal.
1+. Fa&to%ii umo%ali &a%! stimul!a(? motilitat!a &olonului sunt %!'%!(!nta8i $!)
a) astrin( &i "istamina;
b) astrin( &i motilina;
c) serotonin( &i motilina;
d) serotonin( &i ence#alinele;
!" gast%in? Ci s!%otonin?.
28
1<. Al!g!ti a%ianta &o%!&ta)
a) )!m(tatea distal( a colon!l!i este leat(, 1ndeosebi, de proces!l de absorb$ie;
2" miC&?%il! An mas? al! &olonului 'ot 6i ini8iat! '%in stimula%! int!ns? a 'a%asim'ati&ului0
c) )!m(tatea pro/imal( a colon!l!i este r(sp!n'(toare de conservarea materiilor #ecale
d) prin #ecale se elimin( doar 180 200 ml -20;
e) prop!lsia materiilor din cec!m 1n colon!l transvers necesit( cca 16 20 ore.
11. Cal!a !6!%!nt? a $!6!&ati!i !st! %!'%!(!ntat? '%in)
a) #ascic!lelor spinotalamice;
b) calea #ascic!lelor ?oll &i N!rdac";
c) #ibrele c(ilor piramidale;
$" 6i2%!l! 'a%asim'ati&! al! n!%ului '!li&0
e) nervii "ipoastrici.
11. Cal!a !6!%!nt? a $!6!&ati!i !st! %!'%!(!ntat? '%in 6i2%!l! 'a%asim'ati&! al! n!%ului '!li&#
&a%!)
a) dimin!a peristaltism!l intestinal &i anorectal &i contracta s#incter!l intern neted;
b) dimin!a peristaltism!l intestinal &i anorectal &i rela/ea'( s#incter!l intern neted;
c) intensi#ic( peristaltism!l intestinal &i anorectal &i contracta s#incter!l intern neted;
d) intensi#ic( peristaltism!l intestinal &i anorectal &i rela/ea'( s#incter!l anal e/tern striat;
!" int!nsi6i&? '!%istaltismul int!stinal Ci ano%!&tal Ci %!la9!a(? s6in&t!%ul int!%n n!t!$0
14. S6in&!%ul anal !9t!%n st%iat '%im!st! im'ulsu%i '%in)
a) intermedi!l c(ilor piramidale;
b) calea #ascic!lelor ?oll &i N!rdac" &i spinotalamice;
&" n!%ii %uCinoCi0
d) nervii pelvici;
e) nervii "ipoastrici.
1.. U%matoa%!a a6i%mati! !st! 6alsa
a) 1n stadi!l de <conten$ie= centrii corticali men$in s#incter!l e/tern 1ntr.o stare de contrac$ie tonic(;
2" 6a&to%ii umo%ali &a%! stimul!a(? motilitat!a &olonului sunt %!'%!(!nta8i $! gast%in? Ci motilina0
c) #recven$a de#eca$iilor este de 1 ,+'i;
d) centr!l simpatic se a#l( 1n m(d!va lombar(, care asi!r( <conten$ia= materiilor #ecale;
e) semnalele nervoase s!nt cond!se prin nervii pelvici 1n centrii sacrali ai de#eca$iei *@2 @4).
a) #actorii !morali care stim!lea'( motilitatea colon!l!i s!nt repre'enta$i de astrin( &i serotonin(;
b) deplasarea materilor #ecale, devenite semisolide, din colon!l transvers 1n colon!l simoid se
reali'ea'(, c! prec(dere, prin contrac$iile 1n mas(;
c) mi&c(rile 1n mas( pot #i ini$iate prin stim!lare intens( a parasimpatic!l!i;
d) #actorii !morali care stim!lea'( motilitatea colon!l!i s!nt repre'enta$i de astrin( &i serotonin(;
!" &!nt%ul sim'ati& s! a6l? An m?$ua sa&%al?# &a%! asigu%? K&ont!n8iaL mat!%iilo% 6!&al!.
29
INTREBARI CURS -- FIZIOLOGIA A@ARATULUI :IGESTIV
1. C!lul!l! o9inti&! s!&%!t? )
a) acid!l clor"idric, pepsinoen;
b) acid!l clor"idric, m!c!s;
c) #actor!l intrinsec, pepsinoen;
$" 6a&to%ul int%ins!&# a&i$ul &lo%5i$%i&0
e) pepsinoen, m!c!s.
1. Suma a&i$it?8ii li2!%! Ci a &!l!i &om2inat! !st! &onstituita $in)
a) acid!l clor"idric, lactic, b!tiric, #actor!l intrinsec si pepsina;
b) acid!l lactic, b!tiric, clor"idric si elatina'a;
&" a&i$ul la&ti&# 2uti%i&# &a%2oni& si a&i$ul &lo%5i$%i&0
d) acid!l b!tiric, pepsina, -3l si acid!l lactic;
e) acid!l b!tiric, carbonic, tripsinoen!l si acid!l clor"idric.
4. Est! o !n(ima s!&%!tat? $! &!lul!l! '%in&i'al! al! glan$!lo% 6un$i&!)
a) lab#erment!l;
b) lipa'a;
c) m!cina;
d) catepsina;
!" '!'sinog!nului.
.. Cat!'sina !st!)
a) o en'ima ce prod!ce coa!larea laptel!i prin precipitarea ca'einoen!l!i sol!bil;
2" o !n(ima '%ot!oliti&a &! 'a%ti&i'a la $ig!stia '%ot!in!lo% numai la suga%0
c) o en'ima ce prod!ce scindarea elatinei, o protein( component( a $es!t!l!i con)!nctiv;
d) o licoprotein( ce #avori'ea'( absorb$ia vitaminei N12 la nivel!l intestin!l!i s!b$ire;
e) o en'ima care e/ercit( at%t o protec$ie mecanic(, c%t &i c"imic( a m!coasei astrice, prin #i/area,
ne!trali'area -3l &i inactivarea pepsinei.
3. Est! o gli&o'%ot!in? &! 6ao%i(!a(? a2so%28ia itamin!i B11 la ni!lul int!stinului su28i%!)
a" 6a&to%ul int%ins!&0
b) lipa'a;
c) m!cina;
d) elatina'a;
e) catepsina.
*. U%matoa%!a a6i%mati! !st! a$!a%ata)
a) m!cina este o en'im( care scindea'a "idrolitic lipidele #in em!lsionate din lapte &i (lben!&!l de o!;
b) lipa'a scindea'a o protein( component( a $es!t!l!i con)!nctiv;
c) pepsinoen!l este o en'im( bactericid( identic( c! cea salivar(;
d) lab#erment!l este o en'im( proteolitic( ce particip( la diestia proteinelor n!mai la s!ar;
!" li'a(a gast%i&? !st! o !n(im? Ant;lnit? numai An su&ul gast%i& al &o'ilului# s&in$;n$ 5i$%oliti&
li'i$!l! 6in !mulsionat! $in la't! Ci g?l2!nuCul $! ou.
,0
-. S!&%!ta numai mu&us)
a) landele pilorice si #!ndice;
b) cel!lele parietale marinale si o/intice;
c) landele #!ndice si cardiale;
$" glan$!l! 'ilo%i&! Ci &a%$ial!0
e) cel!lele calici#orme si cel!lele parietale.

>. U%matoa%!a%!l! a6i%matii sunt a$!a%at! mai 'utin)
a) #actor!l intrinsec se #ormea'( 1n cel!lele o/intice, al(t!ri de -3l, din landele rei!nii #!ndice;
2" mu&ina !st! s!&%!tata su2 6o%ma $! g!l $! &at%! &!lul!l! o9inti&!0
c) s!c!l astric con$ine li'o'im care este o en'im( bactericid( identic( c! cea salivar(;
d) lab#erment!l prod!ce coa!larea laptel!i prin precipitarea ca'einoen!l!i sol!bil 1n ca'ein( &i
paraca'ein( care, 1n pre'en$a calci!l!i, se trans#orm( 1n paraca'einat de calci!;
e) pepsina este principala en'im( a s!c!l!i astric, secretat( de cel!lele principale ale landelor #!ndice
s!b #orm( inactiv( de pepsinoen.
+. Valoa%!a '7-ului su&ului 'an&%!ati& !st! $!)
a) p- O 0,85
b) p- O 7.7,5
&" '7 M >->#3
d) p- O 0,8.0,85
e) p- O 0,7.0,8
1<. En(im!l! '%ot!oliti&! al! s!&%!ti!i 'an&%!ati&! sunt)
a) tripsin(, c"imotripsin(, li'o'im, carbo/ipeptida'(, colaena'(;
2" t%i'sin?# &5imot%i'sin?# &a%2o9i'!'ti$a(?# &olag!na(?# !lasta(?# %i2onu&l!a(!0
c) tripsin(, colaena'(, carbo/ipeptida'(, lipa'a, elasta'(, ribon!clea'e;
d) c"imotripsin(, elasta'(, elatina'a, carbo/ipeptida'(, ribon!clea'e;
e) tripsin(, c"imotripsin(, colaena'(, elasta'(, elatina'a, m!cina.
11. T%i'sina a&tion!a(a asu'%a)
a) as!pra proteinelor par$ial dierate de protea'ele astrice si determina coa!larea laptel!i;
b) le(t!rilor peptidice al colaen!l!i la nivel!l aminoaci'ilor scin'and!.le;
c) lan$!l!i polipeptidic micsorand.!l c! !n aminoacid;
$" '%ot!in!lo% 'a%8ial $ig!%at! $! '%ot!a(!l! gast%i&! Ci asu'%a nu&l!o'%ot!in!lo%# ';n? la
s&in$a%!a a&!sto%a An a&i(i nu&l!i&i $!t!%mina Ci &oagula%!a sang!lui0
e) aci'ilor ribo. &i de'o/iribon!cleici din care in !rma reactiei de "idroli'are re'!lta n!cleotide.
11. A&tia%!a amila(!i 'an&%!ati&! s! %!ali(!a(a in '%!(!nta)
a) 3a2C &i J2C ca activatori;
b) vitaminei N12;
&" ionului $! &lo%0
d) -3l la !n p- s!b 6;
e) ionilor de 3a.
14. Est! o !9o'!'ti$a(? &a%! s&u%t!a(? lan8ul 'oli'!'ti$i& &u un aminoa&i$)
a) c"imotripsina;
,1
b) tripsina;
c) colaena'a;
d) elasta'a;
!" &a%2o9i'!'ti$a(a.
1.. A&8ion!a(? asu'%a '%ot!in!lo% 'a%8ial $ig!%at! $! '%ot!a(!l! gast%i&!)
a" t%i'sina si &5imot%i'sina0
b) colaena'a &i elasta'a;
c) tripsina si carbo/ipeptida'a;
d) c"imotripsina si elasta'a;
e) colaena'a si ribon!clea'ele.
13. Amila(a 'an&%!ati&?)
a) scindea'( triliceridele 1n aci'i ra&i &i monoliceride, 1n pre'en$a 3a2C &i J2C ca activatori;
2" 5i$%oli(!a(? ami$onul# gli&og!nul Ci alt! glu&i$!# &u !9&!'8ia &!lulo(!i0
c) "idroli'ea'( esterii de colesterol;
d) activat( de tripsin(, desprinde aci'ii ra&i din #os#olipide;
e) coa!lea'( s%nele.
1*. 7Cl &on8inut An &5im $!t!%min? !li2!%a%!a $in mu&oasa $uo$!nal? a unui 5o%mon &a%!# aFuns
An s;ng!# a stimula la ni!lul 'an&%!asului s!&%!8ia unui su& 'an&%!ati& 2ogat An a'? Ci !l!&t%oli8i.
Ca%! !st! a&!st 5o%mon)
a) peptid!l intestinal vasoactiv *IE5);
b) somatostatina;
c) colecistoc"ininpancreo'imina *337) ;
$" s!&%!tina0
e) peptid!l astroin"ibitor *?E5).
1-. S?%u%il! 2ilia%! %!'%!(!ntat! $! gli&o&ola8i Ci tau%o&ola8i $! Na Ci E# An$!'lin!s& mai mult!
6un&8ii# mai 'utin)
a) scade tensi!nea s!per#icial( a partic!lelor mari de r(sime &i #avori'ea'a #rac$ionarea 1n partic!le
#ine, 1n vederea em!lsion(rii lor;
2" '%ot!F!a(a m!&ani& '!%!8ii int!stinului g%os0
c) contrib!ie la ne!trali'area s!c!l!i astric acid a)!ns 1n d!oden;
d) #avori'ea'a absorb$ia aci'ilor ra&i, monoliceridelor, a vitaminelor liposol!bile, a colesterol!l!i &i a
!nor metale ca #ier!l;
e) are ac$i!ne antip!trid( as!pra #lorei de p!tre#ac$ie din colon.
1>. Constitui!n8ii '%in&i'ali ai 2il!i sunt)
a) colesterol!l, lecitina, aci'ii ra&i, m!cina, s!cra'a ;
b) s(r!rile biliare, aci'ii ra&i, al#a.de/trina'a limit( si s!bstan$ele anoranice4 clor!ri de Da, 7, 3a,
bicarbona$i &i #os#a$i;
&" s?%u%il! 2ilia%!# &ol!st!%olul# l!&itina# a&i(ii g%aCi# mu&ina Ci su2stan8!l! ano%gani&!) &lo%u%i $!
Na# E# Ca# 2i&a%2ona8i Ci 6os6a8i0
d) s(r!rile biliare, colesterol!l, lecitina, aci'ii ra&i, m!cina, n!clea'e &i n!cleotida'e;
e) colesterol!l, lecitina, aci'ii ra&i, s(r!rile biliare, aminopeptida'e &i s!bstan$ele anoranice4 clor!ri de
Da, 7, 3a, bicarbona$i &i #os#a$i.
,2
1+. :ig!stia glu&i$!lo% An&!'! An &aitat!a 2u&al? su2 a&8iun!a)
a) s!cra'ei;
b)malto'ei;
c) carbo/ipeptida'ei;
d) al#a.de/trina'ei;
!" 'tialin!i.
1<. N!ut%ali(a%!a a&i$it?8ii &5imului la ni!lul $uo$!nului s! %!ali(!a(a $ato%ita uno% &antitati
ma%i# in su&ul 'an&%!ati& $!)
a" Na7CO
4
0
b) elatina'a;
c) #actor!l intrinsec;
d) m!cina;
e) catepsina.
11. T%ans'o%tul glu&o(!i !st! $!t!%minat $! )
a) mecanism!l di#!'iei;
b) tripsina, c"imotripsina &i elasta'a;
c) coen'ima 9 *3o9);
$" &on&!nt%atia $! NaB $in lum!nul int!stinal0
e) colipa'a.
11. Cantitat!a ma9im? $! glu&o(? &a%! 'oat! 6i a2so%2it? la ni!lul int!stinului su28i%! !st! $!)
a) 100 +or(.
2" 11< g=o%?0
c) 110 +or(.
d) 125 +or(.
e) 115 +or(.
14. Sunt a2so%2it! '%in m!&anismul $i6u(i!i u%m?toa%!l! glu&i$!)
a) #r!cto'a, alacto'a;
b) l!co'a, alacto'a;
c) alacto'a;
$" '!nto(!l!0
e) #r!cto'a, l!co'a.
1.. Ca%2o9i'!'ti$a(!l! 'an&%!ati&! Ci amino'!'ti$a(!l! int!stinal! a&8ion!a(? &a !9o'!'ti$a(!#
$!t!%minan$)
a) scindarea le(t!rilor peptidice din interior!l molec!lei, re'!lt%nd oliopeptide;
b) pot ac$iona &i as!pra proteinelor native, care n! a! s!#erit trans#orm(ri prealabile la nivel!l
stomac!l!i;
&" s&u%ta%!a 'oli'!'ti$ul &u un aminoa&i$ 0
d) pot scinda &i colaen!l din m!&c"i a c(r!i "idroli'( va #acilita diestia !lterioar( a proteinelor din
carne;
e) aparitia de n!cleotide.
,,
13. Fun&8ion!a(? &a !n$o'!'ti$a(! )
a" t%i'sina# &5imot%i'sina Ci !lasta(a 'an&%!ati&? 0
b) c"imotripsina, elasta'a pancreatic( si aminopeptida'ele intestinale;
c) tripsina, elasta'a pancreatic( si carbo/ipeptida'ele pancreatice;
d) tripsina, c"imotripsina si aminopeptida'ele intestinale;
e) elasta'a pancreatic(, carbo/ipeptida'ele pancreatice si aminopeptida'ele intestinale.
1*. Emulsiona%!a li'i$!lo% An int!stinul su28i%! a%! lo& '%in)
a) ac$i!nea de deterent a s(r!rilor biliare, peptida'elor pancreatice &i intestinale;
b) ac$i!nea de deterent a s(r!rilor biliare, #os#olipidelor, carbo/ipeptida'ele pancreatice;
c) #os#olipidelor, carbo/ipeptida'ele pancreatice &i peptida'elor pancreatice;
$" a&8iun!a $! $!t!%g!nt a s?%u%ilo% 2ilia%!# 6os6oli'i$!lo% Ci monogli&!%i$!lo%0
e) ac$i!nea de deterent a s(r!rilor biliare, monoliceridelor, carbo/ipeptida'ele pancreatice &i
peptida'elor pancreatice;
1-. Coli'a(a !st! s!&%!tata su2 6o%ma ina&tia# '%o&oli'a(a $!)
a) s!c!l astric;
2" su&ul 'an&%!ati&0
c) bila;
d) landele >bner ;
e) s!c!l intestinal.
1>. In!%a8ia !9t%ins!&? a t%a&tusului gast%oint!stinal !st! asigu%at? $!)
a) #ibrele veetative parasimpatice *colinerice) care in"iba activitatea m!sc!lat!rii netede;
b) ple/!l Jeissner locali'at 1n s!bm!coas(;
&" 6i2%!l! !g!tati! sim'ati&! &a%! in5i2? a&tiitat!a muC&5ilo% n!t!(i Ci &ont%a&8ia s6in&t!%ului# Ci
6i2%!l! !g!tati! 'a%asim'ati&! &a%! stimul!a(? a&tiitat!a mus&ulatu%ii n!t!$!0
d) ple/!l mienteric *9!erbac"e) locali'at 1ntre strat!l m!sc!lar lonit!dinal &i strat!l circ!lar;
e) #ibrele veetative simpatice *noradrenerice) care stim!lea'( activitatea m!&c"ilor nete'i &i contrac$ia
s#incter!l!i.
1+. Col!&isto&5inin'an&%!o(imina (CCE" !st! s!&%!tat? $! &!lul!l! mu&oas! 'o%8iunii su'!%ioa%! a
int!stinului si $!t!%mina# mai 'utin)
a) stim!larea contrac$iei colecist!l!i si in"ib( olirea stomac!l!i;
b) stim!larea secre$iei pancreatice, boat( 1n en'ime si intensi#ic( e#ect!l secretinei;
c) intensi#icara secre$iei enteroc"ina'ei si ampli#ic( motilitatea intestin!l!i s!b$ire &i a colon!l!i;
d) intensi#icarea e#ect!l!i secretinei si secre$ia enteroc"ina'ei;
!" stimula%!a s!&%!8i!i int!stinal! $! !l!&t%oli8i Ci a'?# Ci $ilat? as!l! sanguin! $in &i%&ula8ia
sist!mi&?.
4<. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als!# mai 'utin)
a) s!bstan$a 5 se a#l( 1n cel!lele endocrine ale tract!s!l!i astro.intestinal si in"ib( secre$ia de astrin(,
IE5, ?E5, @, motilina;
b) somatostatina este secretat( de cel!lele delta ale pancreas!l!i &i de m!coasa tract!s!l!i
astrointestinal si in"ib( secre$ia de astrin(, intensi#ic( secre$ia s!c!l!i pancreatic apos &i alcalin;
c) peptid!l astroin"ibitor *?E5) este secretat de m!coasa d!oden!l!i &i a )e)!n!l!i si in"ib( secre$ia &i
motilitatea astric( si stim!lea'( activitatea astrointestinal( 1n #a'a interdiestiv(;
,4
d) secretina *@) este secretat( de cel!lele @ din m!coasa astric(, s!bm!coasa &i strat!l m!sc!lar al
eso#a!l!i si intensi#ic( secre$ia s!c!l!i pancreatic apos &i alcalin;
!" glu&agonul !st! s!&%!tat $! &!lul!l! 'an&%!ati&! al6a Ci $! mu&oasa gast%i&? Ci $uo$!n0
CURS > - FIZIOLOGIA A@ARATULUI RENAL
1. Rini&5iul !st! al&?tuit $in )
a) caps!la renala si o 'ona centrala n!mita med!lara;
b) o 'on( central( n!mit( med!lar( si o 'on( peri#eric(, n!mit( cortical(;
c) parenc"im!l renal si o 'on( peri#eric(, n!mit( cortical(;
$" $ou? '?%8i) &a'sula %!nal? Ci 8!sutul sau 'a%!n&5imul %!nal0
e) $es!t!l sa! parenc"im!l renal si o 'on( central( n!mit( med!lar(.
1. @a%!n&5imul %!nal !st! al&?tuit $in)
a) med!lar( si piramidele Jalpi"i;
b) o 'on( central( si t!bii colectori Nellini;
&" o (on? &!nt%al? numit? m!$ula%? si o (on? '!%i6!%i&?# numit? &o%ti&al?0
d) aria cribrosa si o 'on( peri#eric(, n!mit( cortical(;
e) piramidele Jalpi"i si t!bii colectori Nellini.
4. @i%ami$!l! lui Dal'ig5i sunt An numa% $!)
a) 1 p%n( la 7
2" - ';n? la 1.
c) 5 p%n( la 7
d) 14 p%n( la 28
e) 1 p%n( la 5
.. @a'il!l! %!nal! s! gas!s& la ni!lul)
a) corticalei;
b) coloanelor Nertin;
c) t!biilor colectori Nellini;
d) piramidelor 8errein;
!" 'i%ami$!lo% Dal'ig5i.
3. A%ia &%i2osa !st! &onstituit?)
a" $! un num?% a%ia2il $! o%i6i&ii (13 , 1<"0
b) de !n n!m(r variabil de piramide Jalpi"i *15 20);
c) de !n n!m(r variabil de coloane Nertin *15 20);
d) de !n n!m(r variabil de piramide 8errein *,00.500);
e) de !n n!m(r variabil de papile renale.
*. U%m?toa%!l! a6i%ma8ii sunt a$!?%at! mai 'utin)
a) s!pra#a$a #iec(rei papile renale este per#orat( de !n n!m(r variabil de ori#icii aria cribrosa;
b) n!m(r!l de lobi renali este eal c! n!m(r!l piramidelor Jalpi"i;
,5
c) coloanele Nertin, s!nt prel!niri ale corticalei 1n med!lar(;
$" u%ina s! s&u%g! '%in tu2ii &ol!&to%i B!%tin An &ali&!l! %!nal! mi&i0
e) piramid( 8errein are semni#ica$ia !n!i lob!l renal &i repre'int( prel!niri ale med!larei 1n cortical(.
-. @i%ami$!l! F!%%!in# sunt)
a) 1n n!m(r de 7 14 pentr! #iecare piramid( Jalpi"i.
2" An num?% $! 4<< , 3<< '!nt%u 6i!&a%! 'i%ami$? Dal'ig5i.
c) 1n n!m(r de 200 ,00 pentr! #iecare piramid( Jalpi"i.
d) 1n n!m(r de 100 150 pentr! #iecare piramid( Jalpi"i.
e) 1n n!m(r de ,0 50 pentr! #iecare piramid( Jalpi"i.
>. U%matoa%!a a6i%ma8i! !st! a$!a%at?)
a) piramid( 8errein are semni#ica$ia !n!i lob renal;
2" a%t!%!l! $%!'t! a$!?%at! st%?2at 'i%ami$!l! Dal'ig5i An tot lungul lo%# $! la 2a(? la ;%60
c) piramid( Jalpi"i are semni#ica$ia !n!i lob!l renal;
d) coloanele Nertin, s!nt prel!niri ale med!larei 1n cortical(;
e) piramidele 8errein s!nt orientate c! ba'a spre c(tre cortical(, &i c! v%r#!l spre "il!l renal.
+. Ca'sula BoHman %!'%!(int?)
a) aria cribrosa;
b) !nitatea anatomic( &i #!nc$ional( a rinic"i!l!i;
c) por$i!nea ini$ial( a piramidei Jalpi"i;
$" 'o%8iun!a ini8ial? a n!6%onului0
e) por$i!nea ini$ial( a piramidei 8errein.
1<. U%m?toa%!a a6i%ma8i! !st! 6als? &u '%ii%! la &a'sula BoHman)
a) repre'int( por$i!nea ini$ial( a ne#ron!l!i
b) este sit!at( 1n cortical( &i are #orma !nei c!pe c! pere$ii d!bli, pre'ent%nd doi poli;
c) #oi$a intern( a caps!lei No;man este #ormat( din cel!le t!rtite;
d) #oi$a e/tern( a caps!lei se contin!( c! t!b!l contort pro/imal;
!" &a'sula BoHman# Am'%!un? &u 'olul u%ina%# 6o%m!a(? &o%'us&ulul %!nal Dal'ig5i.
11. Sist!mul tu2ula% m?soa%?)
a" 4 , . &m0
b) 1 2 cm;
&" . , * mm0
d) 8 9 cm;
e) , 4 mm.
11. Tu2ul &onto%t '%o9imal !st! &onstituit $in)
a) epiteli! cilindric pse!dostrati#icat;
b) epiteli! simpl! pavimentos;
&" !'it!liu sim'lu &u2i& &u ma%gin! An '!%i!0
d) epiteli! simpl! cilindric ciliat;
e) epiteli! pl!ristrati#icat c!bic.
14. Sist!mul tu2ula% al n!6%onului !st! &onstituit $in)
a) t!b contort pro/imal, ansa -enle, t!b colector Nellini;
,6
b) ansa -enle, t!b colector Nellini, t!b contort distal;
c) t!b contort pro/imal, t!b colector Nellini, t!b contort distal;
$" tu2 &onto%t '%o9imal# ansa 7!nl!# tu2 &onto%t $istal0
e) t!b contort pro/imal, t!b colector Nellini, ansa -enle, t!b contort distal.
1.. A'a%atul Fu9taglom!%ula% a%! %olul $! a s!&%!ta)
a) eritropoetina;
2" %!nina Ci !%it%o'o!tina0
c) renina si aniotensinoen;
d) eritropoietina si aniotensinoen;
e) renina.
13. Dai mul8i tu2i &ont%o%8i $istali s! a%s?)
a) 1ntr.!n t!b colector Nertin;
b) 1ntr.!n t!b contort pro/imal;
c) 1n ram!ra descendent( a ansei -enle;
d) 1n mac!la densa;
!" Ant%-un tu2 &ol!&to% B!llini.
1*. Tu2ii &ol!&to%i B!llini s! a%s? An)
a) t!b!l contort pro/imal;
b) t!b!l contort distal;
&" &ali&!l! %!nal! mi&i '%in o%i6i&iil! $! la su'%a6a8a 'a'il!lo% %!nal!0
d) por$i!nea contort( a t!b!l!i distal;
e) por$i!nea dreapt( a t!b!l!i contort distal.
1-. Vasa %!&ta sunt ans! al! &a'ila%!lo% $!s'%ins! $in)
a) arterele arc!ate;
2" %!8!aua &a'ila%? '!%itu2ula%?0
c) arterele drepte adevarate 1n =ploaieB
d) arterele interlob!lare;
e) venele pre. &i retropielice.
1>. U%m?toa%!a a6i%ma8i! !st! 6als?)
a) capilarele perit!b!lare s!nt !n pat capilar de )oas( presi!ne;
b) pat!l capilar lomer!lar este !n pat capilar de 1nalt( presi!ne;
c) vasa recta are !n rol deosebit 1n proces!l de concentrare a !rinei;
$" '%in asa %!&ta &u%g! 1</ $in $!2itul sanguin %!nal;
e) 1n vena renal( st%n( se vars( &i vena testic!lar( la b(rbat sa! ovarian( la #emeie.
1+. @%in&i'al!l! (on! $! %!(ist!n8? a '%!siunilo% An &i%&ula8ia %!nal?sunt)
a" a%t!%!l! %!nal! mi&i# a%t!%iola a6!%!nt? Ci a%t!%iola !6!%!nt?0
b) arterele arc!ate, arteriola a#erent(;
c) areterele renale mici &i venele renale;
d) arterele prepielice&i arterola e#erent(;
e) arterele pre. &i retropielice.
,7
1<. U%m?toa%!l! a6i%ma8ii sunt 6als!# mai 'u8in)
a) c(ile !rinare e/trarenale c!prind por$i!nea ba'al( a ba'inet!l!i, !reter!l, ve'ica !rinar( &i !retra.
b) c(ile !rinare intrarenale s!nt repre'entate de calicele renale mici, calicele renale mari &i dinspre v%r# a
ba'inet!l!i;
&" num?%ul &ali&!lo% %!nal! mi&i !st! !gal &u num?%ul 'i%ami$!lo% Dal'ig5i0
d) v%r#!l ba'inet!l!i este sit!at 1n )os &i 1n(!ntr! &i se contin!( c! calicele renale mari;
e) ba'a ba'inet!l!i este 1ndreptat( 1n s!s &i 1n a#ar( &i se contin!( c! !reter!l.
11. T%igonul !(i&al s! &a%a&t!%i(!a(?)
a) printr.!n strat de $es!t con)!nctiv la/;
b) prin pre'en$a a trei strat!ri de #ibre m!sc!lare netede;
c) prin pre'en$a !n!i epiteli! pse!dostrati#icat;
d) prin pre'en$a !n!i epiteli! simpl! cilindric;
!" '%int%-o mu&oas? n!t!$?# 6?%? &ut!.
11. S!gm!ntul !a&uato% al a'a%atului %!nal '%in &a%! u%ina !st! !liminat? $in !(i&a u%ina%? An
tim'ul mi&8iunii !st!)
a) !reter!l;
2" u%!t%a0
c) calicele renale mari;
d) ba'inet!l;
e) calicele renale mici.
14. Filt%a%!a glom!%ula%? $!'in$! $! u%m?to%ii 6a&to%i)
a) constric$ia arteriolei e#erente scade presi!nea intralomer!lar(, &i implicit, vol!m!l #iltrat!l!i
lomer!lar
b) reabsorb$ia selectiv( la nivel!l di#eritelor semente ale ne#ron!l!i a s!bstan$elor necesare
oranism!l!i;
c) stim!larea sistem!l!i veetativ simpatic determin( vasoconstric$ia pre#eren$ial( a arteriolei a#erente,
prin care ind!ce cre&terea #iltr(rii lomer!lare;
$" st%u&tu%a Ci su'%a6a8a m!m2%an!i 6ilt%ant!# '%!siun!a !6!&ti? $! 6ilt%a%! Ci $!2itul &i%&ulato%
%!nal.
e) secre$ia prin t!b!l ne#ron!l!i a !nor componente care vor #i eliminte prin !rin(.
1.. U%m?toa%!a a6i%ma8i! !st! a$!?%at?)
a) m(rimea porilor din membran( permite trecerea molec!lelor care n! dep(&esc 6 nm;
b) proteinele plasmatice pot trece prin porii membranei lomer!lare, ast#el 1nc%t #iltrat!l lomer!lar
con$ine cca. 7 % proteine
c) strat!l cel!lelor endoteliale ale capilarelor este str(b(t!t de o re$ea de #ibre de proteolicani;
d) strat!l cel!lelor epiteliale, ce delimitea'( s!pra#a$a caps!lei No;man *#oi$a visceral( a caps!lei
No;man), este contin!!;
!" s!%umal2umin!l!# &a%! au o g%!utat! $! &&a. *+<<<# s! 6ilt%!a(? An &antitat! $! <#3/ $in
su2stan8a '%!(!nt? An 'lasm?.
13. @%!siun!a a%t!%ial? la ni!lul glom!%ulului !st! $!)
a) 18 mm-;
b) ,2 mm-;
,8
&" *< mm7g0
d) 28 mm-;
e) ,2 mm-.
1*. C%!Ct!%!a $!2itului &i%&ulato% %!al int!nsi6i&? %ata $! 6ilt%a%! glom!%ula%? $in &au(a)
a) sc(derii presi!nii e#ective de #iltrare &i presi!nii coloidosmotice intralomer!lare;
2" &%!Ct!%ii '%!siunii !6!&ti! $! 6ilt%a%! Ci a s&?$!%ii '%!siunii &oloi$osmoti&! int%aglom!%ula%0
c) sc(derii presi!nii e#ective de #iltrare;
d) cre&terii presi!nii e#ective de #iltrare &i presi!nii coloidosmotice intralomer!lare;
e) cre&terii presi!nii coloidosmotice intralomer!lare.
1-. E6!&tul &onst%i&8i!i a%t!%iol!i a6!%!nt! asu'%a 6ilt%?%ii glom!%ula%! $!t!%min?)
a" s&?$!%!a '%!siunii int%aglom!%ula%!0
b) cre&te cantitatea de #iltrat lomer!lar #ormat;
c) m(re&te re'isten$a la c!rerea s%nel!i din lomer!l;
d) cre&te presi!nea intralomer!lar(;
e) cre&te presi!nea coloidosmotic( a plasmei cre&te proresiv
1>. U%m?toa%!l! a6i%ma8ii sunt a$!?%at!# mai 'u8in)
a) #iecare ne#ron posed( do!( mecanisme #eedbac6 care se des#(&oar(, n!mai la nivel!l comple/!l!i
)!/talomer!lar;
b) #ibrele m!sc!lare netede ale arteriolelor a#erente &i c"iar e#erente s!nt !m#late &i !mpl!te 1n special
c! ran!le de renin( inactiv(, #orm%nd cel!lele )!/talomer!lare;
c) comple/ alc(t!it din <mac!la densa= &i cel!lele )!/talomer!lare, #ormea'( comple/!l *aparat!l)
)!/talomer!lar;
$" %ata 6ilt%?%ii glom!%ula%! (RFG" a%ia(?# An &a(ul mo$i6i&?%ilo% ma%i al! '%!siunii a%t!%ial!
sist!mi&! An (ona alo%ilo% $! -3 , 1*< mm7g.
e) mecanismele #eedbac6 s!nt declan&ate de compo'i$ia c"imic( a lic"id!l!i ce scald( 'ona mac!lei
densa.
1+. :ilata%!a a%t!%iol!i a6!%!nt! !st! $!t!%minat? $!)
a) cre&terea ratei de #iltrare lomer!lar(;
b) cre&terea concentra$iei ionilor de Da &i 3l de la nivel!l mac!lei densa;
&" s&?$!%!a &on&!nt%a8i!i ionilo% $! Na Ci Cl $! la ni!lul ma&ul!i $!nsa0
d) renina care ac$ionea'( as!pra aniotensinoen!l!i plasmatic d%nd na&tere aniotensinei EE;
e) cre&terea concentra$iei ionilor de Da &i 3l de la nivel!l mac!lei densa declan&ea'( eliberarea reninei
din cel!lele )!/talomer!lare.
4<. Volumul $! u%in? '%ima%? &a%! s! 6o%m!a(? An 1. $! o%! !st! $! a'%o9imati)
a) 45 litri;
2" 1>< lit%i0
c) 12 litri;
d) 60 litri;
e) 70 litri.
,9
CURS + - FIZIOLOGIA A@ARATULUI RENAL
1. @%!(inta o st%u&tu%? 5istologi&? a$!&at?# %!ali(at? '%in Kma%gin!a An '!%i!L a m!m2%an!lo%
&!lula%!)
a) ansa -enle;
b) t!b!l contort distal;
c) caps!la No;man;
$" tu2ului &onto%t '%o9imal0
e) t!b!l colector.
1. N!6%onul !'u%!a(? 'lasma in &a$%ul '%o&!sului $! 6ilt%a%! &a%! i%ig? glom!%ulul in '%o'o%ti! $!)
a) cca 1+, din plasma san!in(;
2" &&a 1=3 $in 'lasma sanguin?0
c) cca 1+4 din plasma san!in(;
d) cca 1+2 din plasma san!in(;
e) cca ,0 % din plasma san!in(.
a) in spa$ii intercel!lare este transportat DaC pasiv prin interventia -C;
b) cone/i!nile dintre cel!lele t!b!lare n! s!nt etan&e *spatii cel!lare) n!mai spre pol!l l!menal
&" $ato%ita g%a$i!ntului $! &on&!nt%a8i!# NaB $i6u(!a(? 'asi An &!lul? '%in m!m2%ana a'i&al? a
&!lul!lo% tu2ula%!0
d) cele mai active procese de reabsorb$ie &i secre$ie *cca 80% din total) a! loc la nivel!l t!b!l!i contort
colector;
e) transport!l pasiv se reali'ea'( n!mai la nivel!l membranei ba'olaterale.
.. Su2 a&8iun!a NaB , EB , AT@-a(!i# '!nt%u 6i!&a%! 4 NaB !9'ul(a8i $in &!lul?# sunt int%o$uCi in
&!lula)
a) 2 -C.
b) , 7C.
c) , -C.
d) 1 7C.
!" 1 EB.
3. G%a$i!ntul Kma%gin!a An '!%i!L !st!)
a" &5imi&0
b) electroc"imic;
c) osmotic;
d) coloidosmotic;
e) electric.
*. T%ans'o%tul a&ti al NaB la ni!lul tu2ului $istal s! a6l? su2 &ont%olul)
a) 9G-.!l!i;
b) aniotensina EE;
40
c) vasopresina;
$" al$ost!%onului0
e) KG-.
-. Angiot!nsina II)
a) creste e/cretia de DaC &i ap(;
2" $iminu!a(? !9&%!8ia $! NaB Ci a'?0
c) creste e/cretia de DaC &i 3l;
d) dimin!ea'a reabsorbtia l!co'ei la nivel!l t!b!l!i contort pro/imal;
e) creste e/cretia l!co'ei la nivel!l t!b!l!i contort pro/imal.
>. Glu&o(u%ia a'a%! la alo%i al! gli&!mi!i An s;ng!l! !nos)
a) intre 120 170 m%.
b) de peste 120 m%.
&" $! '!st! 1+< mg/0
d) de peste 220 m%.
e) intre 170 . 180 m%.
+. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# mai 'utin)
a) l!co'a &i DaC se #i/ea'( de aceea&i protein( cotransportoare *<simport=);
b) peptid!l atrial natri!retic intensi#ic( e/cre$ia DaC prin intensi#icarea ratei de #iltrare lomer!lar(;
c) l!co'a este reabsorbit( la nivel!l t!b!l!i contort pro/imal printr.!n mecanism activ;
d) l!co'!ria apare la valori ale licemiei 1n s%nele venos de peste 190 m%;
!" t%ans'o%tul glu&o(!i la ni!lul n!6%onului %!'%!(int? un !9!m'lu $! t%ans'o%t 'asi.
1<. Ultima 'a%t! a tu2ului &onto%t $istal# !st! '!%m!a2il)
a" '!nt%u a'? numai An '%!(!n8a A:7-ului0
b) pentr! ap( in proportie de 65% din #iltrat!l lomer!lar;
c) pentr! ap( in proportie de 50% din #iltrat!l lomer!lar;
d) pentr! !ree in pre'enta aldosteron!l!i;
e) pentr! !ree in proportie de 10% din #iltrat!l lomer!lar.
11. :!s'%! a'a 6a&ultatia 'ut!m a6i%ma &a)
a) vol!m!l ei este relativ constant;
b) repre'inta apa reabsorbit( p%n( la nivel!l t!b!l!i distal;
&" !st! su'us? &ont%olului !9!%&itat &u '%!&?$!%! $! A:70
d) ea contine l!co'a, proteinele, aminoaci'ii in proportie de 80%;
e) este s!p!sa control!l!i e/ercitat de KG-.
11. Su2stan8!l! &a%! s! !limin? An u%in? An &on&!nt%a8i! a'%o'iat? $! a&!!a a 6ilt%atului glom!%ula%
Ci a li&5i$ului int!%sti8ial sunt)
a) ionii de Da, 59-, 3l, bicarbona$i;
b) ionii de Da, 3l, in!lina;
c) ionii de 3l, l!co'a, aminoaci'ii,bicarbona$i;
$" ionii $! Na# Cl# 2i&a%2ona8i0
e) ionii de Da, aminoaci'ii, bicarbona$i.
41
14. Osmola%itat!a 6ilt%atului glom!%ula% !st! $!)
a) 1200 1400 m0sm+litr!
2" &&a 4<< Osm=lit%u
c) 120 140 m0sm+litr!
d) 140 ,00 m0sm+litr!
e) cca 140 0sm+litr!
1.. Sunt &om'l!t im'!%m!a2il! '!nt%u a'a# &5ia% si in '%!(!nta A:7-ului)
a) sement!l ascendent al ansei -enle, por$i!nea cortical( a t!b!l!i colector &i canal!l colector;
b) por$i!nea terminal( a t!b!l!i contort distal, por$i!nea cortical( a t!b!l!i colector &i canal!l colector;
c) por$i!nea cortical( a t!b!l!i colector, canal!l colector si <sement!l de dil!$ie= al t!b!l!i contort
distal;
d) por$i!nea terminal( a t!b!l!i contort pro/imal, por$i!nea cortical( a t!b!l!i colector &i canal!l
colector
!" s!gm!ntul as&!n$!nt al ans!i 7!nl! Ci Ks!gm!ntul $! $ilu8i!L al tu2ului &onto%t $istal.
13. U%matoa%!a a6i%mati! !st! 6alsa)
a) aminoaci'ii s!nt rapid reabsorbiti, ast#el 1nc%t concentra$ia lor, 1ncep%nd c! ansa -enle &i p%n( la
!rina #inal(, este aproape 'ero;
b) bicarbonatii se elimin( 1n !rin( 1n concentra$ie apropiat( de aceea a #iltrat!l!i lomer!lar &i a
lic"id!l!i intersti$ial;
&" ionul $! 'otasiu s! !limin? An u%in? An &on&!nt%a8i! a'%o'iat? $! a&!!a a 6ilt%atului glom!%ula% Ci
a li&5i$ului int!%sti8ial0
d) ion!l de sodi! se elimin( 1n !rin( 1n concentra$ie apropiat( de aceea a #iltrat!l!i lomer!lar &i a
lic"id!l!i intersti$ial;
e) ion!l de clor se elimin( 1n !rin( 1n concentra$ie apropiat( de aceea a #iltrat!l!i lomer!lar &i a
lic"id!l!i intersti$ial.
1*. D!&anismul $! &on&!nt%a%! a u%in!i s! %!ali(!a(a '%in int!%!ntia u%matoa%!lo% m!&anism!#
!9&!'tan$)
a) transport!l solvitilor din lic"id!l interstitial in 'ona med!lara intern( se #ace prin intermedi!l s%nel!i
din vasa recta;
2" la ni!lul tu2ului &ol!&to%# a%! lo& %!a2so%8ia 'asi? a NaB# u%mat? $! $i6u(ia a&ti? a Cl-0
c) transport!l ionilor 1n lic"id!l intersti$ial se reali'ea'( la nivel!l t!b!l!i colector;
d) 1n pre'en$a do'elor mari de 9G-, se reabsoarbe o mare cantitate de !ree din t!b!l colector;
e) transport!l DaC &i 3l. 1n lic"id!l intersti$ial se #ace din por$i!nea ascendent( a sement!l!i s!b$ire al
ansei -enle.
1-. :in $!2itul %!nal &i%&ul? '%in (ona m!$ula%? $oa%)
a) 4.6 %;
b) 6.8 %;
c) ,.4 %;
$" 1-1 / ;
e) 8.10 %.
1>. Osmolalitat! s;ng!lui &a%! a '?t%uns ini8ial An (ona m!$ula%? '%in asa %!&ta !st! $!)
a" 4<< mOsm=lit%u0
b) ,20 m0sm+litr!
42
c) 1200 m0sm+litr!
d) 500 m0sm+litr!
e) 1000 m0sm+litr!
1+. Con&!nt%atia li&5i$ului la ni!lul 'a'il!i %!nal! !st! $! a'%o9imati)
a) ,00 m0sm+litr!
b) ,20 m0sm+litr!
&" 11<< mOsm=lit%u
d) 120 m0sm+litr!
e) 12 m0sm+litr!
1<. A'a%! s!n(a8ia $! mi&8iun! &an$ '%!siun!a int%a!(i&ala aFung! la)
a) 5 10 cm -20;
b) 100 120 cm -20;
c) 5 10 mm -20;
d) 18 20 mm -20;
!" 1> , 1< &m 71O.
11. Di&8iun!a %!6l!9? la &o'iii ';n? la 1 , 4 ani s! %!ali(!a(a '%in)
a) circ!it!l cerebrospinal;
2" &i%&uitul %!6l!9 'a%asim'ati&0
c) circ!it!l re#le/ simpatic;
d) #ascic!lele spinotalamice laterale;
e) nervii r!&ino&i interni.
11. :!s'%! 6as&i&ulul Goll s! 'oat! a6i%ma# &a)
a) intra in constit!tia nervilor r!sinosi interni;
b) pleac( din coarnele laterale K2, #ace sinaps( 1n anlion!l me'enteric in#erior &i 1n ple/!l ve'ical;
c) determina rela/area detr!sor!l!i &i contrac$ia s#incter!l!i intern;
$" %!ali(!a(a t%ansmit!%!a $! s!mnal! n!%oas! s'%! &!nt%ii su'!%io%i im'li&a8i An &ont%olul
mi&8iunii sau An a'a%i8ia s!n(a8i!i n!&!sit?8ii $! a u%ina0
e) determina contrac$ia re#le/( a detr!sor!l!i &i rela/area sim!ltan( a s#incter!l!i !retral intern.
14. U%matoa%!a a6i%mati! !st! 6alsa)
a) 1n b!lb e/ist( doi centri #acilitatori &i !n centr! in"ibitor al mic$i!nii;
b) mic$i!nea este !n re#le/ spinal controlat de n!mero&i centri nervo&i s!pramed!lari;
&" An 'unt! !9ist? un &!nt%u 6a&ilitato%# a &?%ui a&tiitat! g!n!%!a(? %!la9a%!a %!6l!9a a
$!t%!uso%ului0
d) #ibrele e#erente motorii intr( 1n constit!$ia nervilor r!&ino&i interni;
e) circ!it!l re#le/ simpatic transmite semnale declan&ate de !mplerea ve'icii.
1.. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als!# &u !9&!'tia)
a" &!nt%ii 'ontini au &on!9iuni &u &!nt%ii &o%!s'un(?to%i 2ul2a%i Ci a6!&t!a(? a&tiitat!a &!nt%ilo%
m!$ula%i# '%in 6as&i&ul!l! %!ti&ulos'inal!0
b) a#eren$a celor trei centri b!lbari sose&te prin #ascic!l!l spinotalamic lateral;
c) #!nc$ia centrilor corticali este independenta de starea ve'icii;
d) 1n stadi!l de !mplere a ve'icii, centrii corticali determin( contrac$ia s#incter!l!i e/tern &i rela/area
detr!sor!l!i;
4,
e) #ascicol!l ?oll intra in constit!tia nervilor r!sinosi interni.
13. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at! mai 'utin)
a" 6i2%!l! '%!gangliona%!# &a%! 'l!a&? An s'!&ial $in &oa%n!l! lat!%al! L1# 6a& sina's? An ganglionul
m!(!nt!%i& su'!%io% 0
b) control!l vol!ntar al mic$i!nii, incl!de participarea !n!i circ!it cerebrospinal constit!it din #ibre care
transmit in#orma$ii de la nivel!l receptorilor ve'icali &i ai !retrei;
c) centr!l #acilitator din p!nte enerea'( p!ternice contrac$ii ale detre!sor!l!i;
d) prin circ!it!l re#le/ parasimpatic are loc mic$i!nea re#le/( la bolnavii c! sec$i!ni med!lare deas!pra
centr!l!i sacral al mic$i!nii;
e) centr!l in"ibitor din p!nte determin( contrac$ia violent( a s#incter!l!i striat e/tern.
CURS 1< - FIZIOLOGIA A@ARATULUI GENITAL
1. T!sti&ulii (o%gan '!%!&5!" &o2oa%? '%in &analul ing5inal An 2u%s!l! s&%otal! An&!';n$ $in)
a) l!na a 2.a;
2" luna a 4-a0
c) l!na a 4.a;
d) l!na a 5.a;
e) l!na a 8.a.
1. Co2o%;%!a t!sti&ul!lo% An 2u%s!l! s&%otal! !st! $!t!%minat? $! t!m'!%atu%a mai &o2o%;t? $in
2u%s! $!)
a) ,2,5P3;
b) ,6P3;
c) ,7,5P3;
$" 4*#3NC0
e) ,5,5P3;
4. @%imul s!gm!nt !9t%at!sti&ula% al &on$u&t!lo% s!minal! !st! %!'%!(!ntat $!)
a" !'i$i$im0
b) t!bii semini#eri drep$i;
c) landele b!lbo!retrale;
d) ve'ic!la seminal(;
e) b!rsele scrotale.
.. Tu2ii s!mini6!%i &onto%8i# Ant%-un t!sti&ul sunt in numa% $!)
a) 250 ,00;
b) ,00 400;
&" .<< , ><<0
d) 500 800;
e) ,50 600.
44
3. S'!%matog!n!(a s! $!s6asoa%a la ni!lul)
a) canal!l!i epididimar;
b) canal!l!i de#erent;
c) canalelor e#erente;
d) mediastin!l!i testic!lar;
!" tu2ilo% s!mini6!%i &onto%8i.
*. C!lul!l! L!O$ig# situat Ant%! tu2ii s!mini6!%i# au %ol An)
a) rol tro#ic &i de s!s$inere;
2" s!&%!8ia !n$o&%in? a t!sti&ului0
c) rol tro#ic;
d) rol de s!s$inere;
e) spermatoene'a.
-. C!lul!l! S!%toli sunt)
a) sit!ate 1ntre t!bii semini#eri;
b) pre'ente in str!ct!ra canalelor e#erente;
&" &!lul! &u %ol t%o6i& Ci $! sus8in!%!0
d) cel!le c! rol 1n secre$ia endocrin( a testic!l!i;
e) ) pre'ente in str!ct!ra canal!l!i epididimar.
>. Fa&! 'a%t! $in st%u&tu%a &ailo% s'!%mati&! int%at!sti&ula%!0
a) canal!l epididimar;
b) canalele e#erente;
c) canal!l de#erent;
$" %!8!aua t!sti&ula%?0
e) !retra.

+. Glan$!l! an!9! sunt)
a" !(i&ula s!minal?#'%ostata# glan$!l! 2ul2ou%!t%al!0
b) prostata, landele b!lbo!retrale, penis!l;
c) ve'ic!la seminal(,prostata, b!rsele scrotale;
d) prostata, penis!l, b!rsele scrotale;
e) ve'ic!la seminal(, landele b!lbo!retrale, b!rsele scrotale.
a) landele b!lbo!retrale s!nt do!( #orma$i!ni land!lare ce se desc"id prin do!( canale 1n !retra
sponioas(;
b) t!bii semini#eri contor$i a! 1n str!ct!ra lor o membran( ba'al( &i !n epiteli! strati#icat;
c) alb!ineea pre'int( o 1nro&are la nivel!l marinii posteros!perioare a testic!l!l!i, n!mit(
mediastin!l testic!l!l!i;
d) lob!lii testic!lari, spermatici, s!nt 1n n!m(r de 250 ,00 pentr! #iecare testic!l;
!" al 1-l!a s!gm!nt al &?ilo% s'!%mati&! !st! %!'%!(!ntat $! &analul !'i$i$ima%.
11. Tim'ul n!&!sa% t%ans6o%m?%ii un!i s'!%matogonii An s'!%mato(oi$ul a$ult !st! $!)
a) cca 60 de 'ile
2" &&a *. $! (il!
c) cca ,4 de 'ile
45
d) cca ,0 de 'ile
e) cca 94 de 'ile
a) cel!lele se/!ale primordiale masc!line a! 1n n!clei o arnit!r( "aploid( de cromo'omi;
b) spermatocitele de ordin!l E se divid de do!a ori meiotic, #orm%nd spermatocitele de ordin!l EE;
&" s'!%miil! s! $!s'%in$ $! &!lul!l! S!%toli la matu%a%! Ci s! $!'las!a(? An lungul &?ilo% s'!%mati&!
';n? la !(i&ul!l! s!minal!
d) spermatoitele de ordin!l EE se lipesc de cel!lele @ertoli &i se trans#orm( #(r( divi'i!ne 1n spermii;
e) spermatocitele de ordin!l EE a! arnit!r( diploid( de cromo'omi *22 C Q sa! 22 C R).
14. U%matoa%!l! a6i%matii sunt ala2il! '!nt%u &!lul!l! S!%toli# mai 'utin)
a) cel!lele @ertoli, prin cone/i!nile compacte pe care le reali'ea'( la nivel!l membranei ba'ale a t!bilor
semini#eri, #ormea'( o barier( "ematotestic!lar(;
b) contrib!ie la trans#ormarea spermatidelor 1n spermatoi'i;
c) secre$ia !nor #actori "ormonali relatori ai spermatoene'ei;
d) spermatide se lipesc de cel!lele @ertoli &i se trans#orm( #(r( divi'i!ne 1n spermato'oi'i *spermii);
!" au %ol An s!&%!8ia !n$o&%in? a t!sti&ului.
1.. S'!%mato(oi(ii isi m!ntin 6!%tilitat!a tim' $!)
a" .1 $! (il!0
b) 64 de 'ile;
c) 90 de 'ile;
d) 62 de 'ile;
e) ,0 de 'ile;
13. Li&5i$ul '%ostati& '%!(int? im'o%tan8? An)
a) a asi!ra motilitatea optim( a spermato'oi'ilor ce apare la !n p- de 9 9,5;
b) creerea !n!i radient osmotic care #acilitea'( mi&carea lic"id!l!i 1n l!men!l t!b!l!i semini#er;
c) trans#ormarea spermatidelor 1n spermatoi'i &i la secre$ia !nor #actori "ormonali relatori ai
spermatoene'ei;
$" n!ut%ali(a%!a s!&%!8iilo% aginal! &a%! sunt a&i$!0
e) proces!l de mat!rare a spermato'oi'ilor s!b ac$i!nea !n!i prod!s secretat de epididim.
1*. 7ialu%oni$a(a !st! '%!(!ntat? An)
a) pies( intermediar( *corp) spermato'oid!l!i;
b) lic"id!l prostatic;
&" a&%o(omul s'!%mato(oi(ilo%0
d) coada spermato'oid!l!i;
e) cel!le KeFdi.
1-. @oat! a!a lo& !%!&tia atat An u%ma !9&it?%ii g!nital! a$!&at! Ci $u'?)
a" s!&8iun!a m?$u!i s'in?%ii $!asu'%a (on!i lom2a%!0
b) sec$i!nea nervilor r!&ino&i interni;
c) sec$i!nea la nivel!l nervilor pelvici;
d) sec$i!nea m(d!vei spin(rii la nivel!l 'onei lombare;
e) sec$i!nea m(d!vei spin(rii la nivel!l 'onei sacrale.
46
1>. Cont%olul s!&%!8i!i $! FS7 !st! %!ali(at? $!)
a) acetilcolina &i a IE5;
b) m!c!s!l secretat de landele b!lbo!retrale;
c) pre'en$a testosteron!l!i;
$" in5i2ina s!&%!tat? $! &!lul!l! S!%toli Ci '%in int!%!n8ia !st%og!nilo% t!sti&ula%i0
e) onadotropina corionic( *-3?).
1+. In int!%io%ul 'a%!n&5imul glan$ula% al oa%ului !9ista $ou? (on!# $in &a%!# m!$ula%a !st!
&onstituit? $in)
a) epiteli! strati#icat c! cel!le avand rol tro#ic &i de s!s$inere;
2" 8!sut &onFun&ti la90
c) $es!t con)!nctiv intersti$ial;
d) $es!t elastic;
e) $es!t con)!ctiv !nistrati#icat.
1<. Co%'ul gal2!n ia naCt!%!)
a) in !rma #ec!ndarii ovocit!l!i de ordin!l E;
b) in #a'a secretorie a cicl!l!i endometrial;
c) in !rma #ec!ndarii ovocit!l!i de ordin!l EE;
d) datorita cre&terii #recven$ei desc(rc(rilor p!lsatorii s!b acti!nea directa a testosteron!l!i si
proesteron!l!i;
!" '%in t%ans6o%ma%!a &!lul!lo% 6oli&ula%! An &!lul! !n$o&%in! &! s!&%!t? '%og!st!%on.
a) strat!l intern *teaca intern() a #olic!l!l!i primar con$ine cel!le secretoare de estroeni;
2" la 'u2!%tat! aFung &&a .<< $! 6oli&uli '%imo%$iali;
c) ovooniile *cel!lele se/!ale primordiale #eminine) a! !n set diploid de cromo'omi *44 C QQ);
d) ovocit!l de ordin!l EE este #ec!ndabil;
e) la mat!ritate cca 400 de #olic!li primordiali.
11. Ci&lul oa%ian luna% , al!g!ti a6i%matia a$!a%ata)
a) 1n aceast( #a'( are loc cre&terea landelor, care devin spiralate, iar l!men!l lor se !mple c! secre$ii.
b) #a'a secretorie este prod!s( de secre$ia sim!ltan( de estroeni &i proesteron de c(tre corp!l alben
c) modi#ic(rile mor#oloice din #a'a proli#erativa se prod!c s!b ac$i!nea estroenilor #olic!lilor 1n
de'voltare;
$" $!(olta%!a 6oli&ulului '%imo%$ial An&!'! '%in $!(olta%!a oo&it!lo% '%ima%!# Anso8it? $!
'%oli6!%a%!a &!lul!lo% g%amuloas!i0
e) 1n !ltima etap( a cicl!l!i ovaria endometr!l devine #oarte vasc!lari'at &i boat 1n licoen.
14. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als!# mai 'utin)
a" oo&itul $! o%$inul II !9'ul(at $in oa%# &a'tat $! 6%anFu%il! t%om'!i ut!%in! Ci su6!%? ultima
$ii(iun! (mitoti&?"0
b) corp!l alben de sarcin( se #ormea'a in #iecare l!na a sarcinii;
c) de'voltarea #olic!l!l!i 1ncepe prin de'voltarea ovocitelor primare, 1nso$it( de atre'ia cel!lelor
ram!loasei;
d) de'voltarea #olic!l!l!i preov!lator este controlat( de testosteron;
e) d!p( cca 8.9 'ile postov!latorii corp!l alben pierde #!nc$ia secretorie &i se trans#orm( 1n corp alb.
47
1.. Fa(a '%oli6!%ati? a &i&lului !n$om!t%ial s! &a%a&t!%i(!a(a '%in)
a) cre&terea landelor, care devin spiralate, iar l!men!l lor se !mple c! secre$ii;
b) prod!cerea !nei secre$ii locale de prostalandine, care prod!c spasm!l vasc!lar;
c) secre$ia sim!ltan( de estroeni &i proesteron de c(tre corp!l alben;
d) reepiteli'area endometr!l!i;
!" mo$i6i&?%i mo%6ologi&! &! s! '%o$u& su2 a&8iun!a !st%og!nilo% 6oli&ulilo% An $!(olta%!.
13. Al!g!ti a6i%matia in&o%!&ta)
a) d!p( ov!la$ie, care are loc 1n a 14 'i a cicl!l!i, #olic!l!l se !mple c! s%ne, #orm%nd !n corp
"emoraic
b) la p!bertate a)!n cca 200 400 mii de #olic!li primordiali
&" '%o&!sul $! lut!ini(a%! a 6oli&ulului !st! ini8iat $! FS70
d) corp!l alben atine dimensi!ni ma/ime la 8 9 'ile de la ov!la$ie
e) la mat!ritate a)!n cca 400 de #olic!li primordiali 1n dec!rs!l 1ntreii perioade #ertile a #emeii
1*. Co%'ul gal2!n# $! la oula8i!# ating! $im!nsiuni ma9im! la)
a) 10 14 'ile
b) 2 , 'ile
c) 14 20 'ile
d) 20 28 'ile
!" > , + (il!
1-. Gona$ot%o'in? &o%ioni&? !st! s!&%!tata $!)
a) corp!l alben;
2" 'la&!nta0
c) corp!l alb;
d) cel!lele ran!losei;
e) #olic!l!l preov!lator.
1>. S!&%!8ia $! 7CG s! $iminu? 6oa%t! mult in&!'an$ &u)
a) l!na a treia;
b) l!na a sasea;
c) l!na a opta;
$" luna a $oua0
e) l!na a saptea.
1+. 7o%monilo% mamog!ni sunt)
a) estroeni, prolactin(, "ormoni tiroidieni, onatropina corionica, @:- &i 93:-;
b) proesteron, prolactin(, testosteron!l, "ormoni tiroidieni, @:- &i 93:-;
c) estroeni, proesteron, prolactin(, "ormoni tiroidieni, onatropina corionica;
d) estroeni, proesteron, prolactin(, 8@-, @:- &i 93:-;
!" !st%og!ni# '%og!st!%on# '%ola&tin?# 5o%moni ti%oi$i!ni# ST7 Ci ACT7.
4<. Gala&to'oi!(a $!'in$! $! un ni!l a$!&at $!)
a) 8@-;
b) estroeni;
&" LT70
d) "ormoni tiroidieni;
48
e) prolactina.
CURS 11 - FIZIOLOGIA GLAN:ELOR EN:OCRINE
1. R!6!%ito% la 6un&tiil! !n$o&%in! al! o%ganismului , al!g!ti a%ianta 6alsa)
a) #!nctiile endocrine s!nt reali'ate de landele endocrine
b) #!nctiile endocrine s!nt reali'ate de sistemele endocrine di#!'e
c) landele endocrine secreta "ormoni
d) sistemele endocrine di#!'e s!nt a#late in tes!t!ri si orane
!" s!&%!tia !n$o&%ina s! !limina in &aitatil! o%ganismului
1. 7i'o6i(a , al!g!ti a%ianta !%onata)
a) este locali'ata la ba'a ence#al!l!i
b) este alcat!ita din trei lobi
c) este leata anatomic de "ipotalam!s
$" lo2ul 'ost!%io% 6o%m!a(a a$!no5i'o6i(a
e) intre "ipo#i'a si "ipotalam!s s!nt relatii stranse mor#o.#!nctionale
4. 7i'otalamusul , al!g!ti a6i%matia 6alsa)
a" 5i'otalamusul !st! si glan$a !9o&%ina
b) "ipotalam!s!l secreta trei #el!ri de "ormoni
c) tract!l nervos "ipotalamo."ipo#i'ar #ace leat!ra intre "ipotalam!s!l anterior si ne!ro"ipo#i'a
d) "ipotalam!s!l controlea'a si relea'a activitatea "ipo#i'ei
e) "ormonii de in"ibare ai adeno"ipo#i'ei s!nt secretati de adeno"ipo#i'a
.. 7o%monul somatot%o' , al!g!ti %as'unsul 6als)
a) stim!lea'a cresterea armonioasa a oranism!l!i
2" stimul!a(a s!&%!tia la&tata a glan$!i mama%!
c) determina retentia sar!rilor de calci!
d) determina retentia sodi!l!i
e) are e#ect "iperlicemiant
3. Al!g!ti %as'unsul !%onat)
a) prin mecanism #eedbac6 se reli'ea'a stim!larea sa! in"ibarea secretie "ipo#i'are de @:-
b) relarea secretie @:- se #ace si !moral
&" '%ola&tina in5i2a s!&%!tia la&tata a glan$!i mama%!
d) :@- stim!lea'a sinte'a si secretia de "ormoni tiroidieni
e) 93:- stim!lea'a melanoene'a
*. R!6!%ito% la a&tiunil! 5o%monilo% , al!g!ti a6i%matia 6alsa)
a) @:- actionea'a as!pra metabolism!l!i lipidic
b) 8@- stim!lea'a de'voltarea t!bilor semini#eri
&" DS7 stimul!a(a s'!%matog!n!(a
d) K- determina ov!latia
e) 9G- in do'e mari prod!ce vasoconstrictie arteriolara
49
-. 7o%monul anti$iu%!ti& nu !st! &a%a&t!%i(at $! )
a) red!ce secretiile t!t!ror landelor e/ocrine
b) creste absorbtia #ac!ltativa a apei la nivel!l t!bilor distali
c) relarea este si osmotica
$" in $o(! ma%i '%o$u&! aso$ilatati! a%t!%iola%a
e) scaderea volemiei determina cresterea secretiei de 9G-
>. Din!%alo&o%ti&oi(ii- al!g!ti a%ianta !%onata)
a) s!nt secretati de 'ona lomer!lara
b) aldosteron!l are rol in mentinerea presi!nii osmotice a medi!l!i intern a oranism!l!i
c) are rol in ec"ilibr!l acido.ba'ic
$" $!t!%mina %!a2so%2tia 'otasiului in s&5im2ul so$iului
e) aniotensina stim!lea'a secretia de aldosteron
+. Glu&o&o%ti&oi(ii , al!g!ti a6i%matia 6alsa)
a) s!nt secretati de 'ona #ascic!lata
2" '! sist!mul osos a%! !6!&t ana2oli(ant
c) l!cocorticoi'ii determina cresterea ratei #iltrarii lomer!lare
d) a! acti!ni as!pra !nor orane si tes!t!ri
e) pe m!sc"i!l neted vasc!lar asi!ra control!l permeabilitatii vasc!lare
1<. Glan$!l! su'%a%!nal! nu s! &a%a&t!%i(!a(a '%in )
a) s!nt sit!ate la pol!l s!perior al rinic"ilor
2" (ona &o%ti&ala !st! $is'usa &!nt%al
c) s!nt #ormate dintr.o 'ona corticala
d) s!nt #ormate dintr.o 'ona med!lara
e) epiteli!l secretor al corticalei este disp!s in trei 'one
11. 7o%monii gona$ot%o'i , al!g!ti a%ianta !%onata)
a" L7 la 2a%2at stimul!a(a oulatia
b) controlea'a #!nctia onadelor
c) 8@- la #emeie stim!lea'a secretia de estroeni
d) K- la #emeie determina aparitia corp!l!i alben
e) 8@- la barbat stim!lea'a de'voltarea t!bilor semini#eri
11. Glu&o&o%ti&oi(ii au u%matoa%!l! a&tiuni &u !9&!'tia )
a) stim!lea'a catabolism!l in m!sc"ii sc"eletici
2" '%ooa&a 5i'ogli&!mi!
c) prin acti!ni as!pra oranelor "ematopoetice red!c n!mar!l de eo'ino#ile si ba'o#ile circ!lante
d) prin acti!ni as!pra oranelor "ematopoetice in"iba eliberarea de "istamina
e) stim!lea'a lipoli'a
14. 7o%monii m!$ulosu'%a%!nal!i , al!g!ti a6i%matia 6alsa4
a) "ormonii secretati de med!lara se n!mesc catecolamine
b) catecolaminele s!nt 4 adrenalina si noradrenalina
c) acesti "ormoni s!nt si mediatori c"imici ai @DI simpatic
d) prod!c ta"icardie
!" s&a$ !9&ita2ilitat!a inimii
50
1.. A&tiunil! glu&agonului sunt u%matoa%!l! &u !9&!'tia )
a" in &antitati mi&i $!t!%mina &%!st%!a s!&%!ti! 2ilia%!
b) are e#ect proteolitic la nivel "epatic
c) stim!lea'a licoenoli'a la nivel "epatic
d) determina cresterea nivel!l!i plasmatic al aci'ilor rasi si licerol!l!i
e) in cantitati #oarte mari determina cresterea #ortei de contractie a inimii
13. Cal&itonina , al!g!ti %as'unsul 6als)
a) red!ce osteoli'a
2" in5i2a ost!o2last!l!
c) red!ce reabsorbtia t!b!lara de calci!
d) "ipercalcemia declansea'a secretia de calcitonina
e) in"iba #ormarea de osteoclaste noi
1*. Insulina , al!g!ti a%ianta !%onata )
a) este sin!r!l "ormon c! e#ect anaboli'ant
2" stimula%!a &u insulina $!t!%mina s&a$!%!a '!%m!a2ilitatii m!m2%ana%! '!nt%u aminoa&i(i
c) stim!larea c! ins!lina determina cresterea permeabilitatii membranare pentr! potasi!
d) stim!larea c! ins!lina determina cresterea permeabilitatii membranare pentr! mane'i!
e) stim!larea c! ins!lina determina cresterea permeabilitatii membranare pentr! #os#ati
1-. Timusul , al!g!ti %as'unsul 6als)
a" !st! situat in m!$iastinul in6!%io%
b) atine o de'voltare ma/ima la p!bertate
c) este constit!it din doi lobi
d) #iecare lob este constit!it din do!a porti!ni
e) d!pa ce invol!ea'a se trans#orma intr.!n tes!t adipos
1>. 7o%monii a$!no5i'o6i(!i sunt# mai 'utin)
a) prolactina
b) "ormon!l de crestere
&" 5o%monul anti$iu%!ti&
d) l!teini'ant
e) "ormon!l #olic!lostim!lant
1+. Rolu%il! ST7 sunt# !9&!'tan$)
a) stim!lea'a cetoene'a "epatic(
b) 1n s%ne scade concentratia de lipide
c) 1n s%ne creste concentratia de aci'i rasi liberi si corpi cetonici
d) stim!lea'a eritropoie'a
!" &ont%a&8ia mus&ulatu%ii ut!%in!
1<. 7i'!%s!&%!tia $! A:7 $!t!%mina# mai 'utin)
a" !9!%&ita !6!&t! stimulatoa%! asu'%a st!%oi$og!n!(!i
b) cresterea osmolaritatii
51
c) scade di!re'a
d) cresterea presi!nii arteriale
e) creste "idratarea cel!lara
11. U%matoa%!a a6i%mati! !st! in&o%!&ta)
a) noradrenalina are acti!ne mai p!ternica as!pra presi!nii arteriale
b) noradrenalina si adrenalina determina cresterea #ortei de contractie si a debit!l!i cardiac
c) noradrenalina si adrenalina determina o stare de alerta corticala prin stim!larea @299
d) noradrenalina si adrenalina stim!lea'a secretia de l!caon, parat"ormon
!" a$%!nalina $!t!%mina &ont%a&tias mus&ulatu%ii $ig!sti!# 2%on5iola%!# ut!%in! si u%ina%!
11. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als!# mai 'utin )
a) 93:- si K- s!nt "ormoni nonland!lotropi
b) @:- si prolactina s!nt "ormoni land!lotropi
&" ST7 si '%ola&tina sunt 5o%moni nonglan$ulot%o'i
d) :@- stim!lea'a direct melanoene'a si e/pansi!nea piment!l!i melanic in melanocite
e) "ormon!l l!teini'ant *K-)# este secretat de cel!lele acido#ile
14. 7o%monii ti%oi$i!nii - al!g!ti a%ianta !%onata)
a) activea'( absorb$ia intestinal( a l!cidelor
2" in5i2a a'!titul si motilitat!a $ig!stia
c) a! e#ect "iperlicemiant
d) stim!lea'( l!coneoene'a
e) stim!larea ne!roene'ei &i mielinoene'ei
1.. A&tiunil! insulin!i sunt u%matoa%!l!# &u !9&!'tia)
a) intensi#ic( sinte'a trilicericelor
b) red!ce !tili'area lipidelor
c) stim!lea'( transport!l aminoaci'ilor 1n cel!la &i 1ncorporarea lor 1n proteine
$" in a2s!nta insulin!i s! %!$u&! &onsumul li'i$!lo%# &a u%ma%! a $!(in5i2?%ii li'a(!i %!s'!&ti!.
e) in"ib( activitatea lipa'ei "ormonosen'itive
13. :!s'%! m!latonina 'ut!m a6i%ma)
a) ca este !n "ormon a c(rei sinte'( este intensi#icat( la l!mina p!ternic(
b) stim!lea'a onadotropinele
&" !li2!%a%!a m!latoni!i s! 6a&! at;t An s;ng!# &;t Ci An li&5i$ul &!6alo%a5i$ian
d) eliberarea melatoniei se #ace in interior!l barierei "ematoence#alice
e) la copii apar mici concre$i!ni #os#ocalcice *<nisip pineal=) care #ac landa radioopac(
CURS 11 - FIZIOLOGIA SISTEDULUI NERVOS
1. N!u%onul , al!g!ti a%ianta !%onata)
a) este #ormat din corp si prel!niri
b) prel!nirile ne!ron!l!i s!nt4 dendritele si a/on!l
52
c) a/on!l este o prel!nire !nica
$" a9onul !st! a&o'!%it $! $oua t!&i
e) dendritele receptionea'a in#l!/!l nervos
a) e/citabilitatea repre'int( proprietatea ne!ron!l!i de a r(sp!nde la !n stim!l printr.!n poten$ial de
ac$i!ne;
b) cond!ctibilitatea este proprietatea ne!ron!l!i de a propaa e/cita$ia 1n l!n!l prel!nirilor sale;
&" a9onul &on$u&! in6lu9ul n!%os &!luli'!t (&!nt%i'!t"0
d) 1n #ibrele nervoase mielini'ate cond!cerea se #ace saltator;
e) la nivel!l sinapselor, cond!cerea se #ace 1ntotdea!na de la membrana presinaptic( la cea
postsinaptic(.
4. Al!g!ti a6i%matia &o%!&ta)
a) tecii de mielin(, determin( scaderea vite'ei de propaare a imp!ls!l!i, prec!m &i sc(derea cons!m!l!i
eneretic, deoarece pompele ionice ac$ionea'( doar la nivel!l stran!la$iilor 2anvier;
b) la nivel!l sinapselor, cond!cerea se #ace 1ntotdea!na de la membrana postsinaptic( la cea
presinaptic(;
c) e/cita$ia se prod!ce 1n receptor, de !nde se propa( la dendrit(, parc!re l!nimea dendritei 1n sens
cel!li#!, e/cit( corp!l ne!ron!l!i, de !nde porne&te cel!lipet pe a/on spre al$i ne!roni &i, 1n #inal, spre
e#ector;
d) #a$( de aen$ii e/citan$i a/on!l &i dendritele l!ni r(sp!nd prin poten$iale locale, radate 1n #!nc$ie de
intensitatea e/citant!l!i;
!" $!$%it!l! &a%! %!&!'8ion!a(? in6lu9ul n!%os Ci Al &on$u& s'%! &o%'ul n!u%onului &!luli'!t
(&!nt%i'!t"
.. U%matoa%!a a6i%mati! !st! 6alsa)
a) 1n #ibrele nervoase mielini'ate cond!cerea se #ace saltator, de la !n nod ranvier la alt!l, imp!ls!l
p!t%nd s(ri c"iar 4.5 nod!ri;
2" An int!%io%ul unui n!%# 'ot!8ialul $! a&8iun! al un!i 6i2%! Ksa%!L '! 6i2%!l! !&in!0
c) din p!nct de vedere anatomic, !n nerv este alc(t!it din mai m!lte #ibre nervoase separate 1ntre ele prin
#ascic!le de $es!t con)!nctiv;
d) la nivel!l sinapselor, cond!cerea se #ace 1ntotdea!na de la membrana presinaptic( la cea
postsinaptic(;
e) cond!cerea !nidirec$ional( a imp!ls!l!i nervos, se datore&te sinapselor &i receptorilor, care cond!c
imp!ls!l 1ntr.!n sin!r sens.
3. Sina's!l! &5imi&! , al!g!ti a6i%matia &o%!&ta)
a) ne!rotransmi$(tor!l ac$ionea'( as!pra proteinelor receptoare din membrana ne!ron!l!i presinaptic;
2" &on$u& Antot$!auna im'ulsul n!%os Ant%-un singu% s!ns# $! la n!u%onul '%!sina'ti&# &a%!
s!&%!t? n!u%ot%ansmi8?to%ul# la n!u%onul 'ostsina'ti&0
c) s!nt caracteri'ate de canale care cond!c direct imp!ls!l electric de la o cel!l( la alta;
d) )onc$i!nile ap s!nt mici str!ct!ri t!b!lare proteice, care permit mi&carea liber( a ionilor din
interior!l !nei cel!le c(tre !rm(toarea;
e) asi!ra o cond!cere bidirec$ional( at%t pe dendrit(, c%t &i pe a/on.
5,
*. In st%u&tu%a &ailo% as&!n$!nt! s'!&i6i&! int%?)
a) sistem!l retic!lat activator ascendent *@299), care #ace parte din s!bstan$a retic!lat( a tr!nc"i!l!i
cerebral;
b) cinci componente anatomice4 receptor!l, calea a#erent(, centrii nervo&i, calea e#erent( &i e#ector!l;
&" 4 n!u%oni) s'inal# m!$ula% (sau 2ul2a%" Ci talami&0
d) a/onii ne!ronilor motori somatici &i veetativi;
e) a/on!l motone!ron!l!i al#a din coarnele anterioare ale m(d!vei spin(rii.
-. R!&!'to%ii s! &lasi6i&a $u'a natu%a ag!ntului !9&itant in u%matoa%!l! &u !9&!'tia )
a) mecanoreceptori;
b) aloreceptori;
c) c"emoreceptori;
$" '%o'%io%!&!'to%i0
e) voloreceptori.
>. R!&!'to%ii s! &lasi6i&a $u'? ti'ul !9&itantului in)
a) termina$ii dendritice libere;
b) cel!le sen'oriale;
&" %!&!'to%i !l!&t%omagn!ti&i0
d) corp!sc!li sen'itivi;
e) orane receptoare c! str!ct!r( comple/(.
+. U%matoa%!l! a6i%matii $!s'%! &al!a a6!%!nta sunt a$!a%at!# !9&!'tan$)
a) cale a#erent( cea mai simpla este repre'entat( de ne!ron!l sen'itiv spinal &i prel!nirile sale;
b) calea a#erent( converent( este !n mod de distrib!$ie 1n care !n sin!r ne!ron central prime&te
contacte sinaptice de la mai m!lte #ibre a#erente; divergena const( 1n rami#icarea !nei sin!re #ibre
a#erente la mai m!l$i ne!roni centrali;
c) calea a#erent( diverent( const( 1n rami#icarea !nei sin!re #ibre a#erente la mai m!l$i ne!roni
centrali;
$" !st! 6o%mat? $in a9onul moton!u%onului al6a $in &oa%n!l! ant!%ioa%! al! m?$u!i s'in?%ii0
e) receptorii vin 1n contact sinaptic c! termina$iile dendritice ale ne!ronilor sen'itivi din anlionii
spinali sa! de pe traiect!l !nor nervi cranieni.
1<. :!s'%! n!%ii s'inali 'ut!m a6i%ma# mai 'utin)
a) s!nt 1n n!m(r de ,1 de perec"i &i a! o dispo'i$ie metameric(;
2" limita su'!%ioa%? &o%!s'un$! g?u%ii o&&i'ital!# ia% &!a in6!%ioa%? s! a6l? An $%!'tul !%t!2%!i L30
c) nervii spinali s!nt #orma$i din4 do!( r(d(cini, !n tr!nc"i &i patr! ram!ri;
d) r(d(cina anterioar( *ventral(), motorie, con$ine a/onii ne!ronilor somatomotori din coarnele
anterioare ale m(d!vei spin(rii &i a/onii ne!ronilor visceromotori din coarnele laterale;
e) r(d(cina posterioar( *dorsal(), sen'itiv(, pre'int( pe traiect!l ei anlion!l spinal 1n care se (sesc
ne!ronii somatosen'itivi &i viscerosen'itivi.
11. En&!6alul !st! al&?tuit $in)
a) m(d!va spin(rii, tr!nc"i!l cerebral, cerebel, emis#erele cerebrale;
b) m(d!va spin(rii, p!ntea l!i Iarolio, dience#al, cerebel, emis#erele cerebrale;
c) m(d!va spin(rii, me'ence#al, cerebel, emis#erele cerebrale;
d) m(d!va spin(rii, tr!nc"i!l cerebral, cerebel, dience#al,
!" t%un&5iul &!%!2%al0 &!%!2!l0 $i!n&!6al0 !mis6!%!l! &!%!2%al!.
54
11. La ni!lul t%un&5iului &!%!2%al s! a6l? 6o%ma8iun!a %!ti&ulat?# &u %ol An)
a) relarea !nor #!nc$ii vitale, c!m s!nt activitatea cardiovasc!lar(, respiratorie &i diestiv(;
2" %!gla%!a tonusului mus&ula%# al &!lui &o%ti&al Ci An &ont%olul %!6l!9!lo% s'inal!# al !&5ili2%ului Ci
al 'ostu%ii0
c) control!l mi&c(rilor stereotipe, s!bcon&tiente;
d) controlea'( cea mai mare parte a #!nc$iilor secretorii ale "ipo#i'ei anterioare &i posterioare;
e) relarea metabolismele intermediare *lipidic, l!cidic, protidic) &i metabolism!l eneretic.
14. Fun&8ia $! %!l!u a talamusului !st! An$!'linit? $! nu&l!ii talami&i s'!&i6i&i# An &a%! s! a6l? &!l $!
al t%!il!a n!u%on al &?ilo% $! &on$u&!%! al tutu%o% anali(ato%ilo%# &u !9&!'8ia)
a) anali'ator!l!i o#talmic;
b) anali'ator!l!i a!ditiv;
c) anali'ator!l!i 6ineste'ic;
$" anali(ato%ului ol6a&ti
e) anali'ator!l!i vestib!lar.
1.. Fun&8ia moto%i! a talamusului s! %!ali(!a(? '%in int!%m!$iul)
a) n!cleilor talamici nespeci#ici;
b) !nor cone/i!ni ale n!cleilor talamici c! ariile asociative corticale din lobii parietal, temporal &i
occipital;
&" ganglionilo% 2a(ali0
d) !nor n!clei talamici speci#ici, 1n care se a#l( cel de al treilea ne!ron al c(ilor de cond!cere al t!t!ror
anali'atorilor, c! e/cep$ia cel!i ol#activ;
e) !nor n!clei nespeci#ici, particip%nd la relarea ritm!l!i somn ve"e &i la elaborarea !nor procese
a#ectiv emo$ionale.
13. 7i'otalamusul Ci st%u&tu%il! sal! An!&inat! t%imit !6!%!n8! An u%matoa%!l! $i%!&8ii# !9&!'tan$)
a) descendent, c(tre tr!nc"i!l cerebral, 1n special c(tre #orma$ia retic!lat(;
b) ascendent, c(tre eta)ele s!perioare ale dience#al!l!i &i ale scoar$ei cerebrale; 1n special c(tre talam!s!l
anterior &i corte/!l limbic;
c) ascendent, c(tre eta)ele s!perioare, 1n special c(tre talam!s!l anterior &i corte/!l limbic;
d) spre in#!ndib!l, pentr! a controla cea mai mare parte a #!nc$iilor secretorii ale "ipo#i'ei anterioare &i
posterioare;
!" s'%! nu&l!ii 2a(ali ai m?$u!i s'in?%ii.
1*. Fun&tiil! 'al!o&o%t!9ului sunt# mai 'utin)
a) centr! cortical al anali'ator!l!i ol#activ;
b) relarea actelor de comportament instinct!al;
c) provoac( *prin intermedi!l "ipotalam!s!l!i) o serie de modi#ic(ri veetative ale emo$iilor *paloare,
ro&ea$(, varia$ii ale #recven$ei cardiace sa! ale tensi!nii arteriale etc.);
$" !la2o%a%!a mo$!lului &onCti!nt al lumii# a'a%! &onCti!n8a '%o'%i!i !9ist!n8!# iau naCt!%! oin8a
Ci $!&i(iil!0
e) imp!ls!l *motiva$ia) este o stare psi"ic( ce determin( s!biect!l s( 1ndeplineasc( an!mite activit($i
menite s( satis#ac( !na din necesit($ile primare.
55
1-. U%matoa%!l! a6i%matii sunt 6als!# mai 'utin)
a) calea a#erent( veetativ( este #ormat( din doi ne!roni, !n ne!ron n!mit preanlionar, sit!at 1n @DI,
&i !n ne!ron n!mit postanlionar, sit!at 1n peri#erie, 1ntr.!n anlion spinal;
b) 1n @DI simpatic, anlion!l este in oran!l inervat;
c) anlion!l veetativ parasimpatic este sit!at la distan$( de oran!l inervat *de cele mai m!lte ori 1n
imediata apropiere a m(d!vei spin(rii);
d) termina$iile nervoase ale @DI parasimpatic eliberea'( noradrenalina &i 1n mai mic( m(s!r(
adrenalina
!" t!%mina8iil! n!%oas! al! SNV sim'ati& !li2!%!a(? no%a$%!nalina Ci An mai mi&? m?su%?
a$%!nalina
1>. . U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# mai 'utin)
a) pe ba'a circ!itelor limboneocorticale &i limbome'ence#alice este asi!rat proces!l de 1nv($are &i este
elaborat( tr(irea s!biectiv( a emo$iei *#ric(, an/ietate, b!c!rie etc.);
2" nu&l!ii 2a(ali (&o%'ii st%ia8i"# s! g?s!s& la ni!lul m!(!n&!6alului0
c) pe ba'a acestor cone/i!ni, sistem!l limbic poate elabora !nele re#le/e condi$ionate simple;
d) sementele corticale ale anali'atorilor &i s!nt den!mite arii sen'itive primare locai'ate la nivel!l
scoar$ei cerebrale;
e) percep$ia comple/( a l!mii e/terioare &i a semni#ica$iilor di#eritelor sen'a$ii se reali'ea'( 1n ariile
asociative.
1+. U%matoa%!l! a6i%matii $!s'%! SNV sim'ati& sunt a$!a%at!# !9&!'tan$)
a) anlion!l este sit!at la distan$( de oran!l inervat *de cele mai m!lte ori 1n imediata apropiere a
m(d!vei spin(rii);
b) termina$iile nervoase ale @DI simpatic eliberea'( noradrenalina &i 1n mai mic( m(s!r( adrenalina;
c) cand simpatic!l stim!lea'( o an!mit( #!nc$ie a !n!i oran, parasimpatic!l o in"ib(, &i invers;
$" m!$iato%ul &5imi& al sim'ati&ului in stimula%!a glan$!lo% su$o%i'a%! !st! a$%!nalina0
e) dilat( p!pila *midria'() prin contrac$ia m!&c"ilor nete'i radiari ai iris!l!i.
1<. :!s'%! !6!&t!l! stimula%ii SNV sim'ati& 'ut!m a6i%ma# mai 'utin)
a) prod!ce !&oar( rela/are a m!&c"ilor ciliari ai iris!l!i, pentr! vederea la distan$(, #(r( acomodare;
b) prod!ce vasoconstric$ie, !rmat( de sc(derea secre$iei landelor4 lacrimale, na'ale, parotide,
s!bmandib!lare, astrice, pancreas;
c) prod!ce secre$ie ab!ndent( a landelor s!doripare, c! preci'area c(, 1n acest ca', mediator!l c"imic al
simpatic!l!i este acetilcolina;
d) cre&te #recven$a cardiac( &i #or$a de contrac$ie a mio.card!l!i, av%nd ca e#ect cre&terea debit!l!i
cardiac;
!" as'%a 'lamanilo% '%o$u&! 2%on5o&onst%i&8i!# si '%o$u&! o uCoa%? $ilata8i! a as!lo% sanguin!.
11. E6!&t!l! stimul?%ii 'a%asim'ati&ului sunt# mai 'utin)
a) contract( m!&c"ii ciliari, #avori'%nd acomodarea cristalin!l!i pentr! vederea de aproape;
b) prod!ce vasodilata$ia landelor e/ocrine *na'ale, lacrimale, parotide, s!bmandib!lar, astrice,
pancreas)
!rmat( de secre$ie land!lar( ab!ndent(, boat( 1n en'ime;
&" %!la9!a(? mus&ulatu%a n!t!$? a !(i&ii 2ilia%! Ci a &?ilo% 2ilia%!0
d) scade #recven$a cardiac( &i #or$a de contrac$ie a miocard!l!i; prod!ce vasodilata$ie coronar(;
e) cre&te peristaltism!l intestinal &i ton!s!l m!sc!lat!rii netede intestinale.
56
11. Stimula%!a sim'ati&ului $!t!%mina)
a) prod!ce mio'( *mic&orarea p!pilei);
b) prod!ce vasodilata$ie coronar(;
c) prod!ce bron"oconstric$ie; prod!ce dilata$ia vaselor san!ine;
$" %!$u&! '!%istaltismul int!stinal Ci tonusul mus&ulatu%ii n!t!$! int!stinal!0
e) la nivel!l tract!l!i !rinar contract( detr!sor!l.
14. Stimula%!a 'a%asim'ati&ului $!t!%mina)
a) stim!lea'( procesele catabolice *licoenoli'( "epatic( &i m!sc!lar( c! cre&terea licemiei;
2" %!la9a%!a s6in&t!%ului !(i&al int!%n (n!t!$"0
c) red!ce debit!l !rinar &i secre$ia de renin(;
d) determin( contrac$ia m!&c"ilor erectori ai #ir!l!i de p(r; cre&te activitatea mintal(;
e) prod!ce vasodilata$ie la nivel cerebral, la nivel!l coronarelor &i 1n cea mai mare parte a m!&c"ilor
stria$i.
1.. U%matoa%!a a6i%mati! !st! a$!a%ata)
a) @DI simpatic are anlion!l veetativ sit!at 1n oran!l inervat;
b) anlion!l veetativ parasimpatic este la distan$( de oran!l inervat *de cele mai m!lte ori 1n
imediata apropiere a m(d!vei spin(rii);
c) centrii veetativi, sit!a$i la peri#erie, e/ercit( !n control lobal al #!nc$iilor oranelor;
d) centrii veetativi sit!a$i 1n nevra/ !n control local;
!" t!%mina8iil! n!%oas! al! SNV sim'ati& !li2!%!a(? no%a$%!nalina Ci An mai mi&? m?su%?
a$%!nalina.
13. Al!g!ti a%ianta 6alsa)
a) e/citarea "ipotalam!s!l!i anterior d!ce la cre&terea ton!s!l!i parasimpatic, iar a cel!i posterior la
cre&terea ton!s!l!i simpatic;
b) e/citarea "ipotalam!s!l!i posterior la cre&terea ton!s!l!i simpatic;
&" t!%mina8iil! n!%oas! al! SNV sim'ati& !li2!%!a(? a&!til&olina0
d) @DI simpatic, anlion!l este sit!at la distan$( de oran!l inervat *de cele mai m!lte ori 1n imediata
apropiere a m(d!vei spin(rii);
e) termina$iile nervoase ale @DI parasimpatic eliberea'( acetilcolina.
CURS 14 - FIZIOLOGIA ANALIZATORILOR
1. :u'a natu%a !9&itantului %!&!'to%ii ta&tili sunt# mai 'utin)
a) disc!rile Jer6el *atinere);
2" &5!mo%!&!'to%i0
c) corp!sc!lii Iater.5accini *vibra$ie), corp!sc!lii ?oli *presi!ne), corp!sc!lii 2!##ini;
d) corp!sc!lii ?oli *presi!ne);
e) corp!sc!lii 2!##ini.
57
1. Fas&i&ulul s'inotalami& lat!%al &on$u&!)
a) sensibilitatea tactil( rosier(;
b) sensibilitatea protopatic(;
&" s!nsi2ilitat!a t!%mi&? Ci $u%!%oas?0
d) sensibilitatea tactil( #in(;
e) sensibilitatea epicritic(.
a) sensibilitatea tactil( rosier( *protopatic() are protone!ron!l 1n ne!ronii sen'itivi din corn!l posterior
al m(d!vei *a/on!l #ormea'( #ascic!l!l spinotalamic anterior);
b) #ascic!l!l spinotalamic ventral cond!ce sensibilitatea termic( &i d!reroas(;
c) #ascic!l!l spinotalamic lateral cond!ce sensibilitatea protopatic(;
d) sensibilitatea termic( &i d!reroas( are protone!ron!l 1n ne!ronii sen'itivi din corn!l posterior al
m(d!vei *a/on!l #ormea'( #ascic!l!l spinotalamic lateral);
!" sist!mul s'ino2ul2otalami& &on$u&! s!nsi2ilitat!a ta&til? 6in? (!'i&%iti&?".
.. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# mai 'utin)
a) aria someste'ic( primar( *@E), este locali'at( 1n ir!l postcentral *c%mp!rile ,, 1, 2);
b) aria someste'ic( sec!ndar( *@EE), este locali'at( 1n partea in#erioar( a lob!l!i parietal &i 1n tavan!l
&an$!l!i lateral @Flvi!s;
&" in s!gm!ntul &!nt%al al anali(ato%ului !9t!%o&!'ti s! '%oi!&t!a(? a9onii $!uton!u%onului &?ii
s!n(iti!# $in talamus;
d) in#orma$iile e/teroceptive, c!lese din )!m(tatea dreapt( a corp!l!i, se proiectea'( 1n ir!l postcentral
st%n;
e) ariile someste'ice asociative se (sesc 1n lob!l parietal, posterior #a$( de aria someste'ic( primar( &i
deas!pra ariei someste'ice sec!ndare.
3. Al!g!ti a%ianta 6alsa)
a) sensibilitatea tactil( rosier( *protopatic() are de!tone!ron!l 1n ne!ronii sen'itivi din corn!l posterior
al m(d!vei *a/on!l #ormea'( #ascic!l!l spinotalamic anterior);
b) sensibilitatea termic( &i d!reroas( are protone!ron!l 1n anlion!l spinal *a/on!l p(tr!nde pe calea
r(d(cinii posterioar 1n m(d!v();
c) sistem!l spinob!lbotalamic cond!ce sensibilitatea tactil( #in( *epicritic();
$" toat! in6o%ma8iil! !9t!%o&!'ti!# &ul!s! $in Fum?tat!a $%!a't? a &o%'ului# s! '%oi!&t!a(? An gi%ul
'ost&!nt%al $%!'t0
e) toate in#orma$iile e/teroceptive, c!lese din )!m(tatea dreapt( a corp!l!i, se proiectea'( 1n ir!l
postcentral st%n.
*. S!gm!ntul '!%i6!%i& al anali(ato%ului int!%o&!'ti !st! %!'%!(!ntat $!# mai 'utin)
a) baroreceptori *1n 'onele re#le/oene din crosa aortei &i sin!s!l carotidian
2" $is&u%il! D!%G!l;
c) voloreceptori *1n atrii, 1n venele p!lmonare, 1n venele cave);
d) osmoreceptori &i c"emoreceptori *1n aparat!l cardiovasc!lar);
e) aloreceptori *1n toate viscerele).
58
-. S!gm!ntul &!nt%al al anali(ato%ului int!%o&!'ti !st! %!'%!(!ntat $!)
a) aria someste'ic( primar( *@E), este locali'at( 1n ir!l postcentral *c%mp!rile ,, 1, 2);
b) aria someste'ic( sec!ndar( *@EE), este locali'at( 1n partea in#erioar( a lob!l!i parietal &i 1n tavan!l
&an$!l!i lateral @Flvi!s;
c) calea spinoretic!lotalamic( c! proiec$ie cortical( di#!'(;
d) rei!nea posterioar( a ir!l!i postcentral *c%mp!l 2);
!" n!o&o%t!9# a%ia som!st!(i&? II Ci $! 'al!o&o%t!9.
>. R!&!'to%ii Gin!st!(i&i sau '%o'%io&!'to%ii (m!&ano%!&!'to%ii" a%ti&ula%i sunt# mai 'utin)
a) termina$ii nervoase libere;
b) corp!sc!lii Iater.5accini;
&" 6usu%il! n!u%o-mus&ula%!0
d) corp!sc!lii 2!##ini;
e) oranele ?oli artic!lari.
+. Fusu%il! n!u%omus&ula%! sunt 6o%mat! $in)
a) 1.5 #ibre m!sc!lare striate modi#icate *intra#!sale),
b) 15.20 #ibre m!sc!lare striate modi#icate *intra#!sale),
c) 20.25 #ibre m!sc!lare striate modi#icate *intra#!sale),
$" 3-1< 6i2%! mus&ula%! st%iat! mo$i6i&at! (int%a6usal!),
e) 25.,0 #ibre m!sc!lare striate modi#icate *intra#!sale),
a) #ibra intra#!sal( este o #ibr( m!sc!lar( sc"eletic( modi#icat(, c! do!( capete polare striate
*contractile) &i o parte central( n!mit( ec!atorial( *necontractil();
b) #ibrele intra#!sale s!nt de do!( tip!ri4 #ibre c! n!clee 1n sac, si #ibre c! n!clee 1n lan$;
c) #!s!rile ne!rom!sc!lare s!nt locali'ate 1n por$i!nea central( necontractil( a #ibrei e/tra#!sal(;
d) inerva$ia sen'itiv( a #!s!rile ne!rom!sc!lare este asi!rat( de dendritele ne!ronilor sen'itivi din
anlionii spinali;
!" in!%a8ia moto%i! a 6usu%il! n!u%omus&ula%! !st! asigu%at? $! $!n$%it!l! n!u%onilo% s!n(itii
$in ganglionii s'inali0
11. :!s'%! s!nsi2ilitat!a Gin!st!(i&a 'ut!m s'un!# !9&!'tan$)
a) este cond!s( prin #ascic!lele spinob!lbare;
b) receptorii s!nt corp!sc!lii ?oli, 2!##ini, Iater.5accini &i termina$iile nervoase libere;
&" %!&!'to%ii sunt 6usu%il! n!u%omus&ula%!0
d) protone!ron!l se a#l( 1n anlion!l spinal *a/on!l pe calea r(d(cinii posterioare p(tr!nde 1n cordon!l
posterior din m(d!va spin(rii #orm%nd #ascic!l!l ?oll &i N!rdac");
e) de!tone!ron!l se a#l( 1n n!cleii ?oll &i N!rdac" din b!lb.
11. :!s'%! s!nsi2ilitat!a '%o'%io&!'tia $! &ont%olal mis&a%ii 'ut!m s'un!# !9&!'tan$)
a) este cond!s( prin #ascic!lele spinocerebeloase *ventral &i dorsal);
b) receptorii s!nt #!s!rile ne!rom!sc!lare;
c) protone!ron!l este locali'at 1n anlion!l spinal *a/on!l pe calea r(d(cinii posterioare intr( 1n
m(d!va spin(rii);
$" 6as&i&ulul s'ino&!%!2!los $o%sal st%?2at! 2ul2ul# 'unt!a Ci m!(!n&!6alul Ci a'oi# '%int%! &!i $oi
'!n$un&uli &!%!2!loCi su'!%io%i# aFung! la &!%!2!l0
59
e) de!tone!ron!l se a#l( 1n ne!ronii sen'itivi din corn!l posterior al m(d!vei #orm%nd tract!s!rile4
spinocerebelos dorsal *direct, 8lec"si); spinocerebelos ventral *1ncr!ci&at, ?o;ers).
a) #ascic!l!l spinocerebelos ventral str(bate n!mai b!lb!l &i apoi, pe calea ped!nc!l!l!i cerebelos
in#erior, a)!ne la cerebel;
2" 6as&i&ulul s'ino&!%!2!los !nt%al st%?2at! 2ul2ul# 'unt!a Ci m!(!n&!6alul Ci a'oi# '%int%! &!i $oi
'!n$un&uli &!%!2!loCi su'!%io%i# aFung! la &!%!2!l0
c) in#orma$iile de la nivel!l #!s!rile ne!rom!sc!lare se proiectea'(, 1n special, 1n rei!nea posterioar( a
ir!l!i postcentral *c%mp!l 2);
d) in#orma$iile de la artic!la$ii 1n rei!nile anterioare *c%mp!l ,) &i 1n pro#!n'imea &an$!l!i central, p%n(
spre corte/!l motor *c%mp!l 4);
e) #ascic!l!l spinocerebelos dorsal str(bate b!lb!l, p!ntea &i me'ence#al!l &i apoi, printre cei doi
pend!nc!li cerebelo&i s!periori, a)!ne la cerebel.
1.. Tuni&a m!$i! a glo2ului o&ula% !st! 6o%mata $in# mai 'utin)
a) coroida;
b) corp!l ciliar c! m!sc"ii ciliari;
c) procese ciliare;
d) iris;
!" &o%n!!a.
13. D!$iil! %!6%ing!nt! sunt# !9&!'tan$)
a) corneea;
2" s&l!%oti&a0
c) !moarea apoas(;
d) cristalin!l;
e) corp!l vitros;
1*. 9parat!l dioptric oc!lar este #ormat din4
a) cornee si !moarea apoasa;
b) cristalin si corp!l vitros;
&" &o%n!! (&u o 'ut!%! $! %!6%a&8i! $! &&a .< $io't%ii" si &%istalin (&u o 'ut!%! $! %!6%a&8i! $! &&a 1<
$io't%ii"0
d) sclerotica si cornee;
e) coroida si corp vitros.
1-. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# mai 'utin)
a) c%nd oc"i!l prive&te la distan$(, m!&c"i!l ciliar este rela/at, iar 'on!la Sinn tensionat(, aceasta p!ne
1n tensi!ne cristaloida, comprim%nd cristalin!l;
b) e#eren$a simpatic( are oriinea 1n centrii p!pilodilatatori din primele do!( semente ale m(d!vei
toracice;
c) retina este sensibil( la radia$iile electromanetice c! l!nimea de !nd( c!prins( 1ntre 400 &i 750 nm;
d) aria vi'!al( primar( *c%mp!l 17), n!mit( &i aria striat(, se 1ntinde pe #a$a medial( a lobilor occipitali,
de o parte &i de alta a sci'!rii calcarine;
!" la ni!lul a%i!i i(ual! '%ima%!# &!a mai Antins? %!'%!(!nta%! o a%! 6o!!a &!nt%alis# &! o&u'?
%!giun!a 'ost!%ioa%? a lo2ului o&&i'ital.
60
1>. En$olim6a s! gas!st!)
a) in interior!l labirint!l!i osos;
2" in int!%io%ul la2i%intului m!m2%anos0
c) in interior!l corp!l!i vitros;
d) 1ntre labirint!l osos &i cel membranos;
e) in interior!l co"leei osoase.
1+. :!s'%! o%ganul Co%ti 'ut!m a6i%ma# mai 'utin)
a) receptorii ac!stici *mecanoreceptori) se (sesc la nivel!l oran!l!i 3orti;
b) oran!l 3orti se a#l( pe membrana ba'ilar( &i este acoperit de membrana tectoria, care are o
e/tremitate ce pl!te&te liber 1n endolim#(;
c) oran!l 3otri este #ormat din4 cel!le de s!s$inere si cel!le sen'oriale a!ditive;
$" sun!tul !st! t%ansmis ';n? la o%ganul Co%ti $oa% '%in oas!l! &%aniului (t%ansmit!%! osoas?" in
&on$itii 6i(iologi&!0
e) cel!lele sen'oriale a!ditive trans#orm( eneria mecanic( a s!netelor 1n in#l!/ nervos
1<. U%matoa%!a a6i%mati! !st! a$!a%ata)
a) trompa l!i >!stac"io crea'a o di#erenta de presi!ne intre aer!l din !rec"ea medie si presi!nea
atmos#eric(;
b) depolari'(rile cel!lelor sen'oriale red!c #recven$a poten$ialelor de ac$i!ne, iar "iperpolari'(rile o
cresc;
&" &;n$ o un$? sono%? aFung! la m!m2%ana 6!%!st%!i oal!# a&!asta !st! Am'ins? s'%! %am'a
!sti2ula%?# &om'%im;n$ '!%ilim6a;
d) protone!ron!l #ormea'( lemnisc!l lateral care se 1ndreapt( spre colic!l!l in#erior;
e) #recven$a s!netelor percep!te de !rec"ea !man( este c!prins( 1ntre 1000 &i ,000 cicli+sec.
a) vestib!l!l membranos este #ormat din 2 cavit($i membranoase4 !tric!l( &i sac!l(;
b) 1n !tric!l( se desc"id cele , canale semicirc!lare mem.branoase prin ni&te e/tremit($i dilatate n!mite
amp!le;
c) 1n !tric!l( &i sac!l( se (se&te c%te o mac!l( #ormat( din4 cel!le de s!s$inere; cel!le sen'oriale,
r(sp!n'(toare pentr! ec"ilibr!l static;
d) cilii s!nt 1nloba$i 1ntr.o str!ct!r( elatinoas( *membrana otolitic() 1n care se (sesc ran!le de
carbonat de calci! n!mite otoli$i;
!" %!&!'to%ii !sti2ula%i (m!&ano%!&!'to%i" s! g?s!s& An ma&ula lut!!a Ci An &%!st!l! am'ula%! $in
la2i%intul m!m2%anos.
11. R!&!'to%ii ma&ula%i# al!g!ti a6i%matia 6alsa)
a) receptorii mac!lari s!nt stim!la$i mecanic de c(tre otolite;
2" %!&!'to%ii ma&ula%i $!t!&t!a(? it!(a $! $!'lasa%! a &o%'ului0
c) receptorii mac!lari n! detectea'( vite'a de deplasare a corp!l!i, respectiv a cap!l!i, ci accelera$ia;
d) receptorii mac!lari descarc( imp!ls!ri c"iar &i 1n absen$a deplas(rii cap!l!i;
e) receptorii mac!lari s!nt stim!lati at%t 1n condi$ii statice, c%t &i dinamice.
14. Al!g!ti a6i%matia 6alsa)
a) protone!ron!l se (se&te 1n anlion!l vestib!lar @carpa;
b) a/on!l #ormea'( ram!ra vestib!lar( a nerv!l!i cranian IEEE;
c) ram!ra vestib!lar( se 1ndreapt( spre cei 4 n!clei vestib!lari din b!lb;
61
$" &ilii &!lul!lo% s!n(o%ial! $in &anal!l! s!mi&i%&ula%! nu sunt !9&ita8i m!&ani& $! $!'lasa%!a
!n$olim6!i0
e) proiec$ia cortical( al anali'ator!l!i vestib!lar se a#l( la nivel!l peretel!i s!perior al &an$!l!i @Flvi!s
*lob!l parietal).
1.. La in$ii(ii tin!%i 'un&tul %!motum s! a6la la)
a) 25 cm de oc"i;
b) , m de oc"i
&" * m $! o&5i0
d) 2,5 m de oc"i;
e) 60 cm de oc"i.
13.@%oi!&tia &o%ti&ala a anali(ato%ului !sti2ula% s! a6l? la ni!lul)
a) rei!nii posterioare a ir!l!i postcentral *c%mp!l 2);
b) rei!nii anterioare *c%mp!l ,) &i 1n pro#!n'imea &an$!l!i central, p%n( spre corte/!l motor *c%mp!l
4).
c) ariei striate*c%mp!l 17), ce se 1ntinde pe #a$a medial( a lobilor occipitali, de o parte &i de alta a sci'!rii
calcarine;
d) 1n circ!mvol!$ia temporal( s!perioar( *c%mp!l 41 &i 42);
!" '!%!t!lui su'!%io% al Can8ului SOlius (lo2ul 'a%i!tal"# An !&in?tat!a a%iilo% a&usti&! $in gi%ul
t!m'o%al su'!%io%.
CURS 1. - FIZIOLOGIA SISTEDULUI DUSCULAR
1. Sa%&om!%ul %!'%!(inta)
a) !nitatea mor#o#!nc$ional( a mio#ibrilelor;
b) !nitatea !ltrastr!ct!ral( #ibrei m!sc!lare striate;
c) !nitatea !ltrastr!ct!ral( &i #!nc$ional( a mio#ibrilelor;
$" unitat!a mo%6o6un&8ional? a 6i2%!i mus&ula%! st%iat!0
e) !nitatea !ltrastr!ct!ral( &i #!nc$ional( a mio#ilamentelor.
1. Sa%&o'lasma &on8in! mai 'utin)
a) incl!'i!ni ciclopasmatice
2" mio(in?0
c) mio#ibrile;
d) mitocondriile;
e) retic!l!l sarcoplasmatic.
4. Sa%&om!%ul t%ans6o%ma !n!%gia &5imi&a in !n!%gi! m!&ani&a# &u un %an$am!nt $!)
a) 10 15%;
b) 20 25%;
c) 60 70%;
d) 70 80%;
!" 4< , .</.
62
.. Fas&i&ulul '%ima% !st! 6o%mat $in 6i2%! a&o'!%it! $! !n$omisium)
a) 4.5 #ibre;
b) 12.16 #ibre;
&" 1< , 4< $! 6i2%!
d) 40.50 #ibre;
e) 65.85 #ibre.
3. B!n(il! ($is&u%il!" &la%! sunt st%?2?tut! $!)
a) membrana -;
b) sistem!l K;
c) sistem!l :;
d) colonete KeFdi;
!" m!m2%ana Z.
*. Sa%&om!%ul %!'%!(inta s!gm!ntul &u'%ins Ant%!)
a) do!a membrane J;
b) do!a 'one -;
&" $ou? m!m2%an! Z0
d) do!a sisteme K;
e) do!a sisteme :.
-. :! 6i!&a%! mol!&ul? $! a&tin? glo2ula%? (G-a&tin?" s! ataC!a(?)
a) c%te o molec!l( de 9:5;
b) !n #ilament de actin(;
c) do!( #ilamente proteice de tropomio'in( ;
d) troponina :;
!" &;t! o mol!&ul? $! A:@.
>. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# mai 'utin)
a) troponina, este !n comple/ de trei proteine lob!lare ata&ate de tropomio'in(;
2" t%o'onina P# a%! o a6initat! 'ut!%ni&? '!nt%u t%o'omio(in?0
c) tropomio'ina, #ilament!l de actin( con$ine do!( #ilamente proteice de tropomio'in(;
d) troponina 3, c! a#initate pentr! ionii de calci!;
e) 1n perioada repa!s!l!i m!sc!lar tropomio'ina acoper( 'onele active ale actinei, 1mpiedic%nd interac$i!nea
actinei c! mio'ina.
+. Al!g!ti a%ianta &o%!&ta)
a) molec!la de mio'in( este #ormat( din 4 lan$!ri polipeptidice;
b) #iecare #ilament de mio'in( este #ormat din cca 90 molec!le de mio'in(;
c) mio#ilamentele roase &i l!ni s!nt c!prinse 1n disc!l 1nt!necat, si s!nt #ormate din actin(, tropomio'in(
&i troponin(;
$" mio6ilam!nt!l! su28i%i sunt 6o%mat! $in a&tin?# t%o'omio(in? Ci t%o'onin?0
e) !n mio#ilament de mio'in( sit!at 1n centr! este 1ncon)!rat de , mio#ilamente de actin(.
1<. T%o'onina P# &a%! a%! o 'ut!%ni&? a6initat! '!nt%u)
a) tropomio'in(;
2" a&tin?0
c) molec!l( de 9G5;
6,
d) molec!l( de 9:5;
e) ionii de calci!.
11. T%o'onina T# &a%! a%! o a6initat! 'ut!%ni&? '!nt%u
a) actin(;
b) molec!l( de 9G5;
c) ionii de calci!;
$" t%o'omio(in?0
e) molec!l( de 9:5.
11. Ca%! $in a6i%matiil! $! mai Fos !st! a$!a%ata)
a) 1nainte de a 1ncepe contrac$ie, capetele p!n$ilor transversale #i/ea'( comple/!l troponin.tropomio'in(;
b) ionii de 3aAC, inlat!ra e#ect!l stim!lator al comple/!l!i troponin.tropomio'in(;
c) cap!l p!n$ii ce are enerie 1nmaa'inat( care se combin( c! o no!a molec!la de 9G5, devine
de'eneri'ant *c! mai p!$in( enerie) &i din no! asi!r( #or$a de trac$i!ne;
d) d!p( scindarea molec!lei de 9:5 are loc desprinderea cap!l!i de actin(;
!" An tim'ul &ont%a&8i!i lungim!a mio6ilam!nt!lo% $! a&tin? Ci mio(in? nu s! mo$i6i&?.
14. Int!%a&8iun!a a&tin?-mio(in? s! '%o$u&! at;t tim' &;t)
a) are loc scindarea molec!lei de 9:5;
b) membrana S se apropie de mio'in(, sa! p%n( c%nd 1nc(rc(t!ra m!sc!lar( devine prea mare pentr!
traerea #ilamentelor de actin(;
&" &al&iul !st! 6i9at $! t%o'onin?0
d) se reali'ea'a pomparea activ( a calci!l!i din citosol spre depo'itele intracel!lare *retic!l!l sarco.
plasmatic) sa! 1n a#ara cel!lei;
e) are loc sc(derea concentra$iei calci!l!i citosolic.
1.. @!nt%u a s! '%o$u&! %!la9a%!a 6i2%!i mus&ula%! !st! n!&!sa%?)
a) 1nc(rcarea c! calci! a cel!lei m!sc!lare sa! ep!i'area re'ervelor de 9:5;
2" s&?$!%!a &on&!nt%a8i!i &al&iului &itosoli&0
c) #i/area molec!lei 9:5 de capetele p!n$ilor transversale;
d) learea cap!l!i p!n$ii 1n 'onele active ale actinei;
e) desprinderea cap!l!i de actin( insotita de scindarea molec!lei de 9:5, plas%nd!.l 1n po'i$ie
perpendic!lar(, ata de 1nceperea !n!i no! cicl!.
13. Dani6!sta%il! !l!&t%i&! al! a&tiitatii mus&ula%! sunt# mai 'utin)
a) sarcolema este polari'at( c! sarcini po'itive la e/terior &i neative la interior, av%nd o di#eren$( de
poten$ial de 90 mI;
b) e/citarea #ibrelor m!sc!lare pe cale nat!ral( sa! arti#icial( provoac( apari$ia !n!i poten$ial de ac$i!ne
propaat 1n l!n!l #ibrei c! o vite'( de ,0 m+sec;
c) vite'( de propaare a poten$ial!l!i de ac$i!ne 1n l!n!l #ibrei este de ,0 m+sec;
$" sunt ini8iat! '%in m!&anismul $! &u'la%! !9&ita8i!-&ont%a&8i!0
e) poten$ialele de ac$i!ne ale !nei !nit($i motorii se s!mea'(, d%nd poten$ialele de plac( motorie.
64
1*. . Dani6!sta%il! 2io&5imi&! al! a&tiitatii mus&ula%! sunt# mai 'utin)
a) prima etap( const( 1n des#acerea 9:5 1n 9G5, acid #os#oric &i enerie, s!b ac$i!nea 9:5.a'ic( a cap!l!i
mio'inei;
2" a'li&a%!a unui stimul uni&# &u aloa%! '%ag# $!t!%min? a'a%itia un!i s!&us! mus&ula%!0
c) molec!lele de 9:5 se re#ac din 9G5 &i creatin#os#at *35);
d) re'ervele de 35*creatin#os#at) se re#ac pe seama eneriei re'!ltate din licoli'(;
e) 1n timp!l #a'ei aerobe a licoli'ei, 1n m!&c"i se #ormea'( acid lactic 1n cantit($i variabile.
1-. U%matoa%!l! a6i%matii $!s'%! t!tanos sunt a$!a%at!# mai 'utin)
a) tetanos!l incomplet, pre'int( !n plato! din$at, e/prim%nd s!marea incomplet( a sec!selor la stim!lara
repetitiv( c! #recven$( )oas( de 10 20 stim!li+sec;
b) tetanos!l complet, pre'int( !n plato! re!lat, e/prim%nd s!ma$ia total( a sec!selor, ob$in!t( prin
aplicarea stim!lilor c! o #recven$( m!lt mai mare4 50 100 stim!li+sec;
c) toate contrac$iile vol!ntare ale m!&c"ilor din oranism s!nt tetanos!ri;
d) #or$a de'voltat( de m!&c"i 1n timp!l tetanos!l!i este de 4 ori mai mare dec%t cea de'voltat( 1n timp!l
sec!sei;
!" 6%isonul# siostola &a%$ia&?# sunt t!tanosu%i o28inut! An u%ma %!6l!9ului miotati&.
1>. Com'on!nt? !lasti&? An s!%i! (CES" a unui mus&5i !st! &onstituita $in# mai 'utin)
a) elasticitatea p!n$ilor transversale *artic!la$iile sementelor @2);
b) material!l disc!rilor S ale sarcomerelor;
&" sist!mul $! tu2u%i longitu$inal! al! RS0
d) $es!t!l con)!nctiv, care lea( m!&c"i!l de tendon;
e) elasticitatea loc!rilor de #i/are ale m!&c"ilor de oase;
1+. Fa&! 'a%t! $in &om'on!nta !lasti&? An 'a%al!l (CE@" a unui mus&5i)
a) elasticitatea p!n$ilor transversale *artic!la$iile sementelor @2);
b) elasticitatea loc!rilor de #i/are ale m!&c"ilor de oase;
c) $es!t!l con)!nctiv, care lea( m!&c"i!l de tendon;
d) material!l disc!rilor S ale sarcomerelor;
!" sa%&ol!ma 6i2%!i mus&ula%!.
1<. Tonusul mus&ula% s! $ato%!a(? !9&it?%ii unui num?% %!$us $! unit?8i moto%ii# &a%! s! Anlo&ui!s&
%!&i'%o& &u 6%!&!n8? %!lati Foas? $!)
a) 10 -';
2" 3 7(0
c) 15 -';
d) 0,5 -';
e) 1,5 -'.
11. T!%mina8iil! s!&un$a%! s!n(iti! al! 6usului n!u%omus&ula% s!mnal!a(a)
a) vite'a c! care s!nt 1ntin&i m!&c"ii;
b) transmiterea sensibilit($ii d!reroase a m!&c"i!l!i;
c) mani#est(rile ac!stice ce apar datorit( vibra$iilor #ascic!lelor m!sc!lare care se contract( asincron;
d) mani#est(rile termice ale contrac$iei ce se datorea'( #enomenelor bioc"imice din #ibra m!sc!lar(;
!" lungim!a instantan!!a a muC&5ilo%.
65
11. Doton!u%onii 6a(i&i# in!%!a(? 6i2%!l! mus&ula%! st%iat! (!9t%a6usal!")
a) c! contrac$ie lent( *motone!roni ai ton!s!l!i);
2" &u &ont%a&8i! %a'i$? (moton!u%oni ai miC&?%ii"0
c) e#eren$ele ama.dinamice, c! termina$ii 1n plac( pe #ibrele c! sac n!clear;
d) e#eren$ele ama.statice, terminate cvadrilat pe #ibrele c! lan$ n!clear;
e) care m(resc sensibilitatea #!s!l!i la e/tensia s!s$in!t(.
14. DuC&5iul n!t!$ multiunita% s! &a%a&t!%i(!a(a '%in# !9&!'tan$)
a) este alc(t!it din #ibre m!sc!lare netede separate;
b) #iecare #ibr( ac$ionea'( complet independent de celelalte;
c) #iecare #ibra este inervat( de o sin!r( termina$i!ne nervoas(;
$" !st! &ont%olat mai al!s '%in stimuli non-n!%oCi0
e) este aceea c( el este controlat mai ales prin semnale nervoase.
1.. DuC&5iul n!t!$ is&!%al - 'ut!m a6i%ma# mai 'utin)
a) #ibrele acest!i m!&c"i se contract( 1mpre!n(, ca o sin!r( !nitate;
2" 6i!&a%! 6i2%? a&8ion!a(? &om'l!t in$!'!n$!nt $! &!l!lalt!0
c) #or$a enerat( 1ntr.o #ibr( poate #i transmis( celei vecine;
d) este c!nosc!t &i s!b den!mirea de m!&c"i neted sinci$ial datorita intercone/i!nilor dintre #ibre;
e) acest tip de m!&c"i se a#l( 1n pere$ii a n!meroase viscere.
13. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at! $!s'%! mus&5ii n!t!(i# !9&!'tan$)
a) #ormarea p!n$ilor actomio'inice este relat( prin #os#orilarea calci! ind!s( de mio'ina;
b) ma)oritatea m!&c"ilor nete'i pre'int( o contrac$ie tonic(, prel!nit(, av%nd adesea d!rat( de ore sa! c"iar
'ile;
c) !n m!&c"i neted tipic 1ncepe s( se contracte la 50 100 ms d!p( ce a #ost stim!lat, atine ma/im!m de
contrac$ie la o )!m(tate de sec!nd(;
d) rapiditatea activit($ii ciclice a p!n$ilor transversale este m!lt mai red!s( de m!&c"i!l neted;
!" 6%a&8iun!a $! tim' An &a%! 'un8il! t%ans!%sal! sunt ataCat! $! 6ilam!nt!l! $! a&tin? !st! 6oa%t!
%!$us? An muC&5iul n!t!$.
1*. Un muC&5i n!t!$ ti'i& An&!'! s? s! &ont%a&t! $u'? &! a 6ost stimulat tim' $!)
a) 5 10 ms;
b) 100 150 ms;
&" 3< , 1<< ms0
d) 250 ,00 ms;
e) 100 500 ms;
1-. Tim'ul total $! &ont%a&8i! a mus&5iului n!t!$ !st! $!)
a) 10 20 sec;
2" 1 , 4 s!&0
c) 0,1 0,, sec;
d) 15 20 sec;
e) 20 25 sec.
66
1>. Ca%a&t!%i(!a(a mus&5iul n!t!$# mai 'utin0
a) se poate men$ine o contrac$ie tonic( prel!nit( a m!&c"i!l!i neted c! !n cons!m eneretic #oarte mic;
b) m!&c"i!l neted, mai ales cel visceral, are capacitatea de a.&i rec(p(ta #or$a de contrac$ie oriinal( 1n
c%teva sec!nde sa! min!te d!p( ce a #ost elonat sa! sc!rtat;
&" muC&5iul n!t!$ !st! a&tiat !9&lusi $! &?t%! sist!mul n!%os;
d) m!&c"i!l!i neted permite oric(r!i oran cavitar s(.si men$in( aceea&i presi!ne 1n interior!l l!men!l!i
s(!, independent de l!nimea #ibrelor sale;
e) m!&c"i!l neted se poate sc!rta, #a$( de l!nimea sa de repa!s, c! !n procenta) m!lt mai mare ca m!&c"i!l
sc"eletic.
1+. U%matoa%!l! a6i%matii sunt a$!a%at!# !9&!'tan$)
a) !n "ormon determin( contrac$ia m!&c"i!l!i neted n!mai dac( membrana cel!lei m!sc!lare posed(
receptorii stim!latori pentr! acel "ormon;
b) lipsa o/ien!l!i 1ntr.!n teritori! tis!lar determin( rela/area m!&c"i!l!i neted &i vasodilata$ie;
&" 6a&to%i tisula%i lo&ali &a%! $!t!%min? aso$ilata8i! lo&al? sunt) a$!no(ina# a&i$ul la&ti&# &%!Ct!%!a
&on&!nt%a8i!i ionilo% $! &al&iu# s&?$!%!a &on&!nt%a8i!i ionilo% $! 'otasiu# s&?$!%!a t!m'!%atu%ii
&o%'ului;
d) )onc$i!nea ne!rom!sc!lar( este !na di#!'a, care secret( propri!l lor transmi$(tor, direct 1n lic"id!l
intersti$ial, de !nde ne!rotransmi$(tor!l di#!'ea'( spre cel!le;
e) m!&c"i!l neted se poate sc!rta, #a$( de l!nimea sa de repa!s, c! !n procenta) m!lt mai mare ca m!&c"i!l
sc"eletic, p(str%nd, 1n acela&i timp, aproape 1ntreaa sa #or$( de contrac$ie.
4<. T%ansmi8?to%i s!&%!ta8i $! 6i2%!l! n!%oas! autonom! &! in!%!a(? muC&5ii n!t!(i sunt).
a) adeno'ina;
b) sc(derea concentra$iei ionilor de calci!;
c) cre&terea concentra$iei ionilor de potasi!;
d) vasopresina;
!" a&!til&olina Ci no%a$%!nalina.
41. Fa&to%i umo%ali ai &ont%a&8i!i mus&ulatu%ii n!t!$! sunt# mai 'utin)
a) acetilcolina;
b) aniotensina;
&" a$!no(ina0
d) serotonina;
e) "istamina.
41. Fa&to%i tisula%i lo&ali ai &ont%a&8i!i mus&ulatu%ii n!t!$! sunt)
a) adeno'ina, acid!l lactic, cre&terea concentra$iei ionilor de potasi!, acetilcolina si aniotensina;
b) e/ces!l de 302, noradrenalina, adrenalina;
c) sc(derea p-.!l!i, vasopresina, o/itocina;
$" &%!Ct!%!a &on&!nt%a8i!i ionilo% $! 'otasiu# s&?$!%!a &on&!nt%a8i!i ionilo% $! &al&iu# &%!Ct!%!a
t!m'!%atu%ii &o%'ului0
67
e) adeno'ina, acid!l lactic, acetilcolina, serotonina, "istamina.
68

Intrebari Curs Fiziologie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari Curs Fiziologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTREBARI CURS FIZIOLOGIE

CURS 1 - FIZIOLOGIA SANGELUI

S-ar putea să vă placă și