CU SCUZELE DE RIGOARE PENTRU CEI CE CRED CA VOR FI VESNIC TINERI SI CU FELICITARI PENTRU CEI CARE IN PRAG DE VARSTA A TREIA

INCA SUNT "TINERI",,,

Mai jos sunt cateva explicatii extrase dintr-o revista de stiinta (Ion Life Detox News nr.7/200 !" care explica de ce ne in#rasa$" ne i$%olnavi$ si i$%atrani$. In ulti$ii &0 de ani japone'ii si coreenii s-au %ucurat de %eneficiile aduse sanatatii si conditiei fi'ice de apa ioni'ata" restul lu$ii afland de ea doar de cativa ani. (oate ca cel $ai ui$itor aspect al feno$enului nu$it )apa ioni'ata) este ca" in *aponia" o fa$ilie din + consu$a apa ioni'ata. Noi toti ave$ prea $ult aciditate. ,rana pe care o consu$a$ arde i$preuna cu oxi#enul din celule pentru a produce ener#ie. Dupa ardere" -rana se transfor$a in re'iduuri acide" iar celulele le depo'itea'a in circuitul san#uin. .orpul nostru eli$ina aceste re'iduuri prin urina" respiratie si transpiratie" restul fiind depo'itate de-a lun#ul vaselor de san#e si tesuturi. (entru a putea trai" san#ele si celulele noastre tre%uie sa fie usor alcaline (san#ele are p,-ul de 7"&+!. (entru a-si pastra alcalinitatea" or#anis$ul nostru face o $ica )sca$atorie) " prin care converteste re'iduurile acide in re'iduuri acide solide Daca corpul poate $entine aceste re'iduuri nediluate" le poate stoca pe o perioada nedeter$inata" neafectand p,-ul in restul corpului. /sa ca le stoc-ea'a intr-o #ra$ada de locuri si $oduri" inclusive in #rasi$e. In#rasarea poate fi re'ultatul necesitatii re'iduurilor acide de a avea un $ediu de stocare. .onclu'ie0 pri$a data sunte$ aci'i si apoi apare #rasi$ea 1xe$ple ale re'iduurilor acide solide in corpul nostru sunt0 colesterolul" aci'i #rasi" acid uric" pietre la rinic-i" urati"

sulfati si fosfati. /cu$ularea acestor re'iduuri acide repre'inta procesul i$%atranirii. 2or$ula c-i$ica pentru colesterol si aci'ii #rasi este arderea inco$pleta a car%o-idratilor. .olesterolul si aci'ii #rasi sunt re'ultatul consu$ului de paste si paine./cidul uric si a$oniacul provin de la toate tipurile de carne./cidul fosforic provine de la cereale" cu$ ar fi ore'ul si %auturi tip cola./cidul sulfuric provine de la #al%enusul de ou. /ci'ii sulfuric si fosforic sunt otravitori. 1i tre%uie neutrali'ati de $inerale alcaline" inainte sa devina ceva %eni#n. In a%senta unei cantitati suficiente de $inerale alcaline in dieta noastra" corpul nu are de ales si va fura calciul din oase"neutrali'and acesti aci'i"transfor$andu- i in sulfati" fosfati si urati3 asa apare in ti$p osteoporo'a. 4na dintre $arile pro%le$e ale re'iduurilor acide este ca in#roasa san#ele si %loc-ea'a capilarele. Din aceasta cau'a" $ulte persoane sufera de -ipertensiune arteriala. In functie de locul in or#anis$ unde sunt stocate re'iduurile acide" circulatia san#elui in acea 'ona este sla%a si este posi%il ca un or#an vital sa pri$easca insuficient san#e" devenind disfunctional. Multe %oli de#enerative sunt re'ultatul proastei circulatii. 4n exe$plu tipic este dia%etul" care este cau'at de acu$ularile acide in jurul pancreasului. .elulele canceroase sunt acide" in ti$p ce celulele sanatoase sunt alcaline .elulele nor$ale nu pot supravietui in apropierea 'onelor cu acu$ulari de re'iduuri acide. 5ricu$" anu$ite persoane au #ene puternice" care sufera $utatii pentru a supravietui in $ediu acid. /sase de'volta celulele canceroase. /tata ti$p cat $ediul ra$ane acid" cancerul va reapare

dupa o operatie de extirpare a celulelor canceroase. 5ncolo#istii cu experienta cresc alcalinitatea pacientilor" inainte de operatie. 6e'iduurile acide din interiorul vaselor de san#e sunt foarte periculoase" putand duce la infundarea capilarelor din 'ona creierului. .orpul nostru lipeste aceste re'iduuri de peretii vaselor de san#e" dar in ca'ul unor eforturi $ari" cand presiunea creste" aceste re'iduuri se pot de'lipi si %loca vasele capilare din 'ona creerului provocand accidente cere%rale. /lcalinul neutrali'ea'a acidul. /pa alcalina ioni'ata neutrali'ea'a re'iduurile acide din corpul o$enesc si le lic-efia'a pentru a fi eli$inate decatre rinic-i.4n exe$plu care ne ajuta sa intele#e$ acest lucru ar fi #rasi$eade pe $aini" dupa ce spala$ carnea. /ceasta #rasi$e nu poate fi indepartata cuapa de la ro%inet. /ve$ nevoie de un sapun pentru a lic-efia #rasi$ea si a necurata pielea. 7rasi$ea este acida si sapunul este alcalin. Ne spala$ corpul la exterior" indepartand $urdaria" dar ne#lija$ co$plet $urdaria din interior. Deci ne conduce$ dupa dictonul ).eea ce oc-ii nu vad" nu exista). In functie de fiecare or#anis$" noi stoca$ re'iduurile acide in $od diferit. 8i$pto$ele %olilor se $anifesta in functie de locul unde sunt stocate re'iduurile. .and vo$ intele#e ca %olile de#enerative ale adultilor sunt cau'ate de acu$ularile de deseuri acide" nu va $ai fi nici un $ister ca utili'area apei alcaline ioni'ate ne i$%unatateste sanatatea. (entru a duce o viata lun#a si sanatoasa" $ai intai tre%uie sa eli$ina$ deseurile acide din corpul nostru. .el $ai %un si usor $od de a scapa de aceste deseuri acide este sa le lic-efie$ si sa le neutrali'a$ cu apa alcalina

ioni'ata. (rin eli$inarea particulelor re'iduriloracide din san#e" eli$ina$ riscul i$%olnavirilor care pot duce la $oarte su%ita. /pa alcalina ioni'ata nu are valoare nutritionala sau de $edica$ent" dar are ui$itoarea capacitate de a neutrali'a si lic-efia deseurile acide" pentru a putea fi eli$inate din or#anis$" pastrand alcalinitatea acestuia deci sanatatea si starea de %ine. 8faturi pentru sanatate 91:I /(/ (1 8:5M/.4L 75L0 In *aponia 'ilelor nostre este foarte popular o%iceiul de a %ea apa i$ediat dupa tre'ire in fiecare di$ineata. Mai $ult" testele cercatatorilor au de$onstrat valoarea acestui o%icei. (u%lica$ $ai jos o descriere a folosirii apei pentru cititorii nostri. (entru cei in varsta si pentru %olile #rave ca si pentru %olile $oderne" trata$entul cu apa a fost considerat de succes de catre o societate $edicala japone'a" ca trata$ent si#ur ;00< pentru ur$atoarele %oli0 Dureri de cap" dureri ale corpului"siste$ul circulator" artrita" %atai puternice ale ini$ii" epilepsie"#rasi$i in exces" ast$ %ronsic" tu%erculo'a" $enin#ita" %oli de ficat si urina" vo$a" #astrita" diaree" -e$oroi'i" dia%et" constipatie" toate %olile de oc-i" cancer la or#anelle #enitale si dere#lari $enstruale" %oli ale urec-ilor" nasului si #atului. M1:5D/ D1 :6/:/M1N:0 ;. Di$ineata" i$ediat dupa tre'ire" inainte de a va spala pe dinti" %eti x ;=0 $l apa aproxi$ativ o ju$atate de litru in total 2. 8palati-va pe dinti dar nu $ancati si nu %eti ni$ic + $inute.

&. Dupa + $inute puteti %ea si $anca nor$al. . Dupa ;+ $inute de la $icul dejun" pran' sau cina nu $ancati si nu %eti ni$ic 2 ore. +. .ei care sunt %atrani sau %olnavi si nu pot %ea pa-are cu apa la inceput pot incepe prin a %ea apa $ai putina si sa creasca #radual pana la pa-are pe 'i. =. Metoda de $ai sus va vindeca %oli si toata lu$ea se poate %ucura de o viata sanatoasa. 4r$atoarea lista da nu$arul de 'ile de trata$ent necesar pentru vindecarea/ controlul/ reducerea principalelor %oli0 ;. (resiune ridicata a san#elui- &0 'ile 2. 7astrita - ;0 'ile &. Dia%et &0 'ile . .onstipatie- ;0 'ile +. .ancer- ;>0 'ile =. :u%erculo'a- ?0 'ile 7. (acientii cu artrita ar tre%ui sa ur$e'e trata$entul de $ai sus doar & 'ile in pri$a sapta$ana si incepand din a doua sapta$ana 'ilnic. /ceasta $etoda de trata$ent nu are efecte adverse3 oricu$" la inceputul trata$entului s-ar putea sa fie necesar sa urinati de $ai $ulte ori . 1ste si $ai %ine daca continuati acest trata$ent ca o activitate de rutina in viata voastra. 9eti apa si ra$aneti sanatosi si activi. Intele#e$ acu$ de ce c-ine'ii si japone'ii %eau ceai fier%inte si la $asa apa ce nu este rece. (oate este ti$pul sa adopta$ o%iceiul lor de a %ea apa in ti$p ce $anca$@@@ Ni$ic de pierdut" totul de casti#at. (entru cei carora le place sa %ea apa rece" aceste randuri sunt pentru voi@ 1ste placut sa %ei o ceasca cu o %autura rece dupa o $asa. /pa rece va solidifica $ancarurile uleioase pe care toc$ai

le-ati consu$at.Aa va incetini di#estia.5data ce acest noroi reactionea'a cu acidul" va fi a%sor%it $ai repede decat -rana solida. Aa depune un strat pe intestine. 2oarte curand"acesta se va transfor$a in #rasi$e si va duce la cancer 1ste cel $ai indicat sa %eti supa fier%inte sau apa calda dupa $asa. 5 nota i$portanta despre atacurile de ini$a0 2e$eile ar tre%ui sa stie ca nu fiecare si$pto$ de atac de ini$a va fi durerea in $ana stan#a. 2iti atente la durerile intense in $axilar. 8-ar putea sa nu ai niciodata pri$a data durere in piept" in ti$pul unui atac de ini$a. 7reata si transpiratul intens sunt si ele si$pto$e o%isnuite. =0< din persoanele care au atac de ini$a in ti$p ce dor$" nu se tre'esc. Durerea in $axilar va poate tre'i dintr-un so$n adanc. 2iti cu #rija si atente .u cat sti$ $ai $ulte" cu atat sansele de a supravietui sunt $ai $ari. 4n cardiolo# spune ca" daca fiecare din cei care pri$este acest $ail" il tri$ite la toti cunoscutii sai" pute$ fi si#uri ca vo$ salva cel putin o viata.