Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro/silueta/cum-sa-treci-de-la-burtica-la-patratele-in-doar-6-
saptamani-video.html - sport abdomene
2. zentel, duador.
Pe masura ce lucrurile evolueaza, astfel de zone isi maresc aciditatea si unele celule mor. ; ele se
transforma in deseuri acide, ce sunt eliminate. Totusi, alte celule se adapteaza mediului. Cu alte
cuvinte, in loc sa moara – precum o fac celulele normale intr-un mediu acid – ele supravietuiesc,
sufera mutatii si devin celule anormale. Acestea sunt numite celule maligne. Ele nu corespund cu
memoria codului genetic, deci cresc in mod nedefinit si fara ordine, comportandu-se invers fata
de celulele normale. De exemplu, celulele normale inspira oxigen (O2) si expira dioxid de
carbon (CO2). Singurele celule care expira oxigenul, la fel ca si plantele, sunt celulele
canceroase.. Din aceasta perspectiva, putem compara cancerul cu o planta ce creste in interiorul
corpului nostru. O planta ale carei radacini pot fi taiate prin alcalinizare
Sangele, ‘izvorul vietii’, este cel care determina de fapt gradul de sanatate al intregului organism.
Toate bolile rezulta din imbolnavirea sangelui datorita stersului, reactiilor emotionale,
tulburarilor ce apar cand acesta este perturbat in modalitatile lui de circulatie normala sau
intoxicat, impurificat, nicotinizat, alcoolizat cu substante straine de natura noastra.
Pret: 9 RON
Dacă corpul nostru menţine o aciditate extremă sau excesivă putem avea următoarele probleme:
Se produc radicalii liberi care oxidează şi alterează întregul sistem imunitar, fiind necesari
antioxidanţii pentru eliminarea resturilor oxidării din corp; - vitaminele şi mineralele nu mai pot
fi absorbite corect în organism; - bacteriile benefice din intestinul subţire îşi pierd capacitatea de
a ajuta la digestia corectă; - ţesutul conjunctiv se deteriorează şi îşi pierde capacitatea de a-şi
realiza toate funcţiile relaţionate cu sănătatea capilară, a pielii şi a unghiilor; - somnul este
neregulat şi alterat; - apar dureri de cap, infecţii şi răceli; - apare o stare de oboseală permanentă
şi o lipsă de energie vitală.
Boala apare într-un mediu acid (pH acid). Dacă nu normalizăm pH-ul sângelui, este dificil să
vindecăm mai ales bolile grave.
Majoritatea acestor boli cauzate de un pH acid este provocată de o alimentaţie proastă, care
include un exces de carne şi grăsimi saturate. Emoţiile au, de asemenea, un rol important,
deoarece cele negative precum furia sau tristeţea blochează organe ca ficatul sau intestinele,
împiedicând astfel corecta lor funcţionare.
Consecinţele unei acidităţi mărite a organismului sunt: corpul nu mai absoarbe corect vitaminele
şi mineralele, celulele au carenţe nutriţionale, este dificilă repararea celulară şi eliminarea
metalelor grele, tumorile pot creşte mai repede, pot apărea artrita reumatoidă, fibromialgia,
sindromul de oboseală cronică, osteoporoza, diabetul, lupusul, tuberculoza, hipertensiunea
arterială, valorile ridicate de colesterol, bolile cardiace, cancerul ca urmare a unui nivel extrem
de aciditate, eczemele, acneea, pietrele la vezica biliară, herniile, anxietatea, tulburările de
comportament, insomniile, nervozitatea, palpitaţiile şi durerile musculare.
Dr. Robert Young confirmă prin studiile sale toate acestea: “Excesul de aciditate din organism
este cauza tuturor bolilor degenerative. Când se distruge echilibrul, iar organismul începe să
producă şi să depoziteze mai multă aciditate şi mai multe deşeuri toxice decât poate elimina,
atunci încep sa se manifieste diferite dureri şi afecţiuni.
În anul 1931, dr. Otto Heinrich Warburg (1883-1970), a primit premiul Nobel datorită
descoperirii cauzei primare a cancerului. El a primit această recunoaştere ştiintifică datorită tezei
sale numite “Cauza primară şi prevenirea cancerului”. Conform acestui om de ştiintă, cancerul
este consecinţa unei alimentaţii antifiziologice şi a unui stil de viaţă antifiziologic. Ce înseamnă
aceasta mai exact? O alimentaţie antifiziologică este cea bazată pe alimente acidifiante şi
sedentarism care creează în organism un mediu de aciditate. Aciditatea, la rândul său, epuizează
oxigenul din celule. Dr. Otto Heinrich Warburg a afirmat: “Lipsa de oxigen şi aciditatea sunt
două feţe ale aceleiaşi monezi: dacă o aveţi pe una, o aveţi şi pe cealaltă. Substanţele acide
resping oxigenul; în schimb, substanţele alcaline atrag oxigenul. Privarea unei celule de 35%
din oxigenul său timp de 48 ore o poate transforma în celulă canceroasă.”
În lucrarea sa “Metabolismul tumorilor”, Warburg a demonstrat că toate formele de cancer sunt
caracterizate de doua condiţii de bază: acidoza şi hipoxia (lipsa de oxigen). A descoperit de
asemenea, că celulele canceroase sunt anaerobe (nu respiră oxigen) şi nu pot supravieţui în
prezenţa nivelelor ridicate de oxigen. Conform doctorului Warburg “Toate celule normale cer în
mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen – este o regulă fara excepţie.
Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline.
Dr. Theodore A. Baroody afirmă la rândul său în cartea numită “Alkalize or Die” (“Alcalinizaţi
sau muriţi”): “În realitate nu contează numărul bolilor, ceea ce contează este că toate provin din
aceeasi cauză...multe deşeuri acide în corp
Alimente alcaline
Dintre toate alimentele, vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai
alcalinizante pentru corp. Frunzele verzi sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, au un
conţinut ridicat de fibre vegetale, au proprietăţi calmante şi anti-stres şi sunt cea mai bună sursă
de clorofilă.
Alimente care formează mediu alcalin:
Fructe
Mere, caise, banane, fructe cu boabe mici, cireşe, nucă de cocos proaspătă, curmale, smochine,
grepfrut, struguri, guava, lămâi coapte, lămâi verzi, mango, pepene – toate soiurile, nectarine,
portocale, papaya, pere, piersici, ananas proaspăt, rodii, stafide, căpşuni, mandarine, fructul
pasiunii, zmeură, kiwi, merişor.
Paradoxal, caracteristica tipică a fructelor alcaline este aceea că ele conţin o componentă acidă,
cum ar fi acidul citric, ceea ce trebuie să fie neutralizat de către corp pentru a extrage şi utiliza
mineralele alcaline.
Legume
Lucernă, anghinare, sparanghel, avocado, muguri de bambus, fasole lima, sfeclă, gogoşari,
broccoli, varză de Bruxelles, varză roşie şi albă, morcovi, ţelină, conopidă, castane comestibile,
cicoare, arpagic, porumb dulce, castravete, păpădie, mărar, ştevie verde, vinete, frunze de
cicoare, usturoi, hrean, gulie, praz, lăptuci, salată verde, salată chinezească, bame, măsline,
ceapă, pătrunjel, păstârnac, mazăre, dovlecei, ridichi, varză acră, măcriş, spanac, germeni de
cereale, dovlecel, cartof dulce, roşii, creson, cartof alb, rucola, ardei gras, mazăre verde, ciuperci.
Cidru de mere, oţet, lapte bătut, zer crud, alge comestibile, mei, quinoa, soia, hrişcă, lapte crud,
migdale, miso, ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece, condimente naturale, vin
organic, iaurt din lapte crud, măsline, apa pură, apa cu lămâie, ceai de plante medicinale, lapte de
migdale, ceai verde.
Astfel, Vitamina C Alcalină Forte neutralizează aciditatea din fluidele corpului (sânge, plasmă,
salivă), menţine nivelul Ph-ului la 7,5 - 7,6, nu irită stomacul nici măcar la doze mari (spre
deosebire de vitamina C standard), este reţinută în organism de la 12 până la 14 ore, astfel că
acţiunea sa este de durată. Vitamina C Alcalină Forte determină beneficii mai profunde şi mai
eficiente ale acidului ascorbic şi ale calciului: imunostimulatoare, antioxidante, alcalinizante,
îmbunătăţeşte circulaţia, menţine flexibilitatea şi sănătatea vaselor sanguine.
Alimente care formează mediu acid:
Băuturi alcoolice, aspirină, orz, banane verzi, afine, mure, coacăze, pâine, prăjituri, fursecuri,
bomboane, cereale pentru mic dejun, brânzeturi, ciocolată şi cacao, cafea, cola şi băuturi
răcoritoare, coloranţi artificiali, condimente, porumb preparat, amidon de porumb, biscuiţi săraţi,
creme de ou, produse lactate, sosuri de salată, gogoşi, ouă – albuş, arome artificiale, produse din
făină, fructe conservate, gelatină, sos de friptură, tărâţe de grâu, îngheţată, dulceaţă, gem, linte,
maioneză, carne – inclusiv peşte, moluşte, scoici şi carne de pasăre, uleiuri procesate, măsline în
saramură, nuci, paste făinoase, produse de panificaţie, plăcinte, alune americane, piper negru,
prune, prune uscate, prăjituri cu orez, orez alb şi brun, sifon, produse din soia, zahăr rafinat, ceai
indian, tutun, legume conservate.
Dacă doriţi să vă recuperaţi sănătatea sau s-o îmbunătăţiţi, trebuie să vă regândiţi modul de vă
hrăni, de a vă hidrata organismul şi în special modul de a gândi. Starea alcalină este un stil de
viaţă. Gândirea include procesele gândirii, sistemele de credinţe, nivelul de conşţienţă personală,
atitudinile, sentimentele şi comportamentul. Studii recente în psihologie au demonstrat că
emoţiile negative pot provoca chiar mai multă aciditate decât ceea ce mâncăm sau bem. Emoţiile
negative pot avea multe cauze şi multe forme şi generează în organism un stres, iar stresul
generează aciditate. De aceea este foarte important să acordăm atenţia cuvenită acestor aspecte.
Tot ceea ce mâncăm şi bem, împreună cu emoţiile noastre sunt importante pentru a ne recupera
echilibrul interior. Evident, dacă nu avem grijă şi de aspectele mentale şi emoţionale, soluţionând
conflictele existente precum lipsa de încredere în sine, orgoliul, mânia sau fricile este dificil să
păstrăm o stare alcalină în corp, generatoare de bunăstare şi echilibru.De asemenea, este ştiut
faptul că gândurile negative consumă multă energie, slăbind în timp forţa vitală a corpului. Astfel
emoţiile negative pot avea efecte nocive, îmbolnăvindu-ne, deoarece provoacă prin ele însele
această stare acidă atât de negativă. Bucuria, râsul, fericirea, odihna şi somnul creează
alcalinitate. Grijile, supărarea, ura, invidia, bârfa, teama şi insomnia creează aciditate.
Putem să prevenim apariţia diferitelor boli sau afecţiuni, putem să avem o viaţă sănătoasă şi
echilibrată acordând mai multă atenţie acestor factori esenţiali pentru menţinerea unei sănătăţi
optime: dieta, sportul şi gândirea. Făcând alegerile cele mai bune în aceste privinţe
Cum se realizeaza apa alcalina?
Aveti nevoie de:
Se spala lamaile foarte bine, se taie in patru si se adauga in apa fara sa fie stoarse in
prealabil. Se adauga sarea si lasa apa in recipient peste noapte la temperatura
camerei. A doua zi, apa se toarna intr-o sticla si este gata de baut. Se poate pastra la
frigider pentru cateva zile.
Ph-ul optim al apei poate varia intre 8,5 si 9 %. Acesta se poate verifica cu ajutorul
unui test special ce se gaseste in magazinele specializate (de exemplu in magazinele
unde vand filtre de apa).
De asemenea, dietele hiperproteice pe care unele persoane le aleg pentru scăderea rapidă în
greutate determină aciditatea mediului intern. Atenţie însă şi la alcool, chiar dacă nu ne referim
la consum cronic. O bere consumată din când în când determină aciditatea mediului intern. Spre
deosebire de orice alt alcool, berea produce suplimentar o aciditate marcată în sânge.
Organismul încearcă s-o elimine printr-o producţie mare de urină. Dar pentru a evita
deshidratarea masivă, corpul va reduce din cantitatea de lichide eliminate prin transpiraţie. Şi
mai există un mecanism prin care organismul înceracă să se reechilibreze. Acesta resoarbe apa
de la nivelul intestinului gros, din materiile fecale şi aşa apare constipaţia.
Astfel se produce o concentrare a substanţelor nocive din interiorul intestinului gros, care vor
putea produce uşor modificări la nivelul mucoasei colonului, locul în care apar 95% din
cancerele de colon.
Chiar dacă apa uşor alcalină conduce la echilibrarea mediului intern, nu lăsaţi la voia întâmplării
dieta. Alimentele care produc un mediu alcalin, în care organismul se simte bine, sunt legumele
şi fructele crude, în special cele de culoare verde. Chiar şi citricele, acre la gust, au efect alcalin
după metabolizare.
Din dieta pentru un mediu intern alcalin nu trebuie să lipsească nici fructele oleaginoase: nuci,
alune, fistic, migdale şi nici leguminoasele – fasole, mazăre, linte, năut. Dacă mâncaţi grăsimi
animale, combinaţi-leîntotdeauna cu o cantitate foarte mare de legume, excluzând însă cartoful.
Legumele din familia cruciferelor alcalinizează puternic mediul intern şi conţin compuşi cu sulf,
necesari în faza a doua de detoxifiere pe care o realizează ficatul. În această etapă, ficatul trebuie
să elimine produşii intermediari rezultaţi după digestia cărnii sau a alcoolului spre exemplu, care
sunt mai periculoşi decât toxinele iniţiale.
Din familia cruciferelor fac parte varza, conopida, gulia, broccoli, rucola. Alte sfaturi importante:
dacă beţi cafea, consumaţi imediat şi un pahar cu apă, iar după o bere, beţi foarte multă apă.
Aciditatea începe să se producă chiar din primul moment al digestiei, odată cu ingerarea
alimentelor. Astfel, după fiecare masă, în cavitatea bucală se dezvoltă un mediu nociv, perfect
însă pentru bacteriile care încep să se înmulţească şi să acţioneze. Este vorba despre
microorganismele care determină carii sau placa dentară şi nu despre cele saprofite care
protejează cavitatea orală.
Pentru dinţi, cele mai periculoase alimente sunt băuturile dulci carbogazoase şi dulciurile
superprocesate, a căror acţiune poate fi combătută prin periajul corect de 2 ori pe zi, folosirea
aţei dentare şi consumul de gumă de mestecat fără zahăr care intervine în reglarea pH-ului din
cavitatea orală. Igiena este obligatorie indiferent de starea de sănătate, însă trebuie respectată cu
sfinţenie de persoanele care au lucrări dentare.
Pe lângă periajul corect, care presupune cel puţin 8 mişcări pe fiecare dinte, se impune un control
la medicul dentist o dată la 6 luni, chiar în lipsa oricărei probleme. E momentul ideal şi pentru un
detartraj care scade riscul ca gingia să se inflameze. Inflamaţiile de dimensiuni mici nu dau
dureri, dar dacă sângerează puţin, înseamnă deja o complicaţie apărută la nivelul cavităţii bucale.
În plus, îmbătrânirea fiziologică presupune retragerea atât a osului, cât şi a gingiei. Studiile
semnalează următorul fenomen grav: cu cât placa bacteriană e mai abundentă cu atât resorbţia
osului şi a gingiei e mai rapidă.
Cu alte cuvinte, îmbătrânim mai repede atunci când există placă bacteriană, care nu a fost
combătută cu ajutorul periajului, a gumelor fără zahăr şi a detartrajului.
Nivelul pH-ului în organismul uman ar trebui să se situeze în sfera alcalină, undeva între 7-7.5, dar
din cauza obiceiurilor culinare nesănătoase şi a consumului în exces de zahăr si carne, corpul
nostru devine din ce in ce mai acidic. Mediul acid in organism favorizează dezvoltarea diverselor
infecţii şi afecţiuni cornice, pe fondul unei imunităţi scăzute. Bacteriile si fungii nefaşti
organismului se bucura de mediul acid, acesta oferindu-le hrana necesară pentru a prospera.
În perioada modernă şi-au făcut loc în dieta noastra zilnică multe alimente care inclină balanţa in
organism spre un mediu acidic : consumul exdcesiv de alimente de origine animală, zahărul,
cofeina, indulcitorii artificiali, mancare de tip fast-food, sosuri bogate in grăsimi nesaturate duc la o
dereglare a balasului sănătos a organismului.
Pentru a corecta acest dezechilibru putem apela la o dietă alcalină, care va ajuta la restabilirea
echilibrului, detoxifierea celulelor și reducerea aciditatii in organism. Filosofia din spatele dietei este
simplă de inţeles, nutriţioniştii care promovează acest still de viaţă propun ca fiecare masă să fie
predominant alcalină (în proporţie de 80% formată din produse cu efect alcalinizant in organism).
Alcalinizarea organismului va optimiza transefrul de oxigen, va accelera procesul de detoxifiere si va
ajuta la combaterea stresului vietii moderne. Dieta acesta isi propune, in principiu, să revitalizeze
organismul, dar promite şi să ajute organismul să elimine toxine, astfel ajutând la pierdea
kilogramelor in plus.
Stilul de viaţă alcalin este simplu de adoptat, trebuie doar să introduci in dieta zilnică alimente cu
efect alcalinizant, si să reduci consumul mancărurilor acide.
Iată ce alimente trebuiesc consumate din adundenţa : brocoli, conopidă, spanac, sparanghel,
avocado, usturoi, ceapa verde, rucola, migdale, dovlecel, salată verde, castraveţi, varză, kale,
măsline, morcovi, semniţe de floarea soarelui, pepene, kiwi, portocale, caise, nectarine, mere, pere,
zmeură, cireşe, brânză de capră, cantităţi mici de carne slabă precum peşte, vânat si curcan şi
ceaiuri naturale precum cel de muşetel, gălbenele sau ceaiul verde.
Ce trebuie să evităm : mancare fast-food, pizza, cartofi prăjiţi, canre de porc si vită, ciocolată, lapte,
bere, brânzeturi procesate, oţet, zahăr,îngheţată, painea albă din comerţ, sucuri acidulate şi
indulcitori artificiali.
- Foloseşte condimente naturale (precum oregano, busuioc, mentă, piper proaspat raşniţat,
ghimbir) in locul celor pre-mixate din comerţ
- Bea zilnic suc de citrice : atenţie, citricele au valoare acidică, însă, odată asimilate in stomac
acestea capătă propietăţi alcalinizante. Consumă, de preferinţă dimineaţa, un suc neîndulcit de
citrice. Grepfruit-ul este cel mai alcalinizant fruct
- Pentru a da gust salatelor renunţă la sosuri şi oţet, folosind în schimb sucul de lămâie combinat cu
ulei de măsline
- Renuntă la consumul bauturilor alcooloce spirtoase, apelează la vinul roşu în schimb, sigura
bautură alcoolică acceptată în stilul de viaţă alcalin
- În loc de cartofi prăjiţi şi chips-uri din comerţ alege să iţi prepari acasă chipsuri din felii subţiri
uscate la cuptor de dovlecel si sfeclă
- Bazează-te pe consumul de salate raw, precum cele de varză, kale, castraveţi cu usturoi, rucola cu
rosii cherry etc.
- Încearcă să foloseşti sarea de mare naturală in detrimentul cele iodate din comerţ. Sarea de mare
are efecte alcalinizante şi este recomandată (cu moderaţie) , in schimb cea din comerţ este in mare
proporţie chimică, având un conţinut redus de minerale esenţiale.
- Înlocuieşte supa la plic si tăieţeii cu supa naturală de pui facută în casă, sau supa cremă de legume
( nu ai nevoie decât de un blender pentru a obţine beneficiile maxime din legume)
- Legumele rădăcinoase sunt alcalinizante, foloseşte-le în supe, mâncăruri la cuptor sau salate raw
(ţelina este vedeta in acesta categorie)
Dieta este simplă de urmat, nutriţioniştii spun că trebuie să avem un anumit echilibru in farfurie :
80% ingrediente alcaline cu 20% mancăruri acide.
Stilul de viaţă alcalin ajută la detoxifiere, ameliorarea condiţiilor precum : reumatism, osteoporoză,
gastrită, probleme ale tractului digestiv, lipsa de energie şi stări de anxietate, dureri de cap, sistem
imunitar slăbit.