1

Daca iti place acest blog,ajuta la popularizarea lui trimitand linkuri catre prieteni,apropiati etc..
Pentru parcurgerea blogului,mergeti la Arhiva , situata in partea dreapta a paginii principale.
Daca doriti sa va abonati la blogul nostru,adaugati in lista de messenger idul secretele.sistemului
sau trimiteti un mail la adresa secretele.sistemului@yahoo.com.Va multumim!



In urma cu 11.600 de ani in Atlantida a trait una dintre cele mai puternice si controversate civilizatii
de pe pamant. Inzestrati de zei cu puteri miraculoase, cu o inteligenta rara si cu o capacitate
fenomenala de a intelege universul Atlantii se pare ca isi depasisera conditia de pamanteni,
asemuindu-se tot mai des cu zeii care ii creasera. Din nou, din acest punct parerile devin impartite :
o parte sustine ca divinitatile erau zeii din Olimp si ca, insusi Zeus - mai marele zeilor din Olimp,
dezamagit de lipsa de respect, coruptia si decadenta in care ajunsesera Atlantii, a hotarat stergerea
de pe fata pamantului a Atlantidei, maturand intr-o singura noapte cu lava vulcanica intreg
continentul, pentru a-l scufunda apoi definitiv sub ape. Nici astazi nu se stie exact ce s-a intamplat,
Atlantida ramanand continentul pierdut despre care se banuieste, in ultima vreme, ca s-ar afla
undeva in Oceanul Pacific sau cel Indian.
Exista insa si o alta teorie legata de zeii Atlantilor, teorie care are legatura directa cu subiectul de
fata : aceasta teorie spune ca zeii proveneau de pe alte planete, in urma unei intelegeri galactice de
a crea un hibrid. Astfel, omul avea sa devina un fel de experiment al acestor civilizatii avansate, un
fel de punct de legatura si urmas comun al lor. Zeii locuiau in interiorul pamantului unde se
spune ca ar fi fost un Eden, o lume paradis paralela cu cea de la suprafata, de unde zeii ieseau si se
intorceau acolo dupa ce terminau cele lumesti cu Atlantii. Tot legenda spune ca zeii tranzitau de fapt
pamantul, intr-un stagiu de atingere a celei de a cincea si a sasea dimensiuni, reincarnandu-se
mereu de la un nivel la altul. Initial, locuitorii Atlantidei au avut acces la toate secretele crearii
universului, cunoscand absolut totul. Din acest punct, legendele incep sa semene iar decaderea
Atlantidei a insemnat si manierea zeilor care au sters-o de pe fata pamantului.
HITLER :
Este cunoscuta obsesia lui Adolf Hitler pentru zonele arctice, rasa ariana si Atlantida. La ordinul lui
direct, Societatea Thule a pus la punct un plan de gasire a inaintasilor arieni care, in mintea lui
Hitler, aveau o legatura de descendenta cu atlantii iar civilizatia sub-pamanteana nu era alta decat
urmasa civilizatiei atlante, care a pus bazele rasei ariene. Hitler a trimis nenumarate misiuni speciale
in zona Polului Nord in vederea descoperirii trecatorii spre Polul Sud, conform credintei Societatii
Thule ca pamantul este gol si ca o civilizatie mult mai avansata locuieste in adancuri. Nimeni nu
poate confirma sau infirma ferm rezultatul expeditiilor lui Hitler insa sa nu uitam ca, odata cu moarte
lui si caderea nazistilor, au ramas o gramada de intrebari fara raspuns ba mai mult, invaluite in
mister : bomba atomica (nazistii o facusera in proportie de 90%, Einstein doar punand informatiile
cap la cap, gasite intr-o revista germana!!), planurile tehnice ale OZN-urilor cu autonomie nelimitata
si viteze de neinchipuit la acea vreme, disparitia neelucidata inca a cca. 3000 dintre cei mai buni
savanti germani impreuna cu un numar impresionant de submarine

NPIEE Expedita in interiorul pamantului prin Polul Nord (cea mai mare expeditie geologica cu
un buget de 2 milioane dolari) Phoenix Science Foundation
Majoritatea satelitilor (cateva sute) merg de jur imprejurul globului, de la Est la Vest sau invers,
acoperind intreaga suprafata circulara a planetei dintre cei doi poli (nord si sud). Mai exista cativa
sateliti, foarte putini, denumiti sateliti polari care inconjoara planeta de la sud la nord, intr-o miscare
circulara peste cei doi poli ai pamantului. De la acesti din urma, niciun fel de date nu sunt disponibile
publicului ba mai mult, niciodata nu a fost publicata oficial vreo poza (dintre milioanele facute in timp)
a vreunui satelit din perioada in care a traversat Polul Nord ! Rutele maritime sau aeriene sunt de
asemenea ocolitoare cand vine vorba de punctul zero al polilor. De ce oare ? Ce este atat de
important si misterios in/la polul N de pare a fi unul dintre cele mai bine pastrate secrete ale omenirii
?! Haideti sa vedem ce cred cei de la Phoenix ScienceFoundation care pregatesc, probabil, cea
mai mare expeditie geologica din istoria omenirii :
Scutul magnetic al pamantului, cel care fereste planeta de vanturile solare si energiile (raze x si
gama) degajate de catre Soare, este generat de catre rotatia scoartei in jurul miezului solid metalic.
Pamantul a avut initial un diametru de o treime din cea actuala, extinderea scoartei marind automat
si spatiul interior odata cu cel exterior, ducand si la incetinirea rotatiei pana la nivelul din zilele
noastre. Centrele de gravitatie ale pamantului se afla situate undeva la mijlocul scoartei terestre
astfel ca daca ar fi posibila o coborare spre centrul pamantului, gravitatia ar deveni negativa iar
greutatea corpului ar putea avea valori cu minus.
Multi cred, si gasim destule referiri si in istorie, ca in mijlocul pamantului se afla un soare miez in
jurul caruia, pana la tavanul scoartei pe care calcam noi la suprafata, se afla un spatiu imens de
aer respirabil de cca 1200 mile.

Noi de exemplu, la suprafata, avem ca altitudine in jur de (doar) 3 mile de aer respirabil !
Miezul fierbinte al planetei cum il stim cu totii ar putea fi un soare care, avand in vedere cele
prezentate anterior, ar face posibila o viata interioara paralela celei pe care o stim de la suprafata ba
mai mult, ar putea fi un mediu perfect pentru o natura cu exemplare dezvoltate gigant. Puntea dintre
cele doua lumi ar fi situata exact la Polul Nord, loc de intersectare prin care si oceanul de la exterior
se revarsa intr-un ocean interior, creand o coabitare perfecta si neintrerupta a celor doua lumi
paralele.
In Biserica Rosslin construita in anul 1442 ne-au fost lasate indicii care acum par incredibile, poza
vorbind de la sine : un soare in mijlocul pamantului, inconjurat de scoarta terestra

Inainte de a va invita sa urmariti cateva fragmente de documentare pe aceasta tema, iata cateva
poze scapate cel mai probabil de curand de la unul dintre satelitii polari, care prezinta (de la
inaltimea orbitei) o gaura neagra IMENSA !! exact in mijlocul Polului Nord ?!






2

Maleficul Hitler a fost mereu un personaj fascinant pentru majoriteatea oamenilor dar i
pentru cercettori i oameni de tiin. Cu toate acestea, Fuhrer-ul avea, asemeni tuturor,
obsesii, pasiuni, sau chiar... caliti. Uite cele mai tari cinci lucruri pe care nu le tiai despre
Hitler.
Hitler era de-a dreptul nnebunit dup ciocolat i consuma zilnic aproape un kilogram. Mai mult, la o
ceac de ceai, acesta aduga apte lingurie de zahr, informeaz Libertatea.
Lui Hitler i plceau comediile cu actori... evrei. Fuhrer-ul se uita n fiecare sear la cte un film n
cinematograful su privat. Alturi de comediile cu evrei, printre favoritele sale se mai numrau
peliculele interzise publicului larg.
Adolf Hitler era un ipohondru convins. De multe ori acesta se diagnostica cu tot felul de boli, mai
ales disfuncii intestinale i se trata cu substane periculoase precum stricnin, atropin sau bacterii
din fecalele umane.
Liderul micrii naziste avea un scris de mn impecabil, cu o caligrafie aproape perfect.
De cele mai multe ori se raporta la sine. Subiectele sale favorite includeau introduceri de tipul: "Cnd
eram eu soldat...", "Cnd eram eu n Viena...", "Cnd eram eu n nchisoare..."
- See more at: http://www.dcnews.ro/cinci-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-
hitler_100677.html#sthash.4zEpifnm.dpuf

Iata o poza a satelitului din 08.10.2008 :







3

n dimineaa zilei de 13 iunie 1942, un submarin german rmnea blocat pe un banc
de nisip din largul insulei Long Island, la mai puin de 200 de metri de rm.

Locuitorii orelului Amagansett, care se puseser n micare de la primele ore pentru a ajunge
la serviciu, priveau cu uimire spre coama de metal care ieea din apele Atlanticului. Cu un huruit
puternic de motoare forate la maxim, submarinul a disprut sub ape, la fel de repede precum
apruse.

Echipajul german a rsuflat uurat, scpaser ca prin minune nainte ca marina militar
american s fie alertat. Dar nainte s se retrag n prip, de pe submarin debarcase un grup
de patru persoane. Cteva mii de kilometri mai la sud, n apropierea coastelor Floridei, ali patru
militari germani vsleau discret spre rm.

Aventura submarinului de tip U-202 n largul coastelor americane nu era dect preludiul uneia
dintre cele mai bizare operaiuni militare din cel de-al Doilea Rzboi Mondial: infiltrarea unui
grup de sabotori pe teritoriul Statelor Unite. Cel de-al Treilea Reich i propusese s loveasc
America ntr-unul din punctele sale sensibile iar strategii de la Berlin s-au ntrecut s vin cu
planuri care mai de care mai temerare, prezentate pe larg de publicaia german "Der Spiegel".

Ageni amatori, rachete i avioane-gigant

Cei opt fuseser instruii de armata german n toate tehnicile de sabotaj cunoscute n acea
vreme. Misiunea lor era s arunce n aer poduri, ci ferate, uzine electrice, fabrici i tuneluri cu
scopul de a bloca industria de rzboi american i de a demoraliza populaia. Patru dintre ei s-au
ascuns n metropola New York, o int predilect a misiunii.

O parte dintre agenii germani au fost ns descoperii la doar dou zile dup debarcarea lor,
determinnd FBI-ul s lanseze una din cele mai de anvergur operaiuni din istoria sa pentru
capturarea celorlali. La doar dou luni de la debutul misiunii, ase din cei opt ageni au sfrit
n scaunul electric, ultimii doi primind pedepse cu nchisoarea de cte 30 de ani.

Eecul nu l-a descurajat ns pe Hitler care voia cu orice pre s vad New York-ul n flcri.
Ideea se pare c i se fixase n minte dup ce vizionase obsesiv filmele produse de industria
propagandistic german nfind Londra sau Varovia n flcri. Anturajul i bgase, de
asemenea, n cap c distrugerea metropolei americane ar fi forat Washingtonul s se retrag din
rzboi.

Pe insula Usedom din Marea Baltic, inginerii celui de-al Treilea Reich creaser un centru de
cercetare unde urma s de nasc aa numita "rachet America". Prototipul de rachet A-9/A-10,
lung de 25 de metri, cntrea aproape 100 de tone i putea, n teorie, survola Atlanticul la o
altitudine de 24 de kilometri. Un plan alternativ prevedea ataarea rachetei de un avion i
lansarea ei chiar deasupra metropolei americane, o misiune sinuciga pentru pilotul german.

Pe hrtie a existat chiar i "bombardierul America", prototipul Me 264 conceput de compania
Messerschmitt. Gigantul avion nu a fost produs ns niciodat, fiind doar schiat de proprietarul
companiei cu sediul n oraul Augsburg pentru a-l impresiona pe Hitler i obine astfel un
contract gras cu statul. Nici racheta uria nu a vzut vreodat lumina zilei. Se pare c raidurile
aviaiei aliate asupra fabricilor de armament, printre multe alte cauze, au ncetinit planurile
naziste de realizare a mijloacelor militare de distrugere a oraelor americane.
CITESTE SI:
+ Iubita lui Hitler ascundea un secret uluitor. Ce s-a descoperit n ADN-ul ei - GALERIE FOTO
+ S-a SINUCIS o LEGEND de pe Wall Street. nainte de a se arunca de la etajul 16, i -a DONAT toat
AVEREA de 800 de MILIOANE DE DOLARI | FOTO
+ DEZVOLTARE IMPRESIONANT. Cum artau marile orae ale lumii n trecut i ct de mult au
progresat | GALERIE FOTO

CELE MAI COMENTATE:
+ IPOTEZ OCANT despre moartea lui Hitler. FOTOGRAFIA care DEMONSTREAZ c a fugit n
America de Sud

4
Oamenii de stiinta au facut o descoperire uimitoare in ADN-ul iubitei lui Adolf
Hitler, fostul conducator al Germaniei naziste.


Adolf Hitler a urat evreii, iar in razboi a ucis cu sange rece cat de multi a putut. Inainte de a
ajunge la putere, conducatorul Germaniei naziste a dat vina pe evrei pentru situatia economica a
tarii si astfel a inceput masacrul.
De-a lungul timpului au fost diferite teorii cu prrivire la ura lui Hitler pentu evrei. Multe voci au
spus ca era rasist, altele ca ii era frica de faptul ca evreii o sa-l conduca, dar si faptul ca ar fi
intretinut relatii sexuale cu o prositutata evreica de la care ar fi contactat o boala.
Unul dintre aceste motive l-a facut pe Hitler sa initieze genocidul Holocaustului.
In ciuda celor intamplate, Eva Braun, cea care i-a fost amanta timp de 12 ani lui Hitler si
sotie doar 40 de ore, este posibil sa fi avut radacini evreiesti, insa a tinut totul secret.
Ea si fostul conducator s-au sinucis intr-un buncar din Germania la sfarsitul
celui De-al Doilea Razboi Mondial, iar apoi, trupurile celor doi au fost arse la
ordinul lui Hitler inainte sa moara.

5Geli Raubal
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Angelika Maria "Geli" Raubal
[1]
(n. 4 iunie 1908, Linz m. 19 septembrie 1931, Mnchen) a fost
nepoata vitreg a dictatorului nazist Adolf Hitler.
Fiier:Geli Raubal s320x240.jpg
Geli Raubal
Cuprins
[ascunde]
1 Copilria i adolescena
2 Viaa alturi de Hitler
3 Moartea
4 Urmrile asupra lui Hitler
5 Bibliografie
6 Note
7 Vezi i
Copilria i adolescena[modificare | modificare surs]
Pe 4 iunie 1908, se nate la Linz, n Austria, Angelika Maria Raubal, cunoscut nc din copilrie
sub numele de Geli, pentru a o putea distinge de cea care i-a dat via. Mama ei era sora vitreg a
lui Adolf Hitler, cei doi avnd acelai tat i crescnd mpreun. La vrsta de 20 de ani, Angela
Hitler prsete casa printeasc cstorindu-se cu Leo Raubal, un mic funcionar public. Nunta are
loc n septembrie 1903, la doar cteva luni dup moartea tatlui miresei. Cei doi vor avea mpreun
3 copii:
Leo Jr. (1906 1977)
Angela Maria (1908 1931)
Elfriede (1910 1993)
Pe 8 august 1908, Adolf Hitler, afectat de moartea mamei sale, rupe relaiile cu familia Angelei i
fuge la Viena, lsnd n grija lor pe sora sa Paula, ce suferea de uoare debiliti mintale. Pe 10
august 1910, Leo Raubal moare, Geli rmnnd fr tat la vrsta de 2 ani. De acum nainte, tnra
vduv trebuia s creasc singur 3 copii mici i s aib grij de sora ei handicapat. Geli i
petrece copilria n srcie, singurele surse de venit ale familiei fiind o pensie de urma i o mic
motenire rmas de la tatl Angelei. Dup sfritul Primului Rzboi Mondial, familia Raubal decide
s se mute n Viena. n anul 1919, mama lui Geli i gsete n fine un loc de munc stabil lucrnd
ca buctreas la un hotel pentru tineri din capitala Austriei. Viaa copiilor a fost una grea, dar
datorit acestui nou serviciu al doamnei Raubal nu au suferit niciodat de foame, Geli devenind
chiar o fat destul de dolofan. n ciuda tuturor dificultilor, tnra urmeaz o coal, dovedind o
personalitate puternic care i urma propriile convingeri indiferent de opiniile colegilor de clas sau
ale profesorilor.
Pe 17 iunie 1924 Angela mpreun cu Leo i Geli l viziteaz n nchisoare pe Hitler cltorind de la
Viena pn la Landsberg am Lech, localitatea unde agitatorul era ncarcerat. Este pentru prima oar
cnd fraii se rentlnesc dup fuga lui Adolf n Germania. Anul urmtor, Geli face o excursie
mpreun cu coala la Mnchen, scriindu-i nainte o scrisoare unchiului ei unde i spunea c ar dori
s-l viziteze. El nu are timp pentru ea, rugnd un cunoscut de-al su s i fac fetei un tur al
oraului.
[2]
La nceputul anului 1927, Hitler se bucura deja de o oarecare celebritate n Mnchen
datorit ascensiunii noului su partid, fiind i ntr-o situaie financiar mult mai bun. Tot acum el se
hotrte s nchirieze o cas de vacan pe culmea Obersalzberg, lng Berchtesgaden, o
localitate din apropierea graniei cu Austria. Cu toate c nu mai fuseser n relaii apropiate de mai
bine de 15 ani, Hitler i scrie surorii sale vitrege propunndu-i s se mute la noua lui Haus
Wachenfeld pentru a se ocupa de buctrie i curenie, sugerndu-i s-i aduc i copiii cu ea.
Dei Angela Raubal nu a apelat niciodat la fratele ei pentru bani, Hitler avea poate unele remucri
pentru anii n care nu s-a interesat de soarta familiei. El gndea c la Obersalzberg viaa surorii lui
va fi mult uurat, iar n acelai timp putea conta pe discreia ei asigurndu-i-se totodat confortul de
care el avea nevoie.
[2]
Angela accept i se mut la Haus Wachenfeld mpreun cu fiica ei cea mic
Elfriede. Geli rmne n Viena, urmnd s se alture i ea familiei dup ce va da Bacalaureatul.
Deteapt, tnra a fost prima persoan din familia Hitler care a reuit s-i termine studiile liceale.
n iulie 1927, Geli sosete la Berchtesgaden, Fhrer-ul nsui ateptndu-o la gar.
Viaa alturi de Hitler[modificare | modificare surs]
Fiier:Geli Raubal & Hitler.jpg
Adolf Hitler i nepoata sa Geli Raubal n anul 1930
La 19 ani, Geli era o tnr cu mult arm, fr a fi tipul de frumusee clasic. Ea decide s-i
continue studiile, iar pe 7 noiembrie 1927 se nscrie la Facultatea de medicin din cadrul Universitii
din Mnchen. Renun n iarna aceluiai an, orientndu-se spre lecii de canto, pe care unchiul
Alf era mai mult dect bucuros s le plteasc. Curnd va abandona i aceste planuri. Geli are o
idil cu Emil Maurice, oferul lui Hitler i membru fondator al SS. Fhrer-ul pune capt acestei
aventuri, promovndu-l pe Maurice, care prsete Mnchen-ul. Pe 5 august 1928, la un an de la
venirea ei la Obersalzberg, Geli se mut n vecintatea locuinei lui Hitler de pe strada
Thierschstrassen din capitala Bavariei. Tnra a fcut o impresie puternic asupra Fhrer-ului, care
era atras de firea exuberant a nepoatei sale. Cei doi erau nedesprii, mergnd mpreun la
evenimentele sociale, la teatru sau la oper.
[3]
Baldur von Schirach, un apropiat de-al lui Hitler i
amintea despre prima ntlnire cu Geli: Hitler sttea printre noi i rar l-am vzut s fie aa bucuros.
n glasul su era un amestec de mndrie i tandree cnd a prezentat-o pe nepoata mea,
domnioara Raubal. Fata de lng el era de nlime medie, bine dezvoltat, cu ochi cprui i pr
un pic crlionat. Am studiat-o ndelung, nu pentru c era o frumusee ci deoarece era surprinztor
s vezi o tnr la braul lui Hitler atunci cnd el venea la ntrunirile noastre.
[4]

Pe 10 septembrie 1929, Fhrer-ul nchiriaz un apartament cu 9 camere n centrul oraului, iar dup
2 luni Geli se mut i ea aici. Acum Hitler o putea monitoriza mult mai bine, urmrindu-i fiecare
micare. Cu timpul controlul devenea tot mai strict. Ei nu i era permis s duc o via social
normal, fiind mereu nsoit de Fhrer sau de cineva de ncredere din anturajul acestuia atunci
cnd ieea din cas. hof 132 La sfritul anului 1929, Hitler o ntlnete pentru prima oar pe Eva
Braun. Cei doi ncep s ias ocazional mpreun, ns Geli rmne centrul lui de atenie. Legtura
amoroas cu nepoata sa a fost dup dragostea fa de mam cea mai important, profund i
singura relaie pe care Hitler nu a putut-o controla. Nu exist suficiene dovezi care s clarifice n ce
msur Geli a rspuns adoraiei lui. Ea era mgulit de atenia pe care Hitler i-o acorda dar strictul
control sub care era inut a devenit n scurt timp o povar.
Moartea[modificare | modificare surs]
Urmrile asupra lui Hitler[modificare | modificare surs]
Bibliografie[modificare | modificare surs]
Note[modificare | modificare surs]
1. ^ Sage Steven, Ibsen And Hitler: The Playwright, the Plagiarist, And the Plot for the Third
Reich, Editura Basic Books, 2007, pag. 137
2. ^
a

b
Lambert Angela, The Lost Life of Eva Braun, Editura Arrow Books, Londra, 2007, pag.
123-124
3. ^ Schroeder Christa, 12 ani cu Hitler: 1933-1945 - Mrturia secretarei particulare a lui Hitler,
Editura Meditaii, Bucureti, 2010, pag. 78
4. ^ Schirach Baldur, Ich glaubte an Hitler, Hamburg, 1967


6 Alois Hitler
De la Wikipedia, enciclopedia liber


Alois Hitler
Alois Hitler (n. Schicklgruber, 7 iunie 1837, Strones, Waldviertel, Austria, d. 3 ianuarie 1903) a fost
tatl lui Adolf Hitler.
A fost fiul nelegitim al Mariei Schicklgruber i al unui evreu tnr numit Frankenberger.
Maria Schicklgruber lucra ca buctreas la Frankenberger. A ntreinut o relaie sexual cu evreul
mai tnr cu 23 de ani, al crei rezultat a fost Alois.
Maria s-a cstorit cu Johann Georg Hiedler, care a devenit tatl vitreg al lui Alois. Cu toate acestea,
Alois continua s primeasc pensie alimentar de la tatl lui adevrat. Alois a rmas orfan de mam
la vrsta de 10 ani, iar Georg Hiedler l-a trimis la fratele su, Johann Nepomuk Hiedler, la ferma
acestuia din Spital. Alois a luat n adolescen lecii de cizmrie, dar la 18 ani s-a angajat s lucreze
la vam, nBraunau.
n 1860, Alois a devenit tat pentru prima oar, dar identitatea femeii este necunoscut. La 36 de
ani, n 1873, Alois s-a cstorit din interes cu Anna Glassl, mai btrn cu 14 ani, care a murit
repede dup csnicie, fiind invalid.
n anul 1876, Alois i schimb numele din Schicklgruber n Hitler. n 1880 se cstorete cu
Franziska Matzelsberger, care avea doar 19 ani. mpreun cu Franziska are doi copii, pe Alois Jr.
nscut n 1882, i pe Angela, nscut n 1883. Dup ce a nscut-o pe Angela, Franziska s-a
mbolnvit de tuberculoz. Deoarece soia era bolnav, Alois a angajat-o pe nepoata lui, Klara, ca
menajer. Klara era nepoata lui Johann N. Hiedler, care era frate cu tatl vitreg al lui Alois. ntre
Hitler i nepoata lui s-a creat idil. Franziska a murit n august 1884, iar n ianuarie 1885, Alois s-a
nsurat cu Klara, care era nsrcinat deja n a 5-a lun. Deoarece Alois i Klara erau rude, cstoria
lor a creat controverse la Vatican, si pentru a se cstori, au avut nevoie de acordul Papei.
n mai 1885 s-a nscut Gustav, primul copil. Acesta a murit repede dup natere, de difterie. Difteria
i-a omort i pe urmtorii doi copii, Ida i Otto. n 1889 s-a nscut Adolf. Adolf a fost un copil
bolnvicios, ns nu a fost i el contaminat cu difterie. Alois nu se ocupa prea mult de copii. Prefera
mai mult apicultura, dect creterea unui copil. n 1892, Alois i familia lui se mut n Passau, unde
se nate Edmund, al cincelea copil. Din pcate Edmund moare la 6 ani, din cauza pojarului. n 1896
se nate ultimul copil al lui Alois, Paula.
Alois a fost un tat sever i violent. Fiul su Alois Jr. a fugit de acas din cauza btilor. Adolf era
des biciut de tatl su, iar Klara ncerca s i ia aprarea, dar era i ea lovit.
Pe data de 3 ianuarie 1903, Alois a decedat subit, din cauza unei hemoragii pulmonare, i a fost
nmormntat n Leonding.
Relaia dintre Adolf Hitler i tatl su a fost rece i distant. Moartea lui Alois nu l-a afectat pe Adolf
att de tare cum l-a afectat moartea Klarei.
Bibliografie[modificare | modificare surs]
Marc Vermeeren, De jeugd van Adolf Hitler 18891907 en zijn familie en
voorouders. Soesterberg, 2007, 420 blz. Uitgeverij Aspekt. ISBN 978-90-5911-606-1
Bullock, Alan Hitler: A Study in Tyranny. 1953 ISBN 0-06-092020-3
Fest, Joachim C. Hitler. Verlag Ullstein, 1973 ISBN 0-15-141650-8
Kershaw, Ian Hitler 1889-1936: Hubris. W W Norton, 1999 ISBN 0-393-04671-0
Maser, Werner Hitler: Legend, Myth and Reality. Penguin Books Ltd 1973 ISBN 0-06-012831-3
Smith, Bradley F. Adolf Hitler: His Family, Childhood and Youth. Hoover Instituted, 1967 ISBN 0-
8179-1622-9
Waite, Robert G. L. The Psychopathic God: Adolf Hitler. Basic Books 1977 ISBN 0-465-06743-3
Payne, Robert The Life and Death of Adolf Hitler. Praeger Publishers 1973 LCCN 72-92891
Langer, Walter C. The Mind of Adolf Hitler. Basic Books Inc., New York, 1972 ISBN 0-465-
04620-7 ASIN: B000CRPF1K
Categorii:
Nateri n 1837
Decese n 1903
7
Incestuosul Hitler i luase ca amant propria nepoat
Autor: Mihai Maxim | 27283 vizualizri


Studiind arborele genealogic al lui Hitler, istoricii au descoperit un incest posibil si un altul cert n
viata acestuia. Pentru ca lucrurile sunt foarte complexe si pentru ca pe tema n discutie s-au scris de-a
lungul timpului mii de pagini, ndraznim doar sa preluam dintre acestea lucrarea "Viata intima a lui
Hitler" a istoricului rus G. Hlebnikov, aparuta la Moscova, n 1995 si publicata n limba romna, de
editura Crater, n anul 1997. Autorul a beneficiat de o documentare demna de invidiat, avnd acces la
arhivele ultrasecrete ale celui de-al III-lea Reich, capturate de armatele sovietice, inclusiv la Mapa
albastra - dosarul medical si la Dosarul negru ("de cadre") ale Fhrerului, cunoscute doar de ctiva
intimi ai acestuia.
Mama Fhrerului a fost casatorita cu propriul unchi
Adolf Hitler s-a nascut la 20 aprilie 1889, la ora 8,30, n orasul Braunau, de pe Inne, din Austria. Mama
sa, Klara Poltzl (1860-1907), s-a format sub influenta culturii de la tara, unde domina forta barbatului.
nca nu mplinise 16 ani, cnd s-a mutat n gospodaria unchiului Alois, var primar cu mama sa. A stat
nsa putin timp aici, deoarece Fanni (Franceska Matzelberger), sotia legitima a stapnului, a trimis-o
napoi la ferma parintilor ei. Va reveni nsa dupa patru ani, cnd Fanni va fi atinsa de o boala
incurabila, pentru a ngriji de copiii stapnilor.
Klara devenise ntre timp o femeie trupesa, linistita si neobisnuit de frumoasa. Fusese educata n
spiritul catolic sever, cu o conceptie clara despre pacat si despre pedeapsa lui Dumnezeu si era foarte
credincioasa, habotnica chiar. Modestia si rabdarea i-au fost de mare ajutor atunci cnd a trebuit sa-i
ia n ngrijire pe copiii unchiului, stapnului si amantului Alois. S-a descurcat foarte bine si a devenit
mama adoptiva pentru Angela, n vrsta de 3 ani, si Alois, de 2 ani.
n august 1884, a ramas nsarcinata, exact cu patru luni nainte de nunta, si va naste primul copil, pe
Gustav. Avea atunci douazeci si cinci de ani, iar sotul - patruzeci si opt. Ea a fost a treia sotie a lui
Alois, caruia i-a facut sase copii, din care patru au murit de mici. Lui Gustav (1885) i-au
urmat Ida (1886) si Otto (1887), care a trait doar cteva zile.
Nenorocirile s-au tinut una dupa alta: n acelasi an, ceilalti doi copii s-au mbolnavit de difterie, boala
fara leac pe acele timpuri. n decembrie, l-au nmormntat pe Gustav si peste o luna, pe Ida. Viata si-a
urmat nsa cursul si, nu peste mult timp, Klara va ramne din nou gravida. Adolf sau Rudolf, cum i s-a
spus la nceput, era, deci, al patrulea copil al lui Alois si al Klarei Hitler.
Viitorul Fuhrer al nemtilor a vazut lumina unei zile nnourate, posomorte, la 20 aprilie 1889, n ajunul
Pastelui catolic. Era un copil bolnavicios si mama sa l lua adesea cu ea n pat, alaptndu-l pna la
aproape doi ani. Klara a mai nascut nca doi copii - Eduard (1894) si Paula (1896), mezina familiei, care
a murit n 1960, la Berthesgaden, unde a locuit sub numele de Paula Wolf.
Fata de mama sa, Hitler a nutrit ntotdeauna o afectiune exaltata. Omul care se considera "rece ca
gheata" si "tare ca otelul" a fost toata viata nsotit de imaginea mamei sale. Portretul Klarei atrna
deasupra patului n toate dormitoarele sale - la cancelaria Reichului, la Munchen si la Obersalzberger.
Majoritatea vecinelor considerau relatiile mamei cu fiul ca "la limita patologicului". Dezamagita de sot,
care, dupa cum va recunoaste prietenul acestuia, abia daca-i adresa vreun cuvnt si era un mitocan
notoriu, Klara si-a concentrat toata dragostea asupra copiilor si asupra casei, ce sclipea de curatenie -
nici o pata sau un fir de praf, iar copiii aratau ca scosi din cutie.
Casa lui Frau Hitler era printre cele mai curate din oras. Dupa cum marturisesc vecinii, ea nu se oprea
niciodata la palavre pe strada, ci se grabea acasa. Adolf o iubea enorm. Medicul de familie a declarat
ca nu a mai ntlnit n practica sa "o legatura att de strnsa ntre mama si fiu", negnd nsa, categoric,
caracterul ei anormal.
Cnd mama sa a murit, la 17 decembrie 1907, de cancer mamar, el a ramas aplecat deasupra corpului
nensufletit, din amurg pna n miez de noapte, pentru a-i face portretul. Va recunoaste mai trziu, ca
a plns doar de trei ori n viata sa: n 1918, cnd patria i-a fost nfrnta, n decembrie 1907, la
mormntul mamei sale si la mormntul lui Geli. n 1923, i va dedica o poezie, ce va fi publicata de-
abia n 1933.
El i-a mostenit, printre altele, privirea enigmatica, renumita "privire fixa a lui Hitler", de care se va
face mare caz. Avea n casa un tablou n care era pictat capul teribil al Meduzei Gorgona si compara
mereu ochii acesteia cu ochii misteriosi, albastri spre verde ai mamei sale.
Tatal Fhrerului, Alois, copil din flori
Tatal - Alois Hitler (1837-1903) - a fost copilul din flori al Mariei-Anne Schiklgruber (1796-
1847). Genealogia familiei este pna la un punct neclara, sursele dnd date diferite. Situatia este
complicata, mai ales ca, din ordinul lui Hitler, au fost distruse toate dovezile, mergndu-se pna la
stergerea cu dalta a numelui de Hidler-Hudler de pe pietrele de mormnt. De aceea, nu se stie cine a
fost tatal lui Alois Schiklgruber. Ura patologica mpotriva evreilor s-ar putea explica partial si prin
faptul ca Anne Schiklgruber a fost sedusa de un evreu, fiul patronului la care lucra atunci. Am spus
partial, pentru ca, dupa alte surse, aceasta s-ar fi datorat faptului ca tnarul Hitler a luat de la o
prostituata evreica din Viena (dupa toate probabilitatile n toamna lui 1906) un sifilis de care nu va mai
scapa niciodata.
Alois a fost, incontestabil, copil din flori si s-a nascut la 7 iunie 1837, cnd Marie-Anne avea deja
patruzeci si unu de ani. Copilul a vazut lumina zilei la ora 10,30 si a fost botezat n aceeasi zi, dupa
canoanele religiei catolice.
Desi pe atunci bastarzii nu erau o raritate n Austria (asa apareau pe lume 40% din copii, majoritatea
fiind apoi legitimizati), pentru locuitorii micului orasel Dollersgeim, evenimentul nu a trecut
neobservat. Tatal a refuzat sa-si ia acasa fata dezonorata si de-abia dupa nasterea copilului i-a
acceptat pe amndoi.
Peste cinci ani, Anne se va casatori cu Johann Georg Hidler (1792-1857), care a refuzat sa-i dea
bastardului numele sau. n actul de casatorie, Johann Georg s-a declarat "necasatorit", desi ramasese
vaduv dupa Anna Maria Bauer, cu care convietuise doar trei ani.
Dupa ncheierea casatoriei, Alois, n vrsta de cinci ani, a fost adoptat de familia tatalui sau vitreg,
Johann Nepomuk Hidler (Hudler, 1807-1888), unde a fost crescut si educat mpreuna cu cele trei fiice
ale acestuia (una dintre ele fiind chiar Johanna, bunica dinspre mama a lui Hitler!). Adolescentul de
treisprezece ani este trimis la Viena pentru a nvata cizmaria, dar nici nu mplinise nouasprezece, cnd
l vedem functionar la stat. Desi nu urmase dect scoala primara, tnarul Schiklgruber face repede
cariera si, n 1892, obtine cea mai mare functie la care putea aspira un tnar fara studii liceale -
functionar clasa a IX-a si gradul de Oberofizial al Vamei Imperiale.
n anii 1867-1868, Alois a trait n concubinaj cu Tekla (Telka) P., care i-a daruit o fiica, Teresa. Se va
casatori, n 1873, cu Anne Glassel (n.1823), fiica unui functionar la guvern. Mireasa avea cincizeci de
ani, mirele treizeci si sase. Era si cu 14 ani mai mare, si urta, dar era bogata si, n plus, influenta
socrului-inspector putea sa-i fie de folos n cariera. Chiar din primul an de casatorie, Alois a angajat-o
ca servitoare pe ochioasa Antonina Meir. La cererea tatalui adoptiv, Johann Nepomuk va lua peste trei
ani numele de Hitler. Dupa una dintre versiuni, acesta nu voia sa i se stinga stirpea, explicatie putin
plauzibila, ntruct Anne avea deja 53 ani si nca nu avea copii. Mai verosimila pare versiunea potrivit
careia, dupa moartea sotiei, Johann Nepomuk voia sa-si mparta averea ntre fiica si nepotul iubit sau,
dupa o ipoteza destul de raspndita, unicul fiu.
Asa ca, din ianuarie 1877, functionarul vamal Alois Schiklgruber se va numi Alois Hitler, devenind dintr-
o trasatura de condei copil legitim si ascunzndu-si astfel filiatiunea evreiasca.
Casatorit cu Fanni, Alois astepta copil de la Klara
Daca Alois a fost ntr-adevar fiul nelegitim al lui Hudler, atunci n genealogia lui Hitler apare un incest:
"Alois Hitler s-a casatorit cu Klara Poltzl, al carei bunic dinspre mama a fost Johann Nepomuk Hitler, de
aceea, daca Nepomuk a fost tatal lui Alois, atunci el devine bunicul lui Hitler dupa tata si strabunic
dupa mama!" (E. Davidsohn).
S-a pastrat o informatie bogata despre aventurile de alcov ale lui Alois Hitler. Cititorul stie deja ca
acesta devenise tata fara sa fi fost casatorit, dar nca n timpul casatoriei cu prima sotie astepta copil
de la viitoarea sotie, iar traind nca cu a doua sotie, va astepta copil de la viitoarea a treia (respectiv
mama lui Hitler)!
Fiind, asadar, casatorit cu Anne Glassel, el are relatii amoroase cu doua tinere - Franciska
Matzelsgerger, de 19 ani (nascuta la 24 ianuarie 1861), careia toti i spuneau Fanni, si cu propria-i
nepoata, Klara Poltzl, de numai 16 ani. Fanni provenea dintr-o familie taraneasca si lucra la bucataria
hotelului Streif, amplasata n cladirea unde locuiau si sotii Hitler. Se pare ca Frau Hitler a suportat
multa vreme adulterul "tnarului" ei sot, dar zmbetele pline de compasiune ale vecinilor si
apropourile transparente ale cunostintelor au facut ca scandalul sa devina inevitabil, fapt pentru care,
pe 7 noiembrie 1880, a urmat divortul.
Fanni avea o vointa puternica si un caracter iesit din comun si atunci cnd Alois a luat-o la el, i-a pus o
conditie: sa plece Klara. Desi era tnara si lipsita de experienta vietii, n-a crezut n sentimentele de
rudenie ale amantului sau pentru mult prea tnara nepoata. Traind nca n concubinaj, Fanni i-a nascut
un fiu, pe care l-a botezat Alois. Acest Alois, frate dupa tata cu Adolf, se va casatori cu irlandeza
Briggite si va deveni William Patrick Hitler, nepotul vesnic fara bani , care la sfrsitul anilor '20 va
ncepe sa-si santajeze unchiul cu originea lor evreiasca comuna.
Cnd a murit Anne (6 aprilie 1883), Alois nici nu s-a dus la nmormntare. Iar peste o luna si jumatate
de la moartea nefericitei Glassel, mai exact la 22 mai 1883, se va casatori cu Fanni. Mireasa avea 22 de
ani, mirele 46 si asteptau deja al doilea copil. Ca si Anne Glassel, si Franceska Matzelsberger i-a adus o
zestre considerabila pentru vremea aceea - 1.000 guldeni (Alois primea pe an 1.100). La 28 iulie 1883,
la Viena, unde locuiau rudele sotului, noua Frau Hitler a nascut-o pe Angela.
Angela se va casatori cu Leo Raubal, cu care va avea trei copii: pe cel mare l vor boteza ca pe tata, iar
pe mijlociu - ca pe mama. Ea va fi acea Geli Raubal, singura femeie pe care Fhrerul a iubit-o cu
adevarat!
Pentru casatoria Klarei cu unchiul, s-a cerut acceptul Vaticanului
Se pare ca menajul nu a mers prea bine: Hitler si petrecea tot timpul liber cu albinaritul si, probabil,
cu Klara, la care nu renuntase si voia sa o aduca iarasi n casa. Situatia s-a rezolvat nsa de la sine: pe
10 august 1884, Franceska moare la numai 23 de ani.
Ct priveste relatiile dintre Klara si Alois, sursele ofera date destul de diferite pentru perioada cnd
aceasta apare pentru a doua oara n casa unchiului. Este evident ca ei au nceput sa traiasca mpreuna,
nca din primavara lui 1884, dar existau piedici serioase n calea casatoriei lor oficiale; dupa
legitimizare, tatal lui Alois Hitler era considerat Georg Hitler, fratele lui Nepomuk, si, ca urmare, Klara
i devenise ruda de gradul doi si trei; pentru celebrarea casatoriei nu mai era suficienta aprobarea
episcopului si trebuia sa se adreseze pentru aceasta direct Papei de la Roma.
ntruct Klara era deja nsarcinata, pastorul local a fost nevoit sa intervina direct la Vatican. ntr-
adevar, brevetul papal nu s-a lasat asteptat si, pe 7 ianuarie 1885, Klara a devenit a treia Frau Hitler.
si va aminti mai trziu: "Ne-am casatorit la ora 6,00 dimineata, la Catedrala orasului Braunau, dar la
ora 7,00, sotul a plecat la serviciu". Pe vremea aceea tinerii casatoriti nu beneficiau de nici un fel de
concediu pentru nunta!
ntr-o fotografie facuta la nceputul anilor '80, l vedem pe Alois Hitler n uniforma de functionar vamal:
un tnar stralucitor, cu doua decoratii pe rever, cu spada si pince-nez-ul ce ascundea privirea
strengareasca a barbatului ce stie sa aprecieze adevaratele valori ale vietii! Era, ntr-adevar, destul de
impozant, pentru a suci capul unei fete de 17 ani, "zvelta, cu parul castaniu-nchis" si a o duce la el
acasa si a o subjuga pentru toata viata.
Iar Klara l-a cucerit prin firea ei supusa, prin rabdare si prin faptul ca a devenit o mama buna pentru
cei doi copii ai lui - pentru Alois, de doi si pentru Angela de un an - dar, mai mult ca sigur, pentru ca a
stiut sa creeze un adevarat cult al sotului. nca multi ani dupa moarte, portretul lui Alois Hitler
continua sa domine n camera de zi, iar "pe rafturile din bucatarie erau nca aranjate cu grija pipele
lui".
Hitler o aduce n locuinta sa pe nepoata Geli
Alois a murit pe neasteptate, usor, asa cum a trecut si prin viata. Luase obiceiul de a se duce zilnic, la
ora zece dimineata, la cel mai apropiat birt, unde se aseza la masa si bea de fiecare data cte doua-
trei pahare cu vin. Smbata, 3 ianuarie 1903, a intrat n beraria Wiesinger, unde, dupa prima
nghititura, a cazut ca fulgerat si a murit pna sa vina doctorul si pastorul.

Geli a aparut n casa din Munchen a unchiului ei n septembrie 1929. Mama sa - Angela Raubal - era
administratora casei fratelui dupa tata. "Unchiul Alfi", n vrsta de 40 de ani, se autonumise tutore si
protector al ei si a instalat-o n camera vecina cu dormitorul sau.
Era tipul de femeie total opus celor care-i placeau lui Hitler. Avea parul negru scnteietor si fata ovala
de slava (mostenire de la tatal ei). Era nalta, subtirica si vorbea cu un accent vienez placut. Nu era
nici irascibila, nici isterica. Era cu nouasprezece ani mai tnara dect unchiul ei si avea aproximativ
aceeasi vrsta cu mama lui, cnd aceasta se casatorise tot cu un unchi. Asemenea "coincidente" l
fascinau pe Hitler. Pretindea ca Geli sa-i spuna "unchiule Alfi", iar el i se adresa totdeauna "nepoata
mea Geli", imitndu-si, astfel, parintii, care ntotdeauna se adresasera unul altuia cu "unchiule" si
"nepoata". Desi era un dusman convins al papalitatii, critica pe un ton dur catolicismul si, n general,
crestinismul, i placea ca Geli, precum mama lui, fiind o fiinta religioasa, sa mearga cu regularitate la
biserica. O adora...
Doi ani mai trziu, Geli se sinucide
n ajun s-au auzit din apartamentul ei un zgomot nfundat si voci iritate. A doua zi dimineata - era ntr-
o zi de smbata, mai precis pe 18 septembrie 1931 - Anna Winter, camerista lui Adolf Hitler - a gasit
camera lui Geli ncuiata pe dinauntru. A batut mai nti ncet, apoi mai tare, dar nu a raspuns nimeni.
Cnd sotul Annei a spart usa, Geli Raubal zacea pe covor. Camasa de noapte bleu-azur, brodata cu
trandafiri rosii, era plina de snge. Alaturi se afla pistolul "unchiului Alfi", un Walter de 6,35 mm.
Glontul trecuse pe lnga inima, nsa sngele s-a scurs n timp. Celor ce o cunosteau bine pe Geli,
sinuciderea li s-a parut de nenteles. Seara, Adolf plecase ntr-un turneu propagandistic prin Germania
si ea i facuse cu mna semn de la balcon. Iar luni, 20 septembrie, trebuia sa vina mama ei. n plus, din
dispozitia personala a Fuhrerului, care era foarte gelos pe nepoata sa, era supravegheata tot timpul de
politia politica.
Frau Winter l-a anuntat imediat pe Rudolf Hess, care a luat legatura cu Hitler, dndu-i de nteles ca
Geli a suferit un accident grav si ca el trebuie sa se ntoarca repede. n timp ce Hitler gonea cu
Mercedesul sau din Nurnberg spre Mnchen, Hess s-a dus personal la locuinta ultraluxoasa a acestuia
din Prinzregentplatz, pentru a inspecta locul nenorocirii nainte de sosirea politiei.
Peste doua ore va afirma n fata lui Hitler ca a fost o sinucidere, dar sotiei sale, lui Goring si lui
Gobbels le va spune ca Geli nu s-a sinucis: "Am intrat n camera si m-am uitat atent la corpul ei. Pe nas
avea niste vnatai suspecte, la fel pe umeri, pe partea de sus a coapselor si pe snul drept, care era
dezgolit.
Probabil pentru ca se rupsese breteaua camasii de noapte". Presupunea ca n noaptea de vineri spre
smbata a intrat n camera ei vreun rival de-al lui Hitler si a ucis-o din gelozie, ipoteza putin
verosimila.
Dupa moartea ei, Hitler le va spune tuturor femeilor care-i vor placea ca seamana cu Geli, iar celor
apropiati li se va confesa ca a iubit doar o singura femeie, cu care poate s-ar fi casatorit - nepoata sa.
Nu facea din aceasta un secret, iar ea i cunostea sentimentele si de aceea pare si mai neverosimila
supozitia ca Geli s-ar fi sinucis din gelozie fata de Eva Braun. Se impune a fi analizata si aceasta
versiune.
Din marturia Annei Winter:
"Vineri, 17 septembrie, Geli m-a ajutat sa fac curatenie n camera unchiului ei. Am vazut-o cum
scotocea prin buzunarele sacoului lui si a gasit o scrisoare. Am citit-o si eu mai trziu - era scrisa de
mna pe hrtie de culoare bleu. A rupt-o furioasa n patru si a pus-o la loc vizibil pe masuta, cu
intentia vadita ca unchiul sa o observe".
Iata textul scrisorii: "Draga domnule Hitler, Va multumesc nca o data pentru invitatia la teatru. mi
voi aminti totdeauna de aceasta seara minunata. Va sunt recunoscatoare pentru amabilitatea Dv. si
numar deja clipele pna la urmatoarea ntlnire. A Dumneavoastra, Eva".
Desigur, scrisoarea denota cointeresarea Evei, dar nu este nici exagerat de deschisa, nici cu vreun sens
dublu. El primea mesaje cu mult mai stravezii, chiar propuneri directe de la foarte multe femei. Acesta
nu era un motiv pentru sinucidere. Ce sa mai zicem atunci de Eva, care rabda totul.
Hotartoare erau sentimentele lui Hitler, dar, dupa cte stim, pna la moartea lui Geli el manifesta
fata de Braun mai curnd un interes vegetarian si nu ascundea fata de nimeni, n limitele bunului simt,
desigur, marea sa dragoste fata de nepoata, a carei putere asupra lui devenea tot mai evidenta.
Aceasta tnara fermecatoare, care, dupa cte se brfea, se deda cu placere tentatiilor trupului, era
foarte cocheta si purta toalete extravagante.
Henrietta Hoffman si sotul ei, Baladur von Schirach, care o cunosteau bine pe Geli, o gaseau simpla,
placuta si ncntatoare. n "Memoriile" sale, von Schirach si aminteste ca Fuhrerul a prezentat-o
partidului ntr-o noapte din ajunul Craciunului: "...n vocea lui era un amestec de mndrie si tandrete
cnd a prezentat-o, <nepoata mea, Fraulein Raubal>. Ea i se adresa <unchiule Alfi>, ceea ce nu stiu
nici eu de ce, m-a socat.
El conversa nflacarat, i atingea mereu minile si abia a mai gasit timp pentru un speach scurt. La
11,00 s-au ridicat si au iesit mpreuna, cnd atmosfera tocmai ncepuse sa se nvioreze. Aveam
impresia ca Geli ar fi vrut sa mai stea... Noi am ndragit-o imediat... Prezenta ei i atenua starea de
nervozitate si l destindea. I-a aratat numarul sau preferat cu stancutele negre. Pasarile intrau la
comanda lui pe fereastra deschisa si el se amuza privindu-le cum se bateau cu cinii lui. Geli avea
dreptul sa faca glume pe seama "unchiului", sa-i aranjeze nodul la cravata. Nu trebuia sa para deosebit
de desteapta sau vesela. Aparea asa cum era n realitate: proaspata si deloc complicata".
S-ar fi casatorit cu ea, dar poporul l voia fara familie
Soferul lui Hitler, Emil Moris, care a fost de la nceput n serviciul sigurantei Partidului National-
Socialist German, dar concediat apoi de stapn cnd l va banui ca ntretine relatii intime cu Geli (se
afirmase chiar ca acesta ar fi ntretinut astfel de relatii si cu Hitler), vorbea cu admiratie despre tnara
femeie: "...Era ca o printesa..! Oamenii ntorceau capul pe strada dupa ea, sa o mai vada, desi n
Munchen asa ceva nu se cuvenea sa faci". "Lui Hitler i facea placere sa iasa cu ea, i placea sa o arate
peste tot... O iubea, nsa cu o dragoste ciudata, care nu ndraznea sa se manifeste. Era prea mndru
pentru a-si recunoaste pasiunea".
Fuhrerul va vorbi despre sentimentele sale pentru Geli si nedespartitului sau prieten Hoffman, care va
declara: "Recunostea ca o iubeste, dar nu se poate casatori cu ea, pentru ca adulatorii sai ntelegeau
ca el sa apartina n totalitate poporului, fara nici o obligatie de familie".
Demne de atentie sunt si aprecierile unor persoane care nu o simpatizau pe Geli. Astfel, Anni Winter,
cam de aceeasi vrsta cu Geli, ndragostita si ea de Hitler, declara: "El o iubea cu o dragoste paterna. i
voia numai binele. Geli era o fiinta usurateca, ce-si pusese n gnd sa seduca pe toata lumea, inclusiv
pe unchiul ei. Pe cnd el voia doar sa o protejeze". Gelozia e evidenta. Mult mai dura este nsa
caracterizarea data de Ernst Hanfstengl: "Era o trfulita fara nimic n cap - frumoasa ca o servitoare,
cu gndurile aiurea si lipsita de caracter. Placerea ei era sa se mbrace cu rochii elegante si, dupa ct
se pare, nici nu raspundea la tandretea perversa a lui Hitler".
Doar Geli mi-a trezit pasiune
Erau nsa cu totii de acord ca Hitler era subjugat cu totul de nepoata sa. si pierduse capul din cauza
ei, ceea ce devenea de acum periculos. Unchiul i alegea singur rochiile si bijuteriile, o nsotea la
cumparaturi, la plimbare, la picnicuri, n calatorie. Mergea cu ea la opera, la cinema, i alegea cercul
de prieteni si societatea. Era de o gelozie oarba, o urmarea, i facea programul (ceea ce, dupa unele
afirmatii, nu o mpiedica sa ntretina relatii sexuale cu unii din paznicii ei, alesi cu grija de nsusi
Hitler!) Hitler devenea alt om n prezenta ei - conciliant, mai moale, destins, fericit, "se purta ca un
pusti ndragostit".
Multi ani mai trziu, nsusi Hitler va recunoaste fata de secreatara sa: "Eva (Braun) e foarte draguta,
nsa n viata mea numai Geli a fost n stare sa-mi trezeasca pasiuni. Nu ma voi nsura niciodata cu Eva.
Geli a fost singura femeie de care mi-as fi putut lega soarta" (1943). Iar cu o luna nainte de catastrofa
finala, n martie 1945: "Geli a fost singura femeie care a reusit sa-mi cucereasca inima si cu care as fi
putut sa ma casatoresc. Moartea ei a fost pentru mine o ncercare teribila. Analiznd nsa unele
evenimente, ncep sa cred ca a fost mai bine asa, pentru ca nu as fi putut sa-i ofer fericirea pe care o
merita".
Cercetarile au fost stopate fortat
Moartea acesteia i-a schimbat complet atitudinea fata de oameni. De acum el devenise cu totul liber.
Absolut si ngrozitor de liber. Nu mai exista nici o fiinta umana care sa-l retina. nsa ncercarea a fost
teribila. Hitler s-a aflat o saptamna ntreaga la limita colapsului. n loc sa se duca n acea zi tragica la
mama lui Geli, el s-a dus la vila lui Adolf Muler, pe malul Tegernesei. Hess, Goring si Strosser nu l-au
parasit o clipa. I-au sustras cele doua Walter ce le avea asupra sa si i-au tinut companie timp de doua
zile si doua nopti. Hitler aproape ca nu a dormit si nu a mncat nimic. Nu auzea si nu vedea pe nimeni.
Masura cu mersul sau agitat camera dintr-un colt n altul si gndea cu voce tare: "Dar de ce? Pentru
cine? Nu, voi renunta categoric la politica". L-au auzit spunnd ca se va sinucide, ca nu se va mai uita
niciodata la vreo femeie, ca s-a sfrsit cu cariera sa etc...
Zarva iscata n jurul mortii lui Geli s-a stins nsa repede. Social-democratii care publicasera un articol
pe doua pagini de ziar, l nvinuiau pe Hitler, daca nu de crima, cel putin de faptul ca ar fi mpins-o la
sinucidere.
Oamenii partidului au facut tot ce s-a putut pentru a calma spiritele. De la ministrul de justitie al
landului Bavaria s-a obtinut aprobarea de a transporta cadavrul la Viena si ordinul de ncetare a
cercetarilor (peste un an va fi recompensat cu functia de ministru de justitie la Reichului). Geli a fost
nmormntata n prezenta lui Himmler si Rhem n Cimitirul Central. A doua zi, Hitler s-a dus mpreuna
cu nedespartitul sau Hoffman si a varsat lacrimi amare pe mormntul ei. Cu greu l-au scos de acolo.
Starea depresiva a durat cteva saptamni...
Camera lui Geli a ramas intacta
Camera lui Geli din Prinzregentplatz, mobilata opulent si fara gust, cu peretii n vernil, pe care se afla
si o acuarela a lui Hitler ce reprezenta cmpul de lupta din Belgia, a fost transformata n sanctuar. El i-
a ncuiat usa si a interzis tuturor sa intre, n afara de Frau Winter, care nsa nu avea voie sa schimbe si
sa scoata nimic din camera. Trebuia sa puna zilnic un buchet de crizanteme proaspete n camera. n
primul testament din 1938, Hitler a dat dispozitie n mod special asupra lucrurilor ce apartinusera lui
Geli: "Nu trebuie sa le atinga nimeni; sa fie restituite mamei ei".
Profesorul Adolf Ziegler, presedintele Academiei de arte plastice din Germania, a desenat dupa
fotografii tabloul domnisoarei Raubal, care a fost pus n salonul de la Berghof. Profesorul Thorak i-a
facut bustul, care domina n cancelaria Reichului. Pna la nceperea razboiului, n fiecare an, n seara
din ajunul Craciunului (ziua cnd Hitler a prezentat-o pe Geli partidului), Adolf va veni n aceasta
ncapere si va cadea prada amintirilor.
n anturajul Fuhrerului exista o lege nescrisa, care interzicea sa se pomeneasca numele lui Geli n
prezenta lui. Iar cnd vorbea despre ea, pe Hitler l podideau lacrimile.
8





Dezvaluiri despre Hitler: A avut un fiu nelegitim din relatia cu o
adolescenta franceza


mai multe video
Concert Blue - 18 iulie 2014 la Sala PalatuluiPrezentatoarea de la Kiss Fm a comis-o in
directProstitutie la 14 ani! Marturia unei eleve din BrailaSe scapa pe ea insa nu s-ar fi asteptat la una ca asta
Dictatorul Adolf Hitler a avut un fiu cu o adolescenta franceza, in timp ce lupta ca soldat in primul Razboi
Mondial, arata noi dovezi.

Jean-Marie Loret, care a decedat in 1985 la varsta de 67 de ani, nu si-a intalnit niciodata tatal insa, intr-o ciudata
ironie a soartei, a ajuns sa lupte impotriva fortei naziste in al Doilea Razboi Mondial , scrie The Telegraph.

Povestea fiului lui Hitler este sustinuta de mai multe dovezi, atat in Franta cat si in Germania. Se crede ca Hitler a
avut o aventura cu mama lui Loret, Charlotte Lobjoie, pe cand aceasta avea 16 ani, in iunie 1917.

Desi lupta impotriva francezilor in apropiere de Seboncourt, in regiunea Picardia, Hitler a ajuns la Fournes-in-Weppe,
un orasel aflat la vest de Lille, in permisii. Aici a intalnit-o pe Charlotte Lobjoie, care i-a povestit fiului sau mai tarziu:
"Intr-o zi, taiam fanul cu alte femei, cand am vazut un soldatfrancez pe partea cealalta a strazii. Avea un caiet de
desen si parea ca deseneaza. Femeilor li s-a parut interesant si erau curioase ce deseneaza. M-au trimis sa il
abordez".

Cei doi au inceput o scurta relatie si Jean-Marie, care s-a nascut in martie 1918, a fost conceput intr-o noapte de
iunie in 1917, cand cei doi erau "ametiti".

Charlotte Lobjoie i-a mai povestit lui Jean-Marie: "Cand tatal tau era aici, adica foarte rar, ii placea sa mergem la
plimbare. Insa aceste plimbari se terminau rau. De fapt, tatal tau se lansa in discursuri pe care nu le intelegeam. Nu
vorbea franceza si vorbea doar in germana, vorbind cu o audienta imaginara. Chiar daca as fi vorbit germana tot n-as
fi putut sa-l inteleg, pentru ca nu eram familiarizata cu istoria Prusiei, Austriei si Bavariei. Reactia mea il infuria, asa
ca nu reactionam in niciun fel".

Jean-Marie a fost, ca si alti copii francezi cu tati germani, chinuit la scoala. Mama sa l-a dat spre adoptie in anii '30,
familiei Loret. Desi tatal sau nu l-a recunoscut niciodata, a ramas in contact cu mama baiatului, careia i-a trimis
regulat bani , chiar si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, dupa cum arata documente ale Wehrmachtului.

Loret a ajuns sa se lupte cu germanii in 1939, aparand Linia Maginot. A intrat in rezistenta franceza si a avut numele
de cod "Clement".

Inainte de moartea sa, in anii '50, Charlotte Lobjoie i-a marturisit lui Jean-Marie ca tatal sau este Hitler.

Loret si-a investigat trecutul in amanunt. Fotografiile arata o asemanare uimitoare cu Hitler, cei doi au un scris de
mana similar si in podul casei Charlottei Lobjoie s-au descoperit desene semnate de Hitler. In Germania, o pictura a
unei femei, semnata tot de Hitler, seamana exact cu Charlotte.

Loret a scris o carte intitulata "Numele tatalui tau este Hitler" in 1981, care va fi acum republicata, pe baza noilor
confirmari.
9
Adolf Hitler 1- nceputuri (familie,
copilrie, educaie)
Posted on 15 decembrie 2012 by Andreea Mazilu

Cnd spui Adolf Hitler te gndeti aproape automat la un monstru, un
rzboi inutil i outopie cldit pe milioane de cadavre. Fr ndoial este un
caracter care a scris istorie i a influenat vieile a zeci de generaii. Un
nume de temut pe buzele unor popoare ntregi. Dar acetia sunt doar
ultimii si ani de via. Puine se tiu despre omul din spatele discursului
propagandistic, despre copilrialui i evenimentele care au dus la formarea
celebrului dictator.
Alois Schicklgruber, tatl luiHitler, a fost copilul nelegitim al Mariei Anna
Schicklgruber, o ranc din satul Strones, aflat la nord de Viena. Nscut n anul 1837,
acesta este crescut pentru scurt vreme de bunicul su, pn la cstoria Annei cu
Johann Georg Hiedler. n primii ani de via, Alois pstreaz numele mamei sale,
urmnd ca abia la 39 de ani s devin oficial Alois Hitler, prin preluarea numelui tatlui
su vitreg. Dei s-a speculat, n special n anii soluiei finale , c tatl su biologic ar fi
fost evreu, aceast ipotez este lipsit de dovezi i nu a fost niciodat demonstrat.
n data de 7 Ianuarie 1885, Alois, ajuns la al treilea mariaj, se cstorete cu
verioara sa, Klara Polzl. Adolf Hitler, nscut n anul 1889 n oraul austriac Braunau
am Inn, este cel de-al patrulea copil al cuplului i singurul biat care supravieuiete
copilriei. Numeroase scrisori i jurnale care au aparinut membrilor familiei atest c
Alois era un tat violent i abuziv, fapt ce a creat o relaie proast ntre acesta i fiul su.
n 1896, cnd Hitler avea 7 ani, tatl su l nscrie la coala abaiei benedictine din
Lambach-am-Traum. Printele Theodor Hagen, directorul aezmntului, i amintete
bine de micul elev i l descrie astfel: suprcios, indisciplinat, i plcea s
chiuleasc i s alerge prin pdure. Citea pe nersuflate romanele populare
despre Vestul Slbatic, mai ales pe acelea semnate de Karl May. Dar Hitler
era i foarte nzestrat. Pstrm despre el amintirea unui copil deosebit de
voluntar i agitat, care se supunea cu ncntare farmecului slujbelor divine,
se lsa cucerit de poezia galeriilor noastre linitite, de leciile de muzic, de
morminte.
Rezultatele colare slabe ale tnrului Adolf i incapacitatea acestuia de a se
adapta programelor stricte din unitile de nvmnt, adncesc i mai mult diferenele
dintre tat i fiu. Dei Alois i dorete ca Adolf s urmeze o carier ca funcionar public,
Hitler este atras de viaa artistic, i place s picteze i este pasionat de muzica clasic.
Totui, Alois nu ezit s contribuie la dezvoltarea cultural i personal a fiului su. l
trimite la teatru i la oper, unde adolescentul Hitler asist la reprezentaia piesei
Wilhelm Tell scris de Shille, o form de protest fa de ocupaia austriac, fapt ce
contribuie la dezvoltarea spiritului su naionalist. Dar asta nu reprezint nimic fa de
pasiunea pe care o face imediat pentru Richard Wagner, dup ce ascult Lohengrin.
Cu toate c avea o relaie fragil cu tatl su, Hitler i ador i respect mama,
spunnd dup moartea acesteia c a fost singura femeie pe care am putut s-o iubesc.
Aceasta l-a susinut material i emoional ntreaga via, chiar i atunci cnd Adolf a
renunat la liceu i nu avea nicio perspectiv de viitor. Odat cu moartea tatlui n 1903,
Hitler a fost eliberat de dorinele printelui i a putut s-i urmeze visul. A ales s se
mute n Viena, unde a supravieuit urmtorii ani din banii trimii de mama sa i,
ocazional, din ctigurile obinute n urma vnzrii de cri potale i ilustrate.
Hotrt s devin faimos pentru calitile sale artistice, Adolf Hitler continu s
picteze n ciuda criticilor primite. n anul 1909 este respins pentru a doua oar
deAcademia de Arte Frumoase din Viena, motivul invocat fiind lipsa de talent. Rmas
fr mam, bani i fr o locuin stabil, Hitler este nevoit s se mute ntr-un adpost
caritabil pentru sraci, unde rmne pn n 1913. Odat cu izbucnirea Primului Rzboi
Mondial, Adolf Hitler se nroleaz ca voluntar n armata bavarez
fapt ce marcheaz nceputul carierei sale militare.
10.

Hitler si Eva Anna Paula Braun


Hitler
Hitler Biografie
Hitler Video
Hitler Relatii





0 voturi
Voteaza!


Eva Anna Paula Braun
Eva Anna Paula Braun Biografie
Eva Anna Paula Braun Video
Eva Anna Paula Braun Relatiii

[ adauga ] [ adauga ]

Descriere [ editeaza ]

S-au cunoscut la Munchen, in 1929, la un studio fotografic. Hitler era un tanar elegant si fotomodelul german Eva Anna Paula
Braun s-a amuzat de mustata lui. Lui i-au placut ochii Evei, care semanau cu cei ai mamei lui si Hitler a inceput o relatie cu
ea, desi familia fetei se impotrivea, caci avea doar 17 ani. Hitler intretinea relatii cu alte femei si in 1932, Eva a incercat sa
se sinucida, peste 3 ani lua o supradoza de somnifere. Dupa recuperare, Hitler a devenit mai atent cu ea si a instalat-o intr-o
vila in Munchen, impreuna cu una dintre surorile ei si venea des sa o viziteze. A instalat-o apoi la Berghof, cand a devenit
cancelar si i-a asigurat o viata luxoasa, in 1938 prevedea in testamentul sau ca Eva sa primeasca 600 de lire sterline annual, in
cazul decesului lui. Nu a facut presiuni asupra ei sa se inscrie in partidul nazist si in timpul celui de-al doilea razboi mondial,
Eva a dus o viata tihnita la Berghof, primea cadouri obiecte ce apartinusera familiilor regale europene. Abia in 1944 a
prezentat-o Hitler in public, la casatoria surorii ei cu Hermann Fegelein, cel pe care a ordonat sa fie executat atunci cand a
incercat sa fuga in Suedia cu o alta femeie. Eva ii era extrem de devotata si in 1944, cand Hitler a scapat din complotul
organizat impotriva lui, primea de la ea un bilet prin care il anunta ca il va urma oriunde, chiar si in moarte. La inceputul lunii
aprilie 1945, Eva pleca la Berlin, pentru a fi langa el, in buncar. La 29 aprilie 1945 s-au casatorit discret, in buncarul lui
Hitler, avandu-i alaturi doar pe catre Joseph Goebbels si Martin Bormann, petrecerea a constat intr-un mic dejun. La 30
aprilie 1945, dupa ce isi luau adio de la personal, cei doi soti s-au sinucis, Eva urmandu-l pe Hitler si in moarte, asa cum i-a
promis.

Istoric relatie [ editeaza ]
1929 Octombrie 1929- Hitler si Eva Anna Paula Braun s-au cunoscut la Munchen

1932 noiembrie 1932- Eva Braun a avut prima incercare de sinucidere

1935 28 mai 1935 Eva lua o supradoza de somnifere

1944 03 iunie 1944- Hitler i-a permis Evei sa apara alaturi de el in public

1945 29 aprilie 1945- Eva Braun devenea Doamna Hitler

1945 30 aprilie 1945- S-au sinucis



Read more:http://biografii.famouswhy.ro/Hitler_si_Eva_Anna_Paula_Braun-r1443.html#ixzz31Fi4cQXT

11

napoi la cartea Hitler. Magul intunericului

Hitler si Eva Braun
Am putea vorbi si despre fata nevazuta a lui Hitler si anume despre relatia lui cu Eva Braun.Viata lui
Hitler a fost marcata de doua femei: nepoata sa Geli Raubal care s-a sinucis la varsta de 23 de ani din
cauza geloziei unchiului sau si Eva Braun, o tanara secretara din Berlin ce visa sa devina actrita la
Hollywood.
Eva Braun lucra ca secretara fotografului oficial al partidului nazist, moment in care il cunoaste pe Hitler.
Ea semana foarte mult cu nepoata lui Hitler, cu care acesta avusese o relatie incestuoasa. Eva este cea
care face primul pas in relatia dintre ei. Ea va strecura o scrisoare in buzunarul lui Hitler. Desi avea 17
ani, ea se indragosteste de acest om de 40 de ani. Familia ei se opune ferm acestei relatii.
Indragostita de el, ea va incerca chiar sa se sinucida vazand ca acesta nu ii acorda suficienta atentie si
se mai intalnea si cu alte femei. Dupa incidentul sinuciderii, Hitler o va invita sa locuiasca in vila sa.
Ei nu apareau aproape niciodata impreuna in public. Iar mariajul lor a fost tardiv astfel ca germanii
ignorau acest fapt. Aceasta legatura a inceput sa fie cunoscuta numai la sfarsitul celui de al doilea razboi
mondial.
In anul 1945 ea il va insoti pe Hitler in bunkerul sau din Berlin. Cand armata sovietica incepe sa
cucereasca Berlinul, Eva Braun va refuza sa plece si sa se salveze din solidaritate si devotament fata de
Hitler. Se vor casatori in cursul unei mici ceremonii si apoi s-au sinucis impreuna cu cianura. Corpurile lor
au fost incinerate cu benzina in gradina din jurul bunkerului.
Hitler avea o opinie aparte despre femei. El considera ca oamenii,foarte inteligenti, trebuie sa se
casatoreasca cu femei simple si fara mari visuri si ambitii in viata. "Incercati sa va imaginati daca as avea
o nevasta care sa-si bage nasul in treburile mele. In timpul liber vreau sa am linistea mea, nu ma pot
casatori." - cuvintele lui Hitler.
Eva era o personalitate linistita si avea foarte multa rabdarea. Pentru ea politica era un lucru
neinteresant, un lucru care nu facea parte din sfera sa de preocupari. Iubea arta, fiind interesata
de filme si regie.
Ea ii marturieste lui Hitler ca a promis sa-l urmeze oriunde va merge, chiar si spre moarte, lucrul pe care
l-a si facut.
12

Nepoata lui Richard Wagner vrea s clarifice legtura dintre
familia sa i Adolf Hitler
Iulia Teliban
tire
Foto (3)
Nepoata lui Richard Wagner, compozitorul preferat al lui Adolf Hitler, a lansat o anchet pentru a investiga
legtura dintre familia sa i regimul nazist, dar i presupusa relaie amoroas dintre bunica sa, Winifred
Wagner i dictatorul german, informeaz dailymail.co.uk.

LIFE-INEDIT
o Ziua Astronomiei, marcat smbt n Bucureti i alte trei orae din ar 19:26
o Femeia perfect are ochii lui Kim Kardashian i prul strlucitor al ducesei de Cambridge 18:43
o Un nou film de animaie despre familia Flintstones va fi produs de Warner Bros. 18:38
o Topul 10 al celor mai urte destinaii de vacan din lume. Cartierul Ferentari din Bucureti, pe locul 4 -
FOTO 16:25
o Show-ul "A Tribute To Abba", programat pe 12 iunie, a fost anulat 16:16

Katharina Wagner (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Katharina Wagner a invitat istorici independeni s investigheze dacAdolf Hitler a avut o relaie amoroas secret
cu bunica sa, Winifred Wagner, i s clarifice alte ipoteze care l leag pe celebrul compozitor Richard Wagner de
regimul nazist.

"Toat copilria i adolescena mea m-am confruntat cu acest subiect, nazismul", a spus aceasta presei germane,
enunnd ntrebrile care i s-au pus cel mai des: "A fost bunica ta amanta lui Hitler?", "Ct de apropiat a fost tatl tu
de Hitler?".
Nepoata lui Richard Wagner a vorbit despre datoria istoric a urmailor compozitorului de a furniza rspunsuri la
aceste ntrebri.
n urm cu nou luni, Katharina Wagner i sora sa vitreg, Eva Wagner-Pasquier, au preluat rolul de organizatoare
ale Festivalului Wagner de la Bayreuth, lansat n urm cu 133
de ani pentru a prezenta compoziiile marelui muzician Richard
Wagner.
Un prieten apropiat al familiei, Adolf Hitler participa la festival n fiecare lun iulie i a protejat acest eveniment
muzical, n ciuda faptului c celelalte arte au avut de suferit sub regimul nazist.
Popularitatea festivalului Bayreuth a continuat s creasc i dup terminarea celui de-Al Doilea Rzboi Mondial.
"Planeaz o umbr deasupra festivalului i simt c este responsabilitatea mea s clarific aceast chestiune", a spus
Katharina Wagner, adugnd c simte nevoia "s fac pace cu trecutul familiei sale".
Potrivit haaretz.com, Katharina Wagner a declarat c va furniza specialitilor documente din arhiva personal a
tatlui su, Wolfgang Wagner, care a condus festivalul muzical peste 50 de ani.
Fratele vitreg al Katharinei, muzicologul i istoricul Gottfried Wagner, a declarat ntr-un interviu acordat cotidianului
Haaretz c arhiva familiei conine 278 de scrisori trimise de Adolf Hitler.
13.

Adolf Hitler si Eva Braun
Eva Braun s-a nscut in 1912 la Mnchen, intr-o familie modesta, de catolici, tatal sau fiind
invatator. n 1929 a lucrat mpreun cu fotograful Heinrich Hoffmann, n al crui atelier l-a
cunoscut i pe Adolf Hitler.
Hitler mai avusese si alte relatii inainte de Eva Braun. Spre exemplu, o simpatiza peste
masura pe nepoata sa, Geli Raubal, si dupa opinia unui cunoscut biograf al sau, Geli a fost
singura femeie din viata dictatorului fata de care acesta a fost vreodata dependent.
Abia dupa moartea nepoatei sale, care s-a sinucis din cauza geloziei unchiului sau, Hitler isi
indreapta atentia asupra Evei Braun. Nu intamplator, Eva semana foarte mult cu acesta
nepoata, cu care dictatorul a avut o relatie incestuoasa.
Putem sa intelegem atractia lui Hitler pentru aceasta femeie si din prisma parerilor
exprimate chiar de el. Ii placeau femeile tinere, simple si fara prea mari visuri si ambitii in
viata, pe care sa le poata modela dupa bunul plac.
Incercati sa va imaginati daca as avea o nevasta care sa-si bage nasul in treburile mele. In
timpul liber vreau sa am linistea mea, nu ma pot casatori.- obisnuia sa spuna el ,
justificandu-si dorinta sa de a nu se casatori prin aceea ca este insurat cu soarta
Germaniei.
Intre cei doi pare sa fi existat o atractie reciproca puternica. In ciuda impotrivirii tatalui ei,
care nu-l placea deloc pe Hitler si nu era de acord cu ideile sale politice, Eva Braun se muta
in apartamentul iubitului ei, din Munchen.
Eva Braun, asa cum se poate vedea, era o femeie frumoasa, cu silueta zvelta si trasaturi
fine. Ii placeau sporturile, dar nu prea a avut ocazia sa le practice, din cauza izolarii in care
era nevoita sa traiasca, in calitate de amanta secreta a dictatorului.
Nu putem sa nu ne intrebam ce a facut-o sa-si lege viata de acest monstru fascist, care era
un individ dintr-o clasa sociala inferioara, timid, imatur emotional, pictor esuat. Hitler arata
caraghios pana si in uniforma militara, care ar fi trebuit sa-i dea o oarecare prestanta.
Dupa unii biografi, se pare ca Eva Braun se deosebea printr-o pustietate sufleteasca
sfasietoare. A avut doua tentative de sinucidere si dictatorul a incercat sa-i acorde mai
multa atentie. I-a cumparat o vila si un Mercedes, ea beneficiind si de un sofer personal, a
inclus-o in testamentul sau si in scurt timp a devenit cea mai importanta femeie a Reich-
ului.
Probabil din cauza starilor ei psihice coplesitoare a incercat sa-si umple golul sufletesc cu
ajutorul cumparaturilor, acesta fiind poate unul din putinele aspecte care o aseamana cu
alte sotii de dictatori.
Eva Braun era o femeie rezervata fata de cei din anturajul lui Hitler, care nu stiau nici ei
prea multe despre relatia lor de dragoste. Oricum, dictatorul evita sa comenteze vreun
aspect legat de viata sa intima si se pare ca uneori se simtea stanjenit in prezenta ei. Cei
doi apareau foarte rar in public si putini germani stiau despre relatia lor.
Dupa unii biografi, Eva Braun pare sa fi fost o personalitate complex, care a fost nevoita sa
imbine puterea cu neputinta, in calitate de amanta secreta a dictatorului. Multi o considera o
femeie puternica si vanitoasa. Prea putin interesata de politica, fara sa fie partasa la crimele
lui Hitler fapt ce o deosebeste de alte sotii de dictatori e posibil ca ea sa fi vazut in
Fuhrer un erou, salvatorul Germaniei.
Dorinta ei de a deveni sotia dictatorului s-a implinit abia dupa 15 ani, la data de 29 aprilie
1945, cand Hitler si Eva Braun s-au casatorit, in sfarsit, in biroul de lucru al Fhrer-ului. La
ceremonie, care a fost lipsita de fast, au asistat doar cateva persoane de incredere. Eva il
insoteste pe Hitler in bunkerul sau din Berlin, loc de refugiu fata de armata sovietica, care
incepuse sa cucereasca Berlinul. Eva Braun refuza sa plece si sa se salveze din solidaritate
si devotament fata de Hitler.
Ea va fi sotia dictatorului doar pentru o noapte, pentru ca in ziua urmatoare cei doi se
sinucid, luind cianura, Hitler nesuportand ideea infrangerii. Povestea lor de dragoste
oscileaz ntre ridicol i grotesc, primind ns i trsturi tragice . Ea s-a sfarsit la fel de
zbuciumat, precum fusese tot timpul vietii.
Caracterul barbatului poate fi recunoscut dupa doua semne: dupa femeia cu care se
insoara si dupa felul in care acesta moare, ii placea lui Hitler sa spuna. Si felul in care a
murit si iubit (?) dovedeste din plin acest lucru.
Desi nu a participat la ororile nazismului si nu s-a implicat in nici un fel in viata politica a
Germaniei, lipsa de interes a Evei Braun fata de lume pe care iubitul ei o punea in pericol
o transforma intr-o figura sinistra.
Dupa alte pareri, loialitatea ei fata de Hitler o transforma intr-o iubita ideala. Nu acelasi
lucru se poate spune si despre sinistrul dictator, daca ne gandim la sfarsitul tragic al celor
doua femei importante din viata lui.
Eva si-a tinut promisiunea pe care a facut-o intr-o scrisoare emotionanta pe care i-a trimis-
o lui Hitler in iulie 1944: De cand ne-am intalnit prima data, am jurat sa te urmez
pretutindeni chiar si la moarte traiesc doar pentru iubirea ta.
Cupluri celebre de indragostiti