Sunteți pe pagina 1din 24

1. Se consideră circuitul cu schema din figură.

Generatorul are puterea disponibilă PdG  10mW şi


coeficientul de reflexie  G  1 4 în raport cu impedanţa de referinţă, reală, comună a sistemului, Z 0
iar cuplorul directiv ideal, codirectiv, în cuadratură, are atenuarea de cuplaj AC  6dB şi faza
parametrului S 41 , 41  180 . Să se calculeze, în condiţiile din circuit:

a) Puterea activă emergentă la poarta 3 a cuplorului, P3 ;


b) Puterea activă emergentă la poarta 4 a cuplorului, P4 ;
c) Puterea activă în sarcina conectată la poarta 2, P2 ;
d) Puterea incidentă la poarta 1, Pd 1 ;
e) Puterea reflectată la poarta 1, Pi1 .

3 4
Z0 Z0

aG
G
1 2 2Z0

Soluţie:
Se redesenează circuitul, punând în evidenţă undele de putere încidente şi reflectate la porţile
cuplorului.
3 4
a3 b4
Z0 Z0
b3 a4

aG a1 b2
G b1 a2
1 2 2Z0

Puterea disponibilă a sursei este dată de expresia


2
aG
PdG 
 
,
2 1  G
2

deci
 1  75
 
2

aG  2 PdG 1  G
 2 10  1    mW  18, 75mW.
2 2

 4
  4
Unda emergentă la poarta de ieşire a generatorului (considerat uniport activ liniar), a1 , poate fi
exprimată sub forma
a1  aG   G b1 .
Poarta 1 a cuplorului directiv ideal din schemă este conectată la sursa de semnal, priun urmare este
poarta de intrare. Fiind un cuplor codirectiv, rezultă că 2 este poarta de transmisie, 3 este poarta

CMC - Aplicaţii Pagina 1


izolată iar 4 este poarta cuplată. Ca urmare, pe baza proprietăţilor externe ale acestui tip de cuplor,
poate fi scrisă expresia matricei sale de repartiţie, S:
0 S41  S21 0
S 0  0 S41
S   21 .
0 S21  S41 0
 
 S41 0 0 S21
Cunoscând atenuarea de cuplaj (atenuarea semnalului care se propagă de la poarta de intrare la
poarta cuplată, AC , rezultă:
1 AC dB 10 1
AC  2
 10  106 10  4  S41 
S41 2
şi deci
1 j180 1
S41  S41 e j41 
e  .
2 2
Un cuplor directiv ideal este un dispozitiv conservativ, prin urmare este valabil principiul de
conservare a puterii. Folosind, de exemplu, prima linie a matricei de repartiţie S, rezultă:
1
2
3
S21  S41  1  S21  1  S41  1  
2 2 2
.
2 2
Din punctul de vedere al defazajului semnalelor emergente la porţile de ieşire (2 şi 4), cuplorul este
în cuadratură (tip Q), prin urmare
21  41  90  21  41  90  180  90  90 ; 270 
Alegând, de exemplu, 21  90 rezultă că
3 j90 3
S21  S21 e j21  e  j
2 2
şi deci
 0 j 3 2 0 1 2 
 
j 3 2 0 1 2 0 
S .
 0 1 2 0 j 3 2
 
 1 2 0 j 3 2 0 
Pe baza matricei de repartiţie S precum şi a convenţiei adoptate pentru desenarea undelor de putere
de la porţile cuplorului, rezultă sistemul liniar:
b1  S21a2  S 41a4
b  S a  S a
 2 21 1 41 3
 .
b
 3  S a
41 2  S 21a4
b4  S41a1  S21a3
Din definiţia coeficientului de reflexie al sarcinii conectate la poarta 2 a cuplorului rezultă:
a 2Z  Z 0 1
S 2  2  0   a2   S 2b2 .
b2 2Z0  Z0 3

CMC - Aplicaţii Pagina 2


Terminaţiile adaptate conectate la porţile 3 şi 4 ale cuplorului au coeficientul de reflexie nul, prin
urmare
a
 S 3  3  0  a3  0,
b3
a4
S 4   0  a4  0.
b4
Sumarizând, rezultă următorul sistem:
a1  aG  G b1

a2   S 2b2
b1  S21a2
 .
b2  S21a1
b3  S41a2

b4  S41a1
Alegând, spre exemplu, o rezolvare pe cale grafică a sistemului, rezultă, mai jos, graful de fluenţă
asociat circuitului.
b1 S21 a2 S41
b3
G S 2
1 a1
aG b2
S21
S41

b4
Graful de fluenţă obţinut prezintă o buclă, situaţie în care determinantul său este
2
1 1  3  17
  1  G  S 2 S  1     j
2
  .
4 3  2  16
21

a) Puterea disipată în terminaţia adaptată conectată la poarta 3 a cuplorului corespunde undei directe
de putere care se propagă spre sarcină,
1 2
P3  Pd 3  b3 .
2
Din graf poate fi evaluat raportul b3 aG folosind, în acest sens, regula lui Mason:
3 1 1
b3 L k k
L11 S 21 S2 S 41
j
2
 
3 2  j4 3 ,
 k
  
aG    17 51
16
deci
4aG 3
b3   j ,
51
caz în care

CMC - Aplicaţii Pagina 3


2
1 4a 3 50
P3    j G   0,173mW .
2 51 289
b) Puterea disipată în terminaţia adaptată conectată la poarta 4 a cuplorului corespunde undei directe
de putere care se propagă spre sarcină,
1 2
P4  Pd 4  b4 .
2
Evaluând, din graful de fluenţă, raportul b4 aG , se obţine:

b4 
Lk  k
L S 1 16 8
 k
 1 1  41    ,
aG    2 17 17
deci
8aG
b4 
17
de unde
1 8aG
2
600
P4     2, 076 mW.
2 17 289
c) Puterea activă transmisă sarcinii conectată la poarta 2 reprezintă diferenţa dintre puterea undei
directe (incidentă pe sarcină) şi puterea transportată de unda inversă (reflectată de sarcină),
P2  Pd 2  Pi 2 
1
2

b2  a2 .
2 2

Printr-un procedeu asemănător cu cel prezentat la punctele anterioare, rezultă:

b2 
Lk  k
L S 3 16 8 3
 k
 1 1  21  j  j ,
aG    2 17 17
deci
8aG 3
b2  j
17
respectiv

a2 L k k
L11 S 21 S 2
j
3 1

2 3  j8 3
 k
  
aG    17 51
16
adică
8aG 3
a2  j ,
51
prin urmare
1  8aG 3 8aG 3  1600
2 2

P2  j  j   5,536 mW.
2 17 51  289
 
d) Puterea activă incidentă la poarta 1 a cuplorului din schemă poate fi exprimată sub forma

CMC - Aplicaţii Pagina 4


1 2
Pd 1  a1 .
2
Evaluând, din graf, raportul a1 aG , rezultă:

a1 
Lk  k
L 1 16
 k
 1 1  ,
aG    17
deci
16aG
a1 
17
şi, de aici,
2
1 16aG 2400
Pd 1     8,304 mW .
2 17 289
e) Puterea reflectată la poarta 1 a cuplorului, incidentă pe generator, este dată de expresia
1 2
Pi1  b1 .
2
Evaluând, din graf, raportul b1 aG , se obţine:
2
 3 1
b1 L k k
L11 S 212  S 2
j

 
2  3 4
 k
    ,
aG    17 17
16
de unde
4aG
b1 
17
deci
1 4aG
2
150
Pi1     0,519 mW.
2 17 289
Verificare: Cuplorul fiind fără pierderi, puterea incidentă la poarta sa 1 trebuie să fie egală cu suma
puterilor disipate în terminaţiile conectate la cuplor, la care se adaugă puterea reflectată la intrare:
2400 1600 50 600 150
Pd 1  P2  P3  P4  Pi1     
289 289 289 289 289
Se constată validarea egalităţii.

CMC - Aplicaţii Pagina 5


2. Se consideră circuitul cu schema din figură. Generatorul are puterea disponibilă PdG  200mW şi
coeficientul de reflexie  G  1 4 în raport cu impedanţa de referinţă, reală, comună a sistemului, Z 0
iar cuplorul directiv ideal, contradirectiv, în cuadratură, are atenuarea de cuplaj AC  10dB şi faza
parametrului S31 , 31  90 . Să se calculeze, în condiţiile din circuit:

a) Puterea activă emergentă la poarta 2 a cuplorului, P2 ;


b) Puterea activă emergentă la poarta 4, P4 ;
c) Puterea activă transmisă sarcinii conectate la poarta 3, P3 ;
d) Puterea incidentă la poarta 1, Pd 1 ;
e) Puterea reflectată la poarta 1, Pi1 .

3Z0 3 4
Z0

aG Z0
G
1 2

Soluţie:
Pe schema dată se desenează undele de putere – incidente şi reflectate – la porţile cuplorului, ca în
figura de mai jos.
3Z0 3 4
a3 a4
Z0
b3 b4

aG a1 a2
Z0
G b1 b2
1 2
Cunoscând puterea disponibilă PdG ,
2
aG
PdG 
 
,
2 1  G
2

poate fi determinată contribuţia proprie a generatorului:


 1 
 
2

aG  2PdG 1  G  2  200  1    375mW .


2 2

 4
 
Unda emergentă la poarta de ieşire a generatorului poate fi scrisă sub forma:
a1  aG   G b1 .
Întrucât sursa de semnal este conectată la poarta 1 a cuplorului rezultă că aceasta este poarta de
intrare iar 2 este poarta de transmisie. Fiind un cuplor contradirectiv, 3 este poarta cuplată iar 4
reprezintă poarta izolată în raport cu intrarea. Ţinând cont şi de proprietăţile externe ale acestui tip de
cuplor, rezultă matricea sa de repartiţie:

CMC - Aplicaţii Pagina 6


0 S21 S31 0
S 0 0 S31 
S   21 .
 S31 0 0 S21 
 
0 S31 S21 0
Cunoscând atenuarea de cuplaj, rezultă:
1 1
AC   10 C    1010 10  10  S31 
A dB 10
2
,
S31 10
de unde
1 j
S31  S31 e j31   e-j90  .
10 10
Cuplorul directiv din schemă este ideal, deci în cazul acestuia este valabil principiul de conservare a
puterii. Folosind formalismul parametrilor de repartiţie, considerând – de exemplu – prima coloană a
matricei S, se obţine:
2
j 3
S21  S31  1  S21  1  S31  1  
2 2 2
.
10 10
Din punctul de vedere al defazajului semnalelor emergente la porţile de ieşire (2 şi 3), cuplorul este
în cuadratură (tip Q), prin urmare
21  31  90  21  31  90  90  90  0 ;  180  .
Alegând, de exemplu, 21  0 rezultă că
3 3
S 21  S 21 e j21   e j0 
10 10
şi deci
 0 3 10  j 10 0 
 
 3 10 0 0  j 10 
S .
  j 10 0 0 3 10 
 
 0  j 10 3 10 0 
Ţinând cont de matricea de repartiţie S obţinută precum şi de convenţia adoptată pentru desenarea
undelor de putere de la porţile cuplorului, rezultă sistemul liniar:
b1  S21a2  S31a3

b2  S21a1  S31a4
 .
b3  S31a1  S21a4
b4  S31a2  S21a3
Sarcinile adaptate conectate la porţile 2 şi 4 ale cuplorului au coeficientul de reflexie nul, prin urmare
a
S 2  2  0  a2  0,
b2
a4
S 4   0  a4  0.
b4

CMC - Aplicaţii Pagina 7


De asemenea, din definiţia coeficientului de reflexie al sarcinii conectate la poarta 3 a cuplorului
rezultă:
a 3Z  Z0 1
S 3  3  0   a3  S 3b3 .
b3 3Z0  Z0 2
Rezultă astfel următorul sistem:
a1  aG  G b1

a3   S 3b3
b1  S31a3
 .
b2  S21a1
b3  S31a1

b4  S21a3
Alegând, spre exemplu, o rezolvare pe cale grafică a sistemului, rezultă, mai jos, graful de fluenţă
asociat circuitului.
b1 S31 a3 S21
b4
G S 3
1 a1
aG b3
S31
S21

b2
După cum se observă graful de fluenţă obţinut prezintă o buclă, situaţie în care determinantul său are
valoarea
2
1 1  1  81
  1  G  S  1      j
2
S 3 31   .
4 2  10  80
a) Puterea disipată în terminaţia adaptată conectată la poarta 2 a cuplorului corespunde undei directe
de putere care se propagă spre sarcină,
1 2
P2  Pd 2  b2 .
2
Din graf poate fi evaluat raportul b2 aG folosind, în acest sens, regula lui Mason:

b2 
Lk  k
L S 3 80 80
 k
 1 1  21    ,
aG    10 81 27 10
deci
80aG
b2  ,
27 10
caz în care
2
1 80aG 40000
P2     164, 609 mW .
2 27 10 243
b) Puterea disipată în terminaţia adaptată conectată la poarta 4 a cuplorului corespunde undei directe
de putere care se propagă spre sarcină,

CMC - Aplicaţii Pagina 8


1 2
b4 . P4  Pd 4 
2
Evaluând, din graful de fluenţă, raportul b4 aG , se obţine:
j 1 3
b4 L  k k
L S  S
 
2 10 4
 k
 1 1  31 S 3 21  10  j ,
aG    81 27
80
deci
4aG
b4   j
27
de unde
2
1 4a 1000
P4    j G   4,115mW.
2 27 243
c) Puterea activă transmisă sarcinii conectată la poarta 3 reprezintă diferenţa dintre puterea undei
directe (incidentă pe sarcină) şi puterea transportată de unda inversă (reflectată de sarcină),
P3  Pd 3  Pi 3 
1
2
b3  a3 .
2 2
 
Utilizând metoda de calcul abordată la punctele anterioare, se obţine:

b3 
Lk  k
L S 1 80 80
 k
 1 1  31   j   j ,
aG    10 81 81 10
deci
80aG
b3   j
81 10
respectiv
1 1
a3 L  k k
L11 S31 S 3
j 
10 2   j 40
 k
  
aG    81 81 10
80
adică
40aG
a3   j ,
81 10
prin urmare
1  10000
2 2
80aG 40aG
P3    j  j   13, 717 mW.
2  81 10 81 10 
 729
d) Puterea activă incidentă la poarta 1 a cuplorului din schemă poate fi exprimată sub forma
1 2
Pd 1  a1 .
2
Evaluând, din graf, raportul a1 aG , rezultă:

CMC - Aplicaţii Pagina 9


a1 
Lk  k
L 1 80
 k
 1 1  ,
aG    81
deci
80aG
a1 
81
şi, de aici,
2
1 80aG 400000
Pd 1     182,898mW .
2 81 2187
e) Puterea reflectată la poarta 1 a cuplorului, incidentă pe generator, este dată de expresia
1 2
Pi1  b1 .
2
Evaluând, din graf, raportul b1 aG , se obţine:
2
 1  1
b1 L k k
L11 S312  S 3 j

 
10  2 4
 k
    ,
aG    81 81
80
de unde
4aG
b1 
81
deci
1 4aG
2
1000
Pi1     0, 457 mW.
2 81 2187
Verificare: Cuplorul fiind fără pierderi, puterea incidentă la poarta sa 1 trebuie să fie egală cu suma
puterilor disipate în terminaţiile conectate la cuplor, la care se adaugă puterea reflectată la intrare:
400000 360000 30000 9000 1000
Pd 1  P2  P3  P4  Pi1     
2187 2187 2187 2187 2187
Se constată validarea egalităţii.

CMC - Aplicaţii Pagina 10


3. Se consideră circuitul cu schema din figură, alcătuit dintr-un generator, un divizor de putere cu trei
rezistenţe precum şi din două rezistoare ideale conectate la porţile de ieşire ale divizorului. Ştiind că
generatorul are puterea disponibilă PdG  20mW şi coeficientul de reflexie  G  1 2 în raport cu
impedanţa de referinţă, reală, comună a sistemului, Z 0 , să se calculeze:
a) Puterea activă transmisă terminaţiei conectate la poarta 2 a divizorului, P2 ;
b) Puterea activă transmisă sarcinii conectate la poarta 3 a divizorului, P3 ;
c) Puterea activă incidentă la poarta 1 a divizorului, Pd 1 ;
d) Puterea activă reflectată la poarta 1 a divizorului, Pi1 .

2 Z0
aG 1
G
3
3Z 0
 Z0   Z0 

Soluţie:
Pe schema dată se desenează undele de putere – incidente şi reflectate – la porţile cuplorului, ca în
figura de mai jos.
a2
2 Z0
a1
aG 1 b2
G b1 a3
3 b
3
3Z 0
 Z0   Z0 

Din valoarea puterii disponibile PdG ,


2
aG
PdG 
 
,
2 1  G
2

rezultă contribuţia proprie a generatorului:


 1 
 
2

aG  2 PdG 1  G  2  20  1    30 mW .
2 2

 2
 
De asemenea, unda emergentă la poarta de ieşire a generatorului poate fi exprimată sub forma:
a1  aG   G b1 .
Matricea de repartiţie a divizorului de putere cu trei rezistenţe este
 S11 S12 S13   0 1 2 1 2 
S   S 21 S 22 S 23   1 2 0 1 2  .
 S31 S32 S33  1 2 1 2 0 
Pe baza matricei S astfel obţinută şi a convenţiei adoptate pentru desenarea undelor de putere de la
porţile divizorului, rezultă sistemul liniar:

CMC - Aplicaţii Pagina 11


b1  S12 a2  S13 a3

b2  S 21a1  S 23 a3 .
b  S a  S a
 3 31 1 32 2

Sarcina adaptată de la poarta 2 a divizorului are coeficientul de reflexie nul, deci


a
S 2  2  0  a2  0 .
b2
Din definiţia coeficientului de reflexie al sarcinii conectate la poarta 3 a divizorului rezultă:
a 3Z  Z0 1
S 3  3  0   a3  S 3b3 .
b3 3Z0  Z0 2
Rezultă astfel următorul sistem:
a1  aG   G b1
a   b
 3 S3 3

b1  S13 a3 .
b  S a  S a
 2 21 1 23 3

b3  S31a1
Alegând, spre exemplu, o rezolvare pe cale grafică a sistemului, rezultă, mai jos, graful de fluenţă
asociat circuitului.

1 a1 G
aG b3
S31
S21 S 3
b1
b2 S23 a3 S13
După cum se observă, graful de fluenţă obţinut prezintă o buclă, situaţie în care determinantul său are
valoarea
1 1 1 1 15
  1  S31 S 3 S13G  1      .
2 2 2 2 16
a) Puterea disipată în terminaţia adaptată conectată la poarta 2 a divizorului corespunde undei directe
de putere care se propagă spre sarcină,
1 2
P2  Pd 2  b2 .
2
Din graf poate fi evaluat raportul b2 aG folosind, în acest sens, regula lui Mason:

b2 
Lk  k
L L  S S  S  1 1 1 1  16 2
 k
 1 1 2 2  21 31 S 3 23         ,
aG     2 2 2 2  15 3
deci
2
b2  aG ,
3
caz în care
2
1 2 1 4 20
P2   aG    30   6, 67 mW .
2 3 2 9 3

CMC - Aplicaţii Pagina 12


b) Puterea activă transmisă sarcinii conectată la poarta 3 reprezintă diferenţa dintre puterea undei
directe (incidentă pe sarcină) şi puterea undei inverse (reflectată de sarcină),
P3  Pd 3  Pi 3 
1
2
 
b3  a3 .
2 2

Utilizând metoda de calcul abordată la punctul precedent, se obţine:

b3 
Lk  k
L S 1 16 8
 k
 1 1  31    ,
aG    2 15 15
deci
8
b3  aG ,
15
de unde
2
1 8 1 64 64
Pd 3   aG    30   4, 266 mW
2 15 2 225 15
respectiv

a3 
Lk  k 1 1

L  S  4
 k  1 1  31 S 3  2 2 
aG    15 15
16
adică
4
a3  aG ,
15
deci
2
1 4 1 16 16
Pi 3   aG    30   1, 066 mW ,
2 15 2 225 15
prin urmare
64 16 48
P3     3, 2 mW.
15 15 15
c) Puterea activă incidentă la poarta 1 a divizorului din schemă poate fi exprimată sub forma
1 2
Pd 1  a1 .
2
Evaluând, din graf, raportul a1 aG , rezultă:

a1 
Lk  k
L 1 16
 k
 1 1  ,
aG    15
deci
16
a1  aG
15
şi, de aici,
2
1 16 1 256 256
Pd 1   aG    30   17, 066 mW .
2 15 2 225 15
d) Puterea reflectată la poarta 1 a divizorului, incidentă pe generator, este dată de expresia

CMC - Aplicaţii Pagina 13


1 2
Pi1  b1 .
2
Evaluând, din graf, raportul b1 aG , se obţine:

b1 L k k
1 1 1
 
L11 S31 S 3 S13 2 2 2 2
 k
    ,
aG    15 15
16
de unde
2
b1  aG
15
deci
2
1 2 1 4 4
Pi1   aG    30   0, 266 mW.
2 15 2 225 15
Observaţie: Puterea disipată în divizor, Pdiv, reprezintă diferenţa dintre puterea transmisă divizorului
pe la poarta sa de intrare, 1 şi suma puterilor transferate sarcinilor conectate la porţile de ieşire ale
acestuia:
 256 4   100 48  104
Pdiv   Pd1  Pi1    P2  P3         6,93mW .
 15 15   15 15  15

CMC - Aplicaţii Pagina 14


4. Se consideră circuitul cu schema din figură, alcătuit dintr-un generator, un diport, un divizor de
putere Wilkinson precum şi din două rezistoare ideale conectate la porţile de ieşire ale divizorului.
Generatorul are puterea disponibilă PdG  100mW şi coeficientul de reflexie  G  1 2 în raport cu
impedanţa de referinţă, reală, comună a sistemului, Z 0 . Diportul reciproc, pasiv şi nedisipativ este
caracterizat la frecvenţa de lucru de următoarele elemente ale matricei sale de repartiţie S definită în
raport cu Z 0 : S11  1 3 , 11
  0 şi 22
  180 .
Să se determine:
a) Puterea activă transmisă divizorului de putere pe la poarta 1 , P1 ;
b) Puterea activă transmisă terminaţiei conectate la poarta 2 a divizorului, P2 ;
c) Puterea activă transmisă sarcinii conectate la poarta 3 a divizorului, P3 ;
d) Puterea activă reflectată la poarta 1 a diportului, Pr1 .

Z0
aG
S S
G

2Z 0
 Z0   Z0   Z0 
Soluţie:
Se începe prin caracterizarea elementelor din circuit (uniporţi, diport, triport). Astfel, pe schema dată
se desenează undele de putere – incidente şi reflectate – la porţile dispozitivelor, ca în figura de mai
jos.
a2
2 Z0
a1 a b1 b2
aG 1 2  2 1
S S
G b1 b2 a1 a3
3 b3
2Z 0
 Z0   Z0   Z0 
Din expresia puterii disponibile a generatorului, PdG ,
2
aG
PdG 
 
,
2 1  G
2

rezultă contribuţia proprie a acestuia:


 1 
 
2

aG  2 PdG 1  G  2 100  1    150 mW .


2 2

 2
 
Unda emergentă la poarta de ieşire a generatorului poate fi exprimată sub forma:
a1  aG  G b1 .
În cazul diportului, cunoscând modulul şi faza parametrului S11 , rezultă:
1 1
S11  S11 e j11  e j0  .
3 3

CMC - Aplicaţii Pagina 15


Pe de altă parte, diportul din schemă este reciproc, pasiv şi nedisipativ – deci conservativ – motiv
pentru care subzistă următoarele relaţii:
1 1
S11  S11 e j11   e j0  ,
3 3
2
1 2 2
  1  S11  1   
2
S 21 ,
3 3
11  22
 0  180
21
  12   90   90  0 , 180  .
2 2
Alegând, spre exemplu, soluţia 21
  12  0 , rezultă:
2 2 j0 2 2
S21  e j21 
  S12  S21 e  .
3 3
În final,
1
  S11 
S22
3
şi cum 22
  180 rezultă:
1 1
 e j22   e j180  
  S22
S22
3 3
şi deci matricea de repartiţie a undelor S a diportului este:
 1 2 2
 S  S12   
 3 3 
S   11 
   2 2
.
 S22
 S21 1 
  
 3 3 
Ţinând cont de matricea de repartiţie S obţinută precum şi de convenţia adoptată pentru desenarea
undelor de putere – incidente şi reflectate – de la porţile diportului, rezultă sistemul liniar:
b1  S11 a1  S12 a2
 .
b2  S21 a1  S 22 a2
Divizorul de putere Wilkinson din schemă are matricea sa de repartiţie S  , definită în raport cu
impedanţa de referinţă Z 0 , de forma:
 j j 
 0   
2 2
 S11 S12 S13  
 j 
S   S21
 S22  S23     
 0 0 ,
2
 S32
 S31  S33    
 j 
 2 0 0 
 
situaţie în care pot fi scrise următoarele relaţii între undele de putere incidente şi reflectate la porţile
sale:
b1  S11 a1  S12 a2  S13 a3

b2  S 21 a1  S 22
 a2  S 23
 a3 ,
b  S  a  S  a  S  a
 3 31 1 32 2 33 3

CMC - Aplicaţii Pagina 16


sau, ţinând cont că unele elemente ale matricei S sunt nule,
b1  S12 a2  S13 a3

b2  S 21 a1 .
b  S  a
 3 31 1

Terminaţia adaptată de la poarta 2 a divizorului are coeficientul de reflexie nul, deci
a
S 2  2  0  a2  0 .
b2
De asemenea, din definiţia coeficientului de reflexie al sarcinii conectate la poarta 3 a divizorului
rezultă:
a 2Z  Z0 1
S 3  3  0   a3  S 3b3 .
b3 2Z0  Z0 3
Suplimentar, din schemă pot fi identificate următoarele identităţi:
a2  b1
b2  a1
Sumarizând, rezultă următorul sistem de relaţii liniare între undele de putere din circuit:
 a1  aG   G b1
     
b1  S11a1  S12 a2
b2  S 21
 a1  S 22
 a2

 a2  S13 a3
b  S  b
 2 21 2


b3  S31  b2

 a3   S 3b3
Sistemul obţinut poate fi rezolvat analitic sau grafic. Alegând, spre exemplu, o rezolvare pe cale
grafică, rezultă, mai jos, graful de fluenţă corespunzător circuitului analizat.
b2

S21
1 a1 
S21  b3
b2 S31
aG
G S11 
S22 S 3

b1 S12 a2 S13 a3


Graful obţinut prezintă 3 bucle:
 a1  b1  a1 ;
 b2  b3  a3  a2  b2 ;
 a1  b2  b3  a3  a2  b1  a1 .
Determinantul grafului,  , are, prin urmare, expresia:

CMC - Aplicaţii Pagina 17


  1   S11 G  S31
  S 3 S13 S22
  S21   S 3 S13 S12  G   S11  G S31
 S31   S 3 S13 S22
 
1 1  j  1  j   1  2 2  j  1  j  2 2 1 
 1       3     3   3    3   3  2 
 3 2  2   2     2   2  
1 1  j  1  j   1  31
         
3 2  2 3  2   3  36
a) Puterea activă transmisă divizorului de putere pe la poarta 1 , P1 , reprezintă diferenţa dintre
puterea undei directe, Pd 1 , şi puterea undei inverse, Pi1 , în planul considerat:
1
2
a1  b1 
1
P1  Pd 1  Pi1 
2 2

2
2

b2  a2 .
2
  
Evaluând, succesiv, din graful de fluenţă, rapoartele b2 aG şi a2 aG , se obţine:

b2 
Lk  k
L S  1 2 2 36 24 2
 k
 1 1  21    ,
aG    3 31 31
de unde
24aG 2
b2  ,
31
respectiv

a2 
Lk  k
L S  S   S  1 2 2  j  1  j  36 4 2
 k
 1 1  21 31 S 3 13          ,
aG    3  2 3  2  31 31
adică
4aG 2
a2   .
31
În aceste condiţii, se obţine:
2
1  24 aG 2  1 576 150  2 86400
b2
2

Pd 1        mW  89,9 mW ,
2 2  31  2
 961 961
2
1  4 a 2  1 16 150  2 2400
a2
2

Pi1    G     mW  2,5mW ,
2 2  31  2 961 961
şi, de aici,
86400 2400 84000
 P1 
 mW  87, 4 mW .
961 961 961
b) Puterea activă transmisă terminaţiei adaptate conectată la poarta 2 a divizorului, P2 , corespunde
puterii undei directe:
1 2
P2  Pd 2  b2 .
2
Calculând, din graf, raportul b2 aG , rezultă:

b2 
Lk  k
L  S  S  1 2 2  j  36 24
 k
 1 1  21 21      j ,
aG    3  2  31 31

CMC - Aplicaţii Pagina 18


de unde
24aG
b2   j ,
31
deci
2
1  24  aG  1 576 150 43200
P2        mW  44,95 mW .
2  31  2 961 961
c) Puterea activă transmisă sarcinii conectate la poarta 3 a divizorului, P3 , este egală cu diferenţa
dintre puterea transportată de unda directă, Pd 3 , şi puterea undei inverse, Pi 3 , în secţiunea
considerată:
P3  Pd 3  Pi 3 
1
2
 2

b3  a3 .
2

Din graf se evaluează:

b3 
Lk  k
L  S  S  1 2 2  j  36 24
 k
 1 1  21 31       j ,
aG    3  2  31 31
deci
24aG
b3   j ,
31
de unde
2
b3
1  24  aG  1 576 150 43200
2

Pd 3        mW  44,95 mW ,
2 2  31  2 961 961
respectiv

a3 
Lk  k
S  S   1 2 2  j  1 36 8
 k
 21 31 S 3        j ,
aG   3  2  3 31 31
deci
8aG
a3   j ,
31
prin urmare
2
a3
1  8  aG 
2
1 64 150 4800
Pi 3        mW  5 mW .
2 2  31  2 961 961
În final,
43200 4800 38400
P3 
  mW  39,95 mW .
961 961 961
Observaţie: Se poate uşor constata faptul că, într-adevăr, puterea undei emergente la poarta 2 a
divizorului Wilkinson (undă incidentă pe terminaţia adaptată conectată la această poartă), Pd 2 , este
egală cu puterea undei emergente la poarta 3 (undă incidentă pe sarcina conectată la această poartă),
Pd 3 .
d) Puterea activă reflectată la poarta 1 a diportului, Pr1 , poate fi calculată cu ajutorul expresiei:

CMC - Aplicaţii Pagina 19


1 2
b1 .
Pr1 
2
Din graful de fluenţă poate fi calculat raportul b1 aG , folosind regula lui Mason:

b1 
Lk  k
L L 
 k
 1 1 2 2.
aG  
Pentru prima cale între nodurile aG şi b1 se obţine:
1
L1  S11  ,
3
 j  1  j   1 1 17
  S 3 S13 S22
1  1  S31   1    3      3   1  18  18 .
 2  2  
Pentru cea de-a doua cale, rezultă:
2 2  j  1  j  2 2 4
 S31
L2  S21   S 3 S13 S12           ,
3  2 3  2 3 27
2  1 .
Ca urmare,
b1  1 17  4   36 6
      1   ,
aG  3 18  27   31 31
deci
6aG
b1  ,
31
de unde
2
1  6  aG  1 36 150 2700
Pr1        mW  2,81mW .
2  31  2 961 961

CMC - Aplicaţii Pagina 20


5. Se consideră circuitul cu schema din figură, alcătuit dintr-un generator caracterizat de puterea
disponibilă PdG  10mW și coeficientul de reflexie  G  1 5 în raport cu impedanța de referință
Z 0  50 , un circulator ideal cu trei porți precum și un diport reciproc, pasiv și nedisipativ având
2 2
următoarele elemente ale matricei sale de repartiție S , în raport cu Z 0 : S21
  , 11  180 ,
3
  0 . Să se calculeze:
22
a) Puterea disipată în terminația adaptată conectată la poarta 2 a diportului din schemă, P2 ;
b) Puterea reflectată la poarta 1 a circulatorului, Pr1 .

aG 1 2 1 2
S Z0
ΓG
3
 Z0   Z0   Z0 
ZS = 50+j50 

Soluție:

Pe schema dată se desenează undele de putere – incidente și reflectate – la porțile


dispozitivelor, ca în figura de mai jos.
a1 b2 a1 b2
aG
1 2 1 2
S ΓS2
ΓG 
b1 3 a b a2
a3 b3 2 1

ΓS

Sarcina complexă conectată la poarta 3 a circulatorului reprezintă un uniport pasiv caracterizat prin
coeficientul de reflexie  S în raport cu Z 0 :
a3 Z S  Z 0  50  j50   50 j 1  j2
S      ,
b3 Z S  Z 0  50  j50   50 2  j 5
de unde
a3   S b3 .
Terminația adaptată conectată la poarta 2 a diportului are coeficientul de reflexie
a Z  Z0
S 2  2  0  0, deci a2  0 .
b2 Z0  Z0
Din expresia puterii disponibile a generatorului, PdG ,
2
aG
PdG 
 
,
2 1  G
2

rezultă contribuția sa proprie:

CMC - Aplicaţii Pagina 21


 1 
 
2

aG  2PdG 1  G 2 10  1    19, 2mW .


2 2

 5
 
Unda emergentă la poarta de ieșire a generatorului poate fi exprimată sub forma:
a1  aG  G b1 .
Ținând cont de sensul de propagare a câmpului între porțile circulatorului ideal din schemă, matricea
sa de repartiție S raportată la Z 0 poate fi scrisă sub forma:
 S11 S12 S13   0 0 1 
S   S 21
 
S 22    1 0 0 
S 23   

 S31 
S32 
S33   0 1 0 
 
și deci
 b1  S13 a3  a3  b1  a3
 
 b2  S 21
 a1  a1  b2  a1 .
b  S  a  a b  a
 3 32 2 2  3 2

Diportul din schemă este reciproc, pasiv și nedisipativ – deci conservativ – motiv pentru care pot fi
scrise următoarele relații între elementele matricei sale de repartiție:
2
2 2 1
S11  1  S21
  1 
2
,
3 3
1
  S11 
S22 ,
3
   22
 180  0
21  12  11  90   90  0 , 180  .
2 2
Alegând, spre exemplu, soluția 21   12  0 , rezultă:
2 2 j0 2 2
S21  e j21 
  S12  S21 e  .
3 3
În final,
1 1
S11  S11 e j11  e j180   ,
3 3
1 1
S22   S22 e j22   e j0 
3 3
și deci matricea de repartiție S a diportului raportată la Z 0 este:
 1 2 2

 S  S12   3 
3 
S   11 
   2 2
,

 S21 S22 1 
 
 3 3 
de unde
b1  S11 a1  S12 a2 b1  S11 a1
   .
b2  S21  a1  S22 a2 b2  S21  a1
De asemenea, subzistă următoarele identități (vezi figura):

CMC - Aplicaţii Pagina 22


b2  a1, respectiv a2  b1 .
Sumarizând, se obține următorul sistem de relații liniare și, pe baza acestuia, graful de fluență
corespunzător circuitului analizat:
a1  aG   G b1
b  a
1 3
1 a1 1 b2 S21 
b2  a1 aG b2

b3  a2 G S11

a3   S b3 b1 b1
b  a
 2 1 1 1
a2  b1 a3 b3
 
b1  S11 a1
S

b2  S 21
 a1
Graful prezintă o buclă, prin urmare determinantul său are valoarea
 1  1  j2 1 76  j2
  1  S11  S G  1        .
 3 5 5 75
a) Puterea disipată în terminația adaptată conectată la poarta 2 a diportului din schemă, P2 ,
corespunde undei incidente pe sarcină,
1 2
P2  Pd 2  b2 .
2
Calculând, din graf, raportul b2 aG , rezultă:

b2 
Lk  k
L S  1 2 2 75 25 2 5 2  38  j
 k
 1 1  21     ,
aG    3 76  j2 38  j 289
și deci
5 2  38  j
b2  aG ,
289
de unde
1 5 2  38  j
2

P2   19, 2  8,3mW .
2 289
b) Puterea reflectată la poarta 1 a circulatorului, Pr1 poate fi calculată folosind expresia
1 2
b1 .
Pr1 
2
Din graful de fluenţă rezultă valoarea raportului b1 aG , folosind regula lui Mason:

b1 
Lk  k
L  S   1  1  1  j2 75 5  j10 40  j75
 k
 1 1  11 S         ,
aG     3  5 76  j2 76  j2 578
de unde
40  j75
b1   aG
578

CMC - Aplicaţii Pagina 23


și deci
40  j75
2
1
Pr1   19, 2  0, 2 mW .
2 578

CMC - Aplicaţii Pagina 24

S-ar putea să vă placă și