Alimente Alcaline - Acide

http://dez voltarepersonala2012.blogspot.ro/2012/03/alimente- alcaline- acide.html Februray 4, 2013

Aliment ele alcaline sunt acele aliment e i but uri care, cnd ajung n corp, au ef ect de alcalinizare a esut urilor. La polul opus, sunt aliment ele i but urile care realizeaz acidit at e n esut uri, un mediu propice pent ru inst alarea celor mai degenerat ive boli. Ef ect ul aliment elor i but urilor se bazeaz pe cant it at ea de con inut mineral i pe reziduurile care rmn n corp dup ce acest ea sunt consumat e. Unele aliment e las rmi e acide, n t imp ce alt ele las rmi e alcaline. Aliment ele alcaline sunt cele pe care le t im i noi c sunt bune: unele f ruct e, legume proaspet e, aliment e srace n zaharuri et c, iar cele acide, binen eles: dulciurile, alcoolul, grsimile sat urat e, carnea, produsele lact at e. Exist aliment e care sunt acide, ns n corp alcalinizeaz. Aliment ele care creeaz un mediu alcalin n esut uri sunt o adevrat preven ie i t erapie nut ri ional mpot riva oricror boli. nt r-un corp alcalin, bolile nu au cum s se dezvolt e. Dac e nevoie s mnca i i aliment e din zona acid, combina ile cu aliment e alcaline, pent ru a mai st opa din ef ect ul nociv. De exemplu, naint e de o mas cu carne, be i un pahar cu ap cu mult lmie st oars. Lmia est e acid, ns ajuns n corp, alcalinizeaz esut ul i ef ect ul acid al crnii nu se mai simt e at t de mult Aliment ele se impart in doua cat egorii: alcaline si acide.FRUCT E ALCALINE: st af ide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado, st ruguri, banane coapt e, capsuni, grape-f ruit , mango, pepene galben/rosu, nect arine, masline negre, papaya, pere FRUCT E ACIDE: t oat e conservele, gemuri, dulcet uri, f ruct e zaharisit e, glazurat e, f ruct e uscat e conservat e cu sulf ura f ruct e proaspet e consumat e zahar banane verzi, masline verzi, prune LEGUME ALCALINE: ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, ust uroi, praz, salat a verde, sf ecla morcovi, cart of i, spanac, anghinare, cast ravet i, andive pat runjel, past arnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe in, bost an, nap, vinet e, leguminoase incolt it e LEGUME ACIDE: ardei iut e, asparagus rubarbar t oat e t ipurile de f asole si lint e cu except ia celor germinat e CEREALE ALCALINE: cereale proaspet e, orz verde aliment e neut re dar care absorb acidit at ea digest iva: paine prajit a, paine mai veche de 2 zile (cont in mai put in glut en care genereaza exces de mucus in corp). CEREALE ACIDE: produse de pat iserie, paine alba, paine int egrala sau graham, amidon, aluat uri, popcorn, malai, past e f ainoase, gris, orez (alb, brun, basmat i) f aina de ovaz, orez, orz, secara, f ulgi de cereale LACT AT E ALCALINE: lapt e smant anit , kef ir, zer, unt , f risca lapt e proaspat (vaca, capra) iaurt simplu nepast eurizat sau lapt e prins LACT AT E ACIDE: Parmezan, branzet uri f erment at e, cascaval, t elemea inghet at a, iaurt indulcit sau iaurt cu f ruct e lapt e f iert , lapt e praf , smant ana f erment at a ALIMENT E GAT IT E ALCALINE: legume f iert e, coapt e, mancaruri sau ghiveci de legume, dar f ara

rosii sau bulion supe de zarzavat si de radacinoase f ara carne ALIMENT E GAT IT E ACIDE: Aliment e f oart e acide: mancaruri ce cont in rosii f iert e, bulion sau past a de rosii, supele in care a f iert carnea, supele cu adaos de veget a, spanac gat it , conserve DULCIURI ALCALINE: suc de t rest ie de zahar, zahar din t rest ie uscat sirop de orez brun (mierea in cant it at i mari poat e f orma si acizi) DULCIURI ACIDE: dulciuri, prajit uri, biscuit i, napolit ane, ciocolat a, indulcit ori sint et ici (zaharina,aspart am, sorbit ol), miere art if iciala sau prelucrat a cu zahar, f ruct oza, lact oza PRODUSE ANIMALE ALCALINE: oua de prepelit a, oua de rat a PRODUSE ANIMALE ACIDE: mezeluri, t oat e t ipurile de carne de mamif ere, pasare, pest e, gelat ina, grasime, icre, oua de gaina. BAUT URI ALCALINE: sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plant e neindulcit e, apa plat a si apa de izvor sunt considerat e neut re, desi in realit at e au un pH usor acid (int re 6-7) BAUT URI ACIDE: t oat e baut urile alcoolice, racorit oare sint et ice, cola, caf ea, cacao, sif on DIVERSE ALCALINE: aproape t oat e condiment ele, produse din lucerna, alge ghimbir, amalaki, sare de mare drojdie de bere (calup) DIVERSE ACIDE: murat uri f acut e cu ot et , maioneze, sare raf inat a, sosuri, ket chup, past a de rosii, must ar (past a), curry adit ivi aliment ari sint et ici: arome, colorant i, glut amat , conservant i ca: benzoat , ot et , saramura, f um ALIMENT E ULEIOASE ALCALINE: ulei presat la rece de f loarea soarelui sau masline ulei de pest e, ulei de primula, migdale, samburi de dovleac, alune,susan, cast ane,nuca de cocos proaspat a ALIMENT E ULEIOASE ACIDE: ulei raf inat de f loarea soarelui sau de masline f ruct e oleaginoase si semint e coapt e sau prajit e nuci, f ist ic OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZA CORPUL: somnul, relaxarea, sauna, exercit iul f izic, medit at ia, exercit iile de respirat ie buna dispozit ie, bucuria, f ericirea, calmul OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZA: f umat ul, aromat izant i si parf umuri sint et ice somn insuf icient , medicament ele de sint ezasuprasolicit area, supararea, mania, st resul, ura, revolt a Dint re aliment ele care genereaza acidit at e, grupa cerealelor si a leguminoaselor const uie o part e import ant a din piramida aliment at iei. Ele se recomanda a f i consumat e impreuna cu aliment e alcaline pent ru a realiza un echilibru in digest ie. Doua grupe apart e de aliment e sunt : 1. Aliment ele alcaline sau neut re care genereaza acidit at e: zahar, dulciuri, majorit at ea produselor de cof et arie si pat iserie preparat e cu f aina alba si zahar, aliment e bogat e in glucide cum ar f i orezul 2. Aliment ele acide care genereaza alcalinit at e: lamaie, grape-f ruit , ot et de mere diluat in apa murat uri usor f erment at e cum sunt cast ravet ii de vara in saramura sau varza murat a in primele 3 luni. Acest e aliment e,

prin acizii slabi pe care ii cont in, f avorizeaza digest ia si scad hipersecret ia de acid din st omac. Majorit at ea f ruct elor au o react ie chimica acida in laborat or, dar nu acelasi lucru se pet rece in corpul uman, pent ru ca in realit at e ele devin alcaline prin met abolizare. In schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza cont inut ului mare de glucide f ormeaza acizi. Hiperacidit at ea O st are prelungit a de oboseala, uneori pana la epuizare, poat e f i semnul unor def icient e sau maladii de nat ura f oart e dif erit a. Est e st iut ca lipsa de vit amine, de f ier sau alt e minerale, schimbarile de vreme sau lipsa luminii dat at oare de energie pot avea drept consecint a o st are de oboseala. Dar si apneea ce insot est e sf orait ul din t impul somnului duce la o epuizare in t impul zilei. Mai put in cunoscut est e f apt ul ca si o sinuzit a cronica est e insot it a de oboseala sau ca, la f emei, o epuizare de durat a poat e anunt a un inf arct miocardic. Dar oboseala mai poat e avea o cauza cat se poat e de neast ept at a. "Ploaia acida a f acut valva in urma cu cat iva ani, omul acid va f ace in viit or". Af irmat ia ii apart ine publicist ului Norbert T reut wein, aut orul cart ii "Hiperacidit at e - bolnav f ara mot iv", sust inat or al t eoriei dupa care, dat orit a unei hiperacidit at i cronice, omul nu numai ca est e lipsit de vlaga si morocanos, dar isi dist ruge cu t ot ul sanat at ea. Aut orul crede ca migrenele si reumat ismul, cancerul, inf arct ul miocardic si diabet ul, psihozele si nevrozele sunt int ot deauna insot it e de o acidit at e crescut a. La orice adult sanat os sunt in f unct ie mecanisme de reglare, care st abilesc un echilibru int re cont inut ul acid si cel bazic din organism. La pacient ii cu acidoza (crest erea acidit at ii si reducerea rezervei alcaline din sange) est e vorba int r-adevar de o st are pat ologica. Pe baza valorii pH se poat e st abili cat de acid sau cat de bazic est e sangele, dar si urina. Pe o scala de la 1 pana la 14, punct ul de neut ralit at e se af la la 7. Sangele nost ru are valori pH de 7,35 pana la 7,45, est e asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila int re 4 la oamenii f oart e bolnavi si 8 la sugari. In general, st area de boala est e asociat a cu acizii, st area de sanat at e cu bazele si mineralele alcaline. Dat f iind ca rinichii cont ribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai in varst a, la care f unct ia renala incepe sa f ie ingradit a, hiperacidit at ea est e o problema serioasa. Imbat ranirea - se mai spune - nu est e nimic alt ceva decat int oxicarea cont inua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reusest e sa le neut ralizeze. Exist a in corp mai mult e sist eme lichidiene int erconect at e si f iecare are pH-ul sau: pH-ul digest iv In f unct ie de aliment ele consumat e si de secret iile digest ive, pH-ul poat e varia aici de la 2 (acidul clorhidric din st omac), pana la 9 (sucul pancreat ic). Dint re t oat e sist emele de pH amint it e sist emul digest iv se dezechilibreaza cel mai usor si de aceea el reprezint a o cheie in ment inerea sanat at ii. Int r-un mod similar Ayurveda considera f ocul digest iv Agni drept cheia sanat at ii si a bolii. De aceea vom acorda un spat iu mai larg aliment at iei. pH-ul sangelui si limf ei Prin cele aproximat iv 5 l de sange si 2 l de limf a, acest e lichide dreneaza si hranesc rest ul de aproximat iv 60-70 de kg de t esut uri ale unui adult . De aceea au rol de t ampon pent ru past rarea unei acidit at i normale in t esut uri. pH-ul t esut urilor La cei sanat osi t esut urile au un pH apropiat de cel al sangelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri reumat ice, migrene, la cei obezi, cu diabet , boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul t esut urilor est e cu sigurant a acid. Spre deosebire de sange care t rebuie sa-si past reze un pH const ant , t esut urile pot f i convert it e in adevarat e rezervoare ale rezidurilor acide (grasime in exces, calculi, excerscent e osoase sau t umori). Unele t esut uri cum ar f i oasele si muschii pot f i spoliat e de

rezerva de minerale alcaline, acest f apt conducand la ost eoporoza, dureri ale coloanei vert ebrale si spasmof ilie. Acest sist em al t esut urilor corporale necesit a un t imp mai indelungat pent ru a se echilibra, de aceea primele sapt amani de t rat ament sunt dest inat e t ransf ormarilor ce au loc in t esut uri, f ara sa apara neaparat rezult at e vizibile cum ar f i scaderea in greut at e sau dizolvarea calculilor. pH-ul urinei si al t ranspirat iei Are rol de supapa de cont rol asupra pH-ului sanguin si de aceea poat e varia int re valorile de 4.5 si 8. Majorit at ea oamenilor in condit iile aliment at iei act uale au un pH cuprins int re 5-6. Cei veget arieni au un pH urinar usor mai alcalin, cuprins int re 5.8-7. Cu cat urina e mai acida, sangele si t esut urile sunt mai acide. In anumit e f aze ale bolilor pH-ul urinar poat e f i alcalin dar t esut urile sa f ie acide, acest f apt dat orandu-se unor blocaje in sist emul excret or, f ie dat orit a f apt ului ca reziduurile acide sunt prof und legat e in t esut uri si nu pot f i dizolvat e usor, ci doar prin t rat ament adecvat . (vezi t rat ament ele de oleat ie Abhyanga din medicina Ayurveda). ht t p://www.medicina nat urala. 20m.com/phot o6. ht ml Cauzele hiperacidit at ii: - Diet a acida - Emot ii negat ive - Aliment e incompat ibile. Chiar si cele mai alcaline aliment e pot genera acidit at e daca sunt consumat e impreuna cu aliment e incompat ibile. De exemplu aliment ele care cont in glucide au nevoie de sucuri digest ive alcaline in t imp ce prot einele se digera la un pH acid. Reguli pent ru a asigura compat ibilit at ea aliment ara si a evit a acidit at ea: Fruct ele se mananca inaint e de masa cu cel put in 30 de minut e sau const it uie o masa separat a Dulciurile nu se mananca dupa mancare Lapt ele est e un aliment complex si greu de digerat . T rebuie baut cald si event ual condiment at . Est e bine sa nu f ie combinat cu nici un alt aliment Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa f ierbint e Alimentatia si stilul de viata Echilibrul int re rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nost ru de viat a. St resul, lipsa de miscare, o aliment at ie gresit a, f umat ul, consumul de alcool si de caf ea, cresc acidit at ea din organism. Consecint ele caract erist ice ale unei hiperacidit at i de durat a sunt t ulburari digest ive, slabirea sist emului imunit ar, af ect ari ale coloanei vert ebrale, gut a, reumat ism sau sclerozari ale art erelor. Cu hiperacidit at ea sunt puse in legat ura si pert urbarile veget at ive, cum ar f i migrenele sau arit miile f unct ionale. Pent ru a nu se ajunge la pragul de la care hiperacidit at ea devine un f act or ext rem de nociv pent ru organism, pot f i luat e o serie de masuri prevent ive. Se int elege ca rolul esent ial in asigurarea echilibrului revine unei aliment at ii sanat oase. Pent ru f iecare aliment luat in part e exist a o proport ie dif erit a de component e cu ef ect acid si cu ef ect bazic. Sunt cunoscut e insa grupele de aliment e care act ioneaza int r-un sens sau alt ul. Aproape t oat e legumele in special cele proaspet e sunt alcaline si echilibreaza acidit at ea excesiva.

Aliment ele care cont in mult e minerale bazice sunt salat ele, f ruct ele si legumele, mai cu seama ceapa, cart of ii, morcovii. Ef ect bazic slab au iaurt ul, f ruct ele uscat e, ciupercile si leguminoasele in past aie. Ef ect acid slab au branza de vaci, smant ana, painea int egrala si f amilia nucilor. Hiperacidit at e provoaca mai cu seama carnea, inclusiv mezelurile si dulciurile, alcoolul si caf eaua. Dar si ouale, branza si produsele f ainoase T rebuie ret inut f apt ul ca in copilarie organismul reusest e mai usor sa se echilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanat osi f ara sa le manance, dar odat a cu inaint area in varst a, consumul lor t rebuie t ot mai mult redus. Benef ica pent ru eliminarea surplusului de acidit at e est e t ranspirat ia, de exemplu in sauna. Sunt de asemeni recomandat e inot ul si mersul pe biciclet a. Mineralele nat urale ext rase din cochilii, coaja de ou, alge si saruri marine, in special calciu, vit amina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandat e in curele pent ru alcalinizarea corpului. Aliment ele bogat e in sulf uri, cloruri, azot at i si f osf at i au un ef ect acidif iant . Prot einele animale sunt bogat e in ast f el de subst ant e. Mineralele alcaline ca sodiu, pot asiu, calciu, magneziu neut ralizeaza acidit at ea. Acest e element e se gasesc din abundent a in aliment ele veget ale. Corpul st ocheaza acest e minerale in oase si le elibereaza at unci cand t rebuie sa echilibreze pH-ul sanguin. Cand dat orit a consumului repet at de aliment e acide sau poluat e chimic dar si a imbat ranirii t esut urilor, corpul isi epuizeaza rezervele vit ale de minerale si apare st area de acidoza.

FRUCT E ALCALINE mere si cidru caise, piersici avocado struguri banane coapte capsuni cirese staf ide curmale smochine grape-f ruitmango pepeni nectarine masline papaya pere ananas prune lamai

FRUCT E ACIDE toate conservele, gemuri, dulceturi f ruct e z aharisite, glaz urate f ruct e uscat e, conservat e cu sulf ura f ruct e proaspete cu z ahar banane verz i merisor masline verz i murate

LEGUME ALCALINE supe vegetale asparagus copt broccoli, conopidavarz a rosie si alba morcovi, rosii, cartof ianghinare cast ravet i mararvinete, andive usturoi, praz , ceapa salata verde, spanac ciuperci leguminoase (in af ara de alune si linte) patrunjel, pastarnacardei dovleac, asparagusridichisoia boabeextract de soia bostan nap, sf ecla

LEGUME ACIDE f asole alba varza de Brussel linte rubarbar

LACT AT E ALCALINE lapte smant anit , kef ir, z er

LACT AT E ACIDE unt, smantana, branz eturi

lapte proaspat (vaca, capra) iaurt cu acidophilus PRODUSE DIN CARNE ALCALINE nu sunt

inghet at a lapte f iert, lapte praf PRODUSE DIN CARNE ACIDE toate tipurile de carne de mamif ere, pasari, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina albe

CEREALE ALCALINE cereale proaspete, grau incoltit, orz verde

CEREALE ACIDE produse de patiserie paine, toate tipurile prajituri, biscuiti amidon, aluaturi paste f ainoase galusti f aina de ovaz , orez , orz , secara, f ulgi de cereale

DIVERSE - ALCALINE ceaiuri de plant e, neindulcit e produse din lucerna ghimbir drojdie de bere (calup) ? sare de mare

DIVERSE - ACIDE toate bauturile alcoolice dulciuri, sosuri cacao, ciocolata coca-cola, caf ea racoritoare sintetice, sare raf inat a, curry, sif on aditivi alimentari sintetici : arome, coloranti conservanti ca: benz oat, otet, saramura, f um condimente cu glutamat

OLEAGINOASE ALCALINE migdale castane, nuca de cocos OBICEIURI ALCALINE somnul, relaxarea, sauna, exercit iul f izic buna dispozit ie, bucuria, f ericirea, calmul

OLEAGINOASE ACIDE toate celelalte f ructe oleaginoase si semintele coapte sau prajite OBICEIURI ACIDE f umatul, aromatiz anti si parf umuri sintetice somn insuf icient suprasolicitarea, medicament ele supararea, mania, revolta

T abel de utiliz are a condimentelor Mirodeniile nu numai c dau gust mncrii, dar mbunttesc mult calittile alimentelor si le conf er chiar proprietti terapeutice

>> >> Denumire ANGELICA Mancarea asez onat dulciuri, salat e Actiuni si indicatii terapeutice purif icat or, digesiv, ant ist res

ANASON ARDEI IUT E BUSUIOC

supe, mncruri usoare, dulciuri brnzet uri, legume legume, salat e, sosuri, supe, ciorbe dulciuri, but uri, lapt e

t onic, st imuleaz digest ia, f avorizeaz respirat ia, act iune vermif ug st imulat or si t onic general; n rceli (mpreun cu cimbrisor si coaj de lmie) surmenaj int elect ual, ant idepresiv, st imuleaza circulat ia cerebrala, bronsic t eniaz, sinuzit , reumat ism, anemie

CARDAMON
CHIMEN
CIMBRISOR CIMBRU supe, branzet uri, pat iserie salat e de legume si f ruct e supe, sosuri, ghiveci dulciuri, mncruri gt it e (orez, cart of i) dulciuri, lapt e legume, f asole, soia, dulciuri, lapt e dulciuri, lapt e dulciuri, lapt e salat e, lapt e, orez, legume legume, salat e legume (varza), soia, dulciuri legume, f asole, supe, salat e legume, supe, sosuri, soia. salat e, legume, ou, branz salat e, cart of i, dulciuri, lapt e soia, ghiveci de legume, orez dulciuri, legume, ou, supe st imuleaza digest ia, carminat iv, expect orant , ant ispast ic vascular digest ie, sist em imunit ar digest iv, reduce t oxicit at ea aliment elor, colit indigest ie, balonri, colici abdominale, ant idepresiv ant isept ic put ernic ast m bronsic, pint eni ososi, memorie slab ant it oxic, colit , hipert ensiune, colici ant ibiot ic, laxat iv, expect orant , diuret ic digest iv, circulat or, grip, gut a, rau de miscare ant isept ic, imunost imulant diabet , acnee, gut , diuret ic ant ireumat ic, t onic nervos, ant it oxic t onic cardiac, nevroz, menopauz st imuleaz act ivit at ea endocrin, digest ia diaree, balonri, inf ect ii digest ive expect orant , laxat iv, st imulat or diaree cronic, inf ect ii int est inale, insomnie, balonri, lit iaz biliar

CORIANDRU
CUISOARE DAFIN IENIBAHAR FENICUL GHIMBIR HREAN IENUPAR LEUST EAN
MGHIRAN

MRAR
MENT MUST AR (seminte) NUCSOAR

OREGANO (sovarf ) PIPER ROZ MARIN SCORT ISOAR T ARHON T ELIN UST UROI

legume, sosuri, supe, pizza, soia legume, supe, salat e salat e, legume, f asole dulciuri, lapt e sosuri, supe legume, f asole, supe, salat e legume, brnzet uri

st imuleaz digest ia, carminat iv, bronhodilat at or ast enie, obezit at e, insuf icient circulat orie perif eric; nu se ia n nervozit at e si ulcer t onic nervos, purif icat or st imuleaz circulat ia sngelui, digest iv, vermif ug t rat ament ul digest iei lent e, al colit ei mrest e imunit at ea, t onica, vermif uga ant isept ic, imunost imulant , boli cardiovasculare

Program pentru o alimentatie sntoas

Actualizat iulie 2010

CENT RUL MEDICAL AYURVEDA SIBIU

Dr. Ovidiu Chis

Asigur corpului tu lichidele necesare Incearc s bei 2 lit ri de ap pe zi (inclusiv ceaiuri, limonad sau sucuri nat urale). Incepet i ziua cu un pahar mare de ap plat sau ap alcalin. Dimineat a corpul are cea mai mare nevoie de hidrat are Elimin but urile rcorit oare sint et ice. Inlocuiest e-le cu sucuri nat urale f r adaos de zahr, conservant i sau arome sint et ice. Nu bet i but uri reci de la f rigider sau cu gheat . Consum doar grsimi sntoase Uleiurile veget ale obt inut e prin presare la rece sunt esent iale pent ru o aliment at ie echilibrat , f iind considerat e medicament e pent ru corp n medicina ayurveda. Ele hrnesc sist emul nervos, asigur grsimile necesare const ruct iei corpului si cont in subst ant e valoroase, (acizii grasi omega 3 si omega 6), care prot ejeaz corpul de mbolnvire si mbt rnire premat ur. Elimin complet din alimet at ie uleiurile raf inat e si margarina. Acest ea au st ruct ura chimic a uleiurilor dist rus si pot f i comparat e mai mult cu o mas plast ic dect cu un aliment *. De ce? Corpul uman are nt re 60 si 80 % ap. Est e import ant ca lichidele but e s f ie cu un pH neut ru sau usor alcalin.

But urile rcorit oare sint et ice sunt f oart e acide (pH 2,5-3) si au un ef ect t oxic n special asupra f icat ului si pancreasului. Lichidele reci nt rzie digest ia si sporesc congest ia si acumularea de mucus n cile respirat orii si digest ive. De ce? Grsimile animale si prjelile suprasolicit vezica biliar si f icat ul, si duc n t imp la inst alarea unor af ect iuni organice sau met abolice.

Uleiurile raf inat e si margarina cont in t oxine provenit e din degradarea uleiului. Grsimile si modif ic molecula (din cis n t rans), si nu pot f i f olosit e corect n celule, ast f el apar modif icri

pat ologice ale membranelor celulare. Unt ul si smnt na sunt aliment e snt oase, cu rol de prot ect ie a sist emului nervos si cardio-vascular. Ele nu mresc colest erolul dect dac sunt si alt e t ulburri met abolice. Redu cantitatea de lapte si consum lapte vegetal Lapt ele t rebuie s f ie proaspt si din product ii biologice. T rebuie consumat cald, cu miere si condiment at cu adaosuri de mirodenii (ghimbir, cardamom, t urmeric, cuisoare, scort isoar sau cimbru); alt f el est e greu digerabil. Evit at i lapt ele omogenizat pe care product orii l-au invent at pent ru c nu se st ric, nu se coaguleaz si poat e ngloba 40 % ap. Lapt ele de vac si produsele din lapt e bogat e n prot eine (cazein), pot const it ui un f act or alergen. Folosit i lapt e de soia, de orez sau de migdale. Redu cantitatea de carne si devino vegetarian Mezelurile nu sunt snt oase si dat orit cont inut ului ridicat n adit ivi cum sunt nit rit ii, conservant ii si nt rit orii de gust . Inlocuiest e carnea animalelor crescut e f ort at , cu cea care provine din animale crescut e biologic sau cu pest e pescuit din mediul nat ural. Cel mai snt os est e regimul veget arian cu prot eine veget ale din legume, cereale, preparat e din soia sau ciuperci de cult ur. Consum mai multe alimente naturale Elimin dulciurile concent rat e. nlocuiest e dulciurile cu f ruct e si zahrul cu mierea de albine sau zahr brun. Dac nevoia de a mnca dulciuri devine coplesit oare, mnnc din cnd n cnd un pt rt el de ciocolat neagr sau ct eva f ruct e uscat e. Nu consumat i aliment e modif icat e genet ic. Evit aliment ele care cont in grsimi ascunse si de calit at e proast : mezelurile, brnza t opit , chipsurile si unele dulciuri. De ce? Lapt ele omogenizat est e obt inut prin t recerea lichidului prin canale ext rem de f ine la presiuni f oart e mari. Nu mai seamn cu lapt ele original, are moleculele mari de grsimi si prot eine dezint egrat e si e doar un balast pent ru digest ie. Lapt ele omogenizat est e cancerigen, produce exces de mucus, alergii, obezit at e, colit e sau ulcer gast ro-duodenal*. Lapt ele est e dest inat puilor de mamif er. La om prot einele din lapt e consumat e f recvent , pot produce diabet zaharat juvenil, diverse alergii sau adenom de prost at . De ce? Prin produsii rezult at i din met abolism, carnea produce acidit at e si diverse boli de met abolism*. Carnea animalelor crescut e cu mixt uri f urajere si ngrsat e cu hormoni de crest ere, est e mult mai nesnt oas dect cea a animalelor hrnit e cu ierburi si cereale. Pest ele de cresct orie est e si el hrnit cu f uraje procesat e. De ce? Aliment at ia chimizat est e una din cauzele mbolnvirii la omul modern. Consumnd curent acest e aliment e, omul poat e int roduce n organism aproximat iv 4-5 kg. de adit ivi aliment ari sint et ici pe an. Acest e aliment e au ef ect cancerigen, produc mut at ii n ADN, cu ef ect e devast at oare n doar ct eva generat ii*. Acest e gust ri bogat e n zahr, f in si adit ivi sint et ici sunt cele care dezechilibreaz aport ul de calorii. nghet at a produce blocarea digest iei si f ormeaz mult mucus, ce se elimin prin af ect iuni inf lamat orii ale aparat ului respirat or. Cont ine mari cant it t i de adit ivi print re care si subst ant e ant icongelare (asemnt oare cu

Renunt la st icksuri, chipsuri, napolit ane, biscuit i, bomboane. nlocuiest e acest e gust ri cu f ruct e. Renunt la nghet at .

ant igelul) care int oxic f icat ul. Prepar aliment ele cu mirodenii: cimbru, chimion, piper, busuioc, oregano, enibahar, boabe de must ar, ghimbir, ust uroi et c. Renunt la ket chup si sosuri preparat e indust rial. Redu cant it at ea de sare si aliment ele srat e. Evit amest ecurile de condiment e care cont in glut amat de sodiu (veget a) sau ndulcit ori (aspart am, zaharin, sucramat ). Glut amat ul est e unul din cei mai nocivi adit ivi. Rosiile preparat e t ermic devin f oart e acide. Sarea est e bun, dar n exces deshidrat eaz celulele si produce ret ent ie de lichide n t esut uri. De ce? Fruct ele sau dulciurile dup mas vor f erment a, producnd acidit at e si gaze. Prot einele se diger la un pH acid, iar gucidele la un pH alcalin. Consumat e mpreun f erment eaz si nt rzie digest ia. Aliment at ia incompat ibil est e cea mai f recvent modalit at e de a produce t oxine de t ip inf lamat or. De ce? Consumnd mult e cereale, legume si f ruct e si mai put ine aliment e concent rat e ca oule, carnea, brnzet urile, grsimile si dulciurile, t i compui un regim echilibrat si t i asiguri necesarul de glucide, lipide, prot eine si aminoacizi esent iali, enzime si vit amine, oligoelement e si minerale.

Mnnc alimente compatibile Nu mnca nt re mese. St omacul t rebuie s se goleasc complet si apoi pot i servi un f ruct sau o gust are dulce. Nu mnca prot eine cu glucide (carne cu cart of i ori f asole cu dulciuri) si nici prot eine veget ale mpreun cu prot eine animale (f asole cu carne sau lint e cu brnz). Folosest e garnit uri pe baz de legume, salat e. Asigur-ti un regim alimentar echilibrat O zi pe spt mn est e bine s mnnci numai f ruct e si sucuri nat urale de f ruct e si legume. Est e o met od de det oxif iere si asigur vit aminizarea organismului. Aliment ele care cont in mult ap sunt mai usor de digerat dect cele concent rat e.

* Unele informatii din aceast pagin pot fi contradictorii cu ceea ce este prezentat n reclamele industriei alimentare sau cu ceea ce stim din obisnuint. Acest articol este pentru cei interesati de a se alimenta cu adevrat sntos. sursa: ayurveda-sibiu ; roaim.co.nr ; ebucat aria.ro