F U N D A M E N T A R E A S T R A T E G I E I D E D E Z V O L T A R E A U N E I P E N S I U N I A G R O T U R I S T I C E

1. Descrierea solicitantului Denumirea/Numele solicitantului: HORODNIC LIVIU ASOCIATIE FAMILIALA Obiectul de activitate Principalul obiect de activitate al Asociatiei Familiale Horodnic Liviu este prestarea de servicii turistice, Alte mijloace de cazare (pensiune agroturistica). n paralel, AF Horodnic Liviu a desfaurat activitatea de cultivare a terenului agricol i creterea animalelor, exploatnd iniial suprafaa de 6,25 ha teren, dobndit prin reconstituirea dreptului de proprietate , conform Legii 19/1991. Ulterior, o data cu achiziionarea de utilaje agricole, s-a mrit suprafaa aflat n exploatare, prin achiziionarea de suprafee de teren nvecinate proprietii iniiale, ajungndu-se la 33.2 ha.

Forma juridica si un scurt istoric al solicitantului AF Horodnic Liviu, cu sediul social in localitatea Radauti, Str. Marasesti, nr. 2, Bloc 2, ap.2, judetul Suceava, a fost infiintata in mai 1993 sub forma de asociatie familiala. Din primul an de functionare si pana in prezent, Asociatia Familiala Horodnic Liviu a oferit servicii de cazare si alimentatie publica. Principalii clienti sunt turistii romani si straini, persoane iubitoare de natura, persoane dinamice, dornice sa descopere pacea si incarcatura culturala a frescelor manastirilor Bucovinei, susurul apei reci a Moldovei, atmosfera pitoreasca, traditiile, datinile si binecunoscuta ospitalitate a bucovinenilor. Asociatia familiala Horodnic Liviu a fost constituita in mai 1993 de catre titularul Horodnic Liviu, persoana fizica si membru asociat Horodnic Eugenia, cu sediul social in localitatea Radauti, Str. Marasesti, nr. 2, bloc 2, ap. 2, judetul Suceava si punctul de lucru localizat in comuna Sucevita, judetul Suceava, nr. 399 . Datele de identificare ale membrilor AF
Nr. Crt. 1 2 Denumire asociat BI/CI Seria BI, nr. 182936 Seria sv, nr. 214985 CNP 1740627333197 2770731333191 Adresa Radauti, Str. Marasesti, nr. 2, bloc 2, ap. 2, judetul Suceava Radauti, Str. Marasesti, nr. 2, bloc 2, ap. 2, judetul Suceava

Horodnic Liviu Horodnic Eugenia

Locul desfasurarii activitatii solicitantului : Nr. crt. 1 2 Tip: Sediul social, punct de lucru, sucursala, filiala Sediul social Punct de lucru Activitate Localizare Adresa

Administrativa prestari servicii

localitatea Radauti, judetul Suceava comuna Sucevita, judetul Suceava

Str. Marasesti, nr. 2, bloc 2, ap. 2 nr. 399

Directii strategice de dezvoltare ale Asociatiei Familiale Horodnic Liviu: construirea unei pensiuni turistice clasificate cu 3 margarete in comuna Sucevita , judetul Suceava care sa ofere servicii de cazare si alimentatie si servicii auxiliare ce vor veni in intampinarea nevoilor si preferintele consumatorilor valorificarea potentialul turistic exploatat insuficient din comuna Sucevita, judetul Suceava.

2. Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului:

Proiectul de investitii de fata vizeaza construirea pensiunii turistice MIORI A 3 margarete in comuna Sucevita, judetul Suceava pentru a oferi structuri de cazare si o sala de mese cu specific bucovinean venind in intampinarea cererii turisitlor romani si straini pentru oferte turistice de calitate exploatand resursele naturale de care dispune zona Obcinelor Bucovinene. Proiectul isi propune urmatoarele obiective: sustinerea activitatilor specifice turismului rural, silvoturismului si a ecoturismului; Prin proiect se urmareste construirea unei pensiuni turistice de 3 margarete in zona Sucevita din judetul Suceava. Pensiunea isi propune sa se pozitioneze in perceptia clientilor ca oferind servicii de calitate, seriozitate, colaborare viabila pe termen lung, o atmosfera calda, ospitaliera, rustica intr-un cadru traditional bucovinean, mancare gustoasa, tipic romaneasca. I.

Pensiunea va respecta conditiile si exigentele UE in ceea ce priveste nivelul, structura si calitatea ofertei, implementand un sistem de management al calitatii totale pentru alinierea la cerintele si standardele europene. In realizarea ofertei pensiunii se va tine cont de oportunitatea pe care o reprezinta pentru zona Sucevei valorificarea potentialului turistic reprezentat de manastiri, de muzeele din orasele si localitatile invecinate, vestigiile istorice, purtatoare ale amprentei secolelor trecute, arhitectura populara, traditiile, datinile, ospitalitatea oamenilor si de cadrul natural de exceptie: masivele muntoase Rarau si Giumalau, padurea, apa Moldovei, vegetatia conifera. Pensiunea isi propune sa promoveze aceste resurse care nu sunt indeajuns exploatate in Romania si astfel sa contribuie nu doar la cresterea standardelor serviciilor turistice romanesti, cat si la educarea mediului de afaceri din domeniu in privinta acestei probleme de comunicare a societatii romanesti. II. cresterea veniturilor alternative si a oportunitatilor de angajare pentru tinerii si femeile din mediul rural Prin implementarea proiectului se va obtine o crestere a veniturilor alternative din zona, o mai buna valorificare a resurselor si a potentialului zonei, o crestere a ratei de ocupare din zona, prin crearea de noi locuri de munca pentru somerii si persoanele disponibilizate din mediul rural. Constructia si introducerea pensiunii in circuitul turistic va contribui la dezvoltarea zonei Sucevita, la cresterea numarului de turisti, atat romani cat si straini si implicit la cresterea veniturilor bugetului local. Un alt impact al implementarii acestui proiect este reprezentat de reducerea ratei somajului din zona, prin angajarea de persoane fara un loc de munca, din mediul rural, contribuind pe termen mediu si lung la cresterea nivelului de trai si a bunastarii populatiei din zona. Se vor forma noi abilitati pentru personalul angajat la pensiune, prin instruirea si calificarea persoanelor din mediul rural pentru meserii precum ospatari, bucatari, barmani, cameriste, receptioneri. Vor creste veniturile populatiei locale care se ocupa cu producerea si comercializarea de articole de port national, covoare, ceramica (Rosie, Neagra), costume populare, cojoace, cergi, icoane pe sticla, masti populare, vase de olarit, oua incondeiate, scoarte, etc, cat si ale atelierelor mestesugaresti si ale cooperativelor din zona Sucevei, datorita turistilor straini care vor fi atrasi in circuite turistice si care vor fi cazati la pensiunea construita prin proiect. Aceste produse oferite spre vanzare in zona reprezinta o importanta atractie pentru turistii straini si nu numai. Pensiunea si-a stabilit ca obiective aspectele mai sus mentionate, strategia fiind cea de management a unei afaceri responsabile, performante si transparente. n acest context se urmarete o buna utilizare a terenului agricol aflat n proprietate, prin valorificarea superioara a produciei agrozootehnice rezultate, prin intermediul pensiunii.

2.1. Pentru fiecare dintre activitatile specifice se vor intocmi planuri de productie/prestari servicii
dupa modelul urmator : Denumire activitate: Productie / Servicii An 1 (%) Rata de ocupare a structurilor 59% de cazare Rata de ocupare a salii de mese 75% Denumire activitate: Rata de ocupare a structurilor de cazare Rata de ocupare a salii de mese Productie / Servicii An 1 (RON) 2.230 8760 Productie / Servicii An 2 (%) 61% 80% Productie / Servicii An 2 (RON) 3.074 9344 Productie / Servicii An 3 (%) 65% 85% Productie / Servicii An 3 (RON) 3.275 9928 Productie / Servicii An 4 (%) 70% 90% Productie / Servicii An 4 (RON) 3.528 10512 Productie / Servicii An 5 (%) 75% 95% Productie / Servicii An 5 (RON) 3.780 11096

masuri de protectie a mediului, canalizare, epurare, colectarea si reciclarea deseurilor, etc. Obiectivul pensiune turistica MIORI A din localitatea Sucevita, judetul Suceava, face obiectul procedurii de mediu fara acord de mediu. La punerea in functiune se va solicita autorizatia de mediu. Investitia propusa spre finantare prin Programul SAPARD este in conformitate cu legislatia de mediu a Uniunii Europene. Proiectul propus spre finantare nerambursabila indeplineste conditiile si restrictiile impuse de legislatia romaneasca privind protectia mediului si a apelor, fiind conform reglementarilor necesare eliminarii impactului asupra mediului (standarde, norme, ordine de ministru, norme ale administratiei locale, etc.)

2.2. Bazele de productie Terenuri Fara proiect Cu proiect Ha ha Categorie de teren Irigat Neirigat Irigat Neirigat 1. arabil 14,945 2. pasune 12,5 3. fanete 1,335 4. culture furajere perene 4,42 Total 33,2 Specificati situatia juridica a terenurilor folosite: arenda, proprietate, inchiriere, concesionare, etc., cu suprafetele si conditiile de utilizare a acestora. Terenul pe care va fi localizata investitia are o suprafata de 950 mp, teren fanete, identificat cu p.f. 902/2 din C.F. 923 Sucevita, situat in comuna Sucevita, judetul Suceava si este in proprietatea D-lui Horodnic Liviu conform contractului de vanzare-cuparare nr. 207928.05.1991, iar terenurile din celelalte categorii de folosinta sunt in proprietate ca efect al aplicarii legii 18/1991. Animale Rase

Specii 1.Bovine 2.Cabaline Total

Fara proiect CAP Blat de 20 Maramure Huul 5 351 161218

Cu proiect CAP

Personal 1.personal de conducere 2. personal de executie, angajati permanenti

Total, din care: - permanenti - sezonieri

Forta de munca Specialitate/ Fara proiect Meseria Nr. administrator 2 receptioner ospatar bucatari camerista ngr. animale Mecanizator 2 2

Cu proiect Nr. 1 1 2 2 2 2 1 7 7

Denumire cladiri 1. Grajd animale 2. Saivan cu imprejmuire 3. Cladire locuit si anexegospodaresti 95 mp 4. Copertina utilaje TOTAL

Cladiri - fara proiect (RON) ** Valoare Amortizare Valoare initiala cumulata ramasa 5600 1200 10200 2120 19015 0

Amortizare Cota de anuala intretinere anuala

Denumire cladiri (noi/modernizari) Pensiune turistica MIORI A 3 margarete TOTAL

Cladiri - cu proiect (RON)** Valoare Amortizare Valoare initiala cumulata ramasa 532.615 532.615 532.615 532.615

Amortizare Cota de anuala intretinere anuala 0

Denumire utilaje (existente) 1. Nissan Almera 2. Nissan Almera 3. Tractor U 650 M 4. Combina E 281 Fortschrit 5. Plug P-2VA 6. Grapa stelata GS 1,2 7. GD 3,2 8. CPGC 4,3 9. RM-2 10. Vindrover E 301 11. MA- 3,5 12. EEP-600 13. PPF 14. PTB 15. Cultivator CPU-6 16. Grebla oblica GO-3 17. Ma. mpr. gunoi MIG-6 18. Semanatoare SPC 8 19. Semanatoare SUP 29 TOTAL

Utilaje - fara proiect (RON)** Valoare Amortizare Valoare initiala cumulata ramasa 43701.55 43395.32 3612 4293 251 103 298 214 301 3984 418 85 109 322 411 129 418 298 254 101497.87 18208,98 723,25 25492,57 42672,07

Amortizare Cota de anuala intretinere anuala 8740,31 86679,06

18932,23 68164,64 95419,37 Not:mainile i utilajele agricole sunt prezentate la valoarea de inventar i sunt n totalitate amortizate. n ceea ce privete dotarea cu utilaje a exploataiei agricole o considerm sadisfctoare, cu toate c marea lor majoritate sunt de generaie mai veche, acestea asigur independena productorului, permind-ui chiar realizarea de venituri suplimentare rezultate din activiti de prestri servicii ctre teri. n general veniturile obinute din activitatea mai sus menionat, sunt utilizate pentru aprovizionarea cu combustibili, lubrefiani, piese de schimb,materiale consumabile (sfoar de balotat) precum i plata retribuiei mecanizatorului.

Denumire utilaje (noi)

Bazin apa calda, combustibil solid Vas expansiune V= 100l Boiler V= 750 l Electropompe masina de gatit electrica friteuza electrica hota centrala pubela pe roti dulap masa de lucru spalator cu o cuva raft pubela pe roti raft dulap refrigerare/congelare cantar de verificare Vase si ustensile de bucatarie masina de spalat profesionala fier de calcat mocheta (mp) pat single cu saltea plapuma, (cate doua bucati de persoana) perne mari set pat (cearsaf pentru pat si cearsaf plic pentru pled, patura sau plapuma, fete perna) cuvertura de pat noptiere mese scaune dulap 3 usi, cu umerase cuier oglinda camera TV camera veioza sau aplica la capatul patului prosoape pentru fata prosoape plusate pentru baie perdele transparente perdele obturante perii pentru haine si pantofi scrumiere pahare pentru dotarea camerelor vaze pentru flori uscator par mobilier receptie (birou receptie, canapea, fotolii) telefon/fax birouri mese scaune sistem audio cu statie si instalatie de amplificare jacuzzi

Utilaje - cu proiect (RON)** Valoare Amortizare Valoare initiala cumulata ramasa

7.596 877 3.943 1.753 6.526 7.294 4.685 729 2.922 1.362 1.292 1.317 729 1.317 8.026 739 1.056 2.112 211 2.218 3.696 1.035 493 1.232 739 1.725 1.232 690 3.548 739 1.306 4.928 739 148 394 468 739 49 25 67 49 567 3.344 123 180 3.943 3.943 4.048 29.921 7.596 877 3.943 1.753 6.526 7.294 4.685 729 2.922 1.362 1.292 1.317 729 1.317 8.026 739 1.056 2.112 211 2.218 3.696 1.035 493 1.232 739 1.725 1.232 690 3.548 739 1.306 4.928 739 148 394 468 739 49 25 67 49 567 3.344 123 180 3.943 3.943 4.048 29.921

Amortizare Cota de anuala intretinere anuala -

TOTAL

126.812

126.812

In cazul in care amortizarea anuala se modifica de la un an la altul faceti precizari privind valoarea acesteia pentru fiecare an previzionat. Valorile calculate la Amortizare anuala si Cota de intretinere anuala vor fi corelate cu cele mentionate in prognoza cheltuielilor. 3. Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul proiectului: Nr. Crt. 1 Furnizor SC BILANCIA EXIM SRL Adresa Iasi, Pacurari nr. 143, Iasi Produs masina de gatit electrica friteuza electrica hota centrala pubela pe roti dulap masa de lucru spalator cu o cuva raft pubela pe roti raft dulap refrigerare/congelare cantar de verificare vase si ustensile de bucatarie masina de spalat profesionala fier de calcat dotari camere dotari sala de mese echipamente audio-video receptie jacuzzi Valoarea estimata RON 6.526 7.294 4.685 729 2.922 1.362 1.292 1.317 729 1.317 8.026 739 1.056 2.112 211 26825 7886 4048 3647 29921 112.643 Procent din total valoare eligibila a investitiei 0,93% 1,04% 0,67% 0,10% 0,42% 0,19% 0,18% 0,19% 0,10% 0,19% 1,14% 0,10% 0,15% 0,30% 0,03% 3,81% 1,12% 0,57% 0,52% 4,25% 16,00%

3 4 5 6 7 8 TOTAL

Nu este cunoscut in aceasta etapa

Nu este cazul

4. Lista de achizitii materii prime, materiale, servicii semnificative pentru un ciclu de productie: Achizitiile de materii prime, materiale si servicii pentru un ciclul de productie anual, in primul an de functionae a pensiunii turisitce MIORI A 3 margarete din comuna Sucevita, judetul Suceava vor avea urmatoarea structura: Nr. Furnizor Adresa Produse / Servicii Cantitate Valoarea Crt. aprox. 1 Nu este Alimente de baza + 70.827 cazul semipreparate necesare salii Furnizorii vor fi selectionati prin de mese (75% din materiile proceduri de achizitie prime) publica, tinand cont de calitatea ofertei si de preturile practicate. 2 Nu este Bauturi alcoolice si nealcoolice 23.603 cazul (25% din materiile prime) TOTAL 94.430

Precizati informatii legate de preturile actuale si de perspectiva pentru: materii prime, materiale, utilitati, etc., utilizate in cadrul elaborarii previziunii cheltuielilor de exploatare, de la mai multi furnizori si motivati alegerile facute. Se vor trece materiile prime pentru un fiecare tip de activitatea a agentului economic. Se vor mentiona termenele de plata si termenele de livrare pentru materiile prime utilizate de solicitant. Mentionati riscuri si dificultati in privinta aprovizionarii cu materii prime, caracteristici de sezonalitate 5. Piata de desfacere Principalii clienti ai societatii: Nr. Client (nume si adresa) crt. 1 Turisti romani 2 Turisti straini TOTAL

Valoare RON 189.470 189.470 378.940

Pondere % 50% 50% 100%

Furnizati informatii legate de preturile actuale si de perspectiva pentru: produse finite, servicii oferite, etc., utilizate in cadrul elaborarii previziunii veniturilor. Faceti aprecieri privind competitorii si comparati preturile practicate cu cele ale concurentilor. Se va prezenta o analiza a urmatoarelor elemente: piata de desfacere a produselor solicitantului (defalcata pe destinatii intern/ extern, pe zone geografice, orase) dupa cum considerati ca statistica prezinta relevanta cu evidentierea procentelor aproximative din vanzari; descrierea canalelor de distributie - daca distributia se desfasoara prin intermediari, acestia vor fi mentionati cu evidentierea modului de operare in relatiile cu acestia. termenele de livrare si termenele de plata a produselor - explicati daca clientii (distribuitori, comercianti, consumatori industriali, dupa caz) au putere de negociere semnificativa in impunerea preturilor si a termenelor de plata si livrare. principalele riscuri si dificultati in privinta desfacerii produselor, inclusiv caracteristicile de sezonalitate

Turismul rural in Bucovina

Turismul este cartea de vizita cea mai reprezentativa pentru Bucovina. Traditia si ospitalitatea specifica, impletita cu o serie de structuri hoteliere moderne, manastirile din patrimoniul UNESCO, fondul muzeistic, monumente si ansambluri de arhitectura, cladiri memoriale, atractiile pentru activiitati de agrement, rafinamentul culinar bucovinean, sunt aspecte ce pot satisface asteptarile celui mai exigent turist. Turismul rural (agroturismul) detine in aceasta zona un mare potential neexploatat. In aceasta regiune, el este concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in general in localitatile invecinate manastirilor. Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multi factori determinanti: frumusetea zonelor deluroase si montane existenta unei faunei si flore bogate, cu multe specii pe cale de disparitie; existenta parcurilor naturale numeroase obiective turistice de factura religioase monumentele istorice cu valoare nationala si internationala calitatea deosebita a produselor ecologice obtinute in aceste zone calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerala ospitalitatea oamenilor, aceasta fiind o trasatura definitorie pentru bucovineni In cadrul pensiunilor turistice sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare in mare parte naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi sintetici, o caracteristica a turismului din judetul Suceava fiind faptul ca valorifica in intregime produsele realizate in gospodarie.

Ceea ce este, insa, specific, este reprezentat de faptul ca turistul are posibilitatea sa serveasca din preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Multi turisti se reintorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reintalni cu aceste produse. un alt element atractie pentru turismul rural il constituie artizanatul, traditiile, datinile si obiceiurile locale. Totusi, pentru turismul rural se manifesta inca o cerere relativ scazuta, aceasta situatie fiind determinata de lipsa mijloacelor financiare (in randul turistilor romani), de insuficienta promovare (in randul turistilor straini), lipsa de organizare si promovare din partea ofertantilor de servicii turistice, valorificarea insuficienta a resurselor naturale si turistice aspecte ce se incearca a fi remediate prin programe precum SAPARD si prin constientizarea autoritatilor de decizie si publicului cu privire la una din problemele de comunicare ale societatii romanesti reprezentata de nevalorificarea resurselor si a potentialului natural, cultural, uman si turistic. Zonificarea turistica a judetului delimiteaza patru areale mari si o subzona, in functie de importanta obiectivelor cuprinse si de rolul localitatilor componente: Zona manastirilor Bucovinei ce include manastirile Voronet, Humor, Sucevita, Arbore, Moldovita, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava, municipiul Radauti cu Biserica Bogdana si Orasul Gura Humorului. Aceasta zona este strabatuta de 3 drumuri principale: Bucuresti Suceava Siret ( DN2 E85 ), Suceava Campulung Moldovenesc Vatra Dornei ( DN17 E576 ) si Radauti Sucevita Sadova (DN 17A). Subzona Cacica Solca detine ca obiective turistice manastirea si Hanul Solca, cabana Trei Iazuri , Salina Cacica, bisericile de lemn de la Cacica si Solca si cele 2 statiuni balneoclimaterice nou propuse: Solca si Cacica. Zona manastirilor Stanisoarei unde se gasesc manastirile Probota, Slatina si Rasca; din punct de vedere turistic aceasta zona trebuie considerata in stransa relatie cu zona manastirilor Bucovinei si a celor din judetul Neamt . Este strabatuta de 2 drumuri principale Tirgu Neamt Boroaia Falticeni ( DJ153 ), Paltinoasa Falticeni (DJ174 ). Zona Campulung Moldovenesc, intinsa intre rezervatiile stiintifice si monumentele naturii: Pietrele Doamnei si Codrii Seculari Slatioara si N-V judetului. Ca obiective intalnim : cadrul natural Moldova Sulita, Izvoarele Sucevei, masivul Giumalau Rarau, centre de arta si folclor. Este strabatuta de 3 artere principale: E 576 DN 17 Suceava Vatra Dornei, DN17A Campulung Moldovenesc Vatra Moldovitei si Campulung Moldovenesc Rarau Chiril (DN17 B) . Zona Vatra Dornei , ce cuprinde bazinul Dornelor, statiunea balneoclimaterica de importanta nationala cu acelasi nume, Valea Bistritei, localitati cu izvoare de apa minerala la Dorna Candrenilor , Saru Dornei , Poiana Negrii , Panaci , Darmoxa, Brosteni , satul Ciocanesti renumit prin arta mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti, Masivul Suhard-Ousoul. Este strabatuta de drumurile principale : Brosteni Zugreni Vatra Dornei ( DN 17B ), Vatra Dornei Iacobeni Cirlibaba (DN 18), Vatra Dornei Dorna Candrenilor Lunca Ilvei ( DN 17 ) , Brosteni Dirmoxa Panaci Vatra Dornei ( DJ 174 ). Vremea in Bucovina - conditii de clima: In ansamblu, judetul Suceava beneficiaza din punct de vedere termic un climat continental moderat, cu veri racoroase si ierni bogate in precipitatii sub forma de ninsoare. Luna cea mai calda este iulie, a carei temperatura medie are valori de 18-19 in podis si 12-16 in regiunea montan. Temperaturile cele mai scazute se inregistreaza in zona montana, insa nu pe varfuri, ci in depresiuni si pe vai, datorita fenomenului de inversiune termica, foarte frecvent in timpul iernii. Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte decat in regiunea deluroasa. Trecerea de la iarna la primavara este brusca in partea de est a judetului fata de partea vestica, unde, pe varfurile inalte si versantii umbriti ai muntilor, zapada si inghetul se intalnesc pana la sfarsitul lunii mai si chiar pana la inceputul lunii iunie. Vanturile puternice si furtunile sunt rare, in zona de munte acestea manifestandu-se mai ales toamna. Asezarea geografica in nordul tarii si altitudinea relativ mare a reliefului determina o clima mai aspra in judetul Suceava, comparativ cu judetele aflate la sud sau cu cele cu altitudini mici. Aerul de origine nordica aduce ninsori in anotimpul de iarna si ploi reci primavara si toamna. Din est, judetul primeste influente climatice continentale cu secete vara, cer senin, geruri si viscole iarna. Contrastele climatice sunt puternic nuantate atat de la anotimp la anotimp, cat si de la o unitate de relief la alta. Mai ales anotimpurile de tranzitie toamna si primavara au durata si caracteristici climatice total diferite in regiunea de munte fata de regiunea de podis. Astfel, toamna, in timp ce Calimanii, Raraul, Giumalaul, imbraca haina zapezii, in podis lanurile de porumb, livezile de meri se afla inca in pragul coacerii. Regimul temperaturii aerului evidentiaza diferentieri importante intre munti si dealuri. Temperatura medie anuala, cuprinsa intre valori de sub 0 (creasta Calimanilor) si 6(versantul estic al Obcinei Mari),

caracterizeaza climatul montan, in timp ce clima extramontana cunoaste o temperatura medie anuala cuprinsa intre 7 si 8. PENSIUNEA TURISTICA MIORI Ace face obiectul proiectului de finantare nerambursabila SAPARD : Prin proiectul de investitii SAPARD se va construi pensiunea turistica MIORI A ce va fi clasificata cu 3 margarete. Localizare: Pensiunea uristica MIORI A 3 margarete va fi amplasata in sat Sucevita, comuna Sucevita, la 200 m de Manastirea Sucevita, la poalele Obcinii Mari, intr-un cadru natural de o frumusete unica, paduri de conifere si foioase ce ofera posibilitatea unor drumetii cu persoane ospitaliere, pastratori ai traditiilor vechi. Descrierea pensiunii turistice MIORI A 3 margarete: Pensiunea va dispune de 7 camere duble, avand o capacitate de cazare de 14 locuri, iar capacitatea salii de mese este de 32 locuri. Pensiunea va dispunde de un corp de cazare cu 2 nivele: la parter se afla holul de primire, salonul pentru turisti si locul de servire al mesei, bucataria, receptia, grup sanitar public, un spatiu pentru sauna si jacuzzi, spatii tehnice si de depozitare la etajul I se afla 3 camere cu paturi duble, fiecare cu terasa acoperita si grup sanitar propriu, camera de intretinere la etajul al doilea se gasesc 4 camere cu paturi duble, cu grup sanitar propriu si holul de acces Sala de mese a pensiunii turistice va asigura turistilor specialitati culinare traditional bucovinene, preparate de bucatarie proaspete si gustoase, respectand dorintele turisitlor. Dotarile pensiunii turisitce MIORI A : Fiecare camera va dispune de pat dublu, noptiere, masuta de scris cu 2 scaune, televizor, frigider sport, baie proprie moderna dotata cu cada sau dus, grup sanitar si lavabou. Camerele de la primul etaj au terase ce ofera privelisti pitoresti spre paduri de conifere si foioase sau spre Manastirea Sucevita. Facilitati oferite de pensiunea turistica MIORI A: o sala de mese traditionala cu specific culinar din zona Bucovinei pentru servirea mesei cu o capacitate de 32 locuri, mese pentru cate patru persoane, cu posibilitati de rearanjare, Sala de mese cu specific bucovinean, mese traditionale si spectacole muzical folclorice, mese pe terasa exterioara cu diverse specilitati traditionale atat bucovinene cat si specifice altor zone, potrivit dorintelor si asteptarilor turistilor bucatarie proprie complet utilata cu aparatura si vesela necesara, puse la dispozitia clientului. spatiu pentru parcare 14 locuri parcare, cele 3 camere situate la etajul 1 detin terase acoperite ce ofera privelisti minunate specifice zonei bucovinene Circuit de televiziune propriu cu posibilitatea de selectare a programelor dorite Telefonie internationala si acoperirea zonei de catre operatori de telefonie mobila Orange si Vodafone centrala termica proprie, gradina si curte interioara, Drumetii si vizite spre manastirile bucovinene: Dragomirna, Putna, Voronet, Vatra Moldovitei, Gura Humorului, Sucevita si alte trasee turistice din judetul Suceava Descriere parter pensiune: sala de mese suprafata de 19,15 mp, 8 mese a cate patru locuri, bucataria pensiunii, suprafata 18,50 mp receptia cu suprafata de 4,42 mp holul de primire cu suprafata de 12 mp depozitare si centrala termica pentru incalzire si preparare apa calda menajera, pe combustibil gazos, suprafata de 6,24 mp 1 grup sanitar public, cu suprafata de 4,84 mp, sala jacuzzi, cu suprafata de 16,53 mp

Descriere etaj 1: fiecare camera va fi utilata cu facilitati moderne precum 1 pat dublu, 2 noptiere, o masuta de scris, 2 scaune, televizor si frigider sport, suprafata camerei 18,00 mp, 3 terase cu privelisti incantatoare, avand suprafete de 9,83 mp, respectiv 21,60 mp si 2 mp. grupul sanitar propriu fiecarei camere va fi dotat cu un WC, o chiuveta, oglinda, faianta si spatiu dus; acesta va fi amenajata modern, dispunand de tot ceea ce este necesar: prosoape, sapun, gel de dus, betisoare igienice, etc. holul de nivel va avea suprafata 13,26 mp Descriere etaj 2: 3 camere cu pat dublu, fiecare camera avand suprafata de 18 mp 1 camera cu pat dublu cu suprafata de 17,10 mp holul de nivel cu suprafata de 10,32 mp

Sistemul de productie si servire a mancarii este traditional, preparatele fiind produse in acelasi loc unde sunt produse, utilizand alimente naturale si semipreparate, cum ar fi carnea potionata, vegetale , lactate proaspete,etc. Se vor utiliza 2 modalitati de servire al clientilor: la comanda (call order sau a la carte) clientii sunt serviti in functie de comenzi, pe baza ofertei din meniu, mancarea fiind preparata conform dorintelor acestuia table dhote implica o preparare mult mai detaliata, in avans. In acest caz, anumite sortimente din meniu necesita un timp mare de preparare care ar lungi mult timpii de asteptare pentru clienti Specificul rustic, traditional moldovenesc al pensiunii turisitce MIORI A va fi asigurat prin urmatoarele elemente: dotarea pensiunii turistice rurale infiintate cu o sala de mese traditionala cu specific culinar din zona Bucovinei, holul de primire al pensiunii turisitce este decorat cu elemente traditionale bucovinene Pensiunea construita prin proiect va respecta criteriile minime de clasificare a pensiunilor turistice . Astfel, pensiunea turistica turistica MIORI A 3 margarete va oferi urmatoarele facilitati:

Criterii 1. Criterii generale: - cladirile, inclusiv anexele gospodaresti, sunt in stare foarte buna - caile de acces propriu si spatiile inconjuratoare sunt bine intretinute - curte proprie, cu spatii verzi si imprejmuiri estetice si eficiente - suprafete de joaca pentru copii - parcare proprie, numarul locurilor de parcare disponibile acopera numarul maxim de turisti posibil a fi cazati 2. Organizarea spatiilor: - accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitare este direct, fara a se trece prin alte camere folosite pentru dormit - holul de primire, in suprafata de 12 m2, este mobilat si decorat cu specific moldovenesc - spatii corespunzatoare si igienice pentru prepararea si servirea mesei cu bucatarie dotata cu echipamente de preparare si conservare a alimentelor - spatiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) si inventar de servire

Pensiune turistica MONTANA, 3 margarete x x x x x x x x x

- camere de grup sanitar propriu x 3. Instalatii: - incalzire cu echipamente admise de normele P.S.I. x - sursa proprie de incalzire in camerele de baie (incalzire centrala sau alte mijloace x admise de normele P.S.I.) - instalatie de apa curenta calda/rece la bucatarie x - aer conditionat - racord la reteaua publica de canalizare sau la mijloace proprii de colectare si x epurare - cladirea sa fie racordata la reteaua electrica publica x 4. Suprafata minima a camerelor (m2) - camera cu 1 pat - camera cu 2 paturi 17,10m2 5. Numar maxim de paturi simple intr-o camera 2 6. Echipare sanitara: - camerele dispun de grup sanitar propriu (cada sau cuva cu dus, lavoar si WC) x 7. Dotarea camerelor: - pardoseli acoperite integral sau partial cu covoare sau carpete x - mobilier uniform ca stil si calitate x - pat cu somiera cu saltea sau pat cu saltea relaxa x - plapuma, pled sau paturi (cate doua bucati de persoana) x - perne mari x - cearsaf pentru pat si cearsaf x - plic pentru pled, patura sau plapuma x - cuvertura de pat x - husa de protectie x - masa si scaune x - dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umerase x - cuier x - oglinda sau toaleta la dispozitia turistilor x - veioza sau aplica la capatul patului x - prosoape pentru fata (1 bucata/persoana) x - prosoape plusate pentru baie (1 bucata/persoana) x - perdele transparente x - perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii x - pahare (2 bucati/persoana) x - vaze cu flori x - televizor in camera x - televizor si aparat de radio in spatii comune x 8. Dotarea bucatariilor: - plita electrica sau cu gaze - masina de gatit sau resou electric cu minim doua ochiuri x - cuptor cu microunde - vase si ustensile de bucatarie din inox - vase si ustensile de bucatarie x - echipamente pentru pastrarea prin frig a alimentelor x 9. Telefon la dispozitia turistilor x NOTA: Intrucat proiectul prevede constructia si dotarea integrala a pensiunii, in prezent societea solicitanta detinand doar terenul, totalitatea dotarilor se vor achizitiona prin proiect. Cheltuielile cu achizitionarea pieselor de mobilier, a echipamentelor de bucatarie si a aparaturii audiovideo necesare dotarii pensiunii:

ECHIPAMENTE necesare functionarii pensiunii

Denumire Cantitate BUCATARIE CALDA 1 1 1 1 2 1 SECTOR SPALARE VASE 1 1 1 SECTOR DEPOZITARE 1 1 1 SPALATORIE 1 1 Pret unitar (RON) 6.526 7.294 4.685 729 1461 1.362 1.056 1.292 1.317 729 1.317 8.026 739 2.112 211 40.317 Pret total (RON)

masina de gatit electrica friteuza electrica hota centrala pubela pe roti Dulap masa de lucru vase si ustensile de bucatarie spalator cu o cuva raft pubela pe roti raft dulap refrigerare/congelare cantar de verificare masina de spalat profesionala fier de calcat TOTAL

6526 7294 4685 729 2922 1362 1056 1292 1317 729 1317 8026 739 2112 211

Dotarea cu echipamente AUDIO-VIDEO a pensiunii: DENUMIRE CANTITATE PRET UNITAR RON TV camera 5 704 sistem audio cu statie si instalatie de 1 4.048 amplificare TOTAL PIESELE DE MOBILIER necesare dotarii pensiunii: CANTITATE PRET UNITAR RON STRUCTURI DE CAZARE 126 14 14 14 14 14 14 7 14 7 7 7 14

PRET TOTAL RON 4928 4.048 8.976

DENUMIRE PRODUS

PRET TOTAL RON 2.218 3.696 1.035 493 1.232 739 1.725 1.232 690 3.548 739 1.306 739

mocheta (mp) pat single cu saltea plapuma, (cate doua bucati de persoana) perne mari set pat (cearsaf pentru pat si cearsaf plic pentru pled, patura sau plapuma, fete perna) cuvertura de pat Noptiere Mese Scaune dulap 3 usi, cu umerase Cuier oglinda camera veioza sau aplica la capatul patului

18 264 74 35 88 53 123 176 49 507 106 187 53

prosoape pentru fata prosoape plusate pentru baie perdele transparente perdele obturante perii pentru haine si pantofi scrumiere pahare pentru dotarea camerelor vaze pentru flori Uscator par Mese Scaune mobilier receptie (birou receptie, canapea, fotolii) telefon/fax birouri jacuzzi TOTAL

14 14 7 7 14 7 14 7 7 SALA DE MESE 8 32 RECEPTIE 1 ADMINISTRATIV 1 SALA JACUZZI 1

11 28 67 106 4 4 5 7 81 493 123 123 180 29.921

148 394 468 739 49 25 67 49 567 3.943 3.943 3.344 123 180 29.921 63.351

PRECIZARE: Oferta pensiunii turistice MIORI A 3 margarete cuprinde urmatoarele servicii de calitate conform standardelor europene in domeniu: servirea se efectueaza prin ospatari calificati personalul va respecta in permanenta normele de igiena si curatenie la locul de servire fiind ingrijit si curat, cu parul strans, pantofi lustruiti, imbracaminte curata adecvata - uniforme pentru ospatari si barmani personalul cunoste limbi straine engleza si franceza efectuarea curateniei in spatiile de servire, productie, depozitate va fi realizata zilnic sau ori de cate ori este necesara bucataria pensiunii va fi astfel realizata si ventilata incat sa nu patrunda mirosul din bucatarie in salile de servire (sala de mese, hol de primire) si in spatiile de cazare. semnal Vodafone, Orange, pensiune completa, room service, excursii la manastiri, obiective turistice, drumetii montane, la stana, focuri de tabara, apa calda non-stop, Accesul la infrastructura de baza: Asigurarea cu energie electrica se va asigura din sistemul energetic national, prin intermediul postului de transformare propriu existent, dimensionat corespunzator puterii electrice instalate. Alimentarea cu apa se va asigura din reteaua de apa care alimenteaza satul Voranet. Contorizarea consumului de apa necesar functionarii pensiunii se va realiza cu ajutorul apometrelor instalate. Asigurarea agentului termic agentul termic necesar incalzirii pensiunii si asigurarii non-stop a apei calde va fi asigurat prin centrala termica proprie. Asigurarea cu gaz se va realiza prin racordarea la reteaua de gaz a satului Sucevita. Asigurarea serviciilor de telefonie pensiunea va avea asigurate serviciile telefonice fixe si fax. Accesul la reteaua de drumuri pensiunea va fi situata in satul Sucevita si va fi inclusa in circuitul rutier al regiunii. Avantaje de care va beneficia pensiunea MIORI A datorita asezarii geografice:

Pensiunea turistica MIORI A va beneficia de oportunitatea oferita de localizarea in Bucovina, zona Sucevita, la poalele Obcinii Mari, intr-o regiune de munte cu paduri de conifere si de foioase, cu multiple posibilitati pentru trasee turistice montane, drumetii si vizite la manastirile bucivinene. Localizata in Bucovina, satul Sucevita, comuna Sucevita, la doar 3,5 km de Gura Humorului si orasul Radauti, in apropierea paraului Dragosina, affluent al paraului Sucevita, pensiunea poate fi un punct de plecare pentru trasee montane, drumetii la stane, pelerinaj la manastirile Sucevita, Humorului, Moldovita, excursii la Voronet, Putna, Arbore, la centrul de Ceramica Neagra din Marginea, Salina Cacica, Codrii Seculari de la Slatioara. Este la fel de usor de ajuns la alte obiective turistice cum ar fi alte manastiri, muzeele Radauti, din Falticeni, Campulung Moldovenesc, Suceava sau Cetatea de Scaun si chiar la obiectivele turistice din judetul Neamt (Manastirea Agapia, Manastirea Varatec, Cetatea Neamt, Humulestii lui Creanga) Bucovina - provincia nord-estica a Romaniei - este renumita datorita minunatelor fresce exterioare de pe peretii manastirilor sale. Aceste manastiri, culmi ale artei, cu influente bizantine, reflecta dezvoltarea civilizatiei Moldovei in secolele al XV-lea si al XVI-lea, sub domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504). Leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, Bucovina este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Sucevita, Moldovita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamtului, Dragomirna.

Bucovina este " cea mai frumoasa parte a Moldovei, cu Campulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala Domnilor - Eroi, cu cele mai reusite si bogate manastiri, cu Putna pastratoarea oaselor lui Stefan cel Mare si a dinastiei Dragosizilor..." M. Kogalniceanu

Manastirile din Bucovina: Aceste manastiri sunt principala atractie a Bucovinei, datorita frescelor in culori vii de pe zidurile bisericilor lor. Acestea ilustreaza scene biblice si alte scene religioase si sunt realizate

intr-un stil asemanator cu cel al benzilor desenate, adica pe segmente. Ele aveau rolul de a starni imaginatia localnicilor si de a-i educa in spirit ortodox. Bisericile sunt situate in centrul complexurilor monastice si toate au acoperisuri inalte. In interiorul lor, razele de soare patrund feeric creand o atmosfera de pace si rugaciune.

In Bucovina " se inalta cele care luptatori

Descrierea Manastirii Sucevita

mai

mandre

din

manastirile de arta si in s-au ai sapat Domnilor timpurilor mormintele eroice..."

Situata in satul cu acelasi nume, pe valea paraului Sucevita, la o distanta de 18 km sud-vest de orasul Radauti, Manastirea Sucevita a fost zidita in ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, cu cheltuiala intregii familii de boieri Movila dintre care Ieremia a domnit in scaunul Moldovei intre anii 1595-1606. Prima ctitorie a familiei Movilestilor, care a precedat actualului complex manastiresc, a fost o biserica mai modesta, datand din preajma anului 1581. In timpul domniei lui Petru Schiopul (1582-1591), fratii Movila, ajungand sfetnicii voievodului si avand o situatie economica prospera, incep construirea unei manastiri de amploare. Prima cladire ridicata a ansamblului a fost biserica zidita intre anii 1582-1584.

Dupa venirea pe tronul Moldovei, in 1595, Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvorase, amplasate la intrarea in biserica pe laturile de nord si de sud, zidurile si turnurile de incinta, care confera manastirii infatisarea de cetate medievala, o casa domneasca, ale carei ruine se mai vad pe latura de nord a complexului, precum si chilii pentru calugari. Tot timpul domniei lui Ieremia Movila se picteaza biserica in interior si exterior. Biserica cu hramul "Invierea Domnului" este construita in stilul arhitecturii moldovenesti, stil consolidat in timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant, care este de fapt o imbinare armonioasa a elementelor de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor bisericii din lemn din Moldova. Pictura, realizata in fresca, a fost executata de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul si fratele sau Sofronie , si se pastreaza in forma originala. Programul iconografic al picturii interioare si exterioare respecta traditia constituita in prima jumatatee a secolului al XVI-lea - epoca lui Petru Rares - dar introduce si unele teme noi, cu caracter teologic-dogmatic, cum este scena din conca naosului, reprezentand imnul liturgic "Unul Nascut ..." si alte reprezentari ale Sfantei Treimi. O trasatura caracteristica a picturii de la Sucevita este inclinatia spre naratiune, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti cum sunt: Sf. Pahomie, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic Gheorghe, Viata lui Moise, s.a., prezentate cu scop educativ. Stiinta si maestria pictorilor se descifreaza cu deosebire in abordarea perspectivelor studiate, a popularii fundalurilor cu peisaje sau arhitecturi specifice spatiului artistic postbizantin din aceasta zona a Europei. Tabloul votiv, reprezentand intreaga familie a lui Ieremia Movila, se desfasoara in partea stanga a usii naosului, in partea opusa a usii aflandu-se al doilea tablou votiv, cu Mitropolitul Gheorghe Movila, initiatorul constructiei bisericii, precum si cu tatal fratilor Movila, Ioan Movila, fost logofat, calugarit la batranete, cu numele de Ioanichie. Pictura naosului reprezinta "Viata Mantuitorului Iisus Hristos - minunile si patimile".

Pictura exterioara a Manastirii Sucevita este cea mai bine pastrata din grupul bisericilor moldovenesti cu pictura exterioara, singura care-si pastreaza latura de nord, unde este reprezentata scena "Scara virtutilor", cea mai impresionanta, prin amploarea si contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului. In aceasta scena este redata lupta dintre bine si rau, incercarea omului de a pasi spre perfectiune, pentru a-si redobandi chipul pierdut prin caderea in pacat. Pe peretii celor trei abside, in sapte registre, este redata "Rugaciunea tuturor sfantilor", tema unica in arta crestin-ortodoxa, creatie a scolii de pictura din Moldova. Fata sudica este decorata cu "Arborele lui Iesei", avand la baza filozofii antici, "Acatistul Maicii Domnului", "Rugul in flacari" si "Acoperamantul Maicii Domnului". Pictura murala de la Sucevita, considerata de cercetatorul de arta francez Paul Henry "testamentul artei moldovenesti", incheie epoca de mari creatii, care a fost secolul al XVI-lea, ale carei monumente cu pictura exterioara de la Humor, Moldovita, Arbore si Voronet constituie capodopere ale artei universale. In camera mormintelor sunt imormantati fratii voievozi, Ieremia si Simion Movila, ale caror lespezi de morminte, din marmura romaneasca de Ruschita, constituie valori artistice ale sculpturii medievale romanesti. Iconostasul sau catapeteasma, care desparte altarul de naos, este sculptat in lemn de tisa, in stil barocrococo, in anul 1801. Manastirea Sucevita poseda o colectie de obiecte, de certa valoare artistica si culturala, expuse in actualul muzeu, fosta sala de consiliu a manastirii, situata pe latura de est a incintei. Printre exponate se remarca cateva broderii de valoare exceptionala, datand din secolele XV-XVI-lea, din vremea lui Stefan cel Mare si Ieremia Movila, lucrate cu fir de aur, argint, matase si perle. Cele mai importante piese sunt portrete lui Ieremia si Simion Movila si un epitaf cu perle, tetraevangheliarele ferecate in argint aurit, un chivot donat de Mitropolitul Gheorghe Movila. In complexul cultural-artistic pe care-l reprezinta Manastirea Sucevita, vizitatorul dornic de a cunoste arta medievala a secolelor XV-XVI, intalneste aici, arhitectura religioasa, de aparare si civila, monastica, pictura, sculptata in lemn si piatra, broderii, manuscrise miniate si argintarie. Datorita valorii sale complexe si indeosebi a rolului educativ religios cultural, faima Manastirii Sucevita a trecut de mult hotarele tarii, aceasta superba perla a ortodoxiei romanestti inscriindu-se in randul operelor de cultura universala. Manastirea Sucevita care strajuieste de patru secole la poalele muntilor, ca o marturie a credintei noastre stramosesti si a istoriei neamului, va dainui peste veacuri intretinand vie faclia spiritualitatii ortodoxe romanesti. Obiective turistice: Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau valea Moldovitei, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte forte. Arhitectura populara este unica si originala. Adevarate broderii in lemn ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor, fantanile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de pe valea Bistritei Aurii. Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene. Ospitalitatea: In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin, iar gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu branza si smantana nu vor lipsi din meniul oferit de pensiune. Branza afumata, pastravul afumat, sarmalele sunt alte specialitati tipice regiunii. Locuitorii sunt foarte primitori si dornici sa-si arate activitatile de zi cu zi si obiceiurile lor pastrate din strabuni. Concluzie: Localizarea aleasa confera pensiunii turistice promovata prin proiect un atu considerabil, pentru cei ce doresc sa descopere regiunea istorica a Bucovinei, a lui Petru Rares si Stefan cel Mare, cu nemasuratele comori ale Artei Medievale romanesti, cum ar fi manastirile Sucevita, Voronet, Humor, Moldovita si Arbore pictate in exterior, cei ce calatoresc in Bucovina, o zona cu remarcabil potential turistic si economic ce asteapta sa fie descoperit, si nu in ultimul rand, cei ce doresc o oaza de pace si liniste pentru cateva zile, departe de viata zgomotoasa si stresanta a oraselor.

PIATA PENSIUNII TURISTICE MIORI A: Piata potentiala a pensiunii este constituita din: persoane preponderent din mediul urban (in proportie de 75%), de ambele sexe, cu venituri peste medie, cu varste peste 18 ani, cu studii medii si superioare. Localizarea pietei pensiunii turistice: - turistii romani: piata este localizata la nivel national, in orase medii si mari - la nivel international pentru turistii straini, UE, SUA, Canada, Israel*. *Conform datelor furnizate in 2004 de INS, atuurile naturale si obiectivele turistice de care beneficiaza Romania atrag in medie, in fiecare an, un numar de 5 milioane de turisti, dintre care cetatenii straini sunt in numar de peste un milion, iar turistii romani aproape 4 milioane. Din datele oferite de Institutul Roman de Statistica, turismul rural a atras anul trecut 90.000 de turisti romani si straini. In prezent judetul Suceava are facilitati de cazare moderne - peste 400 locuri in hoteluri, hanuri, cabane, campinguri, case taranesti si peste 6000 locuri in restaurante. Desi baza de cazare a Bucovinei sa imbogatit prin constructia mai multor hoteluri si moteluri la Campulung Moldovenesc, Gura Humorului, Putna, Sucevita, campinguri cu casute la Putna, Sucevita, Mestecanis, Vatra Moldovitei, Vama, se dovedeste insuficienta fata de intensitatea fluxului turistic in sezonul cald, cand se inregistreza 80-90% din numarul anual de turisti. Aceasta situatie justifica eforturile de dezvoltare a capacitatilor de cazare si incurajarea turismului. Din numarul anual de turisti din Romania, aproximativ 15% sunt turisti straini, marea majoritate provenind din tarile Europei vestice si centrale (cea mai mare parte din Franta, Germania, Ungaria), apoi din Israel, S.U.A., Canada. Comparativ cu anul precedent, numarul turistilor straini este in crestere. Potrivit unui studiu realizat de Institutul National de Statistica (INS), numarul vizitatorilor straini inregistrati in Romania in primul semestru al 2004 este cu 15,6% mai mare decat cel din perioada similara din 2002, ajungand la peste 2,27 de milioane de persoane. In pensiunile turistice, din totalul vizitatorilor, 20% au fost straini. In ceea ce priveste preferintele romanilor, anul acesta zonele aflate la mare cautare sunt Delta Dunarii si judetele Suceava si Sibiu. Structura pietei pensiunii: in sezon sezonul estival (lunile iunie, iulie, august, septembrie), Sarbatorile de Iarna, Sarbatorile de Paste.

Structura pietei pensiunii agroturistice in timpul sezonului 50%

turisti straini turisti romani

50%

in extrasezon primavara (lunile martie, aprilie, mai) si toamna (luna octombrie, prima jumatate a lunii noiembrie)
Structura pietei pensiunii turistice in extrasezon

25%
turism de afaceri turisti straini

45%

30%

turisti romani

Structura pietei pensiunii turistice dupa scopul sejurului turistilor

altele; 8% turism de afaceri; 16%

turism de recreere, vacante; 52% turism cultural si religios; 24%

Cererea din industria turistica din Romania - definita ca volumul total al sumelor generate de activitatea economica din acest domeniu - ar putea cunoaste, in urmatorii zece ani, o crestere medie anuala cu 5,4%, conform unor estimari ale World Travel & Tourism Council (WTTC). Astfel, cresterea capitalizata a urmatorilor zece ani ar totaliza 70% in plus fata de volumul actual. Daca acest ritm se va mentine constant, peste 13 ani, volumul cererii se va dubla. Organizatia anticipeaza, pentru acest an, o majorare cu 9,3% in termeni reali a cererii din sectorul turistic, pana la 170.934 miliarde lei (4,7 miliarde dolari), in vreme ce, pentru 2014, previziunile indica un volum de 7,9 miliarde dolari. Strategia de pozitionare apensiunii turistice MIORI A in mintea consumatorilor are in vedere faptul ca serviciul prestat individualizeaza pensiunea, iar ambianta dicteaza tipul de piata adresat. Astfel, pensiunea MIORI A se doreste a fi asociata cu urmatoarele elemente: seriozitate si siguranta, servicii complete de calitate superioara, preturi accesibile adaptate diferitelor categorii de turisti, specificul bucovinesc al spatiului de cazare si a salii de mese, elementele culturale locale traditionale. Caracterizare profil consumatori ai pensiunii turistice MIORI A ***: Piata adresata de pensiune este formata din persoane iubitoare de natura, care apreciaza frumosul, linistea padurii, stralucirea soarelui de munte, apusurile racoroase pe terasa cu prietenii, mireasma cetinii si a fragilor, bucatele traditionale, naturale si gustoase sau gratarul servit in foisor. Sunt persoane dinamice, dornice sa descopere pacea si incarcatura culturala a frescelor manastirilor Bucovinei, susurul apei reci a Moldovei, atmosfera pitoreasca, traditiile, datinile si binecunoscuta ospitalitate, pastrate din generatie in generatie de catre de catre taranii moldoveni. Sunt persoane amatoare de drumetii, pelerinaje la muzee si manastiri, sau chiar trasee montane pe masivele Rarau, Giumalau, cat si persoane care cauta sa petreaca cateva zile linistite la o pensiune de calitate, intr-un peisaj inedit, pitoresc, in miros de fan si lemn de brad si intr-un cadru pitoresc si autentic, departe de poluarea si stresul marilor orase. Completare la profilul turistilor straini: la caracteristicile mentionate mai sus se adauga interesul manifestat de catre turistii straini pentru traditiile si obiceiurile romanesti, arta populara, arhitectura moldoveneasca, ceramica populara, vizitarea manastirilor, muzeelor taranesti si vestigiilor istorice, pentru degustarea bucatelor naturale si traditionale romanesti. Acestia sunt atrasi de manastirile si bisericile moldovenesti, vestigiile istorice ale zonei, degustarea bucatelor si a bauturilor traditionale, specifice zonei Iasului.

Comportamentul consumatorilor Psihologia generala a clientului implica studiul necesitatilor, comportamentului si a motivatiilor propriilor decizii. a. In functie de reactiile clientilor vis-a-vis de serviciile oferite de pensiunea turistica: Reactii pozitive Reactii negative diversitatea serviciilor pret ridicat al serviciilor propuse confortul camerelor lipsa de intimitate calitatea serviciilor amolasarea geografica calitatea indoielnica a serviciilor echipamente si amenajari agrement lipsa intretinerii un bun raport calitate/pret securitate probleme la rezervare insecuritate

b.

Motivatiile care determina alegerea unei pensiuni turistice Motivatii care determina alegerea Motivatii care determina alegerea la la prima vizita urmatoarele vizite aspectul exterior atmosfera, ambianta amplasarea geografica servicii nume si reputatie curtoazie pret pret alimentatie amplasare alimentatie intimitate, liniste alte amenajari

Avand in vedere cele mentionate mai sus si oportunitatea importanta reprezentata de turistii straini pentru evolutia turismului romanesc, s-a ales aceasta localizare favorabila. Pensiunea construita prin proiectul de fata va constitui un obiectiv important de atractie pentru turistii straini si romani prin atmosfera traditionala, tipic moldoveneasca si serviciile de calitate. DIMENSIUNEA PIETEI:

Piata potentiala a a pensiunii la nivelul reginunii de Nord Est - 1.330.655 persoane Piata potentiala, la nivel national - 9.101.363 persoane.

Caracterizarea gradului de ocupare previzionat pentru pensiune: cererea pentru serviciile turistice prestate de catre pensiunea turistica manifesta un caracter sezonier: va atinge rate de 80-100% in perioadele de varf, reprezentate de sezonul estival iunie-septembrie (80-90% in lunile iunie si septembrie si 100% in lunile iulie august), Sfintele Sarbatori de Paste, in perioada Sarbatorilor de Iarna (Craciun, Anul Nou), precum si cu ocazia unor sarbatori laice precum 1 Mai, etc. atinge rate de 30-40% in extrasezon, pensiunea intentionand sa implementeze o strategie de crestere a procentului de ocupare pana la 50-60% prin atragerea: grupurilor de turisti straini (20 persoane), prin contracte de colaborare cu agentiile de turism, pensiunea urmarind ca acestia sa ocupe minim 35% din capacitatea sa de cazare; grupurilor de afaceri, pensiunea urmarind sa-si directioneze atentia asupra turismului de afaceri. A. Previziuni ale evolutiei gradului de ocupare al structurilor de cazare ale pensiunii MIORI A : Pensiunea turisitca MIORI A se va deschide si va fi data in functiune in luna aprilie, anul 2009. In aceasta luna se previzioneaza ca se va obtine un grad de ocupare a structurilor de cazare de circa 50 %.

In anul 2009, se previzioneaza urmatoarele rate de ocupare ale pensiunii turistice MONTANA pentru fiecare luna a anului: Trimestrul Luna Gradul de ocupare Gradul de ocupare mediu estimat lunar estimat pe trimestru Trimestrul I Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 50% 60% 65% 70% 70% 60% 40% 50% 70% -

Trimestrul II

58%

Trimestrul III

67%

Trimestrul IV

53%

Gradul de ocupare prev izionat pe anul 2009

80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%

60% 50%

65%

70% 70% 60% 50% 40%

70%

0%
Ian

0%
Feb

0%
Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

Evolutia numarului lunar de turisti ai pensiunii "MIORITA" in primul an de functionare a investitiei (anul 2009)
350 300 250 200 150 100 50 0 ian

271 208 250

292

292 294 250 166 208

0
feb

m0 ar

apr

m ai

iun

iul

aug

sept

oct

nov

dec

nr. turisti/luna

Pentru anul turistic 2010, fiind cel de-al doilea an integral de functionare a pensiunii, se preconizeaza un grad de ocupare mai ridicat in medie cu 10 procente peste nivelul anului anterior, datorita activitatii de promovare a pensiunii, inclusiv cea din gura in gura si datorita turistilor multumiti (satisfacerii nevoilor si exigentelor acestora) care se vor intoarce. Trimestrul Luna Gradul de ocupare estimat lunar Gradul de ocupare mediu estimat pe trimestru

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

60% 50% 40% 55% 65% 70% 75% 75% 65% 45% 55% 75%

50%

63%

72%

58%

In primii 2 ani de functionare a pensiunii turisitce MIORI A, clasificata cu 3 margarete, rata medie de ocupare previzionata este de aproximativ 59%, respectiv 61%. Anul previzionat Rata medie de ocupare a structurilor de cazare ale pensiunii/an 2009 59% 2010 61% 2011 65% 2012 70% 2013 75%

Gradul de ocupare previzionat al pensiunii pentru primii 5 ani de functionare a investitiei va inregistra o tendinta de crestere, previzionandu-se atingerea unor niveluri cu diferente medii de 10 procente de la an la an.

Evolutia gradului de ocupare a pensiunii turistice "MIORI A" 3 margarete

80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% anul 2009 anul2010 anul 2011 anul 2012 anul 2013 59% 61% 65% 75%

70%

B. Previziuni ale evolutiei gradului de ocupare a salii de mese a pensiunii MIORI A : In ceea ce priveste rata previzionata de ocupare a a salii de mese a pensiunii, inca din prima luna de functionare aprilie 2009 se preconizeaza o rata de ocupare de 65 %, urmand ca pentru anul 2009 sa se anticipeze urmatoarele: Trimestrul Trimestrul I Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie Gradul de ocupare estimat lunar 65% 75% 80% 85% Gradul de ocupare mediu estimat pe trimestru 73%

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

90% 70% 57% 65% 85%

82% 69%

Sala de mese:
Anul previzionat Rata medie de ocupare a salii de mese a pensiunii turistice MIORI A/an 2009 75% 2010 80% 2011 85% 2012 90% 2013 95%

Evolutia ratei de ocupare a salii de mese

100% 80% 60% 40% 20% 0% anul 2009 anul 2010 anul 2011 anul 2012 anul 2013

75%

80%

85%

90%

95%

Evolutia ratei anuale de ocupare a structurilor de cazare si a salii de mese la pensiune turistica "MIORI A"
100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% anul 2009 anul 2010 anul 2011 anul 2012 anul 2013

rata medie de ocupare a structurilor de cazare/an

rata medie de ocupare a salii de mese /an

POLITICA DE PRET pentru cazare si alimentatie: Nr. crt. 1 2 Denumire produs Structuri de cazare alimentatie Camere duble mic dejun Pretul EURO 30 3 Pretul RON* 106 11

pranz 7 25 cina 7 25 * Pretul este calculat la cursul 3,5201 RON / EURO din data de 30.03.2008, conform cursului de schimb Euro-RON publicat de Banca Central Europeana. Politica de pret a pensiunii turistice MIORI A 3 margarete: tarif camera dubla 30 euro, micul dejun inclus in pret, demipensiune + 7 euro, pensiune completa +13 euro. Tarife separate: Mic dejun 3 euro, Pranz 7 euro, Cina 7 euro. Precizare: Cu ocazia Sarbatorilor de Iarna, Sarbatorilor de Paste, pensiunea turisitca va oferi turistilor sejururi la preturi promotionale, cuprinzand nopti de cazare, masa festiva si alte mese, organizarea de vizite la manastirile bucovinene si plimbari de relaxare prin paduri. Date statistice privind piata serviciilor turistice in Romania: In fiecare an sunt atrasi, in medie, 5 milioane de turisti, dintre care cetatenii straini sunt in numar de peste un milion, iar turistii romani aproape 4 milioane. Din aceleasi date oferite de Institutul Roman de Statistica, turismul rural a atras anul trecut 90.000 de turisti romani si straini. Structurile de cazare din judetul Iasi (hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni) se dovedesc insuficiente pentru a acoperi cererea de servicii de cazare, in special in timpul sezonului, cand se inregistreaza aproximativ 80-90% din numarul total de turisti dintr-un an. Din aceasta cauza sunt necesare investitii in capacitatea de cazare a judetului Iasi si incurajarea turismului.

Structura de primire turistica cu functiuni de cazare

11% 19% 33%

9% 15% hoteluri camping pensiuni turistice hanuri vile

7%

1% 5%

cabane tabere de elevi

pensiuni agroturistice

La nivelul pietei turistice nationale, in anul 2004, au fost aproximativ 15% turisti straini, inregistrandu-se o crestere a numarului turistilor straini care provin din tarile Uniunii Europene, din Canada, SUA. In primul trimestru al anului 2005 Romania a fost vizitata de peste un milion de turisti straini, inregistrandu-se o crestere cu 13% fata de aceeasi perioada din anul anterior. Au fost initiate programe de atragere a turistilor straini prin infiintarea unor noi trasee turistice, plimbari cu trenuri de epoca, construirea de pensiuni turistice ruale si turistice. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului roman, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. Turistii romani prefera in ultimii ani vacantele in perioadele neaglomerate si in locatii pitoresti, traditionale din diverse regiuni ale tarii. Romanii incep sa descopere frumusetile traditiilor moldovenesti, asa cum s-au pastrat autentice in zonele rurale, sa deguste mancaruri si bauturi traditionale. Incep sa aprecieze imaginea pe care Romania vrea sa o trasnsimita turistilor straini si sa contribuie la dezvoltarea culturii romanesti. Se estimeaza o crestere a pietei turistice romanesti , in special pe sectorul turismului rural care exploateaza valorile culturale locale. In anii urmatori se previzioneaza o crestere cu 30% a numarului pachetelor turistice vandute de catre pensiuni. Cererea din industria turistica din Romania - definita ca volumul total al sumelor generate de activitatea economica din acest domeniu - ar putea cunoaste, in urmatorii zece ani, o crestere medie anuala cu 5,4% , conform unor estimari ale World Travel & Tourism Council (WTTC). Astfel, cresterea capitalizata a urmatorilor

zece ani ar totaliza 70% in plus fata de volumul actual. Daca acest ritm se va mentine constant, peste 13 ani, volumul cererii se va dubla. Organizatia anticipeaza, pentru acest an, o majorare cu 9,3% in termeni reali a cererii din sectorul turistic, pana la 170.934 miliarde lei (4,7 miliarde dolari), in vreme ce, pentru 2014, previziunile indica un volum de 7,9 miliarde dolari. Strategie de promovare a pensiunii turisitce MIORI A: - in perioadele de cerere scazuta pensiunea intentioneaza sa atraga turisti prin conceperea si implementarea unei strategii de crestere a cererii si de atragere a altor segmente de consumatori. Activitati de PROMOVARE A VANZARILOR: 1. Pensiunea intentioneaza sa organizeze in extrasezon campanii de reduceri de tarife la pachetele pentru turismul de afaceri, cu pana la 20%. Turismul de afaceri presupune: organizarea de traininguri si evenimente (conferinte, manifestari, seminarii) pentru firme, prin contractarea serviciilor pensiunii, organizarea de concedii (cazare, masa, excursii) pentru personalul firmei. Amplasamentul geografic favorabil, ospitalitatea traditionala, vinurile si specialitatile gastronomice, preturile relativ mici sunt niste premise bune pentru practicarea si dinamica turismului de afaceri.

Programul "Turism de afaceri" initiat de pensiune se va adresa persoanelor juridice, companiilor interesate: sa le ofere angajatilor cele mai bune conditii de cazare, instruire si relaxare, la preturi avantajoase. Angajatii firmeiclient vor beneficia de reduceri diverse pentru vacantele lor personale. In organizarea prin intermediul pensiunii de evenimente: traininguri, seminarii, conferinte, coctailuri, prezentari. 2. Oferirea de programe si pachete de programe turistice - oferte proprii, originale, trasee turistice noi ce includ obiective turistice naturale si cultural-istorice. Pensiunea va pune la dispozitia turistilor o baza de date electronica in care vor putea gasi orice informatie legata de zona turistica a Bucovinei. Pensiunea va oferi informatii prin Internet si e-mail pentru planificarea vacantelor si a rezervarilor pentru servicii turistice, informatii turistice despre zona Moldovei. Pentru turistii straini, pensiunea va oferi circuite organizate, care vor include: obiective cultural-istorice (manastiri, muzee) manastirile Sucevita, Humorului, Moldovita, Arbore, excursii la Voronet, Putna, la centrul de Ceramica Neagra din Marginea, Salina Cacica, Codrii Seculari de la Slatioara, muzeele din Falticeni, Campulung Moldovenesc, Radauti, Suceava sau Cetatea de Scaun si chiar la obiectivele turistice din judetul Neamt (Manastirea Agapia, Manastirea Varatec, Cetatea Neamt, Humulestii lui Creanga), obiective naturale Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau valea Moldovitei, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara.

Variante de circuit organizat, propuse de catre pensiune pentru vizitarea obiectivelor turistice din zona Sucevei: Circuit 1: Vizitarea zonei manastirilor Bucovinei: manastirea Voronet - manastirea Humor manastirea Sucevita - manastirea Arbore - manastirea Moldovita - manastirea Dragomirna - manastirea Putna - Cetatea de Scaun Suceava scurt tur prin municipiul Radauti cu vizitarea Bisericii Bogdana si in incheiere scurt tur prin Gura Humorului. Circuit 2:: Vizitarea zonei manastirilor Stanisoarei: manastirea Probota - manastirea Slatina manastirea Rasca Circuit 3: Codrii Seculari de la Slatioara statiunea Vatra Dornei - Valea Bistritei - Dorna Candrenilor - Saru Dornei - Poiana Negrii - satul Ciocanesti (renumit prin arta mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti)

Circuit 6: turistii interesati si amatori de trasee montane pot urca in compania unui ghid oferit de pensiune pe masivul Rarau (cabana Rarau, Pietrele Doamnei) sau pe masivul Giumalau. Circuit 5: Vizitarea obiectivelor turistice din judetul Neamt: Manastirea Agapia, Manastirea Varatec, Cetatea Neamt, Humulestii lui Creanga. Circuitele turistice vor putea fi organizate si pe cont propriu de catre turisti (in marea majoritate romani, care cunosc zona si isi vor alege singuri obiectivele de vizitat), consultand materialele informationale si banca de date puse la dispozitie de catre pensiune. Strategia de promovare pentru turismul de afaceri:

prin campanie de marketing direct mailing trimiterea de scrisori catre agenti economici clienti potentiali
din piata tinta, in care se va prezenta oferta pensiunii, ideea de afaceri prin variantele de pachet oferta, serviciile complementare oferite (circuit la manastiri, vizitarea de muzee, organizarea de petreceri, picnicuri, barbecue), precum si posibilitatea organizarii de conferinte, seminarii, zile festive cu ocazia unor evenimente importante pentru firma. prin colaborarea cu firme de consultanta sau de resuse umane pentru organizarea de evenimente speciale pentru firma sau de traininguri pentru angajati. Promovarea serviciilor pensiunii turistice MIORI A 3 margarete catre persoane fizice se va realiza prin intermediul urmatoarelor materiale promotionale si informative: - banner-e pe site-uri web ce promoveaza servile turistice rurale si turismul de afaceri - panou publicitar si banner-e de promovare a pensiunii - mape de prezentare - brosuri - pliante, amplasate in locatii (restaurante, cluburi, hoteluri, agentii de turism) cu trafic ridicat de turisti In scopul promovarii pensiunii si introducerii in circuitul turistic se va colabora cu agentii de turism, firme de consultanta, care vor actiona ca intermediari intre persoanele juridice tinta in turismul de afaceri si pensiune, firme de resurse umane, care deasemenea vor actiona ca intermediar, intre pensiune si firmele interesate de serviciile pensiunii pentru instruirea personalului. colaborare cu agentiile de turism Pensiunea turistica rurala MIORI A 3 margarete din localitatea Sucevita va colabora cu agentiile de turism Ecotour Bucovina, EMC TOURS IASI, s.a. pentru a include oferta turisitca a pensiunii in circuitele si traseele organizate de aceste agentii de turism. Agentia EMC TOURS a introdus pe piata turistica romaneasca un pachet de servicii turistice propriu: BUCOVINA de AUR in peste 10 localitati din tara. Prin colaborarea cu EMC TOURS Iasi, pensiunea turistica MIORI A *** va fi inclusa in programul BUCOVINA de AUR si in toate circuite si ofertele sale. Totodata, colaborarea cu EMC TOURS va fi utila in domeniul turismului de afaceri in care intentioneaza sa se implice pensiunea, agentia detinand si un departament de organizari congrese, simpozioane si evenimente beneficiind de o experienta solida in domeniu. Membrii acestui departament au reusit sa adune in portofoliu organizarea a sase editii a evenimentului Sarbatoarea Berii la Iasi, 3 congrese medicale, 2 conferinte nationale pentru firme multinationale ce activeaza pe piata constructiilor, organizarea unei expozitii de publicitate si media ImpactExpo. Colaborarea cu agentiile de turism va fi utila in domeniul turismului de afaceri in care intentioneaza sa se implice pensiunea, agentiile detinand si un departament de organizari congrese, simpozioane si evenimente beneficiind de o experienta solida in domeniu.

Pensiunea va deveni inca de la infintare membru al A.N.T.R.E.C. (ASOCIATIA NATIONALA DE TURISM RURAL ECOLOGIC SI CULTURAL) si va sprijini desfasurarea unor targuri de arta populara si artizanat, a spectacolelor cultural folclorice traditionale si a unor manifestari religioase in judetul Iasi.
Exploatarea conceptului de vacante inteligente: Turismul in extrasezon presupune strategii si actiuni de marketing speciale pentru hotel. Romanii au descoperit in ultimul timp gustul asa-ziselor vacante inteligente, adica au optat pentru calatoriile care nu mai sunt concentarte in perioadele de mare aglomeratie. Acest fenomen se leaga de cel nu mai putin semnificativ, dar mai recent, al alegerii de a pleca in vacanta si in afara sezonului. Creste, de altfel, procentul

turistilor care isi programeaza concediile in extrasezon. Fata de anul trecut s-au inregistart cresteri ale numarului de turisti de trei pana la opt ori in multe hoteluri si pensiuni din Romania. Pensiunea intentioneaza sa valorizeze in mod oportun, prin solutii interesante si adecvate clientelei care alege sa calatoreasca intr-o astfel de perioada. Pensiunea intentioneaza in aceasta perioada cand cererea indica rate mai scazute sa exploateze si oportunitatea turismului religios.

Monumente istorice si de arta, pe care pensiunea MIORI A isi propune sa le introduca in circuite turistice organizate pentru grupurile de turisti straini si romani, in functie de nevoile si dorintele acestora: 1. Manastirea Sucevita, comuna in jud. Suceava Cea mai mare, mai noua si, totodata, cea mai bine conservata dintre bisericile bucovinene cu picturi exterioare, manastirea Sucevita isi uimeste mai intai vizitatorii prin aspectul de fortareata inexpugnabila. Constructia sa a inceput in 1581, din initiativa ambitiosilor frati Movila: Ieremia, Simeon si Gheorghe. (Primii doi - viitori domnitori, iar al treilea - mitropolit). In 1596 biserica a fost pictata de fratii Ioan si Sofronie, dar constructia ansamblului a continuat pana in 1601. Imaginea caracteristica pentru Sucevita, din punct de vedere al picturii este "Scarii virtutilor" a Sfantului Ioan Scararul. Necropola domneasca, Sucevita adaposteste mormintele Movilestilor, precum si portretele lor cu functie votiva. Intr-una din muchiile turnului de nord-vest spre exteriorul incintei, este incastrata o piatra avand sculptata o figura feminina, importanta in pofida stangaciei mesterului, prin exceptia pe care o constituie in spatiul ortodox, ostil in principiu imaginilor tridimensionale. 2. Manastirea Arbore, comuna in jud. Suceava Biserica parohiala a fost paraclis de curte al parcalabului Luca Arbore, avand drept hram Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, alegere parca premonitorie, intrucat si capul ctitorului avea sa cada la relativ scurta vreme dupa ridicarea monumentului, din porunca tanarului voievod Stefanita. Construita in 1503 (intre 2 aprilie si 29 august) si pictata in 1541 de echipa zugravului iesean Dragos Coman. Ansamblul de picturi se distinge prin minutia tratarii detaliilor, cu influente din ambianta goticului flamboaiant si a renasterii timpurii italiene. Se observa aici exceptionala durabilitate a pigmentului albastru folosit de pictor. Atrage atentia la Arbore marea nisa situata pe fatada vestica, care se mai intalneste numai la Reuseni. 3. Manastirea Humor, jud. Suceava Biserica manastirii actuale a fost ridicata in 1530 de logofatul Toader Bubuiog si pictata in 1535 de echipa mesterului Toma, cunoscut sub numele de "Toma de la Humor". Caracteristic pentru monument este pridvorul cu doua arcade usor frante, situat in partea de vest a bisericii. Cu totul remarcabile ca realizare artistica sunt reprezentarile ingerilor din bolta pronaosului, precum si Fecioara cu Pruncul din luneta usii de acces in biserica. De notorietate se bucura si portretele votive din naos. Langa biserica se inalta un masiv turn clopotnita, construit de Vasile Lupu in 1641. 4. Manastirea Moldovita, comuna Vatra Moldovitei, jud. Suceava Biserica actuala a Manastirii Moldovita, avand ca hram Buna Vestire, a fost cititorita de Petru Rares in 1532. Pictura realizata in 1537 este atribuita echipei mesterului Toma. Cromatica a dobandit renumele de a fi dominata de rosu, culoare folosita aici mai frecvent decat la Voronet sau Arbore. Biserica adopta planul triconc dezvoltat longitudinal. La exterior, cele trei abside - cea a altarului si cele doua ale naosului, sunt decorate cu picturi reprezentand scena rugaciunii tuturor sfintilor, carora li se alatura reprezentanti ai culturii clasice, considerati precursori ai crestinismului: Pitagora, Platon, Aristotel, Sofocle, precum si Sibilele. Foarte bine conservate sunt picturile de pe fatada sudica. Inspre vest, intrarea in biserica este precedata de un pridvor ce se deschide prin cinci arcade: trei spre vest si cate una catre nord si sud. 5. Manastirea Rasca, jud. Suceava Ctitorita de Petru Rares in 1542, ea a fost pictata in 1552 de Stamatello Cotronas, artist de origine greaca. Aspectul actual, cu doua turle si plan neobisnuit de lung, se datoreaza unei amplificari din 1611-1617, cand marele vornic Costea Bacioc a initiat construirea unui urias exonartex, care dubleaza aproape spatiul interior. In secolul al XIX-lea, Rasca a fost si loc de surghiun - printre altii - pentru pasoptistii Alecu Russo, Mihail Kogalniceanu si C. Negruzzi. Ultimii doi ar fi redactat aici celebra lor carte de bucate, cu gandul la mesele imbelsugate de odinioara. 6. Manastirea Voronet, jud. Suceava Ctitorita de Stefan cel Mare in 1488 si pictata in interior sub aceeasi domnie, biserica cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe al Manastirii Voronet a fost marita prin adaugarea unui exonartex si pictata in exterior in timpul domniei lui Petru Rares, fiu natural al primului ctitor. Voronet-ul si-a creat o mare reputatie printre

iubitorii artei medievale, pentru doua dintre caracteristicile picturii sale: dominanta de albastru - realizata cu un pigment necunoscut astazi - si scena grandioasa a Judecatii de Apoi, desfasurata pe intregul perete vestic, netulburat de nici un fel de goluri - usa sau ferestre. Dar, dincolo de aceste frumuseti expuse cu generozitate, Voronet-ul ascunde si comoara picturilor din timpul lui Stefan cel Mare, printre care si un portret votiv al domnitorului. 7. Manastirea Dragomirna Biserica mare a manastirii a fost construita intre 1606 - 1609 de episcopul de Roman, Anastasie Crimca. Reprezinta o veriga intre arhitectura moldoveneasca a sfarsitului secolului al XVI-lea si a arhitecturii secolului al XVII-lea, care si-a cautat sursele de innoire in filonul oriental si cel clasicist. Frapeaza prin sfidarea vechilor proportii: inaltimea (42 m) pare exagerata raportata cu latimea ei (9,6 m). Da impresia a doua biserici suprapuse delimitate doar de braul-torsada (de inspiratie munteneasca). Elementul cel mai insolit este turla bisericii, acoperita cu decoratii in piatra cioplita. Muzeul manastirii adaposteste o importanta colectie de miniaturi vechi. 8. Manastirea Probota Ctitorie a lui Petru Rares, manastirea este construita pe un loc mai de mult consacrat - un lacas cu hramul Sf. Nicolae din Poiana, ce exista aici inca din vremea lui Alexandru cel Bun, din anul 1530. Stefan cel Mare inmormantase aici pe mama sa, Doamna Oltea, si pe prima sa sotie, Evdochia din Kiev. Edificiul a fost zugravit in 1532. Ca si la Putna, manastirea este inconjurata de un zid de incinta de traseu patrat. In centrul incintei, delimitata de ziduri de gresie alburie, este situata biserica, de proportii usor alungite si reproducand principalele dispozitii ale bisericii manastirii Neamt. Pictura exterioara, stralucitoare, imbraca largi suprafete ale peretilor cu cateva mari compozitii pline de semnificatii simbolice. La Probota, nu se mai pastreaza decat vagi urme ale ei, care permit numai reconstruirea ordonantelor mari. 9. Manastirea Putna Este prima ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare, destinata sa fie locul de inmormantare, al sau si al familiei sale. Biserica inceputa in 1466, in momentul in care Stefan ajunsese la o anumita siguranta a domniei, a fost terminata trei ani mai tarziu - in 1469, si sfintita abia in 1470. Domnul a intarit-o cu zid de cetate cu turnuri la colturi si la mijlocul laturilor. Din aceasta fortificatie originara nu se mai pastreaza decat turnul tezaurului, pe latura de apus, si pisania. Turnul clopotnitei pe sub care se intra in manastire, se afla pe latura de rasarit. Turnul portii a fost construit mai tarziu, la refacerea din jurul anului 1760. Manastirea este renumita pentru tezaurul sau de broderii, tesaturi, manuscrise, argintarie si obiecte de cult. 10. Biserica Sfantul Nicolae Radauti In secolul al XIV-lea a avut loc si un puternic flux de forme arhitectonice gotice, datorat colonistilor sasi stabiliti in Transilvania. La sudul Carpatilor, goticul a avut o iradiere timida si fara urmari importante, in Moldova insa, stilul gotic a reusit sa se impuna, participand la realizarea unei foarte originale sinteze. Biserica domneasca Sf. Nicolae din Radauti, construita din piatra pe locul unei biserici mai vechi din lemn, caracterizeaza adaptarea la exigentele cultului ortodox a formelor arhitectonice si decorative gotice. 11. Biserica Domneasca din Campulung Lacasurile de cult au beneficiat de un important program constructive in secolul al XIV-lea. Desi la inceput multe dintre acestea au fost construite din lemn, odata cu intemeierea statelor independente romanesti si ca urmare a afirmarii cnezatelor transilvanene si banatene, au fost construite tot mai multe biserici din zid. Lui Basarab I i se datoreaza cel putin doua din cele mai importante edificii ale secolului: Biserica Sf. Nicolae din Curtea de Arges si Biserica Domneasca din Campulung, construita intr-o tehnica specific bizantina. 12. Biserica Sfantul Iacob Campulung Incepand cu secolul al XV-lea, arhitectura si arta decorativa a monumentelor istorice, religioase si de arta au adoptat alaturi de influentele bizantine sau gotice si influentele Renastarii italiene care continua sa se manifeste timid insa, si in secolul urmator. Asemenea exemple, izolate insa, exista si in Tara Romaneasca si Moldova (Biserica romano-catolica din Targoviste, Biserica Sf. Iacob din Campulung, Biserica manstirii franciscane din Bacau, Biserica Sf. Fecioara din Baia). 13. Cetatea de scaun In cursul secololului al XIV-lea, principalele zone din care mesterii locali au preluat modelele, au fost tot cea bizantina si cea a occidentului catolic aflat sub dubla autoritate a goticului matur si a prerenasterii italiene. Principalele constructii au fost si in aceasta perioada, resedintele fortificate si cetatile militare. In Moldova, astfel de curti voievodale au fost la Siret si la Suceava, fiind curand concurate de cetatile de scaun si de aparare construite in timpul voievodului Petru Musat (1374-1396), caruia i se datoreaza deplina consolidare a voievodatului Moldovei. La Suceava, pe platoul din partea de vest a orasului a fost construita Cetatea Scheia, de plan romboidal, iar pe platoul de rasarit, a fost zidita Cetatea de scaun, de plan dreptunghiular. Tot de plan dreptunghiular este si Cetatea Neamtului. Toate cetatile musatine au fost realizate din piatra bruta de cariera, pentru muchii fiind folosita si piatra partial fatuita, tehnica de origine baltica, ce se datora relatiilor

de prietenie pe care Moldova le avea cu cnezatele Lituaniei. Tot lui Petru Musat ii sunt atribuite si cetatile de la Tetina si Craciuna. 14. Cetatea Neamtului In cursul secololului al XIV-lea, principalele zone din care mesterii locali au preluat modelele, au fost tot cea bizantina si cea a occidentului catolic aflat sub dubla autoritate a goticului matur si a prerenasterii italiene. Principalele constructii au fost si in aceasta perioada, resedintele fortificate si cetatile militare. In Moldova, astfel de curti voievodale au fost la Siret si la Suceava, fiind curand concurate de cetatile de scaun si de aparare construite in timpul voievodului Petru Musat (1374-1396), caruia i se datoreaza deplina consolidare a voievodatului Moldovei. La Suceava, pe platoul din partea de vest a orasului a fost construita Cetatea Scheia, de plan romboidal, iar pe platoul de rasarit, a fost zidita Cetatea de scaun, de plan dreptunghiular. Tot de plan dreptunghiular este si Cetatea Neamtului. Toate cetatile musatine au fost realizate din piatra bruta de cariera, pentru muchii fiind folosita si piatra partial fatuita, tehnica de origine baltica, ce se datora relatiilor de prietenie pe care Moldova le avea cu cnezatele Lituaniei. Tot lui Petru Musat ii sunt atribuite si cetatile de la Tetina si Craciuna. 15. Cetatea Scheia In cursul secololului al XIV-lea, principalele zone din care mesterii locali au preluat modelele, au fost tot cea bizantina si cea a occidentului catolic aflat sub dubla autoritate a goticului matur si a prerenasterii italiene. La Suceava, pe platoul din partea de vest a orasului a fost construita Cetatea Scheia, de plan romboidal, iar pe platoul de rasarit, a fost zidita Cetatea de scaun, de plan dreptunghiular. Tot de plan dreptunghiular este si Cetatea Neamtului. Toate cetatile musatine au fost realizate din piatra bruta de cariera, pentru muchii fiind folosita si piatra partial fatuita, tehnica de origine baltica, ce se datora relatiilor de prietenie pe care Moldova le avea cu cnezatele Lituaniei. Tot lui Petru Musat ii sunt atribuite si cetatile de la Tetina si Craciuna. 16. Manastirea Campulung Cele mai reprezentative monumente ale secolului al XVII-lea, sunt tot fortificatiile bastionare. Si ca si in secolele precedente, se construiesc foarte multe "cetati" manastiresti, mai numeroase in Moldova unde fortificatiile manastiresti au sfarsit prin a alcatui un redutabil sistem defensiv. Ca important ctitor, se remarca logofatul Nestor Ureche (reface printre altele si manastirea Moldovita). Constructii specifice acestui secol si acestui gen sunt si Manastirile Zamca, Hlincea si Rasca, toate construite in primele decenii ale secolului. Reluand modelul de la Sucevita, Manastirea Solca (ctitoria lui Stefan Tomsa) a fost ingradita cu o puternica cetate de plan patrulater si cu turnuri de colt (1612-1620), acest model de cetate devenind caracteristic marilor manastiri din Moldova.

Obiective turistice din judeul Suceava care pot fi incluse in traseele si excursiile organizate de pensiunea turisitica MIORI A la cererea turistilor romani si straini: Biserica Mirautilor - cu hramul Sf. Gheorghe din Suceava, este un loc de trei ori sfant: pentru spiritualitatea si istoria orasului, datorita Sfantului Ioan cel Nou (care s-a odihnit in vechea biserica de la Mirauti 187 de ani) si datorita regiunii Moldovei. Acest sfant lacas a fost timp de peste 120 de ani, primul sediu al Mitropoliei Moldovei. Este ctitoria lui Petru I Musat, fiind cea mai veche din Suceava (1375-1391). La Biserica Mirauti, au fost unsi cu mir de la Sfantul Mormant, eroii civilizatori ai Moldovei, de la Alexandru cel Bun la Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare. Biserica Sf. Dumitru: Situata in centrul orasului Suceava, este ctitoria voievodului Petru Rares si a fost zidita intre anii 1534-1535. Biserica adaposteste in interiorul ei o serie de morminte, printre care pe cel al lui Bogdan, fiul voievodului Petru Rares si pe cel al parcalabului de Hotin, in afara de acestea mai existand si alte lespezi funerare. Turnul clopotnitei a fost zidit in anul 1561 de voievodul Alexandru Lapusneanu. Biserica Sf. Gheorghe: Este situata in incinta manastirii Sf. Ioan. Mult modificata, in perioadele posterioare si chiar pana in secolul al XIX-lea, de cand dateaza acoperisul de tigle policrome, manastirea pastreaza inca arhitectura de frumoase proportii, cu fatada de sud pe care se mai disting inca resturi de pictura exterioara. Si in interior se pastreaza inca zone mari de pictura deosebit de interesante. Turnul clopotnita, un corp de chilii la sud si arhondaricul - frumoasa cladire de secolul al XIX-lea, in care se pastreaza o mica colectie de arta bisericeasca, intre care se remarca mai multe xilogravuri cu care s-au ilustrat carti bisericesti din secolul al XVIII-lea - completeaza ansamblu Biserica Sf. Ilie: Situata in Scheia, ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare, in stil moldovenesc. Aici se pastreaza tabloul votiv care il prezinta pe Stefan cel Mare cu familia sa. Cacica: Adapostita in depresiunea care-i poarta numele, la 42 km de Suceava, Cacica pastreaza vestigii arheologice care coboara in timp la peste 5000 de ani. Aerul puternic ozonat, puritatea si frumusetea naturii recomanda locul in orice anotimp pentru odihna, agrement si tratamentul bolilor cronice pulmonare netuberculoase. In salina de la Cacica se afla Capela "Sfintei Varvara" - protectoarea minerilor - monument unic in Romania, sapata manual in masivul de sare la o adancime de 27 de metri. In interiorul minei la o temperatura

constanta de 4C, in galeriile sapate manual in masivul de sare, se afla Lacul Sarat (38 m adancime) - unic in tara, 'Grota Piticilor' si 'Sala de Dans', situate la 44 m distanta. Campulung Moldovenesc: Este situat intr-o pitoreasca depresiune pe valea raului Moldova, la poalele Raraului, la o altitudine de 630 m. Este de asemenea, statiune climaterica si punct de plecare in excursii spre Rarau. Carlibaba: Carlibaba este o rezervatie complexa. Este renumita pentru port popular si tesaturi de interior. Cetatea de scaun: A fost construita de Petru I Musatinul, la sfarsitul veacului al XIV-lea. Stefan cel Mare (1457-1504) a extins si a intarit foarte mult vechea cetate, in doua etape distincte de constructie. Dupa asediul intreprins in 1476 de catre ostile lui Mahomed al II-lea, Stefan a dublat zidurile exterioare ale cetatii. Cetatea a mai fost asediata in 1485, de catre turci si in 1497, de catre regele Poloniei, Ioan Albert, dar nici in aceste randuri nu a fost cucerita. Ciocanesti: Aflat la 22 km de Vatra Dornei, este o zona renumita prin covoarele care se fac aici. Codrul secular de la Slatioara: Acesta pastreaza un rest din vegetatia lemnoasa ce acoperea cu secole in urma muntii din nordul Moldovei. Este situata pe un pinten sudic al Raraului, la o altitudine de 800 1320 m, si cuprinde arbori monumentali, brazi si molizi, cu diametrul de peste 1 m, inaltimi pana la 50 m si cu o varsta de 350 - 400 ani. Dorna: Centru de arhitectura specific bucovineana cu frumoase decoratii exterioare, avand motive florale sau geometrice. Dorna Candrenilor: Este un centru turistic si o localitate cu izvoare minerale. Dorna Candrenilor, Poiana Negri: Statiuni balneare de interes local, ale caror izvoare minerale au proprietati terapeutice. Fanetele de la Bosnaci-Frumoasa: Sunt situate la sud de Suceava, in cuprinsul comunei Bosnaci, cu un relief variat de gropi si vaiugi ascunse printre coaste de deal, pe care se pastreaza o vegetatie complexa de stepa uscata si de mlastina umeda. Aici cresc numeroase plante orginale din Asia care nu pot fi gasite in alta parte in Europa. Fundu Moldovei: Centru de constructie a instrumentelor populare si de prelucrare artistica a lemnului. Hanul Domnesc: Este un frumos exemplar de casa moldoveneasca din secolul al XVII-lea cu unele adaosuri mai tarzii. Marea sala de la parter si incaperile boltite care o flancheaza pastreaza negresit aspectul primitiv. Exteriorul de asemenea, cu proportiile lui dand impresia de stabilitate si nu lipsit de o oarecare zveltete, da o imagine autentica asupra arhitecturii civile a Sucevei feudale. In interior este amenajata sectia de etnografie a Muzeului judetean Suceava, reprezentare sintetica a etnografiei si artei populare bucovinene . Numele de "Han Domnesc" provine de la faptul ca vreme indelungata, cladirea a servit ca loc de intalnire si de petrecere a fiilor de domni intorsi de la vanatoare. Manastirea Sf. Ioan cel Nou: Detine biserica Sf. Gheorghe (inceputa de Bogdan al III-lea in 1514 si finalizata de Stefanita Voda in 1552) si are un plan constructiv asemanator bisericii Manastirii Neamtului. Dupa Mirauti, devine catedrala mitropolitana unde au fost mutate moastele Sf. Ioan cel Nou considerat de-a lungul timpului, protector al Sucevei. Manastirea Slatina: Prima ctitorie a lui Alexandru Lapusneanu (1561), intrata prin valoarea ei in randul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale. Manastirea Zamca: Important monument religios construit de armenii din Suceava, refugiati la inceputul secolului al XVII-lea in Moldova. Manastirea impresioneaza prin dimensiunile si prin realizarea sa artistica. Turnul-clopotnita a fost cladit in anul 1606. La 1691, regele polon Ion Sobieski si-a instalat aici cartierul general. Cu aceasta ocazie a sapat santuri de aparare in plan stelat. De atunci, edificiul poarta denumirea de Zamca ("fortificatie, loc intarit" ). Marginea: Situata la 10 km de Radauti, reprezinta un renumit centru de ceramica neagra, lustruita cu piatra, tehnica preluata de la geto-daci. Pietrele Doamnei: Stanci cu forme bizare, situate in Campulung Moldovenesc (la 14 km distanta), aceste "turnuri gotice" sunt formate din calcare alpine, fiind de 70 m inaltime. Sunt aflate la 1634 m altitudine. Poiana Stampei, Tinovul Mare: Rezervatie complexa, situata in apropierea localitatii Vatra Dornei (la 18 km S-V). Este reprezentata printr-un complex de tinoave dezvoltate pe terase si lunca raului Dorna. Namolul de aici este cunoscut pentru efectele sale terapeutice. Poiana Tibaului: Rezervatie geologica, la confluenta Vaii Tibaului cu Valea Bistritei Aurii, formata de pereti abrupti de circa 75 m inaltime, cu aspect impunator. Vama: Centru renumit pentru confectionarea cojoacelor si pieptarelor. Vatra Dornei: Este o statiune balneoclimaterica permanenta, asezata intr-o frumoasa depresiune in Carpatii Orientali, denumita si "Tara Dornelor". Are o clima montana moderata, fiind renumita pentru izvoarele sale minerale. Din aceasta statiune, drumurile apuca pe vai sau culmi ce conduc spre pasul Tihuta, spre valea Bistritei si din pasul Prislop spre Obcinele Bucovinei. PACHETE TURISTICE: pachete turistice de 10 sau 12 zile in Bucovina Maramures, Bucovina Carpatii Orientali,

 vizite la muzee etnografice si de arta, la gospodarii bucovinene si stani cu degustari de produse culinare traditionale vizite la atelierul mestesugaresc de ceramica neagra din localitatea Marginea.

Variante de circuit organizat , propuse de catre pensiune pentru vizitarea obiectivelor turistice din zona Sucevei: Circuit 1: Vizitarea zonei manastirilor Bucovinei: manastirea Voronet - manastirea Humor manastirea Putna - manastirea Moldovita - manastirea Sucevita - manastirea Arbore - manastirea Dragomirna - Cetatea de Scaun Suceava municipiul Radauti cu vizitarea Bisericii Bogdana si scurt tur prin Gura Humorului. Circuit 2: Vizitarea zonei manastirilor Stanisoarei: manastirea Probota - manastirea Slatina manastirea Rasca Circuit 3: Codrii Seculari de la Slatioara statiunea Vatra Dornei - Valea Bistritei - Dorna Candrenilor - Saru Dornei - Poiana Negrii - satul Ciocanesti (renumit prin arta mesterilor locali privind decoratiile exterioare ale caselor taranesti) Circuit 6: turistii interesati si amatori de trasee montane pot urca in compania unui ghid oferit de pensiune pe masivul Rarau (cabana Rarau, Pietrele Doamnei) sau pe masivul Giumalau. Circuit 5: Vizitarea obiectivelor turistice din judetul Neamt: Manastirea Agapia, Manastirea Varatec, Cetatea Neamt, Humulestii lui Creanga. Circuit 6: Vizitarea zonei Bucovinei si Neamt: Manastirea Dragomirna, Stupca, Voronet, Manastirea Humorului, Cacica, Arbore, Putna, Sucevita, Moldovita, Vatra Dornei, Valea Bistritei, Lacul Izvorul Muntelui, Piatra Neamt, Varatec, Agapia, Targu Neamt, Suceava, Cetatea Neamtului (15 min.)

Pensiunea turistica MIORI A va fi oferi cazare si masa turisitlor romani si straini care vor fi interesati sa faca trasee pitoresti vizitand cele mai importante obiective turistice din Bucovina si Zona Neamt cum ar fi manastirile, muntii, statiunile, satele cu oamenii si obiceiurile ei. Durata traseului va fi de 5 zile si se va organiza in special in perioada aprilie octombrie, conform cererii turistilor. Pentru grupurile organizate se va stabili perioada in functie de solicitari. Ziua 1: Suceava tur de oras Manastirea Dragomirna Stupca Voronet , Pensiune in Voronet Ziua 2: Voronet Manastirea Humorului Cacica Arbore Radauti Putna, drumetie usoara (1,5 ora) pe culme Obcinei Mari, Pensiune la Putna Ziua 3: Putna Sucevita Moldovita Vatra Dornei, plimbare cu caruta (1/2 ora); drumetie usoara (2 ore), Hotel (pensiune) in Vatra Dornei Ziua 4: Vatra Dornei activitati de outdoors, Coborare cu barca pe Bistrita (river-rafting), Telescaun pe Runc, Hotel (pensiune) in Vatra Dornei Ziua 5: Valea Bistritei Lacul Izvorul Muntelui Piatra Neamt Varatec Agapia Targu Neamt Suceava, plimbare la Cetatea Neamtului (15 min.)

MANASTIREA HUMOR

Gura Humorului

Manastirea Humorului a fost construita in anul 1415 in timpul lui Alexandru cel Bun avand ctitor pe Ioan Vornicul, dar care a fost distrusa ramanand doar zidurile. Reconstruita in anul 1530 pe un nou amplasament prin "vointa si cu ajutorul blagocestivului Domn Petru Voievod..., cu cheltuiala si osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofat, si ale sotiei lui Anastasia" dupa cum aflam din pisania sapata in piatra pe peretele sudic. In tematica picturii exterioare, cea mai veche pictura din tara, sunt: Imnul Acatist al Bunei Vestiri, Asediul Constantinopolului, Parabola fiului risipitor, Judecata de Apoi.

Manastirea Moldovita a fost construita de Petru Rares in anul 1532, zugravirea acesteia terminandu-se cinci ani mai tarziu in anul 1537. In pictura regasim Imnul Acatist, Arborele lui Ieseu, Asediul Constantinopolului, teme intalnite si la alte manastiri din Bucovina, dar diferentiindu-se prin perspectiva si cromatica. Muzeul manastirii pastreaza obiecte de o valoare deosebita: broderii, manuscrise, icoane si jiltul ctitorului Petru Rares.

MANASTIREA MOLDOVITA

Moldovita

MANASTIREA SUCEVITA
Manastirea Sucevita a fost construita in ultimile decenii ale secolului al XVI-lea prin contributia familei de boieri Movila. Pictura exterioara cel mai bine Manastirea Sucevita a este fost construita in ultimile conservata din grupul bisericilor din Moldova , in decenii ale secolului al XVI-lea prin contributia familei tematica picturii gasim: Scara virtutii - contrast dintre de boieri Movila. ordinea ingeriilor si haosuleste iadului; Pictura exterioara cel Rugaciunea mai bine tuturor sfintilor Arborele lui Iesei;din Cicluri complete conservata din ; grupul bisericilor Moldova , in din viata sfintilor Sf. Ioan cel Nou, Sf Ierarh Nicolae, tematica picturii gasim: Scara virtutii - contrast dintre Sf. Mucenic Gheorghe . In muzeul se ordinea ingeriilor si haosul iadului; manastirii Rugaciunea gasesc obiecte ;de o deosebita valoare broderii si tuturor sfintilor Arborele lui Iesei ; Cicluri complete manuscrise din secolele XV-XVI. din viata sfintilor Sf. Ioan cel Nou, Sf Ierarh Nicolae, Sucevita Sf. Mucenic Gheorghe . In muzeul manastirii se gasesc obiecte de o deosebita MANASTIREA valoare broderii si manuscrise din secolele XV-XVI.

Sucevita

Manastirea Moldovita a fost construita de Petru Rares in anul 1532, zugravirea acesteia terminandu-se cinci ani mai tarziu in anul 1537. In pictura regasim Imnul Acatist, Arborele lui Ieseu, Asediul Constantinopolului, teme intalnite si la alte manastiri din Bucovina, dar diferentiindu-se prin perspectiva si cromatica. Muzeul manastirii pastreaza obiecte de o valoare deosebita: broderii, manuscrise, icoane si jiltul ctitorului Petru Rares.

SUCEVITA

n prezentarea pensiunii am dorit o oarecare delimitare ntre investiia ce urmeaz a fi realizat prin accesarea fondurilor europene, i activitile agricole pe care asociaia familial le desfoar nc de la nfiinare. Este dac dorii o prezentare metodic a proiectului, care faciliteaz o bun percepere a complexitii activitilor desfurate, ns n practic acestea se ntreptrund, ceea ce are ca rezultat o munc de coordonare considerabil din partea celor doi membri ai familiei. Aceast ferm este o ferm mixt avnd n alctuirea sa un efectiv de taurine n numr de 20 de capete rasa Blat de Maramurecu greutatea de 600 de kg, cu o producie zilnic de 17,5 litri lapte cu 4 % grsime Din totalul efectivului de vacile vor reprezenta 55%.Prolificitatea este de 80%, iar din totalul de ftri se rein doar vielele, vieii fiind vndui la o ferm de ngrare a masculilor.Produii obinui vor fi de 4 masculi la 4 femele. Vacile de lapte sunt ntreinute n boxe individuale.Tineretul femel este ntreinut n cuete pn la vrsta de 2 luni, dup care este trecut n stabulaie liber n boxe nedifereniate. Ferma are n dotare o suprafa de 33,2 ha, suprafa care asigur necesarul de nutreuri, precum i furnizarea de legume proaspete i cartofi pentru necesitile pensiunii. Norme de hran pentru vaci, vaci gestante i tineret taurin femel Specificare Vaci de lapte Vaci gestante luna VIII Vaci gestante luna IX Tineret taurin femel 0-6 luni Tineret taurin femel 6-12 luni Tineret taurin femel 1218 luni Greutate kg 600 95 SMZ g 800 UFL 12.7 6.6 7.6 2.6 PDI 1235 530 600 280 Ca 108 52 61 16 P 58 32 35 12 S.U.I 15.9 13 15 3.2 U.I.D.L 16.2 11.5 10.35 3.00

222

800

4.4

410

29

17

6.00

6.00

402

1200

6.07

615

50

34

9.2

9.00

Pentru o buna evaluare a cheltuielilor cu ntreinerea animalelor se impune stabilirea necesarului de furaje , pentru fiecare categorie de animale n parte, pentru un an calendaristic. Acest lucru este posibil prin calcularea unor raii furajere, prin urmarirea normelor de hrana caracterizate prin o serie de indicatori: sporul mediu zilnic (SMZ), uniti furajere lapte (UFL), protein digestibil n intestinul subire (PDI), substana uscat ingerat (SUI), uniti ingerabile digestiv pentru lapte (UIDL). Dupa determinarea raiilor furajere, vom proceda la identificarea culturilor furajere care ar putea sadisface necesarul stabilit, fra a neglija zona geografic ce impune o anumit zonare a plantelor cultivate. Cheltuielile cu suprafeele cultivate sunt determinate prin intermediul devizelor tehnologice, prezentate n anexa prezentei lucrri. De remarcat existena n planul de culturi a plantelor bianuale i perene, care in anii urmtori vor presuoune doar lucrri de ntreinere , recoltare i transport al produciei fapt ce implic scderea cheltuielilor de producie.

Valorile nutritive la nutreurile utilizate in hrana taurinelor

Nutreul Pajite de es Porumb mas verde Secar Sorg Lucern Trifoi Rapi Porumb siloz Fn natural Fn lucern Paie gru Porumb boabe Tre gru Soia boabe rot soia 44 Fosfat dicalcic Cret furajer

SU g/kg 0.202 0.229 0.140 0.185 0.189 0.110 0.123 0.300 0.850 0.850 0.880 0.860 0.870 0.881 0.872 0.900 0.900

UFL 0.79 0.90 0.87 0.75 0.73 1.03 0.85 0.90 0.69 0.6 0.42 1.27 0.84 1.23 1.14 -

PDIN 68 55 88 81 112 144 122 52 62 108 22 82 106 244 348 -

PDIE 76 78 87 78 85 109 95 66 75 89 44 120 55 86 241 -

UIDL 1.11 1.10 1.00 1.09 1.00 0.92 1.16 1.13 1.16 1.09 1,60 -

Ca 6.00 4.00 4.5 6.00 16.5 13.00 16.00 3.5 5.5 13.00 2.00 0.3 1.6 2.8 3.4 240 350

P 3.00 3.00 3.5 3.00 3.00 2.5 4.00 2.5 2.5 2.5 1.00 3.5 14.00 6.4 7.00 185 -

Micarea efectivelor 2009 Categoria Vaci n Lactaie Vaci n gestaie Tineret taurin 0-6 luni Tineret taurin 612 luni Tineret taurin 1218 luni I 20 II 20 III 20 IV 20 V 10 10 VI 10 10 4 VII 20 4 VIII 10 10 4 IX 10 10 4 4 X 20 4 4 XI 20 44 XII 20 4 4 I 4 4 II 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 III IV V VI VII 2010 VIII IX X XI XII I II

Calculul necesarului de furaj

Categoria

Efectiv mediu

Nr. De zile din perioad

Nr. De zile de furajare Verzi R 22,46 7,10 3,96 8,96 11,79

Nutreuri Uscate T 125,33 2642 4514,4 16665,6 21929,3 R 2,52 0,13 0,91 0,44 0,88 T 31794 744 1644 1108,8 2209,2 Suculente R 7,64 3,18 5,53 T 96306 8005,2 13944 Concentrate R 0,98 0,58 0,37 0,315 0,222 0,45 0,03 0,743 0,35 T 12390 3255 1391,28 567 252,7 1142,4 49,6 1873,2 657,2

Vaci n lactaie Vaci n gestaie Tineret taurin femel 0-6 luni Tineret taurin femel 6-12 luni Tineret taurin 12-18 luni

I V I V I V I V I V

20 12 8 4 4 4 4 4 4

210 155 210 155 150 95 210 155 210 155

4200 1860 1240 600 380 840 620 840 620

Raie de hran pentru vac greutatea 600 kg perioad de Iarn,cu o producie de 17,5 l lapte cu 4% grsime Norme de hran Nutre Denumire Porumb siloz Porumb boabe Fn Lucern rot soia 44 Paie Fosfat dicalcic Total Kg. Brut 22.93 2.6 7.35 0.25 0.22 0.1 33.45 15.9 SU 6.88 1.77 6.25 0.22 0.42 0.09 15.63 12.7 UFL 6.2 2.25 3.75 0.25 0.25 1 2.7 1235 PDIN 357 145.2 675 84.21 12.5 1273.9 1235 PDIE 454 212.6 556.26 52.85 25 1300 108 Ca 24 0.53 81.25 0.75 21.6 128.13 58 P 17.2 6.2 15.63 1.54 17.43 58 16.2 UIDL 7.77 6.81 0.67 15.25

Raie pentru vac pentru lapte cu o producie de 17,5 l lapte cu 4% grsime Var Norme de hran Nutre Denumire Porumb mas verde Secar Sorg Lucern Trifoi Porumb Boabe Tre gru rot soia 44 Paie Fosfat dicalcic Total Kg brut 26,89 4,11 2,70 22,65 11,03 1,14 0,17 0,38 0,40 0,06 69,53 15,9 SU 6,16 0,57 0,5 4,28 1,21 0,98 0,15 0,33 0,21 0,06 14,45 12,7 UFL 5,55 0,5 0,38 3,13 1,25 1,25 0,13 0,38 0,13 12,7 1235 PDIN 338 50,57 40,50 479,45 174,76 80,71 15,77 126,32 6,25 1312 1235 PDIE 480 50 39 363,87 132,28 118,11 8,18 79,28 12,5 1283 108 Ca 24,64 2,59 3,00 70,63 15,78 0,3 0,24 1,12 14,4 132,7 58 P 18,48 2,01 1,5 12,84 3,03 3,44 2,08 2,3 12,32 58 16,2 UIDL 6,77 0,55 4,28 1,12 0,64 13,36

Raie de hran pentru vac gestant luna a VIII a Var Norme de hran Nutre Denumire Pajite de deal Fosfat dicalcic Total Kg. Brut 45,34 0,022 45,34 13 SU 9,16 0.02 9,18 6,6 UFL 6.6 6,6 530 PDIN 622 622 530 PDIE 696 696 52 Ca 55 4,8 59,8 32 P 27,48 4,52 32 13,5 UIDL 10,16 10,16

Raie pentru vac gestant luna a IX a Var

I

38

Norme de hran Nutre Denumire Porumb mas verde Lucern Trifoi Porumb Boabe Tre gru Fosfat dicalcic Total Kg brut 1,33 8,81 2,01 0,35 0,73 0,02 13,25 15 SU 5,82 1,67 0,22 0,3 0,63 0,02 8,66 7,6 UFL 5,24 1,22 0,23 0,38 0,53 7,6 600 PDIN 320 186,56 31,88 24,54 67,23 630 600 PDIE 453,96 141,59 24,13 35,91 34,83 690,42 62 Ca 24,1 27,48 2,88 0,09 1,01 6,44 62 35 P 17,46 5 0,55 1,05 8,87 3,7 36,63 15,5 UIDL 6,40 1,67 0,20 8,27

Raie pentru tineret taurin femel 0-6 luni Var Norme de hran Nutre Denumire Pajite de es Porumb Boabe rot soia 44 Fosfat dicalcic Total Kg brut 11,88 0,31 0,344 0,011 12,545 3,20 SU 2,4 0,27 0,30 0,01 2,98 2,66 UFL 1,90 0,35 0,35 2,6 280 PDIN 163,2 22,14 104,4 289,74 280 PDIE 182,4 32,4 72,3 287,1 16 Ca 14,4 0,08 1,02 2,4 17,88 12 P 7,2 0,94 2,1 1,85 12,09 3,00 UIDL 2,66 2,66

Raie pentru tineret taurin femel 0-6 luni Iarn Norme de hran Nutre Denumire Fn natural Porumb boabe rot soia 44 Fosfat dicalcic Total Kg brut 2,74 0,5 0,435 0,011 3,686 3,20 SU 2,33 0,43 0,38 0,009 3,149 2,66 UFL 1,61 0,55 0,44 2,6 280 PDIN 144,46 35,26 132,24 311,96 280 PDIE 174,75 52 92 318,75 16 Ca 13 0,129 1,29 2,4 16,81 12 P 6 1,5 2,66 1,84 12 3,00 UIDL 2,70 2,70

Raie pentru tineret taurin femel 6-12 luni Iarn Norme de hran Nutre Denumire Porumb siloz Fn natural Tre gru rot soia 44 Cret furajer Total Kg brut 9,53 1,32 1,14 0,2 0,02 12,21 5,88 SU 2,86 1,56 1,26 0,18 0,02 5,88 4,4 UFL 2,29 0,94 0,97 0,2 4,4 410 PDIN 148,78 96,72 133,26 67,89 446,59 410 PDIE 188,76 117 69,14 42,61 417,51 29 Ca 10,01 8,59 2,01 0,6 7,79 29 17 P 7,15 4 17,60 1,24 29,99 6 UIDL 3,23 2,01 5,24

39

Raie pentru tineret taurin femel 6-12 luni Var Norme de hran Nutre Denumire Porumb mas verde Lucern Rapi Porumb boabe Total Kg brut 16,01 6,45 4,42 0,08 26,96 5,88 SU 3,67 1,22 0,54 0,07 5,5 4,4 UFL 3,08 0,79 0,44 0,09 44 410 PDIN 201,67 136,47 66,27 5,59 410 410 PDIE 286 103,57 51,6 8,19 449,36 29 Ca 0,02 8,69 20,1 14,67 43,48 17 P 0,24 2,17 3,66 11 17,07 6 UIDL 0,71 1,22 4,03 5,96

Raie pentru tineret taurin femel 12-18 luni Var Norme de hran Nutre Denumire Porumb mas verde Rapi Porumb Boabe Fosfat dicalcic Total Kg brut 21,92 13,45 1,03 0,03 36,43 9,2 SU 5,02 1,65 0,88 0,03 7,58 6,7 UFL 4,22 1,34 1,14 6,7 550 PDIN 276 201,83 72,40 550,23 550 PDIE 392 157,16 106 655,16 44 Ca 20,08 26,47 0,26 7,2 54,01 30 P 15,06 6,62 3,09 5,5 30,32 9,3 UIDL 5,52 2,17 7,69

40

Raie pentru tineret taurin femel 12-18 luni Iarn Norme de hran Nutre Denumire Porumb siloz Fn natural Tre gru Cret furajer Total Kg brut 16,6 2,63 2,2 0,02 21,46 9,2 SU 4,82 2,23 1,91 0,02 8,99 6,7 UFL 3,86 1,34 1,47 6,7 550 PDIN 250,64 138,47 202,91 592,02 550 PDIE 318,12 167,50 105,29 590,91 44 Ca 17 12,28 3,06 11,66 44 30 P 12,05 6,00 27 45,05 9,3 UIDL 5,44 2,88 8,32

Planul de culturi Productivitatea tone Suprafata planificata in pe ha ha Porumb m.v. 75181,2 25 3.00 Lucerna 57052,4 6 2.90 Rapita 11079,4 24 0.46 Pajiste de deal 60736 5 12.15 Secara m.v. 7644,6 30 0.25 Porumb boabe 4994 5 1.00 Porumb siloz 41210,4 25 1.64 Fin lucerna 30870 2 6.17 Paie 2604 2 1.30 Trifoi 23008,2 35 1.52 Fn natural 4962 4 1.24 Sorg 5022 25 0.20 Total 31,83 Din datele mai sus prezentate se observ c nu pot fi asigurate furajele n totalitate din producie proprie, datorit n primul rnd zonei geografice care limiteaz nfiinarea anumitor culturi. O alt latur de care trebuie inut cont este necesitatea asigurrii concentratelor cu valoare energetic ridicat, care s menin i s pun n valoare potenialul genetic al rasei. Planul de cumparari Nutretul Tarite de griu Srot soia 44 Fosfat dicalcic Creta furajera Total cheltuieli Necesar (Kg) 3853,3 1164,6 612,46 42 Lei/Kg 0,65 1 1,4 0,15 Cheltuieli achizitie Lei 2504,64 1164,6 857,44 6,3 4532,98 Cultura Necesar(Kg)

Dup stabilirea necesarului de furaje din producia proprie i a celor ce urmeaz a fi achiziionate de pe pia, considerm necesar a determina costurile legate de producerea lor n exploataie, avnd n vedere mijloacele de producie aflate la dispoziie. n acest scop am considerat ca sugestiv prezentarea cheltuielilor pe unitate de suprafa, i pe fiecare cultur n parte, sub forma unor devize tehnologice, urmnd a extrapola cheltuielile la ntreaga suprafa cultivat conform planului de culturi.

41

Cultura

Suprafaa planificata n ha 3.00 2.90 0.46 12.15 0.25 1.00 1.64 6.17 1.30 1.52 1.24 0.20 31.83

Costul pe unitate de suprafa 1384.69 1359.75 836.67 0 532.29 898.3 1384.69 1359.75 0 1520.49 0 685.12

Cheltuieli pe cultur

Porumb m.v. Lucerna Rapita Pajiste de deal Secara m.v. Porumb boabe Porumb siloz Fin lucerna Paie Trifoi Fn natural Sorg Total

4154.07 3943.275 384.8682 0 133.0725 898.3 2270.8916 8389.6575 0 2311.1448 0 137.024 22622.304

Totalul cheltuielilor anuale cu asigurarea furajelor se ridic la suma de 27155,28 lei. La acestea se mai adaug suma de 4160 lei reprezentnd contravaloarea medicamentelor i a materialului seminal, folosit la insmnarea artificial a vacilor de lapte, respectiv un total de 31315,28. Remuneraia ingrijitorilor este de 715 lei/ lun x 2x 12 luni= 2860 lei/ an Producia anual de lapte este de 17,5 l/zi/cap x 270 zile/lactaiex 20 cap.= 94500 l/an Consumul pentru furajarea vieilor este 20 capx 5l/cap x 60 zile furajate = 6000 l/an n concluzie producia de lapte marf rezult prin diferen = 88500 l/an Valoarea produciei la preul pieei ar fi de 88500 lx 0,7 lei/l = 61950 lei Venitul brut s-ar situa la valoarea de 27774.72 lei . Aceast sum urmeaz a fi impozitat conform legislaiei fiscale n vigoare la data raportrii. Producia de lapte rezultat urmeaz a fi prelucrat, intrnd n circuitul pensiunii, ceea ce i crete practic valoarea de pia, realizndu-se un circuit care eficientizeaz munca productorului, dndu-i posibilitatea de a reinvesti profitul. n cadrul anexei prezentm devizele lucrrilor agricole, pentru fiecare cultur agricol n parte.

42

43