1

1. Sistemul structural al unei construcii. Exigene i cerine n proiectarea fundaiilor

Toate constructiile sunt realizate in baza unui sistem structural care reprezinta ansamblul elementelor care asigura rezistenta si stabilitatea acestora sub actiune incarcarilor statice si dinamice, inclusiv cele seismice. Elementele structurale se grupeaza in patru subsisteme: -suprastructura(S)-ansamblul elementelor de rezistenta situate deasupra infrastructurii; -substructura (B)-zona pozitionata intre suprastructura si fundatii; -fundatia(F)-ansamblul elementelor structurale care asigura transmiterea in bune conditii de rezistenta si stabilitate a sarcinilor exterioare la terenul de fundare. -terenul de fundare(T)-reprezinta suportul constructiei, sau volumul de roca sau de pamant care resimte influenta constructiei respective, sau in care pot avea loc fenomene care sa influenteze constructia. Substructura su fundatiile formeaza infrastructura constructiei. Daca substructura lipseste, atunci infrastructura este alcatuita numai din fundatii. Cerinte: in vederea proiectarii substructurii unei constructii (alcatuita de regula din elemente structurale de subsol verticale-pereti, stalpi-si orizontale sau inclinate grinzi, placi), se vor avea in vedere urmatoarele: -se va tine cont de conlucrarea dintre fundatii si suprastructura; -se vor lua in considerare incarcarile proprii, cele transmise de suprastructura si de terenul de fundare; Incarcarile transmise din actiunile seismice se vor asocia mecanismului de plastifiere al suprastructurii. In zonele seismice de calcul E si F conform p100-92 aceasta conditie nu este obligatorie; -se vor impune conditiile de verificare la starile limita ultime si ale exploatarii normale. Infrastructura se va proiecta astfel incat sa fie solicitata in domeniul elastic de comportare. +desen

2. Elemente i factori n alegerea sistemului de fundare

O problema f importanta o constituie alegerea tipului de fundatie corespunzator fiecarui caz in parte. Pentru aceasta este necesar sa luam in considerare urmatorii factori: 1. Sistemul structural al constructiei -tipul de structura (monolita, prefabricata, pe cadre , sau pe diafragme); -planul constructiei in care trebuie sa fie incluse dimensiunile elementelor ce formeaza atat suprastructura, cat si substructura: deschideri, travei, inaltimi... -materiale preconizate a se folosi: beton, metal, zidarie... -act transmise la nivelul superior al fundatiei, natura lor si combinatiile cele mai defavorabile in gruparile fundamentale si speciale de incarcari; -macanismul de disipare a energiei induse de actiunea seismica (pozitia zonelor potentail plastice, eforturile transmise fundatiilor); -sensibilitatea la tasari a sistemului structural. 2.Conditiile de teren -prop si structura terenului de fundare de pe amplasamentul constructiei, sstratificatia si caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului si evolutia acestora in timp; -cond de stabilitate gen a terenului in cazul amplasamentelor in panta cu potential de alunecare ; -cond hidrogeologice (niv si variatia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea si circulatia apei in pamant); -cond hidrologice (pozitionarea apelor de suprafata, riscul de inundare , posibilitatea de afuiere). 3.Cond de exploatare a ale constructiei: -ef transmise la niv fundatiilor din sarcini statice, si dinamice, -posibilitatea pierderilor de apa sau substante chimice din instalatiile sanitare sau industriale; -incalzirea terenului in cazul constructiilor cu degajari de caldura(cuptoare furnale); -degajari de gaze agrezive care polueaza apele meteorice si accentueaza agresivitatea chimica a apelor subterane; -influenta deformatiilor terenului de fundare asupra exploatarii normale a constructiei; -limitarea tasarilor in functie de cerintele tehnologice specifice. 4,Conditiile de executie ale infrastructurii: -forma si adancimea sapaturii pentru realizarea fundatiilor si modul de asigurare a stabilitatii acesteia; -expertizarea constructiilor din vecinatate ce pot fi afectate de lucrarile de excavatie a infrastructurii(alunecarea peretilor, afuierea sau tasarea terenului la realizarea epuismentelor); -sistemul de dranaje si epuismente; -prezenta retelelor de apa-canal, gaze, energie electrica, telefonie.

3. Factori care condiioneaz alegerea adncimii de fundare

Adancimea de fundare este distanta la care este asezata talpa fundatiei fata de nivelul terenului natural sau sistematizat. Adancimea de fundare notata Df depinde de o serie de factori dintra cre cei mai importanti sunt: -destinatia tehnologica a constructiei; Df se det de multe ori pe baza destinatiei tehnologice a constructiei, a comunicatiilor subterane, a existentei sau inexistentei subsolurilo, etc.

2 Astfel, la cladiri fara subsol, Df se ia ca in fig 1.2, iar la cladiri cu subsol ca in fig 1.3 cu specificatia ca in acest caz din urma putem avea o adancime de fundare exterioara Dfe si una inferioara Dfi calculata de la talpa fundatiei la cota pardoselii subsolului. La cladiri cu subsoluri neincalzite, adancimea minima de fundare pt peretii exteriori este de 100cm sub nivelul pardoselii subsolului, iar la subsolurile incalzite de cel putin 50 cm; Daca terenul este inclinat si constructia are o suprafata mica in plan, Df se ia in axul constructiei respectiveFig. 1.4. Fig.1.2 Df la cladiri fara subsol 1-cuzinet 2bloc fundatie 3pardoseala 4-perete Fig 1.3 Df la cladiri cu subsol 1elevatie 2bloc fundatie 3pardoseala 4 perete Fig 1.4Df in cazul unui teren inclinat -adancimea de inghet; Terenul de fundare este supus pe o anumita adancime variatiilor sezoniere de temperatura sau altfel spus inghetului si dezghetului. A cest factor are o mare importanta in alegerea cortei de fundare, deoarece sub actiunea inghetului pamantul isi mareste volumul producand eforturi suplimentare asupra talpii fundatiei. Pt a evita acest efect negativ, adancimea de fundare trebuie sa depaseasca adancimea de inghet din zone, cu 10-20cm. Conform stas 6054/77 adancimea maxima de inghet se exprima prin geoizoterma de 0C care indica adancimea maxima, in cm, pana la care temperaturile pot atinge valori <=0C. Adancimea de inghet se masoara de la cota terenului nivelat din jurul constructiei. -capacitatea portanta a terenului de fundare si deformabilitatea sa; De multe ori Df este dictata de valoarea capacitatii portante a terenului. Acest lucru se intampla in special la cladirile ce transmit terenului sarcini importante (blocuri de locuit cu cel putin P+6nivele, astele de apa, rezervoare etc); Prin cresterea adancimii de fundare se mareste influenta acesteia asupra valorii capacitatii portante. La pamanturile contractile adancimea de fundare se va plasa sub 1.5 m pt terenuri cu nivel hidrostatic subteran la o adancime mai mica de 2m si sub 2m cand nivelul apei este la o adancime mai mare de 2m. Aceste adancimi reprezinta zonele pana la care au loc variatii sezoniere de umiditate, ce produc variatii de volum ale argilelor. -cota de fundare a cladirilor invecinate; -caracterul stratificatiei pamantului si pozitia nivelului apelor subterane.

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Materiale folosite n realizarea fundaiilor Criterii pentru clasificarea fundaiilor, cu exemplificri Determinarea presiunilor reactive: modelul distribuiei plane Determinarea presiunilor reactive: modelul Winkler i alte modele Cerine i principii privind proiectarea fundaiilor de suprafa Fundaii izolate: stabilirea dimensiunilor n plan Fundaii izolate rigide: definirea unghiului de rigiditate Limita de aplicabilitate a fundaiilor izolate rigide Alctuirea constructiv a fundaiilor izolate rigide Fundaii izolate rigide: proiectarea structural (armarea cuzinetului) Fundaii izolate elastice: condiii de utilizare, elemente constructive i de alctuire Fundaii izolate elastice: proiectarea structural Fundaii izolate elastice excentrice fa de stlp Elemente constructive i de alctuire a fundaiilor izolate prefabricate tip pahar Fundaiilor izolate prefabricate tip pahar: stabilirea grosimii paharului Fundaii continue pentru perei structurali din zidrie: cldiri amplasate pe teren bun de fundare n zone cu seismicitate redus Principii de calcul i dimensionare pentru fundaiile continue pentru perei structurali din zidrie Fundaii continue pentru perei structurali din zidrie: cldiri amplasate pe teren bun de fundare n zone cu seismicitate ridicat Fundaii continue pentru perei structurali din zidrie: cldiri amplasate pe terenuri dificile Fundaii continue pentru diafragme Fundaii continue sub stlpi: domeniu de aplicare i alctuire general Calculul fundaiilor continue sub stlpi n ipoteza distribuiei plane a presiunilor reactive: metoda grinzii continue static determinate

26. Calculul fundaiilor continue sub stlpi n ipoteza deformaiilor locale (modelul Winkler): grind de lungime infinit 27. Calculul fundaiilor continue sub stlpi n ipoteza deformaiilor locale (modelul Winkler): grind de lungime finit, metoda forelor fictive 28. Armarea grinzilor i reelelor de grinzi de fundare 29. Domeniul de aplicare i alctuirea general a radierelor 30. Elemente constructive i de proiectare a radierelor 31. Principii privind calculul radierelor 32. Infrastructuri directe pentru construcii speciale din beton armat 33. Elemente fiate pentru fundarea n adncime terminologie, definiii, utilizare 34. Categorii de piloi i criterii pentru alegerea tipului de pilot 35. Piloi prefabricai 36. Piloi executai la faa locului prin batere 37. Piloi executai la faa locului prin forare 38. Elemente necesare proiectrii fundaiilor pe piloi. ncercri pe piloi de prob 39. Capacitatea portant a piloilor izolai. Mecanismul de transfer al ncrcrilor i comportarea sub ncrcri 40. Estimarea capacitii portante axiale a piloilor izolai. Metode teoretice 41. Estimarea capacitii portante axiale a piloilor izolai. Metode empirice (norme de proiectare) 42. Eficiena piloilor lucrnd n grup 43. Stabilirea numrului de piloi i formarea grupei de piloi 44. Verificri specifice fundaiilor pe piloi 45. Chesoane deschise alctuire constructiv i clasificare 46. Execuia i coborrea n teren a chesoanelor deschise 47. Condiia de coborre a chesoanelor 48. Clasificarea spturilor, identificarea tipului de pmnt 49. Sprijiniri n spaii limitate i spaii largi 50. Ziduri de sprijin. Tipuri de alctuire i msuri constructive de execuie 51. Proiectarea zidurilor de sprijin 52. Palplane 53. Perei ngropai 54. Batardouri