Determinarea vizibilitatii in sali de capacitate medie

1. Date initiale pentru proiect:

1. 2. 3. 4. Destinatia salii Capacitatea salii Volumul salii Forma salii - sala de lectura - 410 de oameni - 3520 - dreptunghiulara

2. Problemele care trebuie rezolvate la proiectarea unei sali:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Determinarea formei salii. Repartizarea locurilor in sala. Determinarea vizibilitatii in sala. Analiza formarii fluxurilor in sala si masuri de resorbtie a aglomeratiei oamenilor. Aprecierea calitatii acustice a salilor. Calculul timpului de reverberatie. Masuri de izolare a salii de zgomot si vibratii. Analiza subiectiva a incaperilor pentru programe de descurs sau musicale. Analiza obiectiva a claritatii sunetelor.

3. Calculul volumului optimal de aer pentru un spectator (

/om

):

Vopt volumul optimal( ) Vs volumul salii ( ) Cap capacitatea salii (oameni) Conform tabelului 3.1 volumul optimal pentru un spectator intr-o sala de conferinta este de 4-6 . Rezultatul calculate este mai mare decit coeficientul recomandat in tabelul 3.1 pentri salile de conferinta. Obtinem din tabelul 3.1 volumul maximal pentru un spectator si inmultim cu numarul de oameni, asyfel primim volumul nou: Vs = Vopt Cap = 4.5 410 = 1845

4. Determinam dimensiunile de baza a salii de lectura:

Folosind metoda proportiei de armonie (folosita de arhitecti), gasim modulul sectiunii de aurX. Prin urmare, cu L- lungimea incaperii, cu B- latimea si cu H- inaltimea, vom primi raportul L:B:H intre dimensiuni aflate in limite de la 8:5:3.

X=

poate fi exprimata prin X = )

Vs - volumul salii, in (

Calculam modulul sectiunii de aur X X= = = 2.486

Raportul L:B:H = 8:5:3 L = 8 2.48 = 19.84 21 m B = 5 2.48 = 12.4 12 m H = 3 2.48 = 7.44 9m In conformitate cu dimensiunile obtinute se efectueaza desenul planului si sectiunii salii. Dimensiunile estradei in limitele de L = 8 - 12 m

5. Calcularea ungiului de inclinatie a peretilor, perpendicular cu avanscena cu parti:

E = Ltot tg E - inclinatia peretilor - latimea scenei Ltot - lungimea totala a salii E = Ltot tg = 29 0,052 = 1,45 1,5 = B - 2(E) = 12 - 3 = 9 m

in

6. Calcularea iesirilor din sala de lectura:

Pentru calcularea fluxurilor de evacuare a spectatorilor din salile si auditoriile cu capacitatea medie este folosita metoda aproximativa profesorului S.V.Beleaev. Conceptia consta, ca cantitatea si latimea golurilor pentru usi in Sali si auditoria sunt determinate prin calculul numarului fluxurilor de evacuare a oamenilor care se indreapta spre usi unul dupa altul, si latimea acestui flux este de 0,6 m (latimea medie a unui om), iar debitul constant de 25 persoane pe minut. Executam calculul numarului de fluxuri necesare dupa formula: nec = nec - numarul de fluxuri necesare; Cap - cantitatea oamenilor in flux; Noam - cantitatea oamenilor in flux (25 oameni) - timpul evacuarii in minut conform tabelului 5.2 indicatia 83 Calculul acustic a unei sali de capacitate medie, partea 1, vizivilitatea sau Snip 2.08.02-89 Cladiri si constructii publice pag 13. Avind in consideratie ca scena superioara este cu gratii si Vopt = 8,57 = 2,0 nec =

= 8.2 fluxuri egale

tot = nec 0,6 = 8,2 0,6 = 4,92 m Determinarea numarului de usi dupa urmatoare formula: Nusi = = Nusi - numarul de usi; - latimea unei usi (latimea usilor 1,4m nu mai putin 1.2m si mai mult de 2.4m) Se recomanda ca numarul de usi intr-o sala sa fie pare si sunt obligatorii 2 usi laterale a scenei

7. Aprecierea conditiilor geometrice de vizibilitate

Alegerea parametrilor incaperii si amplasarea locurolor pentru spectator in ea, trebuie sa asigure viziunea libera. Constructia spatial a locurilor pentru spectator este determinata prin amplasarea lor in plan orizontal sau vertical, adica un plan si sectiunea lor a incaperii. Conditiile viziunii pe suprafata orizontala depend de inlaturarea de la scena, avanscena,Estrada, ecranul cinematografic , latimea rindului si locului, amplasarea locurilor in raport cu obiectul viziunii(central, lateral),adica legat nemijlocit cu planificarea acestei sali. Nivelul ochilor spectatorului care sta jos trebuie sa fie de 1.15m de la nivelul pardoselii. Depasirea razei de vedere deasupra nivelului ochiului a spectatorului din fata de obicei este egala cu C=0.15m Pentru amplasarea corecta a locurilor in sala si a iesirilor de evacuare este necesar sa asiguram viziunea normal in sala si de calculate profilul ridicarii rindurilor in forma de linie rupta (A.M.Daniliuc si V.A.Bogolovscii).

8. Determinam inmultitorul comun K pentru profilul treptelor

X= unde: Xn indepartarea ultimului rind; X1 indepartarea primului rind; m - cantitatea necesara a segmentului de curba.

Elaboram schema de calcul pentru proiectarea vizibilitatii in sala de conferinta

Calculul vizibilitatii se efectueaza prin metoda matematica de determinare a numarului optim de rinduri in segmente(m)(toata lungimea L a salii se imparte in segmente). Presupunem, ca numarul segmentelor m este egala cu 4, obtinem valoarea inmultitorului K dupa formula: X=

9. Calcularea numarului rindurilor in segmente

In conformitate cu datele obtinute desenam sectiunea salii.

Pentru indeplinirea calculului se iau urmatorii parametric: C = 0.06 depasirea razei de vedere a spectatorului din fata, pentru salile de concert si teatre (pentru salile de concert si teatre (pentru alte Sali c = 0,12);

d = 0.9 latimea rindurilor; = 0,15 depasirea razei de vedere a primului rind; n lungimea unui segment (grup de rinduri),m; cantitatea rindurilor in segmente; - distant de la F(sursa sonora) pina la primul rind; - distant de la F(sursa Sonora) pina la urmatorul grup de rinduri. Efectuam calculul numarului de rinduri in segmente si rezultatele obtinute se introduce in table

Nr

Lungimea de la F pina la inceputul segmentului; Lungimea segmentului, m

Numarul segment

de

rinduri

in

Lungimea totala segmentului, m

Lungimea de la F pina la sfirsitul segmentului, m

= = = 4m

k -

Marimea obtinuta de

coincide cu lungimea distant initiala

10. Calcularea ridicarii rindurilor in segmente

Efectuam calculul ridicarii rindurilor in segmente dupa formula si rezultatele obtinute se introduce in tablel = unde: - marimea ridicarii nivelului ochiului spectatorului fata de rindul precedent; l - lungimea profilului, distant pe orizontala de la primul pina la ultimul rind; r - inaltimea treptei; h - inaltimea grupului de rinduri in segment; = 0,15m depasirea razei de vedere a primului rind; C = 0,06 m depasirea minimal admisibila a razei de vedere spectatorului din fata; d = 0,9 m latimea rindului Rezultatele calculului ridicarii rindurilor (pina la 1cm)
Marimea ochiului ridicarii nivelului Inaltimea treptei, cm Inaltimea trepte,cm grupului de

Nr.

=
1.

+ + +

;c= 6

= = = =12.2212

= +

=15

= = = 24.45 = 2. = 44.99 = 3. = 70.57 = 4. = = 98 5. =

= + = 12 2+15 =39

+ + =

= = =14.9615

= + = 15 3+39 = 84

+ + =

= = =17.6418

= + = 18 4+84 = 156

+ +

= = =19.6120

= + = 20*5+156 = 256

= = =19.0219

= + = 19*7+256 = 389

= + = 133.14

Efectuam verificarea: h= + ++ ; h = + + + + h = 15 + 24 + 45 + 72 + 100+ 126 = 389 Deoarece corespunde cu h = 389cm(verificat) rezultatele obtinute prin calculul sunt corecte. Pe baza datelor obtinute construim schema vizibilitatii in sala. Amplasarea locurilor din sala se face in limita suprafetei determinate prin calcul, considerind 0,8-0,85 pentru fiecare spectator. Dimensiunile scaunelor din sala de spectacole sunt: l = 50 - 55 cm ; b = 40 - 45 cm ; h = 45 cm. Distanta dintre spetezele scaunelor a doua rinduri successive se considera 0,9 m. Capacitatea salii se considera in functie de numarul total al scaunelor fixe si a celor din loji si balcoane. Asezarea locurilor se face simetric, in raport cu axa longitudionala a salii. Pentru rezolvarea conditiilor de vizibilitate, acustica si comoditate, exista la indemina proiectantului multiple posibilitati in functie de principiu pe care acesta doreste sa-l adopte sis a-l prelucreze. In lucrarea data este prezentata metoda de proiectare grafico geometrica universal, care permite aprecierea rapida a vizibilitatii in sala.

11.Calculam timpul optimal de reverberatie cel recomandat pentru salile de lectura :

Calculul timpului optimal recomandat : = K lgV, unde V- volumul salii,

si comparam rezultatul obtinut cu

K- coeficientul dependent de destinatia salii (tab.7) Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Denumirea incaperii Sali pentru lectii si cinema Teatre dramatice Sali de concert pina la 10.000 mai mult 10.000 Orchestra simfonica cu cor si organ mai mult de 3000 Sali universal Auditorii si Sali pentru conferinta Teatre de opera si balet Coeficientul K 0.29 0.36 0.41 0.44 0.52 0.44 0.25 0.39

Nr 1. 2.

Incapere Teatru de opera si sala de concert Teatru dramatic, sala pentru conferinta, auditorii

Coeficientul de corectie pentru calculare 125 500 1.4 1.1-1.2 1.0 1.0

2000 0.9-1.0 1.0

= 0.25 1.1 lg3520 = 0.97 sec 1 sec = 0.25 1.0 lg3520 = 0.9 sec = 0.25 1.0 lg3520 = 0.9 sec Calculam depasirile normate de 1 0.1 = 0.1 sec 0.9 0.1 = 0 09 sec 0.9 0.1 = 0.09 sec (-10 = 1- 0.1 = 0.9 (-10%) = 0.9 0.09 = 0.81 (-10%) = 0.9 0.09 = 0.81 10 :

(+10 = 1+ 0.1 = 1.1 (+10%) = 0.9 + 0.09 = 0.99 (+10%) = 0.9 + 0.09 = 0.99 Construim curba de reverberatie pentru frecventele 125 ; 500 ; 2000 Hz. Cu abateri normative

12. Calculul timpului de reverberatie optimal obtinut.

Tabela volumelor fondului de fonabsorbtie a materialelor de finisare
Carac.fiz ice si cantitativ Caracteristica 125 Aria S , S 7 0.15 8 21.85 9 0.10 Frecventa , Hz.

Denumirea element. suprafetei

500 S 10 14.57 11

2000 S 12 8.74

Nr

1 1

2
Podeaua salonului neocupate cu fotolii Podeaua balconului neocupata cu fotolii Scena Tavan Peretii fara aria usilor (70%) Peretii fara aria usilor (30%) Usile Absorbtia acustica suplimentara, =

3
Podea din parchet ,cu mastica, pe grinzi de lemn Podea din parchet ,cu mastica, pe grinzi de lemn Podea din scinduri pe grinzi de lemn Tencuiala driscuita de var Placi netede decorative cu strat de aer 100 mm Tencuiala,vata minerala si ciment. Stejar Elemente neconsiderabile, gratii pentru ventilare, lampe, crapaturi si deschizaturi in zidarie, culise.

4 145.7

0.06

2 3 4 5 6 7 8

47.2

0.15

7.08

0.10

4.72

0.06

2.83

66.1 300 562.8 241.2 20.16 1529,75

0.12 0.027 0.3 0.21 0.02 0.08

7.93 8.11 168.8 50.65 0.4 122,4

0.31

20.49

0.38 0.043 0.25 0.47 0.04 0.04

25.11 12.91 140.7 113.36 0.80 61,2

0.06 18.01 0.5 0.42 0.05 0.04 281.4 101.3 1 61,2

9 10 11 12

13 14

Fotolii 410 buc. Total Absorbtia sunetului cu elemente permanente A= S Spectatori 70% din Spectatorul situat in capacitatea fotolii salii Fotolii Fotolii moi din piele libere, 30% arteficiala Absorbtia sunetului cu elemente variabile, = S Total =A+A

102.5 1485.96 375.5 287 123 0.25 0.08 71.75 9.84 81.59 0.4 0.15 496.8 71.75 18.4 90.02 0.45 0.2 359.8 129.15 24.6 153.75

15

457.1

587

513.56

13. Calculam coeficientul mediu de absorbtie suplimentara sala: ( inabusita sau rasunatoare).
= unde = = = Daca = 0.31 = 0.39 = 0.35

. Aflam cum este

0.2 atunci sala este considerate inabusita si calculul se efectuiaza dupa formula Eyring. = 0,31, inabusita (dupa Eyring) = 0.39, inabusita (dupa Eyring) = 0.35, inabusita (dupa Eyring)

Sensul functiei ( Tabela Nr. 9 0 0.00 0.10 0.22 0.36 0.51 1 0.01 0.12 0.24 0.37 0.53

) = - (l -

) pentru calculul timpului de reverberatie.

0.0 0.1 0.2 0.3 0.4

2 0.02 0.13 0.35 0.39 0.54

3 0.03 0.14 0.26 0.40 0.56

4 0.04 0.15 0.27 0.42 0.58

5 0.04 0.16 0.29 0.43 0.60

6 0.06 0.17 0.3 0.45 0.62

7 0.07 0.19 0.32 0.46 0.64

8 0.08 0.20 0.33 0.48 0.65

9 0.09 0.21 0.34 0.49 0.67

Utilezind Tabelul Nr. 9 sensul functiei ( gasim : = 0,37, (dupa Eyring) = 0.49, (dupa Eyring) = 0.43, (dupa Eyring) = = = 0.163 = 0.163
(

) = - (l -

) pentru calculul timpului de reverberatie

= 0.163 = 0.163

= 1.0 sec = 0.81 sec

= 0.163

= 0.163

= 0.89 sec

14. Calculul articularii si claritatii vorbirii.

In incaperile destinate ascultarii vorbirei(Sali de conferinta, audetorii), este necesar de indeplinit conditiile, la care tembrul glasului v-a ramine natural, de asemenea e necesar sa se atinga claritatea vorbirii. In incaprile de dimensiuni medii claritatea in toate locurile aproximativ este la fel prin urmare, astfel de incaperi sunt determinate sub pretextul unui numar procentul mediu de articulare. Se considera ca : 1. Articulatia atinge 85% - 96 % - conditia de audibilitate foarte buna ; 2. Articulatia atintge 75% - 84% - conditiile satesfacatoare, insa este nevoie de o atentie mare; 3. La 65% - 74% - conditiile audibilitatii sunt inca bune, insa ascultarea este foarte obositoare ; 4. Mai putin 65% - conditiile audibilitatii sunt nesatisfacatoare. Claritatea vorbirii creste pe masura micsorarii duratei reverbiratiei. De aceea in auditoria nu prea mari pe masura cresterii fonoabsorbtiei creste procentul articulatiei. Insa in auditoria mari situatia se schimba : pe masura micsorarii reverbiratiei, legata cu marirea fonoabsorbtiei, se micsoreaza(perceputa de ascultator)taria glasului dictorului. Salile mari se caracterizeaza cu cimp mare de articulatie. Din schema se vede, ca la aer curat in galagie normal glasul oratorului si lipsa galagiei se poate bine de inteles cuvintarea la distant de 30 m inainte, 20m in parti si 10m la spatele oratorului. Folosind conditiile audibilitatii la aer curat, in departarea de la izvorul galagiei la nivelul intensitatii vorbirei 70 db., la distant dintre ascultator si orator nu mai mare de 1m, cu absorbtia totala a reverbir atiei, V.O.Cnusden a primit rezultatul experimentelor pe articulatie intr-un mediu ideal egal 96%. Dar examenind cantitatea factorilor, manifesta influenta la conditiile audibilitatii in incaperi inchise, devine clar necesitatea introducerii coieficientilor de corectie. 1. De volumul si forma incaperii 2. De influenta puterii sunetului oratorului 3. De caracteristica de reverbiratie a incaperii 4. De regimul zgomotului de fon in incapere De aici avem : A= 96% In mediul ideal coeficientul K=1 si articulatia = 96% In cazul nostrum in incaperi de forma dreptunghiulara si sectorala = 0.96% Aflam procentul articulatiei salii de spectatori la fregventele 125 Hz si 500 Hz = 0.89 Hz. =1 = 0.98 = 0.8 =1 A = 96% 1 0.98 0.8 1= 75.26%

Concluzie:
Asa cum articulatia de calcul intra in intervalele (65 75) % , la fregventele 125 500 Hz articulatia vorbirii in sala este admisibila, Insa in sala nivelul galagiei proprii trebuie sa fie cit mai mic. In auditorii, sali de conferinta, Sali la teatru dramatic (fara acompanimentul musical etc.), in rind cu timpul de reverbiratie, criteriul caritatii sunetului serveste articulatia.

15. Calculul claritatii vorbirii.

Claritatea vorbii se caracterizeaza prin coeficientul de claritate si se calculeaza dupa formula:

=
Unde:

Determinarea coeficientului mediu de fonoabsorbatie in incapere la 100% sala plina:

Unde:

Determinarea lungimii primilor reflexii de la sursa sonora pina la spectator

Determinarea coeficientului claritatii vorbirii la frecventa da 125 Hz:

= = = =

( ( ( (

( ( ( (

) ) ) )

= = = =
Concluzie: din datele obtinute reiese, ca la frecventa de 500 Hz calculul nu est erational de
efectuat, indicia vor fi si mai rai. De accea tragem concluzia, ca: in primele 10 rinduri claritatea vorbirii va fi buna, mai departe nesatisfacatoare. Aceasta dovedeste, ca salile de concerte in majoritatea cazurrilor sunt destinate pentru programe musicale, nu pentru vorbire, si adaptarea in sali de acest tip a instalatiilor tehnice sonore.

MINISTERUL EDUCATIEI INVATAMINTULUI SI SPORTULUI UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA CATEDRA CONSTRUCTII ARHITECTONICE

PROIECT DE CURS
LA FIZICA CONSTRUCTIILOR

DETERMINAREA VIZIBILITATII IN SALI CU CAPACITATE MEDIE

A efectuat: st. gr. ARH-084 Grbu Marina A controlat: lector superior Ivanov Ludmila

CHISINAU 2011