Anxietatea de separare se caracterizeaza prin teama de separare de figura principala de atasament.

anxietatea de separare reprezinta un comportament firesc, specific tuturor copiilor in primii ani de viata. Calitatea reactiei emotionale a copilului la separarea de figura principala de atasament (mama sau alta persoana care ingrijeste copilul) este trasatura clinica esentiala a anxietatii de separare. In functie de varsta copilului reactia emotionala are intensitate si manifestari variate. Stabilirea diagnosticului de anxietate de separare se va face dupa varsta de 10 1! luni si numai daca intensitatea si persistenta manifestarilor este severa, cu o durata de cel putin " saptamani. Cauzele anxietatii de separare: genetice# anxietatea de separare este asociat$ cu predispozi%ii temperamentale (&nn$scute), care favorizeaz$ tendin%a de a se retrage 'i de a se izola &n raport cu persoanele sau cu situa%iile noi( de mediu# anxietatea &n situa%ii de separare poate fi mai intens$, dac$ p$rin%ii nu iau m$suri pentru a i obi'nui treptat pe copii cu absen%a lor( tendin%a de a i proteja pe copii excesiv &n situa%ii noi)nefamiliare &ncurajeaz$ dependen%a acestora fa%$ de p$rin%i 'i &i priveaz$ de experien%e de &nv$%are despre cum se pot comporta &n astfel de contexte( factorii de stres (ex. divor%, probleme de comunicare &ntre p$rin%i, primele zile la gr$dini%$)'coal$) pot favoriza manifestarea anxiet$%ii de separare.

Simptome si semne - Copilul cu anxietate de separare devine ingrijorat si nelinistit cand anticipeaza despartirea, apoi manifesta proteste prin plans, tipat, apatie. *nii copii au un somn nelinistit cu vise terifiante si pavor nocturn, au acuze somatice diverse (febra, varsaturi si scaune diareice, dureri de cap, de stomac). Somnul este o nevoie psi+ologica de baza necesara pentru recuperarea fizica, revigorare, cresterea corpului, maturizarea creierului, invatare si memorie. ,ormonul cresterii, cel responsabil pentru cresterea in greutate a bebelusului, este secretat mai ales in fazele de somn adanc ale copilului. Dr Brazelton descrie aceasta evolutie in cartea sa -Somnul copiilor-# -un copil care, la un moment dat, incepuse sa doarma de unul singur, va traversa mai tarziu perioade in care are nevoie din nou de ajutor. .e numim -momente c+eie-, cu alte cuvinte momente care preced un nou pas inainte / cu un anumit pret. Parintii nu anticipeaza aceste perioade de somn dereglat. 0ar daca le inteleg, ei vor putea oferi copilului calmul si limitele de care copilul are nevoie pentru a invata sa doarma de unul singur. 0eprinderea corecta de a dormi este un pas necesar catre independenta-. 1xpertii in domeniu recomanda urmatoarele perioade de timp pentru somn in functie de fiecare etapa de varsta# Sugari (! pana la 11 luni)# 1" pana la 12 ore 3nteprescolari# 14 pana la 1" ore 5rescolari# 11 pana la 1! ore Scolari# 10 pana la 11 ore

Rutine de somn Separarea de parinti care se produce odata ce copiii sunt dusi la culcare reprezinta o sursa de anxietate pentru toti cei implicati si poate face sa apara probleme de somn. In mod natural parintii doresc sa consoleze copiii. 6otusi rutina de somn poate reprezenta si un moment special petrecut alaturi de copii. TIPS: Cand planificati o rutina de somn este important sa alocati 10 !0 minute in care sa faceti ceva special cu copiii inainte de somn. ! 3ceasta activitate nu trebuie sa agite copiii (evitati alergaturile, sariturile, luptele, povestile de groaza). 1ste important sa informati copiii care este limita de timp pentru aceasta etapa speciala si incercati sa nu o incalcati. 0aca cedati rugamintilor copiilor pentru inca un pa+ar de lapte)suc sau inca o poveste, copii vor invata ca ora de somn poate fi mereu amanata. Atingere magic studiile au ar$tat c$ sugarii 'i copiii mici care sunt masa%i zilnic inainte de culcare, adorm mai u'or. Sunete relaxante. Sunetele repetitive 'i relaxante ale c7ntecelor tradi%ionale de adormit copii &i amintesc micuului de 8muzica9 pe care o auzea pe vremea c7nd tr$ia &n burtica ta# sunetul inimii tale, sunetul lic+idului &n care st$tea etc. :uzica pentru bebelu'i care con%ine 'i elemente ritmice poate avea efecte relaxante incredibile. Legnatul 3c%iunea de leg$nat &l va &ndemna automat pe copil s$ adoarm$. 3r fi ideal dac$ ai avea un p$tu% pe care s$ l poi leg$na f$r$ prea mult efort. !edu co"eina. 0ac$ al$ptezi, cofeina poate crea un cerc vicios# tu bei cafea (sau alte b$uturi cu cofein$) pentru a avea energie, iar bebelu'ul prime'te un excitant, prin lapte, 'i devine agitat. ;ou n$scu%ii sunt deosebit de vulnerabili la cofein$# un bebelu' poate avea nevoie de p7n$ la nou$zeci 'i 'apte de ore pentru a elimina din organism cofeina pe care tu o prime'ti dintr o singur$ cea'c$ de cafea. 3tenie, deci, la c7t$ cafea bei, cofeina ar putea fi un motiv pentru care copilul t$u nu are somnul profund noaptea< #n$a%-l di"eren%a dintre noapte &i zi =nva%$ copilul diferen%a dintre zi 'i noapte %in7nd cel mult o veioz$ economic$ aprins$ 'i vorbind i &n 'oapt$ c7nd &l +r$neti noaptea. 5$streaz$ joaca 'i discu%iile ample pentru momentele de peste zi. #mpr%ii somnul. Studiile au ar$tat c$ mamele 'i bebelu'ii care dorm &mpreun$ (&n apropierea celuilalt, &n aceeai camer$, nu neap$rat &n acela'i pat) au acelea'i cicluri de somn, aceste mame reu'ind &n final s$ doarm$ mai mult.