Sunteți pe pagina 1din 106

1

UNIVERSITATEADINBUCURESTI FACULTATEADEPSIHOLOGIESI STIINTELEEDUCATIEI

DEFECTOLOGIE SI LOGOPEDIE
MODULELE I, II SI III
Conf. univ. Dr. Florin Emil Verza Editura Credis

2007
2

MODULUL 1
Continutul si sfera defectologiei si logopediei Specificul deficientelor de intelect/mintale
Unitatea de nvatare nr. 1 Continutul si dezvoltarea defectologiei si logopediei Unitatea de nvatare nr. 2 Deficientele de intelect/mintale
Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie 3

Unitatea de nvatare nr. 1 Continutul si sfera defectologiei si logopediei; Specificul deficientelor de intelect/mintale.
CUPRINS: Continutulsidezvoltareadefectologieisilogopediei; Delimitariconceptuale; Metodeledefectologieisilogopediei; Scopurile:
sa senteleaga domeniulsiobiectuldestudiualdefectologieisi

logopediei; sa seconstituieoviziunedeansambluasupraevolutieintimpa domeniului; sa seconstientizezeimportantaadaptariimetodelordelucrula specificulacestorpersoanecucerinteeducativespeciale.

Obiective

Lafinalulacesteiunitati,studentiivorficapabilisa: evidentiezesarcinilespecificesiprecisealedefectologieisi logopediei; sa nteleaga loculdefectologieisilogopedieincadrulcelorlalte stiintepsihopedagogice; sa dezvoltecompetentenaurmariirelatiiledintrefactorii determinantindezvoltareadefectologieisilogopediei; Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie 4

1.1 Continutul si dezvoltarea defectologiei si logopediei.


Constituireacastiinta adefectologieisilogopedieitrebuienteleasan relatiecuevolutiastiintelorpsihologicesipedagogicecareaucunoscut unavntseminificativnadouajumatateasecoluluiXIXsiprimapartea secoluluitrecut.nacestcontextsauconstituitnoidomeniiceautrecut delalaturateoreticalaaccentuareacaracteruluiaplicativbazatpe nevoiadecunoastereacopiluluisideevaluareacapacitatilorpsihice,n vedereaadoptariiunorstrategiieficientepentrusporireainfluentelor procesuluiinstructiveducativ.Saacreditatideeaca diferentelepsihofizice dintrecopiisimodalitatilespecificedeactivitatedetermina adoptareaierarhica sidiferentiala aeducatieisiinterventiilorcaresa valorificemaximalpotentialulumanrestant.Caatare,seconsidera ca oricefiinta umana poatefisupusa unuiprocespozitivdeinfluentare,iar pentrucopiiicudizabilitati,instructiasieducatiatrebuiesa se subordonezescopuluicorectivrecuperativsiintegrativsocioprofesional. Peacestfundalsaudiversificatnoidomeniialedefectologieisi logopedieicareulterioraucapatatoextinderesidezvoltare semnificativa cureferirelantreagaproblematica atuturorcategoriilorde indiviziplasatilaextremelenormalitatii.Subliniemdefinitiamoderna data domeniuluidecatreEmilVerza(1998,pg.3):Psihopedagogia speciala saudefectologiaestestiintapsihopedagogica ceseocupa de persoanelehandicapate,destudiulparticularitatilorpsihice,deinstructia sieducatialor,deevolutiasidezvoltarealorpsihica,demodalitatile corectivrecuperativepentruvalorificareapotentialuluiumanexistentsi

formareapersonalitatiiacestoranvedereaintegrariisocioprofesionale ctmaiadecvate. Prinurmare,defectologiasilogopedia,sinonimpsihopedagogia speciala,depasestecadrulteoreticsiareprofundeimplicatiipracticaplicative ncareeducatia,instructia,recuperareasiintegrarease constituiecaactivitatideinterventiespeciala caresa conduca la dezvoltareadecomportamentesidisponibilitaticefaciliteaza adaptarea siinsertiasociala.nurmacercetarilorsistudiiloraprofundateadevenit posibila elaborareadeprogramecorectivrecuperativespecificefiecarei categoriidedeficienta adaptatelagravitateaacesteia,laformade manifestare,lavrstasubiectului,laposibilitatiledecompensaresi dezvoltareastructurilorpsihice.Rezulta,asadar,ca nupotfiutilizaten procesulinstructiveducvativaceleasimetodesitehnicidinscoalade masa(obisnuita)pentruca ritmulsispecificulactivitatiipsihiceimpuneo metodologieadaptata laparticularitatilecopiilorcudiferitetulburaride dezvoltare.Dealtfel,sintaranoastra afostelaboratuncurriculum specificpentrunvatamntulspecialsiseturidetehnicicorectivrecuperative cesiaudovediteficientadealungultimpului.Demersurile specializatedinpracticascolara anvatamntuluispecialsiintegratau determinatadoptareadeprogramesimanualecaresa raspunda Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie 5 obiectivelorrespectivesisa contribuielasporireaeficienteipregatirii subiectilorpentruviatasociala. Domeniuldefectologieisilogopedieisadezvoltatinrelatiecu progreselensemnatenregistratedenivelulunorstiinteadiacente precumbiologia,fiziologia,medicina,lingvisticasimaialespsihologiasi pedagogiaetc.afacutposibila colaborareainterdisciplinara a specialistilorpedirectiaterapieisieducatieiadiferitelorcategoriide persoaneaflatendificultate.ncadruldefectologieisilogopedieiau aparutnoisubramurifundamentatestiintificca:oligofrenopsihologia (psihologiadeficentilordeintelect)sioligofrenopedagogia(pedagogia deficentilordeintelect)cesecentreaza pestudiulactivitatiipsihice,a psihodiagnozeisievaluariipersonalitatiideficentilordeintelect,a optimizariiprocesuluiinstructiveducativsidemnuireametodologiei corectivrecuperativepentrupregatireaacestoranvedereaintegrariilor nviatasociala;surdopsihologia(psihologiadeficentilordeauz)si surdopedagogia(pedagogiadeficentilordeauz)prinintermediulcarora sepunenevidenta problematicapsihologica sipedagogica a

deficentilordeauz;tiflopsihologia(psihologiadeficentilordevaz)si tiflopedagogia(pedagogiadeficentilordevaz)caresuntaxatepestudiul activitatiipsihicesiaoptimizariiprocesuluiinstructiveducativa deficentilordevedere;logopediacentrata pestudiullimbajuluisia inatvertentelorsale,peprevenireasiterapiatulburarilordelimbaj; somatopedia(psihopedagogiadeficentilorneuromotorihandicapatii fizic)careseocupa deproblematicapsihopedagogica sipedagogica a deficentilorlocomotorsipsihopedagogiaspeciala adeficentilorde comportamentcevizeaza cunoastereastructurilorpsihiceapersoanelor deviantecomportamentalsiimplementareaunorprogramederestabilire acomportamenteloradaptativintegrative. Defectologiasilogopedia,sadezvoltatnprincipalprindelimitarea preocuparilorlaproblematicapsihologica sipedagogica apersoanelor cudificultatindezvoltarentrunpaliersaualtulalactivitatiipsihicesau fizice.nacelasicontext,psihologiasipedagogia,dinperspective diferite,suntcentratepeanalizaomuluinormal,darnusepotlipside exemplificariaunorcazurisauaunorcaracteristicidinactivitateapsihica apersoanelorceseplaseaza laextremitatilenormalitatiitocmaipentrua conturacumaimulta exactitateaspectelecomunesidereferinta generala.Desubliniatcalaextremelenormalitatiiseplaseaza si persoanelecudisponibilitatisuperioarendezvoltare,talentatii, exceptionalii,supradotatii.Acestepersoanenuaufoststudiate sistematiccidoaramintitecuocaziareferintelorlaperformantelelorn diferiteledomeniideactivitate.nrecentelepreocuparialeunor specialistidindomeniulpsihopedagogieispeciale,pebuna dreptate,se remarca,otendinta dincencemaiaccentuata deaincluden problematicapreocuparilorspeciale,dinperspectivapsihologica si pedagogica,aspecteledespecificitatecarefaciliteaza dezvoltarea psihica sifizica deexceptiesicareseridica pestemediaobisnuita a majoritatiioamenilor Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie 6

1.2 Delimitari conceptuale


Defectologiasilogopedia(psihopedagogiaspeciala),senscrieprintre stiintelecarevehiculeazaoterminologieextremdevariata siadeseori, disputata despecialisti.Aceastaprovinedinmareadiversitatea persoanelorcefacobiectuldestudiusidinmetodologiainterventiilor psihopedagogicemenitesa depaseasca cmpulngustalinterpretarii unorfenomenelimitatelaparticularitatiideconjuctura.Pedealtaparte,

oseriedetermeni,aparentdiferiti,auacelasisenssisemnificatiedate demodulncareuniiautoriconcepmailargsicuotendinta maimarede generalizareaproblematiciicaracteristicedomeniuluicomparativcualti specialisticareadopta unpunctdevederemairiguros. nacestcontext,terminologiafolosita esteraportata frecventla conceptuldenormalitate,chiardaca acestaestenumaiaproximativ precizat.Termenuluirespectiviseacorda pedeoparte,osemnificatie generala ceianconsiderarentreagadezvoltarepsihofizica apersoanei ncareseapreciaza stareadesanatate,iarpedealta parte,una particulara,carecircumscrieotrasatura sauungrupdensusiri(fizice, senzoriale,caracteriale,interactiveetc.)deocalitaterelativbuna.Sunt consideratecafiindnormaleacelepersoanecareauodezvoltaremedie simanifesta capacitatideadaptareechilibrata laconditiilemediului nconjurator.Pentruaputeafiapreciate,persoanelerespectivesunt raportatelagrupurideaceeasivrsta sicuacelasistandardcultural,la tipuldeactivitateexercitat,larezultateleobtinutendiferiteleactivitati,la modulderelationarecuceidinjur,lamodulcumseapreciaza pesinesi pealtii,lamodulncarereusescsa seadaptezesisa seintegrezen viatasocialprofesionala. Estenecesarsa facemmaintiodistinctientretermenicatalent, geniu,precocitate,supradotare.

Definitie:
Prin talent ntelegem capacitatea de a mbina potentialitatile unei persoane cu scopul de a avea un efect si o finalitate creativa. Emil Verza (1998) considera talentul ca fiind o aptitudine naturala ntr-un anumit domeniu, o capacitate deosebita ntr-o anumita ramura de activitate. Ca nsusire a personalitatii unor anumiti indivizi, talentul presupune o combinatie fericita de aptitudini si atitudini ce duc la o creativitate deosebita bazata pe valorificarea plenara a disponibilitatilor naturale ale organismului ce poate genera calitatea de geniu. Ursula Schiopu (1997) considera geniul ca fiind o denumire ce se da persoanelor ce poseda ntr-un mod deosebit si extrem abilitati creative si dotatie pregnanta ce se exprima prin modalitati originale deosebite. Ceea ce putem spune ca este interesant aici, este faptul ca sunt multi oameni cu potential de geniu, nsa nu toti acestia vor

ajunge ntr-adevar genii. Importante n acest sens sunt manifestarile unor conditii cum ar fi: un mediu favorizant alaturi de rolul deosebit al ntmplarii si al sanselor. Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie 7 Ampuscuvntulfavorizantnghilimeledeoarecenoiconsideramca nu nseamna favorabilntotdeaunapentruunpotentialgeniusa beneficieze deconditiioptimenceeaceprivestehrana,suportulmaterial,educatia speciala siadaptata capacitatiilordeosebitealeacestorpersoane. Conformmultorstatisticinenumarategeniisauridicatdinconditii uneorimizere,greutatifinanciare,aufostorfanideunparinteetc.De asemeneaestefoarteimportanta sansatemporalitattiisispatialitatii,un coeficientdeinteligenta ridicat,puternicetrasaturidepersonalitateca abilitatinaturale,persistenta ncrederesifortadecaracter. Afigeniununseamna neaparatafiopersonalitateechilibrata capabila deadaptabilitatesuperioara lamediusilaceidinjur.Dealtfelsiacestea dinurma nmajoritateacazurilornusuntcapabilisa nteleaga sisa accepteacestepersonalitaticontradictoriicaresuntgeniile. Dupa F. Galton (LAROUSSE) geniul este acela care, data fiind puterea sa creatoare si valoarea muncii sale, ocupa pozitia de un om la un milion de alti oameni, pierderea sa fiind dureros resimtita de partea cea mai inteligenta a natiunii. Conform acestei definitii deducem ca un geniu poate fi observat abia dupa trista sa disparitie.Sestie nsa ca aufostsicazuri(foarterarceidrept)ncareaufostdescoperitentimpul vietii acestora.Oareacestioamenisa fiemaipresusdectgeniilesisa necesiteonoua denumire, unnouconceptcaresaidefineasca? Prin precocitate ntelegem capacitatea de a manifesta aptitudini ntr-unul sau mai multe domenii nca de timpuriu nainte ca ele sa se manifeste n mod obisnuit la ceilalti oameni. Precocitatea este deci si una din posibilele calitati ale unui om talentat sau ale unui geniu.

Abaterile de la acestea, peste o anumita toleranta, negative sau pozitive, sunt considerate anormale. Astfel, caracteristicile diferitelor categorii de deficienti,

ca si cele ce duc la stagnari sau regrese, se subsumeaza conceptului de anormalitate.


nacceptiuneacotidiana,anormalitateaareoncarcatura predominant negativa.Caatare,anormalitateaareuncontinutlargsiserefera latoti indiviziicuinsuficientesauretardndezvoltare,casilaceicuabateri comportamentale,cumsuntdelicventiisicaracterialii,labolnaviipsihici, laceicareseafla nstarecritica dinpunctdevederesenzorial, locomotor,delimbajsaudeintelect.Pebazaacesteiinterpretari, conceptuldeanormalitateestefrecventnlocuitdecelde subnormalitate.Darsiacestconceptnemultumesteprincaracterulsau preageneralsi,casiprimul,areosemnificatienegativa nplanulauditiv cutoateacestea,elestefolositfrecventpentrutotiindiviziicareauo evolutienegativa saupentruceicarenecesita conditiispecialecu caractereducativrecuperativnvedereainsertieisocialesicarenupot raspundeoptimunorcerintelegatedeactivitate. Oseriedeautoriatentioneaza asuprariscului,attnplanpsihologic,ct sisocialetichetareacopiilorcutermenuldesupranormali,deoareceeste dificildeevaluatastfeldecapacitati,iarceiceintra subaceasta incidenta potdeveniinfatuati,egoisti,capriciosi,izolati,inadaptabili, Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie 8 s.a.m.d.Trebuie,desigur,subliniatca exista ocategoriedecopiice manifesta posibilitatisidisponibilitatipsihofizicecarenecesita conditii deosebitepentruvalorificarealormaximala sicareaunevoiede stimularesiinterventiecalificata pentruavalorificadinplincapacitatile celeau. nmodobisnuit,subnormalitateaestesinonima cudeficientasise apreciaza ca definestecumaimareexactitatepierdereasaudeficitul unorfunctiiorichiaraunuiorgancedefavorizeaza desfasurarea activitatii.Totusi,siacesttermenareorezonanta traumatizanta,fapt pentrucareconceptuldehandicapestefolositfrecvent,desimentine afirmareadeficitului.Trebuiesubliniatnacelasitimpca,strictstiintific, deficientaserefera laafectiuneafizica sauorganica cedetermina o starecritica nplanpsihologic,iarhandicapul,fara aexcludeasemenea destructurari,accentueaza consecintele,dificultatiledeadaptarela mediusiianconsideraresistarilecriticeceaparprineducatie deficitara,conditiiledemediucedefavorizeaza evolutianormala, perturbarilefunctionalesaudestructurarealor,inadaptarile,obisnuintele sicomportamenteleneadaptative,intrzierile,retardurilesiprivatiunea

temporara deofunctieetc.(E.Verza,1998). Cuofrecventa multmaimica estefolosittermenulexceptie sau exceptional ceseaplica,negala masura sipersoanelorcaremanifesta capacitatideosebitepentruundomeniuorialtuldeactivitatecasi aceloracareprezinta diferitedificultatintrunplansaualtul.Imprecizia esteevidenta sicuprindeogama preavariata demanifestaricesunt sugeratedecontinutultermenului.Osituatiesimilara sereferasila termeniideretardati,napoiati,ntrziati,dificilisaucudificultati, neadaptatisauinadaptati,tulburareetc.caresegasescsporaticnunele lucrarisiauunntelessinonimcuconceptuldedeficienta. nabordareaproblematiciipersoanelorndreptatitesa primeasca din parteastatuluiasistenta recuperatoriesiprotectiesociala,sintagma persoana ndificultateestemaipreferata deuniiautorindetrimentul sintagmeloraflatedejancirculatiecurenta cumarfi:persoana inadaptata,persoana handicapata,persoana cuinvaliditate, persoana cudeficiente,persoana infirma,persoana cuincapacitati, persoana cumaladiecronica,persoana anormala,persoana devianta,persoana exclusa.Termenulpersoanendificultateeste preferatsidatorita faptuluicaiincludepetoticeilaltidarsipentrufaptul ca poateacoperitotalitateacategoriilordepersoanecuacceslasistemul protectieisiasistenteisociale(inclusivsomeri,saraci,batrni). nultimiianiestetotmaidesfolosittermenuldepersoanacudizabilitatimenitsaI cuprinda petoticeicutulburaridedezvoltaresiadaptare,faptceiconfera acestuitermenun caracter demaxima generalitatesiimprecizie.Unastfeldecaracteroausitermeniide persoana cu nevoispecialesaupersoana cucerintespeciale.Aceasta tendinta afostmai pronuntata n AngliasinTarileNordicealeEuropei,nsa solutiapropusa nusapututimpune. Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie 9

1.6. Metodele defectologiei si logopediei


Defectologiasilogopediacastiinta degranita ntrepsihologiesi pedagogiesefoloseste,negala masura,demetodeleacestorstiinte raportatelatipuldedeficienta studiat,gravitateaacestuia,prezentaunor deficienteasociates.a.Suntimplicatesialtemetodespecificeunor domeniiconvergentesaudeintersectiecusferapreocuparilor psihopedagogieispecialecumarfisociologia,medicina,asistenta

sociala etc.Astfel,pentrudeficientiideauz,pentruceicudificultatide vorbire,metodelebazatepeprobenonverbalesipestudiulunor comportamentepracticactionalepotducelasurprindereapertinenta a caracteristiciloractivitatiiverbale;pentrudeficientiidevederesevor evitametodelecaresebazeaza exclusivpestimulivizuali,iarla deficientiimotorsidecomportamentseutilizeaza metodesitehnici combinate.nmodsuccintnevomreferilametodelecesuntfolositen modfrecventattpentrustudiulvietiipsihicectsipentrucunoasterea subiectilorrespectivi.

Observatia,
Carearecascopculegereaunordatecuprivirelacomportamentul subiectilor,caracteristicilesievolutialorpsihica,formareadeprinderilor deactivitatesiaaptitudinilorintelectuale,acumulareadecunostintesi deexperienterecuperativepentruinsertiasocioprofesionala. Observatiaareavantajuldeapermitestudiulsubiectuluinconditiile normale(obisnuite)deactivitatesievita situatiileartificiale.Dar,pentrua fictmaieficienta,cercetatorultrebuiesasifixezedinaintecadruln caresedesfasoara observatia,scopulurmaritsisasinoteze,subforma deprotocoale,datelerezultatepecaresa leprelucrezeulterior.Pect esteposibil,sa seapelezelamijloaceletehnicedenregistrare (casetofoane,cameredeluatvederietc.)Esterecomandatca,subiectul sa nustieca esteobservatnmodspecial,pentrualferideimpactulcu unelemodalitatineobisnuitedeactivitatesideelaborarearaspunsurilor lavariabileneprevazute.Pentruaimprimaoctmaimareveridicitate datelorobtinute,observareasubiectilortrebuiesa sefaca nsituatiisi activitatidiferite,laintervaledetimpsimomemntediferite.

Experimentul

Aredoua variante:naturalsidelaborator.Experimentulnaturalse desfasoara prinintroducereaunorstimulisuplimentarinactivitatea derulata desubiect,lacaresesolicita raspuns,sauprinorganizarea unoractivitati(ludice,denvatare,deformareadeprinderilorpractice)n careaparvariabilediferitecelpunpesubiectnsituatiideosebite.Spre exemplu,experimentulpsihopedagogicraspundeacestorcerintesisi dovedesteutilitateamaicuseama nprocesulinstructiveducativ,cnd sepotpredaunelecunostintesiprinmetodemaiputinobisnuitepentrua leverificaeficientasauprinintroducereaunorconcepteabstracte,lao Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie 10 anumita disciplina,pentruavedeancemasura copiiilentelegsiau posibilitateasa leintegrezensistemeoperativealemunciiintelectuale.

Prinacestecaracteristici,experimentulnaturalestemaiapropiatde oservatiecaci,aceastaimplica siculegereadatelordespresubiect.n schimb,experimentuldelaboratorimprima onota depreciziemaimare pentruca,asacumispunenumele,serealizeaza nlaboratoaredotate cuaparatura speciala decreareaunuicadrustimulativsidenregistrare areactiilorsubiectului.Exista siuninconvenientlegatdefaptulca, subiectulestepusntrosituatieartificiala cepoateprovocasuspiciunisi dificultatideadaptare.

Testele
Auomareraspndiresielesempartcuverbalesineverbale.Pentru unelecategoriidedeficienti,cumsuntsurdomutii,ceicudeficitseverde intelect,testeleneverbale,bazatepesimboluriimagisticesaupe ansamblarideobiecte,suntsingureleedificatoare.Testeleverbale opereaza cucuvintesicifre,ceeacepresupuneooarecarecapacitate deautilizasimboluriverbale.Suntdepreferatprobeleetalonatesau standardizate.Uneledinacesteasepotaplicacolectiviaraltele, individualsisuntadaptatelanivelulvrstei.ngeneral,testelevizeaza o nsusire,ofunctiesauunprocespsihicsinuansamblulpsihismului uman.Trebuiesa subliniemfaptulca nutoatetesteleceseaplica la persoanelenormalepotfiutilizatesiladeficienti,deoareceunele depasescattniveluldentelegere,ctsicapacitateadeaelabora raspunsuriapropiatedecerinteleprobei.Spreexemplutesteleproiective saucelecuunnaltgraddecomplexitatenuserecomandaintulburarile dedezvoltarealeintelectului.Acestaestemotivulpentrucaremulti specialistiauelaboratsauadaptattestespecificeconditieihandicapului. Pentruaevitaerorileesteindicatcarezultateleobtinutesa fiecorelate cuceleobtinuteprinaltemijloacesauprocedee.

Conversatia

Desiaceastasedesfasoara cudificultatelaunelecategoriidedeficienti, prezinta avantajulca einupotsimulasaumascaunelecomportamente, suntmaisincerisimanifesta otendinta accentuata dearaspunde cerintelordeelaborarearaspunsurilor.Importantestesa sefoloseasca unlimbajadecvatniveluluidentelegeresioforma cepoatefireceptata desubiecti(limbajulgestualsialdactilemelorpentrusurdomuti,limbajul verbal,nsotitdeunmaterialilustrativadecvatcaresa stimuleze ntelegereasiverbalizarea,pentrudeficientiideintelects.a.m.d).Pentru oeficienta conversatietrebuiesa secreezesiuncadruadecvat(relaxat siatractiv)desfasurariiei.

Analiza produselor activitatii

Seraporteaza laniveluldepregatirealsubiectilor,lastadiulformarii deprinderilorsiobisnuintelorindiferiteformedeactivitate,la metodologiacorectivrecuperativa adaptata neducatiaspeciala.Aceste Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie 11 produsealeactivitatiipotconstituiinunumaimijloaceledecunoastere, darsidepsihodiagnoza (estesicazuldesenului,alprodusuluigraficin general).Edificatoarepentrucunoasteresuntsirezultatelemuncii practice.

Anamneza
Estedeosebitdeimportanta pentrustabilireamomentuluiproducerii deficienteisiacauzeloracesteia,pentrustudiulevolutieisubiectuluisial episoadelormaiimportantedinviatasa.nrealizareaacesteiformevor avealocdiscutiicuparintii,curudele,cuceidinanturajulsubiectuluisi evident,acoloundeestecazul,seiauinconsiderarepropriilesale relatari.Pebazaanamnezeisepotmarcatraseelemaiimportanten dezvoltareasiregresulsubiectului,caracteristicilefavorabilesaumai putinfavorabiledemediu. Firesteca suntsialtemetodefolositendefectologiesilogopedie,dar leamretinutpecelemaieficientesicuontrebuintaremaifrecventa.De remarcatca nmultestudiiiseapeleaza lametodediferitesaulao combinareaacestorapentruaputeacuprindecomplexitateaunor fenomenepsihice.Pebazaacestorasepoateefectuaanalizadecaz, ceserealizeaza prinstudiulsubiectuluicuajutorulmaimultorprobesi prinobservareacomportamentuluindiverseipostaze.ncadrulanalizei decazseiauinconsideratietoatedatelepersonalealesubiectului, ncepnddelacelefamilialesideetiologie,ajungndlaevidentierea principalelorcaracteristicipsihicesiterminndcucreionareaprofilului psihologicncaresa sestabileasca diagnosticulsiprognosticulevolutiei probabilepescurta silunga durata.

Exercitiu

Enumeratiunelemijloaceposibiledeinterventienvedereaoptimizariiprocesului instructivrecuperativ siimaginativa unmodeloptimcepoatefiaplicatcurezultatepozitivelanivelul uneicategoriidedeficienta.

ntrbari/probleme de autoevaluare :

1. Delimitatiprincipaleleconceptecucareseopereaza n defectologiesilogopedie. 2. Analizaticontinutulsisferadefectologieisilogopedieisi evidentiatiimportantateoretica sipractica a

preocuparilorstiintificendomeniulrespectiv. 3. Descrietimetodelesianalizatispecificulacestoran defectologiesilogopedie. Delimitari conceptuale n defectologie si logopedie 12

Bibliografie minimala:

1.JIGAUM.,COPIIISUPRADOTATI,BUCURESTI,ED.STIINTA SI TEHNICA,1994 2.RACUROSCA,AURELIA,ISTORIAPSIHOPEDAGOGIEISPECIALE MANUALCRESTOMATIE,ED.PONTOS,CHISINAU,2003 3.RUSUCTINSICOLAB.DEFICIENTA,INCAPACITATE,HANDICAP, BUCURESTI,ED.PROHUMANITATE,1997.(pg.11127) 4.SILLAMY,N.DICTIONARDEPSIHOLOGIELAROUSSE, ED.UNIVERSENCICLOPEDIC,(pg.139) BUCURESTI,1996 5.VERZA,E.,VERZA,E.F.PSIHOLOGIAVRSTELOR,Ed.Pro Humanitas,2000 6.VERZAE.PSIHOPEDAGOGIASPECIALA,BUCURESTI,E.D.P.,1998. (pg.322) 7.VERZAE.F.INTRODUCERENPSIHOPEDAGOGIASPECIALA SINASISTENTASOCIALA,BUCURESTI,ED.FUNDATIEI HUMANITAS,2002.(pg.741) Deficienta de intelect/mintala 13

Unitatea Nr. 2 SPECIFICUL DEFICIENTELOR DE INTELECT/MINTALE


CUPRINS : Continutsiperspectiva ncunoastereadeficienteideintelect; Etiologiesimodificareinstructurabiopsihica; Clasificareadeficienteideintelect; Deficientamintala degradulI; Deficientamintala degradulII; Deficientamintala degradulIII; Trasaturidespecificitatealedeficientilordeintelect; Sindroameledeficienteideintelect; Scopurile unitatii
sa seformezeoimagineunitara asupradeficienteideintelect; sa senteleaga posibilitatiledeintegraresocioprofesionala a

persoanelorcudeficienta deintelectnfunctiedegravitateasi complexitateamanifestariloracestora.

Obiective

Lafinalulunitatii,studentiivoraveaurmatoarelecompetente: ntelegereaconceptuluidedeficienta deintelectsievolu acestuiantimp; operareacuconceptelespecificecederiva dinnotiuneade deficienta deintelect; cunoastereasimptomatologieiaferentedeficienteideintelect, nfunctiedegradulacesteia,pentruaseputeaoperaulterior cunotiunilerespective; constientizareaactiuniifactorilordediferitetipuriasupra structuriibiopsihicesiinfluentanociva aacestora; Deficienta de intelect/mintala 14

2.1 Continut si perspectiva n cunoasterea handicapului de intelect/mintale


Arezultatdincapitolulanteriorca nliteraturadespecialitateseopereaza cu concepte variatesica exista osinonimiecedifera delaunautorlaaltulnceeacepriveste denumirea anumitordomeniialedefectologieisilogopedieicasiatipurilordedeficienta. Astfel,termenica:deficientamintala,insuficienta mintala,oligofrenie, encefalopatieinfantila,debilitatemintala,subnormalitatemintala denumescmareacategorieadeficientilordeintelect.Trebuiesa ne obisnuimsa folosimconceptuldedeficienta deintelectcaredefapteste sinonimcuceldehandicapdeintelectdeoarecetermeniiceilaltinu semnifica gradelesauprofunzimeadeficienteiprovocndconfuzii. Termeniicanapoiere,ntrzieresugereaza oeventuala revenirela stareanormala iaraltiicaoligofreniesiencefalopatieinfantilaauun pronuntatcaractermedicalpunndaccentpeafectiunilestructurii nervoase.Deficienteledeinteligenta aufostdenumitesiprimaresau idiopaticeadica celecarepotfipusepeseamaleziunilorcerebrale, infectiilorprenatalesaupostnatalesicarenusuntnsotiteobligatoriude afectiunimintale. Testeledeinteligenta indica faptulca nunelezone57%dinnumarul totalalcopiilorauuncoeficientdeinteligenta sub70%ceeacepoate necesitaluareaunormasurispecialedeordineducativsimedical. Anumitecazurimaiputingravepotficonsideratecandepartndusede

medientromasura normala.Celemaigravecazurisedatoreaza unui deficitdedezvoltarealecaruicauzesuntcelmaidesignorate. Estederetinutfaptulca ndemersulintegrariisocialesiprofesionalea persoanelorapartinnddiferitelorcategoriidedeficienta estenecesara formulareaunorprogrameeducationalrecuperativecaresa aiba n vederecaracteristicilepsihofizice,potentialulcepoatefistimulat,vrsta cronologica sivrstamintala. Pentrucontextulncaresedesfasoara interventianoastra estenecesar sa amintimunadincelemaiacceptatedefinitiiastariidehandicapde intelectsianumeceaapsihologuluiReneZazzo:

Definitie: debilitatea mintala este prima zona a insuficientei mintale insuficienta relativa la exigentele societatii, exigenti variabile de la o societate la alta, de la o vrsta la alta - insuficienta a carei factori determinati sunt biologici (normali sau patologici) si cu efectul ireversibil n studiul actual al cunostintelor (R.Zazzo,
1979,pag.33). Pentruaanalizaoricaredintrecategoriilededeficientinvederea surprinderiicaracteristicilorgeneralesidefinitorii,estenecesarsa recurgemlaraportareasubiectilorrespectivila: 1.copiiinormalimaimicicavrsta cronologica sideaceeasi vrsta mintala; Deficienta de intelect/mintala 15 2.laindiviziinormalideaceeasivrsta cronologica; 3.lacopiiinormalideaceeasivrsta mintala silaindiviziide aceeasivrsta cronologica; 4.laindiviziinormalideaceeasivrsta mintala indiferentde vrstacronologica; 5.laaltideficientiidinaceeasicategorie; 6.laaltideficienticuformediferitedectceadeintelect.

2.2. Etilogie si modificare n structura biopsihica

Exista unnumarfoartemaredefactoricarepotinfluentaevolutianormala a individului,dar acestiadepindderezistentaorganismului,dezestreasaereditara,deperioadan care actioneaza,defortasidurataactiuniilor.Multidintreacestifactorinocivipotfievitati n

perioadadegestatieafatuluisimaialesnontogenezatimpurie. nfunctiedeperioadancareactioneaza asupraorganismului,factorii patogenisepotmpartinendogeni(genetici)siexogeni(cstigati)prin conditiileexistenteinmediulnconjurator. ncadrulfactorilor endogeni celemaidesntlnitesuntanomaliile cromozomiale.Consecintaanomalieicromozomialeesteundezechilibru geniccaresesoldeaza cuanomaliivariatecumarfi:encefalopatiasi malformatiilesomatice.Prindezechilibrugenicntelegemunplussau unminusdematerialgenetic.ncazulunuiminusesteafectata viabilitateaoului. SpreexemplucaracteristicunoranomaliicromozomialeestesindromulDown(n acestcaz anomaliasepetrecenperecheacromozomiala 21)oalta cauza asindromuluiDown este vrstanainta amameilanastereacopilului. Factoriexogeni. Producereadeficienteimintaledepindedemomentulinterventiei factorilornprocesulevolutiv,demasivitateaagresiuniisidetimpul agentuluiagresiv. ncazulsubdezvoltariisaunedezvoltarii,factoriiexogeniactioneaza mai eficientsimaiputernicnperioadeletimpurii,nspecialnperioada intrauterina sinprimii3anideviata.Dupa etapancareactioneaza acestifactoriputemdelimitaurmatoareleperioade: 1.prenatala a.progenetica (corespunzatoareperioadeiformariiprodusuluide conceptiecaredureaza ctevaziledupa fecundatie); b.embrionara (03luni); c.perinatala (ncursultravaliuluisinprimeleziledenastere); Deficienta de intelect/mintala 16 d.postnatala (nprimii3anisiulteriorideviata); Astfelavem: 1.Factoriiprenatali(obosealasistresulgravidei) a.factoriiprogenetici: radiatiile(rontgen,alfa,beta,gama)caredetermina olezare primara priniradiatieproducndmoarteaceluleisauolezaresecundara producndtulburarimetabolice.Exemplu:copiiinascutidecatremamele iradiatencazulbombardamenteloratomicedelaHirosimasiNagasaki. Eiaunfatisarecaracteristica cumembrelungi,capulmic,malformatiisi

deficienta mintala profunda; cuproceseinvolutivelanivelulcraniului. socurilepsihicegravedetermina modificarilanivelulcelulelor germinative; diabetulzaharatducelaoatrofiereaovarelorsiotulburare functionala genitala. b.Factoriiembriopatici: fizicochimici(iradierileatomice,razeleXoxiduldecarbon, sarurileunormetalegrele:nichel,zinc,cobalt,mercur,plumb); medicamenteteratogene(citostatice,substantelepsihotrope, neuroleptice,antidepresive,tranchilizante)ducladistrugereaouluisau lamutatiigenetice; boliinfectioase,virotice(rubeola,gripa); bolicasectizantealemamei(tuberculozapulmonara,febratifoida, malaria,avitaminoze,alimentatiecarentiala); c.factorifetopatici: intoxicatiidiverse(avitaminoze,carentealimentare,boli casectizante); traumatismefizice. 2.Factoriiperinatali(neferimmaialeslaaccidentelelanastere): nastereacuforceps; sugrumareacucordonulombilicaletc. 3.factoriipostnatali: boliinflamatoriicerebrale(meningoencefalita,TBC,encefalite); boliinfectioasecucomplicatiicerebrale(tuseconvulsiva, scarlatina,varicela,variola,gripa,hepatitaepidemica); traumatismecraniiocerebrale; intoxicatiiacutesicronice(plumb,alcool); vaccinurile(antivariolic); neasigurareaalimentatieisuficiente; privareaafectiva acopiluluimpiedica achizitiilenplanintelectivsi nustimuleaza dezvoltareapsihica s.a. Deficienta de intelect/mintala 17 2.3. Clasificarea deficientei de intelect Clasificareaceamaifrecventa aacesteiformededeficienta serealizeaza pebaza masurarii coeficientuluideinteligenta cuajutorultestelor,acoeficientuluidedezvoltarepsihica, a

evaluariiposibilitatilordeadaptaresiintegrare,deelaborareacomportamentelor comunicationalesiderelationarecuceidinjur.

Intelectul de limita
ntrenormalsideficientuldeintelectseinterpuneocategoriespecifica si anumeintelectuldelimita sauliminarcuunQIntre808590.Acesta marcheaza granitadintrenormalitatesihandicap.Notiuneadeintelect delimita estededata mairecenta,eaaparndnultimiledoua decenii. BinetsiSimonindica undecalajntrevrstamentala sivrsta cronologica decca.2lavrstade10ani,decalajcecrestetreptat pna la5anilavrstade15ani.Sementioneaza,astfeloplafonare psihointelectuala maievidenta lavrstade1012anicuritmmailentn planuldezvoltariiproceselorcognitivesuperioare. Majoritateaautorilorconsidera ca intelectuldelimita poatefidepistatn cadrulscoliisica acestacuprindepna laaproximativ10%dinpopulatia scolara.Acesticopiinusuntdeficientifiindmaiapropiatidenormalitate. Putemdistingectevasemnedefinitoriidupa careliminarisuntrelativ usoridentificati,maialesnprocesuldenvatamnt. Dintreacestearemarcam: acesticopiintmpina dificultatinnsusireascriscitituluisi acalcului(disgrafie,dislexie,discalculie).Adeseori,prezinta tulburariinstrumentalecetrebuiesa liseacordeoatentie deosebita. majoritateaacestoraauohiperactivitatemotorie,suntinstabili, timizi,emotivi,inhibati; prezinta dificultatinfluxulideatiei,ncetineala ngndire,au barajealegndiriisaulapsusuri,chiarmomentedevidmintal; copilulliminarrezolva sarcinileimpusedoarpna launanumit niveldecomplexitatesiabstractizare.Drepturmare,seconfrunta cu insuccesescolarecarepotstalabazaunortrairitensionalesi contradictoriicegenereaza tulburariledecomportament; prezinta oimaturitatesocialafectiva,dificultatiderelationarecu ceilalti,defunctionalitateconstanta arelatiilorimprevizibilesinemotivate etc. Adeseorisubiectulcuintelectdelimita esteconfruntatcuesecurin activitatiledesfasurateceeaceducelaunniveldeaspiratiescazut, teamadeinsucces,nencredereansine,atitudinenegativa fata de efort,izolaresifrustrare. Totusiacesticopiipotfistimulatiprintrometodologierecuperativa speciala astfelnctdezvoltarealorpsihica sa seapropiedenivelul

colegilorlorsipotfiintegraticusuccesnnvatamntulobisnuit.Mai trziu,eipotparcurgeformelenvatamntuluisuperiordaca se Deficienta de intelect/mintala 18 motiveaza pentruactivitatesidaca aceastaestesustinuta,deunefort continuu(Gh.Radu1999).

2.3.1. Deficienta mintala de gradul I (debilitatea mintala sau handicap de intelect usor sau lejer)
AcestisubiectiauunQ.I.ntre5085ceeacecorespundeunei dezvoltarinormaleavrsteicronologicentre712ani. Termenuldedeficienta mintalaintrodusn1909deDupreafostreluat siaprofundatdeVermeylenn1924siaresemnificatiauneiinsuficiente mintale.

Putem defini debilitatea mintala ca reprezentnd o insuficienta mai mult sau mai putin marcata a dezvoltarii inteligentei, lasndu-i individului posibilitatea de a ajunge la autonomie sociala, fara nsa sa-i permita sa-si asume total responsabilitatea conduitelor sale.
Debilulmintalesteeducabil,capabildeachizitiiscolarecorespunzatoare vrsteisalemintalecevariaza nfunctiedegravitateadeficientei. Dupa gradulinsuficienteimintaledistingemdebilimintaliseveri,mijlocii silejeri. Ladebiliimintalaufostdeterminateoseriedeparticularitatialeactivitatii nervoasesuperioare.Astfel,formareareflexelorconditionateprezinta oscilatiiintensesipersistentesubaspectultimpuluidelatenta,alforteisi durateireactiei.Deasemenea,particularitatispecificeaacesteicategorii ncadrulhandicapuluideintelectlevomntlniattnproceselede cunoasterectsindomeniulmotricitatiisialafectivitatii.

Perceptia
ncadrulperceptiei,debiliimintalprezinta deficientealeanalizeisi sintezei.Astfel,eidesprinddinobiectesauimaginifoarteputinedetalii ceeacefacecaperceptiilelorsa fieinsuficientdespecificepersistnd caracterullorfragmentarsilacunarcuprezentaconfuziilor.Acestlucru sedatoreaza simascariiunorelementedecatrealtele(sedesprindmai usorelementeleperifericesauceledelimitateprincontursauculoare dectgreutatea,formasimaterialuldincareesteconfectionatobiectul). Oalta trasatura caracteristica debiluluiestengustimeacmpului perceptiv(ntruntimplimitateipricepunnumarmaimicdeelemente

dectnormalii)ducndlaodificila orientarenspatiusilareduse capacitatiintuitivedeastabilirelatiadintreobiecte. Deficienta de intelect/mintala 19

Gndirea
Debilulmintalmanifesta opregnanta lipsa deflexibilitateaactivitatii cognitivengeneralsiaactivitatiiperceptualenmodspecial.Gndirea luiecaracterizata nprimulrndprinpredominareafunctiilordeachizitie comparativcufunctiiledeelaborare.Deci,gndirealuinuecreativa ci reproductiva Debilulmintalstabilestemaiusordeosebiriledect asemanarile,trasatura cesementinepna laovrsta maimare. Procesulntelegeriiaparecugreudincauzamoduluidefectuosncare serealizeaza integrareadatelornoinceleexistente.

Limbajul

Dinpunctdevedereallimbajului,acestasedezvolta ngeneralcu ntrzieresubtoateaspectelesale.Astfel,primulcuvntapareladebilla vrstade2ani(1an).Utilizareapropozitieincomunicareaparela3ani (1,7ani).Vorbireaaparela34,2luni(15,7luni). Vocabularulcopiilordebilimintalestemailimitata dectcelalnormalilor, estesaracncuvintenotiunicaredesemneaza marimi,relatiispatiale, caracteristicipsihice;predomina nacestvocabularsubstantivele, numaruldeverbeestemaimic,sentmpina dificultatinntelegereasi utilizareacomparatiilor,epitetelorsimetaforelor.Frazaattnlimbajul scrisctsiceloralsecaracterizeaza printrunnumarmaimicdecuvinte sioconstructiedefectuasa dinpunctdevederegramatical. Cutoatedificultatileexistentenplanuldezvoltariipsihice,comunicarea poatefistimulata spreoevolutiepozitiva,nconditiileunorinfluente educationaleadecvate.Sesugereaza,nacestscop,uneleprogramede interventiepentrudezvoltareacomunicariilacopiiicudeficientemintale degravitateadiferita DoruPopovici(2000).Asemeneaprogramesuntcu attmaieficientecuctsearenvederevrstelemicialecopilariei.n formeleseveresevizeaza,formareaunormodalitatiderelationarecu ceidinjurprinintermediulcomunicariinonverbaleceesteconceputa de uniiautoricaoterapieocupationalapentruacestisubiecti(H.Clancy, M.J.Clark,1990).

Procese mnezice
Debilitateamintala nuexcludeposibilitateauneimemoriidezvoltatesau chiarauneihipermneziinsa ngeneralmemoriaestedeficitara sub anumiteaspecte.Catrasaturispecificealacesteiadistingem: memorareanudobndesteuncaractersuficientdevoluntar.

Debilulnurecurgelaprocedeedefixareintentionala,nusielaboreaza unplandeorganizareamaterialului,nsa eficientascazuta amemoriei rezulta sidintroevocarencaresegasescelementefara legatura cu subiectulabordat; memoriaestecaracterizata dinrigiditateafixariisiareproducerii cunostintelorceduceladificultatinrealizareatransferuluidecunostinte; Deficienta de intelect/mintala 20 oalta particularitateestelipsadefidelitateamemoriei(cnd reproducceva,copiiidebiliadauga elementestraineprovenitedintro experienta anterioara maimultsaumaiputinasemanatoare.

Motricitate
Dinpunctdevederealmotricitatiisastabilitca cuctgraduldeficientei mintaleestemaimarecuattnivelulmotricitatiiramnemaiscazut. Acestaestevizibila maialessuburmatoareleaspecte:vitezamiscarilor, preciziamiscarilor(maialescelefine),imitareamiscarilor(influenteaza negativformareamultordeprinderi),reglareaforteimuscularesialtele. Ladebilimintalseobserva maifrecventdectlanormalilateralitatea manuala stnga sauambidextraceeacengreuneaza manipulareaunor obiecte.

Vointa

nceeaceprivesteactivitateavoluntara putemspuneca eaprezinta deficiententoatemomenteledesfasurariisale: scopurilepecaresilefixeaza debilulsuntgeneratedetrebuintele siintereselemomentane.Elseabatedelascopulfixatdaca ntmpina dificultatisiexecuta oalta activitatemaiusoara; dificultatilentmpinatenefectuareauneiactiuniprovindin insuficientaatentieipecareeioacorda instructieiceliseda fiind nclinatisa treaca imediatlaactiune; aparfrecventemanifestariidenegativismcaefectalcapacitatii redusedelucruascoarteicerebrale.

Comportamentul
Activitateadebiluluiestecaracterizata nprimulrnddeimaturitate(un copildebilmintaldevrsta scolara aremanifestaripropriiprescolarilor subaspectulemotiilorsisentimentelor).

Conduitele afective

Manifestarileemotivesuntfoartedesexageratdeputernicenraportcu cauzacareleaprodus.Sepoateajungelacrizedefuriensotitede reactiiagresivefata deceidinjur,distrugereaobiectelor,lovirea propriuluicorp.Darsiveseliasepoatetransformancrizeders

nestapnitsinecontrolat. Aceasta capacitateredusa deacontrolaexpresiileemotionalecomplica relatiilelorcuceidinjursiducelaefectedezorganizatoareasupra activitatii. Seobserva predominareaunuianumittipdedispozitiiastfelca uniisunt maifrecventeuforicialtiiapaticisialtiiiritabili. Deficienta de intelect/mintala 21

Integrare familiala, scolara si socioprofesionala


Prezentaunuiastfeldecopilntrofamiliereprezinta ogreancercare pentruparinti.Dinacestemotivemultidintreparintinureusescsa se mpacecuacestgnd.Chiarsiatuncicndntrziereandezvoltarea copiluluiesteevidenta eiseamagesccuomultimedeexplicatiiposibile. Suntsiparinticaretraiescunsentimentdeculpabilitatefata decopil,se simtraspunzatorisincearca cudisperaresa gaseasca osolutiede iesiredinsituatiancareseafla. Totusicopiiidebilimintal,nconditiileuneiatitudinirealisteafamiliei, reusescnbuna masura sa seintegrezenaceasta. nceeaceprivesteeducatia,eipoturmascoalaajutatoareuneorichiar scoalademasa undesinsusescscriscititulsicalcululelementarla nivelula4,5clasedinscoalagenerala. Debilulmintalareposibilitateadeasinsusioprofesiepecareopoate exercitacusucces(tmplar,zidar,cofetar,croitor,zootehnist,viticultor, etc.).

Formele clinice:

Dinpunctdevedereclinicdebiliimintalsuntmpartitindoua categorii: a.Debilul armonic . TermenulafostintrodusdeTh.Simon(1924)siVermeylen(1929)care considerauca naceasta forma deficitulintelectualconstituieelementul cepredomina personalitatea. Retardulintelectualsemanifesta prinntrziereanplanscolar,dificultati nactivitateadeachizitieaunorcunostinte,darsanseledereusita ale acestorpersoanesuntbunedaca depunefortcontinuusisuntsustinuti afectivdeceidinjur. Debilularmonicestemuncitor,ascultator,capabildeanvataomeserie sideaoexercitanconditiinormale.

b. Debilul dizarmonic (tulburarile intelectuale sunt asociate cu cele afective).


Debiluldizarmonic(BaronneisiFaylaudenumitsidebilcomplet)se

caracterizeaza prinpreponderentatulburarilorafectiveside comportament. Th.SimonsiG.Vermeylenconsidera ca debiluldizarmonic,dupa formeledemanifestare,semparten: Debiluldizarmonicinstabilcareesteincapabildeaseconcentra,nu poatefiatent,estecurios,permanentagitat,mitoman,cudificultatide adaptare; Debiluldizarmonicexcitatceprezinta,pelnga tulburarilecaracteristice celuiinstabil,dardeogravitatesporita cumanifestarilegatedeo agitatiemotrica permanenta sistarideeuforie,vorbestenencetatsieste lipsitdeinteres; Debiluldizarmonicemotiv.Acesta,fata decelinstabilarereactiiafective instabilesiexagerate,darbeneficiaza deunintelectsuperiorfata decel Deficienta de intelect/mintala 22 instabil.Elcauta aprobareasiacceptareacelordinjursipoatechiarfi sensibillacritica.

2.3.2. Deficienta mintala de gradul II sau deficienta de intelect severa (numita impropriu si imbecilitate)
AreunQIcuprinsntre2050sicorespundeuneidezvoltarinormalea vrsteicronologicede3la7ani. Wallonconsidera ca spredeosebiredeidioti,imbeciliiajunglaun nivellacaresepotfolosideexperienteleanterioarepentruaseadapta laosituatienoua. Aceasta categorieestepredominata deofrecventa amalformatiilor somaticeconcretizatenaspectuldisplasticfaciocranian(hipertelorism, guradelup,urechimalformate,proeminentaglobiloroculari).

Motricitatea

Esteslabdezvoltata siinsuficientdiferentiala.Subiectulrespectivnu poateexecutaomiscareizolata (nupoatenchideunsingurochi), miscarilesuntstngacesilipsitedefinete.

Limbajul
nceeaceprivestelimbajuleiajungsasinsuseasca sistemulsimbolic alacestuianvedereacomunicarii.Vorbireaesteimperfecta,pronuntia prezinta diferitetulburar,iarinteligibilitateaesteredusa.Vocabularulse limiteaza lacuvinteleuzualeiarstructuragramaticala alimbiinueste nsusita sidatorita acestuifaptvorbireaesteagramata.

Gndirea

Ramneprinexcelenta concreta sisituationala limitnduselarezolvari

mecanice.Laniveluldezvoltariimaximenudepasescmecanismele gndiriiconceptualesimodurileoperationalecarecaracterizeaza gndireacopiluluide7ani.Deasemenea,nureusescsa nteleaga relatiilespatialesinupotsa achizitionezenotiuneadenumar.

Activitatea
Estentotdeaunafoarteimatura silabila,imaginileparentaleconstituie singurullorsistemdereferinta,singuraexperienta relationala deundesi infantilismulaccentuatmarcant. Eiauomarenevoiedesecuritatesiprezinta conduitereactivelao situatiedeabandon,iarpeacestfondsepotdezvoltastructurimintale obsesionale. Deficienta de intelect/mintala 23

Comportamentul

Estedominatdeemotivitate,nsa estentotdeaunanecontrolat. Numeroasecomportamenteaberantealeacestorpersoanenusunt dectreactiideinsecuritatesifuriesautentativedeaevitaosituatiede esec.

Afectivitatea
Fondulafectivestealcatuitdinpuerilismsivanitate,reactiiostile frecvente,trasaturicarefacfoartedificila integrareasociala.

Atentia si memoria

Atentiaestecaracterizata prininstabilitate,nsa atuncicndeinteresat pentruscurta vremesubiectulsepoateconcentra,memoriaestede obiceidiminuata nsa poatefinunelecazuriexceptionala,ceeacea dusladenumireaacestorpersoanecuhipermneziedeidiotisavanti: sauimbeciliiprodigiosiceeacenseamna siodizarmoniendezvoltarea intelectuala (retinsutedernduridintrocartedupa osingura lectura sau ascultare).Dardincategoriaimbecililorprodigiosimaifacparte: calculatoriicarepotfisieimpartitinceicarefacoperatiide adunare,nmultire,mpartirecuorapiditatedeosebitantrecnd calculatoareleelectronice; ceicareauonclinatieremarcabila pentrudesen(vestitul Raphaelalpisicilorcareaavutfaima Europeana); ceicuaptitudinimuzicaledeosebite(reproducdupa ureche melodiifoartelungisicomplicate); ceicusimt olfactivfoartedezvoltatcarepotdiscriminacuusurinta diversemirosuri

ncadrarea sociala si familiala.


Handicapulseveresteincapabildeaseautoconducenrelatiilecu

lumeasicuelnsusi,deaceeaeltrebuieasistatpermanent,avnd nevoiedeotutela siosupraveghereconstanta. Cutoateacesteaeipotsa fieeducatisa sealimentezesinguri,pot efectuaoseriedemuncisimplesubsupraveghere.

2.3.3. Deficienta mintala de gradul III (numita idiotia) sau deficienta de intelect profunda
AreunQIsub2025siodezvoltarepsihica corespunzatoarevrstei normaledepna la3ani. Multiautoriconsidera ca acestideficientinusuntcapabilidectdeutilizarea reflexelor conditionate. Deficienta de intelect/mintala 24 Einusinsusesclimbajuldectnformesimple. Idiotulesteincapabilsa seautoconduca,sa seaperedeeventualele pericolesichiarsa sehraneasca autonom. Prezinta malformatiicraniene,microcefalii,hidrocefalii,hipertelorism, anomaliidentare,lordoze,cifoscolioze. Slabarezistenta lainfectiiexplica mortalitatearidicata aacestor deficienti.Medialordevrsta estede19anifata deaimbecililorcare estede26ani.

Motricitatea

Structurapsihomotrica esterudimentara,nediferentiala sinuconsta dectnbalansariuniforme,contorsiuni,grimasesiimpulsurimotrice subite.ntreagaviata afectiva ramnelegata deinstincteprimitive brutale,deaderenta narcisica lacorpsilazonelesaleerogene.

Integrarea sociala n functie de dezvoltarea psihica


Dinpunctdevederealintegrariisocialeputemdistingeidiotiacompleta siidiotiapartiala.Idiotulcompletnuprezinta dectinstinctede conservare.Estefara limbaj,scoatesunetenearticulate,tipete,uneori ecolalie.Comportamentulsauestealcatuitdinactepurreflexe. Inactivitateasaglobala estentrerupta deimpulsuriviolentesaudecrize, iarafectivitatearamnelanivelpurautoerotic(masturbare,bulimie). Idiotulincompletprezinta oafectivitateuneorichiarcuotendinta catre anturajceeacefaceposibila dresareafunctiilorsalevegetativesi motrice.nlimbajnsa nupoatedepasimonosilabele. Aurezultatdejaoseriedecaracteristicinraportdegravitatea deficientei.Laacesteaseadauga siungrupdistinctdemanifestari

2.4.Trasaturi de specificitate ale deficientilor de intelect

cuprinssubdenumireadespecificitate.Celemaisemnificativesunt urmatoarele:

2.4.1. Rigiditatea:
Constituieceamaievidenta trasatura cesemanifesta ntoateactivitatile desfasuratededeficientuldeintelectsinspecial,nceledecunoastere. J.S.Kouninconsidera aceasta trasatura cafiindoparticularitate definitorieadebiluluimintal.Sestieca adultulareunnumarmaimare deregiunipsihologicefata decopilnsa graniteledintreacesteregiuni devintotmairigidepemasuranaintariinvrsta.Rigiditateaacestor regiunisiagranitelordintreelelimiteaza transferulfunctionalsi Deficienta de intelect/mintala 25 schimbulntreteritoriilenvecinateceeacedetermina oinertielanivelul ntregiiactivitatipsihice. Ladeficientiideintelectacesteregiunisuntfoarterigidenepermitnd schimbulfunctionalnormaldintreele,corespunzatorvrsteicronologice. Ulteriortermenulafostextins,uniiautorifolosindsingtamecarigiditatea gndirii,amemoriei,alimbajului,acomportamentului.A.R.Luriaa folosittermenuldeinertiepatologica pentruaarataca activitateaeste deficitara ceeacenupermiteorelationareriguroasa ntrediferitele regiunialecreieruluicuconsecintendesfasurareafunctiilorpsihice dominatedeinertie.

2.4.2. Vscozitatea genetica

Esteoalta trasatura specifica introdusa deB.Inheldercarea pornitdelaideeaca debilulnupoateatingestadiulgndiriiformale.El nupoaterecuperantrziereanpropriaconstructie,ceeacelfacesa atinga doarstadiuloperatiilorconcretesisa ramna centratoperioada mailunga detimpdectnormallanivelulpunctelorfixateanterior. nplanpsihicarelocodezvoltarelenta sauseproducestagnareafara caindividulsa poata atingestadiilesuperioare.Astfel,dezvoltarea ramneneterminata ducndladificultatinachizitiileinstrumentaleside adaptare. L.S.Vgotskiestedeparereca pebazavscozitatiigenetice handicapatuluideintelectesteobligatsa sencadrezenzonaproximei dezvoltariceeacenseamna ca dezvoltareasubiectuluiestelimitata n raportdegravitateadeficientei.

2.4.3. Heterocronia
Seextindentoatepaliereledezvoltariipsihicealedeficientuluide intelect. TermenulesteintrodusdeR.Zazzo,careaconstatatca debilulse

dezvolta diferitdelaunsectorlaaltuldinpunctdevederepsihologic.n cazuldeficituluideintelectheterocroniaceamaievidenta aparentre dezvoltareafizica siceamintala,ntredezvoltareasomatica sicea cerebrala.Aceastanseamna ca diferitelefunctiipsihicenusedezvolta nmodechilibrat,faptrelativvalabilsipentruomulnormal.Lanormali, nsa secreeaza undecalajusorlanivelulunorfunctii,dar(uniiauo memorievizuala maibuna ntimpcealtiiposeda omemorieauditiva) acestdecalajpoatefirecuperatattatimpctdezvoltareauneifunctii stimuleaza sievolutiaalteia.Ladebilulmintaldezvoltareauneifunctiinu doarca nustimuleaza evolutiaalteia,darsepoaterealizachiarn detrimentulcelorlaltefunctii.

2.4.4. Fragilitatea constructiei personalitatii.


F.Fauporninddelaideeaca vscozitateagenetica sipuneamprenta noricesituatieasupraconduiteidebiluluimintal,dovedesteca atunci cndsolicitariledepasescposibilitatilederaspuns,apareaceasta caracteristica numita fragilitateaconstructieipersonalitatii. Deficienta de intelect/mintala 26 Fragilitateapoatefidisociata (manifestarideduritate,impulsivitatesi lipsa decontrol)saumascata (ceapareladebiliicaretraiescntrun mediusecurizatfacndposibila disimulareatrasaturilornegative).

2.4.5. Fragilitatea si labilitatea conduitei verbale

Descrisa deE.Verzaconsta nneputintahandicapatuluideaexprima logicogramaticalcontinutulsituatiilorsemnificative,neputintadease mentinelanivelulunuiprogrescontinuusideasiadaptaconduita verbala laschimbarileceaparndiversemprejurari.Maimult,subiectul poatevorbirelativbinelaunmomentdatcaulterior,chiarlaintervale micidetimpsa manifestedereglajeaccentuate.Subiectuleste dependentdedispozitiilecelearesideinfluentaunorfactoridinmediul nconjuratoradeseorinesemnificativi.nplansemantic,esteprezenta saraciadeidei,undezacordntreceeaceexprima sirealitateacasio ntelegeresimplificata sautrunchiata aideilorvehiculate.

2.5.Sindroamele deficientei de intelect


2.5.1. Sindromul Down
Acestsindromafostdescrisnanul1866deLangdonDownsise caracterizeaza printriada:dismorfieparticulara,ntrzieremintala si aberatiecromozomala. Acestepersoaneaucapulmic,prezinta brahicefalie,faciesuleste rotund,aplatizatcuabsentaaproapecompletaapometilorsiridicaturilor orbitare.Roseataobrajilorsiavrfuluinasuluiida aspectuldefata de

clovn. Prezinta,deasemenea,oplasarelaterala aochilor,guralorestemica, cufisuricomisurale,permanentntredeschisa,dintiineregulatmplntati, cariati,inegali,limbafisurata,cuaspectlatsaungustsiascutit,urechi mici,nelobulate,asimetrice.Gtulestescurt,toraceleestelargitlabaza, culordozanpozitieseznda. Minilesuntmicisiscurte,latesicudegetedivergente.Picioarelesunt scurte,cudegetemici. Mongolianul(maiestenumitsimongoloid)estelent,apatic,pasiv,sta orentreginaceeasipozitiesausemisca monoton. Instabilitateapsihomotoreconsta ntrecereadeladocilitatelaactiunide autosiheteroagresivitate. Atentiaestelabilalatoatevrstelengreunndinfluentarea educationala. Comprehensiuneaesteredusa,iarmemorareamecanica silimbajulapar trziu.Majoritateaacestorsubiectinureusescsa nvetesa scrie,iar Deficienta de intelect/mintala 27 desenullorramnerudimentarsiinestetic.Voceaesteragusita, monotona.Vorbireaesteinfantila sicutulburaridearticulatie. Gndireaestelastadiulconcretsinupermitedectachizitiaunor elementecucaracterdestereotipie. Memoriaestepredominatmecanica sintiparita descurta durata , reproduccugreusinumainprezentasituatiilorconcrete.naceste conditii,esteinteresantca audezvoltatsimtulritmului,leplacemuzicasi dansul. Suntveselisiafectuosicupersoanelecunoscutesisimtnevoiasa lise acordeoatentiesimilara celordinjurullor.Manifesta maiales comportamenteimitativeceeacepresupuneprezentanpreajmalora unormodelecomportamentalepozitive. Acestsindrommaipoarta denumireadetrisomia21dincauzaaparitiei unuicromozomnplusnperioadaa21aastfelnctseajungela47n locde46cromozomi. Datfiinddificultatilededezvoltare,subiectiirespectivisencadreaza n categoriadehandicapreverssauprofundsifoarterarndebilitatea mintala.

2.5.2. Oligofrenia fenilpiruvica (fenilcetonuria sau boala lui Folling).


Esteotulburaremetabolica ereditara,oforma grava adeficienteide

intelect. Lanasterecopilulestenormalpentruprimelesaptamnisaupentru primeleluni.Apareapoioiritabilitateexcesiva,oinstabilitate psihomotorie,uneoricrizemanifestateprinconvulsii. Observamontrzieremarcata ndezvoltareamotorie(sta ndecubit dorsalla1ansimergedupa 2ani).Deasemenea,ofoarteaccentuata ntrzierendezvoltareavorbiriicudebutdupa 34ani.Decelemai multeorinurealizeaza dect34cuvintensotitedefenomenulde ecolalie.NudepasesteQIde50. Prezinta balansaridetrunchidinaintenapoi.Mersulestecupasimicisi cuaplicarenainte. Areotendinta permanenta demiscareaminilor.La1/3dincazurise nregistreaza crizeepileptice. Areosubdezvoltarestaturoponderala,parulblonddepigmentat,ochii deculoarealbastrudeschissieczeme.Sencadreaza doarnformele dehandicapprofundsisever. Sepotelaboraunelecomportamenteelementaredeautoserviremai alescelebazatepeformareareflexelorconditionate. Pieleaestefoartesensibila siuneori,cuspargeridevasedesnge. Diagnosticareasepoatefacedetimpuriuprinanalizaurineicecontine acidfemilpiruvic. Deficienta de intelect/mintala 28

2.5.3. Idiotia amaurotica (sau boala lui Tay-Sachs).


Aceastadisfunctieareofrecventa mairedusa.Lanasterecopilulda impresiadenormalitate,pentrucala36lunisa devina apatic,cuo motricitatecenuevolueaza nmodnormal. Lanceputcopilulestehipersensibillaluminasilazgomote,iarmai trziuvazulsevadegradaprogresivpna laorbire.Elnupoateapuca obiecte,nupoatetinecapulridicat,iarmaitrziuseinstaleaza paraliziile siconvulsiile. Boalaareuncaracterereditar,deaceeaaparitiaeipoatefiladiferite vrste,nsa duratadeviata esterelativscurta. Manifesta indiferenta fata demediulambiant,iarpeplanpsihic dezvoltareaesteextremderedusa,darprinexercitiirepetateeste posibila elaborareaunorcomportamentesiactivitaticucaracter stereotip.

2.5.4. Gargoilismul

Seregasestencategoriilededeficienta delaformelecelemaiusoare pna lacelemaigrave.

Copilulareostatura mica,cugtsimembrescurte,prezinta onfatisare debatrn.Craniulareunaspectdeformatprinproeminentaexagerata a regiuniioccipitale.Guraestemare,cubuzegroase,iarnasulareforma desa.

2.5.5. Hipertelorismul
Estecaracterizatdeplasarealaterala aochilorcudistantemarintreei, determinndunaspectanimalic. Craniulestebrahicefalicsiprezinta deseorianomaliialemaxilarului superior.Dezvoltareapsihica esteminima.

2.5.6. Sindromul Turner

Persoaneledinaceasta categorieprezinta fatarotunda,urechilatesi implantatenparteadejosacraniului,spregtcareestescurt.Este caracterizat,deasemenea,deabsentasemnelorsexuale. Deficienta de intelect/mintala 29 Toraceleestenforma descutcumameloanendepartate.Prezinta scolioza saucifoscolioza casilahipertelorismsinsindromulTurner ochiisuntdepartati. Acestsindromestentlnitnumailafemei.

2.5.7.Sindromul Pseudo-Turner
Prezinta caracteristicicefaclegaturacusindromuldescrismaisus.Este ntlnitlabaieti.Simptomelesuntaproapeidenticecucelealedeficientei Turnerclasice,parulesteaspru,guratriunghiulara (gura depeste), prezinta strabism. Deficientamintala estemaigrava dectnTurnerulclasic.

2.5.8. Cretinismul endemic

Estepregnantlegatdemediuldeviata.Aparitiaacestuiasedatoreaza existenteinproportieinsuficienta aioduluinsolsaunapa ceeace mpiedica producereahormonuluitiroidiancuefectendezvoltarea psihica siceafizica.Metabolismulesteredussiprezinta imaturitate sexuala. Cretinulestescund,greoi,cuabdomenulsicraniulplate,pieleauscata, galbuiesirece. Subaspectpsihic,miscarile,mimicasipantomimicasuntrigide.Pot apareatulburarimentalegrave. Asacumsubliniaza,Gh.Radu(2000)numarulsindroamelordeficienteideintelect estemult maimare(peste100),darneamlimitatlaprezentareacelorcuofrecventa mai mare.Desi

toateacesteareprezinta nprincipaldeficienteseveresauprofundesepotobtine unele rezultateeducationalefavorabilenconditiileadoptariiunorprogrameadaptate particularitatilorpsihoindividualencadrulinterventiilorpsihopedagogicesimedicale nca de lavrsteletimpurii.

ntrebari/probleme de autoevaluare:

1. Evidentiatiprincipalelecategoriietiologicecareducladeficienta deintelect. 2. Analizaticriteriilecarestaulabazaclasificarilordeficienteide intelect. 3. Raportatimodificarilespecificedinstructurabiopsihica laformele sisindroameledeficienteideintelect. Deficienta de intelect/mintala 30

Bibliografie minimala

1.BINETA.,IDEILEMODERNEDESPRECOPII,BUCURESTI,E.D.P.,1975 2.POPOVICID.V.,DEZVOLTAREACOMUNICARIILACOPIIICU DEFICIENTEMINTALE,BUCURESTI,ED.PROHUMANITATE,2000.(pg. 42172) 3.RADUGH.,PSIHOPEDAGOGIADEZVOLTARIISCOLARILORCU HANDICAP,BUCURESTI,E.D.P.,1999 4.RADUGH.,PSIHOPEDAGOGIASCOLARILORCUHANDICAPMINTAL, BUCURESTI,ED.PROHUMANITATE,2000 5.ROSCAMARIANA,PSIHOLOGIADEFICIENTILORMINTALI, BUCURESTI,E.D.P.,1967 6.VERZAE.Psihopedagogiespeciala,Bucuresti,E.D.P.,1998 7.VERZAE.F.INTRODUCERENPSIHOPEDAGOGIASPECIALA SIN ASISTENTASOCIALA,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS,2002. (pg.4268) 8.ZAZZO,R.,COORD.DEBILITATILEMINTALE,E.D.P.,BUCURESTI, 1979.(pg28;4067;71108;110135;372401)

Teme pentru referate

1.Delimitariconceptualesietiologielapersoanelecudeficienta. 2.Specificulpersonalitatiisicomportamentuluiladebiliimintal. 3.Secificulmemorieidebiluluimintal. 4. Caracteristicigeneralealeactivitatatiipsihicelacopiiicudeficienta deintelect Deficienta de intelect/mintala 31

MODULUL 2
DEFICIENTELE SENZORIALE SI NEUROMOTORII
Deficienta de auz 32

Unitatea de nvatare nr. 1 DEFICIENTA DE AUZ


CUPRINS: Istoriculdeficienteideauz; Evolutiacunostintelordespredeficientadeauz; Etiologiasiclasificareadeficientelordeauz; Gradeledeficituluiauditiv; Testareaauzului; Masurareaintensitatii,scaradecibelilor; Caracteristicialefunctiilorsiproceselorpsihice; Protezareadeficientilordeauz; Metodologiademutizariisiorganizareaunitatilorspeciale; Scopurile unitatii de curs
sa sedezvolteoimagineunitara asupradeficienteideauz; sa senteleaga posibilitatiledeintegraresocioprofesionala a persoanelorcudeficienta deauznfunctiedegravitateasi complexitateamanifestariloracestorasideposibilitatiledeprotezare sicompensare.

Obiective

formareacapacitatilordentelegereasemnificatieideficientei deauzsievolutiapersoanelorcuacestedeficiente; familiarizareacuconceptelespecificecederiva din notiuneadedeficienta deauz; sa sensuseasca simptomatologiaspecifica deficienteide auz,nfunctiedegradulafectariiauzului; sa seconstientizezeactiuneafactorilordediferitetipuri asuprastructuriibiopsihicesiinfluentanociva aacestora; sa seconstientizezenevoiasiavantajeleprotezariipentru uneledeficientedeauz; sa seformezeabilitatideinterventiepsihopedagogica ndesfasurareaprocesuluidemutizarii. Deficienta de auz

33

1.1. Istoricul deficientei de auz

Asacumrezulta,acesttipdedeficienta facepartedincategoriadeficientelor senzoriale Literaturadespecialitateconsemneaza existentaunorpreocuparifoarte vechifatadedeficientiisenzorialngeneralInlucrareaDespre simturilecelorcaresimt,Aristotelafirma ca cinesanascutsurdacela devineapoimutnCodiceleluiJustiniansegasescreflectate atitudinilesocietatiifatadesurzisisuntstipulatedrepturilepeare acestialeaveau.Medicul,filosofulsimatematicianulGirolamoCardano, nsecolulalXVIlea,scriedespreinstructiasieducatiasurdomutilor, bazatepedemutizaresicomunicareverbala.SpaniolulPedroPonce deLeonesteprimulcareafolositlimbajuloral(vorbireaarticulata)ca forma ademutizariiJuanPabloBonet,pela1600,afolositalfabetul dactilpentruformareacomunicariiverbale,darsilimbajulscris,oralsi mimicogesticular.InAnglia,JohnWallissubliniarolullimbajuluiscrisn dezvoltareapsihica asurdomutuluisiprecizaca pentruafacilita evolutiavorbiriitrebuieexcluslimbajuldactildindemutizare,nschimb, labiolecturiiiacordaunrolsemnificativ.Opusacestuia,nOlanda, FranciscVonHelmontpuneunaccentdeosebitpelabiolectura si propunefolosireaoglinzilorpentrudemutizare.TotnOlanda,Johan KorandAmmanneaga utilizareafolosiriidactilemelor,insistndpe vorbireaorala faptpentrucareesteconsideratfondatorulasanumitei scolioraliste.nFranta,AbateleDeschampssustinemetodaorala si esteprimulareelaboreaza unalfabetspecialpentruorbiisurdomuti. Reprezentantulcelmaideseama alscoliifrancezeesteCharlesMichel delEpeecareantemeiatoscoala pentrusurdomutisiaaplicato noua metoda sianumemetodamimicii,prinintermediulcareiase fundamenteaza comunicareaprinmimicogesticulatie.nPolonia, JaobsFalkowschintemeiaza uninstitutpentrusurdomutisiorbi,unde folosestemetodagesturilor,pentrunceputiarapoi,adopta n exclusivitate,metodaorala.GermanulFriedrichMoritzHilltancercatsa organizezenvatamntulsurdomutilorcatmaiaproapedecelal copiilornormali InsecoleleXIXsiXX,specialistiirusiaducsieiocontributie interesanta Dintreceimaicunoscuti,citampeV.I.Flery,G.A.Gurtiev, A.F.Ostogradschi,A.I.Diacikov,LV.Zankov,s.a,careaucontribuitla fundamentareapsihopedagogia anvatamntuluipentrucopiicu deficientedeauz.

Pebazaacestordaterezulta ca pentrunvatarealimbiidecatre persoanelehandicapatedeauz,saaplicatotehnica bazata pe imitatie,asemanatoarecuprincipiulnvatariivorbiriilacopilulmic normal,catsiotehnica similara cuformareadeprinderiideacomunica ntrolimba straina Ambeletehniciaufostcunoscutesubnumelede Deficienta de auz 34 metodanaturala Avndnvederetoateacestedemersuri,dinpunct devederemetodologic,pentrunvatarealimbiiaufoststructuratetrei metodeprincipale: 1)metodecarefolosesc,preponderentlimbajuloral(metodeorale); 2)metodearefolosesc,preponderent,limbajulscris(metodescrise); 3)metodecombinate(metodemixte),carefacapelsilamijloacele auxiliare(dactilemefig.1,labiolectura simimicogesticulatie). Fig.1 Estecunoscutfaptulca nsurdopsihopedagogieacestemetodemai poarta denumireasidupa loculundesaudezvoltat,astfel,seremarca metodele:italiana,franceza,germana,austriaca,belgiana,etc.Foarte cunoscuta siapreciata estesimetodaromaneasca pentru demitizarepreferatanmultescolieuropene.ntaranoastra , preocuparilepentruhandiacapatiideauzexista depeste100deani Astfel,n1893iafiinta oinstitutiescolara pelnga locuintaDr.Carol Davila,aredevineapoiosectieaaziluluiElenaDoamnasi,ulterior, aInstitutuluipentrusurdomutidelaFocsani(1865).Suntinformatiisi cuprivirelaexistentaunuiinstitutparticular,multmaidevremen Dumbraveni(1828). Deficienta de auz 35 n1924,nLegeanvatamntuluisestipuleaza ca nunelescolivor functionaclasespecialepentruhandicapati,ncarevorpreda absolventisautitulariangajatiprinconcursdupa unstagiupreliminarde 2aninactivitaticudiferitecategoriidedeficienti. nprezent,ntaranoastra functioneaza gradinite,scoligenerale,scoli profesionalesitehnicepentruhipoacuzicisisurzi. Frecventadeficientelordeauzdifera nfunctiedeoseriedefactoricum arfi:geografici,ereditari,familiari,medicali,tratamentmedical inadecvat,epidemii,accidente,alcoolism,iradieri,malnutritie,munca ntrunmediufoartepoluatdinpnctdevedereauditiv. Dindatelestatisticedelanoisidincelemondialeseestimeaza existenta unuiprocentde1%dinlocuitoripentrusurditatelavrstacopilariei.Dar

odata cunaintareanvrsta,cresteincidentacazurilorrespective.La maturitate,procentuldereglariloraparatuluiauditivestepeste10%,iar laadultidevrstaatreia,depeste50%.

1.2. Evolutia cunostintelor despre deficienta de auz


Terminologie
Temeniifolositiattnstiinta,ctsinlimbajulobisnuit,pentrua desemnapersoanelecutulburarideauz,sunt:surdomut,surdovorbitor, deficientdeauz,disfunctionalauditiv,hipoacuzic,handicapat deauz,asurzit. Lanceput,safolosittermenuldesurdomut,facndusereferirela persoanelecaresiaupierdutauzulnaintedensusirealimbajuluiverbal (pna la23ani).Darulteriorsaconstientizatfaptulca ntresurditate simutenienuexista olegatura indestructibila.Termenulsurdovorbitor serefera ladeficientuldeauzdemutizatsilacelasurzit,careareusitsasi nsuseasca vorbireapna lapierdereaauzului;hipoacuziculeste deficientuldeauzcureziduriauditive,iarsurditateatotala poarta denumireadecofoza. Surditateaesteurmareaunuideficitorganicinstalatlanivelulunuiadin segmenteleaparatuluiauditiv,cepoateducelamutitate,caoconsecinta asurditatii. Destudiereaacestuitipdedeficienta sidegasireaunormetodesi tehniciderecuperaresiintegraresociala,compensare,instructiesi educatieseocupa surdopsihopedagogiasaupsihopedagogiadeficitului deauzcaramurialestiinteidefectologice.Defectologia,castiinta independenta,studiaza particularitatiledezvoltariipsihofiziceale subiectilordisfunctionalitateauditiva simijloaceleadecvate Deficienta de auz 36 compensatorii,instructiveducativesirecuperatoriinvedereaformarii personalitatiisiauneibunencadrarisocioprofesionale. Surdopsihopedagogia studiaza si cauzele surditatii, prevenirea factorilor de risc si particularitatile dezvoltarii psihice a persoanelor cu deficiente de auz; constata si explica timpul si gradul surzeniei, n vederea interventiei (timpanoplastie), tehnice (protezare) si compensator-auditive ; elaboreaza principiile ncadrarii n sistemul scolar special si general, ct si n societate si n activitatea productiva : studiaza particularitatile vietii si activitatii copilului cu deficienta de auz n familie, n mediul

social si evidentiaza importanta factorilor sociali si educativi n formarea personalitatii lui. Surdopsihopedagogiasepoatedividensubramurileurmatoare:istoria surdopedagogiei,surdodidactica,surdometodica,surdopedagogia prescolara siscolara,iarsurdopsihologia,nistoriasurdopsihologiei, surdopsihologiaexperimentala,surdopsihologiacopilului, surdopsihologiascolara,surdopsihologiagenerala siamuncii. Surdopedagogia studiaza si stabileste cauzele si consecintele imediate si ndepartate ale pierderii auzului, principiile si metodele generale si speciale de demutizare, n raport cu timpul disfunctiei auditive ( surd, hipoacuzic, asurzit ), metodologia receptiei vorbirii prin labiolectura a emiterii si corectarii vorbirii cu si fara ajutorul aparaturii electroacustice. Mai mult, a aparut o noua subramura si anume, surdotehnica ce vizeaza descoperirea si confectionarea mijloacelor adecvate de protezare a auzului rezidual.

1.3. Etiologia si clasificarea deficientelor de auz

nsurdopsihopedagogieseutilizeaza oclasificareatulburarilordeauz,nfunctiede criteriileetiologicesitemporalendoua categoriisifiecaredinacesteacuprindeo seriedeformespeciale.Astfel,sunt: 1)surditatiereditare; 2)surditatidobndite. 1).Surditatile ereditare suntdeurmatoareletipuri: a)Tipul Siebenmann presupunelezareacapsuleiosoasesileziuni secundarealecelulelorsenzorialesauganglionaledelanivelulfibrelor nervoase; b).Tipul Sheibe presupuneatrofiereanicovaleiprinlezareasenzoriala acanaluluicohlear,asaculei,aorganuluiluiCortisiavascularizarii striate; Deficienta de auz 37 c).Tipul Mondini determinatdeleziuneanucleului,dilaglionilorsia organuluiCorti,atrofianervuluicohlearsiaganglionilor,leziuniale ultimelorspiralealemelcului; d).Tipuldesurditate genetica cesepoatetransmitedelaunulsaude laambiiparintipringene. 2).Surditatile dobndite cuprind: a). surditatile prenatale

maialesceleembrionale,daruneorisifetale.Potficauzatede maladiileinfectioasealegravidei,virusiairubeolei,oreionului,pojarului, hepatitei,paludismuluimatern,tulburarimetabolice,endocrine (hipotiroidismulfamial),diabetul,hemoragiile,infectiibacterienesiprin protozoare(tuberculoza,sifilisul,medicamenteletranchilizante(morfina, cocaina,heroina,marihuana,conterganul),cauzechimicesihormonale, cumsuntavortificientele(chinina,ergotina,apadeplumb),de asemenea:iradiereamameicurazeX,ntimpulsarcinii,alcoolismul, incombatibilitateasangvina ntremama sifetus. b). Surditati neonatale (perinatale) , produseprinleziunianatomopatologicentimpulnasterii,hemoragii meningiene,incompatibilitateasangvina,lezareacohleara.Avem,de asemenea,anoxia(asfixiaalbastra ),cauzata deneoxigenareafetusului ntimpultravaliului,datorita rasuciriicordonuluiombilical,toateacestea provocndrepercusiunindezvoltareanormala ulterioara asistemului nervos.Traumatismeleobstreticalepotsieleprovocahemoragiin urecheainterna,icterulnuclearbilirubinemia. c). Surditati postnatale, determinatedetraumatismecraniocelebrale,boliinfectioase( meningita,encefalita,scarlatina,rujeola,pojarul,tuseaconvulsiva, oreionul,febratifoida,etc.),otita,factoritoxici(intoxicatiile),boli vasculare,subalimentatiacronica,traumatismulsonor(ntreprinderi zgomotoase),cauzemedicamentoase(streptomicina,neomicina, canamicina,gentamicina,trombomicina sichiaraspirina sichinina doze mari).Laacesteaseadauga sialtecauzecuefectenegativelanivelul urechiiinterne,mediisauexterne. ncazulncareleziuneaseafla ncreier,surditateaestemultmaigrava sipoarta denumireadesurditatecorticala.

1.4.Gradele deficitului auditiv

Auzulnormalpercepesunetelelaointensitatedela020sichiar30 dB.Percepereasunetelorlaintensitatidepeste20dBindica pierderi Deficienta de auz 38 usoare,mediisiseverealeauzului,iarpierderileprofundeseproducla peste90dB. Dupa BiroulInternationaldeAudiofonologie,seestimeaza urmatoarele: ntre020dBauditiaestenormala (poateauzioconversatie fara dificultati); ntre2040dBdeficitdeauzlejersauhipoacuzieusoara (poate auziconversatiadaca nuestendepartata );

ntre40+70dBdeficitdeauzmediusauhipoacuziemedie(poate auziconversatiadefoarteaproapesicudificultati.Necesita proteza. ntre7090dBdificultatedeauzsevera sauhipoacuzie severa (poateauzizgomote,voceasiunelevocale.Siacestdeficitse poateproteza. peste90dBavemundeficitdeauzprofund,surditatesau cofoza (audeunelesunetefoarteputernicedarprovoaca sisenzatii dureroase). Suntsialtetipuridesurditate,utilizatenegala masura n surdopsihopedagogie. Altetipuridedeficienta deauzsuntraportatelaloculinstalarii traumeicumsunturmatoarele: 1).surditatedetransmisie.Aceastaconsta ndiminuareaauzului laointensitatedepna la6070dB.Seopereaza siapoiseprotezeaza curezultatefoartebune.Percepereaestemaibuna pentrusunetele naltenraportcucelegrave: 2).surditatedeperceptie.Nuseopereaza sinecesita protezare cuaparatespeciale,ctsieducatieortofonica clasica.Pierdereaauzului poatedepasi120dB.Percepereasuneteloracuteestedefectuoasa. Suntdiminuatesivoceasoptita sivoceatare. 3).Surditatemixta.Prezinta attcaracteristicidetransmisie (protezabile),ctsideperceptie. 1.5.Testarea auzului.

1.5.1. Masurarea intensitatii, scara decibelilor.


Decibelul este cea mai mica unitate de masura conventionala a intensitatii sunetului. Reprezinta a 10-a parte dintr-un bel si corespunde, aproximativ , fosnetului unei frunze de plop pe o vreme linistita. Deficienta de auz 39 Sunetulcelmaislabpecarelpoatedetectaurecheaumana areo amplitudinede20micropascali.Urecheaumana poatetoleraopresiune asunetuluide1.000.000deorimaimare.Scaradecibeliloreste logaritmica sifolosestepragulauzuluide20Adreptniveldereferinta sausunetstandard. Frecventaestemasurata nHertzi.Omulpoatesa auda ogama defrecventedela 2020.000Hz. Hz-ul reprezinta unitatea de masura n vibratii duble pe secunda. Cu ct ceva vibreaza

mai repede, cu att frecventa va fi mai mare, implicit si naltimea. Taria depinde de nivelul de presiune a sunetului, care este masurata n dB. Datefiindtoateacestea,estenecesara masurareaauzuluicuoctmaimare precizie. Cercetarileaudiometriceconfirma faptulca peste90%dintresurziposeda resturide auzn diferitegrade.Acesteasuntdepistateprinaplicareaunormasurisiprocedeetehnice, cum sunt: a. Acumetria fonica (testarea auzului cu ajutorul vocii ). Esteometoda rapida silandemna pentruspecialisti,ctsipentru parinti.Voceautilizata laexaminareesteceasoptita,ceadecomunicare obisnuita sauceadestrigare.Tehnicaexaminarii:copilulesteasezatpe unscauncuspatelelaexaminatorcuourechelibera,iarcucealalta astupata,ntrocamera linistita sispatioasa deminim6m,marcata cu creta.Percepereavociiobisnuitentre86mpresupuneauznormal; ntre64mpresupuneoscadereusoara aauzului;ntre41mpresiune opierderemijlocieaauzului;sub1mpresupuneopierderefoartemare aauzului.

b. Acumetria instrumentala
esteoalta metoda ceserealizeaza prinexaminareacudiapazoanesi servestelacomparareaauditieipecaleosoasa cuauditiaobisnuita pe caleaeriana sautimpanica.Celemaifrecventemetodedecontrola auditieicuajutoruldiapazoanelorsunt: proba Schwabach prinplasareadiapazonuluipemastoida se compara durataperceptieiauditiveaexaminatorului(presupuscu auzulnormal)cuceaaexaminatului; testul lui Rinne,cuajutorulcaruiasepoaterealizaverificarea separata afiecareiurechi,odata cublocareaurechiiopuse.Diapazonul, nvibratie,seaplica peapofizamastoida sincazulncaresunetulnu esteperceputseapropiedemeantulauditiv.Cndsurditateaeste localizata laurecheamedie,subiectulnuaudesunetul,daca este ndepartatdeos,iardaca auzulestenormal,sunetulpoatefiauzitun timpsidupa ncetareaperceptieiosoase. testul lui Weber sebazeaza pefaptulca persoanelenormalepercep tonuldiapazonuluiceesteaplicatpefrunte.Cnddiapazonuleste Deficienta de auz 40 aplicatpeliniamediana afruntiiunuihandicapatcusurditateunilaterala

aurechiimedii,sunetuldiapazonuluivafiperceputmaiputernicn urecheabolnava,iaratuncicndsurditateaesteprovocata deafectarea labirintuluisauanervuluiauditivunilateral,sunetulesteauzitnurechea normala.

c. Audiometria tonala si vocala


Esteometoda avansata demasurareaauzuluipetoatefrecventele,cu ajutorulunuiaparatradioelectric(audiometrul).Eaareomareprecizie, sipebazaeisealcatuiesteaudiograma.Semasoara fiecareurechen modseparatsisenoteaza,conventional,urecheadreapta cuuncerculet deculoarerosie,iarceastnga ,cuunXdeculoarealbastra (fig.4) 1.6.Caracteristici ale functiilor si proceselor psihice.

Gndirea

C.Pufan(1982)arata ca surdulnedemutizatposeda ogndireobiectiva nimaginisiunlimbajmimicogesticular,daracesteasedesfasoara n anumitelimite,caurmareafaptuluica eiopereaza cuimagini generalizate,iaranaliza,sinteza,comparatia,abstractizareasi generalizarea,realizatepreponderentprinvizualizare,duclaoseriede caracteristicilegatedeconcretism,rigiditate,sablonism,ngustimesi inertiendesfasurareaactivitatiidegndire. Comparativcugndireaauzitorului,ceaasurdomutuluiareuncontinut concretneevoluat,iarabstractizareaestepreaputinaccesibila acestor formedegndire.Abstractizareavadeveni,treptat,accesibila n procesulgndiriinationalverbale,careevolueaza odata cudemutizarea. nprocesuldemutizarii,deficientuldeauztrecetreptatdelalimbajul gestuallacelverbalsidelagndireanimaginilaceanotional verbala.nfelulacesta,informatiilesenzorialesecompleteaza cucele intelectuale,ncaresevehiculeaza proprietatidecauzalitatesi esentializarealeobiectului.Pentruaajungentrunasemeneastadiu, gndireahandicapatuluideauztreceprinfazediferite. Caurmareadezvoltariigndiriisilimbajului,seproducinfluentepozitive lanivelulntregiiactivitatipsihice,odata curestructurareapersonalitatii sicomportamentuluisubiectuluipedirectiaorganizarii,ordonarii nsusirilordepersonalitatesideierarhizaresiadaptareaactiunilorla situatiiledate. Deficienta de auz 41

Reprezentarea
Lasurd,reprezentareaesteunanalogalnotiunii,darnusiunechivalent totalalei.Prinspecificulei,imagineageneralizata asigura continutul reflectariisenzorialesisenzorialmotrice,ncazuldefata avndo

ncarcatura evidentvizualmotrica.Treaptasenzoriala acunoasterii (senzatiisiperceptii)poarta pecetealimbajuluimimicogesticularsia imaginilorgeneralizate,adica areprezentarilorpeplanoperational.

Memoria
Memoriaare,aproximativ,aceleasicaracteristicicualenormalului auzitornsferaafectiva simotorie.Memoriacognitivverbala se dezvolta mailentnprocesuldemutizariintimpcememoriavizual motrica siafectiva estemaibinedezvoltata.

Imaginatia

Imaginatialasurd,consta ncapacitateadecreareprezentarinoi,pe bazaideilor,senzatiilor,perceptiiloracumulateanteriorcuoevidenta specificitatevizualmotorie.

Limbajul si afectivitatea
Exista orelatiestrnsa ntrelimbajuloralsilimbajulsemnelor,de evolutiacaruiadepindefunctionalitateadezvoltariicomunicariisi integrariisubiectuluinsocietateaauzitorilor. Limbajulsemnelorilipsescpesurzideposibilitateainsertieisociale. Prinnvatarealimbajuluigestualdetimpuriu,setindespretrecerea directa delalimbajulsemnelorlascriere,fara aseutiliza,cabaza de nvatare,vorbireaorala.SpecialistulfrancezJ.Lillo(1986)estede parereca bilingvismulpragmaticallimbajuluisemnelorsialceluioral (cuvntul)trebuiesa fieintrodusparalelneducatiprecoceadeficientilor deauz.Astfel,trebuiesa seasigurenca dineducatiatimpurieo comunicareeficaceacopiluluicuanturajulsau. Seapreciaza ca nivelulglobalallimbajuluioralsialceluiscris,casial lecturii,estefoartescazutncadrulcelorcarefolosesc,preponderent, metodaorala.Prinurmare,folosireametodeiorale,pure,chiarn educatiatimpurie,nseamna alipsicopiluldeocomunicarereala,atta timpctlimbajuloralnuestebineinstalat. Pentrustimularealimbajuluioral,esteindicatsa seasigureplasarea copiluinmediulvorbitor,nca dincresesivacontinuaparalelcu gradinitasiscoalaspeciala ;introducereanformedeeducatie auditiva ;educarealecturiilabialesistimulareaperceperiivizuale; introducerealimbajuluisemnelorneducatiaprecoce,pentrufacilitatea afirmariiexpresieiafective,sesizareafara efortainformatiei,insertia sociala,dezvoltareapsihica generala,etc. Deficienta de auz 42 Dartrebuieprecizatca exagerarealafolosirealimbajuluigesturilor poatedeveniunobstacolpentrunvatarealimbajuluioral.

1.7. Protezarea deficientilor de auz Folosireaprotezelorauditiveareuncaractercompensatorsicontribuie lansusireacomunicariiverbale.Aceasta aparatura iajuta pe hipoacuzicisifaceposibila scolarizareampreuna ciauzitorii. Protezareaesteeficace,maiales,hipoacuziileusoaresimijlocii,si ridica oseriedeproblemenhandicapulauditivseversaulasurziicu resturiauditive. Referitorlavrstaoptima pentruprotezare,uniiautorisustinideeaca protezareatrebuiefacuta ctmaidetimpuriuattpentruobisnuirea copiluluicuproteza,ctsipentrufacilitateaachizitieilimbajului,iaraltii suntdeparereca protezareatrebuiefacuta cuprecautiesilavrste maimari,motivndca proteza,uneori,duceladeteriorarearesturilor auditive. Dupa criteriulamplificarii,protezelesepotmpartii: a.cuamplificarelineara,cesporescnivelulauditieicu3040dBpetoate frecventele; b.cuamplificareselectiva,ceamplifica numaifrecventelecaresunt necesareaudibilitatii; c.princompresie,cuajutorulcarorasediferentiaza siselecteaza frecventeleutiledeceleinutile. Dupa loculamplasarii,protezelepotfi:atasatedecorp;lanivelulurechii externe;introdusencanalulauditiv;lanivelulurechiiinterne.

1.8. Metodologia demutizarii si organizarea unitatilor speciale.


ntaranoastra,organizareaunitatilorspecialesebazeaza pegradul pierderiiauzuluisaupeformadeficientei.nafaragradinitelor,copiicuo pierderepartiala aauzului(hipoacuzici)beneficieaza,casiceicusurdomutitate, descolispeciale.nscolilepentruhipoacuzici,metodologia instructiva esteaproximativasemanatoarecuceapentruauzitori. nscolilepentrusurdo.muti,centrareasefacepeprocesuldemutizarii, pentruatransformacopilulsurdomutnsurdovorbitor.nambele cazuri,dinamicaprocesuluiinstructiveducativserealizeaza dela simplulacomplex,delasubiectivlaobiectiv,delaprelogiclalogic,dela concretlaabstract,lundusenconsiderarefactoriidezvoltariipsihice, decultura sieducatie,deexperienta sinvatare,depotentialrestantsi deperspectiva adezvoltariiintelectuale. Deficienta de auz 43 Integrareacopiluluinactivitateascolara sitrecereasaprintrun

programderecuperaresebazeaza peevaluareasidiagnosticul capacitatilorsalepentruaputeaajungelaoaprecierecorecta aevolutiei probabile(prognoza ).Aicipsihodiagnozaareroluldeadiferentia tulburarileorganicedecelefunctionale,deastabilirolulfactorilorsocioculturali sifamilialinraportcuceiereditari,deadepistaaltifactori etiologicisideaestimanivelulhandicapului.Deasemenea,trebuiesa adaptezemetodologiaspecifica compensativrecuperatoriece cuprindenvatareasieducarealaacestnivelalhandicapului. Demutizareapresupunensusireacelortreilaturialelimbajului:1) laturafonetica (articulareafonemelorsiastructurilorfoneticespecifice fiecareilimbi);2)lexicul;3)structuragramaticala. Deficientiideauzsinsusescceletreiaspectealelimbajuluinmod dirijat,princolaborareastrnsa dintrefamilie,specialist,gradinita, scoala.Demutizareapresupune,dinparteaspecialistului,cunostintedin domeniulortofonic(fonetic),psiholingvistic,gramatical,acusticsi surdodidactic.

ntrebari/probleme pentru autoevaluare


1.Analizatievolutiasiimportantacunostintelorcu privireladeficientadeauz. 2. Remarcatietiologiasiformeledeficienteideauz. 3. Subliniatimetodeledetestareaauzului,nvederea protezariidiferitelorformededeficit. 4. Comparaticaracteristicileactivitatiipsihicelasurzisi hipoacuziciodata cusubliniereametodologiei demutizariinpregatireasubiectuluipentru integrareansocietate. Deficienta de auz 44

Bibliografie minimala

1.LILLOJ.,LESFINALITESETLESMODALITEDELACOMMUNICATION DANSLEDUCATIONDESDEFICIENTSAUDITIFSENBULLETIN DAUDIOPHNOLOGIE,NO.1,1986 2.POPAMARIANACOMUNICARESIPERSONALITATELADEFICIENTUL DEAUZ,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS,2001 3.PUFANC.,PROBLEMEDESURDOPSIHOLOGIE,VOL.ISIII, BUCURESTIE.D.P.,1972SI1982 4.ROZOREA,ANCA,PSIHOPEDAGOGIADEFICIENTILORDEAUZN DEFICIENTELESENZORIALEDINPERSPECTIVAPSIHOPEDAGOGIEI SPECIALEParteaaIIa,E.D.EXPONTO,CONSTANTA,2003.(pg.1138;

127256;317318) 5.STANICA I,POPAMARIANA,POPOVICID.V.,PSIHOPEDAGOGIE SPECIALADEFICIENTADEAUZ,BUCURESTI,ED.PROHUMANITATE, 2001 6.VERZAE.F.INTRODUCERENPSIHOPEDAGOGIASPECIALA SIN ASISTENTASOCIALA,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS, 2002.(pg.6996) Deficienta de vedere 45

Unitatea de nvatare nr. 2 DEFICIENTA DE VEDERE


CUPRINS: Problematicatiflopsihopedagogiei; Etiologiesiclasificarendeficientadevedere; Tulburarilerefractieioculare; Opacitatilemediilorrefringente; Afectiunileretinei; Afectiuniledelanivelulnervuluiopticsialecailoroptice intracraniene; Formelececitatiicorticale; Dezvoltareapsihica apersoanelorcudeficienta devedere; nvatareascriscitituluinBraille; Integrareasocioprofesionala; Orientareanspatiusitimpadeficientilordevedere; Problemacompensarii; Scopurile unitatii de curs
sa seadopteoimagineunitara asupradeficienteidevedere; sa senteleaga posibilitatilededezvoltaresideintegraresociala a persoanelorcudeficienta devedere,aposibilitatiloracestoradea participanmodactivlaprocesuleducationalrecuperativ.

Obiective

dezvoltareaabilitatilordeoperarecuconceptelespecificedeficientei devederesintelegereaevolutieiacestorandecursultimpului; sa sensuseasca simptomatologiaspecifica deficienteide vedere,pentruacunoasteparticularitatileceicaracterizeaza; Deficienta de vedere 46 sa seconstientizezeactiuneafactoriloretiologiciasuprastructurii

biopsihicesiinfluentanociva aacestora; sa seretina multitudineadeformecesedesprinddindeficientade vedere;

Continuturile de invatare

notiuneadehandicapdevederesievolutiaacesteia; diversitateadefactoriceinfluenteaza dezvoltareapsihica n handicapuldevedere; clasificareadeficienteidevedere; evolutiapsihica nfunctiedegraduldeficentei; nvatareascrieriisicitiriinalfabetulBraille; specificulintegrariisocioprofesionale; limitesiposibilitatideorientarenspatiuadeficientilordevedere; problemelegatedecompensare.

2.1. Problematica tiflopsihopedagogiei


Definitie:
Tiflopsihologia este o ramura a psihopedagogiei speciale sau a defectologiei, avnd ca obiect de studiu legile specifice si fenomenele ce caracterizeaza dezvoltarea diverselor structuri ale personalitatii deficientilor vizuali (nevazatori si ambliopi), a instruirii si educarii acestora, cu scopul fundamentarii stiintifice a masurilor si metodelor menite sa contribuie la recuperarea si integrarea sociala a diferitelor categorii de deficienti. Initial,deficientadevedereproduceundezechilibrulanivel comportamental,influentnd,negativ,relatiilesubiectuluicumediul nconjurator.Ladeficientiidevederedinnastere,desiapardificultatide relationare,tensiunileinterioaresuntmaireduse,spredeosebirede handicapuldevederesurvenit(accidente,boli)undedezechilibrele suntfoarteputernice,iarframntarilelmarcheaza peindividtoata viata. Estedementionatfaptulca nproblematicatiflopsihologieiintra nu numaicazuriledececitatetotala,darsicategoriilededeficienticare prezinta diferitegradedediminuareavederii,delaambliopiausoara pna laambliopiagrava sicecitateapractica (orbiicuvederereziduala). Deficienta de vedere 47 Tiflologia,cusubramurileei,tiflopsihologiasitiflopedagogia,marcheaza sieacaracteruldedisciplina degranita dincadrulpsihopedagogiei speciale(defectologie)siestecentrata pestudiulparticularitatilor psihicealedeficienteidevedere,evolutiaactivitatiipsihicesidezvoltarea

operatiilorinstrumentale,constituireastructurilordepersonalitatesi organizareaactivitatiiinstructiveducative,aceloreducational recuperativenvedereapregatiriisubiectuluipentruviata.nacestscop, dintiflopsihologiesadiferentiatopartespeciala,denumita tiflometodica,axata pemetodologiapredariidisciplinelordestudiu cuprinsenprogramascolara ,iardintiflopsihopedagogiesaconstituit tiflotehnica,caparteteoreticopracticaconstruiriisifolosiriimaterialului didacticsiaaparaturiideutilizarenactivitatilescolare. Deficientavizuala poatefipartiala,canddiminuareaacuitatiivizuale centraleestecuprinsa ntre0,050,2(ambliopia)sautotala (cecitatea). Unelesocietatidinantichitate,ctsidemaitrziu,valorizaupeunii nevazatoripentruntelepciuneadecaredadeaudovada,sidinrndul lorseconstituiasfatulcomunitatii(sfetnicii).DespreHomer,autoral IliadeisiOdiseei,sespuneca eranevazator,iarjustitiaeranfatisata princhipulzeiteiAtena,legata laochi.Aceiasiaprecieredeosebita pentrucompetentanevazatorilorlarfideterminatpecunoscutulfilosof Democrit(460370.e.n),calabatrnete,sasiprovoaceorbirea,traind cuconvingereaca nfelulacestasiajuta spiritulsa patrunda totmai adncntainelecunoasterii.Maitrziu,Aristotel,preocupatdeaceasta deficienta,ancercatsa expliceorbireadinperspectiva filosofica sia subliniatimplicatiileacesteiandezvoltareafiinteiumane.Pedagogul Komenskiademonstratnecesitateainstruiriiorbilorporninddela evidentiereacapacitatilorlorpsihice,iarfilosofulfrancezDiderot,n lucrareaintitulata Scrisoareasupraorbilor,reusestesa surprinda caracteristicipsihiceimportantepentrudomeniultiflopsihologiei( prieteniaiordinii,cunoastereaobiectelorcuajutorultactului,aprecierea cuprecizieatimpuluiprinconsiderareasuccesiuniiideilorsiaactiunilor etc.).

2.2. Etiologie si clasificare n deficienta de vedere


Nuexista factorideosebiticaresa determinepierdereatotala saunumai partiala avederii,sideaceeacauzelececitatiisiambliopieinupotfi studiateseparat.Astfel,gravitateadeficienteiestedependenta side modulcumsuntreceptatideorganismfactoriirespectivi,vrstalacare seproducedeficienta,rezistentaorganismuluisaufragilitateaacestuia, capacitateaindividuluideadepasimomentelegrele,etc.Caatare, dintrecelemaicunoscutesifrecventecauzesiformealedeficienteide vederelementionampeurmatoarele: Deficienta de vedere 48

2.2.1. Tulburarile refractiei oculare (ametropiile )


Formareaimaginiiretinienenormaledepindededoua elemente principale: nprimulrnd,destareaderefractieaochiului; naldoilearnd,detransparentaperfecta amediilorrefrigerente. Rezulta ca principalaconditiepentruformarecorecta siadecvata a imaginilorperetina consta nstructuranormala aglobuluiocular(fig.1). Ochiulcareprezinta orefractienormala senumesteemetrop,iar tulburarilederefractiesenumescametropii,iarfunctionalitateanormala depindedeintegritateatuturorelementelorexternesiinterne. Fig.1Structuraglobului ocular(dupa Eycles) Caametropiiputemvorbide: a). Miopia. Ochiul miop prezinta anomalii morfofunctionale, din care rezulta formarea focarului razelor de lumina n fata retinei, astfel nct imaginea retiniana devine neclara (fig.2 ).
Irisul Ligamentulsuspensoral cristalinului(ZonulaZinn) Proceseleciliare Conjunctiva Oraserrata Sclerotica Coroida Maculalutea cufoveacentralis Papilaoptica Corneea Cristalinul Unghiulirisului Corpulciliarcumuschiulciliar Membrana ciliara Retinaoarba Muschiul dreptlateral

Deficienta de vedere 49 Miopulpercepeclarobiecteleaflatenapropiere,acesteafiindexact reproduseperetina,spredeosebiredeobiecteleaflateladistantemai mari,caresuntvazutedifuz.Corectareaoptica amiopieiserealizeaza culentiledivergente,concave(notatecuminus). Fig2.Schemaformariiimaginiiperetina Larndullor,miopiilepotmbracadoua forme: - miopia benigna (sauscolara ):secaracterizeaza printrodinamica

progresiva lenta.Crestereamiopieibenignecontinua,deobicei,numai pna lavrstade2021ani(attctexista tendintadecresterea ntreguluiorganism).ngeneral,miopiabenigna nudepaseste6pna la 10dioptrii. ceadeadouaforma demiopieestemiopia maligna (miopiefoarteprogresiva ) . Aceastatrebuieprivita caoafectiuneoculara grava,prezentndotendinta progresiva,ceeacefacesa seajunga uneorila1540dioptrii.ncazulmiopieice prezinta multedioptrii,corectareanusepoaterealizadectpartial.

b). Hipermetropia
Consta ntr-o refractie diminuata sau ntr-o micsorare a diametrului antero-posterior al ochiului, astfel nct focarul principal al razelor de lumina se formeaza n spatele retinei, imaginea retinei fiind, de asemenea neclara. Obiectele sunt percepute mai clar la distanta si mai difuz n apropiere. Copiisitineriicompenseaza relativusorhipermetropiamica si medieprinprocesulacomodarii,fiindvorba,nacestcaz,de hipermetropielatenta (nusuntnecesaremijloaceopticelentile).n cazulhipermetropieimaimari,caresedatoreaza uneimalformatii oculare(globulocularestemaiscurt)siatunciseasociaza cuambliopie congenitala,serecomanda corijareaoptica integrala (lentileconvexe, notatecu+).
ObiectulImaginea

Deficienta de vedere 50 Hipermetropianutrebuieconfundata cupresbiopia (presbitia),carenuesteunviciuderefractie,ciomanifestarefiziologica pentru vrsteledepeste4550ani,datorndusepierderiielasticitatiicristalinului,decia acomodarii(fig.4).

c.) Astigmatismul
Datoratuneistructurideficitareacorneeicareprezinta nfiecare meridianoalta puterederefractie,rezlutndimaginiretinienedeformate (punctulpoatefivazutcavirgula,cerculcaunelipsoid). Siastigmatismulpoatecuprindeformeparticularedetipulmiopic, hipermetropicsifoarterarastigmatismpur. Corijareaoptica seobtinecuajutorullentilelorcilindrice.Astigmatismul maresicongenitalseasociaza,frecvent,cuoambliopiennascuta.

d.) Anizometropia

Estedeterminata deexistentauneidiferentederefractieintreceidoi ochidincareunulesteemetropiarcelalaltcutulburariderefractie

(ametrop).Exista siposibilitateacaambiiochisa fieametropi,darcu puteriderefractiediferite. 2.2.2. Opacitatile mediilor refringente. Opacifiereamediilorderefractie,carenmodnormalsuntperfect transparente,duce,nfunctiedelocalizaresiextindereaopacitatilor,la deficientevizualedediferitegrade. Acesteopacitatialemediilorrefrigerentesuntdeterminatede traumatismegrave,proceseinflamatoriigrave,distrofiiireversibile,de uscareacorneeisidefactoricareauactionatnviataintrauterina (factoricongenitali). Dintretraumatisme,amintimplagile,provocatedecorpistrainisi arsurile,cauzatedesubstantelebazicesiacide.nacestecazuri, vindecareaseface,decelemaimulteori,cualteraricicatriciale pronuntate. Proceseleinflamatoriicareprovoaca opacitatiledefinitivealecorneei debuteaza oripeconjunctivita siseextindsecundarasupracorneei,ori Deficienta de vedere 51 apardirectpecornee.Dintreproceseleinflamatoriiamintim:oftalmia blenoragica anounascutilor,trahomul,scrofulozacorneana,keratita perenchimatoasa siulcerulserpiginos. a. Keratita Semanifesta inadouadecada devrsta princrestereadistorsiunii cmpuluivizualsiavederiiladistanta.Esterecomandattransplantulde cornee(keratoplastie)silentiledecontactrigide. b. Leucomul Sauopacifiereacorneana cicatriceala aparitiauneicicatricigroase, albe,caresuprima partialsautotaltransparentacorneeiprinblocarea circulatieiumoriiapoaserezultndscadereasensibilitatiidecontrast,a acuitatiivizualesiaparitiascotoamelor. c. Cataracta Congenitala saudobndita,consta nopacifiereatotala saupartiala a cristalinuluisiarelabaza cauzedegenulintoxicatiilormedicamentoase, agentilorfizici,rubeolei,etc d. Aniridia Lipsamembraneiirisuluisausubdezvoltareaacestuiaesteoboala ereditara careduceladiminuareaacuitatiivizualecupna la2/10, fotofobie,ngustareacmpuluivizual,cataracta,luxatiedecristalin, opacifieredecristalin,glaucomsistrabism.Necesita corijareculentile obscure,iluminatslab,protejaredesoare.

e. Keratomalcia Dintreproceseledistroficegravesiireversibilealecorneeitrebuie amintita keratomalcia(carentavitamineiA),caresemanifesta la sugarulcudistrofiegenerala. f. Necroza Uscareacorneeisaunecrozaconstituieunfenomensecundarce sepoatemanifestadupa uneleafectiuniconjunctivalegrave(trahom). Oprireasecretieilacrimalesilipsaumectariiochiuluiculichidullacrimal cauzeaza opacifiereacorneeisiinstalareaunuidefectvizualireversibil.

4.2.3. Afectiunile retinei (retinopatiile) ce pot fi congenitale sau dobndite.


Retinopatiile privesc organul propriu-zis de receptie a imaginii vizuale, fiind periculoase pentru functia vizuala. Ele diminueaza acuitatea vizuala centrala, vederea cromatica si diurna, ca si acuitatea vizuala periferica, vederea crepusculara, cu pastrarea relativa a acuitatii vizuale centrale. n aceasta categorie se ncadreaza : atrofia optica, degenerescenta retiniana ereditara si ablazia centrului retinei (albinismul si nictalopia). Deficienta de vedere 52 Retinopatiiledobnditeprivescdezlipireaderetina,afectiunilevasculare aleochiului,boligeneralecuaccidenteretinienesitumorilemaligneale retineiiarretinopatiilecongenitaleduc,decelemaimulteori,la cecitate(orbire).

2.2.4. Afectiunile de la nivelul nervului optic si al cailor optice intracraniene.


Acestetulburaripotfilocalizateninteriorulglobuluiocular,lanivelul papileioptice,saunspateleochiului.Elesuntcauzatedeprocese inflamatorii,modificaridegenerative,afectiuniretrobulbarealenervului opticprinintoxicatii,tumori,traumatisme,afectiunialetraiectuluioptic, atrofianervuluioptic.

2.2.5. Formele cecitatii corticale


Dintabloulclinicalafectiunilorcentrilorvizualisuperiorifacparte: scotoamele(peteoarbesaupunctealbencmpulvizual),fotopsiile (fenomenedeexercitareoptica detipulunorfulgeresiscntei),aceste epileptiformecuhalucinatiivizuale,cecitateapsihica (senumestesi agnozieoptica sinseamna imposibilitateadeaidentificavizual, obiectele,pacientultrebuiesa recurga lainvestigatiitactile,auditivesi olfactive).

Omentiuneaparteofacemnlegatura cuglaucomul ceesteoafectiuneextremde grava ,simptomulprincipalfiindcrestereatensiuniiintraoculareceducelaexcavatia papilei silaatrofiereaglobuluiocular.Arecaracterprogresiv,leziunileaparutefiind ireversibilesi constituie,demulteori,ocauza aorbiriilavrsteleadulte.Secaracterizeaza prin dereglari alecampuluivizual(restrngereaacestuia),tulburarialesensibilitatiicromatice, lacrimare excesiva,fotofobie,opacifiereacristalinului.Esteoboala evolutiva ceduce iremediabilla orbire.Peparcursulevolutieiboliiapardurerialeglobuluiocular,staridevertij, largireapetei oarbesiscotoame. Aceeasisubliniereomerita sistrabismul ceconsta ntulburarinstructuraorbitei,a muschiloroculari,afuziuniiimaginilor.Strabismulpoatefilatent(heterotrofia)si manifest. Strabismullatentestecaracterizatdefaptulca pozitiastrabica aochiuluinueste vizibila,iardeviatiapoateficompensata printrunefortmuscularsuplimentar.Se corecteaza prinacoperireaunuiochisifolosireadeochelari. ncazulstrabismuluimanifest(estropia),deviereaochiuluiestevizibila usor.

2.3.Dezvoltarea psihica a persoanelor cu deficienta de vedere


Dezvoltareapsihica adeficientuluidevedereesterelativnormala,daca persoanasidesfasoara viatantrunmediufavorabildinpunctde vedereculturalsiafectiv. Deficienta de vedere 53 Perceptia Caracteristicilepsihicepotfiafectatemaimultsaumaiputin.Astfel, perceptiadepindedeformasigraduldeficientei,devrsta side dezvoltareapsihica asubiectului.Eaestefragmentata,cuprezentaunor imaginineclaresifrecventdistorsionate. Desigur,dificultatilesuntlegatedegravitateadeficienteidevedere.M. Stefan(1999)subliniaza,ca nconditiilececitatii,uneoricuresturide vedere,caracterulsarac,incompletsieronatalperceptiilorse accentueaza siprinaceastaschemeleperceptivenucontribuie,

nemijlocit,ladeclansareareprezentarilorsilaactualizareaimaginilor complexe.Deaicideducemca randamentulmintalpoatefiscazutn anumitecazuri,datorita uneidificileactualizariaimaginii,ceeaceduce lantrzierinplanulgndiriisialachizitieioperatiilorinstrumentale. Exista oseriedemasuribazatepecompensare,careantreneaza, perfectioneaza sidezvolta perceptiavizuala.Acestemasurisedovedesc afideajutor,maialesatuncicndelesecoreleaza cuantrenareaaltor modalitatidereceptie,cumsuntceletactilkinesteziceinvocndusect maidesexperientaoptica anterioara asubiectului. Reprezentarile nceeaceprivestereprezentarile,caracterizarealorsefacenfunctie deformadeficienteidevederesidemomentulaparitieiacesteia. Reprezentarilesuntdependentesideintegritateaanalizatorilor.Pentru persoanelecudeficitcongenital,imaginilemintalesuntlegatede componenteleauditive.Ladeficientultardivsaunambliopie,exista urmealeunorimaginimentalecesuntstimulateverbal.Lanevazatori, arelocformareasidezvoltareaunorreprezentarispatialepebaza explorariitactilkinesteziceaobiectelor.Volumul,forta,cantitateasi calitateareprezentarilorsuntndecalajfata decunostinteleverbale, ceeaceseobserva nrecunoastereaunorobiectesaufenomenesin capacitatearedusa deactualizareaunorcaracteristicidefinitorii. Gndirea si limbajul Decalajuldecarevorbeamanterior,seinstaleaza datorita dezvoltarii limbajului,acomunicariisiexistenteiunuivolumredusdeimagini. Desigur,acestfenomenaparenfavoareavorbirii,tocmaidatorita dificultatilorivitenactualizarileimaginilorpercepute.Acestlucruducela ostimularepartiala agndirii,carenudispunedeunsuportintuitiv, ajungnduseladificultatinfolosireageneralizarilorsiabstractizarilor. Esteredusa sicapacitateadeanaliza sisinteza optica,carese accentueaza cndesteprezentsiunretardmintal,sinfelulacesta apardificultatinnsusireaoperatiilorinstrumentale.Attgndireactsi vorbireasesprijina pedatesenzorialealerealitatiiobiective,datecu ajutorulcaroraseelaboreaza notiuni,judecati,rationamente. Lanevazatori,lipsaacestordatesenzoriale,ntromasura maimaresau maimica,ducelaexistentaunuidecalajntrelaturaabstracta sicea Deficienta de vedere 54 concreta acunoasterii.Caurmare,mbogatireavocabularului,la nevazatori,sefacemairepede,eifolosindunelecuvintefara a cunoastedefaptfenomenulsauobiectuldesemnatdeacestea.Acest

decalajcaracterizeaza orbiinprimiianideinstruire.Datorita explorarii tactilekinesteziceaobiectelorprinintermediulperceptiilorsi reprezentariletactile,nevazatoriiobtindateobiectiveadecvaterealitatii. Atentia si memoria Suntpunctefortealenevazatorilor.Atentiaesterelativbinedezvoltata, estefavorabila uneibuneevolutiialimbajului,deciorienteaza activitatea mintala prinauditie,deosebitdeimportanta pentruei.Nevazatorul, neputndurmaricupreciziapecareoda vedereaexistentaunui obstacolsauevolutianspatiuaunuiobiectsaufenomenpecarel percepeauditiv,trebuiesasideplasezepermanentatentia,sa o concentrezentrodirectiesaualtadupa intensitateasisemnificatia stimulilorperceptivi. Memoriaarecalitatisuperioare,iarprinapelareamereulaea nevazatorulsauambliopulrealizeaza unantrenamentcontinuual acesteia.Acestepersoaneauposibilitateaactualizariiuneimaricantitati deinformatiiacumulate,putndaveaoeficienta multmaimarenplanul memorieidectvazatorii.

2.4.nvatarea scris-cititului n Braille


ncazulambliopilor,cuexceptiacelorcareprezinta afectiuniceduc, iremediabil,laorbire,esteposibila nvatareasistemuluiscrieriiobisnuite (albnegru)nsa sefolosescmaterialedidacticespecifice,cumarfi, nclinareameselor,astfelnctvizualizareasa fiemaxima,iluminarea ctmaibuna asalilorsipectposibilaceastasa fienaturala,caietesi cartispeciale. Nevazatoriifolosescunsistemdescrieresicitirespecial,ncarefunctia dominanta oareanalizatorultactilkinestezic.Preocuparilepentrua creaoscriereaccesibila orbilordateaza dincelemaivechitimpuri.La nceput,saufolositnoduridesforidecca.11mcareprindistanta dintreele,grosimeasitipullor(marina 30tipuridenoduri)capatau semnificatiaunorliteresaucuvinte.Samaiutilizatscriereapeplaca n relief,ctsiaranjareaunorpietresubformaunorlitereasezatentro lada marecunisip.Toateacestemodalitatidescriereprezentauun caracterlimitativ.n1809,LouisBraille,nevazatornurmaunuiaccident, arealizatunsistemlogicdeliteresisemnepunctiforme,inspirnduse dinscrisoareasecreta aunuicapitandinarmatafranceza,scriere folosita petimpulnoptii.Braillerealizeaza unalfabetformatdin76de semnediferite,fiecaresemnfiindalcatuitdin16punctenrelief. Puncteleaunaltimede1mmsiodistanta ntreelede2,5mm Deficienta de vedere

55 (masurata delacentru).Esteinteresantfaptulca Braille,desinuera psiholog,prinaceasta naltimesidistanta ntrepuncteasesizatpragul maximalalsensibilitatiitactice.mbunatatindusipropriulsistem alfabetic,elajunsla64decombinatii,rezultatedinschimbareapozitiei celor6puncte,alcatuindunalfabetpunctiformcu64desemnederelief. Alfabetulcreeaza aceleasiposibilitatideexprimaregrafica cucelalbnegru. LansusireascriscitituluinBrailleparticipa 4analizatori: auditiv,verbokinestezic,tactilsikinestezic.Pebazaanalizatorului auditiv,serealizeaza discriminareafonetica sinvatareaemiteriicorecte asunetelor.Cuajutorulanalizatoruluiverbokinestezicsepoate descompunecuvntulnfonemesintelegerealuicaunitate semantica,pentrucamaiapoisa poata fitranspusnscris,subforma degrafemecuajutorulanalizatorilortactilsikinestezic.Alfabetul, semneledepunctuatie,cifreleserealizeaza princombinareaa6puncte cesigasescloculnfiecarecelulaplaciidescris.Punctelesunt numerotateastfel: 41 52 63 Alfabetulestealcatuitpeprincipiuldecadelor.DecadaIcuprindelitereledelaaj. Aceste litereserealizeaza princombinareapunctelor1,2,3,4,5(fig.3). DecadaIIcuprindelitereledelakt,formatedinlitereleprimeidecadeprin adaugarea punctului3(fig.3). Deficienta de vedere 56 DECADA I DECADA II Figura 3 DecadaIIIcuprindelitereledelauz.AcesteaseobtinprindecadaI+punctele3 si6 (fig.4) DecadaIV,formata dinliterelea.,,s,t,w,serealizeaza prinadaugareapunctului 6la semnelecorespunzatoaredindecadaI(a,b,c,e,i,j)=a=a+6,etc.(fig.4). Deficienta de vedere 57 DECADA III DECADA IV Figura 4

Majusculeleseformeaza prinpunereapunctelor4si6,imediatdupa literarespectiv. Si semneledepunctuatieseelaboreaza totpebazacombinariicelorsasepuncteale unei celuledinplacutadescriere(fig.5).


Deficienta de vedere 58 DECADA III DECADA IV Figura 5 Pentrucifreledela110,sefolosescsemneleprimeidecadesifiecaresemneste precedat deunsemnformatdinpunctele3,4,5,6(fig.6).

Deficienta de vedere 59 CIFRELE SI SEMNELE MATEMATICE Figura 6 nscriereaBraille,literascrisa nuestesimilara culiteracitita,fiind opusulimaginiiprimei. Sefolosesteoplacuta cucasutencaresepotntepacupunctatorul, unulsau6puncte,iarliteraaparepeparteaopusa ahrtieintepate (cartonsauhrtiecerata).Scriereasefacedeladreaptalastnga, pentrucaapoisa poata ficitita delastngaladreaptaprinntoarcerea foii.Punctatorulesteutilizat,deobicei,demnadreapta ,ntimpce stnga,urmarindmnadreapta ,identifica rndulurmatorlantoarcere. Citireasefaceprinanalizatorultactilsikinestezicalminiidrepte,

perceperealiterelorfacndusecupoliciledegetelor,iarmnastnga ndeplinindroluldecontrol.Vitezacrestepebazaexercitiului,darsin functiedecalitateahrtieidescris.

Deficienta de vedere 60

2.5. Integrarea socio-profesionala a persoanelor cu handicap de vedere


Datorita deficituluipecarelprezinta,acestepersoanesimtnevoiaunei ordinidepline,aasezariisipastrariiobiectelornlocuribinedelimitate, binestiutepentruaputeafiusorgasite.Suntdisciplinatisimanifesta un autocontrolfata decomportamenteleproprii,pentruaseadaptasicorela maibinecuceidinjur. nscolileprofesionalesimediitehnice,deficientiidevedere(nmod specialnevazatorii)suntpregatitipentruexercitareaunorprofesiin carereusescsa deaunrandamentmaximsincaresigasescodeplina satisfactie.Dintreacestemeserii,mentionamurmatoarele:maseori, asistentimedicali,producatorimobila,telefonisti,radiotelefonisti, acordorideinstrumentemuzicale,confectionerideperiisimaturi, obiectedenuiele,nasturi,ambalajedincarton,tapiteri,plapumarisi altele.nacelasitimpsuntmultinevazatoricareabsolva oforma sau altadenvatamntsuperior(alaturidecolegiilornormali)sicare realizeaza chiarperformantesuperioarendomeniulrespectiv. Pentruaobtinerezultatebuneninstructiasieducatiacopiluluideficient devedere,estenecesar,asacumammaiprecizat,sa sefaca o investigatiepsihologica complexa lanceput,iarapoi,pebazadatelor obtinute,putemaplica,pelnga oinstructiesieducatie,adaptate handicapatuluisiprofunzimiiacestuia,oseriedepsihoterapiicaresa accelerezeprocesulrecuperativ.

2.6. Orientarea n spatiu si n timp a deficientilor de vedere


Prin orientarea spatiala se ntelege capacitatea omului de a percepe nsusirile spatiale ale obiectelor, dispunerea lor n spatiu si pozitia proprie fata de ele. De asemenea, orientarea spatiala presupune capacitatea pastrarii si restabilirii unei pozitii n

spatiu, precum si directionarea miscarilor de deplasare spre diferite repere mai apropiate, perceptibile sau ndepartate, care nu se pot cunoaste nemijlocit. Laorbi,numaiuneledintreacesteelemente,carerealizeaza orientarea spatiala,suntafectatemaiadncdincauzaabsenteicontroluluioptic. Cunoastereansusirilorspatialealeobiectelorarelocprinintermediul perceptieitactile.Capacitateapastrariisirestabiliriiuneianumitepozitii nspatiu,caresebazeaza nprimulrndpesenzatiilelabirinticesi kinestezice,nuesteafectata ladeficientiivizual.Orientarealadistante mari,cesebazeaza deobiceipeinformatiioptice,cunoastelaorbio dereglaresirestructurareprofunda. Cunoastereageneralizata aspatiuluiesteaccesibila sideficientilor vizual,cuconditiaacumulariiunuinumarmaredereprezentarispatiale Deficienta de vedere 61 siasigurariielementelorinstructivenecesare(formareadeprinderilorde masuraresiconstruire,studiulgeometriei,utilizareamodelelor, cunoastereaplanurilorsiahartilorgeografice). Orientareaspatiala adeficientelorvizualestedependenta sidemarimea spatiuluisideanalizatoriiimplicati. Simtulolfactiv,pentrupersoanelelipsitedevedere,darmaialespentru orbiisurzi,dobndesteosemnificatiedeosebita,furniznddeladistanta oseriedeinformatiinecesarepentruorientare.Toateindiciileolfactive trebuiesa actionezenstrnsa legatura cuinformatiileprovenitepe caleaaltortipuridesensibilitatepentruafimaieficiente. Receptoriitermiciaianalizatoruluicutanatfurnizeaza sieiinformatiin legatura cudistantasidirectiaunorrepere,datorita calduriiradianteale acestora. Oalta modalitateaorientariispatialeoconstituiemecanismele vestibulare,careasigura stareadeechilibru. Launmomentdatsapusproblemaexistenteiceluideal6leasimt,caracteristic nevazatorilor.Defapt,putemspuneca acestsimt consta ndezvoltareadeosebita a analizatorilorsanatosisidemotivatiesporita deantrenareaacestora,toatelaunloc evolundspreoctmaibuna adaptare. Orientareaspatiala serealizeaza siprinpercepereacurentilordeaer, nlocurinchisesaudeschise(suntdiferentedinacestpunctde vedere),pepartiledescoperitealecorpului(nspecialpefata sidosul palmelor),cuajutorulzgomotelorsauvibratiilorperceputeprin intermediulpasilorsauabastonului(cesuntsielediferitenraportde

apropiereasaundepartareadeunobstacol)simairarcuajutorul cinilor(pentruca suntcostisitori,greudedresatsimaicuseama pentruca nevazatorulpoatedevenipreadependentdeacestia).

2.7. Problema compensarii

Legeacompensatieicaracterizeaza ntreagamobilizaresiutilizarea resurselorsistemuluibiologic,ncazulunorconditiicriticeale organismului,casistem.nconditiiletulburariisaudistrugeriiunor componentealesistemului,compensatiasedefinestetocmaiprin capacitateasistemuluideautoconstituirestructurala sifunctionala. ndomeniulproductieimateriale,datorita compensarii,orbiisipotnsusi peste400500deoperatiialeprofesiunii(mecanizate,automatesi semiautomate). Dar,modulncareserealizeaza compensareacapata sioseriede valentecesuntdependentedecapacitatilesubiectului.Astfel,obuna dezvoltarepsihica contribuielacrestereaposibilitatilordeadaptarela conditiiledemediu,deoarecesubiectul,pebazaexperientelorsi Deficienta de vedere 62 acumularilordeinformatii,sipoateelaborastrategiipecareleaplica la noilesituatiiceletraverseaza.Seconstruiescimaginimintalepebaza caroraserealizeaza adaptareaprinactiunisicomportamenteexercitate prinmiscare,ceeaceiafacutpeuniiautorisa vorbeasca deoharta itinerar(W.Roth,1973). Exista maimulteprincipiialfenomenuluicompensarii: 1.Principiulintegrariisiierarhizariistabileste,dupa anumitecriteriide eficienta,raporturidinamicedesubordonare,comutare,succesiune, substitutientrediferiteleunitatialecomportamentului.Asadar, integrareasiierarhizareaasigura attunitateadeansamblua comportamentului,caoconditienecesara aechilibrariicumediul,ctsi largireasfereidisponibilitatilordedeciziesialegerensituatiivariabile. Mediulsocialexercita oinfluenta reglatorieasuprastructurilor tulburate,lezatesauastructurilorcomportamentale. 2.Principiulactivismuluisemnifica mobilizareasubiectuluintro activitate,iarvaloareaacestuiprincipiuesteconfirmata derezultatelece seobtinncompensareasirecuperareadeficientelorprinmetoda ergoterapiei,adica aactivismuluipsihofizic,ctsipecaleaexercitiului,a activitatii,anvatarii. 3.Principiulunitatiirealizeaza integrarea,echilibrulsiarmoniastarilor fizice,psihicesimorale,ceeaceconstituieconditiaesentiala a

integritatiipsihofiziceapersonalitatii. 4.Principiulanalizeisisintezeiprezinta importantapentrumodulcum subiectulestenevoitsa analizezeobiectelesifenomenelepesecvente sauunitati,caapoisa lereconstituieunitarnvedereauneicunoasteri ctmaidepline. Compensatia exprima capacitatea sistemului biologic de a realiza rezistenta la perturabtii si de a adopta forme comportamentale care sa-i permita o structurare organo-functionala si de autocontrol n raport cu influentele nconjuratoare. Compensatiasepoaterealizaprin: regenerareorganica (refaceredetesuturi); vicariere(suplinireaunorfunctiiafectateprinaltelecesuntvalide); restructurareafunctionala (transferulunorfunctiidelaorganulafectat alniveluluisanatos). nuneleformedeambliopie,acuitateavizuala seremediaza partial,prin folosireaochelarilor.Pelnga acesteelementedeprotezare,nacest domeniusauconstruitmasinidescrisspecialemenitesa realizezeun cititcodificat,prinfolosireaunorstimuliverbali.Aufostconfectionati, deasemenea,ochelaribazatipecelulefotosensibilecaretransforma sursadelumina nsunet,nscopulfacilitariiorientariinconditiilede Deficienta de vedere 63 mediu.Toateacesteasuntmenitesa contribuielantregireacapacitatii individuluideasecompensasiadaptalamediulnconjurator.Prin urmare,sepoatevorbideocompensatiecuajutorulmijloacelor spontane,iaraltadirijata,organizata prineducatie(M.Stefan),ncareo mareimportanta oaumodalitatiletehnice(A.Rozorea,1997).

ntrebari/probleme pentru autoevaluare


1.Precizatisidelimitatilocultiflopsihopedagogiein cadruldefectologiei. 2.Raportatiformeledeficienteidevederelatipulde factoricareledetermina. 3.Analizatiposibilitatilesilimiteledezvoltariipsihiceale persoanelorcudeficientedevedere. 4.Evidentiatiimportantasiformelecompensatiein vedereaachizitiilorsistemuluiBraille,pentruaccesul nevazatorilorlacultura. Deficienta de vedere 64

Bibliografie minimala

1.BUICA,B.,C.,BAZELEDEFECTOLOGIEI,ED.ARAMIS,BUCURESTI, 2004.(pg.219238) 2.DAMASCHIND.,DEFECTOLOGIEDEFICIENTADEVEDERE, BUCURESSTI,E.D.P.,1972 3.RADUGH.,PSIHOPEDAGOGIADEZVOLTARIISCOLARILORCU HANDICAP,BUCURESTI,E.D.P.,1999 4.ROTHW.,TIFLOLOGIA.PSIHOLOGIADEFICIENTILORVIZUALI, CLUJNAPOCA. UNIV.BABESBOLYAI,1973 5.ROZOREAANCA,DEFICIENTELESENZORIALEDINPERSPECTIVA PSIHOPEDAGOGIEISPECIALE,volIsiII,Ed.PontaConstanta,2003 6.STEFANM.PSIHOPEDAGOGIACOPIILORCUHANDICAPDEVEDERE, BUCURESTI,ED.PROHUMANITATE,1999.(pg.7120) 7.VERZAE.F.INTRODUCERENPSIHOPEDAGOGIASPECIALA SIN ASISTENTASOCIALA,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS,2002. (pg.97130) Deficienta neuromotorie 65

Unitatea Nr. 5 DEFICIENTA NEUROMOTORIE


CUPRINS: Problematicadefectologieipentrudeficientiineuromotori; Etiologiesisimptomatologie; Clasificareadeficientelorfizice; Terapiicorectivrecuperativesiproblemeleprotezarii; Scopurile unitatii de curs

formareauneiviziunideansambluasupradeficenteifizice: constientizarealimitelorsiperspectivelorcuprivirelaintegrarean munca sinsocietateadeficientilorneuromotorinfunctiedegradul sitipuldeficientei.

5.1. Problematica defectologiei pentru deficientii neuromotori

Defectologia deficientilor neuromotori sau somatopsihopedagogia este si ea o ramura ce studiaza activitatea psihica a persoanelor cu abateri somatice de la normalitate si care genereaza un handicap n plan psihic, social si profesional. nacelasitimp,searenvedereanalizaimpactuluideficienteinplanul

evolutieipersonalitatiisicomportamentului,aelaborariiunorprograme educationalrecuperativesiapregatiriipersoanelorrespectivepentru viatasocialprofesionala.

Obiective

raportareacorecta lapersoanelecudeficienta neuromotorie; familiarizareacuconceptelespecifice; sa sensuseasca simptomatologiaaferenta deficienteineuromotorii; sa seretina multitudineadeparticularitaticesedesprinddindiversitatea acesteideficiente. Deficienta neuromotorie 66 Spredeosebiredealtecategoriidedeficienti,ceideordinfizicaufost maiputinstudiatidinperspectivapsihopedagogiei,ntimpcepelinie medicala preocuparilesuntmultmaiconsistente.Aceasta limitarea studiilorpsihopedagogicesedatoreaza sifaptuluica,acestiaprezinta multesituatiisimilarecucelealenormalilorsisepotadaptanmod obisnuitlaconditiilevietiisocialprofesionale.nschimb,actioneaza,mai ales,oseriedecauzeasociate,atuncisepotcombinacualtetulburari dedezvoltare. Asadar,categoriahandicapurilormotricesipsihomotricesuntprezente ntromarevarietatesisecaracterizeaza printrogradatientinsa de afectiuni,delacelemaiusoare,carenumpiedica desfasurareanormala aactivitatiilaceleceauonota semnificativdefectologica sicuefecte negativeasuprantregiivietiaindividului.Cndasemeneadeficitesunt usoare,nuestenevoiedeointerventiespeciala,copiiidinaceasta categoriereusindsa seadapteze,normal,vietiisocialprofesionale,dar apardificultatilaaceicopiilacaredeficitulimpiedica sa desfasoareo activitatedecompetitieobisnuita cusemeniilor.Laacestia,sesimte nevoiaunuiprogramdiferentiat,aplicatcontinuu,caresa contina,n egala masura ,demersurimedicale,psihopedagogicesisociale,n vedereadezvoltariintreguluipotentialrestant,astimulariiapetitului pentruactivitatesiredareancrederiinpropriileposibilitati,odata cu nlaturareafrustratieisianxietatii.

3.2. Etiologie si simptomatologie n handicapul fizic

n genere, asemenea deficiente se manifesta ca invaliditati corporale care reduc puterea si mobilitatea organismului prin modificari patologice exterioare sau interioare, care pot fi localizate la nivelul ntregului corp sau numai la nivelul unor segmente.

Categoriarespectiva cuprindeattafectiunimotoriisaulocomotorii(de motricitate),ctsimanifestaridatedeunelebolipermanente(boli respiratorii,cardiopatii,diabet,etc.)careinfluenteaza negativ capacitateafizica.naceasta categoriepotfincadratisiindivizicu afectiunisenzoriale(surziisiorbii),dejaanalizati,separat,avndn vedereparticularitatilelorspecificedeosebitenplanbiologicsi psihologic. Handicapurilefizice,cadealtfeltoatecelelaltehandicapuri,seconstituie caabateridelanormalitate,prinproducereaunordereglarimorfofunctionale, careduclainstalareadedezechilibresievolutii nearmonioase.Sestieca nlipsaaltoranomalii,handicapatiifizicsunt normali,dinpunctdevederealcapacitatilorintelectuale,dar,prin situatialordeexceptie,si,maialescndtraiescntrunmediu Deficienta neuromotorie 67 nefavorabil,personalitatealorpoatedevenifragila,cupronuntatenote defrustratiesianxietate,cuconflictesitensiuniinterioare,cu succesibilitatisisensibilizariexcesive,carefacsimaidificila adaptarea sirelationareacuceidinjursiintegrarenviatasocioprofesionala. Cauzelehandicapurilorfiziceprezinta omarevarietatesipotafecta,ngradediferite, organismul.Elepotfisistematizate,dupa diferitecriterii,nmaimultecategorii. Astfel,dupa unprimcriteriu,potfimpartiteninternesiexterne:celeinternesuntdeterminatede proceseledecresteresidezvoltare,denaturafunctiilorsomatice,organicesipsihice, iar celeexternesuntraportatelaconditiiledemediusiviata. Exista ocategoriedecauzecuactiunedirecta,careintereseaza elementelepropriialedeficientei,sauindirecte,careproducoafectiune oriodeficienta morfologica saufunctionala.Elepotsa afectezentregul organismsisa produca deficienteglobalesautotaleorisa selimitezela anumiteregiuni,segmentesauportiunialecorpuluisisa determine deficienteregionale,segmentaresaulocale,maimultsaumaiputin profunde. Frecvent,seutilizeaza sicriteriuldempartireacauzelorn predispozante,favorizantesideterminante(declansatoare).Cauzele favorizante,oripredispozantesuntraportatelaereditate.Descendentii prezinta,deregula ,asemanarimorfologicesifunctionalecu ascendentiisicolateralii(fratii,surorilesirudeleapropiate).Acest fenomenbiologicestesimaievidentatuncicndtipurileconstitutionale

alenaintasilorsuntrelatividenticesicndconditiiledemediuside viata suntrelativsimilare.Totnaceasta grupa,acauzelor predispozitionale,sepotincludesiinfluentelenocivepecarelesufera organismulfatuluinviataintrauterina.Debilitateacongenitala si imaturitatea,nastereaprematura siaccidenteleobstetricalepotconstitui bazaunordeficientecaresemanifesta nunumaiimediatdupa nastere, cisimaitrziu,curepercusiuninevolutiaulterioara nplanulsomatic sipsihologic. Seapreciaza ca favorizantipentruproducereahandicapurilorfizice, suntsifactoriicareinfluenteaza nsensnegativstareadesanatatesi functionareanormala aorganelor,maialeslaperioadeledecresteresi dedezvoltareactiva acopilului.Acestecauzeslabescrezistenta organismului,determinndscadereacapacitatiifunctionaleaaparatului desprijinsimiscaresichiardiminueaza rolulreglatoralsistemului nervoscentral.Printreacestecauzefavorizantesenumara conditiile inadecvatedeigiena siviata ,lipsadeorganizareaactivitatiisia repaosului,regimulalimentelornecorespunzator,nivelulscazutdeaer sidelumina nlocuinta,hrana insuficienta,mbracaminteincomoda, defectuosconfectionata ,dormitulnpaturipreamoi,cupernemulten carecorpulseafunda sisecurbeaza exagerat,saudimpotriva,tarisi incomode,carenufaciliteaza odihnanormala pentrucopiiicesuntn perioadadecrestere.naceeasiordinedeidei,puteminvocalipsaunei educatiirationalesiunregimdefectuosdeviata,lipsadesupraveghere sicontroldinparteaparintilorsieducatorilor,careseconstituiencauze, Deficienta neuromotorie 68 adeseoriignorate,darimportantemaicuseama pentruvrstele prescolaritatiisisocolaritatii. Subliniemca sibolilecronice,convalescentelelungi,interventiile chirurgicaledificile,debilitateafizica ,tulburarilecronice(organicesi psihice),precumsiuneleanomalii,senzoriale,sinspecialceleale vazuluisiauzului,potfavorizaaparitiasievolutiarapida adeficientelor fizice.Prinurmare,cauzeleincriminateproducsaudeclanseaza proceselepatologicecestaulabazacelormaifrecventedeficiente fizice,elefragilizeaza structurasimodifica functiunilenormaleale organismului,prinfacilitareadeaccidentesimbolnaviri,deaparitiea unorleziunisaudereglarinoriceperioada devrsta asubiectului. Factoriideclansatori,dinperioadaintrauterina,sempartndoua mari categorii.Primeleserefera lanedezvoltareasaudezvoltareaanormala

acorpuluintreg,darmaialesaanumitorportiuni,subactiuneaunor infectiicucaractercronic(sifilis,paludism,tuberculoza),laintoxicatii lente(alcoolism,medicamente,saruriradioactive),latulburariendocrine sineuropsihice,lacarentealimentaresauvitaminice,labolialesngelui sialtelecaresuntmaiputinstudiate. Celedinadouacategorieprivescactiuneamediuluiexternnefavorabila ceserasfrngeasuprafatului,prinintermediulorganismuluimatern: temperaturapreajoasa sauprearidicata,umiditateaexcesiva,actiunea razelorX,traumatizareaabdomenuluigravidei,conditiiledeviata side munca necorespunzatoare,vrstanaintata aparintilor. Malformatiilecongenitalepotconstituisielecauzaunorafectiuni secundare,prinlipsaconditiilornormalestaticesidinamice,cenupermit dezvoltareacorespunzatoareaorganismului,maicuseama n perioadeledecresteretimpurie. Dinaceeasicategoriedecauzefacpartesi(totcuactiunenemijlocita) celecareproducefectenegativentimpulnasterilor,fiecaurmarea eforturilorexcesivedepusedemama,fieainterventiilortraumatizante, favorizndinstalareaunorcongestiisihemoragii,cuurmarifoartegrave pentrucopil.Totdincategoriatraumatismelorfacpartemanevrele gresitededegajareacapuluicopilului,caresepotsoldacuruperea sternocleidomastoidianuluisauaunortesuturiladiferiteniveluri, cumarfialplexuluicervicobrahial(cuconsecintegravepentru structurasifunctionareamembruluisuperior),leziunialearticulatiilorsi aleoaselor,maifrecventelanivelulmembrelorinferioaresisuperioare. Oatentiespeciala trebuieacordata cauzelorcuactiunedefavorabila asupradezvoltariiorganismului,nperioadacopilariei.Astfel,suntbolile siaccidentelecareproducanomaliimorfologicesifunctionale.Dintre acestea,celemaifrecventeintereseaza aparatullocomotor(oase, articulatii,muschi,nervi). Scheletulosos,careconstituiemijloculcelmaiimportantdesprijinal corpuluipoatedeveni,prinpozitiaasimetrica saudeformarea Deficienta neuromotorie 69 segmentelorsale,ocauza frecventa adeficientei.Fracturilevicios consolidate,osteomielitele,tuberculozaosoasa sialteafectiuniosoase degenerative,staulabazacelormaigraveinfirmitati.Larndullor, mobilitateapreamaresaupreamica aarticulatiilor,casimiscarile anormale,potdeterminadeficientemorfologicesifunctionale manifestate,nspecial,prinreducereaposibilitatiidecoordonarea

componentelormotrice.Suntsemnificativeatitudinilesaupozitia incorecta ,adoptata deuniielevimaimari,carefavorizeaza oseriede deficiente,cumarficifozasispatelecifotic,lordoza,sauspatele lordotic,scolioza,spatelerotund.Simodificarilepatologice,nstructura sifunctiunilemuschilor,potproduceocategoriededeficiente.Dintre acesteamentionam:scadereavolumuluitonusuluisiforteimusculare, canatoniisihipotonii,sauexagerareatonusului,cancazurilede contractura,rigiditate,etc.Formelerespectiveaparpefonduloboselii sistemuluinervoscentral,ducelascadereacapacitatiidecontrola scoartei,favorizndproducereaunoratitudinidefectuoase.Afectiunile neuromuscularesuntdeterminatesidepoliomielite,encefalite meningite,careauomareincidenta ninfirmitati. Dinclasificareademaisus,nutrebuieexclusealtecauzediverse,cum arfi:tulburariledemetabolismsihormonaleleziunileprinarsurisau degeraturi.chondrodistrofiile,apofizitelesiepifizitele,miopatiile,atrofiile musculareprogresive,ataxiile,etc.

3.3. Clasificarea deficientelor fizice

Casincazulcelorlaltehandicapuri,literaturadespecialitatecontinemai multetipurideclasificari,efectuatedupa criteriidiferite.Vominsista asupraclasificariloracceptatedespecialistiidindomeniidiferite,odata cuprecizareaprincipalelormanifestarispecifice.Astfel,sedistingdoua categoriimaridehandicapurifizice: 1. morfologice sau de structura ; 2.functionale sau de activitate ; Siunelesialtelepotfisubgrupate,nraportntindereasiprofunzimea afectiuniin: - globale(generalesaudeansamblu); - partiale(regionalesaulocale); n subgrupa diferentelor morfologice globale, semnalam urmatoarele caracteristici specifice : Deficienta neuromotorie 70 De crestere reprezentatedehiposomiesinanosomie(statura foartemica), hipersomiesigigantism(statura foartenalta,exagerata ),dizarmonii (cndsubiectiisuntnaltisisubtirisauscunzisigrasi), disproportionalitati(ntredimensiuniledelungime,naltimesivolum; ntrecapsitrunchi,etc.); De nutritie

ntrecarevomamintiobezitatea(tesutadiposabundentsauexagerat) debilitatefizica (dezvoltareasubnormalasomei,nsotita dedezechilibru nutritiv); De atitudine carepotfideterminatedeinsuficientaaparatuluidesustinereatitudinal global,insuficienta rigiditate(tonusmuscularexagerat),atitudine globalasimetrica (pozitiaasimetrica ascheletuluiosossiaarticulatiilor): De tegumente caracteristicecafiindpalide,cianotice(vinetii),uscatesauumede,cu pete,cicatricesaueczeme,hipertricoz(abundentaparuluipentreg corpul): De musculatura poatefimedie,redusa,foarteredusa,cutonusnormal,scazutsau crescut; De oase carepotfisubtirisaugroase,lungisauscurte,cusecheletraumatice, rahitism,etc.; De articulatii carepotfideformate,cumobilitateredusa sauexagerareamobilitatii; De comportament inhibat,apatic,astenic,instabil; Din subgrupa deficientelor morfologice partiale, mai importante sunt : Deficiente ale capului, fetei si gtului capmacrocefal(maimaredectcelnormal); capmicrocefal(maimicdectcelnormal); brahicefal(fara proeminenta occipitala ),dolicocefal(cu diametruanteroposterioralungitsicusalamijloc); Deficienta neuromotorie 71 hidrocefal(capexageratdemarecuoculoarespecifica pielii), cuasimetrii,cunfundarialefontanelelor,cuproeminentealefoselor; fataovala,alungita saulatita,asimetrica,cumalformatii, cicatrice,pareze,cuafectiunialeochilor(strabism,nfundati,apropiati, etc.)alenasuluisaualeurechilor,dintiviciosiimplantati,boltapalatina nfundata ; gtulpoatefilungsauscurt,subtiresaugros,cifotic,lordotic sauscoliotic,nclinatsirasucit(torticolis),curelieftiroidianaccentuat sauasimetric. Deficiente ale trunchiului toracelepoatefilungsauscurt,ngustsaularg,bombat,plat,

largitlabaza saulavrf,asimetric,custigmaterahitice,strangulat (suprasausubmamar),custernnfundatnforma deplniesaucarenat ; abdomenulpoatefiproeminent,bilobat(strangulat),cuhernii saueventratii,tonicsaumoale,elastic,etc.; spatelepoatefiplan,cofotic,lordotic,scoliotic,rotund,asimetric; coloanavertebrala stlpuldesustineresauaxaverticalitatii umanepoatesuferioseriedemodificariprinaccentuareacursurilor fiziologice,cumarficifozele,lordozelesaucifolordozele;laacestea putemadaugadeviatiilenplanfrontal,detipulscoliozelorcuunasau maimultecurburi(lacareseasociaza asimetriialeumerilor,etc.); bazinulsepoateprezentacuasimetrii,largsaungust,denivelat (cazutnaintesinjos,naintesinsus,napoi),nclinatlateral. Deficiente ale membrelor superioare ntotalitateinegale(nlungimesigrosime),asimetrice,deviate (nplanfrontalsausagital),proiectatenaintesauramasenapoi,n flexiesaunextensie,npronatiesausupinatie,apropiatesau departatedecorp; uneoripotfilungisaungusti,cazutisauteposi,adusisau abdusi,asimetrici; bratele(parteasuperioara delaumarlacot)suntcelecare determina deficientelesipozitiiledeficitarealemembrelorsuperioare nntregime; coatelepotfinflexiesaunextensie,nvar(nparanteza O) saunvalg(nX); Deficienta neuromotorie 72 antebrateleinegalecalungimesaugrosime,curbate, asimetricenpronatiesaunsuprinatie,cusecheletraumatice; degetelepotfianomaliicongenitale,cudeviatii,retractii,nflexie ; omoplatii,apropiatisaudepartati,cobortisauridicati,lipitisau desprinsi,basculati,asimetrici; Deficiente ale membrelor inferioare ntotalitate(deficientesiaspectdatdecoapsa );potfiinegale,n lungimesigrosime,cunclinarisipozitiidiferite,cusecheledeparalizii sautraumatisme; contracturisaudeficientemorfologice; solduricureliefaccentuat(depuneriadipoase),asimetrice( luxtiisausubluxatiicongenitale,semianchiloze,sauanchiloze,npozitii

vicioase),deformatiialecapuluifemural,contracturi; genunchiinflexiesauhipertensie,cusecheletraumaticesau paralitice,asimetrice; gambelerecurbate,cucicatriceposttraumaticesausechelede paralizii,asimetrice,inegale(nlungimesaungrosime); gleznelesipicioarelepotfiasimetrice,strmbe,nvalg, planovalgii,adusesauabduse,scobite; degetelepicioarelornciocan(nflexiecusprijinpeunghie), halauxvalgus,strmbe,suprapuse,cudeformatii,etc. Din grupa deficientelor, functionale , retinem : Deficiente ale aparatului neuromuscular carecuprinddiferiteformesigradedeparalizie(camanifestareaunor sindroamepiramidale,piramidoextrapiramidale,etc.),miscari atetozice,coreatozice,tulburaridemers,echilibru,coordonare,ritm, apucare,etc. Deficiente si tulburari ale aparartelor si marilor functiuni : - deficientesitulburarialeaparatuluirespirator(insuficiente respiratorii); - deficientesitulburarialeaparatuluicardiovascular(insificiente circulatorii),caresemanifesta princeanoze,endeme,prin subdezvoltareacopiilor(caresuntmicisislabi,lipsitideenergie,nuse adapteaza laeforturifizice,obosescrepede,etc.); Deficienta neuromotorie 73 - deficientesitulburarialeaparatuluidigestivsialefunctiilorde nutritie(abdomenulproeminent,ptozaorganelorinterne,debilitatea fizica sauobezitatea,etc.); - deficientelesistemuluiendocrinsemanifesta printulburaride cresteresidezvoltare(nanimhipofizar,gigantism,obezitatecu insuficientadezvoltareaglandelorsiorganelorgenitale,etc.); - deficienteleorganelordesimt (deficienteprintulburaridevedere, deauz,caredetermina npozitiacorpului,oseriedeabateridela normaldetipulcifozelor,scoliozelor,cifoscoliozelor,s.a.m.d.,cutoate asocierilesimanifestarilecelensotesc).

3.4. Terapii corectiv-recuperative si problemele protezarii

Terapiilepotfipredominantmedicalesaupsihopedagogice.Dar,mai eficienta estembinareacelordoua categorii. Terapiilemedicaleprivescmijloaceleculturiifizicemedicale,siseaplica simultansauconsecutivtratamentuluimedical.Elecuprindexercitii

fizice,specialselectionatesisistematizate,ntehniciadaptatefiecarui handicapnparte. nacelasitimpsemaifolosescomultitudinedemijloacedetipmasaj, fizioterapie,balneoterapie,climatoterapie,s.a.m.d.. Indicatiilecetrebuieavutenvederesecircumscriuprincipiuluiprimo nonnocere(nprimulrndsa nufacirau),sirespecta demersul gradariisidozariiefortului,aspiraleidelausorlagreu,delacunoscutla necunoscut,aconsolidariirezultatelorobtinuteprinexersare. Darnaintedetoate,subliniemca nutrebuieignorata ideeafolosirii tuturormijloacelor,precumaasiguratprevenireainstalariideficientelor, prinalcatuireaunuiregimigienicdeviata simunca,dirijarearegimuluide alimentatie,prevenireasuprasolicitatilorsiinstalariioboselii,folosirea factorilordemediu(apa,aerul,soarele)siaexercitiilorfizice,ntro mbinarearmonioasa siechilibrata caresa facilitezeodezvoltare deplina.

ntrebari/probleme pentru autoevaluare

1. Definitideficientaneuromotoriencontextul celorlalteformededeficienta. 2. Evidentiatietiologiasisimptomatologiadeficientei fizice. 3. Precizatiprincipaleletipurideterapiicorectivrecuperative ndeficientafizica. Deficienta neuromotorie 74

Bibliografie minimala

1.CARANTINA D.,COPIICUTULBURARINSFERAFIZICA SIPSIHOMOTORIE NE.VERZA,GHIDULEDUCATORULUI,TIPOGRAFIAMETROPOL, BUCURESTI,1997.(pg.108123) 2.MOTETD.,PSIHOPEDAGOGIARECUPERARIIHANDICAPURILOR NEUROMOTORII,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS,2001 3.OLERONP.,EDUCATIACOPIILORHANDICAPATIFIZIC, BUCURESTI,E.D.P.,1970 4.VERZAE.PSIHOPEDAGOGIASPECIALA,BUCURESTI,E.D.P.,1998. (pg.105113) 5.VERZAE.F.INTRODUCERENPSIHOPEDAGOGIASPECIALA SIN ASISTENTASOCIALA,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS, 2002.(pg.131143)

Teme pentru referate

4. Continutulcomunicariiprindesenlacopiiicudeficienta deauz; 5. Particularitatialeactivitatiipsihiceladeficientiidevaz;insusireascriscititului

inBraille; 6. Simptomatologiasiterapiilecorectivrecuperativendeficientaneuromotorie. Deficienta neuromotorie 75

MODULUL 3
DEFICIENTELE DE LIMBAJ, DE COMPORTAMENT SI ASOCIATE
Deficientele de limbaj 76

Unitatea de nvatare nr. 1 DEFICIENTELE DE LIMBAJ


CUPRINS: Constituireasiimportantalogopediei; Etiologiasiclasificareatulburarilordelimbaj; Simptomatologiatulburarilordelimbaj; Tulburaridepronuntiesaudearticultie; Tulburarideritmsifluenta alevorbirii; Tulburaridevoce; Tulburarialelimbajuluicititscris; Tulburaripolimorfe; Tulburaridedezvoltarealelimbajului; Tulburarialelimbajuluibazatepedisfunctiipsihice; Terapiatulburarilordelimbaj; Educareapersonalitatiisifacilitareacomportamenteloradaptative. Scopurile unitatii de curs
ntelegereaspecificitatiitulburarilorrespectiveprinraportarelaalte deficiente; sa senteleagaloculsirolullogopedieincadrulstiintelor psihopedagogice

Obiective

ntelegereacauzalitatiisisemnificatieitulburarilordelimbaj sievolutiaacestorantimp; familiarizareacuconceptelespecificecederiva dinnotiunea dedeficienta delimbaj; sa sensuseasca simptomatologiaspecifica adistorsiunilor delimbajsiclasificareaacestora;

sa seretina impactulacestortulburariasupraactivitatii scolaresiderelationarecuceidinjur. Deficientele de limbaj 77

1.1. Constituirea si importanta logopediei


Etimologic,termenuldelogopediesiareorigineangrecescullogos, carenseamna cuvntsipaideia,carenseamna educatie.Sensul restrictivacordatlogopedieisianumeaceladeaeduca,deacorecta vorbirea(orala sauscrisa)tulburata sirespectiv,elaborareaunortehnici, auneimetodologiiadecvate,caresa faca posibila ndeplinireascopului ntruntimpctmaiscurtaaccentuatcaracteruleipractic.Acceptiunea moderna alogopedieisaextinssilaprevenireatulburarilordelimbajsi maicuseama,nplanteoretic,lastudiereamecanismelorpsihologicesi neurofiziologicealedesfasurariilimbajului,laconditiileobiectivesi subiective,arealizariicomunicariiverbalesiimportantaacesteian dezvoltareapersonalitatiiumane. Lafelcasialtestiinte,cesesprijina pedateleacumulatendomeniile tangente,silogopediaasimileaza oseriedeinformatiidinstiintele psihologicesipedagogice,nmoddeosebit,dinpsihologialimbajului, surdopsihologie,oligofrenopsihologie,tiflopsihologie,psihologia medicala sipsihopatologie,psihofiziologiesineurofiziologie, psiholingvistica silingvistica,etc.Dar,odata cuprogreselerealizaten logopedie,suntfurnizatedecatreaceastadateincontestabilecelorlalte domeniicuprivireladezvoltareasidesfasurareacorecta acomunicariisi limbajului,amoduluicumpotfievitatesicorectatedezordiniledela nivelullimbajului,alefeluluicumseconstituiemodeleleoptimede functionalitateaconduitelorverbalesiamodalitatilordeintegrarea limbajuluinsistemulpsihicuman.

Scurt istoric

Preocuparilelegatedeformareavorbiriicorectesinlaturareaunor eventualedificultativerbaleaupreocupatpeoamenidincelemaivechi timpuri.Spreexemplu,greciianticiaveauuncultdeosebitpentruvorbire sioratorie.Seaprecianmoddeosebit,artadeavorbifrumos,cursivsi ctmaipentelesulauditorului,ceeacearidicataceasta capacitatela unrangdecinste,asigurndoratoruluiopozitiesociala favorabila. OpereleluiPlutarh,Herodot,Heraclit,Platon,Aristotel,Hipocratcontin consideratiiinteresantecuprivirelapreocuparilesocietatiianticedea formasidezvolta,latotimembriiei,ovorbirectmaiagreabila simai eficienta.DescriereapecareofacePlutarh,nVietiparalele,lui

Demostene,ilustreaza stralucitposibilitatiledemodelareavorbiriisub influentaunorexercitiisialeunorantrenamentedetippsihoterapeutic. Rezulta,ca Demostenesufereadeoblbiala grava,cuimplicatiin planulinterior,marcndulcatimid,centratpesine,necomunicativ,dar prinvointa,exercitiisistematicededezvoltareavorbiriiaajunsnunumai sa scapedehandicapulrespectiv,darsisasitransformentreaga personalitate,devenindmareleoratoralantichitatii. Deficientele de limbaj 78 Opretuireasemanatoare,acordata vorbirii,ogasimsilaromani,prin nsemnarileluiCicero,carenlucrareaDeoratoriescrie:daca nu depindedenoisa avemunglasfrumos,denoidepindesalcultivamsi salfortificam,sa studiemtoatetrepteledelasunetelegravepna la celemainalte.Ulterior,nevulmediu,cutoateoprimarilelacareeste supusa stiinta,seevidentiaza uneleideipozitive.Astfel,nCanonul medicinii,Aviceenanoteaza oseriedeexercitiiutilizatenscopul reglariirespiratieinemitereavociiadoptatesinprezentncorectarea blbieliisiaaltortulburariasemanatoare. ProgreseledinsecoleleXVIIIXIXcunoscutentoatedomeniile,sin specialmareleavntalstiintelornaturii,austimulatdezvoltareaunornoi domeniideactivitatesiconturareaunordisciplinecesaudeprinsdin corpulstiintelorfundamentale.Lucrariledelogopediesunttotmai frecventesicresteinteresulpentrucorectareahandicapurilordelimbajsi pentrudezvoltareacomunicariiverbalelapersoaneleaflatendificultate. ntaranoastra,ocronica din1835vorbestedevindecareagngaviei(o forma detulburareafluenteiverbale),darpracticalogopedica sa legiferatmultmaitrziu,n1949siapoin1957.Mainti,iaufiinta cabinetelelogopedicenpoliclinicisinunelespitale,iarapoicentrele logopediceinterscolaresicabineteledinunitatilespecialede nvatamnt,undesifrecventatulburarilordelimbajestemaimare. nprezent,seacorda oimportanta totmaimaredezvoltariilimbajului nca dincopilariatimpuriecasifata demodalitatiledentelegere, receptionaresicomunicarepentruadaptareasiintegrareapersoanelor nmediusocial.Chiarprocesulinstructiveducativimpune,cu necesitate,formareasidezvoltareaunorcapacitativerbalecaresa nlesneasca nvatareasiaccesullacultura,adezvoltariideprinderilorde comunicareoptima sieficienta ntrolumencareinformatiacircula pe canaletotmaidiverse. Activitatealogopedica estecentrata,nspecialasupracopiilornunumai

datorita frecventeimaimariatulburarilordelimbaj,darsipentrufaptul ca laacestiavorbireaestencontinua structuraresidezvoltare,iar dereglarileaparuteautendinta,caodata cutrecereatimpului,sa se consolidezesisa seagravezesubformaunordeprinderideficitare,ceea cenecesita unefortmaimarepentrucorectarealorsinlaturarea efectelornegativeasupracomportamentuluisipersonalitatii.

Scopuri
Logopediaare,nprimulrnd,unscopeducativ;eacontribuiela formareaomului,lajuta pecopilsa depaseasca dificultatilescolaresi deadaptare.Dinaceeasiperspectiva,sunt,negala masura, semnificativedemersurilepentruprevenireatulburarilordelimbajsi terapialor.Vrsteleprescolara siscolara mica suntcelemaifavorabile pentruoactiunelogopedica eficace.Desigur,ca tulburarilelimbajuluipot fisitrebuiesa fiecorectatesilavrsteleadulte,maicuseama ca ele Deficientele de limbaj 79 ducladezadaptabilitatisociale,latulburaridepersonalitatesipot perturbapozitiasociala apersoanei.

1.2. Etiologia si clasificarea tulburarilor de limbaj


Dupa cumsestie,asupraindividuluiactioneaza omultitudinedefactori dintrecareuniisuntnocivi.Acestiapotinfluentanegativdezvoltareasa sicuctactioneaza lavrstelemaimicicuattefectelesuntmaimari. Darorganismulareoanumita rezistenta ceipermiteoevolutienormala, sinumainanumitecontexteacestifactoridetermina dereglaripsihice. nacestcontext,nevomreferilaprincipalelepatrucategoriidefactori carepotinfluentanegativdezvoltarealimbajului. Cauze organice cepotaveaonatura centrala sauperiferica.Aicisuntcuprinsediferitele traumatismemecanicecareinfluenteaza negativdezvoltareasistemului nervoscentral(SNC)sauafecteaza nemijlocitauzulsiorganele fonoarticulatorii.ncazulunorleziunilanivelulsistemuluinervoscentral sepotproduce,printrealtetulburari,handicapurialelimbajuluideo marevarietate.Cuctzonalezata estemaintinsa saumaiprofunda,cu atttulburarilesuntmaicomplexe,deoarecesuntatinsimaimulticentri corticaliimplicatindiferitelefunctiipsihice.Asa,deexemplu,lezarea timpanuluimpiedica receptiacorecta alimbajuluisiemitereanormala a vorbirii,iaranomaliiledentomaxilofacialenupermitoparticipare sincronizata atuturorelementelorimplicatenprocesulvorbirii.O asemeneasituatieseproducesinprognatismsiprogenie,casin macroglosiesaumicroglosie.Oanumita frecventa oauinfectiilesi

intoxicatiilecusubstantechimice,medicamentoase,cualcool,carepot afectaorganicsaufunctionalmecanismeleneurofiziologiceale limbajului.Siunelebolialeprimeicopilarii,cameningita,encefalita, scarlatina,rujeola,pojaruletc,potdeterminatulburaridelimbajattpe calecentrala ctsipeceaperiferica,marcndulpesubiectpeperioade limitatesaupetoata duratavietii. Cauze functionale. nurmaactiuniiacestorcauze,sepotproducetulburarialelimbajului careprivescattsferasenzoriala (receptoare),ctsipeceamotorie (efectoare).Cauzelefunctionalepotafectaoricaredincomponentele pronuntarii:expiratie,fonatie,articulatie.Caurmare,apardereglariale proceselordeexcitatiesiinhibitie,denutritielanivelulcortexului, insuficientefunctionalelanivelulsistemuluinervoscentral,insuficiente aleauzuluifonematiccare,toate,suntdificildeevidentiat,darau implicatiinemijlociteasupraevolutieilimbajuluisiactivitatiipsihice. Cauze psiho-neurologice Ceiinfluenteaza,maiales,peaceisubiecticare,congenital,auo constructieanatomofiziologica fragila saupatologica.Asemeneacauze sentlnesclasubiectiicudeficitmintal,laalienatiimintal,laceicu tulburaridememoriesideatentie,laceicutulburarialereprezentarilor opticesiacustice. Deficientele de limbaj 80 Cauze psiho-sociale. Caresuntabordatenliteraturadespecialitatecumaiputina insistenta, cutoateca elenusuntlipsitedeimportanta;laoanaliza maiatenta vom constataca eleauofrecventa relativmare,iarefectelelornegative mpieteaza nunumaiasupradezvoltariilimbajului,cisiasuprantregii dezvoltaripsihiceaomului.Dinaceasta categoriefacparteunele metodegresiteneducatie(iatrogeniilesaudidactogeniile),slaba stimulareavorbiriinontogenezatimpurie,ncurajareacopiluluimicn folosireauneivorbiriincorectepentruamuzamentulparintilor(adultilor), toateconducndlaformareaunorobisnuintedeficitare,imitareaunor modelecuovorbireincorecta nperioadaconstituiriilimbajului,trairea unorstariconflictuale,stresante,suprasolicitarile,carefavorizeaza obosealaexcesiva ceduceladisfunctiiverbale,blocaje,unnivelscazut alantrenamentuluiverbal,s.a.

Clasificari
nlogopedieexista maimultetipurideclasificarialetulburarilorde limbaj.Acesteclasificarisuntefectuatenfunctiedeoseriedecriterii,

cumsuntceletiologic,lingvistic,morfologic,simptomatologic.Dar considerareaunuisingurcriteriunupermitedectoclasificare unilaterala carevizeaza numaipartialnaturasivarietateahandicapurilor delimbaj.Astfeldeclasificarisuntechivocesinucuprindtoate categoriilelimbajuluideteriorat. Niseparemultmaiadecvata oclasificarecaresa tina seamademai multecriterii,nacelasitimp:anatomofiziologic,lingvistic,etiologic, simptomatologicsipsihologic.Oastfeldeclasificare,elaborata deE. Verza,saimpusnliteraturadespecialitate,sieaserezuma la urmatoarelecategorii: 1. tulburari de pronuntie sau de articulatie(dislalie, rinolalie, dizartrie); 2. tulburari de ritm si fluenta a vorbirii (blbiala, logonevroza, tumultus sermones, tahilalie, bradilalie, aftongie, tulburari pe baza de coree); 3. tulburari de voce (afonie, disfonie, fonastenie); 4. tulburari ale limbajului citit- scris (dislexie- alexie si disgrafie- agrafie); 5. tulburari polimorfe (afazie si alalie); 6. tulburari de dezvoltare a limbajului (mutism psihogen, electiv sau voluntar, retard sau ntrziere n dezvoltarea generala a vorbirii); 7. tulburari ale limbajului, bazat pe disfunctii psihice (dislogii, ecolalii, jargonofazii, bradifazii s.a.) Cunoastereauneiasemeneaclasificariprezinta importanta nunumai pentruactivitateadecunoasteresiterapielogopedica,darsipentru diagnozatulburarilordelimbaj.nactivitateadecorectare,diagnosticul diferentialcorectfaciliteaza stabilireametodologieidelucrusifixarea cadruluigeneralderecuperare.Nicioprognoza valida nusepoate adoptafara atineseamadediagnosticuldiferentialsievitareaunor confuziintrediferitelecategoriidetulburaridelimbaj.Caatare,orice examenlogopedicsecoreleaza cualteinvestigatii,detippsihologic, medicaletc. Deficientele de limbaj 81

6.3 Simptomatologia tulburarilor de limbaj

6.3.1. Tulburari de pronuntie sau de articulatie


Asacumarezultat,deficienteledelimbajpotapareaattpefondul intelectuluinormal,ctsiladeficientiimintalsausenzorialcnd,de obicei,suntmaiprofundesimaifrecvente.ncazulunorasemenea asocieri,deficituldelimbajesteoforma secundara aunuisindrom complex,darprinexistentaluiaccentueaza dificultatilederecuperaresi adaptare. Tulburariledepronuntiesaudearticulatieauceamaimarefrecventa fata detoatecategoriileprezentatenclasificareamentionata nspecial lacopiiiprescolarisiscolariimici.Prinexistentatulburarilorrespective,

secreeaza dificultatinemitereasunetelor,cuvintelor,propozitiilorsin ntelegereacelorenuntate.Adeseori,elesetranspunsinlimbajulscriscitit, ceeacengreuneaza formareadeprinderilorgrafolexice.Tulburarile respectivecuprind:dislaliile,rinolaliilesidisartriile,peoscara dela simplulacomplex. Dislalia Seremarca prinfrecventaceamaimarenraportcutoatehandicapurile delimbaj.Totusi,eaestediferita attsubraportulcomplexitatiictsial frecventei,delaovrsta laalta.Pentrucopilulanteprescolar,tulburarile depronuntienuconstituiesemnaledealarma;nschimb,lavrsta prescolara sesimtenevoiauneiinterventiilogopedicepentruanu permitestabilizareasiformareaunordeprinderideficitaredepronuntie. Lacopilulanteprescolar,dislaliaareonatura fiziologica caurmarea nedezvoltariisuficienteaaparatuluifonoarticularsiasistemelor cerebraleimplicatenactulvorbirii.Dar,dupa vrstade34ani,acestea devinsuficientdedezvoltatepentruaputearealizaopronuntiecorecta. Manifestareatulburarilordislalicesidupa aceasta vrsta denota existentaunorcauzecugradderisc,caretindsa letransformen obisnuintenegative,maicuseama cnddificultatiledepronuntie persista peoperioada lunga detimp.Dar,dislaliapoateapareasila vrstelemaimari,datorita uneietiologiicomplexeincriminata n producereahandicapurilordelimbaj,ngenere.Cuctaparemaitrziu, cuattgravitateaeisporeste. Caoricetulburaredearticulatiesaudepronuntie,dislaliasemanifesta prindeformarea,omiterea,substituireasiinversareasunetelor.n formelegravededislalie,astfeldefenomeneseproducsilanivelul silabelorsichiaralcuvintelor.Cnddeficienteledearticulatiese limiteaza numailanivelulunorsuneteizolatesi,ngenere,semanifesta suboforma usoara,easenumestedislaliesimpla,partiala sau monomorfa .Daratuncicndsuntafectatemajoritateasunetelorsichiar grupedesilabe,eapoarta denumireadedislaliepolimorfa,iarprin alterareatuturorsunetelor,amajoritatiisilabelorsiacuvintelorseajunge Deficientele de limbaj 82 laasanumitadislaliegenerala sautotala,ceestecaracteristica maicu seama disartriei. Dintreformelecelemaifrecventededislaliisaudedisfunctionalitatiile acestuiamentionam,nprimulrnd,grupasigmatismelorsia parasigmatismelorcareocupa unloccentral.Acesteaaparatuncicnd

aulocdeformari,substituiri,omisiunialesunetelorsiflantesisuieratoare: s,s,j,z,t,ce,ci,ge,gi.Lacopiiiprescolarisilascolariimici,celmaides semanifesta omisiunilesideformarile,iarlalogopatiimaimariapar, deseori,sinlocuirile.Suntmaimulteformedesigmatism,specificesi limbiiromne,dintrecareremarcamurmatoarele:a)sigmatism interdental,ceaparecaurmareapronuntariisunetelorrespectivecu limbaplasata ntredinti.nperioadaschimbariidentitiei,lacopilapar frecventasemeneaformedesigmatism,caredisparnmodnormalodata cucrestereadintilor,darsefixeaza cadefectatuncicndpersista preamultsauaparsialtifactorideterminanti,cadeexemplu,vegetatiile adenoidesislabireamuschilorlinguali; b)sigmatism lateral,careestedetreifeluri:lateraldexter,cndiesirea aeruluisefaceprincoltuldreptalcomisurilorlabiale,nlocdepozitia mediana;lateralsinister,ncazuliesiriiaeruluiprinstngasisigmatism bilateral,ncareaerulsemprastiepeambeleparti.Sigmatismullateral ianastere,adeseori,caurmareaparezeipartialeanervuluihipoglos, cndcelmaimultesteafectata siflantas,comparativcusuieratoarele; c)sigmatism addental,produsprinsprijinireavrfuluilimbiipedinti, nepermitndastfelaeruluisa iasa prinspatiulinterdental,cumeste normal.Formarespectiva estemaifrecventa lahipoacuzici,datorita perceperiideficitareapronuntiei,casinprogeniesiprognatism, deoarecentimpulpronuntieinuseefectueaza sincronizareaadecvata a miscariimaxilarelor;d)sigmatismpalatal,produsprinpronuntarea sunetelorsiflantesisuieratoarecuvrfullimbiiretrasspreboltapalatina; e)sigmatism strident,manifestatprintrosonoritateexagerata a siflantelor,producndperturbarilanivelulreceptiei; f)sigmatism nazal,determinatdedeficientealepalatuluimoalecare nusipoatendeplinifunctianormala,imprimnd,astfel,scurgerea aerului,partialsautotal,prinintermediulcailornazale.Sigmatismulde acesttipaparendespicaturilepalatalesilaceicuunpalatprearigid,la ceicuvegetatiiadenoidesideviatiidesept. Remarcamoalta forma dislalica cuofrecventa mare,rotacismulsi pararotacimsulceconsta ndeformarea,omisiunea,inversiuneasi nlocuireasunetuluir.Consoanarapare,deobicei,nvorbirea copiluluinurmasunetelorsiflantesisuieratoare,iaremisiunealui corecta presupuneoanumita dezvoltareaaparatuluifonoarticularsi miscarifinedesincronizare.Dinacestemotive,lamajoritateacopiilor anteprescolariseproduceafectareasunetuluirsausenlocuiestecu l,simairarcud,h,v,.Fenomenelerespectivepotpersistasin

perioadeledevrsta ulterioare. Pelnga acestea,labazaproduceriirotacismului si pararotacismului stauanomaliileanatomicesifunctionalealelimbii,cumarfi:microsi Deficientele de limbaj 83 macroglosialimbii,frenulpreascurtsauprealungallimbii,leziuniale nervuluihipoglos,casideficienteleauzuluifizicsifonematic,imitatiile deficitarealepronuntieicelordinanturajulcopilului,existentaunorfactori negatividenatura psihosociala siculturala etc. Casincazulsigmatismului,adoptndcriteriulsimptomatologicsi etiologic,celemaifrecventeformederotacismsunt:a)rotacism interdentalceianastereprinpronuntareasunetuluircuvibrarea vrfuluilimbiisprijinitpeincisiviisuperiori,sau,mairar,prinatingerea limbiidebuzasuperioara ntimpulvibrariiacesteia;b)rotacism labialrealizat printrunjocusorallimbiisivibrareabuzelor;c)rotacism labiodentalapareprinvibrareabuzeisuperioarenatingerecuincisivii inferiorisauvibrareabuzeiinferioarenmomentulatingeriiincisivilor superiori;d)rotacism apicalrecunoscutdupa faptulca limbaseafla n momentulpronuntariilipita dealveole,ceeacenuipermitesa vibreze suficient;e)rotacism velar,ncarenuvibreaza vrfullimbiiasacum estenormal,civalulpalatin;f)rotacism nazaldatoratfaptuluica orificiulpalatofaringiannusenchidesuficient,ceeacefacesa se produca vibratiilanivelulpartiiposterioareapalatuluimoalesia pereteluiposterioralfaringelui,iaremisialuirestestridenta,cu caracteristicinazale;g)rotacism uvularprodusprinvibrareauvulein articulatiasunetuluir;h)rotacism bucalformatprinscurgereaaerului pespatiiledintrepartilelateralealelimbii,fortndobrajiisa intren vibratiedndonota dezagreabila pronuntiei. Desicuofrecventa maimica,sepotproducetulburarisialecelorlalte sunete.Dintreacestea,amintim:lambdacism si paralamdacism (cnd esteafectatsunetull);betacism si parabetacism (cndesteafectat sunetulb);capacism si paracapacism (cndesteafectatsunetulc); gamacism si paragamacism (afectareasunetuluig);deltacism si paradeltacism (tulburareasunetuluid);fitacism si parafitacism (tulburareasunetuluif);nutacism si paranutacism (tulburareasunetului n);hamacism si parahamacism (tulburareasunetuluih);tetacism si paratetacism (tulburareasunetuluit);mutacism si paramutacism (tulburareasunetuluim);vitacism si paravitacism (tulburareasunetului v)s.a.(dupa E.Verza,2003).Prinurmare,frecventafenomenelor

evidentiatedepindedeetiologie,desexsivrsta,departicularitatile psihoindividualealesubiectuluisidecapacitatilesaleverbale. Pedealta parte,nfunctiedecauzelecarestaulabazahandicapurilor depronuntie,dislaliilesempartnorganice si functionale.Dislaliile organice, numite si disglosii ,suntprovocatededeficientele anatomofiziologicedelanivelulaparatuluifonoarticular(prognatismul, progenia,despicaturilemaxilovelopalatineetc).Exista siasanumitele dislalii audiogene,suntdeterminatedelezareaaparatuluiauditivcenu permiteoreceptienormala avorbiriisiniciunautocontrolalpropriei articulari. Disartria Dincategoriatulburarilordepronuntiefacepartesidisartria,careeste ceamaigrava dintretulburarilerespective,fiindcauzata deafectiunea Deficientele de limbaj 84 cailorcentralesialenucleilornervilorcareparticipa laarticulare.Ease caracterizeaza pelnga prezentafenomenelordislalice,printrovorbire confuza,disritmica,disfonica,curezonanta nazala sipronuntieneclara. Ladisartrici,aparsioseriedecomplicatiipsihiceceseproducnsfera afectiva,senzoriala,mintala,psihosociala simotrica.Data fiindoriginea sa,disartria se mai numeste si dislalie centrala. Dinpunctdevedere simptomatologic,uneledintrefenomeneleenuntatesuntasemanatoare dislalieiobisnuite,darmultmaigrave.Dislaliacentrala estemai frecventa lasubiecticuhandicapdeintelect.Eapoatefipusa n evidenta maiusorlaadultifata decopii,nunumaicaurmarea deteriorariicomponenteicentrale,cisiaagravariidificultatilordevorbire. Rinolalia Oforma intermediara ncadrultulburarilordepronuntie,esterinolaliace prezinta sieamanifestarispecifice.Seproducecaurmareaunor malformatiicesuntlocalizatelanivelulvaluluipalatinsaua insuficientelordezvoltariiacestuia,determinatedeuneleboliinfectioase, devegetatiileadenoide,depolipi,deatoniasauparaliziavaluluipalatin, dedespicaturilelabiomaxilopalatine,dehipoacuzie,defunctionarea defectuoasa amuschilorsauavaluluipalatincarenupotdeschide traectulnazalntimpulpronuntariisunetelornazaleetc.nrinolalie,se manifesta tulburaridepronuntiespecificedislaliei,darsideficienteale rezonanteisunetelor,defonatiesichiardevoce,ncazurileaccentuate. Aspectulgeneralalvorbiriiestedezagreabil,prinmanifestarea fonfaielii. Rinolalia se clasifica n aperta sau deschisa,ncaresuflulaerului

necesarpronuntariisunetelorparcurge,predominant,caleanazala; clauza sau nchisa,cndundaexpiratorienecesara pronuntarii sunetelornazale(m,n)sescurgepetraectulbucalsimixa sau mixta, ncareundaexpiratorietrece,alternativ,attpecalenazala,ctsipe traectulbucal,indiferentdecaracteristicilearticulatoriialesunetelor.

1.3.2. Tulburari de ritm si fluenta ale vorbirii


Asacumamvazut,dincategoriatulburarilorderitmsifluenta fac parte:blbiala, logonevroza, tahilalia, bradilalia, aftongia, tulburarile pe baza de coree s.a.Acesteasuntsieletottulburariale vorbiriiorale,darsuntmaigravedecttulburariledepronuntie,nunumai prinformeledemanifestare,cimaicuseama prinefectelenegativecele auasuprapersonalitatiisicomportamentuluipersoanei.Blbiala afost remarcata decatreoameniidestiinta dincelemaivechitimpuri,faptce aduslacrestereainteresuluisipentrualtetulburarialelimbajului. Blbiala Perturba relatiilelogopatuluicuceidinjursiseprezinta caunhandicap relativgrav.Desipreocuparilefata deaceasta tulburareaufostintense dealungultimpului,explicatiastiintifica,prinevidentierea simptomatologieisietiologieiblbieliicasidezvoltareaconceptieicu privirelaterapiacomplexa ncorectareaei,afostposibila abiansecolul Deficientele de limbaj 85 nostru,caurmareaprogresuluirealizatnstiintelepsihopedagogice, progresrealizatsilanivelullogopediei,maialespeplanpracticrecuperativ. Blbialasemanifesta prinrepetareaunorsunetesausilabela nceputulsimijloculcuvntului,cuprezentareaunorpauzentreacestea sauprinrepetareacuvintelororiprinaparitiaspasmelorlanivelul aparatuluifonoarticulatorcarempiedica desfasurareavorbiriiritmicesi cursive.nprimulcaz,blbialasenumesteclonica,iarnceldeal doilea,tonica.Cndsemanifesta attprinprimaforma,ctsiprina doua,easenumestemixta sau clonotonica si respectiv tonoclonica, nfunctiedeaspectulcarepredomina.Formelecelemaigravese manifesta laadultsiadolescent.Darcelmaifrecvent,blbialaapare ntre231/2anisi,deobicei,poateficonsiderata fiziologica,nlipsaunor factorifavorizanticaresa omentina sisoconsolideze.Cndpersista si nperioadaprescolara,constituieunsemnaldealarma pentruca are tendintadeasecroniciza. Logonevroza Estestrnslegata deblbiala,attprinnatura,ctsiprinformaei.Din punctdevederesimptomatologic,elesuntfoarteasemanatoare,darde

celemaimulteorilogonevrozaestemaiaccentuata dectblbiala, care,apoi,sepoatetransformanlogonevroza.Blbialasetransforma nlogonevroza,atuncicndexista sauapareunfondnevroticcaurmare aconstientizariitulburariisiatrairiiacesteiacaodrama,caunmoment defrustrareaposibilitatilorpecareleareindividul.Blbialaesteun fenomenmaimultderepetareasunetelor,silabelorsicuvintelor,iar logonevrozapresupunepelnga acesteasimodificareaatitudiniifata de vorbiresiamoduluicumestetraita dificultatearespectiva prinprezenta spasmelor,agrimaselor,ancordariisiaanxietatii,determinatede teamaca vagresintimpulvorbirii.Lapersoanelenevrozatesau psihonevrozatefactoriinocivi(maicuseama traumelepsihice,stresurile) potprovocadirectlogonevroza,ceeaceaccentueaza stareagenerala denevrozismsidrepturmarenusemaitreceprintrodereglareusoara detipulblbielii. Celelaltetulburarideritmsifluenta alevorbiriipotexistacasindrom separat,darsicasimptomalblbielii. Aftongia Ianastereatuncicndnmuschiilimbiiseproduceunspasmtonic,de lunga durata,sinsotestedecelemaimulteoriblbiala;tulburaride vorbirepebaza decoree(tic,bolialecreieruluimic),determinatede ticurinervoasesaucoreicealemuschiloraparatuluifonoarticular,ale fizionomieicesemanifesta concomitentcuproducereavorbirii; Tahilalia Caracterizata printrovorbireexageratderapida,aparemaifrecventla persoanelecuinstabilitatenervoasa,cuhiperexcitabilitate; Deficientele de limbaj 86 Bradilalia Opusa tahilalieisemanifesta prinvorbirerara,ncetinita cuexagerari maximealeacestorcaracteristicinhandicapurileaccentuatedeintelect sauncazurilededominareexcesiva ainhibitieietc.

1.3.3. Tulburari de voce


Spre deosebire de tulburarile de ritm, care afecteaza cadenta vorbirii, tulburarile de voce perturba melodicitatea, intensitatea si timbrul vocii. Mutatia patologica a vocii. Eaaparecaurmareatransformarilordelanivelulsistemuluiendocrin, manifestateprinschimbareafunctieihipofizaresiprinmodificarea hormonilorsexualicareinfluenteaza nunumaistructuraanatomofunctionala alaringelui,darsimodalitatiledereactionarealesistemului nervoscentralcedetermina oadaptarelenta laconditiilebiomecanice.

ncazultulburarilorendocrine,cumesteacromegalia,copilulcapata o vocebarbateasca,iarndiferiteformedeinsuficienta dezvoltarea aparatului(dinnastere),aparemutatiavociinaintedevrstaobisnuita (la811ani).Opusulacestuifenomenestentrziereanprocesulde schimbareavocii,dnduionota deinfantilismcuprezentauneivoci brite,cuoscilatiidelauntonlaaltulsicudiferenteminimentrevocea fetelorsiabaietilor. Raguseala vocala Facepartedinaceasta categoriesisemanifesta prinpierderea expresivitatiisiaforteivocii.Asemeneacazurisuntfrecventen mbolnavirilelaringelui,alecailorrespiratorii(prinraceala,gripe)siale ganglionilorfixatipecoardelevocale.Ragusealapoatembracaoforma organica,cndvoceasengroasa sisentrerupentimpulvorbirii,si alta,functionala cedetermina uncaractersuieratsinabusitalvocii.De obicei,ragusealafunctionala aparenstarileemotionaleputernicesin folosireaexcesiva avociiceeaceconducelaobosealacomponentelor articulatorii. Fonastenia si pseudofonastenia Audecelemaimulteorionatura functionala.Folosireaincorecta (n speciallacntareti)siabuziva avocii(cntareti,profesori,oratori),casi laringitelepotdanasterelafonastenie.Pseudofonasteniaaparecuo oarecarefrecventa launiiprescolari,caurmareasuprasolicitariivocii, darmaicuseama nstarileemotionaleputernice.nmajoritatea cazurilor,fonasteniaestensotita deoseriededereglarideordinpsihic (frustrare,nesiguranta,teama,frica),careomentinsichiaro accentueaza.Toateformeledefonastenieduclascadereaintensitatii vocii,pierdereacalitatilormuzicale,ntrerupereasirateulvocii,tremurul siobosireapreadevremeavocii. Deficientele de limbaj 87 Disfonia Aparenurmatulburarilorpartialealemuschilorlaringelui,alecoardelor vocale,siaanomaliilorprodusedenoduliibucalisidepolipi.naceasta situatie,voceaestefalsa,bitonala,monotona,nazala,tusita,voalata, scazuta nintensitate,cutimbrulinegaletc.Dereglarilesispasmele respiratorii,produsefiecaurmareatonusuluimuscularslab,fiepabaza tracului,aemotiilor,asocului,aangoasei,potdeterminainstabilitatea vocii,inhibitiaei,monotoniasicaracterulsters,nediferentiatsauchiar soptit,prinscadereaintensitatii. Afonia

Esteceamaigrava tulburaredevoce.Eaaparenmbolnavirileacutesi cronicealelaringelui,cumsuntparezelemuschilorsauprocesele inflamatorii.Vocea,nastfeldesituatii,daca nudisparecomplet,se producenumainsoapta,dincauzanevibrariicoardelorvocale.Initial, voceasemanifesta prinraguseala,scadereanintensitate,soptirea,ca nfinalsa dispara complet.ncazulacesta,seinstaleaza tensiunea, agitatia,sichiaruneletulburaripsihice.Pedealta parte,afoniapoatefi determinata sidedereglaripsihiceputernice,prinemotii,soc,stresuri, complexedeinferioritate,careactioneaza peunfondde hipersensibilitatesaufragilitateasistemuluinervos,afectnd personalitateasicomportamentulsubiectului.

1.3.4. Tulburari ale limbajului citit-scris.


Dislexia si disgrafia Constituietulburaripartialealecititscrisuluicesipunamprentape dezvoltareapsihica acopiluluisimaicuseama perezultatelesalela nvatatura.nsusireacititscrisului,caachizitierecenta nconditiile instruirii,presupunedinparteacopiluluioparticipareintentionata,voita, afectiva siconstienta.Cndseproducdificultatinelaborarea deprinderilorlexografice,sederegleaza integrareasociala prin manifestareanmaimultecazuriaunorcomportamenteneadaptate lamediu,datorita unoresecurisiconflictepermanente(nviatascolara), ctsidatorita instalariiunortrasaturicaracterialenegative,ca: negativismul,anxietatea,descurajarea,inertia,nepasarea,izolarea.La preadolescentisiadolescenti,acestecaracteristiciseaccentueaza prin prezentaagresivitatiisiadezinteresuluifata deactivitateaintelectuala n general.Deremarcatsiexistentaaltorformemaigravealedereglarilor cititscrisuluicesemanifesta subformaalexiei si agrafiei,exprimnd imposibilitateaproduceriiactuluilexografic.Daracesteaaparpefondul altorhandicapurigravesaununelebolipsihicesinusuntcaracteristice persoanelorcuintelectnormal. Exista uncomplexdecauzecarestaulabazadislexieisidisgrafiei, dintrecaremaiimportantesunt:insuficientelefunctionalenelaborarea limbajului,alendemnariimanuale,aleschemeicorporalesiale Deficientele de limbaj 88 ritmului,lipsaomogenitatiinlateralizare,stngaciansotita deo lateralizarencrucisata,tulburarilespatiotemporale,influentaereditatii, afectiunilecorticalesi,nunultimulrnd,factoriipedagogiciinoportuni, concretizatintrometodologieinstructiveducativa neadecvata,ceduce laformareaunordeprinderigrafolexicedeficitaresicaresecorecteaza

ulteriorfoartegreu. Dislexiasidisgrafiasemanifesta,lascolar,prinincapacitateasa paradoxala,maimultsaumaiputinaccentuata,deanvatacitireasi scriereanmodcorect.ncazulacesta,aulocconfuziiconstantesi repetatentrefonemeleasemanatoareacustic,literelesigrafemelelor, inversiuni,adaugirisiomisiunideliteresigrafeme,omisiuni,inversiunisi adaugiridecuvintesichiardepropozitii,dificultatincombinarea cuvintelornunitatimaimaridelimbaj,tulburarialelizibilitatii,alelaturii semanticeetc.Launiidisgrafici,grafemelesuntplasatedefectuosn spatiulpaginii,suntinegalecamarimesiforma si,ngeneral,auo ornduiredezordonata.Datorita nendemnariideascrie,textuleste scurt,lacunarsifara unitatelogica.Dincauzanentelegeriicelorcititesi achiarapropriuluilorscris,redarealadislexicisidisgraficieste lacunara,plina deomisiuni,sau,naltecazuri,contineadaugiride elementecenufigurauntextulparcurs.(E.Verza,1983). Laeleviinevazatori,carenvata nBraille,sepoateconstataca manifestariledisgrafieiauuneleparticularitatispecifice,dar caracteristicilegeneralesuntasemanatoarecualedisgraficilorcescriu nalbnegru.Dintrefenomenelecomune,attnscriereaalnegru,ctsi nBraille,putemcitaurmatoarele:omisiunideliteresisilabe,omisiunide cuvinte,omisiunidepropozitiisisintagme,contopiridecuvinte, substituiridegrafeme,substituirisideformaridecuvinte,adaugiride grafemesicuvinte,disortografii,rnduriliberesausuprapuseetc. Totodata,nBraille,sepoateevidentiaodependenta maimarea dificultatilorprezentatedeexercitiu(antrenament)sideniveluldezvoltarii intelectiveasubiectului.

1.3.5. Tulburari polimorfe


Dinaceasta categorieatulburarilordelimbajfacpartealalia si afazia,cese caracterizeaza printromaxima gravitatecuimplicatiicomplexe,negative,nunumaincomunicarea si relationareacuceidinjur,darsinevolutiapsihica alogopatilor.Astfel,alaliasi afazia afecteaza attlimbajulimpresivctsipecelexpresiv. Alalia Dinpunctdevedereetimologic,termenuldealalieprovinedingrecescul alales,carenseamna fara vorbiresaumutenie.Caurmare,tulburarea respectiva maiestedenumita siprintermeniideaudimutitate,ntrziere nnascuta avorbirii,muteniaauzitorilor,muteniaidiopatica s.a.

Darvorbireaalalicilornuseconfunda culipsadevorbireadeficientilor deintelectprofund,asurdomutilor,adisartricilorsauaafazicilor.Desi potexistantrzierimintale,alalianupresupunedeficitdeintelectdetip Deficientele de limbaj 89 oligofrenic,cutoateca suntevidentetulburariledeperceptie,degndire siimaginatie,decomunicaresidendemnaremotorie.Aceste caracteristicisuntsinfunctiedeformaalaliei.nasanumitaalalie motorie,alaliculntelegesensulcuvintelorsilretine,darnulepoate pronunta.Executa ordineleverbalesipoatearataobiecteleindicate. Poateemiteunelesunetenearticulatesichiarcuvintemonosibisilabice. nalta forma dealalie,ceasenzoriala,dimpotriva,alaliculnuntelege sensulvorbirii,darpoaterepetasunetesiunelecuvintecuostructura maisimpla.Desipotsa auda bine,audificultatideperceptieadirectiei sunetelor.Formaceamaigrava dealalieesteceamixta,ncare predomina,fiecaracteristiciledinprima,fiedinceadeadoua. Sepotretineoseriedecaracteristicigenerale,comune,pentrutoti alalicii,indiferentdeformaalalieipecareoau.Dintreacestea, mentionam:lipsadeexpresivitate,rigiditatenmiscarisicomportament, dezinterespentruactivitate,vointa scazuta,deficitedeatentieside perceptie,slaba dezvoltareamotricitatii,ontrzieregenerala nevolutia psihica,caurmarealipseicomunicariiverbaleetc. Afazia Dupa cumamvazut,nalaliesubiectulestelipsitdeposibilitatea achizitieilimbajului,ntimpceafaziaseproducedupa dobndirea comportamentuluiverbalsiestemaifrecventa lapersoaneleadultesau labatrnete,datfiindfaptulca persoanelerespectivesuntsupusemai frecventfactorilornocivicareoprovoaca.Specialistiiiauacordato importanta deosebita,pentruca afaziadetermina modificariprofunden sferalimbajului(impresivsiexpresiv),iarlanivelulpersonalitatiise producdestructurarimasive.Afaziapoateficauzata deaccidente vascularecerebraleproduseprinleziuniledelanivelulsistemuluinervos centralsigravitateaeiestedependenta dentindereasiprofunzimea acestorleziuni.Desi,nprincipal,deteriorareaprivestesfera comportamentuluiverbal,auloc,maimultsaumaiputin,dereglarila nivelulntreguluipsihism.Astfel,sepotpastracuvinteparazite, interjectiile,njuraturilesi,ngeneral,limbajultrivial.nacelasitimp, vocabularuldevinesarac,uncuvntpoatendepliniroluldepropozitie, adica semanifesta asanumitulstiltelegraficnvorbire.Launiiafazici

apareovorbireacademica,cumultepretiozitatisiunscrisservil,ce seremarca prinnclinareaexagerata spredreaptasausprestnga, tulburarialeaccentuluisiagramatisme.Dificultatilenenumerarea automata,casiperseverareasiasanumiteleintoxicatiicucuvinte ocupa unlocapartenvorbireaafazicului.Catulburarisecundare,apar afectiunialevocii,dereglarialerespiratieisiemotiiexagerate.Decele maimulteori,acesteaseasociaza cuoseriededereglaridelanivelul memoriei.Depilda,laafazicisemanifesta oscadereamemorieiiar reproducereaestemaislaba carecunoastereasinvatarea.De asemenea,memoriaauditiva estemaiscazuta dectceavizuala. Amploareaacestortulburaridinafazieestedependenta side caracteristicilepersonalitatiisubiectuluinainteaaparitieiafaziei,de instructiasa,deculturaceoposeda,devrsta etc.Sieficienta recuperariiseraporteaza laacestecaracteristicisimaialeslamediulde Deficientele de limbaj 90 viata,pentruca afazicularenevoiedentelegeresiafectiune,de sustinereamoralului,princreareaunuitonuspsihicpozitiv.

1.3.6. Tulburari de dezvoltare ale limbajului


Mutismul electiv Peacestplanseremarca ogama extinsa dedereglari,darnereferim,n principal,ladoua categoriidetulburari.Astfel,estevorbademutismul electiv, numit si voluntar sau psihic,caresemanifesta prinrefuzulpartial sautotaldinparteasubiectuluideacomunicacuunelepersoane,iarn formegraveacestrefuzseextindeasuprantreguluimediunconjurator. Muteniaestetemporara,sipoateduradelactevasaptamni,laluni sauchiaranidezile.Deobicei,mutismulelectivaparelacopiii hipersensibilisiestensotitdetulburaricomportamentalencare ncapatnarea,timiditatea,brutalitatea,irascibilitateaocupa unloc important.nmajoritateacazurilor,handicapulestedeterminatde atitudinilegresiteneducatiecaretraumatizeaza afectivcopilul.Darsi emotiilesoc,stresurile,esecurilerepetatefrustrarilepotducelaunastfel demutism.Desinucomunica,copiiicumutismelectivntelegvorbireasi numanifesta deficientedeordinintelectiv.Darpersistentapeoperioada maimarealipseicomunicariiducelaramnerinurma pelinia dezvoltariivocabularuluisiaexprimariilogicogramaticale,cu repercusiuninplanintelectiv. Retardurile n dezvoltarea limbajului Oextinderesiofrecventa maimareoauhandicapuriledelimbaj; acesteasenscriuncategoriantrzierilorsauretardurilorn

dezvoltareagenerala avorbiriicesepotntlnilaaceisubiecticarenu reusescsa atinga niveluldeevolutieallimbajului,raportatlavrsta cronologica.Deobicei,eleexista cafenomenesecundarenmaitoate handicapuriledeintelectsisenzorialesichiarnuneletulburaride vorbiredescrisemaisus,darsepotmanifestasidesinestatator. ntrzierilendezvoltareavorbiriiserecunoscdupa saraciavocabularului sidupa neputintadeaseexprimacoerent,logicnpropozitiisifraze. Frecvent,retardurileverbalecuprindattaspectelefonetice,lexicale,ct sigramaticale.Datorita acestorfenomene,sintelegereavorbiriicelor dinjurserealizeaza cudificultate,ceeaceinfluenteaza negativevolutia psihica generala sicomportamentala. Asemenearetarduriverbalepotfideterminatedecarentele sistemuluinervoscentralprovocatedehemoragiicerebralentimpul nasterii,deeventualeleboligrave,delipsadestimulareacomunicariin perioadaprimeicopilarii.Deficientelesenzorialesideintelectpotavea efectesimilare,deoarecenufaciliteaza odezvoltarenormala a limbajului,iarcauzelespecificeacestorainfluenteaza negativsimodul deevolutiesidestructurarealimbajului. Deficientele de limbaj 91

1.3.7. Tulburari ale limbajului bazate pe disfunctii psihice


Dereglarilecareseproduclaniveluloricareicomponentepsihiceau repercusiunisiasupracelorlaltecomponentesinegala masura si asupralimbajului.Asadar,tulburariledelanivelullimbajuluisunt dependente,dinaceasta perspectiva,degravitateaafectiuniipsihicesi chiardeetiologiaincriminata ncazuldat.Deaici,existentaunei categoriilargidetulburaricarearencomponenta oseriedefenomene relativasemanatoareprinformademanifestaresiprinefectelenegative nexprimareacontinutuluiideativ(dislogii,ecolalii,jargonafazii,bradifazii etc). Caracteristicpentrutoatesunt,asadar,dereglarilegeneralenformulare, expresieverbala deficitara sireducereacantitativa antelegerii comunicarii.

1.4. Terapia tulburarilor de limbaj

Eficientacorectariitulburarilordelimbajestedependenta deoseriede conditiisubiective(dependentedesubiect)siobiective(dependentede situatie,mediu,corectitudineasipreciziametodelorfolositeetc).Pe acestplan,subliniemca activitateacorectivrecuperativa trebuiesa nceapa,nprimulrnd,cucopiiiprescolarisiscolarimici,pentruaevita

transformareatulburarilordevorbirendeprinderinegativesipentrua nlesnidesfasurareaprocesuluiinstructiveducativnconditiiadecvate. naceeasiordinedeidei,remarcamca lavrstelemicitulburarilede vorbiresuntmaifrecventesicorectarealorestemultmaifacila nraport cuperioadelenaintate.Daraceastanunseamna ca vorfineglijati puberii,adolescentiisichiaradultiicaremanifesta tulburaridelimbaj,cu attmaimultcuct,sestie,ca laacestia,framntarilelauntricecarele provoaca suntmaiaccentuatesiinfluenteaza negativstructurilede personalitatesielaborareacomportamenteloradaptative. Metodelesiprocedeelefolositenterapialogopedica suntspecifice fiecareicategoriidetulburari,iaralegerealorestenfunctiedefiecare caznparte,detipuldetulburaresidegravitateaacestuia,devrstasi niveluldedezvoltarepsihica alesubiectului,deetiologiasi simptomatologiaacestuia.Stabilireadiagnosticuluilogopediceste esentiala pentruncadrareasubiectuluinactivitatesiadoptarea complexuluiterapeutic.Unasemeneademerspresupuneoexaminare precisa acapacitatilorverbalealesubiectuluisiaperspectiveicorective (prognozei)lacareestebinesa seadaugesiexamenulpsihologicsi medical. nterapialimbajuluitulburatexista doua categoriimaridemetodesi procedee.Dintreacestea,unelesuntgeneralesicomunepentrutoate categoriiledehandicapati,iaraltelesuntspecificesiseadopta nraport defiecaretulburarenparte.darncelemaimultecazuri,eleseaplica combinatsivizeaza,negala masura,aspectelecorectivealelimbajului Deficientele de limbaj 92 casistimulareaactivitatiipsihicenansamblu.Celedinadouacategorie suntdecompetentaexclusiva aspecialistului,datfiindgradullorde complexitatesidificultate.Dinprimacategoriedemetodesiprocedee facparteaceleacarecontribuieindirectlacorectareatulburarilorde limbajsipregatescsubiectulpentruaplicareaceleideadouacategoriisi anumemetodelesiprocedeelespecificlogopedice.Aceastanu nseamna ca metodelesiprocedeelecucaractergeneraldinprima categorienusunteficiente,cidinpotriva,eleauomareimportanta pentruntreagaterapie.

1.5. Educarea personalitatii si facilitarea comportamentelor adaptive

Dupa cumsestie,unadinfunctiileesentialealelimbajuluiestecea reglatoriesiautoreglatorie.nhandicapuriledelimbajscade

functionalitateauneiasemeneafunctiisi,caatare,seproducperturbatii norganizareasisistematizareaactivitatiipsihice,ceeacefacesa se reduca ncredereanfortelepropriisisa apara ostaredencordare,de nelinistesideteama fata deimpresiaceoproduceasupracelordinjur. Tulburariledelimbajaccentuate,careafecteaza attlaturaexpresiva, ctsiceaimpresiva alimbajuluinunumaica determina reticenten relationareacuceidinjur,darintegrarealogopatuluinactivitatedevine anevoioasa.Caatare,structurareansusirilordepersonalitatepoate mbracaformenegativecareduclacomportamenteneintegrative.Cu cttulburareadelimbajestemaigrav,cuatttensiuneacreste,iar subiectulvatraiacestfenomennplanulpsihiccapeodrama.ntro cercetareefectuata deE.Verza,asupraunuilotdesubiecticu handicapuridelimbaj,formatdin150dislalici,63blbiti,32cutulburari devocesi65cudeficitasociatdislexiedisgrafieaufostconstatate tulburaricomportamentalela104dislalici,la56blbiti,la14dintrecei cutulburaridevocesila58dislexicidisgrafici.Numarulrelativmareal subiectilorlacareauaparuttulburaricomportamentaleseexplica tocmai printraireadramatica ahandicapuluidelimbajpefondul hipersensibilitatiisiatitudinilornefavorabilepecarelogopatullepercepe caperespingerisimarginalizarialecelordinjur.

ntrebari/probleme pentru autoevaluare

1.Subliniatimomenteleimportantealeconstituiriilogopedieicastiinta sialoculuiacesteiansistemulstiintelorpsihopedagogice. 2.Actualizaticriteriilecarestaulabazaclasificariitulburarilorde limbaj. 3.Sistematizatietiologiasisimptomatologiaspecifica fiecareicategorii detulburarialelimbajului. 4. Relevatispecificulsiimportantametodelorsiprocedeelorcorectivterapeutice. Deficientele de limbaj 93

Bibliografie

1.VERZAE.PSIHOPEDAGOGIASPECIALA,BUCURESTI,E.D.P.,1998. (pg.73104) 2.VERZAE.TRATATDELOGOPEDIEVOLUMULI,EDITURAFUNDATIEI HUMANITAS,BUCURESTI,2003.(pg.2363;124151;212219;281 323) 3.VERZAE.F.INTRODUCERENPSIHOPEDAGOGIASPECIALA SIN ASISTENTASOCIALA,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS,2002. (pg.144186) Deficientele de comportament

94

Unitatea de nvatare nr. 2 DEFICIENTELE DE COMPORTAMENT


CUPRINS: Delimitariconceptualendeficienteledecomportament; Cauzesiformealedeficientelordecomportament; Efecteletulburarilordecomportamentnplanscolarsisocial; Preventia,educareasiintegrareanviatasociala adeficientilorde comportament; Scopurile unitatii de curs
sa seformezeoimagineunitara asupradeficientelorde comportament; sa senteleaga posibilitatiledeintegraresocioprofesionala a persoanelorcutulburaridecomportamentnfunctiedegravitateasi complexitateamanifestarilor.

2.1. Delimitari conceptuale n deficientele de comportament

Pentrunceput,estebinesa precizamdistinctiacetrebuiefacuta ntre comportamentsiconduita,deoareceelenusunttotalsinonime(Piaget, Wallon),asacumsuntluatenmajoritateacazurilor.Astfel,sferanotiunii decomportamentestemaiampla dectaconceptuluideconduita (Claparede).

Obiective

ntelegereasemnificatieipsihosocialeatulburarilorde comportament; familiarizareacuconceptelespecifice; sa seconstientizezeactiuneafactorilordediferitetipuri asuprastructuriibiopsihicesiinfluentanociva aacestora nplancomportamental; Deficientele de comportament 95 Multi autori considera comportamentul ca fiind ansamblul reactiilor globale ale organismului aflat n interactiune cu mediul (contine si miscarea instinctuala a insectelor spre lumina, a animalelor spre surse alimentare). Conduita, mai restrictiv, este considerata ca fiind un ansamblu de reactii stereotipe, nsusite si nvatate pe parcursul experientei individului. Deasemenea,P.Janetconsidera conduitacafiindsuperioara

comportamentului,deoareceeareprezinta oactiuneconstienta, complicata,nsotita deoanumita participareafectiva,spredeosebirede reactiilecomportamentalevazutecaactiuniprimaresaucareflexe simplesielementarecedefinescrelatiadintresubiectsilumea nconjuratoare.Dar,comportamentulpoatecapata,laom,valente superioare,nglobndconduitelesiatunci,reglajul,controlulsi autocontrolulnsotescindividulntoateactiunilentreprinse. Privind comportamentul ca expresie a relatiei dintre dezvoltarea psihica, dintre dezvoltarea personalitatii si mediul ambiant n care traieste individul putem defini tulburarile de comportament ca fiind abateri de la normele si valorile umane pe care le promoveaza un anumit tip de societate. Acesteabatericomportamentalesenscriuncategorialarga a fenomenelordeinadaptaresipotaparealatoateniveluriledevrste fiinddeterminatedeovarietatedecauze.nlimbajulstiintific,caapoisi ncelcotidian,handicapuriledecomportamentsuntcuprinsenmod sinteticnconceptuldedelicventa siuneorinceldeinfractiune (maicu seama nstiintelejuridice).Acestitermenidesemneaza comportamente noncomformistecarepotproduceefectenegativeattpentruindivid,ct sipentrusocietate.Dinpunctdevederepsihologicindivizii,careproduc astfeldecomportamenteaberanteprezinta dezechilibresauostare deficitara nunulsauntoatepalierele:maturizariipsihice,structurarii constiinteidesinesiaconstiinteisociale,asimilariinormelorsivalorilor socialculturale,structurariimotivationalcaracteriale,maturizarii sociale. Comportamentulestedependentdenivelulintelectului,decunostintele siexperientadeviata aindividului,decaracteristicileorganizariisociale sifunctionalitatearelatiilorintersubiective.Unelecomportamente aberanteseproducsiprinfixareaobisnuintelornegativesauprin repetareaunorexperientenegativepecareindividulpepercepeca avantajoase,fara afaceoevaluaredeansambluasituatieisifara sa ia nconsideratieefectelepecareleauasupracelordinjur.

2.2. Cauze si forme ale deficientei de comportament


Odata produse,manifestarilecomportamentalesunttraitenplanintern siauunefectcircular.Eleserepercuteaza asuprasubiectului, mentinndsaumodificndcaracteristicileceaustatlabazadeclansarii actiunilorrespective.nacestfel,subiectulvafidefinitcafiinta unica pe Deficientele de comportament 96

lnga nsusiriledepersonalitatesideuntiparcomportamental.Toate formelecomportamentului(afectiv,cognitiv,verbal,ludic,psihomotor)se coreleaza custructuriledominantealepersonalitatii. Putemvorbideocategoriedetulburarinplanulintern,cumarfi: anxietatisifrustrariprelungite,instabilitateafectiva sidepresii,ostilitate sineacceptareacolaborariicuceidinjur,slabadezvoltareafectiva si indiferenta,traireaunortensiuniexacerbate,princonstientizareaunor handicapuri,repulsiefata deactivitate,dereglarialeunorfunctiipsihice. Acesteadetermina handicapuricomportamentaledeformesiintensitati diferite,nfunctiedeprofunzimeadereglarilorinterioaresise concretizeaza,nexterior,prin:reactiiafectiveinstabile(frica,mnie, furie,rssiplnsnestapnit),agitatiemotoriesimiscaridezorganizate, negativismsiapatie,teribilismsiinfatuare,furtsivagabondaj,cruzimesi aberatiisexuale. Referinduselatulburariledecomportamentspecificeperioadelor copilariei,MarianaNeagoe(1997)subliniaza ca eleaparpefondulunor tulburaridedezvoltarecaredetermina oncetinireadezvoltariiprin mentinereainfantilismului,odezvoltareinegala nunelepalierepsihice si,nfine,oafectareadezvoltariisaudistorsionareaacesteia. Toateacesteapotavealabaza omultitudinedecauzecareactioneaza asuprasubiectuluindiferiteperioadedevrsta.Deasemenea,putem vorbisidepredispozitiinnascute,secheledatorateleziunilorcerebrale, caurmareameningoencefalitelorsauatraumatismelor,modificari endocrineprodusebruscnconditiiledemediunefavorabilsichiar disconfortulpsihicsiinfluentelenegativealeanturajului.Lipsade supraveghereacopiilor,lipsadeautoritatesauautoritateatiranica a parintilor,mpreuna cuneantrenareanactivitate,potducelaparasirea domiciliuluisichiarlavagabondaj.Astfeldefenomeneseasociaza, aproapentotdeauna,cucarenteafectivecedetermina trasaturi egocentricesausubestimareaeului. Frecventa Tulburariledecomportamentauofrecventa diferita delaoperioada de vrsta laalta.Uniiautori(1970)considera ca handicapurilede comportamentauceamaimarefrecventa ntre1416ani,dupa carese atenueaza,iarcndsemanifesta lavrstaadulta capata forme caracteriopatecutendintesprestabilizaresirepercusiuniantisociale. nliteraturadespecialitate(U.Schiopu,E.Verza,1997)sapus nevidenta sirelatiadintreinfractionismsiconduitelesexualeaberante, labazacaroraseafla frecventexperientenegativedetipul:

- incidentesexualenegative,produsencopilarieprinreactiaunui homosexual,aincestuluisauaviolului,genereaza imaturitatean conduite; - lipsaunormodelesexualecorectenfamilie,cucaresa seidentifice, determina sporirearisculuipedirectiaaparitieiconduiteloraberante; - izolareaexcesiva fata dealticopiisilipsadeeducatiesociala determina teamafata desexulopussidificultatidestabilirearelatiilor interpersonale; Deficientele de comportament 97 - imaturitateasilipsaderesponsabilitatedetermina dependenta deceilalti sisugestibilitatecrescuta lainfluentelenegative; - teamasianxietateaexcesiva dinfamiliesiscoala,ducelatensiunisi hiperactiunisexuale; - viataaustera sideprivareaderelatiisocialecreeaza situatiideriscn adaptareacomportamentelormaturesiarmonice. ncazulbaietilor,manifestarilecucaracteraberantsuntmaievidentesi aufrecventa maimarefata decelealefetelor,dar,sintruncazsin altul,implicatiilecomplexesuntevidentenviatasociala. Minciuna Esteoabaterecomportamentala simpla,caresemnifica formarea, particularitatilornegativealepersonalitatii.Eaevolueaza diferitnfunctie devrsta.Daca nperioadaanteprescolara minciunanupoatefiluata ca onota specifica aunuicaracternegativcidoarcaoforma deadaptare laconditiilenoi,cutimpul,prinrepetare,devineoobisnuinta sisepoate transformantrocaracteristica negativa apersonalitatii. Furtul Esteoalta abaterecomportamentala cuconsecintemultmaigrave.La bazaacestuiaseafla unsentimentdefrustrarecupronuntatenotede anxietate.Furtulefectuatnbanda mbraca formemaigravesicu pronuntatenotedeteribilism,maialeslatineri.nontogenezatimpurie, nformasaincipienta,furtulsemanifesta prinnsusireafortata sau brutala ajucarieipartenerului,camaitrziusa iaformansusirii obiectuluidoritpefuris,cuonuanta delasitate. Jaful Caforma decomportamentfoartegrava,arelocsubamenintaresauca actdeviolenta.Situatiadevinetragica sicomplexa cndjafulseproduce nbanda,evidentiindcaracteristicilepersonalitatiidizarmonice,aunei dezvoltaripsihicescazutencarediscernamntulestelimitat. Fuga de acasa si vagabondajul

Caformedemanifestareaunuicomportamenttulburat,aparpeacelasi fond.Unasemeneafenomenarelocncazulcopiilorintrovertiti,emotivi, anxiosi,darsilaceiagitati,frustratiafectiv,neadaptatilacolectiv, conflictualisilabili. Vagabondajul Cadeteriorarecomportamentala grava,seasociaza adeseoricualte formeaberantecumarfiprostitutiasiperversiunilesexuale. Obosealaprovocata deunconsumnervosrapidducelascaderea activitatiiintelectuale,ceeaceatragedupa sineinstalareaunoraltefeluri detulburaridecomportament.Oasemeneaoboseala faciliteaza instalareafenomenelorastenice,cedetermina tulburarinplanpsihic: diminuareaactivitatiimnezice,scadereacapacitatiideconcentraresi incapacitateadeandeplinisarcinicomplexe. Deficientele de comportament 98

2.3. Efectele tulburarilor de comportament n plan scolar

si social

nceeaceprivesteplanulefectelorprodusedeanomaliile comportamentalencadrulscoliisiaprofesiunii,seconstata ca acestea aulabaza omultitudinedefactori.Acesteancep,decelemaimulteori, siapoiseextind,delagreselileparintilor,manifestateprinlipsade preocuparefata decopii,indiferenta afectiva,nestimulareadezvoltarii personalitatiicopiluluipna lamediulscolartensionat,lipsadetact pedagogic,favoritism,descurajareaunorelevi,esecurilescolare repetateetc.Toateacesteaduclaabsenteism,hoinareala,lene, negativismfata deactivitateascolara,opozitiefata deefortsiatitudini negativelaadresacolectivuluisideobstructionareaactivitatiialtora.Ei constituiegrupulelevilorcarenusepotadaptalaviatascolara odata cu prezentareaunordisonantentrecapacitatilepsihicesicalitateaefortului depus,darsintrenivelulcerintelorsiexigenteleprocesuluiinstructiveducativ. Prinurmare,rezulta ca fenomenulneadaptariiseasociaza cu factoriisubiectivi(ceicetindedezvoltareafizica simintala,deevolutia afectiva,densusirilecaracterialesitemperamentale)siobiectivi(cei familiali,scolarpedagogici,culturali,morali,economicosociali), determinndperturbareaechilibruluidintreelevsiscoala. Seconsidera ca lavrstade67ani,circa810%dincopiinuau maturitateanecesara pentruacorespundeexigenteloruneinvatari organizatesiriguroase.Astfel,potapareaformedeinadaptarescolara detipulimaturitatii(copiiiprogreseaza lent,nupotsustineunefort ndelungat,obosescmairepededectceilalti,suntagitatipsihicsimotor

saudimpotriva,apatici,treccugreudelaoactivitatelaaltasicutimpul, printraireatensionata siconflictuala aesecurilorrepetate,lescade interesulpentrunvataresincepsa evitescoala). Factoriimentionatimaisusdetermina untipdeinsuccesscolar,bazat pestarianxioasencarefobiafata descoala influenteaza structurarea personalitatiisicomportamentulcopilului.Anxietateaseinstaleaza cao trasatura dominanta ntimpsiastfelgenereaza nelinistesipanica,reactii emotionaleexageratesilabilitateafectiva,fatigabilitatesicefalee. Inadaptareanuestedoardetipscolar,cipoatecuprindetoatesferele activitatiisirelatiileumaneimplicate.Dupa C.Gonnet(1968),exista trei categoriidecopiiinadaptati: 1)inadaptatiipsihic(cuprinznddeficientiideintelect); 2)inadaptatiifizic(cuprinznddeficientiisenzoriali); 3)inadaptatiisocial(cuprinznddelincventii,psihopatii,psihoticii). Daca lavrstacopilarieipredomina formeleinadaptariiscolarecumanifestaride complexitateredusa,maitrziu,vorapareadificultatinadaptareasociala si profesionala,cu efectenegativepentruindividsisocietate.Acesteasipunamprentaasuprantregii personalitatisiastfelseajungelastabilizareahandicapurilorcomportamentalen care Deficientele de comportament 99 societateaintervine,decelemaimulteori,preatrziupentrualeanihilasial recuperape individ.Cndhandicapuriledecomportamentseinstaleaza pefondulaltor handicapurisau seasociaza cuacestea,eledevinmultmaigravesiimplica unmaregradde dificultate pentrunlaturarealor.

2.4. Preventia, educarea si integrarea n viata sociala a deficientilor de comportament


Masurilepsihopedagogicedeprevenireahandicapurilorde comportament,aplicatedetimpuriu,suntdeosebitdeimportante deoarecelscutescpecopildemulteneajunsuri,asigurndui dezvoltareaarmonioasa apersonalitatii. nconditiilencaredeviereaconduiteiestedejaprodusa,estenecesara aplicareactmaidevremecuputinta aunorinterventiieducationalecu caracterrecuperativcorectivpentruanupermitecronicizareaacestora. nambelecazuri,alaturidefamilie,educatoareasinvatatoareaauun

rolfundamental.Fazeleprocesuluieducationalvorfiraportatela particularitatilepsihoindividualesidevrsta alecopiilorsiimplica demersuripedagogiceclare,odata cuantrenareacopiluluinactivitatice permitafirmareasa.ntroprima faza,secreeaza unconfortpsihicla niveldecolectivsiseacorda importanta componenteiafectivmotivationale, stimulnduseattsensibilitateacopiluluisireceptivitatea fata detrairilealtora,ctsidezvoltareaunormotivatiicomplexepentru activitatesipentrumplinireascopuriloracesteia.Seurmaresteformarea maturitatiinraporturilecolectivesiscolare,iaracolounderelatiile interpersonalesiactivitatileorganizatecontribuieladezvoltarea personalitatii,seinsista peacesteasisecreeaza uncadrufavorabil interventiilorpsihologicedeconsilieresindrumareasubiectului.

ntrebari/probleme pentru autoevaluare


1. Analizaticomportamentulumanprinraportareala conduita siladereglarileposibile; 2. Evidentiaticauzelesiformeledeficienteide comportament. 3. Precizatiimpactulhandicapuluidecomportament asuprasubiectuluisisocietatii,pentruasublinia nevoiadepreventiesireeducare Deficientele de comportament 100

Bibliografie minimala

1.GONNETC.,LESECOLIERSINADAPTES,PARIS,P.U.F.,1968 2.NEAGOEMARIA,COPIIICUHANDICAPDECOMPORTAMENT. ETIOLOGIE,FORMESIROLULEDUCATIONALNPREVENIREA ACESTUIA,NEDUCAREASIRECUPAERAREACOPIILORVULNERABILI NE.VERZAGHIDULEDUCATORULUI,BUCURESTI,TIPOGRAFIA METROPOL,1997 3.RADULESCU,M.,S.,ANOMIE,DEVIANTA SIPATOLOGIESOCIALA,ED. HYPERION,BUCURESTI,1991 4.SCHIOPU,URSULA,VERZA,E.PSIHOLOGIAVRSTELOR CICLURILEVIETII,E.D.P.,BUCURESTI,1997 5.VERZAE.PSIHOPEDAGOGIASPECIALA,BUCURESTI,E.D.P.,1998. (pg.114122) 6.VERZAE.F.INTRODUCERENPSIHOPEDAGOGIASPECIALA SIN ASISTENTASOCIALA,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS,2002. (pg.187196)

Unitatea de nvatare nr. 3

DEFICIENTE ASOCIATE (POLIHANDICAPUL)


CUPRINS: Delahandicaplapolihandicap; Surdocecitatea; Autismul; Scopurile unitatii de curs

formareauneiimaginiunitareasupraconditiilorasocieriideficientelor; ntelegereadiferentelorntreconceptuldehandicapsicelde polihandicap; ntelegereametodologiiloreducationalrecuperatvensurdocecitate siautism.

3.1.De la handicap la polihandicap


Prinpolihandicapsentelegeexistentaadoua saumaimulteformede handicap(deficiente),asociatelaaceeasipersoana sinsotitedeo varietatedetulburari. Diversitateatulburarilorestedependenta degravitateaacestorasi denumarulsimptomelorcaresuntasociatentroforma debaza detip sindrom.Deaceea,integrareascolara serealizeaza diferit,ncelemai bunesituatii,partialsautotal,nfunctiedeprofunzimeahandicapului.

Obiective

ntelegereaconceptuluidesurdocecitatencontextulasocierii celordoua handicapurisenzorialedeauzsidevaz; sa seconstientizezeactiuneafactorilorereditarisidobnditi asupragravitatiiacestuipolihandicap(surdocecitatea); raportareaconceptuluideautismlaaltepolihandicapuri; sa seconstientizezeactiuneafactorilorereditarisidobnditi asupragravitatiiacestuipolihandicap(autismul); asimilareaprincipalelorsimptomececaracterizeaza sindromul autist; Polihandicapul 102 ncazulpolihandicapului,aveamdeafacecudeficientesevere sauprofundefientrunpalieralactivitatilorfizicesipsihice,fiecu dificultatintoatecomponenteleprincipalealeactivitatiipsihofizice.Dar, putemntlnisideficientesingularerenunite,sicarepotfi,nsa extrem degrave(profunde)silacarecomponentaafectata estedeteriorata total sipetoatesecventeleacesteia.Astfel,apardisfunctionalitatilanivel psihicsaulanivelorganic,carepotsa afecteze,negativ,planulpsihic general.

Asadar,polihandicapulsegasestenmajoritateasindroamelor deficientuluideintelect,nuneledeficientefizicesindeficiente senzoriale,simaialesncazulasocieriilor.Dintreacestea,levomretine pecelemaiimportante,cumsunt:surdocecitatea,autismul,toate sindroameledeficienteimintale,lacareneamraportatdeja.

Surdo-cecitatea

Datorita asocieriisurdomutitatiicucecitateaseproducgraveperturbari nexistentaindividului,deoareceperceperealumiinconjuratoaresi comunicareacuaceastaserestrngelaunnumarminimdecanale.La orbulsurdomutsuntafectatiprincipaliianalizatori:vazul,auzulsicel verbomotor.Deaceea,socializareasidezvoltareapsihica presupune adoptareaunorprogrameeducationalecaresa valorifice,maximal, analizatoriivalizisisa determinecompensareaacestorfunctiispecifice analizatorilorafectati.neducareaunuicopilcudublusautriplu handicap,estefoarteimportanta perioadancareseproduce afectiunea,deoareceuncopilpolihandicapatdinnasteresaulascurt timpdupa,nuarereprezentarivizualesiauditivesinicideprinderide vorbire,caresa consolidezenmodobisnuit.Pedealta parte, survenireaorbiriisisurditatii,dupa stocareaunorimagini,faceposibila, prinantrenamentsinvatare,dezvoltareacompensatorieafunctiilor specificesiaabilitatilorcomunicationale.

Factorii
Sunt,nmajoritate,aceiasicasindeficientadevederesaudeauz,dar auoactiunemaiextinsa ,maiprofunda siproducmodificarimajorede ordinstructuralsifunctional(bolileinfectocontagioase,intoxicatiile, febratifoida,rubeola,administrareanexcesastreptomicinei, neomicinei,canamicineisitraumatismeleceafecteaza zonelecentrale siperifericealeanalizatorilorrespectivi,meningitelesiencefalitele). nsurdocecitate,deficientelesepotinstalaconcomitent,dardecele maimulteoriaparemaintiuna,calascurttimpsa urmezesi cealalta .Estedestuldegreusa sedepisteze,timpuriu,aceste deficiente.nprimiidoianideviata,datorita mentineriiunorresturi auditivesaudevedere,parintiinusesizeaza stareadedeficitacopilului sauseamagesccrezndca estevorbadeunfenomentrecator,si Polihandicapul 103 ncercndtotfeluldetratamenteajungsa orientezecopilulspre recuperareeducationala specializata abiapela67ani.

Procesul educational - recuperativ

Sebazeaza peposibilitatiledepreluareafunctiilorafectivedecatre

analizatoriivalizisidezvoltareaunorcapacitatiprinintermediulacestora, caresa faca posibila umanizareasicomunicareaculumea nconjuratoare.Seformeaza maintiobisnuinte,pentrusatisfacerea normala atrebuintelorbiologicesiigienice,apoideprinderide receptionareasemnalelordinmediu,nvederearaportariilaceidinjur. Maitrziu,stimulareareflexuluideorientaresielaborareaintereselorde cunoasteresefaceprinformareasimentinereaunorreflexe conditionate.Dupa parcurgereacunoasteriinemijlociteaobiectelor,se trecelaelaborareaimaginilorsilarealizareaunorreprezentaripebaza perceptiilor.Activitateapractica ramnedominanta pentrusemnificatia relatieiorganismmediu.ndezvoltareacapacitatilorsenzorialperceptive sinorganizareacunoasterii,serespecta legitatilesecventialede detectare,discriminare,intensificaresiinterpretare. Prezenta surdo-cecitatii, survenite la scurt timp dupa nastere, nu impiedica dezvoltarea capacitatilor intelective creative. n acest sens, avem doua exemple clare, Helen Keller si Olga Skorohodova, a caror deficienta a survenit la 2 si, respectiv, 5 ani, ca urmare a meningitei si care au reusit sa absolve o institutie de nvatamnt superior. Pe lnga proza si poezie, ele au descris si etapele educatiei speciale, n lucrarile : Memoriile si respectiv, Cum percep lumea exterioara, n care au pus n evidenta modalitatile de relationare cu mediul, de percepere a acestuia, contactul cu obiectele, formarea reprezentarilor si imaginilor, a simbolurilor si comunicarii verbale, etc. La noi, a atins o dezvoltare remarcabila Vasile Adamescu care, dupa absolvirea universitatii, a devenit unul din cei mai apreciati profesori dintro scoala de nevazatori din Cluj-Napoca si care reuseste sa duca o viata normala. Estefoartegreupentruparintiiunorastfeldecopii,deoarecegrija exagerata saurespingereaestedublata defaptulca nustiucumsa procedezecuai.Astfel,copiiiajunglavrstascolara fara sa posede celemaielementaredeprinderisifara asiputeaexprimadorintele.n acestcaz,estefundamentalcontactulculumea,stabilitcuajutorul analizatoruluitactil.Copilultrebuiesa nteleaga ca fiecarelucruareun nume,iarfolosirealimbajuluipresupunesintelegereaacestuia. ntelegereacuvntului,casimbolalnotiunii,presupuneconstientizarea

faptuluica fiecareobiectsauactiunesuntreprezentateprincuvinte, literesaugrafeme. nactivitateacucopiiiorbisurdomuti,explorareamediuluinconjurator, prinplimbarisiexcursii,permitecunoastereareala aobiectelor, concomitentcunvatareanumeluiacestora(educatorulscriecuvintele npalmacopilului).Folosireagesturiloresteimportanta,deasemenea, maialesncazulncarecopilulareobuna capacitatedeimitaresi uneleresturidevaz. Polihandicapul 104 Dupa cesuntnsusitebazelelimbajului,setrecelalectura,scrissi calcul.EstedentelesfolosirealimbajuluiBraillesiaunorproteze auditive,acoloundeestecazul.Mnajoaca rolulfundamentaln receptiastimulilordinmediusindeplinestefunctiadeorgande transmisiecuajutorulgestuluisidactilologiei.Formareacomunicarii verbalesiagndiriiverbalesebazeaza peimaginileconstituiteprin tactsiprinsimbolisticagestuluisiadactilemului. nsurdocecitare,metodologiaeducationala implica urmatoareleetape: cunoastereanemijlocita alumiinconjuratoare,nsusireagesticulatiei, formareacapacitatiidefolosireasemnuluidactil,formareadeprinderilor decitiresiscriere,formareacapacitatiidecomunicareverbala.Este important,deasemenea,climatulafectiv,atmosferatonifianta, stimulareaatitudinilorpozitivesiefortulconstant. Mentalitatea,atitudinilemanifestatedesocietatefata depersoanele handicapatefacparte,nemijlocit,dinsistemuldesanseceliseacorda acestora,pentrudezvoltaresiintegrarenmediulambiant.Acestea apartinigieneimintaledecare,negala masura,esteinteresata stiintasi societatea.C.Enachescu(1996,pg.190)afirma ca Actiunea psihoigieneinproblemadeficientilorarectevaaspectecaracteristice, pecareleredammaijos:protejareapsihica sisociala aacestora,prin atribuireaunuistatutsocialcarerespecta demnitateaumana,locullorn societate,drepturilelor,masuriprivindadaptareascolara,profesionala, familiala sisociala adeficientilor,masurispecialedescolarizaresi profesionalizare,nraportcucapacitatiledecaredispundeficientii; masurideprotezarecompensatorieadeficientilor.

3.3. Autismul

TermenulafostformulatdeB.Bleuler,lanceputulsecolului.Else referealadereglarisecundaredenatura psihogenetica pecarele raportalaocategoriedefinitoriedetulburariprimare.Acesteadinurma

seregasescsinautism,siconstaundereglarialeasociatiilordeidei, ntrerupereafluxuluiideativ,dereglaridelimbajsistereotipii,staride excitatieputernica,cealterneaza cuceledepresive,dereglarineuro vegetative,secondatedehalucinatiinplanpsihic.Maitrziu,conceptul deautismafostbineconturatsidefinitnraportcualtecategoriide handicap,nsa esteconsideratcafiindcontroversatnraportcu caracteristicilecomportamentalesimanifestareafunctiilorpsihicecele genereaza peparcursulvietiiindividului. ndiagnozaautismuluisefacfrecventeconfuziisisubstituiricualte sindroamelafeldeputindelimitatenteoriesipractica,ncaresunt prezentateunelemanifestariasemanatoaresauchiarcomunecucele dinautism.Astfel,termenicapsihoza infantila,encefalopatieinfantila, tulburariemotionalegrave,schizofrenieinfantila,oligofrenie,ntrziere psihica,copiifara contact,serefera laoarielarga defenomene,dar nuacopera stareaconcreta deautism. Polihandicapul 105 Bleuler defineste autismul ca fiind o detasare de la realitate, nsotita de o predominare a vietii interioare, o repliere totala asupra lumii launtrice, un mod de gndire necritic, centrat pe subiectivitate si rupt de realitate. Etiologic,termenuldeautismprovinedelacuvntulautos,care nseamna nsusisaueulpropriu,sidelaacceptiuneadata autismuluideI.Kanner,cafiindretrassimultumitdesinensusi. Cumultnainte,ndescriereaautismuluidetipKanner,literaturade specialitateconsemneaza oseriededatecuprivirelacomportamentul unorcopiiceprezentauosimptomatologieasemanatoare,prinexistenta deficituluidecomunicare,desocializaresidestructurarea comportamentelormaturesiarmonioase. I. Kanner a facut posibila departajarea transanta a unui sindrom caracteristic autismul de toate celelalte forme de handicap. El evidentieaza o serie de trasaturi caracteristice, prin care cele mai importante ar fi : _ Incapacitateadeaadoptaopozitienormala ntimpulluariin bratechiarsinperioadadesugar; _ oexacerbareamemorariimecanice; _ incapacitateadecomunicareverbala; _ incapacitateautilizariiconceptelorabstracte; _ tema siemotiiexagerate;

_ incapacitateaimaginativa nactivitatiludice; _ producereantrziata aunormanifestariecolalice; _ creareaimpresieidedezvoltarefizica siintelectuala normala ; _ izolareasiretragereansine; _ atasamentnemotivatfata deobiectelenesemnificative; _ incapacitateadeapercepepericolulreal; _ aparitiasidezvoltareaunorcomponentecucaracterritual; _ exacerbareaunormiscarisirepetareandelungata aacestora; _ existentaunorraspunsuriparadoxalelastimuliidelumina,dezgomot,de durere,etc.; _ prezentaunorcomportamentestereotipesirepetitive; Polihandicapul 106 _ reactiibizarelaschimbariledinmediulambiant; _ deficitdecomunicareverbala,nonverbala,s.a.; Frecventa Saufacutmultestudiiasuprafrecventeicazurilordeautism.Spre exemplu,n1964,cuocaziaunuiexperimentefectuatnAnglia,pe populatiainfantila,cuprinsa ntre810ani,aufostdepistati45copiila 10.000,careprezentausemneevidentedeautism.Unaltstudiu,facut nDanemarca,aconfirmat,aproximativ,aceleasidate.Concluziaeste ca ntariledezvoltatefrecventaautismuluiestemaimarefata detarile subdezvoltate,caurmareamortalitatiiinfantilesporitenacesteadin urma. nliteraturadespecialitateseconsidera ca autismulareofrecventa similara cuceaasurditatiisimaimaredectceaacecitatii.Datele recenteconsemneaza prevalentaautismuluidetipKannerde1/20.000 decopii. Raportata lasexe,frecventaestemaimarelabaieti,aproximativ3la1, fata defete. Cercetarilenuaupututdemonstratransmitereaereditara sinici existentaunuicaractergeneticdominatlaunuldinsexe,,darau confirmatexistentaunuinumarmaimaredeautistiprintrecopiiiunicila parintisauaprimilornascuti. Dinpunctdevedereetiologic,aufostelaboratetreicategoriideteoriidistincte,cefac posibila explicareaautismului Teoriile organice Acesteaconsidera ca autismulsedatoreaza unordisfunctiiorganicede natura biochimica sauuneiinsuficientedezvoltaristructuralea creierului.

Teoriile psihologice. Interpreteaza autismulcapeunfenomenderetragerepsihologica fata detotceeaceesteperceputcafiindrece,ostilsipedepsitor. Teoriile comportamentale. Considera ca autismulinfantilianastereprintrunsirdecomportamente nvatatesicareseformeaza nurmaunorseriiderecompensarisi pedepsentmplatoare. Suntinvocatenparalel,sialtecauze,cumarfi: bolileinfectocontagioase; traumatismeledintimpulsarciniisialenasterii; Polihandicapul 107 cauzeereditare; anomaliialecreierului; existentahidrocefaliei,aepilepsiei,s.a.; Dupa cumamvazutdinpunctdevederesimptomatologic,paletaacestoraeste foarte extinsa.Sinteticelepotfigrupateastfel: a)Dificultatidelimbajsicomunicare; b)Discontinuitatendezvoltaresinvatare; c)Deficienteperceptualesirelationale; d)Tulburariactionalesicomportamentale; e)Disfunctionalitatialeproceselor,nsusirilorsifunctiilorpsihice;

3.3.1. Disfunctionalitatile de limbaj si comunicare


Suntdeosebitdepronuntatesisemanifesta,detimpuriu,prinslabul interesnachizitialimbajului.Autistiinuraspundlacomenzileverbalesi potprezentaoreactientrziata laapelulnumeluilor.Vorbirease nsusestecuontrzieremare,fata denormalsisementineopronunte defectuoasa aproapentoatemprejurarile.La5ani,potrepetaunele sunetesisilabe,iardupa nsusirearelativa alimbajului,autistiiau tendinta deaschimbaordineasunetelorncuvnt,deanufolosi cuvintedelegatura saudeasubstituiuncuvntcualtulapropiat,ca semnificatiesauutilitate(lingura cufurculita saumama cutata ). Fenomenulecolalicesteevidentsida impresiaunuiecouprinrepetarea sfrsituluidecuvntsaudepropozitie.Vorbireaesteeconomicoasa si lipsita deintonatie,vocabularulestesarac,iartulburariledevocesunt frecvente.Comunicareanonverbala estesieadeficitara.Propozitiile formulatesunt,adeseoribizare.Cndnvata opropozitie,aretendinta deaorepetalanesfrsit.

3.3.2. Discontinuitatea n dezvoltare si nvatare

Rezulta dinfaptulca autistulesteincapabildeanumara,dar manifesta abilitatinrealizareaoperatieidenmultire,manifesta dificultati nnvatarealiterelor,darnvata cuusurinta cifrele. Eiseorienteaza binenspatiu,darmanifesta stereotipiin formulareaunorcomportamentecognitive,caracteristica cese accentueaza siprinlipsadeinterespentruachizitiaunorinformatiinoi.

3.3.3. Deficientele perceptuale si relationale


Auomarediversitatesipotfisesizatenca delanastereacopilului autist.Acestaesteplngacios,agitat,nmajoritateatimpului,agitatie Polihandicapul 108 nsotita detipetesau,dimpotriva,esteinhibat,fara interessifara dorinta deacunoastelumeanconjuratoare.Uniiautistimanifesta oadevarata fascinatiepentrulumina saupentruunobiectstralucitor.Altiinupercep elementelecomponentealeobiectelor.Uniitraiescoadevarata placere pentrutactsipipaireaobiectelor,ntimpcealtiiaureactiinegativela atingereaobiectelor.nprimulcaz,sepotatasa,nejustificat,deunele obiectefara semnificatiesaumanipuleaza untimpndelungatunobiect. Eipotdeveniviolenti,fiindderanjatidezgomotulproduslacadereaunei gumedarnumanifesta nicioreactielaunzgomotdeosebitdeputernic (aberatiiperceputesiderelationare).Unoraleplacemuzica,simt ritmul,manifesta chiarabilitatinacntalainstrumentemuzicale. Autistiisuntincapabilisa utilizezepronumelepersonal,lapersoanaI.

3.3.4. Tulburarile actionale si comportamentale

Suntcelemaispectaculoaseattprinamploare,ctsiprin complexitatealor.Actiunilesicomportamenteleacestorpersoaneauun caracterbizarsistereotip.Dintreacestea,seremarca actiuneade automutilaresauautodistrugere,cndautistulproduceactiunipna la epuizaresaupna ladistrugereaunorpartialecorpului(autolovirea cupumnul,cuunobiectsaulovireacucapuldeperete).Peaceleasi coordonatesenscriesiautostimulareacesemanifesta pemaimulte cai: kinestezica (leganatulnaintesinapoi,frecarealobuluiurechii cumna); tactila (lovireacoapseicudosulpalmei,zgriereacuunghiaa cevatare; auditiva (plesnituldinlimba sauemitereanencetata aunui sunet; vizuala (nvrtireaunuiobiectstralucitornfataochilorsau privireanencetata adegetelor);

Alteactiunistereotipice: rotireabratelor,casicndarfipescripete; nvrtireapelocfara sa ameteasca ; mersulpevrfuri,siuneori,chiar,cumiscarigratioase; Altecuriozitatisemanifesta printronevoieredusa desomn,reactii diminuateladureresifrig,modificareafrecventa adispozitiilor,fara o cauza corespunzatoare. Toateacestefenomenesuntmaiactivencopilarie.Saconstatatca ntre25ani,comportamentultipicautistestecelmaievident. Polihandicapul 109

3.3.5. Disfunctiile proceselor, nsusirilor si functiilor psihice se pot ntlni:


Acesteasepotntlninoricarepalier,darplanulafectivmotivational estecelmaiactivsitranspare,maicuseama,dinlipsadeinteresa autistilorpentrucontactulsocialsifata detrairileceldinjur(uniise ataseaza exagerat,fata deobiectefara semnificatii,altiimanifesta o frica patologica pentrulucruriobisnuite,darnurealizeaza adevaratele pericole): Desiautistiinustiusa minta,eilasa impresiaca ascundceva,datorita faptuluica nuprivescnfata persoaneledinjur.Comportamentele penibilesuntsieleprezentesubformalipseidejena aautistului: mannca depejossausestergepeminideparulsaudeblanacuiva, faceobservatiipenibile,seplimba ntotdeaunapeacelasitraseu,etc. Afectivitateaecaracterizata deimaturitate,canhandicapulde intelect.Einustabilesccontacteleafective,dectfoarterarsifara atitudinipozitiveconstantefata depersoaneleapropiate.Autendintade izolare,denchidereneulpropriu. Uniitraiescstaridefrustrare,anxietatesihiperexcitabilitate,deundesi posibilitateadeacapataanumitefobii. Joculautistuluidemonstreaza,siel,nivelulscazutaldezvoltariipsihice. Acestaesteasemanatorcucelalsugarului,cancazulmanipularii obiectelorcudegetele,fara capacitateadeaacordasimboluljucariei saudeasipropuneunscoppentrufinalizareaactiunii.

3.3.6. Recuperare si terapie n autism

Avndnvederenaltulgraddecomplexitatealautismuluiceducelaafectarea tuturor palierelorpsihicesicomportamentalealesubiectului,interventiilerecuperativesunt, n

genere,limitatesideosebitdedificilepentrurealizareaunorprogreseimediate. Totusi,sepot obtineunelerezultatepozitivepeliniadezvoltariipsihicesimaialespedirectia formariiunor comportamenteadaptative.Astfel,interventiarecuperativa arelabaza utilizarea terapiilorde relaxare,desustineresiacelorcomportamentale(lacareneamreferitsinalte paragrafe dintext).nvatareaunorcomportamente,prinexercitiusirepetareaconstanta a situatiilorde nvatare,sedovedesteceamaieficienta pentrusubiectulautist.Exemplulpersonal alcelor dinjurconstituieunbunprilejpentruimitareasiadoptareaunorformedeconduite normale. Desigur,suntsialteformerecuperativecepotfiadoptate,cumarfiterapia ocupationala,prin munca,desen,muzica,dans,modelaj,colajetc.ceconstituiemodalitatieficiente pentru dezvoltareamotivatieinactivitate,pentruformareaunordeprinderidestapnirede sine,de reglareaechilibruluidintreexcitatiesiinhibitie,dedisciplinaresicorelarea conduitelorcocei dinjurs.a.. Polihandicapul 110

ntrebari/probleme pentru autoevaluare


1. Analizatisemnificatiapolihandicapului,comparativ cuceaahandicapului,prinevidentierea caracteristicilorcomunesispecificecelordoua categorii. 2. Specificatietapeleprocesuluiintructiveducativin surdocecitate. 3. Accentuaticaracteristiciledefinitoriialedezvoltarii psihicelapersoanelecusurdocecitate. 4. Evidentiatictevasimptomemaidesntlniten depistareaautismuluisirecuperareaacestuia. Polihandicapul 111

Bibliografie minimala 1.ENACHESCUCTIN,TRATATDEIGIENA MINTALA,BUCURESTI,E.D.P.,

1996

2.POPOVICID.V.DEZVOLTAREACOMUNICARIILACOPIIICU
DEFICIENTEMINTALE,BUCURESTI,ED.PROHUMANITATE,2000.

3.VERZAE.PSIHOPEDAGOGIASPECIALA,BUCURESTI,E.D.P.,1998.
(pg.123136)

4.VERZAE.F.,INTEGRAREASCOLARA ACOPIILORCUHANDICAP
ASOCIAT,SEVERSIPROFUNDNE.VERZASIE.PAUN(COORD.) EDUCATIAINTEGRATA ACOPIILORCUHANDICAP,IASI,TIPOGRAFIA MULTIPRINT,1998.(pg.143144) 5. VERZAE.F.INTRODUCERENPSIHOPEDAGOGIASPECIALA SIN ASISTENTASOCIALA,BUCURESTI,ED.FUNDATIEIHUMANITAS,2002.. (pg.197210) 6. VERZAE.,VERZAE.F.PSIHOLOGIAVRSTELOR,BUCURESTI,ED. PROHUMANITATE,2000

Teme pentru referate

1.Relatiadintretulburariledepronuntiesitulburariledescrisladiferite categoriidehandicapati; 2.Modalitatidepreveniresieducareatulburarilordecomportament; 3.Specificulgandiriisilimbajuluilasurdomuti; Simptomatologiaspecifica sindromuluiautist.