Psihoterapii Psihanaliza Visele

Visul e calea regala catre inconstient. Freud. Aici i s-a dezvaluit doctorului Sigmund
Freud la 2 iulie !"#$ secretul visului momument o%elisc din Viena &locul casei in
care Freud a avut visul cand a descoperit sensul visului'.
()*+,,-) .)PS,/A.A-,(,0) +)F)+,(*A+) -A V,S
!. (eoriile stiinti1ice cele de la s1arsitul secolului 2,2 erau teorii somatice. 0on1orm
acestor teorii3 visul era un 1enomen consecutiv reducerii activitatii creierului in timpul
somnului. Aceasta reducere are doua aspecte4 pe de-o parte se intrerupe legatura cu
stimulii lumii e5terioare3 iar pe de alta parte legaturile intracere%rale sunt saracite datorita
somnului. 0u cat activitatea creierului este diminuata cu atat visele sunt mai a%surde.
6inz4 7upa cum vedem toate 1aptele ne indeamna sa consideram visul ca pe un 1apt
organic3 intotdeauna inutil3 adesea mor%id. 0on1orm acestei teorii visul nu are nici un 1el
de 1unctie psihica3 el e un 1el de accident3 ceea ce-l 1ace intr-adevar inutil8 intrucat e un
1enomen organic pro%lema interpretarii nu se pune pentru teoriile somatice.
2. (eoriile populare toate aceste teorii au in comun ideea ca visul e un 1enomen cu sens.
Acest sens a 1ost vazut in mod di1erit. Antichitate4 sensul visului era considerat a 1i un
mesa9 divin. * alta viziune ii atri%uie un sens pro1etic. +omantismul atri%uie visului o
importanta deose%ita3 valoarea estetica a unei opere 1iind cu atat mai mare in viziune
romantica cu cat opera respectiva era mai apropiata de caracteristicile onirice. .ovalis4
Visul este un antidot impotriva regularitatii3 monotoniei vietii3 visul e 9ocul li%er al
imaginatiei8 cu siguranta am im%atrani mai repede 1ara vise. ,ntrucat teoriile populare
atri%uie visului un sens3 pentru ca aceste teorii spre deose%ire de cele somatice se pune
pro%lema cailor prin care putem atinge sensul. (eoriile populare pun pentru prima data
pro%lema interpretarii viselor.
,n privinta interpretarii e5ista doua orientari in cadrul teoriilor populare4 metoda
sim%olica . Aceasta metoda se caracterizeaza prin aceea ca sensul visului e cautat
a%ordand visul ca pe un intreg3 iar acestui intreg i se cauta un corespondent care e mai
inteligi%il decat visul. 0a e5emplu de 1olosire a metodei sim%olice Freud mentioneaza
interpretarea pe care o da in 6i%lie ,osi1 pentru visul Faraonului4 : vaci grase3 : vaci
sla%e care le devoreaza pe primele8 : ani %elsug3 : ani 1oamete in care o sa se devoreze
recolta din cei : ani de %elsug. 7e1icientele metodei sim%olice4 visele cu adevarat
ininteligi%ile nu ii sunt accesi%ile8 nu e5ista o tehnica de interpretare3 adica o suma de
mi9loace care aplicata la orice vis pot sa produca sensuri. ;tilizarea metodei sim%olice
depinde 1oarte mult de calitatile personale ale individului3 de inteligenta si intuitia sa.
,nterpretarea dupa metoda sim%olica e mai curand o arta3 decat tehnica.
<etoda desci1rarii se caracterizeaza prin 1ragmentarea visului in elemente componente.
Visul e considerat ca un te5t inci1rat ale carui elemente pot 1i desci1rate daca utilizeaza o
cheie &dictionar de vise' in care gasim o suma de sim%oluri carora le corespunde di1erite
sensuri. <isiunea celui care interpreteaza e de a gasi pentru 1iecare element al visului cu
a9utorul acestei carti de vise sensul corespunzator si apoi de a alcatui un sens glo%al din
aceste sensuri partiale. Sla%iciunea acestei metode consta in 1aptul ca respectivele carti
sunt alcatuite ar%itrar3 in acelasi timp circuland intr-o cultura mai multe carti divergente.
Freud apreciaza mai mult teoriile populare decat teoriile stiinti1ice din doua motive4
datorita 1aptului ca aceste teorii recunosc visului un sens8 incearca sa gaseasca metode de
interpretare.
0*.0)P(,A PS,/A.A-,(,0A 7)SP+) V,S
Asemeni actului ratat3 visul e un produs de compromis care satis1ace in acelasi timp doua
tendinte contradictorii4 pe de-o parte e vor%a despre dorinta de a adormi care tine de
sistemul psihic constient-preconstient3 iar pe de alta parte e vor%a despre dorinta
inconstienta care e de natura instinctuala. Functia visului4 visul permite o satis1acere
deghizata a dorintei inconstiente ast1el incat somnul sa nu 1ie pertur%at.
0onceptia lui Freud despre vis e prima conceptie stiinti1ica3 ea %azandu-se pe o
e5perienta clinica care con1irma mereu ca visul e de 1apt realizarea dorintei inconstiente.
Freud a constatat ca pacientii care erau rugati sa asocieze in marginea simptomelor
nevrotice inserau in aceste lanturi asociative vise ceea ce i-a aratat lui Freud ca la 1el ca
simptomul visul are legatura cu o idee3 reprezentare care scapa controlului constiintei.
0ontinutul mani1est si continutul latent . Analiza oricarui vis din perspectiva psihanalitica
evidentiaza aceste doua tipuri de continuturi. 0el mani1est e partea constienta a unui vis
care poate 1i comunicata de visator. ) vor%a despre imaginile3 gandurile3 sentimentele pe
care visatorul le pastreaza in minte in momentul trezirii si pe care le poate comunica.
0aracteristicile continutului mani1est4 are un caracter lacunar si 1alsi1icator8 e de 1oarte
multe ori ilogic3 incoerent8 e de 1oarte multe ori ininteligi%il3 de neinteles8 poate uneori sa
1ie neutru din punct de vedere a1ectiv. 0ontinutul latent e rezultatul interpretarii
continutului mani1est. Asta inseamna ca acest continut latent nu e5ista pentru constiinta
noastra decat datorita acestui demers intermediar care e interpretarea. ,n continutul latent
intra urmatoarele elemente4 resturi diurne &evenimente diurne din memorie'3 amintiri din
copilarie3 impresii corporale3 dorinte arhaice devenite inconstiente in procesul de
socializare si intotdeauna aluzii la psihanalist &daca visul se produce in analiza'.
0aracteristicile continutului latent4 este complet veridic el traduce 1ara rest discursul
intim al visatorului8 comprehensi%il3 sens coerent. 0ontinutul mani1est si continutul latent
sunt de 1apt acelasi continut psihic e5primat in doua registre de lim%a9 di1erite. 0ontinutul
mani1est nu e altceva decat continutul latent e5primat intr-un lim%a9 care sa nu trezeasca
vigilenta constiintei. Aceasta traducere din lim%a9ul direct al continutului latent in
lim%a9ul continutului mani1est se realizeaza prin intermediul a ceea ce in psihanaliza se
numeste travaliul visului. (ravaliul visului e un demers de inci1rare a continutului
latent3 iar interpretarea e demersul contrar care isi propune sa retraduca lim%a9ul
continutului mani1est in lim%a9ul continutului latent.
)5emplu4 in9ectia 1acuta ,rmei visul 1ondator. 0ircumstante4 Freud se a1la in vacanta si
e vizitat de un coleg in vis su% numele *tto coleg care ii aduce vesti nu intru totul
%une despre starea sanatatii unei paciente a lui Freud ,rma in vis. -ui Freud i s-a parut
ca in relatarea lui *tto raz%ate si reprosul rudelor pacientei nemultumiti de tratamentul
aplicat de Freud. ,n aceeasi seara3 incitat de relatarea lui *tto3 Freud incearca sa
sintetizeze pe hartie acest caz pentru a-l prezenta dr. 6reuer in vis dr. <. Freud are in
noaptea de 2=-2 iulie !"#$ visul &,nterpretarea viselor'. ,nterpretare4 dupa Freud
dorinta din acest vis ar 1i de a se raz%una pe *tto care i-a dat vestea rea despre ,rma
atri%uindu-i lui vina pentru starea pacientei.
)5emplu4 un tata care a vegheat timp indelungat la patul copilului sau %olnav3 iar dupa ce
acesta a murit3 tatal are urmatorul vis. 0onte5tul4 tatal se odihnea intr-o camera alaturata
camerei mortuare3 camera in care sicriul cu copilul incon9urat de lumanari aprinse era
vegheat de un %atran. 7atorita o%oselii tatal adoarme si are urmatorul vis4 %aiatul se a1la
langa patul sau ii apucase %ratul si ii soptea pe un ton plin de repros (ata tu nu vezi ca
ard> (atal s-a trezit si a vazut ca %atranul adormise si ca lintoliul si un %rat al copilului
luasera 1oc de la o lumanare. 7orinta4 1iul sau sa mai 1ie viu.
;na din o%iectiile pe care adversarii psihanalizei le-au adus teoriei 1reudiene este ca
acesta nu da seama de totalitatea viselor si ca e5ista vise care nu e5prima dorinta &visele
punitive pedeapsa la adresa visatorului'. Freud visele punitive e5prima o dorinta care
vine dintr-o instanta socializata ? Supra )ul.
)5emplu &din analize contemporane'4 el 1uge de acasa cu nasa3 o 1emeie 1rumoasa3 cu doi
copii reusiti pentru a se casatori cu ea. Apoi revine acasa si o gaseste pe sotia sa intr-o
camera cu doua paturi impreuna cu ,oan @iurA Pascu. Acesta se a1la in celalalt pat3 dar
apoi intra in pat cu sotia sa. Visatorul nu e prea suparat. Pleaca intre%and sotia daca sa se
intoarca dimineata sau mai devreme. 7orinte4 sotia insarcinata3 el ar dori sa-si rezolve
pro%lema se5uala cu alte 1emei3 nasa e o 1emeie 1oarte atragatoare8 ar dori o alta sotie3
una cu nasa care are doi copii reusiti era legata de nesiguranta sa in privinta 1aptului
daca viitorul copil era %aiat sau 1ata8 de a se deculpa%iliza3 daca sotia sa are un amant
atunci el e mai putin vinovat pentru gandurile sale de in1idelitate.
)5emplu4 viata puternic marcata de relatia cu mama vitrega. )venimentul decisiv4 la
varsta de un an si 9umatate3 mama naturala a cedat-o unei rude instarite de la oras8 motiv
in 1amilia de origine &tara' erau prea multi copii &:' si prea multe 1ete. Visul4 &con1lict
cu mama vitrega senila' mama mult mai tanara 1acea un chiureta98 doctorul o chiureta cu
degetul3 procedeu 1oarte dureros de care mama se plangea. 7orinte4 aceasta mama vitrega
sa 1ie mai tanara si sa 1ie mai sanatoasa mental8 ar vrea ca mama ei sa nu mai 1aca alti
copii pentru a ramane copil unic ca sa nu se mai intample ce s-a intamplat in prima
1amilie8 analizanta 1iind medic ar dori sa-si pedepseasca mama chiuretand-o dureros
pentru necazurile care i le 1ace8 re1uzul 1eminitatii care caracterizeaza aceasta analiza si
dorinta de a 1i %ar%at a avea act se5ual ca %ar%at.