Index actualizat in 18.11.

2011 ora 22:00 Toate biletele 1 210 rezolvate

A
Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit........................................................................................................................................................ 67 Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei..................................................................................................................................................... 38 Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere............................................................................................................................................................ 28 Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere............................................................................................................................................................ 24 Amenintari la adresa independentei................................................................................................................................................................................... !" 7# Aspecte conceptuale privind etica............................................................................................................................................................................................ 84 Aspecte conceptuale privind etica............................................................................................................................................................................................ Atributiile principale ale consiliului de suprave$%ere.............................................................................................................................................................. # Auditul estimrilor contabile.................................................................................................................................................................................................... 62

B
&unurile sau serviciile primate i independena....................................................................................................................................................................... 2 &unurile sau serviciile primite i independenta........................................................................................................................................................................ 27

C
'alitatea lucrrilor i autocontrolul.................................................................................................................................................................................... 22" 27 'and intervine exi$ibilitatea ()A in ca*ul livrarilor intracomunitare de bunuri......................................................................................................................4+ 'and si in ce conditii poate opta un platitor de impo*it pe profit pentru impo*itul pe veniturile microintreprinderilor............................................................37 'are sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere,...........................................................................................................7# 'are sunt deosebirile fundamentale -ntre auditul intern si auditul statutar,....................................................................................................................8 'are ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de van*are ne$ativ pentru o intreprindere redresabil .in locul optiunii falimentului/,................!! 'are dintre cele 3 cate$. de metode de evaluare specific activelor .metoda capitali*rii re*ultatelor" metoda costurilor" metoda comparaiei directe/ se poate aplica i fr s se dispun inte$ral de informaii de pia,..................................................................................................................................................66 'are dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in 0omania nu pot fi acceptate in totalitate" in ca*ul evaluarii economice" fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe ba*a acestora,.................................................................................................................................................................................... !! 'are este caracteristica ratei de actuali*are deflatate,.............................................................................................................................................................. !8 'are este caracteristica ratei de actuali*are nedeflatate,.......................................................................................................................................................... !8 'are este definitia $ood1ill-ului,............................................................................................................................................................................................ !# 'are este diferenta -ntre impo*itarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc...........................................................................27 'are este finalitatea experti*elor contabile,............................................................................................................................................................................. 4 'are este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de ec%ilibru financiar specific bilantului functional,................................................................6! 'are este formula de calcul a lic%iditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul dia$nosticului financiar,.................62 'are este formula de calcul a ratei de actuali*are deflatate necesara determinarii ratei de actuali*are,....................................................................................6 'are este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al re*ultatelor,......................................................................................................................67 'are este inversul ratei de capitali*are aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata .infinite/ de timp, ............................................................................................................................................................................................................................................. !6 'are este locul ac%i*itiei intracomunitare de bunuri................................................................................................................................................................. 4+ 'are este locul livrarii de bunuri (n ca*ul van*arilor la distanta" din punctul de vedere al ()A.............................................................................................3# 'are este procedura de urmat cand este dificil de sesi*at un comportament contrar eticii sau pentru a re*olva un conflict de ordin profesional,...................28 'are este procedura de urmat c2nd este dificil de sesi*at un comportament contrar eticii sau pentru a re*olva un conflict de ordin profesional,...................23 'are este raspunderea membrilor or$anelor de conducere in ca*ul in care s-a a3uns in starea de insolventa,..........................................................................8+ 'are este re$imul fiscal al pierderilor in ca*ul veniturilor reali*ate de persoanele fi*ice,........................................................................................................28 'are este re$imul fiscal din punctul de vedere al impo*itului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare,... 'are este riscul le$at de control,.............................................................................................................................................................................................. 72 'are este rolul bilanului economic -n evaluarea unei -ntreprinderi,........................................................................................................................................!2 'are este rolul dia$nosticului -n evaluarea -ntreprinderii,........................................................................................................................................................ 73 'are este sediul materiei re$lementarilor profesionale privind experti*a contabila,................................................................................................................ 4 'are este semnificatia includerii amorti*arii .alaturi de re*ultatul net contabil" cu semnul plus/ la determinarea cas%flo1-ului,............................................68 'are este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare c%eltuielilor -n vederea determinrii impo*itului pe profit. 4ai unele exemple -n urma crora pot re*ulta elemente similare veniturilor i c%eltuielilor.........................................................................................................8 'are este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale,...................................................................................................................................................3 'are este structura 'odului etic national al profesionistilor contabili din 0omania,................................................................................................................4+ 'are este structura 'odului etic naional al profesionitilor contabili,...............................................................................................................................22" 66 'are este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii,....................................................................................................................................!2 'are este termenul in care 5udecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal ,...................................................................8+ 'are este termenul in care lic%idatorul va convoca adunarea $enerala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor,....................................................7# 'are este termenul lic%idArii societA(ii de la data di*olvArii.................................................................................................................................................78 'are este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii,..............................................................................................................!! 'are sunt asteptarile publicului de la un audit statutar,............................................................................................................................................................ 8# 'are sunt ateptrile publicului de la un audit statutar,.............................................................................................................................................................. 7 'are sunt caracteristicile lic%idrii 3udiciare a -ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii,.............................................................................................64 'are sunt caracteristicile unei misiuni de compilare,............................................................................................................................................................... 3+ 'are sunt cate$oriile de persoane care vor putea propune un plan de reor$ani*are,................................................................................................................84 'are sunt cele 4 etape .pai/ -n evaluarea -ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actuali*ate,........................................................................#4 'are sunt condiiile ce trebuie -ndeplinite de o societate comercial pentru a fi -ncadrat -n cate$oria micro-ntreprinderilor,................................................36 'are sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mi3ioc fix pentru a fi deductible amorti*area fiscal....................................................................................... + 'are sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible c%eltuielile cu serviciile de mana$ement" consultanta" asistenta sau alte prestari de servicii.. # 'are sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in vederea determinarii activului net cori3at,.....................................8+ 'are sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar,..............................................................................................................................88 'are sunt documentele financiare de sinte*a pe care le verifica auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asi$ura de credibilitatea datelor....................62 'are sunt elementele de ba*a ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate,............................................................................................................32 'are sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate,.....................................................................................................#+ 'are sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se aprecia* respectarea re$ulilor de etic -n ceea ce privete inte$ritatea si obiectivitatea, ...28 'are sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci c2nd se aprecia* respectarea re$ulilor de etic -n ceea ce privete inte$ritatea i obiectivitatea, ...23 'are sunt factorii in functie de care se ale$e un etalon de comparatie repre*entativ .actiune sau afacere/,.............................................................................6!

'are sunt imperativele fundamentale pentru reali*area obiectivului profesiei contabile,.........................................................................................................2+ 'are sunt ipote*ele de ba* -n evaluarea -ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substaniale brute,............................................................................3! 'are sunt masurile premer$atoare lic%idarii,........................................................................................................................................................................... 7! 'are sunt metodele care pot fi utili*ate pentru evaluarea ec%ipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat,.........6+ 'are sunt metodele care pot fi utili*ate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se determine valoarea patrimoniala6.........................................................6+ 'are sunt metodele care pot fi utili*ate pentru evaluarea terenurilor atunci c2nd se determin valoarea patrimonial Activ net contabil corectat,.................!# 'are sunt metodele de calcul a A7'orectat al unei 8ntrepr. ,..................................................................................................................................................8+ 'are sunt mi3loacele prin care se pot di*olva societile comerciale,.......................................................................................................................................#! 'are sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare,...............................................................................................................................................6# 'are sunt obli$atiile principale ale adunarii $enerale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitatei,...................................................................#2 'are sunt or$anele care aplica procedura insolventei,............................................................................................................................................................. 7! 'are sunt pasii .etapele/ 8n determinarea activului net corectat al unei intreprinderi,..............................................................................................................7# 'are sunt pasii .etapele/ pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei (ntreprinderi,.....................................................................................................86 'are sunt premisele aplicarii metodei capitali*arii superprofitului,.........................................................................................................................................!8 'are sunt premisele aplicarii metodei rentei $ood1ill-ului,.....................................................................................................................................................!7 'are sunt prevederile de ba*a ale contractului de prestari de servicii de audit,........................................................................................................................68 'are sunt primele masuri in urma desc%iderii procedurii de insolventei..................................................................................................................................84 'are sunt principalele atributii ale 3udecatorului sindic,.......................................................................................................................................................... 8 'are sunt principiile fundamentale ale eticii -n audit -nscrise -n 'odul etic,............................................................................................................................3! 'are sunt restrictiile -n promovarea serviciilor de ctre profesionitii...................................................................................................................................... 8 'are sunt restrictiile -n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili,.....................................................................................................................28 'are sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor 'orpului,...........................................................................................................................................2# 'are sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate,.................................................................................................................38 'are sunt situatiile in care" in contabilitate" se apelea*a la evaluari economice ale activelor,..................................................................................................64 'are sunt te%nicile de actuali*are,........................................................................................................................................................................................... 82 'are sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei -ntreprinderi,...........................................................................................8# 'are sunt veniturile ce nu se iau -n calcul la determinarea impo*itului pe veniturile micro-ntreprinderilor,............................................................................37 'arei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale .de exemplu" )aloarea substantiala/,...........................................................................................63 'arei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice .de exemplu" Activul net contabil corectat/,................................................................................63 '2i cen*ori va avea o societate pe aciuni,............................................................................................................................................................................. # 'a*uri de de*acord cu conducerea intreprinderii-client............................................................................................................................................................ !! 'e este superprofitul" superbeneficiul sau renta de $ood1ill" ce semnificatie are si cum influentea*a valoarea intreprinderii,................................32 'e semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra valorii acesteia,....................................................................8! 'e obli$atii are din punct de vedere fiscal o persoana fi*ica ce...................................................................................................................................23 'e corectii se aduc re*ultatelor financiare din bilantul contabil in le$atura cu amorti*arile si provi*ioanele pentru deprecierea imobili*arilor,.....................88 'e corectii se aduc re*ultatelor financiare din bilantul contabil in le$atura cu c%eltuielile salariale,.......................................................................................88 'e declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impo*itul pe profit si care sunt termenele de depunere,................................................................ 4 'e documente" re$istre" declaraii se completea* -n ca*ul unei livrri intracomunitare de bunuri,.........................................................................................48 'e este auditul financiar, dar auditul statutar,......................................................................................................................................................................... 74 'e este auditul intern,.......................................................................................................................................................................................................... 8" 87 'e este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii......................................................................................86 'e este expertul contabil,........................................................................................................................................................................................................ 68 'e este $ood1ill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia,..................................................................................................................32 'e este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita6...............................................................................................................38 'e este partea 69invi*ibila6....................................................................................................................................................................................................... 3 'e este pra$ul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia,.............................................................................................32 'e este rata de actuali*are,...................................................................................................................................................................................................... 8 ': :;(: 08;'<= 4: 7:4:(:'(A0:............................................................................................................................................................................... 73 'e este si ce contine scrisoarea de misiune .de an$a3ament/,..................................................................................................................................................67 'e este i ce semnificaie are importana relativ,................................................................................................................................................................... 73 'e este si cum se calculea*a eroarea estimata prin extrapolare directa,...................................................................................................................................7 'e este si cum se determina pra$ul de semnificatie,................................................................................................................................................................ 7 'e este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi,...............................................................................................................................................# 'e este si cum se estimea*a eroarea tolerabila,........................................................................................................................................................................ 7 'e este valoarea de randament propriu-*isa si cum se determina,...........................................................................................................................................# 'e este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina,...............................................................................................................................................# 'e este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina,................................................................................................................................................# 'e este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si pre*entati cateva din metodele de determinare.......................................................................................86 'e este valoarea re*idual" cum se determin i c2nd se folosete -n evaluarea -ntreprinderii,................................................................................................#! 'e exemple de coeficieni multiplicatori utili*ai -n prectica evalurii putei da,.....................................................................................................................!6 'e fel de re$istre trebuie sa aiba o societate pe actiuni,........................................................................................................................................................... # 'e -nele$ei prin audit -n $eneral6> dar prin audit financiar" dar prin audit statutar,................................................................................................................#2 'e -ntele$eti prin audit -n $eneral6> dar prin audit financiar6> dar prin audit statutar,.................................................................................................................7 'e -nele$ei prin perioada de referin a unei -ntreprinderi -n evaluarea acesteia prin rentabilitate.........................................................................................#+ 'e intele$eti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi,..................................................................................................................................................!4 'e obli$atie are debitorul sa puna la dispo*itia administratorului 3udiciar sau dupa ca* lic%idatorului,...................................................................................83 'e opera(iuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de vedere al ()A.....................................................................................3# 'e presupune acceptarea unui client,....................................................................................................................................................................................... 46 'e produse se incadrea*a in cate$oria produselor supuse acci*elor armoni*ate,.....................................................................................................................6# 'e relaie este -ntre rata de actuali*are" capacitatea beneficiar i valoarea -ntreprinderii........................................................................................................# 'e relatie exista intre fondul comercial si $ood1ill-ul unei intreprinderi,...............................................................................................................................33 'e repre*inta din punctul de vedere al impo*itului pe profit creditul fiscal extern,................................................................................................................. 3 'e repre*inta rata de actuali*are a capitalurilor,...................................................................................................................................................................... 62 'e repre*int valoarea fiscal a unui mi3ioc fix. ?n ca*ul -n care se vinde la un pret mai mic dec2t valoarea rdmas neamorti*at fiscal" aceasta este deductibil la determinarea impo*itului pe profit,...............................................................................................................................................................

'e se intele$e prin procedura falimentului,............................................................................................................................................................................. 8 'e se intele$e prin termenul insolventa.................................................................................................................................................................................... 8 'e semnifica competenta profesionala si prudenta ,................................................................................................................................................................ 7+ 'e semnifica competenta profesionala si prudenta,................................................................................................................................................................. 2 'e semnificatie are interesul $eneral .interesul public/............................................................................................................................................................ # 'e sunt elementele intan$ibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea,...............................................................................................................................3 'e sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate $rupe se pot clasifica,......................................................................................................33 'e sunt ratele de evaluare utili*ate -n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da,................................................................................................!# 'e sunt serviciile profesionale,.............................................................................................................................................................................. 6" 8" 2+" 8! 'e sunt si ce rol au normele contabile,.................................................................................................................................................................................... 7+ 'e sunt si ce rol 3oaca normele de audit,................................................................................................................................................................................. 6# 'e sunt testele de conformitate,............................................................................................................................................................................................... 6! 'e sunt testele de permanenta,................................................................................................................................................................................................ 6! 'e va cuprinde cererea de admitere a creantelor,..................................................................................................................................................................... 84 'e venituri se supun re$ulari*rii -n anul urmtor reali*rii lor,..............................................................................................................................................28 'ine pot fi lic%idatorii,............................................................................................................................................................................................................ 76 'ine repre*inta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in 3ustitie,........................................................................................................................................#+ 'lasificati diferitele tipuri de evaluari...................................................................................................................................................................................... 73 'odul etic 8@A'6> rol" structura................................................................................................................................................................................................ 83 'odul etic 8@A'6> rol" structur................................................................................................................................................................................................ 'ompetenta profesional si responsabilitatea c2nd se utili*ea* lucrrile unui alt expert.........................................................................................................26 'ompetena profesional i responsabilitatea c2nd se utili*ea* lucrrile unui alt expert......................................................................................................... # 'onceptul de independen -n audit......................................................................................................................................................................................... 36 'onceptul de independenta si tipurile de independenta............................................................................................................................................................ 4 'onfidentialitatea6> care sunt obli$atiile profesionistului contabil ,.........................................................................................................................................7 'onfidenialitatea6> care sunt obli$aiile profesionistului contabil,..........................................................................................................................................2 'onfirmarea externa .directa/.................................................................................................................................................................................................. 62 'onflicte de interese. 'are sunt circumstanele de care trebuie sa se in seama,....................................................................................................................23 'ontinutul raportului de audit.................................................................................................................................................................................................. !! 'ontinutul unui raport asupra controlului intern...................................................................................................................................................................... 6! 'ontrolul de calitate la nivelul cabinetului de audit................................................................................................................................................................. 48 'ontrolul de calitate la nivelul or$anismului profesional......................................................................................................................................................... 47 'onturile din afara bilantuiui influentea*a6.............................................................................................................................................................................. !4 'riterii de stabilire a onorariilor......................................................................................................................................................................................... #" 26 'um se determina si ce semnificatie au fluxurile de tre*orerie in evaluarea unei intreprinderi,......................................................................................#2 'um explicati necesitatea re$lementarii profesiei contabile,...............................................................................................................................................#" 87 'um explicai necesitatea unui 'od etic -n audit,.................................................................................................................................................................... 3! 'um explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii,...............................................................................................................................!3 'um explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utili*ati (n cadrul unei misiuni de audit de ba*a,.......................................................................44 'um influentea*a modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi,......................................................................................................................................!2 'um influenea* raportul de sc%imb al monedei naionale valoarea unei -ntreprinderi,.........................................................................................................!2 'um influentea*a riscul de tara valoarea unei intreprinderi,....................................................................................................................................................!4 'um poate fi definit superprofitul aferent -ntreprinderii,......................................................................................................................................................... !! 'um poate fi definit evaluarea economic.............................................................................................................................................................................. 6! 'um poate fi definita valoarea re*iduala a unei afaceri inclusa in calculele de actuali*are a cas%-flo1-urilor,........................................................................!7 'um poate fi exclus un asociat din societatea -n nume colectiv" -n comandit simpl sau cu rspundere limitat,..................................................................#! 'um poate fi redus sau ma3orat capitalul social,...................................................................................................................................................................... #3 'um poate fi transformat un re*ultat contabil intr-un cas%flo1,..............................................................................................................................................67 'um se anali*ea*a din punct de vedere fiscal c%eltuielile cu protocolul,.................................................................................................................................4# 'um se calculea*a6................................................................................................................................................................................................................... 8 'um se clasific profesionitii contabili,............................................................................................................................................................................. 6" 73 'um se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi,..........................................................................................................................................84 'um se evaluea* aciunile deinute de -ntreprindere la capitalul altor -ntreprinderi,..............................................................................................................3! 'um se evaluea* creanele din bilanul unei -ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia,...........................................................................................36 'um se evaluea* disponibilitile din bilanul unei -ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia,................................................................................36 'um se evaluea*a imobili*arile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia,................................................................................36 'um se evaluea*a obli$atiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia,..........................................................................................37 'um se evaluea* stocurile din cadrul unei -ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia,..............................................................................................3! 'um se explica rolul social al profesionstilor contabili,.......................................................................................................................................................... ! 'um se stabilesc platile anticipate de impo*it in ca*ul veniturilor reali*ate de persoanele fi*ice din cedarea folosintei bunurilor,.........................................2# 'um si cand se determina pro-rata ()A,................................................................................................................................................................................ 44

D
4aca lic%idarea se prelun$este peste durata exercitiului financiar" ce obli$atii au lic%idatorii,................................................................................................78 4ac se lucrea* -n uniti monetare curente" din ce se compune rata de actuali*are,.............................................................................................................66 4ati 3 exemple de c%eltuieli cu deductibilitate limitata.............................................................................................................................................................. # 4ati 3 exemple de c%eltuieli nedeductibile" indiferent de contextul -n care se efectuea*a..........................................................................................................8 4ai definiia auditului -n $eneral i identificai elementele fundamentale ale acesteia............................................................................................................74 4ai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia........................................................................................................................................74 4ati un exemplu de a3ustare a ()A in ca*ul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca la ac%i*itionare s-a dedus ()A.......................................................................................................................................................................................................................... 47 4e catre cine se face numirea lic%idatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni,........................................................................................................77 4e catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale,......................................................................................................................................88 4e ctre cine sunt numii membrii consiliului de suprave$%ere,..............................................................................................................................................#+ 4e ce este obli$atorie evaluarea in ca*ul privati*arii unei intreprinderi,..................................................................................................................................76 4e ce u*ura scriptica a bunurilor de natura imobili*arilor corporale nu poate fi acceptata in ca*ul unei evaluari economice,.................................................66

de reali*are a unei misiuni de examen limitat .revi*uire/......................................................................................................................................................... 34 4efinirea independentei potrivit re$lementarilor 'orpului....................................................................................................................................................... 7 4efinirea independenei potrivit re$lementrilor 'orpului....................................................................................................................................................... 22 4efinii capacitatea beneficiar a unei -ntreprinderi i pre*entai formele de exprimare a acesteia..........................................................................................#2 4efinii lic%idarea societilor comerciale................................................................................................................................................................................ 74 4efiniti valoarea actuala a unui bun......................................................................................................................................................................................... 7! 4efiniti valoarea de ori$ine...................................................................................................................................................................................................... 7! 4efinii valoarea de pia......................................................................................................................................................................................................... 74 4efiniti valoarea de utili*are.................................................................................................................................................................................................... 7! 4efinii valoarea 3ust.............................................................................................................................................................................................................. 74 4efiniti valoarea substantiala................................................................................................................................................................................................... 7! 4espre competenta profesionala si prudenta...................................................................................................................................................................... 3" 86 4espre confidentialitate........................................................................................................................................................................................................... 8+ 4espre inte$ritate............................................................................................................................................................................................................... 3" 8 4espre obiectivitate............................................................................................................................................................................................................ 3" 82 4espre profesionalism.............................................................................................................................................................................................................. 7# 4espre profesionalism.............................................................................................................................................................................................................. 4 4espre respectarea standardelor si normelor profesionale........................................................................................................................................................ 26 4espre respectarea standardelor si normelor profesionale........................................................................................................................................................ 4 4espre ;tandardele 8nternationale de Audit............................................................................................................................................................................. 8! 4espre ;tandardele 8nternationale de Audit............................................................................................................................................................................. + 4i*olvarea societatilor comerciale........................................................................................................................................................................................... 7!

E
:lementele de ba*a ale raportului de audit statutarA 0aportul de audit....................................................................................................................................! :lementele posterioare inc%iderii exercitiului.......................................................................................................................................................................... !8 :lementele probante6................................................................................................................................................................................................................... definiie" rol" criterii de apreciere........................................................................................................................................................................................ 64 :numerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actuali*are......................................................8! :numerati impo*itele si taxele locale....................................................................................................................................................................................... 2# :numerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate" incredere" cinste" decent si bun-$ust pentru o actiune de promovare.....................................28 :valuarea controlului intern6........................................................................................................................................................................................................ coninut" etape..................................................................................................................................................................................................................... 6! :valuarea -ntreprinderii -n ca*ul fu*iunii i divi*rii................................................................................................................................................................ ! :xamenul situatiilor financiare................................................................................................................................................................................................ 6+ :xamenul situatiilor financiare6................................................................................................................................................................................................... solduri de desc%idere.......................................................................................................................................................................................................... !# :xplicati necesitatea evaluarii economice a intrep............................................................................................................................................................. 68 :xplicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii.........................................................................................................!3 :xplicati comportamentui profesionistului contabil -ntr-o activitate de consilier fiscal...........................................................................................................28 :xplicai comportamentul profesionistului contabil -ntr-o activitate de consilier fiscal...........................................................................................................24 :xplicati conceptul si tipurile de independenta........................................................................................................................................................................ 78 :xplicati corectiile le$ate de siner$ii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii..................88 :xplicai diferenele dintre pre i valoare................................................................................................................................................................................ 73 :xplicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii..................................................................................................................................33 :xplicati influenta politicilor de amorti*are asupra valorii mtreprinderii.................................................................................................................................!3 :xplicati le$atura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii.........................................................................................................................................74 :xplicai principiul competenei -n audit.................................................................................................................................................................................. 36 :xplicati principiul confidentialitatii in audit........................................................................................................................................................................... 36 :xplicati principiul inte$ritatii si obiectivitatii in audit............................................................................................................................................................ 3! :xplicati relatia dintre activul net cori3at al unei intreprinderi si valoarea acesteia..................................................................................................................8 :xplicai relaia dintre etic i calitatea -n profesia contabil............................................................................................................................................. !" 2+ :xplicati relatia dintre rata de actuali*are si valoarea intreprinderii.........................................................................................................................................8! :xplicati relatia dintre riscuri si rata de actuali*are.................................................................................................................................................................. 84 :xplicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii........................................................................................................................................................... 84 :xplicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi,...................................................................................................................72 :xplicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit..............................................................................................................................46 :xplicai semnificaia datrii raportului de audit...................................................................................................................................................................... !2 :xplicati termenii de previ*iuni si proiectii in audit................................................................................................................................................................. 33

F
@apte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare.....................................................................................................................................................!# @apte descoperite dupa data raportului de audit" dar inaintea publicarii situatiilor financiare...................................................................................................!# @aptele descoperite p2n la data raportului de audit................................................................................................................................................................. !8 @a*e ;i etape 8n executarea unei misiuni de audit" de ba*a...................................................................................................................................................... 67

I
8mposibilitatea exprimrii unei opinii6......................................................................................................................................................................................... motive" mod de pre*entare.................................................................................................................................................................................................. !2 8n ca*ul in care soc aflata in lic%idare este in stare de insolventa" ce obli$atie are lic%idatorul,...............................................................................................78 8n ce const -nre$istrarea unei persoane fi*ice la or$anele fiscale pentru veniturile reali*ate. 'are sunt cate$oriile de venituri pentru care persoanele fi*ice trebuie s se -nre$istre*e la or$anele fiscale......................................................................................................................................................................... 2! 8n ce consta metoda activului net de lic%idare" cand se foloseste si cum se calculea*a valoarea intreprinderii in dificultate,..................................................38 8n ce consta metoda aditiva de calcul a activului net cori3at,...................................................................................................................................................8 8n ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actuali*ate,...................................................................................................................................................#2 8n ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii,.....................................................................................................................3! 8n ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute,..................................................................................................................................................... 34 8n ce consta metoda substractiva de calcul a activului net cori3at,...........................................................................................................................................8+

8n ce consta metoda valorii la termen" cand se foloseste si cum se calculea*a valoarea intreprinderii in dificultate.................................................................38 ?n ce const separarea bunurilor dintr-o -ntreprindere -n bunuri necesare i bunuri nenecesare,..............................................................................................7# 8n ce constau operatiunile efectuate in situatia di*olvarii societatilor comerciale,.................................................................................................................76 8n ce ordine vor fi platite creantele in ca*ul falimentului,........................................................................................................................................................ 77 8n ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea,................................................................................................................................................................. # 8nteresul propriu B ameninare la adresa independenei............................................................................................................................................................ 37 8nvesti$atii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament................................................................................................................................3# 8pote*a continuitii activitii -n auditul situaiilor financiare.................................................................................................................................................6

M
Canifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.............................................................................................................................................38 Casuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.......................................................................................................................................77 Csuri de protecie -mpotriva ameninrilor la adresa independenei....................................................................................................................................... ! Cenionai 3 cate$orii de c%eltuieli reali*ate de persoanele fi*ice din desfurarea unei activiti economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net -n sistem real................................................................................................................................................................................................... 26 Cisiunea de examinare a informatiilor financiare previ*ionate6................................................................................................................................. caracteristici........................................................................................................................................................................................................................ 32

N
7ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile........................................................................................................................................................................ 82 7ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile........................................................................................................................................................................ 7ormele de raportare in ca*ul unei misiuni de examen limitat .revi*uire/...............................................................................................................................34

O
Dbiectivele si mi3ioacele de reali*are ale dia$nosticului financiar-contabil.............................................................................................................................78 Dbiectivul si mi3ioacele de reali*are ale dia$nosticului te%nic" te%nolo$ic si de exploatare.....................................................................................................77 Dbiectivul si mi3loacele de reali*are ale dia$nosticului comercial...........................................................................................................................................77 Dbiectivul ;i mi3loacele de reali*are ale dia$nosticului de or$ani*are" mana$ement ;i resurse umane...................................................................................78 Dbiectivul si mi3loacele de reali*are ale dia$nosticului 3uridic.................................................................................................................................................76 Dbiectivul si principiile $enerale ale unei misiuni de examen limitat .revi*uire/.....................................................................................................................33 Dbli$atiile etice ale expertului contabil 8n cursul unei misiuni de consultanta fiscala..............................................................................................43 Dbli$aiile administratorilor -n cadrul societilor pe aciuni................................................................................................................................................... 8# Dbli$atiile etice ale expertilor contabili si contabililor autori*ati" salariati...............................................................................................................................4 Dnorariile si independena....................................................................................................................................................................................................... 27 Dnorariile i independena....................................................................................................................................................................................................... 2 Dpinia cu re*erve6........................................................................................................................................................................................................................ motive" mod de pre*entare.................................................................................................................................................................................................. !2 Dpinia defavorabil6..................................................................................................................................................................................................................... motive" mod de pre*entare................................................................................................................................................................................................... !2 Dpinia fara re*erve" dar cu un para$raf de observatii6.................................................................................................................................................................. semnificatie" mod de pre*entare.......................................................................................................................................................................................... !3 Dpinia fara re*erve6..................................................................................................................................................................................................................... semnificatie" mod de pre*entare.......................................................................................................................................................................................... !3 Drientarea si planificarea auditului.......................................................................................................................................................................................... 66

P
Eara$raful introductiv al raportului de audit statutar................................................................................................................................................................ !4 Eara$raful opiniei6........................................................................................................................................................................................................................ tipuri de opinie.................................................................................................................................................................................................................... !3 Eara$raful privind natura si intinderea lucrarilor de audit........................................................................................................................................................ !4 Earticulariti privind partile afiliate .le$ate/ in audit.................................................................................................................................................................. 6 Estrarea ar%ivelor clientului.................................................................................................................................................................................................... 27 Elanul de misiune6........................................................................................................................................................................................................................ coninut" rol........................................................................................................................................................................................................................ 6! Elata lucrarilor" modul de stabilire a onorariilor....................................................................................................................................................................... 27 Elata lucrrilor" modul de stabilire a onorariilor....................................................................................................................................................................... 22 Ereci*ati care este locul prestarii de servicii si persoana obli$ata la plata ()A in ca*ul prestarilor de servicii de consultanta.................................................44 Ereci*ati care este locul prestarii de servicii si persoana obli$ata la plata ()A in ca*ul prestarilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri.............42 Ereci*ati care este locul prestarii de servicii si persoana obli$ata la plata ()A (n ca*ul prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporate............43 Ereci*ai care sunt cate$oriile de venituri reali*ate de persoanele fi*ice ce se supun impo*itului pe venit i care sunt cotele de impo*itare aferente. 'ate$orii de venituri supuse impo*itului pe venit................................................................................................................................................................................ 24 Ereci*ati ce reduceri se acorda in ca*ul impo*itului pe cladiri in functie de vec%imea cladirii.................................................................................................74 Ereci*ati -n ce conditii datorea* or$ani*atiile non - profit impo*it pe profit si cum se determine acesta..................................................................................7 Ereci*ati in ce consta operatiunea triun$%iulara din punctul de vedere al ()A........................................................................................................................4# Ere*entati modul de determinare al impo*itului pe veniturile din tran*actionarea actiunilor -n anul 2++# si apoi -n anul 2+ +................................27 Ere*entati 3 metode de determinare a ratei de actuali*are........................................................................................................................................................ 82 Ere*entati 3 momente din viata intreprinderii in care este obii$atorie evaluarea......................................................................................................................7! Ere*entati care este re$imul pierderilor fiscale -n ca*ul impo*itului pe profit.......................................................................................................................... 3 Ere*entati care sunt c%eltuielile deductibileFforfetare -n ca*ul veniturilor................................................................................................................................27 Ere*entati cau*ele di*olvarii societatilor comerciale................................................................................................................................................................ 7! Ere*entati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual......................................................................................2# Ere*entati cinci situatii de amenintare la adresa independentei................................................................................................................................................37 Ere*entati cum se determine impo*itui pe mi3ioacele de transport ac%i*itionate in cursul anului.............................................................................................2# Ere*entati cum se determine impo*itui pe profit in ca*ul contribuabililor care reali*ea*a pe lan$a venituri din comerciali*area produselor alimentare prin intermediul unui ma$a*in sFi venituri din activitatea unui bar de noapte...............................................................................................................................7 Ere*entati deducerile personale -n ca*ul impo*itului pe salarii.................................................................................................................................................27 Ere*entati modul de determinare a impo*itului asupra mi3ioacelor de......................................................................................................................................2+ Ere*entai modul de determinare a impo*itului pe teren -n ca*ul terenurilor situate -n intravilan ce au ca destinaie teren pentru construcii.......................... 6 Ere*entati modul de determinarea al avanta3ului luat -n calculul salariului brut -n ca*ul -n care un salariat folosete autoturismul an$a3atorului -n interes

personal............................................................................................................................................................................................................................... 27 Ere*entati o serie de aspecte le$ate de societatile in comandita pe actiuni.............................................................................................................................# Ere*entati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din 'odul etic national al profesionistilor contabili din 0omania.......................................................................44 Ere*entati platitorii impo*itului pe profit si preci*and in cadrul fiecarei....................................................................................................................................7 Ere*entati re$imul deductibilitatii -n ca*ul provi*ioanelor....................................................................................................................................................... 2 Ere*entati re$imul fiscal al c%eltuielilor cu doban*ile.............................................................................................................................................................. + Ere*entati re$imul fiscal in ca*ul c%eltuielilor cu sponsori*area.............................................................................................................................................. + Ere*entai re$imul ()A -n ca*ul -nc%irierilor de cldiri.......................................................................................................................................................... 4# Ere*entati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni...............................................................................................................................88 Ere*entati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents,...........................................................................................83 Erin ce se caracteri*ea*a raportul auditorului asupra respectarii clau*elor contractuale,.........................................................................................................3 Erin ce se caracteri*ea*a raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate,...........................................................................................................3 Erin ce se deosebesc valorile entitatii .functionale" ale ansamblului resurselor investite/ de cele ale capitalurilor proprii .matematice" nete/,.......................6! Erin ce se deosebete $ood1ill-ul de activele intan$ibile identificabile,..................................................................................................................................6! Erin ce se deosebeste o misiune de audit ba*ata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar,.................................................................................2# Erin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea evaluarii,...............................68 Erocedurile analitice -n auditul situaiilor financiare................................................................................................................................................................ 62 Ero$ramul de control6.................................................................................................................................................................................................................. rol" continut" forme de pre*entare....................................................................................................................................................................................... 64 Erote3area independenei prin clau*e contractuale cu clientul..................................................................................................................................................3# Erote3area independentei prin masuri interne cabinetului......................................................................................................................................................... 3# Erote3area independentei prin normele le$ale si profesionale...................................................................................................................................................38

R
0aportarea unei misiuni de compilare...................................................................................................................................................................................... 3! 0aportul asupra unor rubrici din situatiile financiare............................................................................................................................................................... 32 0aspunderea disciplinara......................................................................................................................................................................................................... 28 0elaiile cu ceilali membri - -nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil........................................................................................................................24 0elaiile cu ceilali membri B Acceptarea de noi misiuni......................................................................................................................................................... 24 0elatiile cu ceilalti membrii B Acceptarea de noi misiuni........................................................................................................................................................ 3+ 0elatiile profesionistilor contabili cu clientii............................................................................................................................................................................ 3+ 0elaiile profesionitilor contabili cu clienii............................................................................................................................................................................ 2! 0enuntarea la convin$eri - amenintare la adresa independentei...............................................................................................................................................37 0iscul de audit6............................................................................................................................................................................................................................ componentele i relaiile -ntre acestea................................................................................................................................................................................. 72 0olul or$anismului profesional pentru asi$urarea calitatii profesionale.........................................................................................................................72 0olul bilantului functional in dia$nosticul de evaluare............................................................................................................................................................ 78 0olul bilantului in dia$nosticul de evaluare............................................................................................................................................................................. 78 0olul cen*orilor in cadrul societatii pe actiuni......................................................................................................................................................................... # 0olul or$anismului profesional pentru adoptarea standardelor................................................................................................................................................ 6 0olul or$anismului profesional pentru asi$urarea calitii serviciilor profesionale.................................................................................................................. 6 0olul or$anismului profesional pentru de*voltarea profesionala continu............................................................................................................................... 8 0olul or$anismului professional pentru de*voltarea profesional continu..............................................................................................................................72 0olul profesiei contabile pentru de*voltarea economiei........................................................................................................................................................... 86 0olul profesiei contabile pentru de*voltarea economiei........................................................................................................................................................... + 0olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public..........................................................................................................................................23" 8! 0olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public..................................................................................................................................................# 0olul raportului de audit.......................................................................................................................................................................................................... !! 0olul i coninutul c%estionarului de sf2rit de misiune........................................................................................................................................................... !6 0olul si continutul notei de sinte*a.......................................................................................................................................................................................... !! 0olul si continutul scrisorii de afirmare................................................................................................................................................................................... !6 0olul si importanta dosarului exercitiului................................................................................................................................................................................ 48 0olul si importanta dosarului permanent.................................................................................................................................................................................. 4#

S
;arcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni............................................................................................................................................................... 8# semnificatie are interesul $eneral .interesul public/,............................................................................................................................................................... ! ;ituatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara re*erve..................................................................................................................................!4 ;labirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.................................................................................................................................................37 ;tructura dosarului exercitiului................................................................................................................................................................................................ 4# ;tructura dosarului permanent................................................................................................................................................................................................. ! sunt caracteristicile esent6>iale ale unei profesii contabile,...................................................................................................................................................... # sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ,........................................................................................................................................................ 6#

T
(e%nica observarii fi*ice .directe/............................................................................................................................................................................................ 63 (e%nica sonda3ului................................................................................................................................................................................................................... 63

U
<tili*area lucrarilor auditorului intern...................................................................................................................................................................................... !7 <tili*area lucrarilor unui alt auditor......................................................................................................................................................................................... !7 <tili*area lucrrilor unui expert............................................................................................................................................................................................... !8 Biletul nr. 1 Cum se clasific profesionitii contabili? Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare

activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 2. rezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei cate!orii sfera de cuprindere a impozitului. "#T. 1$ Contribuabili Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urm toarele persoane, denumite n continuare contribuabili: a% persoanele juridice rom ne; Norme metodologice b% persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n !om nia; Norme metodologice c% persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n !om nia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic; "n vigoare de la # ian. $%#$& d% persoanele juridice strine care realizeaz venituri din'sau n leg tur cu proprieti imobiliare situate n !om nia sau din v nzarea'cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic rom n; e% persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice rom ne, pentru veniturile realizate at t n !om nia c t i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic rom n. f% persoanele juridice cu sediul social n !om nia, nfiin ate potrivit legislaiei europene. (!). #* Sfera de cuprindere a impozitului +mpozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz: a% n cazul persoanelor juridice rom ne i al persoanelor juridice cu sediul social n !om nia, nfiin ate potrivit legislaiei europene, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, at t din !om nia, c t i din strintate; b% n cazul persoanelor juridice str ine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n !om nia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c% n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente care desf oar activitate n !om nia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiec rei persoane; "n vigoare de la # ian. $%#$& d% n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din'sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n !om nia sau din v nzarea'cesionarea titlurilor de participare de inute la o persoan juridic rom n, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e% n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice rom ne care realizeaz venituri at t n !om nia, c t i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Biletul nr.2 Ce &ntele!eti prin audit &n !eneral' dar prin audit financiar' dar prin audit statutar? Prin audit( &n !eneral, se nelege e,aminarea profesional a unei informaii n vederea e,primrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu "standard, norm& de calitate. Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca )audit financiar-. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma .audit financiar- este mult mai cuprinz toare dec t cea de .audit statutar-. Prin audit statutar se nelege e,aminarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea e,primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor "performanelor& obinute de acesta. (ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e,amineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit i i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale "legea contabilit ii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.&, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii "ac ionari, asociai&. $. recizati &n ce conditii datoreaz or!anizatiile non * profit impozit pe profit si cum se determine acesta. Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activiti economice realizate p n la nivelul ec/ivalentului n lei a #0.%%% euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de #%1 din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul dintre : #0.%%% euro i #%1 din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit Biletui nr.$ 1.Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar? Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigur ri referitoare la: acurateea declaraiilor financiare; continuitatea e,ploatrii i solvabilitatea firmei; e,istena unor fraude; respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 1. rezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe lan!a venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui ma!azin s+i venituri din activitatea unui bar de noapte. Determinarea impozitului pe profit aferent activit ii de bar de noapte "art.#234&

1.

Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma ma,im dintre: 1,- x rofitul impozabil din aceasta activitate sau * .- x Total venituri din aceasta activitate . "stfel( vom calcula impozitul pe profit &n ambele moduri( urm/nd s decidem ulterior care este suma de plat. Biletul nr.0 1.Ce este auditul intern? (uditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n e,aminarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea e,primrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii "entit ii&. (uditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. (uditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dec t cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. $.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare c1eltuielilor &n vederea determinrii impozitului pe profit. 2ai unele exemple &n urma crora pot rezulta elemente similare veniturilor i c1eltuielilor. pct. #$ din 5ormele la 3odul 4iscal "67 **'$%%*& : 8,emple de elemente similare veniturilor: - diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - rezervele din reevaluarea mijloacelor fi,e, potrivit prevederilor art. $$ alin. "0& si alin. "0.#& din 3odul fiscal; - castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite'rascumparate. 8,emple de elemente similare c/eltuielilor: - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - c/eltuiala cu valoarea neamortizata a c/eltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fi,e de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. +n acest caz, c/eltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. +n mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale; - diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire'rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective. 9eniturile si c/eltuielile generate de evaluarea ulterioara si e,ecutarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil.: Biletul nr.. 1. Care sunt deosebirile fundamentale &ntre auditul intern si auditul statutar? 2eosebirile intre auditul intern si auditul statutar: 3tatutul auditorului (uditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din structura intreprinderii. Beneficiarul auditului. (uditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii. 4biectivele auditului. (uditul intern are ca obiectiv e,istenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv e,primarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc. 2omeniul de aplicare. (uditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare. (uditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora, ozitia fata de frauda. (uditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie +a prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern. Independenta +ndependenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata de conducere. eriodicitatea auditurilor (uditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern este permanent in intreprindere i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern. 5etodolo!ie (uditul statutar se e,ercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de +((S; - 3onsiliul pentru Standarde +nternationale de (udit si (uditare; pe cand auditul intern desi se e,ercita pe baza unei metodologii stabilite de +(+ +nstitutul +nternational al (uditonilor +nterni. +n aplicare ea este adaptata la specificul si cultura intreprinderii. 2ati $ exemple de c1eltuieli nedeductibile( indiferent de contextul &n care se efectueaza. C1eltuieli nedeductibile sunt: - c/eltuielile cu impozitul pe profit; - c/eltuieli cu amenzile datorate autoritilor rom ne; - c/eltuieli aferente veniturilor neimpozabile. Biletul nr.,

1.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea? <egatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de ta,e si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de e,pertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. (ctivitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii: -conformarea la regulile fiscale, -planificarea si consultanta fiscala, -reprezentarea in fata instantelor juridice - servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare 2.2ati $ exemple de c1eltuieli cu deductibilitate limitata. 3/eltuieli cu deductibilitate limitata: a&c/eltuielile de protocol n limita unei cote de $1 aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul c/eltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dec t c/eltuielile de protocol i c/eltuielile cu impozitul pe profit; b% suma c/eltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n !om nia i n strintate, n limita a de $,0 ori nivelul legal stabilit pentru institu iile publice; c% c/eltuielile sociale, n limita unei cote de p n la $1, aplicat asupra valorii c/eltuielilor cu salariile personalului, potrivit <egii nr. 0='$%%= - 3odul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. +ntr sub incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmorm ntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i c/eltuielile pentru funcionarea corespunztoare a unor activiti ori uniti aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc p n la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, c mine de nefamiliti, pentru colile pe care le au sub patronaj, precum i alte c/eltuieli efectuate n baza contractului colectiv de munc. >n cadrul acestei limite, pot fi deduse i c/eltuielile reprezent nd: tic/ete de cre acordate de angajator n conformitate cu legislaia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i salariailor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odi/n, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n gospodrie i contribuia la fondurile de interven ie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament; Biletul nr.6 1.Cum explicati necesitatea re!lementarii profesiei contabile? +n timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele = obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume: 8ducatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; - 8tica: comportamentul deontologic al membrilor lor; 3alitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor. Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. 5ecesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de: a& profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b& conditiile de piata in care activeaza profesia; c& calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: - adoptarea de standard profesionale, te/nice; - adoptarea de reguli etice; - nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc. 2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible c1eltuielile cu serviciile de mana!ement( consultanta( asistenta sau alte prestari de servicii. Pentru a deduce c/eltuielile cu serviciile de management, consultan , asisten sau alte prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: - serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie e,ecutate n baza unui contract nc/eiat ntre pri sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia sau orice alte materiale corespunztoare; - contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii c/eltuielilor prin specificul activit ilor desfurate. 5u intr sub incidena condiiei privitoare la nc/eierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la art. $# alin. "*& lit. m& din 3odul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele asemenea. Pentru servicii de management, consultan i asisten te/nic prestate de nerezidenii afiliai contribuabilului, la analiza tranzaciilor pentru determinarea deductibilit ii c/eltuielilor trebuie s se aib n vedere i principiile din comentariul la articolul ? privind impunerea ntreprinderilor asociate din 3onven ia-model cu privire la impozitele pe venit i impozitele pe capital. (naliza trebuie s aib n vedere: "i& prile implicate; "ii& natura serviciilor prestate; "iii& elementele de recunoatere a c/eltuielilor i veniturilor pe baza documentelor justificative care s ateste prestarea acestor servicii Biletul nr.8 1.#olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. 3/iar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al

serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul . 2. rezentati re!imul fiscal in cazul c1eltuielilor cu sponsorizarea. 3/eltuielile de sponsorizare i'sau mecenat i c/eltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i'sau acte de mecenat, potrivit prevederilor <egii nr. =$'#??* privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale <egii bibliotecilor nr. ==*'$%%$, republicat , cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos: 1. = la mie din cifra de afaceri; 2. $%1 din impozitul pe profit datorat. >n limitele respective se ncadreaz i c/eltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul construc iei de localuri, al dotrilor, ac/iziiilor de te/nologie a informaiei i de documente specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, sc/imburilor de speciali ti, a burselor de specializare, a particip rii la congrese internaionale; Biletul nr.7 1. #olul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. ;ilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. +ntreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 2%1 din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. 4iind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc. 2. rezentati re!imul fiscal al c1eltuielilor cu dobanzile. 3/eltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. 7radul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor e,istente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. +n cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu e,ceptia celor prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la: a& nivelul ratei dobanzii de referinta a ;ancii 5ationale a !omaniei, corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei; b& nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta. 5ivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin /otarare a guvernului. <imita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. (ceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in !omania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. +n cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in !omania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu. Biletul nr. 10 1.2espre 3tandardele Internationale de "udit. Standardele +nternationale de (udit "+S(& sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. +S( se utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pentru servicii cone,e. +S( contin principiile de baza si procedurile esentiale "identificate dupa fontul literei cu care sunt tiparite, si anume, caractere aldine&, precum si recomandarile aferente sub forma materialelor e,plicative si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate n conte,tul materialelor e,plicative, si al altor materiale care ofera ndrumari privind modul de aplicare. Pentru ntelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a recomandarilor aferente trebuie sa se ia n considerare ntregul te,t al +S(, incluz ndu-se si materialele e,plicative si celelalte materiale continute n +S(, si nu doar te,tul tiparit cu caracter aldin. >n situatii e,ceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la +S(, cu scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. 3 nd apar astfel de situatii, auditorul financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere. +S( trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative 2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mi8ioc fix pentru a fi deductible amortizarea fiscal. @ijlocul fi, amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: a% este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nc/iriat ter ilor sau n scopuri administrative; b% are o valoare fiscal mai mare dec t limita stabilit prin /otr re a 7uvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului; c% are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fi,e amortizabile: a% investiiile efectuate la mijloacele fi,e care fac obiectul unor contracte de nc/iriere, concesiune, loca ie de gestiune sau altele asemenea; b% mijloacele fi,e puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal ; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea c/eltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c% investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane minerale utile, precum i pentru lucrrile de desc/idere i pregtire a e,traciei n subteran i la suprafa;

d% investiiile efectuate la mijloacele fi,e e,istente, sub forma c/eltuielilor ulterioare realizate n scopul mbun tirii parametrilor te/nici iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fi,; e% investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor apar in nd domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public; f% amenajrile de terenuri. Biletul nr. 11 1. "specte conceptuale privind etica. 8tica isi are originea in cuvantul .et/os- din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. 8tica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. 8tica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale. 2. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mi8ioc fix. 9n cazul &n care se vinde la un pret mai mic dec/t valoarea rdmas neamortizat fiscal( aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit? Valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fix, diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia. Potrivit art. $* alin. "#0& din <egea nr.0A#'$%%= privind 3odul fiscal, cu modific rile si completrile ulterioare .c tigurile sau pierderile rezultate din v nzarea ori scoaterea din func iune a mijloacelor fi,e se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacelor fi,e, diminuat cu amortizarea fiscal-. 9aloarea fiscal ramas neamortizat reprezint, in conformitate cu prevederile pct. A#0 din 6.7. nr. **'$%%* privind 5ormele de aplicare a 3odului fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare, diferena dintre valoarea de intrare fiscala i valoarea amortizarii fiscale. Punctul = alin. "*& din Decizia nr. $'$%%* privind aplicarea unitar a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, conveniile de evitare a dublei impuneri, accize i ta,a pe valoarea adugat, precizeaz : .>n aplicarea prevederilor art. $* alin. "#0& din <egea nr. 0A#'$%%=, c/eltuielile nregistrate ca urmare a cas rii sau cedrii unui mijloc fi, amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferen ntre valoarea fiscal de intrare a acestora i amortizarea fiscal, dup caz, sunt c/eltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile.(lin. "#& al art. #? din <egea nr. 0A#'$%%= privind 3odul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, prevede : ."#& Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i c/eltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug c/eltuielile nedeductibile. <a stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i c/eltuielilor potrivit normelor de aplicare.Prin urmare av nd in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea r mas neamortizat "calculat ca diferen ntre valoarea fiscal de intrare i amortizarea fiscal& a unui mijloc fi, care face obiectul unei v nz ri este c1eltuial in scopul realizrii de venituri( iar impozitul pe profit se calculeaz dupa regula general stipulat la art. #? alin. "#& din 3odul fiscal. BiletuI nr.12 1:ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile. 3onform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ , in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de e,ercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional. rofesia contabila se distin!e de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora. Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. 2 Care este re!imul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare? Potrivit prevederilor <egii nr. 0A#'$%%= privind 3odul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, )itlului ++, art. $#, c/eltuielile efectuate de o societate se impart in trei grupe: +. 3/eltuieli deductibile ++. 3/eltuieli cu deductibilitate limitata +++. 3/eltuieli nedeductibile +n grupa c/eltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadreaza si: m& c/eltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, c/eltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. Biletul nr.1$ 1. Codul etic I;"C' rol( structur. 3odul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. 3odul etic este structurat in trei parti si $$ de sectiuni: artea " B destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine C sectiuni

Sectiunea #%%- +ntroducere si principii fundamentale Sectiunea ##% B +ntegritatea Sectiunea #$% B Obiectivitatea Sectiunea #=% B 3ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea #*% - 3onfidentialitatea Sectiunea #0% B 3omportamentul profesional artea B < destinat profesiionistilor contabili independenti B #%sectiuni Sectiunea $%% B +ntroducere Sectiunea $#% B (cceptarea unui client Sectiunea $$% -3onflicte de interes Sectiunea $=% B Opinii suplimentare Sectiunea $*% B Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea $0% B @arDetingul serviciilor profesionale Sectiunea $C% - 3adouri si ospitalitate Sectiunea $2% B Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea $?% B +ndependenta in misiuni de audit si certificare artea C B destinata profesionistilor contabili nagajati B C sectiuni Sectiunea =%% B +ntroducere Sectiunea =#% B3onflicte potentiale Sectiunea =$% B +ntocmirea si raportarea informatiilor E Sectiunea ==% B <uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea =*% - +nterese financiare Sectiunea =0% B Stimulente. (cceptarea si emiterea de oferte 2 rezentati re!imul deductibilitatii &n cazul provizioanelor. Codul fiscal: ART. 22 rovizioane i rezerve =1% 3ontribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: b% provizioanele pentru garanii de bun e,ecuie acordate clienilor; Norme metodologice c% provizioanele constituite n limita unui procent de $%1 ncep nd cu data de # ianuarie $%%*, $01 ncep nd cu data de # ianuarie $%%0, =%1 ncep nd cu data de # ianuarie $%%C, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec t cele prevzute la lit. d&, f&, g& i i&, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: #. sunt nregistrate dup data de # ianuarie $%%*; $. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete $A% de zile de la data scadenei; =. nu sunt garantate de alt persoan; *. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 0. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice d% provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i funcionare, de ctre instituiile de credit, instituiile financiare nebancare nscrise n !egistrul general inut de ;anca 5aional a !om niei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare; i% provizioanele de risc pentru opera iunile pe pieele financiare, constituite potrivit reglementrilor 3omisiei 5aionale a 9alorilor @obiliare; 8% provizioanele constituite n limita unei procent de #%%1 din valoarea crean elor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec t cele prevzute la lit. d&, f&, g& i i&, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: #. sunt nregistrate dup data de # ianuarie $%%A; $. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de desc/idere a falimentului, pe baza /otr rii judectoreti prin care se atest aceast situaie; =. nu sunt garantate de alt persoan; *. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 0. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. >% provizioanele pentru nc/iderea i urmrirea postnc/idere a depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nc/iderea i urmrirea postnc/idere a depozitului, corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute; l% provizioanele constituite de companiile aeriene din !om nia pentru acoperirea c/eltuielilor de ntre inere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntre inere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre (utoritatea (eronautic 3ivil !om n. i% provizioanele de risc pentru opera iunile pe pieele financiare, constituite potrivit reglementrilor 3omisiei 5aionale a 9alorilor @obiliare; 8% provizioanele constituite n limita unei procent de #%%1 din valoarea crean elor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec t cele prevzute la lit. d&, f&, g& i i&, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: #. sunt nregistrate dup data de # ianuarie $%%A; $. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de desc/idere a falimentului, pe baza /otr rii judectoreti prin care se atest aceast situaie; =. nu sunt garantate de alt persoan; *. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 0. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. >% provizioanele pentru nc/iderea i urmrirea postnc/idere a depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nc/iderea i urmrirea postnc/idere a depozitului, corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute; l% provizioanele constituite de companiile aeriene din !om nia pentru acoperirea c/eltuielilor de ntre inere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntre inere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre (utoritatea (eronautic 3ivil !om n. =6% >n nelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se n elege i majorarea unui provizion sau a unei rezerve.

=8% Provizioanele constituite pentru crean ele asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili nainte de # ianuarie $%%*, sunt deductibile n limitele prev zute la alin. "#& lit. c&, n situa ia n care crean ele respective ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a% nu sunt garantate de alt persoan; b% sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; c% au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; d% creana este deinut asupra unei persoane juridice pentru care a fost desc/is procedura falimentului, pe baza /otr rii judectoreti prin care se atest aceast situaie; e% nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru crean a respectiv. BiletuI nr. 10 1. 2espre inte!ritate. Concept: +ntegritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii. Comentarii: Fn profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea: contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare contin declaratii sau informatii eronate; omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare 2. rezentati care este re!imul pierderilor fiscale &n cazul impozitului pe profit.Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 0 ani consecutivi "A ani incepand cu %# %# $%%?&. !ecuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistr rii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistr rii acestora. Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz e,istena prin divizare sau fuziune nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiinai sau de ctre cei care preiau patrimoniul societii absorbite, dup caz. >n cazul persoanelor juridice str ine, pierderea se recuperaz lu ndu-se n considerare numai veniturile i c/eltuielile atribuibile sediului permanent n !om nia. 3ontribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare a profitului. (ceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 0 ani. Biletul nr. 1. 1. 2espre obiectivitate. Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea. Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane. 4actori - sunt e,pusi unor situatii in care asupra lor se pot e,ercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar e,ista eceste posibile presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea )rebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii 5u trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor professional 2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern? 3ontribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acela i venit i n decursul aceleiai perioade impozabile, sunt supui impozitului pe venit at t pe teritoriul !om niei, c t i n strintate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat n !om nia a impozitului pltit n strintate, denumit n continuare credit fiscal e,tern, n limitele prev zute n prezentul articol. =2% 3reditul fiscal e,tern se acord dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii: a& se aplic prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri nc/eiate ntre !om nia i statul strin n care s-a pltit impozitul; b& impozitul pltit n strintate, pentru venitul obinut n strintate, a fost efectiv pltit n mod direct de persoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin reinere la surs de ctre pltitorul venitului. Plata impozitului n strintate se dovedete printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competent a statului strin respectiv; c& venitul pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prev zute la art. *#. "$% 3reditul fiscal e,tern se acord la nivelul impozitului pltit n strintate, aferent venitului din sursa din strintate, dar nu poate fi mai mare dec t partea de impozit pe venit datorat n !om nia, aferent venitului impozabil din strintate. >n situaia n care contribuabilul n cauz obine venituri din strintate din mai multe state, creditul fiscal e,tern admis a fi dedus din impozitul datorat n !om nia se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ar i pe fiecare natur de venit. Biletul nr.1, 1. 2espre competenta profesionala si prudenta 3ompetenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa detina competentele necesare desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit si satisface cele doua componente ale principiului: - obtinerea competentei - mentinerea competentei @eninerea competenei necesit o permanent contientizare si nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional te/nic si n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional. Fn profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvate. Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii e,primate drept afirmarea unui fapt.

2. Care este sediul materiei re!lementarilor profesionale privind expertiza contabila? !ediul reglementrilor profesionale se adreseaz deopotriv e,pertizelor contabile judiciare i e,trajudiciare, regsindu-se n !egulamentul de Organizare i 4uncionare al 3833(!, n 5orma profesional nr. =0 privind e,pertizele contabile i n 3odul 8tic 5aional al Profesionitilor 3ontabili. Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autoriza i din Romnia reglementeaz obligaia e,pertului contabil de a se manifesta liber fa de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independen a profesional, e,ercitarea profesiei de e,pert contabil f c ndu-se cu respectarea principiului independen ei profesiei; e,pertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor privind e,pertizele contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni: N ! Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind e,pertizele contabile: +ndependen a e,pertului contabil; 3ompetena e,pertului contabil; 3alitatea e,pertizelor contabile; Secretul profesional i 3onfidenialitatea e,pertului contabil. (ceste norme se suprapun demersului deontologic privind e,pertiza contabil . N"! Norme de lucru specifice misiunilor privind e,pertizele contabile: Dispunerea e,pertizelor judiciare i numirea e,perilor contabili; 3ontractarea i programarea e,pertizelor contabile; Documentarea lucrrilor privind e,pertizele contabile. (ceste norme se suprapun demersului te/nic privind e,pertiza contabil . N3! Norme de raport specifice expertizelor contabile : !edactarea raportului de e,pertiz contabil; Semnarea i depunerea raportului de e,pertiz contabil. (ceste norme se suprapun demersului profesional privind e,pertiza contabil . N#! Anexe$ @odel de 3ontract privind efectuarea e,pertizelor contabile e,trajudiciare; @odel de !aport de e,pertiz contabil judiciar; @odel de !aport de e,pertiz contabil e,trajudiciar. !eglementarea profesional a activitii de e,pertiz contabil are drept obiectiv crearea unui cadru care s asigure buna desfurare a activitii e,perilor contabili ce desfoar astfel de misiuni. Biletul nr.16 1. 2espre profesionalism. (cest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru. +n cadrul strategiei de promovare si de marDeting a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie: sa faca revendicari e,agerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si e,perienta pe care o detin sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii 2 Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere? 3ontribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice rom ne, i sucursalele din !om nia ale b ncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozit pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial "scaden a este data de $0, inclusiv, a primei luni a trimestrului urm tor&. )ermenul p n la care se efectueaz plata impozitului anual "impozitul anual B plile anticipate& este termenul de depunere a declara iei privind impozitul pe profit "$0 aprilie&. 3elelalte societi comerciale au obligaia de a declara "declara ia #%%& i plti impozitul pe profit trimestrial, p n la data de $0 inclusiv a primei luni urm toare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul. 3ontribuabilii au obliga ia s depun o declaraie anual de impozit pe profit "declaratia #%#& p n la data de $0 aprilie inclusiv a anului urmtor. Organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, p n la data de $0 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. 3ontribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor te/nice, pomicultur i viticultur au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, p n la data de $0 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. Biletul nr.18 1. 2espre respectarea standardelor si normelor profesionale. Fn profesionist contabil trebuie sG-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele te/nice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a e,ecuta cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mGsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . +n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si te/nice emise de: - +4(3 "de e,. Standardele +ntemationale de (udit& - 3onsiliul pentru Standarde +nternationale de 3ontabilitate - @inisterul 4inantelor Publice - 3.8.3.3.(.!. si 3amera (uditorilor 4inanciari <egislatia relevant 2. Care este finalitatea expertizelor contabile? 4inalitatea e,pertizelor contabile consta in redactarea raportului de e,pertiza contabila , semnarea si depunerea lui Biletul nr. 17 1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. +n cazul e,ecutrii unei misiuni de audit independen a devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate. +ndependenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului de independenta. 3omponentele fundamentale ale independenei sunt: - independena de spirit'gandire "raionamentul profesional& H independenta de drept H acea stare a profesionistului contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara. - independena n aparen "comportamental& H independenta de fapt H presupune ca o terta persoana, bine informata, dar

si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in comportamentul profesionsitului contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia. Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care e,ercit un raionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care, av nd toate informa iile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile. 2 Ce semnificatie are interesul !eneral =interesul public%? Fn semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilit ii de a aciona n interes public. (adar responsabilitatea unui profesionist contabil nu const e,clusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. (cion nd n interes public un profesionist contabil ar trebui s respecte i s se conformeze prevederilor etice ale acestui 3od. Publicul profesiunii contabile este format din clien i, donatori de credite, guvernan i, angajatori, angajai, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finan atorilor i alte persoane care se bazeaz pe obiectivitate i integritatea profesionitilor contabili pentru a men ine funcionarea corespunztoare a economiei. (ceast ncredere impune profesiunii contabile o rspundere public. Interesul public este definit drept bun starea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de profesionistul contabil. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de e,emplu: auditorii financiari independen i ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor financiare prezentate instituiilor financiare ca suport parial pentru mprumuturi i acionarilor pentru a obine capital; directorii financiari au atribuii n diverse domenii de management financiar i contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor entitii economice sau publice;auditorii interni furnizeaz asigurarea n privin a e,istenei unui sistem de control intern corect, care sporete ncrederea n informaiile financiare e,terne ale entitii; e,perii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficienei, precum i la aplicarea corect a sistemului de impozitare; consultanii manageriali au o responsab fa de interesul public n susinerea lurii unor decizii manageriale corecte; Profesionitii contabili au un rol important n societate. +nvestitorii, creditorii, patronii i alte sectoare ale comunit ii financiare, inclusiv guvernul i publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o contabilitate financiar i raportri corecte, pentru un management financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i impozite. (titudinea i comportamentul profesionitilor contabili atunci c nd presteaz astfel de servicii au un impact asupra bunstrii economice a comunitii i rii lor. Profesionitii contabili pot rm ne n aceast poziie avantajoas numai continu nd s ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care s demonstreze c ncrederea publicului este bine fundamentat . 8ste n interesul profesiunii contabile din !om nia de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesioni tii contabili c ele sunt e,ecutate la cel mai nalt nivel de performan i n conformitate cu cerinele etice asociate acestor servicii. Biletul nr.20 1. "menintari la adresa independentei. 8,emple care pot crea ameninri la adresa independenei, pot fi: G un membru al cabinetului'societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului; G un membru al cabinetului'societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate e,ercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fa de client; G prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client. 2. ?xplicai relaia dintre etic i calitatea &n profesia contabil. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. 8ste in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. 8tica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii 3833(!, printr-o sanatoasa si libera concurenta. 3alitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional. Biletul nr.21 1.5suri de protecie &mpotriva ameninrilor la adresa independenei. @asurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari categorii : - masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari - masuri de protectie in mediul de lucru. 2.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili? Profesionistii contabili joaca un rol social important. (titudinea si comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. +n plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor societatii sunt indispensabile societatii. +nvestitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si 7uvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o

gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal. Biletul nr.22 #olul or!anismului profesional pentru adoptarea standardelor. +4(3 si +(S34 au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international. Fn organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale. 8ste recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. (ceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor. 4iecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. !ecomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de 3onsiliu, de preferat dupaI o perioada de e,punere. +n cursul perioadei de e,punere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului. Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de e,emplu: -servicii de contabilitate - audit - fiscalitate - consultant managerial - management financiar Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva. Biletul nr.2$ 1.#olul or!anismului profesional pentru asi!urarea calitii serviciilor profesionale. 3odul etic +4(3 al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. +4(3 considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. !eglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Fnele jurisdictii au mecanisme e,terne de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveg/ere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.8valuarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. +n cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia "angajatorul& care angajeaza contabilul profesionist. +n cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. +ncurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-c/eie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. 3ontrolul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne"inspectori angajati& -resurse e,terne: "contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala& +ndiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. +n orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. 2. rezentai modul de determinare a impozitului pe teren &n cazul terenurilor situate &n intravilan ce au ca destinaie teren pentru construcii. 3ursa: Cod ;iscal

Codul ;iscal art. 2.8: Calculul impozitului

../Loca ! S"##$%&'/S$%#ac# ! 2.(/cac)"/L"&$' a#$"/#"*+/(((7(193.,TML ! - ! - =1%+mpozitul pe teren se stabileste lu nd n calcul

numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii n care este amplasat terenul si zona si'sau categoria de folosinta a terenului, conform ncadrarii facute de consiliul local. $& 9n cazul unui teren amplasat &n intravilan , nregistrat n registrul agricol la categoria de folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin nmultirea suprafetei terenului, e,primata n /ectare, cu suma corespunzatoare prevazuta n urmatorul tabel: %la data & 'ian'"&&( Art. "5)* alin. %"! din titlul +,* capitolul +++ modificat de Art. +* punctul "3". din "egea #$#%2&&' ! 3(P+)O<F< +++: +mpozitul si ta,a pe teren +mpozitul'ta,a pe terenurile amplasate n intravilan * terenuri cu constructii Jona n cadrul localitatii 5ivelurile impozitului ' ta,ei, pe ranguri de localitati - lei'/a -

% ( ; 3 D 2.?$# A.*%2 0.C%% =.2=$

+ A.*%2 0.C%% =.2=$ #.2$#

++ C.0%2 *.0*% $.2A* #.0#?

+++ 0.C*% =.2=$ #.2$# #.%C%

+9 ACC C#= *C% =%%

9 C#= *C% =%C #0=

%la data & 'ian'"& & Art. "5)* alin. %"! din titlul +,* capitolul +++ referinte de aplicare anexa

din -otarirea .5/0"&&.!

"#T?" 2.8 : :orme metodolo!ice Cod ;iscal "#&+mpozitul pe teren se stabileste anual n suma fi,a, n lei pe metru patrat de teren, n mod diferentiat, n intravilanul si e,travilanul localitatilor, dupa cum urmeaza: a&&n intravilan: ../Loca !S"##$%&'/S$%#ac#!2.(/cac)"/L"&$' a#$"/#"*+/(((71251.,TML!-!- #.pe ranguri de localitati, identificate prin cifrele romane: %, +, ++, +++, +9 si 9; ../Loca !S"##$%&'/S$%#ac#!2.(/cac)"/L"&$' a#$"/#"*+/(((71251.,TML!-!- $.pe zone, identificate prin literele: (, ;, 3 si D; ../Loca !S"##$%&'/S$%#ac#!2.(/cac)"/L"&$' a#$"/#"*+/(((71251.,TML!-!- =.pe categorii de folosinta, astfel cum sunt evidentiate n tabloul prevazut la pct. 2%; ../Loca !S"##$%&'/S$%#ac#!2.(/cac)"/L"&$' a#$"/#"*+/(((71251.,TML!-!- *.prin aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie prevazuti la art. $02 alin. "$&, "*& si "0& din 3odul fiscal; Calculul impozitului =1% +mpozitul pe teren se stabile te lu nd n calcul numrul de metri ptrai de teren, rangul localit ii n care este amplasat terenul i zona i'sau categoria de folosin a terenului, conform ncadrrii fcute de consiliul local. =2% >n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin terenuri cu construcii, impozitul pe teren se stabilete prin nmulirea suprafeei terenului, e,primat n /ectare, cu suma corespunztoare prevzut n urmtorul tabel: KLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLK KJona n K K Kcadrul K - lei'/aM& - K KlocaliKLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLK Ktii K 5ivelurile impozitului, pe ranguri de localiti K K KLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLK K K % K + K ++ K +++ K +9 K 9 K KLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLK K ( K A.*%* K C.#*2 K 0.*%# K *.C2# K C=C K 0%? K KLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLK K ; K C.#*2 K *.C*2 K =.AC2 K =.#2% K 0%? K =2$ K KLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLK K 3 K *.C*2 K =.#2% K $.=20 K #.0## K =2$ K $0* K KLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLK K D K =.#2% K #.0## K #.$C# K 22% K $*? K #$A K KLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLK
1

5orme metodologice: A2. "#& +mpozitul pe teren se stabile te anual n sum fi,, n lei pe metru ptrat de teren, n mod diferen iat, n intravilanul i e,travilanul localitilor, dup cum urmeaz: a& n intravilan: #. pe ranguri de localiti, identificate prin cifrele romane: %, +, ++, +++, +9 i 9; $. pe zone, identificate prin literele: (, ;, 3 i D; =. pe categorii de folosin, astfel cum sunt evideniate n tabloul prevzut la pct. 2%; *. prin aplicarea nivelurilor i a coeficienilor de corecie prevzui la art. $02 alin. "$&, "*& i "0& din 3odul fiscal; 2%. <a ncadrarea terenurilor pe categorii de folosin , n funcie de subcategoria de folosin, se are n vedere tabloul urmtor: LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL K 3ategoria K Subcategoria K Simbol K K de folosin K de folosin K "cod& K KLLLLLLLLLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLK K #. )erenuri K - construcii K 3 K K cu construcii K - curi i construcii K 33 K K K - diguri K 3D K K K - cariere K 3( K K K - parcuri K 3P K K K - cimitire K 3+ K K K - terenuri de sport K 3S K K K - piee i t rguri K 3) K K K - pajiti i tranduri K 3PN K K K - taluzuri pietruite K 3)J K K K - f ie de frontier K 344 K K K - e,ploatri miniere i petroliere K 3@P K K K - alte terenuri cu construcii K 3() K KLLLLLLLLLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLKLLLLLLLLLLK

2#. "#& Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate n intravilanul localit ilor, at t n cazul persoanelor fizice, c t i n cel al persoanelor juridice, sunt necesare urm toarele date: a& rangul localitii unde se afl situat terenul; b& zona n cadrul localitii prevzute la lit. a&; c& categoria de folosin; d& suprafaa terenului; e& n cazul terenului ncadrat la categoria de folosin :terenuri cu construcii:, suprafaa construit la sol a cldirilor; f& majorarea stabilit n condiiile art. $2A din 3odul fiscal pentru impozitul pe teren. "5ivelul impozitelor i ta,elor locale prevzute n prezentul titlu poate fi majorat anual cu p n la $%1 de consiliile locale, jude ene i 3onsiliul 7eneral al @unicipiului ;ucureti, dup caz, cu e,cepia ta,elor prevzute la art. $C= alin. "*& i "0& i la art. $?0 alin. "##& lit. b& - d&. 2$. "#& ?xemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului $%%A, n cazul unui teren amplasat n intravilan, av nd categoria de folosin :terenuri cu construcii:: (. Datele despre teren, potrivit structurii prevzute la pct. 2# alin. "#&: a& rangul localitii unde este situat terenul: %; b& zona n cadrul localitii: (; c& categoria de folosin: terenuri cu construcii; d& suprafaa terenului: 0?2 mp; e& suprafaa construit la sol a cldirilor: 0C mp; f& 3onsiliul 7eneral al @unicipiului ;ucure ti a /otr t, n anul $%%C pentru anul $%%A, majorarea impozitului pe teren cu #?1 . ;. 8,plicaii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezult din economia te,tului art. $02 alin. "$& din 3odul fiscal: #. Se determin suprafaa pentru care se datoreaz impozit pe teren: din suprafaa terenului deinut n proprietate se scade suprafaa construit la sol, respectiv: 0?2 mp - 0C mp H 0*$ mp; $. Se determin impozitul pe teren: $.#. n tabloul prevzut la pct. ## alin. "=&, la cap. +++ - impozitul pe terenurile amplasate n intravilan - terenuri cu construcii, n coloana :5ivelurile stabilite n anul $%%C pentru anul $%%A - art. $?C alin. "#&: se identific suma corespunztoare unui teren amplasat n zona ( din localitatea care are rangul %, respectiv: A*%* lei'/a, respectiv %,A*%* lei'mp; $.$. suprafaa de teren pentru care se datoreaz impozit pe teren, prevzut la pct. #, se nmulete cu suma prevzut la subpct. $.#, respectiv: 0*$ mp , %,A*%* lei'/a H *%#,$?C lei; $.=. av nd n vedere prevederile art. $?C alin. "#& din 3odul fiscal, deoarece, n anul fiscal $%%C pentru anul fiscal $%%A, 3onsiliul 7eneral al @unicipiului ;ucure ti a /otr t majorarea impozitului pe teren cu #?1, impozitul determinat la subpct. $.$ se majoreaz cu acest procent sau, pentru uurarea calculului, impozitul pe teren se nmul ete cu #,#?, respectiv: lei *%#,$?C , #,#? H *AA.0* lei; potrivit prevederilor pct. #0 alin. "#&, frac iunea depind 0% de bani se majoreaz la # leu, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjete la *A2 lei. Biletul nr.20 . #olul or!anismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu. Fn principiu fundamental al 3odului etic +4(3 al profesionistilor contabili specifica faptul ca .un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si te/nica. Fn profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele te/nice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale-. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. 8ste important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. Standardul +nternational de 8ducatie pentru 3ontabilii Profesionisti A, .Dezvoltarea profesionala continua: Fn program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale-,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. @ulte organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua. 2. Care sunt restrictiile &n promovarea serviciilor de ctre profesionitii Situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen i bun gust pentru o aciune de promovare. cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare fac comparatii cu altii contin marturii sau aprobari scrise care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este e,pert sau specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii Biletul nr.2. 1.Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e,emplu:

- servicii de contabilitate; - audit; - fiscalitate; - consultants manageriala; - management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. 2.Competena profesional i responsabilitatea c/nd se utilizeaz lucrrile unui alt expert. <iber profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate i de o asisten care s le permit s presteze servicii de calitate. Dac un profesionist contabil nu posed competenele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi te/nice de la specilia ti "ali profesioniti contabili, avocai, ingineri, geologi sau ali e,peri&. >n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competenelel te/nice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoate n mod necesar regulile de etic ale profesiunii. >ntruc t profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie s se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre e,pertul consultant. 8l trebuie s se asigure ce e,pertul consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip aceti e,peri. (ceast asigurare se poate obine: -fie cer nd e,perilor respectivi s citeasc regulile de etic; -fie cer nd e,perilor o confirmare scris asupra bunei nelegeri a regulilor de etic; -fie d nd sfaturi dac apar conflicte poteniale. 3 nd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute i respectate, el trebuie s refuze ncredinarea misiunii sau s o ntrerup "dac a ncepul&. BI@?T 2, 1. Care sunt caracteristicile esent'iale ale unei profesii contabile? 3aracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile sunt: - det;inerea unei competent;e intelectuale specifice, obt;inutOP$0?; prin formare OP=0#;i nvOP$0?;t;OP$0?;m nt; - respectarea de cOP$0?;tre membri a unui ansamblu de valori OP=0#;i de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se referOP$0?; la obiectivitate - recunoaOP=0#;terea unei datorii vizavi de public, n ansamblu. Fneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor OP=0#;i de public, poate fi n contradict;ie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligat;iile lor de loialitate, vizavi de angajator. OP=0*;in nd seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nat;ionale sOP$0?; defineascOP$0?; reguli de eticOP$0?; pentru membrii lor, nc t sOP$0?; garanteze o calitate optimOP$0?; a serviciilor OP=0#;i sOP$0?; pOP$0?;streze ncrederea publicului n profesie. Profesia contabilOP$0?; liberalOP$0?; este bazatOP$0?; pe moralitate ireproOP=0#;abilOP$0?;, pe independent;OP$0?;, pe OP=0#;tiint;OP$0?; n profesie, pe competent;OP$0?;. $. 3riterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie sOP$0?; reflecte n mod fidel valoarea serviciilor prestate, t;in nd seama de urmOP$0?;toarele elemente: #. competent;a OP=0#;i cunoOP=0#;tint;ele obt;inute pentru tipul de serviciu prestat; $. nivelul de instruire OP=0#;i e,perient;a persoanei care participOP$0?; la lucrare; =. timpul afectat de fiecare persoanOP$0?; efectuOP$0?;rii lucrOP$0?;rii; *. gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeazOP$0?; n funct;ie de tarifele orare sau zilnice n vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecOP$0?;rei firme, fiecOP$0?;rui profesionist. Fn profesionist contabil nu trebuie sOP$0?; propunOP$0?; servicii profesionale pentru onorarii subestimate. 3 nd se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sOP$0?; se asigure cOP$0?; nu este sacrificatOP$0?; calitatea OP=0#;i cOP$0?; se respectOP$0?; normele organismului internat;ional cu privire la calitate. 3/eltuielile OP=0#;i diversele rambursOP$0?;ri deplasOP$0?;ri de e,emplu se nregiszreazOP$0?; distinct. Perceperea de comisioane sau plata de cOP$0?;tre un profesionist, este strict interzisOP$0?;. 3riteriile de care se t;ine seama n stabilirea onorariilor sunt: a. competent;a OP=0#;i cunoOP=0#;tint;ele necesare serviciului prestat; b. nivelul de formare, instruire OP=0#;i e,perient;OP$0?; a persoanei participante la misiune; c. timpul afectat "ore, zile&; d. riscurile OP=0#;i gradul de responsabilitate a misiunii. Biletul nr.26 1. Ce semnificatie are interesul !eneral =interesul public%? Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: 3lientii; 7uvernul; (ngajatorii; +nvestitorii; Oamenii de afaceri; 3omunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. (ceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. +nteresul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. +nteresul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: (uditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; !esponsabilii financiari"directorii economici& cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; (uditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare e,terne ale patronului; 8,pertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; 3onsilierii de

gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. +ntrodusa la inceput in SF( prin <egea Sarbanes-O,leQ,supraveg/erea publica a fost preluata la nivelul F8 prin noua Directiva a 2-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie $%%2. Supraveg/erea publica,in spiritul si litera Directivei a 2-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveg/ere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveg/ere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supraveg/erea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: )oti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supraveg/erii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveg/ere publica se e,tinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveg/ere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita e,perientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveg/ere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveg/ere publica isi asuma responsabilitatea finala a supraveg/erii: (utorizarii"acreditarii& si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; (doptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare. 2. rezentati modul de determinare a impozitului asupra mi8ioacelor de transport in cazul autoturismelor. )a,a asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de tipul mijlocului de transport, conform celor prev zute n prezentul capitol. =2% >n cazul oricruia dintre urmtoarele autove/icule, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmulirea fiecrei grupe de $%% cmR= sau fraciune din aceasta cu suma corespunztoare din tabelul urmtor: LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL )ipuri de autove/icule lei'$%% cmR= sau fraciune din aceasta LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL #. @otorete, scutere, motociclete i autoturisme cu capacitatea cilindric de p n la #C%% cmR= inclusiv 2 $. (utoturisme cu capacitatea cilindric ntre #C%# cmR= i $%%% cmR= inclusiv #2 =. (utoturisme cu capacitatea cilindric ntre $%%# cmR= i $C%% cmR= inclusiv A$ *. (utoturisme cu capacitatea cilindric ntre $C%# cmR= i =%%% cmR= inclusiv #** 0. (utoturisme cu capacitatea cilindric de peste =.%%# cmR= $?% C. (utobuze, autocare, microbuze $* A. (lte autove/icule cu masa total ma,im autorizat de p n la #$ tone inclusiv =% 2. )ractoare nmatriculate #2 Biletul nr.28 1.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile? !ealizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea e,igentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume: - credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile; - profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu; - calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, standardele de calitate; - increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala. 2.Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e,emplu: - servicii de contabilitate; - audit; - fiscalitate; - consultants manageriala; - management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. Biletul nr.27 1.?xplicai relaia dintre etic i calitatea &n profesia contabil. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. 8ste in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general.

8tica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii 3833(!, printr-o sanatoasa si libera concurenta. 3alitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional. 2. 4norariile i independena. 3and onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie e,aminate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol. Organismele membre ale +4(3 stabilesc reguli s+ furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. +n tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fi,ate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Biletul nr.$0 1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta? 3ompetena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoa teri ad nci a problemei n discuie "Dicionarul 8,plicativ, 8ditura (cademiei, #?A0&. 3ompetena profesional se obine prin studiu B practic. SS acionezi fr s studiezi este fatal. S studiezi fr s actionezi este inutil- "@arQ ;eard&. Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele obligaii profesionitilor contabili: a&. meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nc t clien ii sau angajatorii sis fie siguri c primesc servicii profesionale competente; i b&. s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele te/nice i profesioniale, atunci c nd ofer servicii profesionale. Serviciile profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea cunotinelor i aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii. 3ompetena profesional poate fi mprit n dou faze separate: "a& obinerea unui nivel de competen profesional; "b& meninerea unui nivel de competen profesional. @eninerea unui nivel de competen profesional necesit o permanent contientizare i nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional te/nic i n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional. TStandardul +nternaional de 8ducaie "+8S& nr.A emis de 4ederaia +nternaional a 3ontabililor "+4(3& prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n nt mpinarea nevoilor publicului; T Standardul profesional nr. =2 privind dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili; T Programul de dezvoltare profesional continu a profesionitilor contabili. Fn profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvat. Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii e,primate drept afirmarea unui fapt. 2.Bunurile sau serviciile primate i independena. (cceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati e,cesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere. Biletul nr.$1 1.Confidenialitatea' care sunt obli!aiile profesionistului contabil? Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, e,cepia cazului c nd a fost autorizat sau c nd e,ist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii; abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dob ndite n timpul e,ecut rii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane; respectarea confidenialitii in mediu social "asocia i de afaceri, rude& , in rela iile cu un poten ial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare; (sigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul s u respect confidenialitatea "pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.&. Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau angajator. Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile: autorizare de ctre client sau angajator; autorizare prevzut prin lege "e,emplu: furnizarea de probe n justi ie, autoritatea fiscal, prevenirea i sancionarea splarii banilor&; conformare auditului de calitate; investigaii din partea unui organism normalizator "statistice&; Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare "8,emplificare: solicitarea informa iilor pentru !egistrul

5aional al 8,perilor !58&. 3onfidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratorirespecta aceleasi reguli de confidentialitate. 2. Calitatea lucrrilor i autocontrolul. 3alitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. (utocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform . principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective-. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind: - calitatile personale " cabinet sau societate&; - aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea. 3ontrolul de calitate asupra lucrarilor realizate de e,pertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si e,ercita numai de catre 3833(!, potrivit 5ormelor emise de acesta si aprobate de 3onferinta 5ationala Biletul nr.$2 1.2efinirea independenei potrivit re!lementrilor Corpului. +ndependena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i acioneaz neinfluenat de alii. +ndependena presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului: independena de spirit "de drept& B o stare de spirit, de judecat profesional care nu este afectat de influene e,terioare pe de o parte; independena n aparen "de fapt& B o stare care se manifest n aciune care permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte. Din practic, rezult c, majoritatea circumstan elor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a e,ercita influen direct asupra profesionistului contabil. !egula de baz n cazul n care circumstan ele la adresa independen ei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel: se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstan e sau, dac nu este posibil, se refuz acceptarea sau continuarea misiunii " abinere &. 2. lata lucrrilor( modul de stabilire a onorariilor. Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone. 5u trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei. 3ontractele se inc/eie inaintea inceperii lucrarilor " pe parcurs, acte aditionale&. 5u se pot inc/eia contracte globale. 5u se pot inc/eia contracte pentru activitati incompatibile. 8ste interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la e,ecutarea lucrarilor. Onorariile nu pot fi fi,ate in functie de rezultatele obtinute +n caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei " procedura dreptului comun&. Biletul nr.$$ 1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili? 3odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. 3odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. artea "< =sau sectiunea 100 % Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea #%% B +ntroducere si principii fundamentale Sectiunea ##% B +ntegritatea Sectiunea #$% B Obiectivitatea Sectiunea #=% B 3ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea #*% B 3onfidentialitatea Sectiunea #0% B 3ompotamentul profesional artea B = sau sectiunea 200 % B Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea $%% B +ntroducere Sectiunea $#% B 5umirea profesionsitului contabil Sectiunea $$% B 3onflicte de interese Sectiunea $=% B Opinii suplimentare Sectiunea $*% B Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea $0% B @erDetingul serviciilor profesionale Sectiunea $C% B 3adouri si ospitalitate Sectiunea $A% B 3ustodia activelor clientului Sectiunea $2% B Obiectivitate Sectiunea $?% - +ndependenta in audit artea C =sau sectiunea $00 % B Destinata exclusiv profesionsitilor an!a8ati Sectiunea =%% B +ntroducere Sectiunea =#% B 3onflicte conceptuale Sectiunea =$% B +ntocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea ==% B <uarea de masuri in cunostinta de cauza

Sectiunea =*% B +nterese financiare Sectiunea =0% - Stimulente 2. Ce obli!atii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce ac1izitioneaza un imobil? Persoanele fizice care au ac/iziionat, n perioada $%%0 B $%%?, de la alte persoane fizice, imobile noi sau terenuri construibile nu au obligaia plii TA". (ceast plat a ta,ei pe valoare adaugat este n obligaia v nztorilor B persoane fizice. (genia 5aional de (dministrare 4iscal precizeaz c persoanele fizice care au v ndut terenuri construibile i construcii noi, cu caracter de continuitate, aveau obligaia nregistrrii n scopuri de )9( "n condiiile prevzute la art. #0$ din 3odul fiscal sau nainte de nceperea activit ii economice conform prevederilor art. #0= din 3odul fiscal& i plii )9( la bugetul de stat aferent livrrilor. Persoanele fizice, care au ac/iziionat construcii noi i terenuri construibile &n scop personal( nu au obligaia plii taxei pe valoare adu!at . +ncep nd cu # ianuarie $%#%, persoanele fizice care au efectuat tranzac ii cu construcii noi i terenuri construibile n perioada $%%0 - $%%?, c/iar dac nu au fost nregistrate ca pltitori de )9( la momentul iniierii construciilor, i pot deduce ta,a pe valoare adaugat aferent c/eltuielilor efectuate, n primul decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior, indiferent dac au fcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale. Biletul nr.$0 1. Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie sa se in seama? Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte. 8,ista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi in conflict cu unele cerinte interne si e,terne: un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. )rebuie descurajate orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului contabil. Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si te/nice. - +dentificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese: profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la un competitor al clientului; profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict. - 8valuarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul de interese i luarea msurilor de protecie: notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea ap rea i obinerea consimm ntului acestuia de aciona n asemenea mprejurri; notificarea tuturor prilor interesate; utilizarea unor ec/ipe distincte de misiuni; indrumarea ec/ipei, confidenialitatea. - Fn conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil. - >n cazul c nd un conflict de interese reprezint o ameninare la adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, ameninare care nu poate fi eliminat B profesionistul contabil concluzioneaz c nu este corespunztor s accepte misiunea. 2. #olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. 3/iar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul Biletul nr.$. 1.Care este procedura de urmat c/nd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional? 3 nd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urm toarele: e,aminarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului direct nu este suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n acest sens; dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema nivelului ierar/ic cel mai ridicat; solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profesional; dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru c/estiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entit ii care #-a angajat. Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale. 2.Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci c/nd se apreciaz respectarea re!ulilor de etic &n ceea ce privete inte!ritatea i obiectivitatea? +ntegritatea nu presupune numai cinste, dar si ec/itate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese. Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: - profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.; - alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; e,ecuta lucrari de audit intern, e,ercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie. 3u ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: - profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii e,pun la riscuri " presiuni& suspectibile de a pune in

discutie obiectivitatea lor. - este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. - trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea. - profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate. - profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. Biletul nr.$, 1."ctiviti incompatibile cu exercitarea profesiei libere. <iber-profesionistul contabil nu trebuie sa e,ercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu e,ercitarea profesiei libere. +n unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale; sa utilizeze conform destinatiilor stabilite; sa aiba posibilitatea sa justifice e,istenta si utilizarea fondurilor respective. 2. ?xplicai comportamentul profesionistului contabil &ntr*o activitate de consilier fiscal. 3ontabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. +ntegritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca e,ista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. 3e trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabilU - nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. - sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit e,primarea opiniei drept o afirmare a unui fapt. - in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. 3onsultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum. - nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca: a& ar contine un fals sau o inducere in eroare; b& ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; c& ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare 4iscul. - poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale. Biletul nr.$6 1. #elaiile cu ceilali membri < "cceptarea de noi misiuni. Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate: a& de catre client: dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie " e,istent& la cererea sau recomandarea e,presa a profesionistului contabil in functie " e,istent& fara consultarea profesionistului contabil in functie b& de catre profesionistul contabil in functie " e,istent& , sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional. Fneori clientul cere B la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul contabil in functie " e,istent&; in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile. Profesionistul contabil contactat trebuie: sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale; sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate. 3and opinia unui profesionist contabil in functie "e,istent& este solicitata in ceea ce privesste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod e,agerat judecata si obiectivitatea profesionistului contabil contactat. 2. recizai care sunt cate!oriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Cate!orii de venituri supuse impozitului pe venit 3ategoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urm toarele: a% venituri din activiti independente b% venituri din salarii c% venituri din cedarea folosinei bunurilor, d% venituri din investiii, e% venituri din pensii, f% venituri din activiti agricole, !% venituri din premii i din jocuri de noroc, 1% venituri din transferul proprietilor imobiliare, i% venituri din alte surse. #C1 Biletul nr.$8 1. #elaiile cu ceilali membri * &nlocuirea cu un alt liber*profesionist contabil. +ntreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca e,ista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. +n absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. Frmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un

profesionist contactat: daca clientul a autorizat acest lucru; daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru. 3omunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul: de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute; de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. +nainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie: sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie. Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie: sa raspunda " in scris& aratand daca e,ista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. 2. In ce const &nre!istrarea unei persoane fizice la or!anele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt cate!oriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie s se &nre!istreze la or!anele fiscale. 3ategoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit pe venit si au obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea 3+4-ului "codul de identificare fiscala&, respectiv 5+4-ului "numarul de identificare fiscala atribuit persoanelor fizice nerezidente&, sunt: (. +5!87+S)!(!8( 4+S3(<( ( P8!SO(58<O! 4+J+38 3(!8 O;)+5 985+)F!+ +@POJ(;+<8 I. 9eniturile din activitati independente care cuprind: - venituri comerciale - venituri din profesii libere - venituri din drepturi de proprietate intelectuala II. 9eniturile din cedarea folosintei bunurilor "in cazul persoanelor fizice nerezidente& Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor "inc/iriere, arendare& nu se inregistreaza fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia inregistrarii contractului de inc/iriere'arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de #0 zile de la inc/eierea contractului. +dentificarea fiscala se face pe baza 35P-ului detinut de persoana fizica romana 9eniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei: - autorizatii "potrivit OF7 **'$%%2&, prin inregistrarea in !egistrul 3omertului; - legi speciale "de e,: agentii de asigurare, profesii libere - ar/itect, contabil autorizat, avocat, notar&; - conventii'contract civil inc/eiat potrivit 3odului civil, - contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte nc/eiate n conformitate cu prevederile 3odului comercial. Pentru persoanele fizice autorizate in baza OF7 **'$%%2 sa desfasoare activitati economice generatoare de venituri comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul !egistrului 3omertului, unde se depune si declaratia de inregistrare fiscala "formularul %A%&, obtinandu-se astfel 3ertificatul de inregistrare, care contine codul unic de inregistrare "utilizat in relatiile cu tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor, ta,elor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat& +n vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au obligatia sa se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la organul fiscal competent, mentionat mai jos, in termen de =% zile de la data eliberarii actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator, Biletul nr.$7 1. #elaiile profesionitilor contabili cu clienii. !elatiile membrilor 3orpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. +n afara onorariilor pentru lucrarile e,ecutate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare'luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. +n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii 3orpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut e,clusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii 3orpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor 3orpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vec/ii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si inc/eierii contractului dupa: a& evaluarea riscului;

b& o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei; c& o apreciere a eficientei e,ecutarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine e,pertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele sc/imbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului'societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot e,prima in scris clientilor recomandari sau rezerve. +n cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe e,oneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. +n situatia imposibilitatii e,ecutarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza. 2.5enionai $ cate!orii de c1eltuieli realizate de persoanele fizice din desf urarea unei activiti economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net &n sistem real. a% c/eltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 01 din baza de calcul determinat conform alin. "C&; b% c/eltuielile de protocol, n limita unei cote de $1 din baza de calcul determinat conform alin. "C&; c% suma c/eltuielilor cu indemniza ia pltit pe perioada deleg rii i detarii n alt localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, n limita a de $,0 ori nivelul legal stabilit pentru institu iile publice; d% c/eltuielile sociale, n limita sumei ob inute prin aplicarea unei cote de p n la $1 la fondul de salarii realizat anual; e% pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prev zute de actele normative n materie; @e!ea .61+200$=Cod fiscal%*art.08 Biletul nr.00 1. Competenta profesional si responsabilitatea c/nd se utilizeaz lucrrile unui alt expert. <iber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de calitate. Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi te/nice de la specialisti " alti profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti e,perti&. +n acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele te/nice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii. +ntrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre e,pertul consultat. 8l trebuie sa se asigure ca e,pertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti e,perti. (ceasta asigurare se poate obtine: - fie cerand e,pertilor respectivi sa citeasca regulile de etica; - fie cerand e,pertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica; - fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale. 3and profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa " daca a inceput&. Sc/ematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel: <iber-profesionistul contabil daca ( Are competenta adecvata lucrarii - Da B accepta lucrarea - Nu are competenta - nu accepta lucrarea sau - accepta lucrarea dar angajeaza " subcontracteaza& un e,pert " specialist& care trebuie sa cunoasca regulile de etica 2. 2espre respectarea standardelor si normelor profesionale. Fn profesionist contabil trebuie sG-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele te/nice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a e,ecuta cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mGsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . +n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si te/nice emise de: - +4(3 "de e,. Standardele +ntemationale de (udit& 3onsiliul pentru Standarde +nternationale de 3ontabilitate - @inisterul 4inantelor Publice - 3.8.3.3.(.!. si 3amera (uditorilor 4inanciari <egislatia relevant Biletul nr.01 1. Criterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente: #. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat; $. nivelul de instruire si e,perienta persoanei care participa la lucrare; =. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii; *. gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist. Fn profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate. 3and se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate. 3/eltuielile si diversele rambursari - dcplasari de e,emplu - se inregistreaza distinct. Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa. 3riteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt: a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat; b. nivelul dc formare, instruire si e,perienta a persoanei participante la misiune; c. timpul afectat "ore, zile&; d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii. 2. rezentati care sunt c1eltuielile deductibile+forfetare &n cazul veniturilor

din drepturi de proprietate intelectual( &n cazul &n care venitul net nu se determin &n sistem real. "#T. .0 3tabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectual =1% 9enitul net din drepturile de proprietate intelectual se stabilete prin scderea din venitul brut a urmtoarelor c/eltuieli: a% o c/eltuial deductibil egal cu $%1 din venitul brut; b% contribuiile sociale obligatorii pltite. =2% >n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucr ri de art monumental, venitul net se stabilete prin deducerea din venitul brut a urmtoarelor c/eltuieli: a% o c/eltuial deductibil egal cu $01 din venitul brut; b% contribuiile sociale obligatorii pltite. =$% >n cazul e,ploatrii de ctre motenitori a drepturilor de proprietate intelectual , precum i n cazul remunera iei reprezent nd dreptul de suit i al remuneraiei compensatorii pentru copia privat, venitul net se determin prin scderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiv sau altor pltitori de asemenea venituri, potrivit legii, fr aplicarea cotei forfetare de c/eltuieli prevzute la alin. "#& i "$&. . Biletul nr.02 1. 4norariile si independena. ;illet $? intrebarea $ 2. rezentati modul de determinarea al avanta8ului luat &n calculul salariului brut &n cazul &n care un salariat folosete autoturismul an!a8atorului &n interes personal. A0. 8valuarea avantajelor n natur sub forma folosirii numai n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel: a& evaluarea folosinei cu titlu gratuit a ve/iculului se face aplic ndu-se un procent de #,A1 pentru fiecare lun , la valoarea de intrare a acestuia. >n cazul n care ve/iculul este nc/iriat de la o ter persoan, avantajul este evaluat la nivelul c/iriei; Biletul nr.0$ 1. Bunurile sau serviciile primite i independenta. ;ilet =% intrebarea $ 2. rezentati deducerile personale &n cazul impozitului pe salarii. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre #.%%%,%# lei i =.%%% lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa de cele de mai sus i se stabilesc prin ordin al ministrului finan elor publice. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste =.%%% lei nu se acord deducerea personal. =$% Persoana n ntreinere poate fi soia'soul, copiii sau ali membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soului'soiei acestuia p n la gradul al doilea inclusiv, ale crei venituri, impozabile i neimpozabile, nu depesc $0% lei lunar. =0% >n cazul n care o persoan este ntreinut de mai muli contribuabili, suma reprezent nd deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil, conform nelegerii ntre pri. =.% 3opiii minori, n v rst de p n la #2 ani mplinii, ai contribuabilului sunt considerai ntreinui. =,% Suma reprezent nd deducerea personal se acord pentru persoanele aflate n ntre inerea contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal n care acestea au fost ntre inute. Perioada se rotunjete la luni ntregi n favoarea contribuabilului. Biletul nr.00 1. Calitatea lucrrilor i autocontrolul. ;ilet =# intrebarea $ 2. Care este diferenta &ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc. "#& Persoanele fizice prevzute la art. *% alin. "#& lit. a& i alin. "$& au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz. Biletul nr.0. 1. lata lucrarilor( modul de stabilire a onorariilor. ;ilet =$ intrebarea $ 2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se in seama? ;ilet =* intrebarea # Biletul nr.0, 1. strarea ar1ivelor clientului. Pastrarea documentelor contabile este un atribut e,clusiv al clientului. @odalitatea de predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si ane,e la contract, fiind obligatirie: - normalizarea documentelor; - stabilirea termenelor. 3and clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului. Daca un client a disparut, se va verifica la !egistrul 3omertului daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazute de lege. 2. rezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor &n anul 2007 si apoi &n anul 2010. +n perioada # ianuarie $%%?-=# decembrie $%%? inclusiv, c tigurile realizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dec t prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nc/ise, sunt venituri neimpozabile. 3 tigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dec t p rile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nc/ise, realizate ncep nd cu # ianuarie $%#%, sunt supuse regulilor prev zute la alin. "=& lit. a&. "=& 3alculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investi ii, altele dec t cele prevzute la alin. "#& i "$& se efectueaz astfel: a& c tigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dec t p rile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor

nc/ise, se impune cu o cot de 1-( impozitul reinut constituind plat anticipat n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului reprezent nd plata anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul rscumprrii de titluri de participare la fondurile desc/ise de investi ii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzacie. +mpozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat, p n la data de $0 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal contribuabilul are obligaia depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabilete impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, i emite o decizie de impunere anual, lu ndu-se n calcul i impozitul reinut la surs, reprezent nd plat anticipat. +mpozitul anual datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel: #. prin aplicarea cotei de #C1 asupra c tigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. CC alin. "0&, pentru titlurile de valoare nstr inate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri desc/ise de investiii, ncep nd cu data de # ianuarie $%%A, ntr-o perioad mai mic de =C0 de zile de la data dob ndirii; $. prin aplicarea cotei de #1 asupra c tigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. CC alin. "0&, pentru titlurile de valoare nstr inate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri desc/ise de investiii, ncep nd cu data de # ianuarie $%%A, ntr-o perioad mai mare de =C0 de zile de la data dob ndirii; Biletul nr.06 1. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se apreciaz respectarea re!ulilor de etic &n ceea ce privete inte!ritatea si obiectivitatea? ;ilet =0 intrebarea $ 2( Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional? ;ilet =0 intrebarea # Biletul nr.08 1. ?xplicati comportamentui profesionistului contabil &ntr*o activitate de consilier fiscal. ;ilet =C intrebarea $ 2. Ce venituri se supun re!ularizrii &n anul urmtor realizrii lor? Aeniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara( venituri comerciale( profesii libere din activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept venituri din activitati independente si supuse re!ulilor prevazute la art. 08 din Codul fiscal. + mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste in cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a depunerii declaratiei privind veniturile si c/eltuielile estimate "formularul $$% B Declaratie privind venitul estimat B conform O@84 $=A#'$%%A& sau pe baza veniturilor din anul precedent. +n cursul anului persoana fizica este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului anual pe venit, potrivit art. 2$ alin. "=& din 3odul fiscal. +mpozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin completarea declaratiei de impunere "formularul $%% B Declaratie privind veniturile realizate&. Pentru declararea veniturilor realizate in anul $%## declaratia de impunere se va depune pana la data de #0 mai $%#$. Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a impozitului datorat pe venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate. Biletul nr.07 1. Care sunt restrictiile &n promovarea serviciilor de c tre profesionistii contabili? ;ilet $* intrebarea $ 2. "ctivitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere. ;ilet =C intrebarea # Biletul nr..0 1. ?numerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate( incredere( cinste( decent si bun*!ust pentru o actiune de promovare. cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare fac comparatii cu altii contin marturii sau aprobari scrise care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este e,pert sau specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii 2. Care este re!imul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice? potrivit art. 2% =$% Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din activiti independente, cedarea folosinei bunurilor i din activiti agricole se reporteaz i se completeaz cu venituri obinute din aceeai surs de venit din urmtorii 0 ani fiscali. =$B1% Pierderile din categoriile de venituri menionate la art. *# lit. a&, c& i f& provenind din strintate se reporteaz i se compenseaz cu veniturile de aceeai natur i surs, realizate n strintate, pe fiecare ar, nregistrate n urmtorii 0 ani fiscali. =0% !egulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele: a% reportul se efectueaz cronologic, n funcie de vec/imea pierderii, n urmtorii 0 ani consecutivi; b% dreptul la report este personal i netransmisibil; c% pierderea reportat, necompensat dup e,pirarea perioadei prevzute la lit. a&, reprezint pierdere definitiv a contribuabilului. LL.L,L.LLL Biletul nr..1 1. #aspunderea disciplinara. H 8ste o rezultant a abaterilor sv rite de un membru al 3orpului prin care se ncalc dispoziiile legii, ale !egulamentului de organizare i funcionare al 3833(!, ale 3odului etic naional al profesionitilor contabili. (ciunea disciplinar pentru sancionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu aciunea penal, civil sau administrativ, fie n afara e,istenei unei asemenea aciuni. H Principiul SPenalul ine n loc civilul: nu se aplic n materie disciplinar. $. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din

cedarea folosintei bunurilor? "#T. ,$ li anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinei bunurilor =1% 3ontribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pe parcursul unui an, cu e,cep ia veniturilor din arendare, datoreaz pli anticipate n contul impozitului pe venit ctre bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 2$.: SSumele reprezent nd pli anticipate se ac/it n * rate egale, p n la data de #0 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv #0 martie, #0 iunie, #0 septembrie i #0 decembrie. Pentru veniturile din cedarea folosinei bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se efectueaz potrivit deciziei de impunere emise pe baza declara iei privind venitul realizat.=2% 4ac e,cepie contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pentru care c/iria prevzut n contractul nc/eiat ntre pri este stabilit n lei, nu au optat pentru determinarea venitului net n sistem real i la sf ritul anului anterior nu ndeplinesc condi iile pentru calificarea veniturilor n categoria veniturilor din activit i independente pentru care plile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, i impozitul este final. Biletul nr..2 Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? 3anctiunile disciplinare ce se aplica e,pertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: a& mustrare; b& avertisment scris; c&suspendarea dreptului de a e,ercita profesia de e,pert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la = luni la # an; d& interzicerea dreptului de a e,ercita profesia de e,pert contabil sau de contabil autorizat. (baterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin !egulamentul de organizare si functionare al 3orpului. ?numerati impozitele si taxele locale. +mpozitele i ta,ele locale sunt dup cum urmeaz: a% impozitul pe cldiri; b% impozitul pe teren; c% ta,a asupra mijloacelor de transport; d% ta,a pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor; e% ta,a pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate; f% impozitul pe spectacole; !% ta,a /otelier; 1% ta,e speciale; i% alte ta,e locale. Biletul nr..$ rezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care*l deosebesc de auditul contractual. "udit statutar 5umirea se face de ctre (7( @isiunea este plurianual sau recurent Se emite un raport de audit Se supune anumitor prevederi din 3odul etic al profesiei @isiunea este permanent @isiunea se efectueaz prin sondaj din cauza multitudinii de operaiuni ce trebuie verificate 5u poate avea imi,tiuni n gestiunea unitii "udit contractual 5umire de ctre management @isiune cel mult anual Se pot emite diferite rapoarte !eglementrile etice nu sunt la fel de restrictive @isiune punctual @isiunea poate presupune verificri totale Poate avea natura unei consultan e

1 2 $ 0 . , 6

rezentati cum se determine impozitui pe mi8ioacele de transport ac1izitionate in cursul anului. )a,a asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmulirea fiecrei grupe de $%% cmR= sau fraciune din aceasta cu o anumita suma stabilita in 34. +mpozitul se datoreaza incepand cu # ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii in care autoturismul este instrainat. Biletul nr..0 rin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? +ntr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu e,prima nici o asigurare. 8l intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. +ntr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. (cest raport se adreseaza e,clusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru. 5isiune de audit pe baz de proceduri convenite 5ici o asigurare Procedurile puse n lucru de auditor sunt definite de ctre auditor de comun acord cu clientul i cu toi beneficiarii rezultatelor acestei lucrri "udit statutar (sigurare ridicat, dar nu absolut Procedurile sunt standardizate, clientul ne av nd nici un rol n stabilirea lor

1 2

Destinatarii sunt e,clusiv prile care Destinatarii sunt (7( i ali teri au convenit procedurile puse n lucru #elatiile cu ceilalti membrii < "cceptarea de noi misiuni. +ntreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca e,ista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. (ceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. +n absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. 4actorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat: -daca clientul a autorizat acest lucru; -daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru. 3omunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective: de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute; de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-# inlocui si #-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie: -sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; -sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie. Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa: raspunda "in scris&, aratand daca e,ista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. Biletul nr... 1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? +n cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele de auditor, n vederea str ngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare (ceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competen elor necesare. O misiune de compilare cuprinde n general preg tirea situaiilor financiare "complete sau nu&, dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare. +ntr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa de normele te/nice i profesionale. +ndependena nu este o cerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac o meniune n raport. Standardul +nternaional de @isiuni 3one,e "+S!S& nr. **#% stabile te procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce prive te responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situa iilor financiare 2. #elatiile profesionistilor contabili cu clientii. !elatiile membrilor 3orpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. +n afara onorariilor pentru lucrarile e,ecutate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare'luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. +n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii 3orpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut e,clusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asiguranduse ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii 3orpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor 3orpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vec/ii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si inc/eierii contractului dupa: d& evaluarea riscului; e& o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei; f& o apreciere a eficientei e,ecutarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine e,pertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele sc/imbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului'societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot e,prima in scris clientilor recomandari sau rezerve. +n cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe e,oneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. +n situatia imposibilitatii e,ecutarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza. Biletul nr..,

1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Standardul +nternational de (udit nr. 2%% stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. @isiunile de audit se pot referi la: - Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; - 3onturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare; - !espectarea clauzelor contractual; - Situatii financiare condensate "rezumate&; (uditul trebuie sa e,amineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar e,primata. 2. Ce sunt elementele intan!ibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea? 8lementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu "cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale& dar contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodVill, adic profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investi-ional al ntreprinderii, efort e,primat prin valoarea patrimonial a acesteia. 8lementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de organismele publice i administrative, competena te/nic "licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.&, competen a comercial "promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc.&, competena managerial "calitatea personalului, performanele managerilor, cadrele-c/eie etc.& etc. 5eput nd fi nregistrate n patrimoniu, sau c/iar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaz acea parte Sinvizibil: a ntreprinderii a crei valoare obinut prin capitalizare reprezint goodVill-ul ntreprinderii. Biletul nr..6 1. rin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale? (uditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se refer e,clusiv la e,aminarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare; dac numai unele c/estiuni particulare nu sunt acoperite de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile unui e,pert. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz. 2. Ce este partea CinvizibilaD a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia? Partea invizibila H goodVill Sursa goodVill-ului o constituie elementele intangibile ale ntreprinderii. @etode de determinare: a& metoda directa "renta de goodVill actualizata& 7W H 3; B (53 M i i B rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara 7W pozitiv: prin profiturile nete nregistrate ntreprinderea depete pragul de rentabilitate Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se ob ine valoarea goodVill-ului ce urmeaz s majoreze valoarea patrimonial a ntreprinderii. 7W negativ "badVill&: prin actualizare se obine valoarea badVill-ului care vine s diminueze valoarea patrimonial a ntreprinderii, semnific nd o penalizare a valorii ntreprinderii pentru insuficiena de rentabilitate fa de e,igenele pieei sau pentru e,ces de patrimoniu. b& metoda bazata pe seama unui multiplicator X aplicat la capacitatea beneficiar a ntreprinderii - pt intreprinderi industriale mici si mijlocii 7W H (53 Y 3; M D X, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori ntre #,0 i 0. c& metoda indirecta neta 7W H 9al. 7lobala B (53 d& metoda indirecta bruta 7W H 9al. 7lobala - 9S5 Biletul nr..8 1. rin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate? O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care rezum situaiile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoa terea doar a cifrelor c/eie privind situaia financiar i rezultatele acesteia. (uditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dec t n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. 3onducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie s le citeasc mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor, auditate. )itlul care poate fi dat acestor situaii financiare condensate este SSituaii financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru e,ercitiul financiar nc/is la data de =# decembrie $%%%:. !aportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele elemente de baz: - titlul; - destinatarul; - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; - o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie e,primat nacel raport; - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat.

o meniune, sau o trimitere la o not ane, la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; - data raportului; - adresa auditorului; - semntura auditorului 2. Ce este pra!ul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia? >n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generat de ntreprindere este superioar celei ce s-ar obine plas nd pe pia un capital ec/ivalent cu activul net corijat. +n evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. pragul de rentabilitate al ntreprinderii H (53 T i iH rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar !iscul economic "riscul de e,ploatare& va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus. Biletul nr..7 1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? - titlul; - destinatarul; - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; - o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie e,primat nacel raport; - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat. - o meniune, sau o trimitere la o not ane, la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; - data raportului; - adresa auditorului; - semntura auditorului 2. Ce este superprofitul( superbeneficiul sau renta de !oodEill( ce semnificatie are si cum influenteaza valoarea intreprinderii? Superprofitul H profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei. H Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si e,ploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se ob ine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. !elaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. Sp H 3; B(53 , i Biletul nr.,0 1. #aportul asupra unor rubrici din situatiile financiare. (uditorului i se poate cere s e,prime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare ca, de e,emplu, creane, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. (ceast cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de baz . O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i, n consecin , opinia auditorului se va referi numai la rubrica "rubricile& auditat "auditate&. Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile din situa iile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influen semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile financiare sunt legate ntre ele, de e,emplu: creanele "clienii& de v nzri, stocurile de furnizori etc. (uditorul trebuie s fi,eze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora i va e,prima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii situaiilor financiare n ansamblu. !aportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza c ruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare. (tunci c nd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de e,primare a opiniei asupra situa iilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. 2. Ce este !oodEill*ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia? 7oodVill H Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si e,ploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se ob ine prin capitalizarea profitului ob inut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. !elaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. 7W H 3; B(53 , i Biletul nr.,1 #. 5isiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici. Standardul +nternaional pentru (ngajamente de (sigurare "+S(8& nr. =*%% stabile te procedurile i principiile fundamentale c t i modalitile de aplicare a lor, n cazul misiunilor de e,aminare asupra unor informa ii financiare previzionale cuprinz nd at t previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, c t i proiecii - cele bazate pe ipoteze teoretice. 5u intr sub incidena acestui standard e,amenul informaiilor financiare previzionale e,primate n termeni generali ca, de e,emplu, prezentarea fcut conducerii ntreprinderii n raportul anual. +ntr-o misiune de e,aminare a informa iilor financiare previzionale auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s aprecieze dac: -

- ipotezele cele mai plauzibile reinute de conducerea ntreprinderii ca baz a informaiilor financiare previzionale sunt rezonabile i, atunci c nd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt coerente cu obiectivul informa iilor fi nanciare previzionale; - informaiile financiare previzionale sunt suficiente; - informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative sunt descrise n notele ane,e, i rezult clar c este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice; - informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile financiare istorice 2. Ce relatie exista intre fondul comercial si !oodEill*ul unei intreprinderi? >n conformitate cu Standardul +nternational de 8valuare * - 75 *, activele necorporale pot fi grupate n: drepturi* relaii* acti1e necorporale nedifereniate %grupate! i proprietatea intelectual. (ctivele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor necorporale (ctivele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond comercial sau goodVill. >n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul suplimentar generat de ntreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si'sau ca valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea nsumata a activelor ei identificabile Biletul nr.,2 1.?xplicati termenii de previziuni si proiectii in audit. Previziuni H informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse pentru pregtirea acestor informaii "ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile&. Proiecii H informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice. +nformaiile financiare previzionale pot cuprinde situa ii financiare sau numai unul sau mai multe elemente din situa iile financiare i pot fi pregtite: - ca instrument de gestiune intern , de e,emplu, pentru a facilita evaluarea unei investiii, sau, - pentru a fi difuzat la teri ca, de e,emplu: prospecte sau informaii viitoare n scopul atragerii de investitori; raport anual care formeaz informaii acionarilor, autoritilor sau altor pri interesate, informaii cu privire la trezorerie prezentate finanatorilor etc. 2. Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate !rupe se pot clasifica? @etodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de e,primare, at t a patrimoniului c t i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii. @etodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de te/nicile folosite, i anume: - te/nici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate; - te/nici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile @etodele combinate fac apel at t la valori statice, patrimoniale, c t si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. 9aloarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent economic "valoarea dinamic& obinut prin calculul goodVill-ului sau badVill-ului. - metoda practicienilor - metoda retail - metoda bazata pe goodVill Biletul nr.,$ 1. 4biectivul si principiile !enerale ale unei misiuni de examen limitat =revizuire%. Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat "asigurare negativ&. (uditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n 3odul etic i anume: independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa de normele te/nice i profesionale. (uditorul trebuie s planifice i s e,ecute e,amenul limitat fiind contient c anumite circumstane pot e,ista care s conduc la anomalii semnificative n situaiile financiare. Pentru a e,prima o asigurare negativ n raportul su asupra e,amenului limitat, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esenial proceduri const nd n cereri de informaii sau de e,plicaii precum i proceduri analitice. O misiune de e,amen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat c informaiile e,aminate nu conin anomalii semnificative; asigurarea este n acelai timp negativ. )ermenii i condiiile realizrii unei misiuni de e,amen limitat se convin de auditor i de clientul su; acetia se nscriu ntro scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la: - obiectivul misiunii; - responsabilitatea conducerii cu privire la situaiile financiare; - ntinderea e,amenului limitat fc nd trimitere la standardele internaionale de audit sau la normele sau practicilenaionale; - accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informaii considerate necesare pentru realizarea misiunii; - coninutul raportului care va fi emis de auditor; - faptul c nu se poate atepta de la misiunea de e,amenlimitat descoperirea erorilor, acte sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n gestiune; - faptul c nici un audit nu va fi efectuat i, n consecin, nu va fi emis o opinie de audit. Pentru a sublinia acest punct i evita orice confuzie, auditorul poate preciza c o misiune de e,amen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea e,igenelor legale sau ale unor teri ntruc t nu este vorba de un audit. 2. ?xplicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii. Denumit i metoda Sindirect: sau Sgerman:, metoda practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale i valorii prin rentabilitate, rein ndu-se: a& media aritmetic simpl: 9al. 7lobala H "(53 Y 3;'i& ' $

b& media ponderata 9al. 7lobala H " D# M (53 Y D$ M 3;'i & ' "D#YD$& X# si D$ B coeficienti de pondere B pot lua valori de cel mult 0 Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodVill-ul. 7W H "3;'i B (53& ' $ Biletul nr.,0 1. roceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat =revizuire%. +ntr-un e,amen limitat auditorul recurge la propriul su raionament profesional pentru a determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de e,amen limitat. Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare: cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de e,amen limitat efectuate anterior cunoaterea activit ilor ntreprinderii, a principiilor i conveniilor contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum i a sistemului contabil al acesteia; caracterul semnificativ al tranzaciilor i soldurilor conturilor. Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai principii ca i n cazul misiunilor de audit de baz. Procedurile e,amenului limitat presupun etapele urmtoare: - cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte; - analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi; - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez, str ngerea informaiilor ce vor fi nscrise n notele ane,e i pregtirea situaiilor financiare. - primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii varia iilor, tendin elor i elementelor neobi nuite cut nd n mod deosebit n: T compararea situaiilor financiare cu cele ale e,erciiilor precedente; H compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele previzionale; H studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situa iile financiare pentru anumite rubrici i cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector. +n cazul e,amenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viz nd identificarea unor evenimente care se produc dup data raportului sau privind e,amenul limitat "evenimente posterioare&. +n cazul n care se consider c informaiile supuse e,amenului limitat pot con ine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai e,tinse, care s-i permit s e,prime o asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul s u. 2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute? 9aloarea substanial brut "9S;& reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii, angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a ine cont de modul de finanare a acestora. 9aloarea substanial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actual a bunurilor pe care ntreprinderea le folosete fr a fi proprietar "nc/iriate, mprumutate, leasing etc.& minus valoarea actual a elementelor corporale care, dei sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n ntreprindere. 3u c t valoarea substanial brut este mai mare cu at t remuneraia sa va fi mai puternic micor nd profitul i diminu nd valoarea goodVill-ului. Biletul nr.,. 1. :ormele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat =revizuire%. !aportul de e,amen limitat trebuie s con in o concluzie scris, clar e,primat, sub forma unei asigur ri negative. Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile str nse n timpul e,amenului limitat; raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel "sau Snu prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative:&, conform unui referenial contabil identificat. !aportul de e,amen limitat al situa iilor financiare descrie ntinderea misiunii permi ndu-i lectorului s neleag natura lucrrilor realizate. 8l trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este e,primat . Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de e,amen limitat sunt: - titlul; - destinatarul; - paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde: - identificarea situaiilor financiare supuse e,amenului limitat; - responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprinderii; - paragraful ntinderii e,amenului limitat cuprinz nd: T trimiterea la Standardul +nterna ional de (udit "+S(& nr. ?#% referitor la e,amenele limitate "sau norme naionale&; mentiunea ca e,amenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel de asigurare mai pu in ridicat dec t n cazul auditului i c nici o opinie de audit nu este e,primat ; - e,primarea unei asigur ri negative; - data raportului; - adresa auditorului i semntura. !aportul de e,amen limitat trebuie de asemenea: - s e,prime o asigurare negativ preciz nd c auditorul nu a descoperit fapte care s-l fac s g ndeasc, c situaiile financiare nu sau o imagine fidel conform unui referenial contabil identificat; - dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referenialului contabil identificat, descrie aceste fapte i, n msura posibilului, cuantific incidenele asupra situa iilor financiare i n acest caz: H fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv; H fie - atunci c nd inciden a faptelor descoperite asupra situa iilor financiare este at t de semnificativ nc t auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este suficient pentru a califica natura incomplet sau neltoare a si tuaiilor financiare - pune o concluzie nefavorabil indic nd c situa iile financiare nu dau o imagine fidel conform referenialului contabil identificat;

dac e,ist o limitare important a ntinderii e,amenului limitat, descrie aceast situaie i: T fie nso ete asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajust ri care ar fi trebuit f cute dac nu ar fi e,istat limitarea respectiv ; fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii e,amenului limitat sunt semnificative i privesc mai multe rubrici ale situaiilor financiare. 2. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii? 9aloarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru a crea o ntreprindere av nd aceleai caracteristici ca ntreprinderea evaluat; mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment "54!&, denumite capitaluri permanente necesare e,ploatrii "3P58&. 3apitalurile permanente ale ntreprinderii "capitaluri proprii plus mprumuturi pe termen lung& trebuie s fie superioare sau egale activului fi, corporal net si fondului de rulment normativ "54!&. (ltfel spus, capitalurile permanente trebuie s finaneze activul fi, net i necesarul de fond de rulment "54!& pentru ca ntreprinderea s se afle n ec/ilibru financiar. (ceste capitaluri fac obiectul unei remunera ii; aceast remuneraie se va compara cu beneficiul previzional pentru a pune n eviden superbeneficiul care va permite calculul goodVill-ului. Biletul nr.,, 1.#aportarea unei misiuni de compilare. >ntr-o misiune de compilare nu se e,prima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul str ngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. !aportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare: - titlul; - destinatarul; - o mentiune confirm nd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele +nternationale de (udit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale; - indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o mentiune indic nd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor; - o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un e,amen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata; - un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n ane,e fata de referentialul contabil utilizat; - data raportului; - adresa si semnatura auditorului "contabilului& pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: .neauditate- sau .compilate fara audit, nici e,amen limitat-. 2.Care sunt ipotezele de baz &n evaluarea &ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substaniale brute? +potezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului. Biletul nr.,6 1.Cum explicai necesitatea unui Cod etic &n audit? 5ecesitatea unui 3od etic const n: necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor; meninerea "conservarea& ncrederii publicului n profesie; asigurarea proteciei, at t a profesionistului contabil c t i a terilor beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia; confirmarea autoritii lucrrilor efectuate de profesionitii contabili; necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din care face parte. 2. Cum se evalueaz aciunile deinute de &ntreprindere la capitalul altor &ntreprinderi? (ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pac/etul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - canda pac/etul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pac/etului; )itlurile de participare se evalueaza atunci cand pac/etul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pac/etul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pac/etului. Biletul nr.,8 1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii &n audit &nscrise &n Codul etic? +ntegritate, obiectivitate, competen profesional i pruden, confidenialitate, profesionalism, respect fa de normele etice i profesionale. 2.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei &ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de e,pertiza te/nica.

Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele c/eltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Biletul nr.,7 ?xplicati principiul inte!ritatii si obiectivitatii in audit. +ntegritatea B presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. +ntegritatea implica si tranzactii corecte si juste. Fn auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate

Obiectivitatea B presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicati, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale ale acestuia. Cum se evalueaz creanele din bilanul unei &ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? 3reantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele

in valuta se actualizeaza la raportul de sc/imb al monedei nationale din ziua respectiva

Biletul nr.60 1. ?xplicai principiul competenei &n audit. Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen i pruden, fiind obligat s-i menin un nivel ridicat de cunotine i competen profesional, care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului. (ceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i te/nici de lucru. Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau o e,perien pe care nu le are. 3ompetena profesional are n vedere: obinerea competenei profesionale* care se dovedete prin studii, vec/ime, e,amen de acces, e,amen de aptitudini; meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu evoluiile n profesie "normele naionale i internaionale n domeniul contabilit ii, auditului&, cu legislaia i adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i internaionale n materie. 2.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei &ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul

de sc/imb al monedei nationale din ziua respectiva.

Biletul nr.61 ?xplicati principiul confidentialitatii in audit. Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, e,cepia cazului c nd a fost autorizat sau c nd e,ist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii; abtinerea de la folosirea informa iilor confideniale dob ndite n timpul e,ecut rii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane; respectarea confidenialitii in mediu social "asociai de afaceri, rude& , in relaiile cu un potenial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare; (sigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul s u respect confidenialitatea "pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.&. Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau angajator. Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile: autorizare de ctre client sau angajator; autorizare prevzut prin lege "e,emplu: furnizarea de probe n justi ie, autoritatea fiscal, prevenirea i sancionarea splarii banilor&; conformare auditului de calitate; investigaii din partea unui organism normalizator "statistice&; Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare "8,emplificare: solicitarea informaiilor pentru !egistrul 5aional al 8,perilor !58&. 3onfidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate. Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? +mobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii (53 cu e,ceptia c/elt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica. Biletul nr.62 1. Conceptul de independen &n audit. 3omponentele independenei sunt: Independena de spirit =a raionamentului profesional% caracterizat prin starea de spirit care nlesne te obinerea unei opinii neafectate de influen e care pot compromite ra ionamentul profesional, permi nd profesionistului contabil s acioneze cu integritate, obiectivitate i pruden profesional; Independena &n aparen =comportamental% caracterizat prin evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi at t de semnificative nc t o ter persoan, logic i informat "dein nd toate informaiile relevante i aplic nd toate msurile de prevedere necesare&, ar putea ajunge la concluzia c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului'societii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise. Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care e,ercit un raionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care, av nd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile. 2.Care sunt condiiile ce trebuie &ndeplinite de o societate comercial pentru a fi &ncadrat &n cate!oria micro&ntreprinderilor? o microntreprindere este o persoan juridic rom n care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de =# decembrie a anului fiscal precedent: a% realizeaz venituri, altele dec t cele prevzute la art. ##$R$ alin. "C&; b% are de la # p n la ? salariai inclusiv; c% a realizat venituri care nu au depit ec/ivalentul n lei al #%%.%%% euro; d% capitalul social al acesteia este deinut de persoane, altele dec t statul i autoritile locale. =,% 5u pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice rom ne care: a% desfoar activiti n domeniul bancar;

b% desfoar activiti n domeniile asigurrilor i reasigurrilor, al pieei de capital, cu e,cep ia persoanelor juridice care desfoar activiti de intermediere n aceste domenii; c% desfoar activiti n domeniile jocurilor de noroc, consultan ei i managementului; d% au capitalul social deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste $0% de angajai. Biletul nr.6$ rezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei. 3ele 0 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: #. +nteresului propriu, $. Slabirea autocontrolului, =. !enuntarea la propriile convingeri, *. @anifestarile de familiarisrn, 0. (ctiuni de intimidare Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor @icrontreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitul pe veniturile microintreprinderilor ncep nd cu anul fiscal urmtor, daca: a& realizeaza venituri cu e,ceptia celor din activit i n domeniul bancar; asigurrilor i reasigurrilor, al pieei de capital, jocurilor de noroc, consultanei i managementului; b% au de la # p n la ? salariai inclusiv; c% au realizat venituri care nu au depit ec/ivalentul n lei al #%%.%%% euro; d% capitalul social al acestora este deinut de persoane, altele dec t statul i autoritile locale , sau este deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste $0% de angajai. i dac nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor, potrivit prevederilor prezentului titlu. Pentru anul $%##, persoanele juridice rom ne pot opta pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor dac ndeplinesc condiiile de la a& la d& O persoan juridic rom n care este nou-nfiinat poate opta s plteasc impozit pe veniturile microntreprinderilor, ncep nd cu primul an fiscal, dac condiia n termen de C% de zile inclusiv de la data nregistr rii sa aiba intre # si ? angajati. @icrontreprinderile nu mai aplic acest sistem de impunere ncep nd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre condiii. Biletul nr.60 1. Interesul propriu < ameninare la adresa independenei. +nteresul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes "participare& financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intr n conflict cu clientul respectiv. 8,emple: participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv; un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniu clientului; onorarii totale provenind de la un singur client; preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract "misiune&; relaii de afaceri cu clientul "altele&; potenial angajare ca salariat al clientului; onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii profesionale; 2.Care sunt veniturile ce nu se iau &n calcul la determinarea impozitului pe veniturile micro&ntreprinderilor? ;aza impozabil a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o constituie veniturile din orice surs , din care se scad: a% veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; b% veniturile aferente costurilor serviciilor n curs de e,ecu ie; c% veniturile din producia de imobilizri corporale i necorporale; d% veniturile din subvenii de e,ploatare; e% veniturile din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere de valoare; f% veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dob nzi i'sau penaliti de nt rziere, care au fost c/eltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ; !% veniturile realizate din despgubiri, de la societile de asigurare'reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii. =2% >n cazul n care o microntreprindere ac/izi ioneaz case de marcat, valoarea de ac/izi ie a acestora se deduce din baza impozabil, n conformitate cu documentul justificativ, n trimestrul n care au fost puse n func iune, potrivit legii. Biletul nr.6. 3labirea autocontrolului * amenintare la adresa independentei. (meninarea la adresa independen ei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci c nd unul dintre membrii cabinetului'societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului i astfel poate e,ercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa de client 8,emple: un membru al cabinetului'societ ii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozi ie din care poate e,ercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al c rui contract de audit sau de nonaudit poate afecta direct nivelul certitudinii "asigur rii& profesionistului fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client&. Cum se evalueaza obli!atiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de sc/imb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. Biletul nr.6, #enuntarea la convin!eri * amenintare la adresa independentei. !enunarea la convingeri poate s apar atunci c nd cabinetul'societatea sau un membru al acestuia, promoveaz opinia unui client p n la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi n eleas ca fiind compromis.8ste cazul n care

cabinetul'societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional aceluia al clientului. 8,emple: a se ocupa cu sau a fi promotor al ac iunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a ac iona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea nen elegerilor cu tere pri. Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate? 9aloarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii: a& poate fi redresata; b& dispune de un patrimoniu care dupa lic/idare prezinta inca un active net pozitiv; c& urmeaza a fi lic/idata. Biletul nr.66 5anifestari de familiarism * amenintare la adresa independentei. @anifestrile de familiarism au loc atunci c nd, n virtutea unor rela ii str nse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul'societatea sau un membru al acestora, devine prea n elegtor fa de interesele clientului. 8,emple : un membru al cabinetului'societ ii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu funcie de rspundere n ntreprinderea clientului sau care ar putea e,ercita o influen direct i important asupra realizrii obiectului contractului nc/eiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului'societ ii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii obiectului contractului nc/eiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul c nd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului'societii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului&. In ce consta metoda activului net de lic1idare( cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate? (tunci cand lic/idarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lic/idare al firmei. (stfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc c/eltuielile cu lic/idarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lic/idare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lic/idare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. 9aloarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre =%1 si 0%1, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forate a activelor ntreprinderii. 3onform standardelor de evaluare, valoarea de lic/idare reprezint suma ce poate fi obinut n mod rezonabil de v nzarea unei proprieti ntr-un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile din definiia valorii de piaa. Dac ns lic/idarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor tranzacii normale ec/ivalente valorii lic/idative a acestora. (ceasta situaie este ntalnita in cazul lic/idarii voite a ntreprinderii cf. <g.=#'#??%, atunci cand perioada de functionare s-a inc/eiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc. +n conditiile in care lic/idarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. +n aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea flu,urilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea flu,urilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei. !estructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii flu,urilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. 3a urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condi ii de e,ploatare ale ntreprinderii. +n plus activele redundante sau au,iliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flu, de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare. Biletul nr.68 "ctiuni de intimidare * amenintare la adresa independentei. (ciunile de intimidare au loc atunci c nd un membru al cabinetului'soc este implicat s acioneze obiectiv i s e,ercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului. 8,emple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunz tor cantitatea de munc e,ecutat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor. In ce consta metoda valorii la termen( cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in: - aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii - calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila - aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a& capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b& riscul specific de ,,ne success . al redresarii sperate si c& actualizarea valorii la termen Biletul nr.67 1. rote8area independentei prin normele le!ale si profesionale. 5atura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari.(ceste masuri se impart n trei categorii: - masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari; - masuri de protejare stabilite n cadrul contractului nc/eiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale; - masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor'societatiilor. 2. Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutitaD de TA" cu drept de deducere. - defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri "...transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar& care sunt e,pediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora. !egimul de scutire de )9( pentru care furnizorii isi pot e,ercita dreptul de deducere este stabilit prin alte doua te,te de

lege din 3odul fiscal: Iart.#*= alin."$& lit.a&, potrivit caruia sunt scutite de )9( livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de )9(, atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru; Iart.#$C alin."?& lit.b&, care precizeaza e,pres ca operatiunile de la art.#*= sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza ta,a, dar este permisa deducerea ta,ei datorate sau ac/itate pentru ac/izitii. Biletul nr.80 1. rote8area independenei prin clauze contractuale cu clientul. (ceste msuri constau n: aprobarea de ctre (7( clientului a numirii cabinetului, atunci c nd contractul a fost semnat de persoanele mputernicite s administreze patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe client; nominalizarea angajailor competeni ai clientului mputernici i a lua decizii manageriale; stabilirea de ctre client politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar "situaiilor financiare& corect; stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestion ri a bunurilor i valorilor; stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu societatea'cabinetul de audit. 2.Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta( din punctul de vedere al TA". =2% Prin derogare de la prevederile alin. "#& lit. a&, n cazul unei v nz ri la distan care se efectueaz dintr-un stat membru spre !om nia, locul livr rii se consider n !om nia dac livrarea este efectuat ctre un cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care beneficiaz de derogarea de la art. #$C alin. "*&, sau ctre orice alt persoan neimpozabil i dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: a% valoarea total a v nzrilor la distan al cror transport sau e,pediere n !om nia se realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic n care are loc o anumit v nzare la distan , inclusiv valoarea respectivei v nz ri la distan, sau n anul calendaristic precedent, dep ete plafonul pentru v nzri la distan de =0.%%% euro, al c rui ec/ivalent n lei se stabilete prin norme; sau b% furnizorul a optat n statul membru din care se transport bunurile pentru considerarea v nzrilor sale la distan, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru n !om nia, ca av nd loc n !om nia. =$% <ocul livrrii este ntotdeauna n !om nia, n cazul v nz rilor la distan de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre persoane neimpozabile din !om nia, altele dec t persoanele juridice neimpozabile, f r s se aplice plafonul prevzut la alin. "$& lit. a&. Biletul nr. 81 1. rote8area independentei prin masuri interne cabinetului - importanta pe care conducerea cabinetului'societatii o acorda independentei; - politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calit()ii lucr(rilor efectuate de cabinet; - identificarea amenin)(rilor la adresa independen)ei, evaluarea importan)ei acestora, identificarea m(surilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil; - politici Si proceduri interne de supraveg/ere a respect(rii politicilor Si procedurilor privind independen)a; - politici Si proceduri care s( permit( identificarea eventualelor interese sau rela)ii dintre client Si auditor care amenin)( independen)a; - politici Si proceduri privind evitarea ob)inerii de venituri de la un singur client; - comunicarea modific(rilor intervenite Z[n politicile Si procedurile cabinetului tuturor angaja)ilor Si colaboratorilor; - e,isten)a unui responsabil cu monitorizarea func)ion(rii adecvate a sistemului de protejare a independen)ei; - e,isten)a unui mecanism disciplinar care s( asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite; - politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeaz( independen)a Si obiectivitatea; - consultarea organismului profesional cu privire la independen)(; - rotirea personalului cu func)ii de r(spundere; - eliminarea unor persoane din ec/ipa de audit dac( acesteia Z[i este afectat( independen)a; 2. Ce operaTiuni sunt asimilate livr"rilor de bunuri efectuate cu plat" din punctual de vedere al TA". Sunt asimilate livr(rilor de bunuri efectuate cu plat( urm(toarele opera)iuni: a& preluarea de c(tre o persoan( impozabil( a bunurilor mobile ac/izi)ionate sau produse de c(tre aceasta pentru a fi utilizate Z[n scopuri care nu au leg(tur( cu activitatea economic( desf(Surat(, dac( ta,a aferent( bunurilor respective sau p(r)ilor lor componente a fost dedus( total sau par)ial; b& preluarea de c(tre o persoan( impozabil( a bunurilor mobile ac/izi)ionate sau produse de c(tre aceasta pentru a fi puse la dispozi)ie altor persoane Z[n mod gratuit, dac( ta,a aferent( bunurilor respective sau p(r)ilor lor componente a fost dedus( total sau par)ial; c& preluarea de c(tre o persoan( impozabil( de bunuri mobile corporale ac/izi)ionate sau produse de c(tre aceasta, altele decZ\t bunurile de capital prev(zute la art. #*? alin. "#& lit. a&, pentru a fi utilizate Z[n scopul unor opera)iuni care nu dau drept integral de deducere, dac( ta,a aferent( bunurilor respective a fost dedus( total sau par)ial la data ac/izi)iei; d& bunurile constatate lips( din gestiune, cu e,cep)ia celor la care se face referire la alin. "2& lit. a&-c&. Fnde: a& bunurile de capital reprezint( toate activele corporale fi,e"definite la art. #$0# alin. "#& pct. =&, a c(ror durat( normal( de func)ionare este egal( sau mai mare de 0 ani, precum Si opera)iunile de construc)ie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, e,clusiv repara)iile sau lucr(rile de Z[ntre)inere a acestor active, c/iar Z[n condi)iile Z[n care astfel de opera)iuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de Z[nc/iriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fi,e corporale se pun la dispozi)ia unei alte persoane; 5u constituie livrare de bunuri, Z[n sensul alin. "#&: a& bunurile distruse ca urmare a unor calamit()i naturale sau a unor cauze de for)( major(, precum Si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prev(zute prin norme; b& bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum Si activele corporale fi,e casate, Z[n condi)iile stabilite prin norme; c& perisabilit()ile, Z[n limitele prev(zute prin lege; Biletul nr. 82 1.Investi!atii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament ProfesioniStii contabili trebuie deci s( fie preg(ti)i s( justifice orice abatere, de la cerin)ele etice. 5erespectarea cerin)elor

etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naStere unor ac)iuni disciplinare. Puterea ac)iunii disciplinare este stabilit( prin reglement(rile 3.8.3.3.(.!. @(surile disciplinare pot ap(rea, de obicei, Z[n urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baz( Si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniStilor contabili; - nerespectarea regulilor de etic(; - conduit( discreditabil( sau dezonorat(. +nvestiga)iile disciplinare vor Z[ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plZ\ngeri; structurile centrale Si locale ale 3orpului trebuie s( ia Z[n considera)ie toate plZ\ngerile. +nvestiga)iile pot, totuSi, s( fie introduse din oficiu de 3.8.3.3.(.!. sau de c(tre o entitate administrativ(, f(r( s( fie f(cut( o plZ\ngere. +nvestiga)iile pot fi f(cute verbal sau prin coresponden)(. )rebuie Z[ntotdeauna Z[nStiin)at membrul Z[mpotriva c(ruia se face plZ\ngere, precum Si cel care a f(cut plZ\ngerea. (colo unde e,ist( o disput(, se poate Z[ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin( ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun s( se fac( publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. (stfel, sunt informa)i atZ\t membrii, cZ\t Si publicul larg. )otuSi, aspectele de confiden)ialitate Si tipul Z[nc(lc(rilor trebuie s( fie luate Z[n considera)ie atunci cZ \nd se decide metoda de publicitate. 2. Cand intervine exi!ibilitatea TA" in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri 4aptul generator reprezint( faptul prin care sunt realizate condi)iile legale necesare pentru e,igibilitatea ta,ei. 8,igibilitatea ta,ei reprezint( data la care autoritatea fiscal( devine Z[ndrept()it( s( solicite plata de c(tre persoanele obligate la plata ta,ei, c/iar dac( plata acestei ta,e poate fi amZ\nat(. +n cazul unei livr(ri intracomunitare de bunuri, scutite de ta,( conform, e,igibilitatea ta,ei intervine Z[n cea de-a #0-a zi a lunii urm(toare celei Z[n care a intervenit faptul generator. Prin e,cep)ie de la prevederile alin. De mai sus, e,igibilitatea ta,ei intervine la emiterea facturii, dac( factura este emis( Z[nainte de a #0-a zi a lunii urm(toare celei Z[n care a intervenit faptul generator Biletul nr.8$ 1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din #omania? 3odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. 3odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. artea "< =sau sectiunea 100 % Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea #%% B +ntroducere si principii fundamentale Sectiunea ##% B +ntegritatea Sectiunea #$% B Obiectivitatea Sectiunea #=% B 3ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea #*% B 3onfidentialitatea Sectiunea #0% B 3ompotamentul profesional artea B = sau sectiunea 200 % B Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea $%% B +ntroducere Sectiunea $#% B 5umirea profesionsitului contabil Sectiunea $$% B 3onflicte de interese Sectiunea $=% B Opinii suplimentare Sectiunea $*% B Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea $0% B @erDetingul serviciilor profesionale Sectiunea $C% B 3adouri si ospitalitate Sectiunea $A% B 3ustodia activelor clientului Sectiunea $2% B Obiectivitate Sectiunea $?% - +ndependenta in audit artea C =sau sectiunea $00 % B Destinata exclusiv profesionsitilor an!a8ati Sectiunea =%% B +ntroducere Sectiunea =#% B 3onflicte conceptuale Sectiunea =$% B +ntocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea ==% B <uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea =*% B +nterese financiare Sectiunea =0% - Stimulente 2. Care este locul ac1izitiei intracomunitare de bunuri. "#T. 1$21 @ocul ac1iziiei intracomunitare de bunuri =1% <ocul ac/iziiei intracomunitare de bunuri se consider a fi locul unde se gsesc bunurile n momentul n care se nc/eie e,pedierea sau transportul bunurilor. =2% >n cazul ac/iziiei intracomunitare de bunuri, prevzut la art. #$C alin. "=& lit. a&, dac cumprtorul i comunic furnizorului un cod de nregistrare n scopuri de )9( valabil, emis de autorit ile unui stat membru, altul dec t cel n care are loc ac/iziia intracomunitar, conform alin. "#&, locul respectivei ac/izi ii intracomunitare se consider n statul membru care a emis codul de nregistrare n scopuri de )9(. =$% Dac o ac/iziie intracomunitar a fost supus la plata ta,ei n alt stat membru, conform alin. "#&, i n !om nia, conform alin. "$&, baza de impozitare se reduce n mod corespunz tor n !om nia. =0% Prevederile alin. "$& nu se aplic dac cumprtorul face dovada c ac/iziia intracomunitar a fost supus la plata ta,ei pe valoarea adugat n statul membru n care are loc ac/izi ia intracomunitar, conform alin. "#&. =.% Prevederile alin. "$& nu se vor aplica n cazul opera iunilor triung/iulare, atunci c nd cumprtorul rev nztor nregistrat n scopuri de )9( n !om nia n conformitate cu art. #0= face dovada c a efectuat o ac/iziie intracomunitar neimpozabil pe teritoriul altui stat membru, n condi ii similare celor prevzute la art. #$C alin. "2& lit. b&, n vederea efecturii unei livrri ulterioare n acel alt stat membru. Obliga iile persoanelor implicate n opera iuni triung/iulare sunt prevzute n norme.

5orme metodologice: (rt. #=$# #$. "#& 3onform art. #=$# alin. "#& din 3odul fiscal, locul unei ac/izi ii intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se nc/eie e,pedierea sau transportul bunurilor. >n cazul n care, conform art. #=$ alin. "$& din 3odul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n scopuri de )9( dintr-un alt stat membru, dec t cel n care se nc/eie e,pedierea sau transportul bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv ac/iziia intracomunitar se consider c are loc i n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de )9( i n statul membru n care se nc/eie e,pedierea sau transportul bunurilor. "$& >n sensul art. #=$# alin. "=& din 3odul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata ta,ei ac/izi ia intracomunitar i n statul membru n care se nc/eie e,pedierea sau transportul bunurilor i n statul membru care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de )9(, acesta poate solicita restituirea ta,ei ac/itate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de )9(. !estituirea ta,ei aferente ac/izi iei intracomunitare se realizeaz astfel: a& n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de )9( conform art. #0= din 3odul fiscal, prin nregistrarea cu semnul minus n decontul de ta, prevzut la art. #0C$ din 3odul fiscal a ac/iziiei intracomunitare i a ta,ei aferente; b& n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de )9( conform art. #0=# din 3odul fiscal, restituirea ta,ei se realizeaz conform normelor procedurale n vigoare. 8,emplu: o persoan impozabil din !om nia nregistrat n scopuri de )9( conform art. #0= sau art. #0=# din 3odul fiscal, ac/iziioneaz n Fngaria "locul unde se nc/eie transportul bunurilor& bunuri livrate din 4ran a. Persoana respectiv nu este nregistrat n Fngaria n scopuri de )9(, dar comunic furnizorului din 4rana codul su de nregistrare n scopuri de )9( din !om nia, pentru a beneficia de scutirea de ta, aferent livrrii intracomunitare realizat de furnizorul din 4ran a. Dup nregistrarea n scopuri de )9( n Fngaria i plata )9( aferent ac/iziiei intracomunitare conform art. #=$# alin. "#& din 3odul fiscal, persoana respectiv poate solicita restituirea ta,ei pl tite n !om nia aferente ac/izi iei intracomunitare, care a avut loc i n !om nia conform art. #=$# alin. "$& din 3odul fiscal. "=& >n conformitate cu prevederile art. #=$# alin. "*& din 3odul fiscal, n cazul n care p n la data la care intervine e,igibilitatea ta,ei pentru ac/iziia intracomunitar efectuat n statul membru care a atribuit codul de nregistrare n scopuri de )9(, conform art. #=$# alin. "$& din 3odul fiscal, persoana impozabil face dovada c ac/iziia intracomunitar a fost supus la plata )9( n statul membru unde se nc/eie e,pedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplic prevederile art. #=$# alin. "$& din 3odul fiscal. "*& Obligaiile prilor implicate n operaiuni triung/iulare prevzute la art. #=$# alin. "0& din 3odul fiscal sunt cele stabilite la pct. $ alin. "#=& - "#*&.: Biletul nr.80 1. 4bli!atiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati( salariati. Obligatiile etice ale EC si CA* salariati sunt $ - sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine. - sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin !O+ " regulament de organizare interioara & si !O4 " regulament de organizare si functionare & - sa respecte programul de lucru - sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati: sa veg/eze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau e,perineta pe care le detine sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in conte,tul ei 3onflictul de loialitate #0.#. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. +n orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere: a. sa incalce legea; b. sa incalce regulile si standardele profesiei; c. sa minta sau sa induca in eroare "inclusiv prin tacere& pe cei care actioneaza ca auditori in numele angajatorului; d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele. #0.$ Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierar/ic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. +n cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie. #0.=. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. (ngajatii trebuie sa e,puna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate e,clude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora "fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel&. #0.*. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea $, Solutionarea conflictelor de etica. Sprijinirea colegilor angajati Fn profesionist contabil angajat, indeosebi unul care e,ercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa veg/eze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia. 3ompetenta profesionala Fnui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa e,ecute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau e,perienta. 3and e,ecuta asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau e,perienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui e,pert. Prezentarea informatiilor

#2.#. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in conte,tul ei. #2.$. +nformatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte. 2. recizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli!ata la plata TA" in cazul prestarilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri. 3ervicii de transport intracomunitar de bunuri ]sursa: e,tras din 7/id practic @4P^ F restatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in #omania (ceste servicii sunt supuse regulii ;$; prevazuta la art. #== alin. "$& din 3odul fiscal, ceea ce conduce la stabilirea in !omania a locului prestarii pentru orice transport intracomunitar de bunuri facturat intre doua persoane impozabile stabilite in !omania. Persoana obligata la plata )9( este prestatorul care trebuie sa emita factura cu )9(, daca nu se aplica vreo scutire de ta,a. De e,emplu daca o companie din !omania presteaza catre o alta companie stabilita tot in !omania un transport intracomunitar de bunuri din ;ulgaria in Fngaria, locul prestarii este in !omania, iar obligatia platii ta,ei revine prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul din !omania are un cod de inregistrare in scopuri de )9( in alt stat membru, daca nu are si un sediu fi, in respectivul stat membru. F restatorul este stabilit in #omania( beneficiarul este stabilit in alt stat membru Daca prestatorul este stabilit in !omania si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri, catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte state membre, serviciile de transport sunt considerate servicii intracomunitare si nu au locul prestarii in !omania. <ocul prestarii pentru aceste servicii este considerat a fi in principiu in statul membru in care este stabilit beneficiarul. Pentru a aplica regula de la art. #== alin. "$& din 3odul fiscal, clientul trebuie sa comunice prestatorului un cod valabil de )9( din alt stat membru si o adresa a sediului activitatii economice sau a unui sediu fi, din 3omunitate. (ceste servicii se raporteaza de catre transportatorul din !omania in declaratia recapitulativa. Daca prestatorul roman nu este inregistrat in scopuri de )9(, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. #0=R# din 3odul fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar de bunuri . De e,emplu, daca o companie din !omania factureaza in beneficiul unei companii stabilite in Spania un transport de bunuri de la ;ucuresti la @adrid, locul prestarii serviciului este in Spania, locul unde este stabilit beneficiarul, prin urmare operatiunea nu este impozabila in !omania din punct de vedere al )9(. 4iind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaza de catre prestator declaratia recapitulativa lunara, la rd.= si =.# din decontul de )9(. (ceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie care are sediul activitatii economice in !omania dar are un sediu fi, in alt stat membru si este inregistrat in scopuri de )9( in acel stat membru, daca transportul este realizat pentru respectivul sediu fi,. F restatorul este stabilit in alt stat membru( beneficiarul este stabilit in #omani a Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in !omania, serviciile de transport sunt considerate ac/izitii intracomunitare de servicii si au locul prestarii in !omania. Obligatia platii ta,ei revine beneficiarului stabilit in !omania care, daca este inregistrat in scopuri de )9(, va aplica mecanismul ta,arii inverse. >n situatia in care beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de )9(, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. #0=R# din 3odul fiscal inainte de a beneficia de acest serviciu si va depune un decont special de )9( "formularul =%#&. 4iind o ac/izitie intracomunitara de servicii, e,ista si obligatia declararii acestei operatiuni in declaratia recapitulativa lunara "=?%&. De e,emplu, daca un transport de bunuri de la 4ranDfurt la )imisoara este prestat de o companie din 7ermania catre o companie stabilita in !omania, inregistrata in scopuri de )9( conform art. #0= din 3odul fiscal, locul prestarii serviciului este considerat a fi in !omania, conform art. #== alin. "$& din 3odul fiscal, serviciul fiind deci impozabil in tara in care este stabilit clientul. >ntrucat prestatorul nu este stabilit in !omania, clientul din !omania, inregistrat conform art. #0= din 3odul fiscal, aplica ta,are inversa si inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa "=?%&. F restatorul este stabilit in #omania( beneficiarul este stabilit in afara Gniunii ?uropene >n situatia in care prestatori din !omania realizeaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre beneficiari stabiliti in afara 3omunitatii se aplica regula ;$;, respectiv art. #== alin. "$& din 3odul fiscal, numai daca se face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al )9(, serviciile nefiind impozabile in !omania. 3/iar daca un astfel de transport face obiectul regulii ;$;, serviciul nu se raporteaza in declaratia recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar. De e,emplu, daca un transport de bunuri de la 7iurgiu la (tena este efectuat de o companie stabilita in !omania catre o companie stabilita in )urcia, serviciul nu este impozabil in !omania, daca se face dovada ca beneficiarul transportului intracomunitar este o persoana impozabila. Prin e,ceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul sau este o persoana impozabila, va aplica prevederile art. #== alin."0& lit. c& din 3odul fiscal, considerand ca serviciul este realizat in beneficiul unei persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe transportul. F restatorul este stabilit in afara Gniunii ?uropene( beneficiarul este stabilit in #omania Daca prestatorul este stabilit in afara F8 si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in !omania, serviciile au locul prestarii in !omania. ;eneficiarul persoana impozabila din !omania are obligatia platii )9( pentru un astfel de serviciu, respectiv clientul din !omania va aplica )9( prin mecanismul ta,arii inverse daca este inregistrat in scopuri de )9( in !omania, sau, in cazul in care clientul nu este inregistrat in scopuri de )9(, va depune un decont special de ta,a. O astfel de operatiune nu reprezinta o ac/izitie intracomunitara de servicii, prin urmare nu e,ista nici obligatia raportarii acestui serviciu in declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in scopuri de )9( in cazul in care nu este inregistrat. De e,emplu, in cazul unui transport de bunuri de la @arsilia la 3luj prestat de o companie din 8lvetia catre o companie stabilita in !omania si inregistrata in scopuri de )9( conform art. #0= din 3odul fiscal, locul prestarii serviciului este considerat a fi in !omania conform art. #== alin. "$& din 3odul fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in !omania. >ntrucat prestatorul nu este stabilit in !omania, clientul din !omania, inregistrat conform art. #0= din 3odul fiscal, aplica ta,are inversa " rd. A si #? din decontul de )9(& . 5efiind o ac/izitie intracomunitara de servicii, aceasta operatiune nu se raporteaza in declaratia recapitulativa. >ncepand cu data de # ianuarie $%#%, transportul local de bunuri direct legat de un transport intracomunitar nu mai este asimilat transportului intracomunitar de bunuri.

Biletul nr.8. #. 4bli!atiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta fiscala. 4bli!atiile etice ale expertului contabil &n cursul unei misiuni de consultanta fiscala. +n cursul unei misiuni de consultanta fiscala e,pertul contabil trebuie: - sa respecte principiul independetei - sa respecte legislatia fiscala in domeniu - sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa. 2. recizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli!ata la plata TA" Tn cazul prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporate. "0& Orice lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale si e1aluarea0expertizarea bunurilor mobile corporale constituie operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a 23A daca aceste ser1icii sunt prestate cu plata de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare. @ocul prestarii < rincipiu 3onform prevederilor art. #==, alin. "$&, lit. /& pct. $ din 3odul 4iscal, locul prestarii este considerat a fi locul unde sunt prestate e,pertizele ' lucrarile efectuate asupra bunurile mobile corporale. ?xemple a& O societate romaneasca ( presteaza servicii de intretinere a fotocopiatoarelor pentru alta societate romaneasca, ;. >n momentul prestarii serviciilor de intretinere, bunurile se afla la sediul ; din ;ucuresti. Serviciul prestat de ( are loc in !omania "adica locul in care serviciul este efectuat fizic&. b& O intreprindere mica din !omania, (, asigura servicii de reparatii auto pentru alta societate romaneasca, ;. >n momentul prestarii serviciilor de reparatii, masinile societatei ; se afla in !omania. Serviciul prestat de ( are loc in !omania "adica locul in care serviciul este efectuat fizic&. )otusi, pentru aceste servicii nu se datoreaza )9( in !omania din moment ce ( este o intreprindere mica. c& Societatea daneza ; solicita servicii de reparatii pentru un fa, utilizat in biroul sau de vanzari din ;ucuresti. (, o societate romaneasca, efectueaza serviciile de reparatii la sediul societatei daneze din ;ucuresti. Serviciul prestat de ( are loc in !omania "adica locul in care serviciul este efectuat fizic&. Pentru serviciul respectiv se datoreaza )9( in !omania. d& O societate romaneasca ( e,ecuta intretinerea unui utilaj pentru ;, o societate din +talia. (ngajatii ( se deplaseaza in +talia pentru a e,ecuta serviciile de intretinere a utilajului la sediul ;. Serviciul prestat de ( are loc in +talia "respectiv locul in care se efectueaza serviciul&. Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza )9( in !omania. e& O intreprindere mica, (, din !omania, e,pediaza bunuri in Fngaria in vederea repararii. ;, o societate din Fngaria, e,ecuta lucrarile de reparatii si returneaza bunurile in !omania. Serviciul prestat de ; are loc in Fngaria "adica locul in care se efectueaza serviciul&. Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza )9( in !omania. Ce sunt lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporaleU <ucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Ce sunt expertizele privind bunurile mobile corporaleU 8,pertizele privind bunurile mobile corporale constau in e,aminarea unor bunuri mobile corporale in scopul stabilirii valorii acestora. (mbalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari ori e,pertize sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Care este locul prestarii pentru e,pertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporaleU B art. #== alin. "$& lit. /& Se considera ca serviciile de e,pertiza si lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale au loc: J acolo unde serviciile sunt efectiv prestate sau J in Statul @embru care a atribuit codul de )9( beneficiarului in scopul prestarii acestor servicii, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - beneficiarul comunica un cod valid de )9( "cu prefi,& din alt Stat @embru decat Statul @embru in care serviciile sunt efectiv prestate; - bunurile sunt transportate in afara Statului @embru in care serviciile sunt efectiv prestate, dupa ce au fost procesate sau e,pertizate. ?xista vreo scutire pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporaleU Principalele servicii de e,pertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale care beneficiaza de scutire sunt: J modificarea si repararea navelor maritime si aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizeaza in principal transport international de persoane si'sau de bunuri; J lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale ac/izitionate sau importate cu scopul de a fi supuse unor astfel de lucrari in !omania, si transportate in afara 3omunitatii de catre sau in numele prestatorului sau beneficiarului "daca acesta nu este stabilit in !omania&; J lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile plasate intr-un regim vamal suspensiv. Cine este persoana obli!ata la plata TA" in !omania in cazul serviciilor de e,pertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporaleU 9n principiu( este prestatorul. Prin e,ceptie, obligat la plata ta,ei va fi beneficiarul daca: J prestatorul nu este stabilit in !omania, c/iar daca este inregistrat in scopuri de )9( in !omania, si J beneficiarul este inregistrat in scopuri de )9( in !omania. Cum se face plata TA" la bu!etul statului pentru serviciile de e,pertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale pentru care locul prestarii este considerat a fi in !omaniaU Daca persoana obligata la plata este prestatorul, acesta va emite factura cu )9( din !omania. Daca persoana obligata la plata este beneficiarul, acesta va efectua plata astfel: J daca este inregistrat normal in scopuri de )9(, va inregistra ta,a aferenta serviciilor ca ta,a colectata si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de )9(; J daca este inregistrat numai pentru ac/izitii intracomunitare, va depune decontul special de )9( si va plati efectiv ta,a la bugetul statului. Cum va proceda un prestator stabilit si inregistrat normal in scopuri de )9( in !omania "in afara situatiilor in care se aplica masuri de simplificare&U

a. Daca primeste bunuri pentru prelucrare'e,pertizare, care sunt transportate din alt Stat @embru, va inregistra aceste bunuri in registrul bunurilor primite si va emite o factura fara )9(, in care va inscrie mentiunea Sneimpozabil in !omania-. Daca beneficiarul i-a transmis un cod de )9( din alt Stat @embru si bunurile parasesc !omania dupa efectuarea serviciilor. >n mod similar va proceda si in situatia in care bunurile sunt importate in !omania de o persoana nestabilita in !omania si ulterior bunurile sunt date spre prelucare unui prestator din !omania, dupa prelucrare produsele obtinute fiind transportate in alt Stat @embru. b. Daca oricare din conditiile mentionate anterior nu este indeplinita, respectiv ori beneficiarul nu transmite un cod de )9( din alt Stat @embru, ori dupa prelucrare bunurile nu parasesc !omania, prestatorul din !omania va factura cu )9( serviciile sale. c. Orice prestator care este stabilit in !omania si presteaza lucrari sau e,pertize asupra bunurilor mobile corporale sau e,pertize care nu au locul prestarii in !omania, din perspectiva legislatiei de )9( realizeaza operatiuni neimpozabile in !omania. Cum va proceda un beneficiar din #omania inregistrat in scopuri de )9(, care primeste o factura de lucrari sau e,pertize asupra bunurilor mobile corporale de la un prestator nestabilit in !omaniaU a. Daca bunurile sunt transportate din !omania in alt Stat @embru, unde se efectueaza lucrarile'e,pertizele, dupa care bunurile se intorc in !omania, serviciile sunt impozabile in !omania, daca beneficiarul a transmis codul sau de )9( din !omania prestatorului. Persoana din !omania va inscrie bunurile transportate in registrul nontransferurilor. ;eneficiarul din !omania va efectua plata )9( astfel: - daca este inregistrat normal in scopuri de )9(, va inregistra ta,a aferenta serviciilor ca ta,a colectata si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de ta,a pe valoarea adaugata; - daca este inregistrat numai pentru ac/izitii intracomunitare, va depune decontul special de ta,a pe valoarea adaugata si va plati efectiv ta,a la bugetul statului. b. Daca lucrarile sunt realizate in alt Stat @embru, dar beneficiarul din !omania nu comunica niciun cod valabil de )9(, lucrarile vor fi facturate cu )9( din Statul @embru unde serviciile sunt efectiv prestate. c. Daca lucrarile sunt efectuate pe teritoriul !omaniei de un prestator nestabilit in !omania, operatiunile sunt impozabile in !omania. Persoana obligata la plata )9( este prestatorul, daca beneficiarul nu a comunicat un cod de )9( sau daca acesta a comunicat un cod valabil de )9( din !omania. Plata )9(-ului de catre beneficiar se face conform procedurii de la lit.a& 4bli!atii de raportare speciale B O@84 #=A$'$%%2 >n situatia in care un prestator primeste in !omania bunuri din alt Stat @embru din F8, in vederea efectuarii de e,pertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un registru special B re!istrul bunurilor primite. >n situatia in care clientul trimite din !omania bunuri catre un alt stat membru F8, in vederea efectuarii de e,pertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un registru special B re!istrul nontransferurilor. ImportantH !egulile cu privire la e,pertize sau la lucrari asupra bunurilor mobile corporale trebuie sa fie corelate cu regulile privind transferurile, nontransferurile si masurile de simplificare. Biletul nr. 8, 1. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza? - obiectivitatea - independenta O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i e,prim o opinie cu privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele +nternaionale de (udit. (cestea includ un (udit Statutar care este auditul unei situaii financiare solicitat de legislaie sau de reglementri. 2. recizati care este locul prestarii de servicii si persoana obli!ata la plata TA" in cazul prestarilor de servicii de consultanta. <ocul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita. Biletul nr.86 #. rezentati pe scurt continutui sectiunii a 8*a din Codul etic national al profesionistilor contabili din #omania. Principiile fundamentale care stau la baza organiz rii controlului de calitate sunt: universalitatea, confiden ialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. !ecomandarea 388 din #0 noiembrie $%%% prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i e,ercitat n dou forme: control colegial i control prin personal angajat. >n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor. !egulile aplicabile se refer la: cine poate fi controlat; selectarea auditorilor astfel nc t la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai; efectuarea controlului la c t mai multe birouri ale societ ii de audit; perioada controlat, care nu poate depi C ani "#% ani la societile mici, la care nu s-au constatat deficien e&; misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activit ii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice "mai ales independen a&, calitatea rapoartelor; supraveg/erea public a profesiei "prin reprezentan i ai @inisterului 4inanelor Publice&; aplicarea sanciunilor disciplinare; confidenialitate; e,periena i formarea continu a controlorilor de calitate; independena i obiectivitatea controlorului de calitate. 2. Cum si cand se determina pro*rata TA"? 2educerea taxei pentru persoana impozabil cu re!im mixt i persoana parial impozabil =1% Persoana impozabil care realizeaz sau urmeaz s realizeze at t operaiuni care dau drept de deducere, c t i operaiuni care nu dau drept de deducere este denumit n continuare persoan impozabil cu regim mi,t. Persoana care realizeaz at t operaiuni pentru care nu are calitatea de persoan impozabil, n conformitate cu prevederile art. #$A, c t i

operaiuni pentru care are calitatea de persoan impozabil este denumit persoan parial impozabil. =2% Dreptul de deducere a ta,ei deductibile aferente ac/izi iilor efectuate de ctre o persoan impozabil cu regim mi,t se determin conform prezentului articol. Persoana par ial impozabil nu are drept de deducere pentru ac/izi iile destinate activitii pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. Dac persoana parial impozabil desfoar activiti n calitate de persoan impozabil, din care rezult at t operaiuni cu drept de deducere, c t i operaiuni fr drept de deducere, este considerat persoan impozabil mi,t pentru respectivele activit i i aplic prevederile prezentului articol. >n condiiile stabilite prin norme, persoana par ial impozabil poate solicita aplicarea unei pro*rata speciale n situaia n care nu poate ine evidene separate pentru activitatea desf urat n calitate de persoan impozabil i pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. =$% (c/iziiile destinate e,clusiv realizrii de operaiuni care permit e,ercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiii destinate realizrii de astfel de opera iuni, se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cump rri, iar ta,a deductibil aferent acestora se deduce integral. =0% (c/iziiile destinate e,clusiv realizrii de operaiuni care nu dau drept de deducere, precum i de investiii care sunt destinate realizrii de astfel de opera iuni se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri pentru aceste operaiuni, iar ta,a deductibil aferent acestora nu se deduce. =.% (c/iziiile pentru care nu se cunoa te destinaia, respectiv dac vor fi utilizate pentru realizarea de opera iuni care dau drept de deducere sau pentru opera iuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporia n care sunt sau vor fi utilizate pentru opera iuni care dau drept de deducere i operaiuni care nu dau drept de deducere se eviden iaz ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cump rri, iar ta,a deductibil aferent acestor ac/iziii se deduce pe baz de pro*rata. =,% ro*rata prevzut la alin. "0& se determin ca raport ntre: a% suma total, fr ta,, dar cuprinz nd subven iile legate direct de pre , a operaiunilor const nd n livrri de bunuri i prestri de servicii care permit e,ercitarea dreptului de deducere, la num rtor; i b% suma total, fr ta,, a operaiunilor prevzute la lit. a& i a operaiunilor const nd n livrri de bunuri i prestri de servicii care nu permit e,ercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate n scopul finan rii operaiunilor scutite fr drept de deducere sau opera iunilor care nu se afl n sfera de aplicare a ta,ei. =6% Se e,clud din calculul pro*rata urmtoarele: a% valoarea oricrei livrri de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabil n activitatea sa economic; b% valoarea oricror livrri de bunuri sau prest ri de servicii ctre sine efectuate de persoana impozabil i prevzute la art. #$2 alin. "*& i la art. #$? alin. "*&, precum i a transferului prevzut la art. #$2 alin. "#%&; c% valoarea operaiunilor prevzute la art. #*# alin. "$& lit. a& i b&, precum i a operaiunilor imobiliare, altele dec t cele prevzute la lit. a&, n msura n care acestea sunt accesorii activitii principale. =8% ro*rata definitiv se determin anual, iar calculul acesteia include toate opera iunile prevzute la alin. "C&, pentru care e,igibilitatea ta,ei ia na tere n timpul anului calendaristic respectiv. ro*rata definitiv se determin procentual i se rotunjete p n la cifra unitilor imediat urmtoare. <a decontul de ta, prevzut la art. #0C$, n care s-a efectuat ajustarea prevzut la alin. "#$&, se ane,eaz un document care prezint metoda de calcul al pro*rata definitiv. =7% ro*rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro*rata definitiv, prevzut la alin. "2&, determinat pentru anul precedent, sau pro*rata estimat pe baza operaiunilor prevzute a fi realizate n anul calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaiunilor cu drept de deducere n totalul opera iunilor se modific n anul curent fa de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie s comunice organului fiscal competent, la nceputul fiecrui an fiscal, cel mai t rziu p n la data de $0 ianuarie inclusiv, pro*rata provizorie care va fi aplicat n anul respectiv, precum i modul de determinare a acesteia. >n cazul unei persoane impozabile nou-nregistrate, pro*rata aplicabil provizoriu este pro*rata estimat pe baza operaiunilor preconizate a fi realizate n timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicat cel mai t rziu p n la data la care persoana impozabil trebuie s depun primul su decont de ta,, prevzut la art. #0C$. =10% )a,a de dedus ntr-un an calendaristic se determin provizoriu prin nmulirea valorii ta,ei deductibile prev zute la alin. "0& pentru fiecare perioad fiscal din acel an calendaristic cu pro*rata provizorie prevzut la alin. "?&, determinat pentru anul respectiv. =11% )a,a de dedus pentru un an calendaristic se calculeaz definitiv prin nmulirea sumei totale a ta,ei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevzut la alin. "0&, cu pro*rata definitiv prevzut la alin. "2&, determinat pentru anul respectiv. =12% <a sf ritul anului, persoanele impozabile cu regim mi,t trebuie s ajusteze ta,a dedus provizoriu astfel: a% din ta,a de dedus determinat definitiv, conform alin. "##&, se scade ta,a dedus ntr-un an determinat provizoriu, conform alin. "#%&; b% rezultatul diferenei de la lit. a&, n plus sau n minus dup caz, se nscrie n r ndul de regulariz ri din decontul de ta,, prevzut la art. #0C$, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau n decontul de ta, aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii acesteia. =1$% >n ceea ce privete ta,a de dedus aferent bunurilor de capital, definite conform art. #*? alin. "#&, utilizate pentru operaiunile prevzute la alin. "0&: a% prima deducere se determin n baza pro*rata provizorie prevzut la alin. "?&, pentru anul n care ia natere dreptul de deducere. <a finele anului, deducerea se ajusteaz , conform alin. "#$&, n baza pro*rata definitiv prevzut la alin. "2&. (ceast prim ajustare se efectueaz asupra valorii totale a ta,ei deduse iniial; b% ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o dou zecime, pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz: #. ta,a deductibil iniial se mparte la 0 sau la $%; $. rezultatul calculului efectuat conform pct. # se nmul ete cu pro*rata definitiv prevzut la alin. "2&, aferent fiecruia dintre urmtorii * sau #? ani; =. ta,a dedus iniial n primul an, conform pro*rata definitiv, se mparte la 0 sau la $%; *. rezultatele calculelor efectuate conform pct. $ i = se compar , iar diferena n plus sau n minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie n r ndul de regulariz ri din decontul de ta, prevzut la art. #0C$, aferent ultimei perioade fiscale a anului. =10% >n situaii speciale, c nd pro*rata calculat potrivit prevederilor prezentului articol nu asigur determinarea

corect a ta,ei de dedus, @inisterul 4inan elor Publice, prin direcia de specialitate, poate, la solicitarea justificat a persoanelor impozabile: a% s aprobe aplicarea unei pro*rata speciale. Dac aprobarea a fost acordat n timpul anului, persoanele impozabile au obligaia s recalculeze ta,a dedus de la nceputul anului pe baz de pro*rata special aprobat. Persoana impozabil cu regim mi,t poate renuna la aplicarea pro*rata special numai la nceputul unui an calendaristic i este obligat s anune organul fiscal competent p n la data de $0 ianuarie inclusiv a anului respectiv; b% s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro*rata special pentru fiecare sector al activit ii sale economice, cu condiia inerii de evidene contabile distincte pentru fiecare sector. =1.% >n baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent, @inisterul 4inan elor Publice, prin direcia sa de specialitate, poate s impun persoanei impozabile anumite criterii de e,ercitare a dreptului de deducere pentru opera iunile viitoare ale acesteia, respectiv: a% s aplice o pro*rata special; b% s aplice o pro*rata special pentru fiecare sector al activit ii sale economice; c% s-i e,ercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, n conformitate cu prevederile alin. "=& i "*&, pentru toate operaiunile sau numai pentru o parte din operaiuni; d% s in evidene distincte pentru fiecare sector al activitii sale economice. =1,% Prevederile alin. "C& - "#=& se aplic i pentru pro*rata special prevzut la alin. "#*& i "#0&. Prin e,cepie de la prevederile alin. "C&, pentru calculul pro*rata special se vor lua n considerare: a% operaiunile specificate n decizia @inisterului 4inan elor Publice, pentru cazurile prev zute la alin. "#*& lit. a& sau la alin. "#0& lit. b&; b% operaiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prev zute la alin. "#*& lit. b& sau la alin. "#0& lit. b&. 5orme metodologice: "#& >n aplicarea art. #*A alin. "=& i alin. "*& din 3odul fiscal, dac bunurile sau serviciile ac/iziionate pot fi alocate parial activitii care nu d drept de deducere i parial activitii care d drept de deducere, nu se aplic prevederile art. #*A alin. "0& din 3odul fiscal, respectiv deducerea ta,ei pe baz de pro rata. 8,emplu: o societate care cumpr o cldire, cunoate din momentul ac/izi ionrii acesteia partea din cldire care va fi alocat pentru nc/iriere n regim de scutire i partea de cldire care va fi alocat pentru nc/iriere n regim de ta,are, va deduce ta,a corespunz toare prii din cldire care urmeaz a fi utilizat pentru nc/iriere n regim de ta,are i nu va deduce ta,a aferent prii din cldire, care va fi utilizat pentru nc/iriere n regim de scutire. "$& >n sensul art. #*A alin. "A& lit. c& din 3odul fiscal, opera iunile imobiliare reprezint operaiuni de livrare, nc/iriere, leasing, arendare, concesionare i alte operaiuni similare efectuate n legtur cu bunurile imobile. "=& O operaiune este accesorie activitii principale dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a. realizarea acestei operaiuni necesit resurse te/nice limitate privind ec/ipamentele i utilizarea de personal; b. operaiunea nu este direct legat de activitatea principal a persoanei impozabile; i c. suma ac/iziiilor efectuate n scopul operaiunii i suma ta,ei deductibile aferente operaiunii, sunt nesemnificative. "*& Persoanele impozabile cu regim mi,t pot opta s nu aplice prevederile art. #*A n ce privete posibilitatea e,ercitrii dreptului de deducere, situaie n care ta,a aferent ac/iziiilor de bunuri destinate operaiunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus. "0& >n cazul n care ulterior depunerii decontului de ta, se constat erori n calculul pro rata definitiv pentru perioade anterioare: a& dac pro rata corect determinat este mai mic dec t pro rata utilizat, persoana impozabil are obligaia s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. #*A# alin. "$& din 3odul fiscal; b& dac pro rata corect determinat este mai mare dec t pro rata utilizat, persoana impozabil are dreptul s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. #*A# alin. "$& din 3odul fiscal. !egularizarea se nscrie n decontul de ta, aferent perioadei fiscale n care sunt constate aceste erori.: Biletul nr.88 1.?xplicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit. Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor emise de organismele profesionale. Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt: s ofere publicului o bun percepie despre calitatea serviciilor; s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor; s contribuie la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru; s aprecieze modul de aplicare a regulilor i normelor profesionale; s dezvolte solidaritatea n r ndul profesiei "prin favorizarea contactelor ntre colegi&, apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul profesional. 2.Ce presupune acceptarea unui client? (cceptarea unui client presupune urmatoarele : e,aminarea anticipat a situaiei clientului, sub aspectul dac acceptarea misiunii ar crea anumite ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale. e,emplificri privind astfel de situaii: implicarea clientului n activit i ilegale "splare de bani&, practici de raport ri financiare eronate "bancrut frauduloas&, evaziune fiscal, concuren neloial, ac/iziia i desfacerea de produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc. evaluarea situaiilor de aceast natur i luarea msurilor de protecie, pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dac este posibil. atunci c nd nu este posibil reducerea ameninrilor la un nivel acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui s refuze s intre n relaii cu clientul. e,aminarea posibilitii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competen ei profesionale a profesionistului contabil, astfel nc t angajamentul "misiunea& s fie realizate la nivelul corespunztor. luarea n considerare a reputatiei, e,perien ei i a resurselor disponibile ale profesionistului contabil n cazul c nd se apeleaz la acesta pentru consiliere sau e,pertiz n situaii de natura celor artate mai sus.

 apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afl sub restricia confidenialitii i n funcie de natura misiunii trebuie s obin permisiunea clientului "de regul, n scris&. Biletul nr.87 1.Controlul de calitate la nivelul or!anismului profesional. Principiile fundamentale care stau la baza organiz rii controlului de calitate sunt: universalitatea, confiden ialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. !ecomandarea 388 din #0 noiembrie $%%% prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i e,ercitat n dou forme: control colegial i control prin personal angajat. >n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor. !egulile aplicabile se refer la: cine poate fi controlat; selectarea auditorilor astfel nc t la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai; efectuarea controlului la c t mai multe birouri ale societ ii de audit; perioada controlat, care nu poate depi C ani "#% ani la societile mici, la care nu s-au constatat deficien e&; misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activit ii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice "mai ales independen a&, calitatea rapoartelor; supraveg/erea public a profesiei "prin reprezentan i ai @inisterului 4inanelor Publice&; aplicarea sanciunilor disciplinare; confidenialitate; e,periena i formarea continu a controlorilor de calitate; independena i obiectivitatea controlorului de calitate. 2. 2ati un exemplu de a8ustare a TA" in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca la ac1izitionare s*a dedus TA". +n sensul ajustarii ta,ei pe valoarea adaugata potrivit art. #*? din 3odul 4iscal, bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fi,e, definite la art. #$0 indice # alin. "#& pct. =, a caror durata normala de functionare este egala sau mai mare de 0 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, e,clusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, c/iar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inc/iriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fi,e corporale se pun la dispozitia unei alte persoane. (justarea ta,ei deductibile se efectueaza: Min situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila: #. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice; $. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a ta,ei; =. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a ta,ei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala; M in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul ta,ei deduse; M in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care ta,a este deductibila. )a,a deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel: M pe o perioada de 0 ani, pentru bunurile de capital ac/izitionate sau fabricate, altele decat bunurile imobile; M pe o perioada de $% de ani, pentru constructia sau ac/izitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin $%1 din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. Perioada de ajustare incepe: M de la # ianuarie a anului in care bunurile au fost ac/izitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost ac/izitionate sau fabricate dupa data aderarii; M de la # ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a ta,ei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru ta,a platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii; M de la # ianuarie a anului in care bunurile au fost ac/izitionate, pentru bunurile imobile, care sunt ac/izitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a ta,ei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru ta,a platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii; M de la # ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin $%1 din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. (justarea se efectueaza pentru suma ta,ei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma ta,ei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii. (justarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a ta,ei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a ta,ei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata ta,a aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare. 3onform art. + pct. A0 alin. "A& din Ordonanta de Frgenta a 7uvernului nr. ##A'$%#% pentru modificarea si completarea <egii nr. 0A#'$%%= privind 3odul 4iscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de )9( are obligatia sa depuna decontul de ta,a pentru operatiunile realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de $0 februarie inclusiv. +n ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de ta,a pe valoarea adaugata conform titlului 9+ din 3odul 4iscal. )a,a pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont depus la randul $? :(justari conform pro-rata'ajustari pentru bunurile de capital: , cu semnul plus sau minus, dupa caz. (justarea ta,ei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare

a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de #.%%% lei. Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de )9(, conform art. #0=, persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu plafonul de scutire de =0.%%% euro, dupa inregistrarea in scopuri de ta,a conform art. #0= din 3odul 4iscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de ta,a in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare. (justarile vor fi reflectate in primul decont de ta,a depus dupa inregistrarea in scopuri de )9(, conform art. #0= a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. ?xemplul nr. 1 * bun imobil O persoana impozabila inregistrata in scopuri de ta,a conform art. #0= din 3odul 4iscal ac/izitioneaza un imobil in anul $%%A in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral ta,a pe valoarea adaugata in suma de =%.%%% lei la data ac/izitionarii. +n ianuarie $%## solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de )9(, deci trebuie sa efectueze ajustarea ta,ei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a )9(. Perioada de ajustare este de $% de ani, cu incepere de la # ianuarie $%%A si pana in anul $%$C, inclusiv. (justarea trebuie sa se efectueze pentru toata ta,a aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare "$%## - $%$C& si persoana respectiva trebuie sa restituie #C doua zecimi din )9( de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie $%##, astfel: =%.%%% lei : $% ani H #.0%% lei'an si #.0%% lei'an , #C ani H $*.%%% lei )9( deductibila de ajustat. !amane deductibila )9( aferenta anilor $%%A, $%%2, $%%? si $%#%. De retinut_ (nul sc/imbarii destinatiei "$%##& intra in calculul ajustarii )9( deductibila. 9aloarea )9( rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de )9( aferent lunii ianuarie la rd. $? :(justari conform pro-rata'ajustari pentru bunurile de capital:, cu semnul minus. +n vederea ajustarii ta,ei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele informatii: - data ac/izitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii'modernizarii; - valoarea "baza de impozitare& a bunului de capital; - ta,a deductibila aferenta bunului de capital; - ta,a dedusa; - ajustarile efectuate conform art. #*? alin. "*& din 3odul 4iscal. Biletul nr.70 1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de c tre un cabinet sau o societate sunt urmtoarele: e,igene profesionale: personalul cabinetului sau societ ii trebuie s se conformeze principiilor de independen , integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism nscrise n 3odul etic; aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare a personalului cabinetului sau societ ii trebuie s-i permit acestuia s se ac/ite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit; repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredin ate personalului care dispune de preg tirea i e,periena necesare; delegarea: conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate e antioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite; consultarea: de fiecare dat , c nd este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din e,teriorul cabinetului; acceptarea i pstrarea clienilor: lista clienilor poteniali i e,isteni va fi revizuit periodic, sub aspectele legate de independena cabinetului i capacitatea sa de a satisface cererea clien ilor; control: eficacitatea i adaptarea politicilor i procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic; coordonarea i supraveg/erea lucrrilor: colaboratorii crora li se ncredineaz diferite lucrri trebuie informai de responsabilitile lor i de obiectivele i procedurile ce trebuie urmrite; revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt rev zute de ctre un profesionist cu un nivel de competen cel puin ec/ivalent. 5ivelul, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografic, nivelul de organizare, costuri etc. 2.Ce documente( re!istre( declaraii se completeaz &n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri? +n cazul unei livrari intracomunitare de bunuri e,peditorul intocmeste : - 4actura e,terna "+59O+38& - si 4actura 4iscala la cursul ;5! din ziua e,pedierii - <ista de coletaj "P(3X+57 <+S)& - Documentul de transport "3@!& <ivrarile intracomunitare se declara in Declaratia =?% "9+8S& pana la data de $0 a lunii pentru luna precedenta si in Decontul de )9( Declaratia =%%. +ncepand cu: %#.%2.$%#% toti operatorii care efectueaza ac/izitii si livrari intracomunitare au fost obligati sa se inscrie in !egistrul Operatorilor +ntracomunitari Bilet 71 1. #olul si importanta dosarului exercitiului. Dosarul e,ercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste e,ercitiul cotrolat. 8l permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Dosarul e,ercitiului este indispensabil pentru: mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii; documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni; inlesnirea muncii in ec/ipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori; justificarea opiniei emise si redactarea raportului. +n mod uzual dosarul cuprinde: planificarea misiunii; supervizarea lucrarilor; aprecierea controlului intern; obtinerea de elemente probante; Dosarul e,ercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. +n general se recomanda a se folosi o impartire in #% sectiuni simbolizate de la ( la N.: 8( "dosarul e,ercitiului, Sectiunea (& B .acceptarea misiunii:;

 8; "dosarul e,ercitiului, Sectiunea ;& B .sinteza misiunii si rapoarte 83 "dosarul e,ercitiului, Sectiunea 3& B .orientare si planificare-; 8D "dosarul e,ercitiului, Sectiunea D& B .evaluarea risului legat de control-; 88 "dosarul e,ercitiului, Sectiunea 8& B . controale substantive-; 84 "dosarul e,ercitiului, Sectiunea 4& B .utilizarea lucrarilor altor profesionisti-; 87 "dosarul e,ercitiului, Sectiunea 7& B .verificari si informatii specifice-; 86 "dosarul e,ercitiului, Sectiunea 6& B .lucrarile de sfarsit de misiune 8+ "dosarul e,ercitiului, Sectiunea ;& B .interventii cerute prin regulament; 8N "dosarul e,ercitiului, Sectiunea ;& B .controlul conturilor consolidate-. 2. rezentai re!imul TA" &n cazul &nc1irierilor de cldiri. Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inc/iriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de )9( fara drept de deducere, c/iar daca firma dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de )9(. 3onform <egii nr. 0A#'$%%=, operatiunile privind arendarea, concesionarea, inc/irierea si leasingul de bunuri imobile sunt scutite de )9(, deci fara drept de deducere. 8,ista si e,ceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-se la domeniul /otelier: - operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului /otelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inc/irierea terenurilor amenajate pentru camping; - inc/irierea de spatii sau locatii pentru parcarea autove/iculelor; - inc/irierea utilajelor si a masinilor fi,ate definitiv in bunuri imobile; - inc/irierea seifurilor. +n cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie ta,ata, e,ista posibilitate de a se opta pentru aplicarea )9(, prin depunerea la (dministratia financiara a unei notificaru privind optiunea de ta,are. (poi, daca se doreste sa se renunte la inc/irierea cu )9(, trebuie sa se depuna o alta notificare catre organul fiscal, prin care sa se opteze pentru eliminarea )9(. !egimul de ta,are aplicabil inc/irierii unei cladiri se poate aplica fie unei cladiri, fie unei parti din cladire. Persoanele neinregistrate ca platitori de ta,a pe valoarea adaugata, precum si cele nou-infiintate, daca opteaza pentru regimul de ta,are a operatiunilor de inc/iriere de bunuri imobile, trebuie sa solicite in prealabil inregistrarea ca platitori de ta,a pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea calitatii de platitor de ta,a pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele fiscale competente asupra bunurilor imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care opteaza pentru regimul de ta,are. Bilet nr. 72 1. #olul si importanta dosarului permanent. Fnele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. 3lasarea lor ntr-un dosar separat B dosarul permanent B permite utilizarea lor ulterioar , dup aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repet rii n fiecare an a unor lucr ri i transmiterea de la un e,erci iu la altul a elementelor de cunoatere a ntreprinderii. 2. Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal c1eltuielile cu protocolul? .Frm`toarele c/eltuieli au deductibilitate limitat`: a& c/eltuielile de protocol n limita unei cote de $1 aplicat` asupra diferen ei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul c/eltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dec t c/eltuielile de protocol i c/eltuielile cu impozitul pe profit;Din cele de mai sus rezult c, la analiza deductibilit ii trebuie fcut diferena ntre: - bunurile care sunt acordate pentru stimularea v nzrilor "c/eltuieli de reclam i publicitate& i bunurile acordate ca protocol Sdin parte casei- care au o deductibilitate limitata de $ 1 i sunt condiionate de profit. De mentionat ca la c/eltuielile de protocol ce costau n b uturi alcolice i tutun, ta,a pe valoarea adaugata, aferent nu este deductibil fiscal i trebuie s se ncadreaza n plafonul de $1. Biletul nr.7$ 3tructura dosarului exercitiului. Structura dosarului e,erciiului. Dosarul e,erciiului cuprinde #% seciuni "pri& simbolizate de la ( la N, astfel: 8( "dosarul e,erciiului, seciunea (& intitulat S(cceptarea misiunii-; 8; "dosarul e,erciiului, seciunea ;& intitulat SSinteza misiunii i rapoarte-; 83 "dosarul e,erciiului, seciunea 3& intitulat SOrientare i planificare-; 8D "dosarul e,erciiului, seciunea D& intitulat S8valuarea riscului legat de control-; 88 "dosarul e,erciiului, seciunea 8& intitulat S3ontroalele substantive-; 84 "dosarul e,erciiului, seciunea 4& intitulat SFtilizarea lucrrilor altor profesioniti-; 87 "dosarul e,erciiului, seciunea 7& intitulat S9erificri i informaii specifice-; 86 "dosarul e,erciiului, seciunea 6& intitulat S<ucrrile de sf rit de misiune-; 8+ "dosarul e,erciiului, seciunea +& intitulat S+ntervenii cerute prin reglementri diverse-; 8N "dosarul e,erciiului, seciunea N& intitulat S3ontrolul conturilor consolidate-. $. Precizati in ce consta operatiunea triung/iulara din punctul de vedere al )9(. (rt. #$C alin. "2& lit. b&: Snu sunt considerate operatiuni impozabile in !omania "...& ac/izitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triung/iulare de o persoana impozabila, denumita cumparator-revanzator, care este inregistrata in scopuri de )9( in alt stat membru, dar nu este stabilita in !omania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: I ac/izitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul !omaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in !omania; I bunurile ac/izitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de )9(, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in !omania; I beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de )9( in !omania, conform art. #0= sau #0=#; I beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata ta,ei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in !omania..

B (rt. #=$# alin. "0&: Sac/izitia intracomunitara de bunuri "...&, in cadrul unei operatiuni triung/iulare in alt stat membru decat !omania, de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de )9( in !omania, in conformitate cu art. #0=, se va considera ca a fost supusa la plata ta,ei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii: I cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de )9( in !omania, in conformitate cu art. #0=, face dovada ca a efectuat ac/izitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de )9( in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata ta,ei aferente; I obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de )9( in !omania, in conformitate cu art. #0=.. B (rt. #0% alin. "#& lit. e&: Spersoana obligata la plata ta,ei pentru operatiunile ta,abile din !omania este persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art. #0= sau #0=#, care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triung/iulare, in urmatoarele conditii: I cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de )9( in alt stat membru si sa fi efectuat o ac/izitie intracomunitara a acestor bunuri in !omania, care nu se cuprinde in sfera de aplicare a ta,ei, conform art. #$C alin. "2& lit. b&; I bunurile aferente ac/izitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, sa fi fost transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana in contul furnizorului sau al cumparatorului-revanzator dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este stabilit ca persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorul-revanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata ta,ei pentru livrarea respectiva.. Obligatiile furnizorului 4urnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de )9( in conformitate cu art. #*= alin. "$& lit. a& din 3odul fiscal, deoarece: I are codul de inregistrare in scopuri de )9( al cumparatorului-revanzator din celalalt stat membru; I face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului !omaniei, in statul membru unde este stabilit beneficiarul final "nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator&. O.@.8.4. nr. $.*$#'$%%A "publicat in @.Of. nr. 22A din $A decembrie $%%A& obliga furnizorul sa puna la dispozitia organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept de deducere: I factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. #00 alin. "0& din 3odul fiscal si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de )9( atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat membru; I documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din !omania in statul membru al beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de vanzarecumparare, documentele de asigurare . +ndeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara )9(, in regim de scutire. 5outatea adusa de O.@.8.4. nr. $.*$#'$%%A este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura lor, nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul emiterii facturii, este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de ta,a sa se faca in termen de ma,imum ?% de zile calendaristice de la data la care a fost emisa factura. Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de ?% de zile mentionat anteriorva incepe sa curga din data la care a intervenit faptul generator de ta,a pentru operatiunea in cauza. +n lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu poate depasi termenul de ?% de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare. +n situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior e,pirarii termenului de ?% de zile, fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia documentelor de justificare a scutirii de ta,a, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei respective. Obligatiile cumparatorului-revanzator !egimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de 3odul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie confundat cu regimul fiscal al intermediarilor "comisionarilor&. 3oroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre cumparatorul-revanzator nu sunt impozabile in !omania daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: I ac/izitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor; I bunurile ac/izitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la furnizor la destinatarul livrarii ulterioare. !elatia de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa e,iste intre furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile +ncoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale; I cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de )9( in !omania; I cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata ta,ei. (cest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de )9( al beneficiarului final. 3odul fiscal stabileste un regim special "derogatoriu& pentru persoanele inregistrate in scopuri de )9( si care actioneaza in calitate de cumparator-revanzator, ac/izitionand si livrand mai departe bunuri pe seama si in numele sau. (ceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul e,pres al persoanei care o reprezinta. Obligatiile beneficiarului 3odul fiscal precizeaza e,pres ca locul ac/izitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde se inc/eie e,peditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un cod de )9( dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit. Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza ac/izitia intracomunitara de bunuri ta,abile. +mpozitarea operatiunilor se va face prin ta,are inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de )9(, atat ca ta,a colectata, cat si ca ta,a deductibila, prin utilizarea formulei contabile **$CH**$A !espectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin ta,are inversa, decat solicitarea beneficiarului de rambursare de )9( dintr-un alt stat membru "in conformitate cu directiva a 9+++-a 388&.

Operatiuni triung/iulare false 5u e,ista o tranzactiei triung/iulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat membru. +n acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de e,port sau import. )otusi, o tranzactie cu o persoana non-F8 poate sa devina triung/iulara, insa aceasta doar atunci cand persoana e,tracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de )9( in 3omunitate. Biletul nr.70 1.3tructura dosarului permanent. Dosarul permanent se subdivide n A seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: P( "dosarul permanent, seciunea (& intitulat S7eneraliti-; P; "dosarul permanent, seciunea ;& intitulat SDocumente privind controlul intern-; P3 "dosarul permanent, seciunea 3& intitulat SSituaii financiare i rapoarte privind e,erci iile precedente-; PD "dosarul permanent, seciunea D& intitulat S(nalize permanente-; P8 "dosarul permanent, seciunea 8& intitulat S4iscal i social-; P4 "dosarul permanent, seciunea 4& intitulat SNuridice-; P7 "dosarul permanent, seciunea 7& intitulat S+ntervenieni e,terni-. 2. ?valuarea &ntreprinderii &n cazul fuziunii i divizrii. Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urm toarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate "valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit&, metode mi,te i metoda bazat pe flu,ul financiar sau cas/-floV. 9aloarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul de sc/imb. 9alorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societii. +n cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de c tiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dec t activul net contabil, diferen a este recunoscut ca profit. +n situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere. Determinarea raportului de sc/imb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul societ ilor comerciale absorbite. +n cadrul acestei etape se efctueaz : a. determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care fuzioneaz , prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise. 9aloarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate ob ine i prin raportarea activului net contabil la num rul de aciuni-pri sociale. /. Stabilirea raportului de sc/imb al ac iunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei ac iuni ori pri sociale a societ ii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri sociale a societ ii absorbate, raport verificat i aprobat de e,peri. Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune: a/ determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu "activului netH al societilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de sc/imb; b/ majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de aciuni'pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni sau a unei p ri sociale de la aceast societate comercial; c/ calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale i valoarea nominal a acestora. Biletul nr. 7. 1.?lementele de baza ale raportului de audit statutarI #aportul de audit - are un dublu rol B instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare "nu cu intreprinderea& - instrument de stabilire a responsabilitatilor (re A elemente de baza : #.)itlul raportului a !aport de auditor independent b $.Destinatarul B intotdeauna 3onsiliul de (dministratie sau 3onsiliul de Supraveg/ere, cel care are responsabilitati fata de terti =. Paragraful introductiv B cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea responsabilitatilor "idem contract& *. +ntinderea lucrarilor de audit B cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in audit au fost folosite cele mai potrivite te/nici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje, precum si o asigurare rezonabila ca in situatiile financiare auditate nu e,ista erori semnificative 0. Paragraful opiniei B opinia in audit poate fi de * tipuri : a& fara rezer1e B se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ asupra situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare "au ramas fara obiect& "opinia curata&. O derivata : opinia fara rezer1e* dar cu paragraf de obser1atii. Se emite atunci cand auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta semnificativ sit financiare, el considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urilizatorii sit financiare. b& cu rezer1e "opinie calificata& B se emite atunci cand auditorul nu a participat la inventariere si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de control de certitudinea stocurilor la =# decembrie, precum si atunci cand e,ista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat rectificarea situatiilor financiare. c& nefa1orabila "opinie calificata& B se emite atunci cand e,ista constatari cu impact semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce priveste aplicarea principiilor si regulilor contabile d& imposibilitatea emiterii unei opinii B se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa aplice te/nicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare. C. Data raportului

A. Semnatura personala sau sociala si personala 2.Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii? !aportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor e,primate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. #. !ezumatul principalelor concluzii si recomand ri privind:

$.Prezentarea intreprinderii =. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit *. Diagnosticul de evaluare *.#. Diagnosticul juridic *.$. Diagnosticul commercial *.=. Diagnosticul te/nologic operativ sau de e,ploatare *.*.Diagnosticul resurselor umane *.0. Diagnosticul financiar contabil *.C.Sinteza diagnosticelor evaluarii 0. ;azele lucrarii de evaluare C.@etode de evaluare aplicate A.7ama de valori, valoarea actiunilor. 2.3ocluziile si opiniile evaluatorului
Biletul nr.7, 1.4pinia defavorabil:motive( mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se poate formula astfel: S3um este e,plicat n nota c, nu s-au constatat amortismente n situa iile financiare. (ceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu 5ormele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. 3/eltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote de......pentru cldiri i ......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de ......pentru e,erciiul nc/eiat la =# decembrie......>n consecin , amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea e,erciiului i pierderile cumulate la........ Dup prerea noastr, din cauza inciden ei faptelor menionate n paragraful precedent, situa iile financiare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la =# decembrie ...., a contului de profit i pierdere, pentru e,erci iul nc/eiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.2.Cum influeneaz raportul de sc1imb al monedei naionale valoarea unei &ntreprinderi? !aportul de sc/imb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel:

- influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale - +nflueneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de sc/imb de la data efecturii evalurii
Biletul nr. 76 1.?xplicai semnificaia datrii raportului de audit. !ap auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. 3ititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra sit fin i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cuno tin p n la aceast dat. >ntruc t responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra sit financiare preg tite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situa iile financiare au fost nc/ise i aprobate. 2.Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi? @odificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel:

- rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie; - bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei
Biletul nr.78 Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive( mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor i e poate prezenta astfel: S5oi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. (v nd n vedere importana faptelor e,puse mai sus, noi nu ne e,prim m opinia asupra conturilor anuale.Care este rolul bilanului economic &n evaluarea unei &ntreprinderi? ;ilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. ;ilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. Biletul nr. 77 1.4pinia cu rezerve: motive( mod de prezentare. !ezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. >n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel:8,emplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: .5oi nu am putut asista la inventarul fizic din =# decembrie $%%d, c ci noi am fost desemna i auditori ulterior acestei date. Kin nd seama de natura documentelor contabile ale societ ii, noi am putut controla cantit ile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu e,cepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societ ii la =# decembrie $%%d, c t i contului de profit i pierdere pentru e,erci iul nc/eiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare-. 8,emplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entit ii auditate:

.(stfel, cum este e,plicat n nota .c- ane,at , nu s-au constatat amortismente n situa iile financiare. (ceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu 5ormele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. 3/eltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de d. pentru cl diri i d. pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de d. pentru e,erciiul nc/eiat la =# decembrie $%%d . >n consecin , amortismentele cumulate trebuie s se ridice la d. mil. lei, iar pierderile e,erci iului i pierderile cumulate la d. mil. lei. Dup prerea noastr, cu e,cepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor men ionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societ ii la =# decembrie $%%d, c t i contului de profit i pierdere pentru e,erciiul nc/eiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.2.?xplicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii 8valuarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. (ceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc. Biletul nr. 100 1. 4pinia fara rezerve: semnificatie( mod de prezentare. Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate e,prima o opinie Scurat-, nedistorsionat de vreo rezerv sau reinere. 3a mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare: SDup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la =# decembrie d. precum i rezultatelor acestor operaii i flu,urilor de trezorerie pentru e,erci iul nc/is la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale i naionale de contabilitate2. ?xplicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii. Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii - metodele de amortizare deasemena influenteza, de e,emplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fi,e ac/izitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara. +nsuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere "amortizarea scriptica este inferioara amortizarii te/nicoeconomice& influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Biletul nr. 101 1.4pinia fara rezerve( dar cu un para!raf de observatii: semnificatie( mod de prezentare. >n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, ad ug nd un paragraf de observa ii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, e,pus de o manier detaliat n ane,. (dugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. (cest tip de opinie se formuleaz atunci c nd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. 4orma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urm toarea: .4r s e,primm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem aten ia asupra notei .c- din ane, . Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde v rsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-ac iune i audierile preliminare, c t i procedurile juridicoadministrative ale celor dou aciuni sunt n curs. !ezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea c/eltuielilor care ar putea s rezulte-. 2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?. 8ste evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De e,emplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in c/eltuiala perioadei. +nsuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere "amortizarea scriptica este inferioara amortizarii te/nicoeconomice& influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. +ncluderea anumitor c/eltuieli "+(S #C, +(S $, +(S $$ etc.& in valoarea activului "tratament alternativ& mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza "afectarea costului perioadei& determina micsorarea patrimoniului intreprinderii. 8vitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea e,cesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii. Biletulnr.102 1. ara!raful opiniei: tipuri de opinie. Paragraful opiniei B raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; )ermenii utilizati pentru e,primrea opiniei auditorului sunt .dau o imagine fidel - sau .prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative-. (ceste $ formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. (cest paragraf poate avea urmatoarele forme: - opinia fara rezerve "curata&; - opinia fara reserve, dar cu paragrap/ de observatii; - opinia cu reserve; -imposibilitatea e,primarii unei opinii; - opinia defavorabila.

2. Ce intele!eti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? 9aloarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. 9aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat (ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode: #. metoda aditiva (53H 3(P P!OP!++ -'Y D+4 D8 !889(<F(!8 $. metoda substractiva (53 H (3)+98 !889(<F()8 B D()O!++ 9alori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a&9aloarea contabila este data de (ctivul net contabil. (ncH (ctive totale B datorii totale H 3apitaluri proprii Y!ezultatul net "dupa distribuire& b&9aloarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare e,ploatarii. 8ste o valoare de continuitate.3P58 H active imobilizate Y 54! c&9aloarea substantiala: 9S;H (ctiv reevaluat in ipoteza continuarii activitatii Yvaloarea actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara "inc/iriate, imprumuturi, leasing& B valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate. d&(ctiv net de lic/idare: 9aloarea de lic/idare H valoarea lic/idativa minus valoarea pasivului e,igibil majorat cu totalul c/eltuielilor de lic/idare Biletul nr.10$ 1. ara!raful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. (cest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele +nternaionale de (udit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor. !aportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indic nd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor +nternaionale de (udit sau conform normelor sau practicilor naionale. .>ntinderea lucrrilor- d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. 3ititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. !aportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i e,ecutat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. !aportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupun nd: - e,amenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; - evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situa iilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situa iile financiare; - revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare. !aportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a e,presiei de opinie. (cest paragraf poate, de e,emplu, avea formularea urm toare: .5oi am realizat auditul conform Standardelor +nterna ionale de (udit "sau se poate face referire la normele sau practicile naionale&. (ceste standarde "norme& precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Fn audit const n a e,prima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nc/iderea situaiilor financiare, c t i n a efectua o revedere a prezent rii de ansamblu a acestora. 8stimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a e,primrii opiniei noastre.2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi? !iscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica. 3resterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii. Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii. Biletul nr.100 1. ara!raful introductiv al raportului de audit statutar. (cest paragraf cuprinde identificarea situa iilor financiare auditate precum i o meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului. !aportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului, c t i data i perioada acoperite prin aceste documente. !aportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina "responsabilitatea& conducerii entit ii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s e,prime o opinie asupra acestor situaii financiare. Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situa ii financiare, nc t s poat e,prima asupra acestora o opinie. (cest paragraf poate, de e,emplu, avea formularea urm toare: .5oi am procedat la auditarea situa iilor financiare ale societii .c-, nc/eiate la =# decembrie $%%d, aa cum sunt prezentate n ane,ele la prezentul !aport. (ceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. !esponsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s e,primm o opinie asupra acestor conturi anuale-. 2. Conturile din afara bilantuiui influenteazaD valoarea unei intreprinderi? 3onturile e,trabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate e,trabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute. Biletulnr.10. 1. 3ituatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve. De fiecare data c nd auditorul emite un raport, altul dec t un raport fara rezerva, el trebuie sa includa n raportul

sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data c nd poate, sa cifreze "sa estimeze& incidenta posibila asupra situatiilor financiare. (ceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde e,primarea opiniei sau imposibilitatea de a e,prima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota ane,a mai aprofundata. 2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii? 9aloarea care se stabileste pentru activele considerate in afara e,ploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Biletul nr. 10, Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii*client (uditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntrepr refuz s o corecteze. (cest dezacord poate fi important i s influeneze certificarea. Pot fi, de e,emplu, dezacorduri privind: - insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane; - stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor produc iei sau n determ mrimii stocului "cantitilor& - nerespectarea principiului independenei e,erciiului; - neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie e,istent la data nc/iderii e,erciiului; - neluarea n considerare a principiului pruden ei prin supraevaluarea activelor; - erori n clasarea terilor "clieni inceri meninui ca clieni obisnuii&. (uditorul certific .cu rezerv- atunci c nd iregularitatea este semnificativ , dar importana ei nu este suficient pentru a considera c sit fin nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului e,erciiului. Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd: - natura dezacordului; - postul i suma respectiv; - influena asupra rezultatului net. Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare ne!ativ pentru o intreprindere redresabil =in locul optiunii falimentului%? (ctionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de ntreprindere. +n acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta. Biletul nr. 106 Continutul raportului de audit !aportul de audit trebuie s conin: - relaia contractual de e,ecutare a misiunii de audit; - observaiile reieite din diverse verificri; - informaiile a cror meniune n raport este prevzut e,pres de lege; - oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a intreprinderii; - meniunea c situaiile financiare auditate sunt ane,ate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar: - menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii; - descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit; - situaiile care fac s apar incertitudini; - natura i locul observaiilor n raport. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in #omania nu pot fi acceptate in totalitate( in cazul evaluarii economice( fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora? ;ilantul contabil, fiind intocmit dup anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie e,primat n valori de pia iar performanele s nu fie cele care s-ar fi obinut n condiiile normale ale pieii. Principiile contabile aplicabile in !omania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice sunt: rincipiul permanenei metodelor "spre e,emplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel incat valoar acestora sa fie cea de piata&; rincipiul prudenei "spre e,emplu prin politica de provizioane&; rincipiul independenei exerciiului "c/eltuielile in avans sunt e,cluse de la calcularea activului net corijat&. Biletul nr. 108 1.#olul raportului de audit. !aportul de audit are un triplu rol: -instrument de comunicare cu utilizatorii situa iilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu acionarii, pentru decizii economice; -instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiile financiare prezentate de o entitate; -instrument de identificare a responsabilit ilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate. 2.Cum poate fi definit superprofitul aferent &ntreprinderii? Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei. Biletul nr.107 #olul si continutul notei de sinteza 5ota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierar/iei superioare Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i stabileasc o .not de sintez- care recapituleaz toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de la cunoaterea ntreprinderii p n la controlul conturilor, care pot avea o inciden asupra deciziei finale. 5ota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune:

- o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat; - o descriere sumara a punctului respectiv; - poziia auditorului "punctul su de vedere&. Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasur rii lucrrilor i n special la: - problemele te/nice nt lnite i maniera n care au fost rezolvate; - punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea; - domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului; - o list a modif propuse, eviden iindu-le pe cele care au fost contabiliz i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntrepr. Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat via a ntreprinderii n timpul e,erci iului ca, de e,emplu: - evoluia principalelor elemente din situaiile financiare; - produse "activitai& noi; - sc/imbri n strategia ntreprinderii. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata =infinite% de timp? !ata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma de fructificare: ]"#Ya&L -#^' a si arata ec/ivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al perioadei, la o rata de actualizare fi,a a. Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere :

Si arata ce valoare trebuie economisita'platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital e c H e M factorul fondului de reducere Biletulnr.110 1.#olul i coninutul c1estionarului de sf/rit de misiune. 3/estionarul sf ritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au fost respectate i c dosarele sunt complete. >ntrebrile din c/estionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz: -ntinderea lucrrilor; -delegarea lucrrilor ctre membrii ec/ipei i supervizarea activitii lor; -coninutul bilanului contabil -raportrile; -comunicrile cu conducerea ntreprinderii; -latura administrativ. 3/estionarul sf ritului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate con ine mai multe sau mai puine ntrebri n funcie de mrimea, structura i e,periena cabinetului de audit, de natura misiunii, i dac este primul audit sau clientul este mai vec/i. (cest c/estionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii. 2.Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai &n prectica evalurii putei da? @ultiplicatorul capitalistic e reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a& rata neutra de plasament; b& nr. de unitati ,,an- - actualizarea unei serii de flu,uri financiare constante pana in anul ,,n- in care e reprezinta un nr. de unitati an, # - #LL anH "#Yt&n t c& rata de plasament aferenta P8! secdetremina ca raport intre #'P8! si semnifica durata de recuparare a investitiei 9H 3;,P8! P8!H 3ursul bursier al unei actiuni Dividend platitYprofit nerepartizat Biletul nr.111 #olul si continutul scrisorii de afirmare. !olul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariiei unor ne)nelegeri )ntre auditori i conductorii clientului, prin confirmarea de ctre acetia din urm a afirmaiilor orale. De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirma iile ver*ale primite de auditor cu privire la elementele semnificative ale situaiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate a tepta )n mod rezona*il s o*in elemente pro*ante. Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul o*ine dovada c cei care conduc )ntreprinderea recunosc responsa*ilitatea lor )n )ntocmirea situa iilor financiare pe care le(au apro*at . Scrisoarea de afirmare permite ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influen are a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. O scrisoare de afirmare poate imbrca forma: - fie a unei scrisori eman nd de la conduc tori; - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conduc tori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei. Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucr rilor sale.

Scrisoarea de afirmare permite: - clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului; - ntiinarea conducerii ntrepr asupra modului de influenare a sit financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. (ceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de c tre auditori. 8,emple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare: 5u avem cunotin de nici o iregularitate privind conducerea sau salaria ii care prezint un rol important n definirea i funcionarea sistemului contabil i de control intern, susceptibile a avea o influen semnificativ asupra situaiilor financiare. 9-am prezentat toate registrele contabile, toat documentaia aferent i toate procesele-verbale ale (7(, ale consiliului de administraie, respectiv cele care s-au inut la datele de.....i.....i..... . 3onfirmm c situaiile financiare nu conin anomalii semnificative sau omisiuni. Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a c ror nerespectarea ar fi putut avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare. Frmtoarele elemente au fost corect nregistrate i, dup caz, n notele la situaiile financiare s-au dat e,plicaiile necesare: pierderi din opera iuni de cumprri i v nzri, active date n garan ie "ipotecate&, active v ndute. 5u avem nici un proiect sau intenii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea contabil sau clasificarea activelor i pasivelor reflectate n situaiile financiare. 5u avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabrica ie i nici un stoc nu este contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare. Societatea este proprietara tuturor activelor i nici unul nu a fost ipotecat, cu e,cep ia celor menionate n nota.....la situaiile financiare. 5oi am nregistrat toate pasivele i angajamentele sau am dat e,plicaii n notele ane,e, iar n nota ane, e am indicat toate garaniile acordate terilor. 3u e,cepia evenimentului const nd n ........ descris n nota ane, J, nici un eveniment posterior nc/iderii e,erciiului care s necesite o rectificare a situa iilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele ane,ate. <itigiul cu societatea X a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situaiile financiare. 5ici o alt reclamaie privind un eventual contencios nu a fost depus i nu este prevzut. Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cas1*floE*urilor? 9aloarea reziduala H suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in sc/imbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. 9aloarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator J la cas/ floV-ul ultimului an prognozat "9rHJ,34& sau aplicand modelul 7ordon LLL#LLL, unde X este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe X-g termen lung a flu,ului de numerar Biletul nr.112 Gtilizarea lucrarilor unui alt auditor. Standardul +nternaional de (udit "+S(& nr. C%% stabile te procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de baz , la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situa iilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situa iile financiare ale acelei entiti. 8l nu se aplic n cazul c nd doi sau mai mul i auditori sunt numii coauditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul precedent. 3 nd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit. (uditorul principal este auditorul responsabil de e,amenul situa iilor financiare ale unei entiti care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. 8,presia alt auditor desemneaz auditorul B altul dec t auditorul principal B responsabil de e,amenul informa iilor financiare ale unui subgrup, incluse n situa iile financiare auditate de ctre auditorul principal. (uditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucr rile de audit pe ansamblu este suficient pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal. (tunci c nd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s -i evalueze competen a "celuilalt auditor& i s obin elemente probante care s dovedeasc faptul c lucrrile celuilalt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. (uditorul principal trebuie s -l informeze pe acest alt auditor n legtur cu: obligaiile de independen; va solicita o declara ie scris care s ateste respectarea acestor obligaii; coordonarea lucrrilor i a raportrilor; modalitile de coordonare vor fi definite n etapa de planificare a auditului; obligaiile contabile, de control i de raportare, obin nd o declaraie scris n legtur cu respectarea acestora; ntreinerea cu privire la procedurile de audit puse n oper ; obinerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor. 3unosc nd conte,tul n care auditorul principal va folosi lucr rile sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De e,emplu, acest alt auditor va aduce la cuno tina auditorului principal orice aspect al activit ii sale care nu se poate realiza conform modalit ilor stabilite; la r ndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditorului principal care poate avea o inciden important asupra propriei sale activit i. Care sunt premisele aplicarii metodei rentei !oodEill*ului? ;aza tuturor metodelor de evaluare a goodVill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este e,istenta supraprofitului pe obtinerea unui good Vill, in caz contrar avem de-a face cu un badVill. Biletul nr.11$ Gtilizarea lucrarilor auditorului intern (uditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele poteniale asupra procedurilor de audit ale sale. (uditorul intern, fc nd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale e,amenul, evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii sistemelor contabile i de control intern; anumite aspecte ale lucr rilor sale pot fi utile auditorului e,tern.

Printre activitile auditorului intern care pot fi utile auditorului e,tern se pot men iona: - e,amenul sistemelor contabile de control intern; - e,amenul informaiilor financiare i de gestiune; - evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni; - e,amenul modului de respectare a te,telor legislative precum i al politicilor i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. (uditorul e,tern are oblig s obin o cunoatere sufic a activit auditului intern pentru a planifica i aborda n mod eficient auditul. >n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul e,tern va ine seama de urmtoarele criterii: - statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii; - natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate; - competene te/nice; pregtire te/nic adaptat i o e,perien ca auditor intern; - organizarea profesional; planificarea, supraveg/erea, controlul i documentarea corect a lucrrilor, e,istena manualelor de audit, programarea de lucru i a dosarelor de lucru corespunztoare Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului? 3ele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodVill sunt urm toarele: 4etoda direct 4etoda bazat pe capitalizarea unui superprofit 4etoda rentei good5ill'ului +etoda *azat pe capitalizarea unui superprofit. Pentru e,plicarea ei se presupune o ntreprindere ale crei capitaluri proprii au o valoare patrimonial (53, a crei e,ploatare se presupune c va aduce un profit previzionat constant, P. @etoda presupune c nu e,ist superprofit dec t din momentul n care rentabilitatea degajat de ntreprindere "care mbrac forma profitului previzionat& este mai mare dec t cea care s-ar ob ine plas nd pe pia un capital ec/ivalent cu (53. Biletulnr.110 1.Gtilizarea lucrrilor unui expert Ftilizarea lucrrilor unui e,pert se face n urmtoarele situaii: evaluarea anumitor active; evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte petroliere sau stabilirea duratei de via rmas a unor active corporale; evaluri actuariale; evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrri de construcii; avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri. 3 nd are n vedere s foloseasc lucrrile unui e,pert, auditorul trebuie s in cont de: caracterul semnificativ al elementului respectiv din situa iile financiare; riscul de eroare datorat naturii i comple,itii elementului respectiv; volumul i calitatea altor elemente probante disponibile. Pentru a putea utiliza lucrrile unui e,pert, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume e,pert n cadrul misiunii sale de audit. (poi, auditorul trebuie s verifice competena profesional a e,pertului i obiectivitatea lui. >n plus, auditorul trebuie s str ng elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c ntinderea lucrrilor e,pertului rspunde obiectivelor auditului. (uditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile e,pertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de situaiile financiare. 3 nd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniuni despre utilizarea lucrrilor e,pertului. 2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? 3aractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care flu,ul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti. Biletul nr.11. 1. ?lementele posterioare inc1iderii exercitiului. Standardul +nternational de 3ontabilitate "+(S& nr. #% stabileste tratamentul n situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data nc/iderii e,ercitiului, care pot fi de doua tipuri: evenimente care furnizeaza informatii n legatura cu fapte care e,istau la data nc/iderii e,ercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor e,istente la data nc/iderii; evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data nc/iderii e,ercitiului; sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data nc/iderii. Standardul +nternational de (udit "+S(& nr. 0C% stabileste obligatiile pentru auditor de a lua n considerare incidentele evenimentelor posterioare nc/iderii e,ercitiului, at t asupra situatiilor financiare c t si asupra raportului sau, disting nduse trei etape: fapte descoperite p na la data raportului de audit; fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii situatiilor financiare; fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare. 2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? !ata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flu, financiar in moneda curenta "adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare& Daca rezultatele viitoare sunt e,primate n unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, e,primate n unitati monetare curente, calculate tin nd seama de o perspectiva inflationista. >n acest caz, rata de actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dob nzilor nedeflatate pe pietele financiare. Biletulnr.11, 1.;aptele descoperite p/n la data raportului de audit. (uditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urm resc str ngerea e elemente probante suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajust ri ale situaiilor financiare sau informaii suplimentare n ane,e, p n la data raportului su. Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajust ri a situaiilor financiare sau unei

informaii n ane,e, vor fi puse n lucru la o dat c t mai apropiat de data raportului de audit. Dac prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele posterioare au o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei informri corespunztoare n notele ane,e la situaiile financiare. 3 nd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va e,amina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit. 2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate &n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da? #atele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi: - P8! Bul intrepr din acelasi sector, cotate; - capitalizarea bursiera'(53; - durata de acoperire "nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni& Biletulnr.116 #. ;apte descoperite dupa data raportului de audit( dar inaintea publicarii situatiilor financiare . (uditorul nu este inut s aplice proceduri sau s fac investigaii referitoare la situaiile financiare, dup data raportului de audit. 3onducerea ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor survenite ntre data raportului de audit i data publicrii situaiilor financiare i care sunt susceptibile s aib o influen asupra acestora. 3and auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar naintea public rii situaiilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situaiilor; financiare i s discute aspectele n cauz cu conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun. Dac conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile necesare i va furniza conducerii ntreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz datai noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii situaiilor financiare i, n consecin, procedurile menionate mai sus se vor prelungi p n la data noului raport de audit. Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s e,prime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil ; dac raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre teri, situaiile financiare i raportul de audit iar, dac aceasta decide totui publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca terii s utilizeze: raportul su. $. Care este definitia !oodEill*ului? 7oodVill H valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de valoarea de pia a activelor i pasivelor tangibile din bilan 8,istena sa este legat de folosirea mai mult sau mai puin eficient a activelor ntreprinderii, i anume: dac activele sunt bine gestionate i e,ploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei ateptate de pia, se poate obine un goodVill; dac activele sunt prost gestionate i e,ploatate si conduc la performanele financiare inferioare ateptrilor pieii, va rezulta un badVill, adic o valoare incorporal negativ. Biletulnr.118 1.;apte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare. Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie. Dac ns auditorul a luat cuno tin, dup publicarea situaiilor financiare, de e,isten a unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semn rii raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele respective cu conducerea ntreprinderii. >n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va controla m surile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia situa iilor financiare nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport asupra situa iilor financiare. (cest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observaii fc nd trimitere la o not ane, la situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a situaiilor financiare corectate. >n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia m surile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situa ie i nu corecteaz situaiile financiare c/iar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su. 5u este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci c nd situa iile financiare ale e,erci iului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condi ia ca o informaie corespunztoare despre situaia e,istent s fie furnizat n notele ane,ate la aceste situaii financiare. 2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci c/nd se determin valoarea patrimonial "ctiv net contabil corectat? #.@et comparatiei directe " a vanzarilor& B prft si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. $.@et proportiei alocarii se bazeaza pe ec/ilibru, pe e,istenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari. =.@et e,tractiei B prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului *.@et capitalizarii rentei de baza Biletulnr.117 1. ?xamenul situatiilor financiare: solduri de desc1idere. Standardul +nternaional de (udit "+S(& nr. 0#% reglementeaz procedurile i principiile fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de desc/idere. >n misiunile iniiale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se asigure c: soldurile de desc/idere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra situaiilor financiare ale e,erci iului n curs; soldurile de nc/idere ale e,erci iului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv;

politicile de nc/idere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele ane,e. 3 nd situaiile financiare ale e,erciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate g si elementele probante e,amin nd dosarele de lucru ale auditorul precedent. Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri. Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu privire la soldurile de desc/idere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o opinie. 2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se determine valoarea patrimonialaD "ctiv corectat? - met comparatiei directe " a vanzarilor& B pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. - @et proportiei alocarii se bazeaza pe ec/ilibru, pe e,istenta unui raport tipic intre teren si cladiri; - met pe baza parcelarii B acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea; - met reziduala B pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri; - @et e,tractiei B prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului - @et capitalizarii rentei de baza Biletul nr. 120 1. ?xamenul situatiilor financiare Situaiile financiare "bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente& constituie documente de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i e,prim opinia. 3ontroalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obin unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare. Pentru a-i putea e,prima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel activitii i situaiei financiare a intreprinderii. 8,amenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea: - faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nc/idere; - faptului c ane,ele comport toate inform de importan semnificativ asupra situaiei patrimoniale, fin i rezultatele obinute. Te1nicile de examinare se bazeaz pe: - stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financ i compararea lor cu cele ale e,erci iilor precedente i ale sectorului de activitate; - comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare; - compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere. Fn obiectiv central al e,aminrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel clar i complet: - poziiei financiare intreprinderii; - rezultatelor financiare; - situaiei financiare. >n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verific nd i satisfacerea unor reguli generale i particulare. #e!uli !enerale: - bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare; - bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ; - elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii; - bilanul de desc/idere corespunde cu bilanul de nc/idere al e,erciiului precedent. #e!uli particulare. (uditorul verific modul de nregistrare a: - capitalurilor proprii; - mprumuturi i datorii asimilate; - imobilizri; - stocuri i producie n curs de e,ecuie; - conturile de teri; - conturile de provizioane; - conturile de trezorerie. >n legatur cu rezultatul e,erciiului, auditorul : - e,amineaz unele conturi de c/eltuieli; - e,amineaz bazele de impozitare stabilite n materie de ta,e i impozite asupra conturilor de venituri; - e,amineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i c/eltuieli. +n legatur cu ane,ele la situa iile financiare, auditorul e,amineaz informaiile furnizate de acestea, analiz nd n mod deosebit: - evoluia conturilor prezentate de aceste ane,e; - respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i pierdere; - metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor. 2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea ec1ipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala "ctiv net contabil corectat? pe baza de cost B metoda identificarii; - metoda asimilarii; - metoda corelarii; - metoda indicilor de inde,are.

 Pe baza de venit B multe utilaje se inc/iriaza Pe baza de comparatie Biletul nr. 121 1. articulariti privind partile afiliate =le!ate% in audit. Standardul +nternaional de (udit "+S(& nr. 00% stabile te procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la tranzac iile ntre pri legate "afiliate&, aa cum sunt ele definite prin Standardul +nternaional de 3ontabilitate nr. $* .Pri legate-. (uditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate "afiliate&, precum i la informaiile prezentate n ane,e privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o influen semnificativ asupra situaiilor financiare. >n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica e,isten a prilor legate p n atunci necunoscute ca, de e,emplu: - opera efect n cdiii comerciale anormale, mai ales n ce prive te preul, rata dob nzii, garan ii i cdiii de ramburs neobinuite; - operaii a cror e,isten nu pare justificat prin nici o motivaie logic; - operaii a cror substan difer de forma acestora; -operaii efectuate pe ci neobinuite; - volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii; - operaii ne nregistrate. Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi: - controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri; - consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de administraie; - acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sf ritul perioadei; - acordarea contractelor i conveniilor de mprumut; - e,amenul operaiilor de cumprri sau v nzri pe pri ale unei societi n participaie; - e,amenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate; - obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate cu privire la identificarea prilor legate sunt e,/austive i au fost corect descrise n ane,ele la situa iile financiare. 2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare? !ata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flu, financiar in moneda constanta "adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare&. #ata deflatata I =i < f% + =1Kf% f B rata inflatiei Dac rezultatele viitoare sunt e,primate n uniti monetare constante, care nu in seama de inflaia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu include inflaia, numit rat de actualizare deflatat. Ftilizarea incorect a ratei de actualizare prin aplicarea la nite rezultate constante a unei rate a pieei care include de fapt i o component inflaionist, penalizeaz valoarea ntreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil deflatat. )recerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel: dac rata inflaiei este mai mic de #%1: r deflatat H r nedeflatat B f dac rata inflaiei este mai mare de #%1: r deflatat H "r nedeflatat B f& '"#Yf& unde: #'#Yf reprezint indicele puterii de cumprare a banilor. Biletul nr. 122 1. Ipoteza continuitii activitii &n auditul situaiilor financiare. >n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la elaborarea situaiilor financiare. 8,emple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun , constituie semne de ntrebare asupra valabilit ii conveniei contabile de baz de continuare a e,ploatrii, fr a fi e,/austive, sunt: - capitaluri proprii sau fond de rulment negative; - mprumuturi care ajung la scaden , fr perspectiv realizat de rambursare sau reealonare, sau recurgerea e,cesiv la credite pe termen scurt pentru a finana active pe termen lung; - indicii privind retragerea suportului financiar de c tre creditori; - marje brut de autofinanare negativ; - indicatori financiari c/eie, nefavorabili; - pierderi din e,ploatare sau degradri importante ale activelor; - stoparea politicii de distribuire de dividende; - insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden; - refuzul creditelor B furnizori; - prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere; - pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori principali; - micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz; - proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine financiare grave; - sc/imbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra intreprinderii. !esponsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat conven ia contabil de baz a continuitii activitii i dac e,ist incertitudini semnificative n ce privete capacitatea intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n ane,e. 8l trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma e,istena unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea e,ploat rii. (uditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii: - a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar e,ist o incertitudine semnificativ . >n acest caz se

verific dac n notele ane,e au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discu ie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va introduce un paragraf de observa ii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; - situaiile financiare au fost stabilite n condi ii de continuitate a activit ii dar n raionamentul su profesional, auditorul reine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil ; - conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale. Standardul +nternaional de (udit "+S(& nr. 0A% stabile te procedurile i principiile fundamentale, c t i modul lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului n legtur cu aplicarea conveniei contabile de baz a continurii activitii la elaborarea situaiilor financiare ale intreprinderii. 2.Care este formula de calcul a lic1iditatii restranse * indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul dia!nosticului financiar? <ic/iditatea restransa H aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub # an cu ajutorul elementelor celor mai lic/ide sub # an < r H "creante-disponibilitati&'datorii sub un an Biletul nr. 12$ 1. "uditul estimrilor contabile. 8stimarea contabil desemneaz o evaluare apro,imativ a sumei unui element n absen a unei metode precise de m surare "determinare&. 3ele mai frecvente estimri contabile se refer la: - provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor; - amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat; - venituri anticipate; - impozite am nate; - provizioane pentru riscuri privind procesele n curs; - pierderi asupra unor contracte pe termen lung; - provizioane pentru garanii. (uditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile cuprinse n situa iile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i completa prezentare a informaiilor n ane,e. >n acest scop, auditorul poate: - e,amina i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estim rii; - utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii; - revedea evenimentele posterioare nc/iderii e,erci iului pentru a stabili dac estimarea se confirm. Standardul +nternaional de (udit "+S(& nr. 0*% stabilete procedurile i principiile fundamentale c t i modul lor de aplicare n ce privete auditul estimrilor contabile coninute n situaiile financiare. 2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asi!ura de credibilitatea datelor Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile. Biletul nr. 120 1. rocedurile analitice &n auditul situaiilor financiare. Procedurile analitice cuprind compararea informaiilor financiare ale intreprinderii: - cu informaiile comparabile ale e,erciiilor precedente; - cu rezultatele stabilite de intreprindere B bazate pe bugete sau pe previziuni B sau estimate de auditor "cum ar fi cele privind c/eltuielile cu amortizrile&; - cu informaiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea. Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit i anume: - pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul i ntinderea altor proceduri de audit "etapele anterioare&; - n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante; - ca mijloc de revizuire a coerenei de ansamblu a situaiilor financiare "etapa 9 - urmtoare&. (tunci c nd auditorul folosete procedurile analitice ca i controalele substantive, trebuie s in seama de unii factori precum: - obiectivele procedurilor analitice i gradul de fiabilitate al lor; - disponibilitatea informaiilor i fiabilitatea lor; - sursele informaiilor disponibile; sursele e,terne independente sunt n general mai fiabile dec t sursele interne; - caracterul comparabil al surselor disponibile; - cunotinele dob ndite cu auditurile precedente etc. )e/nica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul +nternaional de audit "+S(& nr. 0$%. 2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor? !ata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii, - rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa P8! Bului mediu al val comparabile la bursa. -rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala Biletul nr. 12. 1. Confirmarea externa =directa% 8ste o procedur care const n a cere unui ter av nd legturi de afaceri cu intrepr verificat, s confirme direct auditorului inform privind e,isten a operaiilor, a soldurilor etc. (uditorul are latitudinea de a determ condi iile i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii: - sau consider c te/nicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob ; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecin ele necesare cu privire la certificare.

Standardul +nternaional de (udit "+S(& nr. 0%0 definete principalele cazuri n care auditorul are obliga ia s procedeze la folosirea te/nicii confirmrii directe: confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii; confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare; confirmarea conturilor de clieni i debitori; confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consigna ie i alte stocuri la teri; valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; mprumuturi de la teri; confirmarea soldurilor conturilor de furnizori i creditori. 3onfirm poate s fie pozitiv, atunci c nd terul solicitat i e,prim acordul asupra inform primite sau furnizeaz c/iar el inform, sau negativ, atunci c nd terului solicitat i se cere s nu rsp dec t n cazul n care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat. (uditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare e,tern "direct&. Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii e,terne "directe& ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul +nternaional de (udit "+S(& nr.0%0, aplicabil ncep nd cu auditul situaiilor financiare ale anului $%%#. 2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale =de exemplu( Aaloarea substantiala%? 9al patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia 9al patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. (ceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca e,ista un ec/ivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva. Biletul nr. 12, 1.Te1nica observarii fizice =directe% Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a e,isten ei unui activ, ns ea nu aduce dec t o parte din elementele probante necesare i anume numai e,isten a bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte te/nici. (ciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de e,emplu, au ca obiectiv asigurarea c : - intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condi ii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise; - aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisf ctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise; - lucrrile de inventariere au fost corect e,ploatate "valorificate&; aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa. 2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice =de exemplu( "ctivul net contabil corectat%? 9al patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in proprietate Biletul nr. 126 1.Te1nica sonda8ului Kin nd seama de nr de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de e,emplu, rulajele sau soldurile unui cont. 8l caut elem probante pe un eantion adecvat, utiliz nd te/nica sondajului cel mai bine adaptat fiec rei situaii. Sondajul este definit ca o te/nic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a te/nicilor de obinere a elementelor probante i e,trapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. )e/nica sondajului este reglementat de Standardul +nternaional de (udit "+S(& nr. 0=%. Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite; - n unele cazuri, n general cu ocazia verific rii funcionrii controlului intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun "de e,emplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor&; sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor; - n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor. (uditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul nestatistic, bazat e,clusiv pe e,perien a sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o e,trapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. (legerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de preg tirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale. Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate c teva reguli riguroase privind decizia asupra e antionului i parcurgerea unor etape obligatorii. Deciziile prealabile e,ecut rii sondajului pot fi prezentate sc/ematic astfel: 3ontrolul ntregii mase sau mulimi 5u 5u Definirea obiectelor alegerea mulimii "masei& i M 8ste suficient un control prin sondajU D a M @ulimea conine elemente c/eieU D a M 9erificare a elementel or c/eie este suficientU 5u D a M Sondaje asupra ansamblului mulimii 3ontrolul tuturor elementelor c/eie

3ontrolul tuturor elementelor c/eie

plus asupra mulimii

sondajele restului

2.Care sunt situatiile in care( in contabilitate( se apeleaza la evaluari economice ale activelor? Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece

in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a inc/eiat.
Biletulnr.128 1.?lementele probante: definiie( rol( criterii de apreciere. 8lementele probante reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care i va fonda opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situa iilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. !olul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baz rezonabil pentru fundamentarea opiniei sale. 8lementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condiii "criterii& de calitate pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste "adecvate&. Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul 6ust se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinen a, fiabilitatea lor 2.Care sunt caracteristicile lic1idrii 8udiciare a &ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii? 3aracteristicile lic/idarii judiciare din pdv al evaluarii sunt: Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea c/iar daca e neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lic/idare specifice lic/idarii judiciare sau fortate. 8valuarea presupune parcurgerea a doua etape: #. calculul activului net de lic/idare; $. aplicarea unei decotari asupra activului net de lic/idare. (ctivul net de lic/idare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc c/eltuielile cu lic/idarea si eventualele obligatii fiscale privind lic/idarea. 9aloarea actuala a intreprinderii se datermina astfel: (ctivul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila "mai mica& si valoarea actuala "mai mare& a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii "diferente favorabile& minus diferentele dintre valoarea contabila "mai mare& si valoarea actuala "mai mica& a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii "diferente nefavorabile& minus c/eltuielile cu operatiunile de lic/idare "incusiv sarcini fiscale& si este egal cu activul net de lic/idare minus cota cuprinsa intre =%-0%1 din activul net de lic/idare. Biletul nr. 127 1. ro!ramul de control: rol( continut( forme de prezentare 5u e,ist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde e,clusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi. 8tapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identific rii e,istenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a acestuia. 5umai n func ie de aceste flu,uri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restr ns sau e,tins. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. (adar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, c t de e,tinse vor fi acestea i data la care ele vor fi efectuate. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special , care conine rubricile urmtoare: - lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie c t mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; - ntinderea eantionului: in nd seama de pragul de semnifica ie i de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv; - indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important , av nd n vedere c, calit unui control depinde de data la care s-a efectuat. (ceast coloan va fi completat pe msura avansrii progr de ctrl, ceea ce permite urm rirea cronologic a lucrrilor; - o referin pentru foaia de lucru; - probleme nt lnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. Fn e,emplu de structur a unui program de control se prezint astfel: Program de control !ef: Dosar - controlul imobilizrilor Pag: (uditor: Data: 8,erciiu Data crerii: 9iza responsabilului: Data actualizrii: 3ontroale de @rimea 4cut de ddd !eferina Probleme efectuat la data de dd. "4oaia de lucru& nt lnite eantionului 9erificarea ac/iziiilor Sume mai mari +onescu (C 5imic e,erciiului pe baz de A0.%%% mii #C'%='?0 de comenzi, facturi i lei recepii 2. rin ce se deosebesc valorile entitatii =functionale( ale ansamblului resurselor investite% de cele ale

capitalurilor proprii =matematice( nete%? 9alorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii "matematice, nete& prin potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale. Biletul nr. 1$0 1.Continutul unui raport asupra controlului intern: % nota de introducere si sinteza B permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul; # sumarul raportului B recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe; $ detaliile raportului B "prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor&. 2.Care este formula de calcul a fondului de rulment * indicator de ec1ilibru financiar specific bilantului functional? 4!H 3(P+)(<F!+ P8!@(585)8 B (3)+98 +@O;+<+J()8 Biletul nr. 1$1 1.Ce sunt testele de conformitate? )estele de conformitate presupun selec ionarea de ctre auditor a unui numr limitat de tranzac ii crora le urmrete circuitul pentru a reine dac toate controalele prevzute au fost efectuate. Scopul nu este de descoperi erori n funcionarea sistemului, ci numai de a obine o asigurare c sistemul descris este cel real i c a fost neles. @odaliti de realizare a testelor de conformitate: observarea direct; confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv; e,istena mijloacelor utilizate "tampile, vize, fiiere etc.&; observarea ulterioar, const nd n reluarea n ntregime a circuitului, plec nd de la origine, pentru a-l testa. 2. rin ce se deosebete !oodEill*ul de activele intan!ibile identificabile? 7odVill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate. Biletulnr.1$2 1.Ce sunt testele de permanenta? )estele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o maniera permanenta fara defectiuni. (ceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de functionare a sistemului. 2.Care sunt factorii in functie de care se ale!e un etalon de comparatie reprezentativ =actiune sau afacere%? 4actorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ "actiune sau afacere&sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma "#%%1 din capitalulaacesteia& , fie numai o parte a capitalurilor Biletulnr.1$$ 1.?valuarea controlului intern: coninut( etape. 8valuarea controlului intern vizeaz studiul i evaluarea de ctre auditor a sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i a riscurilor de eroare n tratarea datelor i informaiilor, pe de alt parte. )oate aciunile ntreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern: care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficientU aceste proceduri sunt aplicabileU n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecteU (uditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vrea s se sprijine. ?tapele evalurii controlului intern sunt: nelegerea i descrierea sistemelor semnificative; confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate; evaluarea riscurilor de eroare; verificarea funcionrii controlului intern; evaluarea preliminar; testele de permanen; evaluarea final i incidena asupra misiunii. 2.Cum poate fi definit evaluarea economic. 8valuarea economica consta intr-un comple, de te/nici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor Biletul nr. 1$0 1. lanul de misiune: coninut( rol. Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informa iile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. 8ste documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenienii de-a lungul ntregii misiuni de audit. Planul de misiune permite auditorului: s-i stabileasc natura i ntinderea controalelor n raport cu pragul de semnifica ie ales; s-i organizeze lucrrile de audit astfel nc t s fie atins obiectivul de a certifica situa iile financiare n mod ra ional, cu ma,imum de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucr rile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i costurile angajate. Din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor ntreprinderii, nelegerea sistemului contabil i a de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului, ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supraveg/erea i revizuirea lucrrilor. 3oninutul tip al unui plan de misiune este urmtorul: +. Prezentarea ntreprinderii; ++. +nformaii contabile;

+++. Definirea misiunii; +9. Sisteme i domenii semnificative; 9. Orientarea programului de lucru; 9+. 8c/ipa i bugetul; 9++. Planificarea 2.Care dintre cele $ cate!. de metode de evaluare specific activelor =metoda capitaliz rii rezultatelor( metoda costurilor( metoda comparaiei directe% se poate aplica i fr s se dispun inte!ral de informaii de pia? @etoda capitalizarii rezultatelor Biletul nr. 1$. 1.4rientarea si planificarea auditului >n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularit ile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informa ii care s-i permit orientarea i planificarea controalelor astfel nc t s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realiz rii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrri din aceast etap sunt: #. 3unoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai ales pt riscul de faliment $. +dentif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative "semnificativ in audit H tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti&. Domeniile si sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de e,: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii, etc. 3t-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de e,: conturile de regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile "provizioane, amortizari, etc&, precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante "au rulaje mari, de e,emplu conturile de productie&, sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte. Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza $ lucrari importante : =. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune "planul de audit& Pragul de semnificatie H acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice omisiune, orice ine,actitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ; Pragul de semnificatie H se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de e,emplu : total bilant, profitul net, 3(, etc. Pragul de semnificatie global se rectifica "se modifica& pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit. *. - elaboreaza planul de audit B programul de munca B care cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al ec/ipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale. 2.2e ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul unei evaluari economice? - pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si nu pe baza starii effective a bunului respective. Biletulnr.1$, 1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili? 3odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. 3odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. artea "< =sau sectiunea 100 % Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea #%% B +ntroducere si principii fundamentale Sectiunea ##% B +ntegritatea Sectiunea #$% B Obiectivitatea Sectiunea #=% B 3ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea #*% B 3onfidentialitatea Sectiunea #0% B 3ompotamentul profesional artea B = sau sectiunea 200 % B Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea $%% B +ntroducere Sectiunea $#% B 5umirea profesionsitului contabil Sectiunea $$% B 3onflicte de interese Sectiunea $=% B Opinii suplimentare Sectiunea $*% B Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea $0% B @erDetingul serviciilor profesionale Sectiunea $C% B 3adouri si ospitalitate Sectiunea $A% B 3ustodia activelor clientului Sectiunea $2% B Obiectivitate Sectiunea $?% - +ndependenta in audit artea C =sau sectiunea $00 % B Destinata exclusiv profesionsitilor an!a8ati Sectiunea =%% B +ntroducere Sectiunea =#% B 3onflicte conceptuale Sectiunea =$% B +ntocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea ==% B <uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea =*% B +nterese financiare Sectiunea =0% - Stimulente 2.2ac se lucreaz &n uniti monetare curente( din ce se compune rata de actualizare?

+n cazul in care flu,ul fianciar este e,primat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament B dobanda la obligatiunile de stat. Biletulnr.1$6 ;aze 3i etape In executarea unei misiuni de audit( de baza. #. ;aza initiala' # - (cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; $ - Orientarea si planificarea auditului. $. ;aza executarii lucrarilor' = - (precierea controlului intern; * - 3ontrolul conturilor; 0 - 8,amenul situatiilor financiare. =. ;aza finala. C - 8venimente posterioare inc/iderii e,ercitiului; A -Ftilizarea lucrarilor altor profesionisti; -(lte lucrari -!aportul de audit -Documentarea lucrarilor de audit. Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor? !ata rentab economice H marja netaM rotatia investitiilor, respectiv,H rezultat net'capitaluri proprii Biletulnr.1$8 1. "cceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit. >nainte de a contracta o lucrare de audit a situa iilor financiare ale unei entit i, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie. (ciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la: - cunoaterea global a intreprinderii "e,isten a riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urm nd s ia toate msurile necesare, n consecin &; - e,amenul de independen i de absen a incompatibilitilor; - e,amenul competenei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fia de acceptare a mandatului. 3ontractarea lucrrilor de audit 5ormele legale rom neti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal B care presupun desemnarea acestor profesioni ti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual. Standardul +nternaional de (udit "+S(& nr. $#% prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemna i intr-o .Scrisoare de misiune de audit- ".<ettre de mission dgaudit- sau .(ngajament letter-& sau n orice alt tip de contract adecvat. (uditorul poate s decid s nu trimit o nou .scrisoare de misiune- pentru fiecarer din e,erci iile viitoare. <a primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din .scrisoarea de misiune- ar trebui modificai, in nd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr*un cas1floE? Profit'pierdere Y dob nda la datoria de la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilitii dob nzii pentru datoria la teri Y impozitul pe venit care poate fi compensate Y deprecierea'amortizarea i alte c/eltuieli care nu sunt n numerar - venituri care nu aduc numerar - c/eltuielile de capital Y'- N 54! inclusiv a lic/iditilor'datoriilor 4<Fc D8 )!8JO!8!+8 Sau Profit din activ de e,ploatare "8;+)& - Pli din impozite pe e,ploatare H Profit net dup ajustri fiscal Y (mortizare H 3(S6 4<OW ;!F) -N 54! Y >ncasri din v nzarea activelor corporale - 3 / e l t u i e l i d e c a p i t a l H 3(S6 4<OW D+5 (3)+9+)()8( 3F!85)O Y 3as/ floV din alte investiii n afara celor operaionale H 3(S6 4<OW D+SPO5+;+< P85)!F +598S)+)O!+ Y 3redite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere - !atele ac/itate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru rscumprarea obligaiunilor - Dividende prefereniale ac/itate H 3(S6 4<OW D+5 (3)+9+)()8( 4+5(53+(!O Bilet nr. 1$7 1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune =de an!a8ament%? Standardul +nternational de (udit "+S(& nr. $#% prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de

realizare a misiunii de audit care vor fi consemna i ntr-o .Scrisoare de misiune de audit-. +ndif de forma pe care o mbrac relaia contractual, din doc respectiv nu trebuie s lipseasc termenii i condiiile urmtoare: - obiectivul auditului situaiilor financiare; - responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la preg tirea i prezentarea situaiilor financiare; - ntinderea lucrrilor de audit, fc nd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul; - forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit; - riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor i a altor limite inerente oricrui sist ctb i de ctrl intern; - necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte informa ii solicitate. (uditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la: planificarea auditului; descrierea altor scrisori, coresponden e sau rapoarte pe care el prevede s le trimit clientului; baza de calcul a onorariilor i condiiile de facturare; dorina de a primi o confirmare scris din partea conducerii ntreprinderii-client cu privire la declara iile fcute de aceasta cu diferite ocazii n legtur cu auditul; cerere de confirmare a termenilor i condiiilor din scrisoarea de misiune. (uditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din e,erci iile viitoare. <a primirea solicit rii din partea ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modifica i in nd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 2.Care este semnificatia includerii amortizarii =alaturi de rezultatul net contabil( cu semnul plus% la determinarea cas1floE*ului? (mortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial c/ cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar Biletul nr.100 1. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit? Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt: % partile contractante; # obiectul contractului; $ durata prestarii serviciilor; = descrierea auditului financiar si rapoarte; * utilizarea raportului de audit financiar; 0 tariful prestatorului si plata acestuia; C obligatiile partilor; A limitarea raspunderii prestatorului; 2 raspunderea beneficiarului; ? limitari ale auditului financiar; #% drepturi de proprietate intelectuala; ## confidentialitatea; #$ prelungirea contractului; #= modificarea contractului; #* incetarea contractului; #0 forta majora; #C comunicarea pe suport electronic; #A legea contractului; arbitrajul; #2 dispozitii finale. 2. rin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea evaluarii? Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatoruln u - s i p r o p u n e s a s a d e t e r m i n e p r e t u l u i c i g a m a d e v a l o r i , r e s p e c t i v e z o n a i n c a r e a r p u t e a i n c e p e negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.9aloarea unui bun se fondeaza pe notiune ade s c / i m b , s e p o a t e c o n s i d e r a a s t f e l c a v a l o a r e a c o m e r c i a l a c o n s t i u t i e p u n c t u l d e e c / i l i b r u i n c a r e vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. 9aloarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psi/ologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii inansamblul sau. Biletulnr.101 Ce este expertul contabil? 8,pertul contabil este specialistul care a dob ndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilit ii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificarea situaiilor financiare. 8,pertul contabil este persoana care a dob ndit aceast calitate n condiiile Ordonanei C0'#??* cu modificrile i completarile ulterioare, i are competena profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a supraveg/ea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua e,pertize contabile. ?xplicati necesitatea evaluarii economice a intrep Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de piaa, - a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spa iul economic al tarii. 5ecesitatea evalurii unei ntreprinderi apare c nd in viata ntreprinderii au loc unele sc/imb ri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor, - aciuni juridice cu scop patrimonial "succesiuni, falimente, partaje&, - in cazul tranzaciilor comerciale, - cu ocazia privatizrii c nd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai degrab valori

administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste Biletul nr.102 1.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? >n auditul situaiilor financiare sunt folosite dou categorii de norme: norme contabile i norme de audit. #. 5ormele contabile 5ormele "standardele& contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilit ii, care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. 5ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile financiare. 8ntitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. l din <egea contabilitii. 3ei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri "auditori, cenzori& i au ca referin n activitatea lor normele contabile. Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. (ceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referinele urmtoare: -standarde internaionale de raportare financiar; -standarde sau norme contabile naionale; -alte referine contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor financiare. 5ormele contabile internaionale sunt stabilite de +(S34 "4undaia 3omitetului pentru Standarde +nternaionale de 3ontabilitate& si sunt denumite generic Standardele +nterna ionale de !aportare 4inanciar "+4!S&; acestea cuprind: -Standardele +nternaionale de !aportare 4inanciar emise de +(S; "+4!S&; -Standardele +nternaionale de 3ontabilitate "+(S&; -Standardele de interpretare emise de S+3 sau +4!+3; -(lte documente emise de +(S;, S+3 sau +4!+3. $. 5ormele de audit 5ormele "standardele& de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. (cestea pot fi: -Standardele +nternaionale de (udit "+S(&, Practicile +nternaionale de (udit "+(PS&, Standardele +nternaionale privind @isiunile de 8,amen <imitat "+S!8&, Standardele +nterna ionale privind @isiunile de 3ertificare "+S(8&, Standardele +nternaionale pentru @isiuni 3one,e "+S!S& emise de 3onsiliul pentru Standarde de (udit i 3ertificare "+((S;& din cadrul 4ederaiei +nternaionale a 3ontabililor "+4(3&; -norme naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. 5ormele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite te/nici. 5ormele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament. 2.Ce produse se incadreaza in cate!oria produselor supuse accizelor armonizate? +ncepand cu %#.%*.$%#% produsele pentru care se percep accize armonizate sunt: #. alcool i buturi alcoolice; $. tutun prelucrat; =. produse energetice i electricitate Bletul nr.10$ Ce sunt si ce rol 8oaca normele de audit? !spuns: 5ormele "standardele& de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. (cestea pot fi: - Standardele +nternationale de (udit "+S(&, - Practicile +nternationale de (udit "+(PS&, - Standardele +nternationale privind (ngajamentele de !evizuire "+S!8&, - Standardele +nternationale privind (ngajamentele de (sigurare "+S(8&, - Standardele +nternationale pentru @isiuni 3one,e "+S!S& emise de 3onsiliul pentru Standarde de (udit si (sigurari "+((S;& din cadrul 4edertiei +nternationale a 3ontabililor "+4(3& - normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. 5ormele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea inlucru a celor mai potrivite te/nici. :ormele de audit se clasifica in trei cate!orii( acoperind intrea!a activitate a auditorului: * norme profesionale de lucru' * norme de raportare' * norme !enerale de comportament Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ? Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Fneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator. )inand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. 5ecesitatea reglementrii profesiei contabile !eglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educa ie care s fie ndeplinite de membrii acelei profesii. 5ecesitatea i natura reglementarii depind de urmtorii factori: #. 3apacitatea profesiei respective de a rspunde necesitilor economiei si societii, $. 3ondiiile de pia n care activeaz profesia.

=. 8,istena unui dezec/ilibru n ce privete cunotinele ntre clientul care primete serviciile respective i furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care deine e,periena necesar pentru a fi stabilite relaiile ntre cele dou domenii. Criteriile de apreciere a modului &n care re!lementarea profesiei satisface interesul public sunt urm toarele: )ransparena Proporionalitatea s nu fie mpotriva competenei i concurenei s nu fie discriminatorie s fie precis segmentat n funcie de obiectivele urmrite implementat consecvent i just s fie supus unei e,aminri periodice "ria de acoperire a re!lementrii profesiei T 3erinele de acces i de certificare T 3erine la dezvoltarea profesional continu T Standardele profesionale i etice pe care profesionitii trebuie s le respecte i s le aplice T @onitorizarea comportamentului profesionist al membrilor T Sistemele i procedurile de investigare i sancionare n legtur cu membrii care nu ndeplinesc cerinele de mai sus. 5odaliti de implementare T (utoreglementarea este specific economitilor liberali i const, n aceea c organismul profesional este recunoscut de autoritatea public, cruia i deleag responsabilitatea de a reglementa profesia. T !eglementarea e,tern const n aceea c profesia este reglementat direct sau n fapt de ctre guvern. T 3oreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o reglementare partajat ntre o instituie guvernamental i una profesional. Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional trebuie s joace un rol fundamental fiind cel mai bine poziionat pentru aprarea interesului public. !eglementarea profesiei contabile la nivel 8uropean T Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 2?'*2 388 care se refer i la profesia contabil. Potrivit reglementrilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a obinut cel mal nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim = ani i un e,amen de aptitudini i care are acces fr restricii la toate serviciile si activit ile ce formeaz profesia contabil. T Directiva speciala $%%C'*= 388 care se refera strict la condi iile de autorizaresi de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Probleme i obiective ale profesiei contabile din !omania T Strategia aprobat prin 3onferina 5aional a 3833(! a stabilit marile probleme i obiective ale profesiei contabile din !omania. 8le includ n primul r nd organizarea i gestiunea profesiei contabile n ntregul ei, i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activiti. 3ooperarea dintre factorul public i cel al profesiei contabile liberale este esenial pentru realizarea unui parteneriat care s serveasc n mod performant at t profesia, c t i utilizatorul informaiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversitile i cldite pe interese de grup sau conjunctur , de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s i gseasc loc n relaia dintre stat i profesia contabil . Biletul nr. 100 1. Ce sunt si ce rol au normele contabile? 3e sunt i ce rol au normele contabileU 5ormele "standarde& contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilit ii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. 5ormele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile financiare. 8ntitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. # din <egea 3ontabilitii. 3ei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri "auditori, cenzori& i au ca referin n activitatea lor normele contabile. Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. (ceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referin ele urmtoare: standarde internaionale de raportare financiar; standarde sau norme contabile naionale; alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor financiare. 5ormele contabile internaionale sunt stabilite de +(S34 "4undaia 3omitetului pentru Standarde +nternaionale de 3ontabilitate& i sunt denumite generic Standardele +nternaionale de !aportare 4inanciar "+4!S& care cuprind: Standardele +nternaionale de !aportare 4inanciar emise de +(S; "+4!S&; Standardele +nternaionale de 3ontabilitate "+(S&; standardele de interpretare emise de S+3 sau +4!+3; alte documente emise de +(S;, S+3 sau +4!+3..

3. 3e semnifica competenta profesionala si prudenta U Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei. Obligatii B mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente - sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele te/nice si profesionale atunci cand ofera servicii profesionale 3ompetenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate: - obtinerea unui nivel de competenta profesionala - mentinerea unui nivel de competenta profesionala 7

Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional. Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp. Fn profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic , legislatie si te/nic. Fn profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele te/nice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale. Biletul nr.10. Ce este si cum se determina pra!ul de semnificatie? Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o ine,actitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, c t si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. <a inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. +n cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: -orientarea mai bun i planificarea misiunii; -evitarea lucrrilor inutile; -justificarea deciziilor referitoare la opinia emis . <a sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. 3a urmare, Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii "misiunii& sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori sau ine,actitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul e,ercitiului, in scopul de a putea emite o opinie f r rezerve. Confidentialitatea' care sunt obli!atiile profesionistului contabil ? Fn profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dob ndite ca urmare a unei rela ii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaie specific, cu e,cepia cazului n care e,ist un drept sau o obligaie legal sau profesional de a dezvlui aceste informaii. +nformaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor ter e pri. Biletul nr.10, 1.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa? cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin e,trapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion. 3alculul erorilor estimate prin e,trapolare directa : H 9aloarea neta a erorilor din esantion ' 9aloarea totala a esantionului , 9aloarea totala a populatiei $.2efinirea independentei potrivit re!lementarilor Corpului. +ndependenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care e,pertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate e,ercita misiunea "serviciul profesional& intr-o maniera obiectiva si corecta. +ndependenta absoluta si independenta relativa a e,pertului contabil. Componentele independentei: #. +ndependenta de spirit "in g ndire&: h Stare de g ndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farG sG fie afectat` judecata profesionala; h 8a presupune integritate si obiectivitate. $. +ndependenta in aparenta: h reprezinta capacitatea de a demonstra cG riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; h este componenta fundamentala a independentei. Fn functionar public nu poate fi niciodata independent. (ctivitatea de e,pert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta. 3erintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurG de a influenta lucr`rile profesionistului contabil. Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa si g seasc manifestarea deplina n e,ercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de 3orp. T Fn semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilit tii de a actiona n interes public. (sadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu const e,clusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. (ction nd n interes public, un profesionist contabil ar trebui s respecte si s se conformeze prevederilor etice ale acestui 3od. T Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaz pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunz toare a economiei. (ceasta ncredere impune profesiunii contabile o rspundere publica. +nteresul public este definit drept bun starea colectiva a comunittii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil Biletul nr. 106 Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila? 8roarea tolerabila este eroarea ma,ima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. (uditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile. - pragul de semnificaie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la planificarea auditului 3and in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori, acestea sunt

utilizate pentru a se estim a valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin e,trapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion. 3alculul erorilor estimate prin e,trapolare directa : H 9aloarea neta a erorilor din esantion ' 9aloarea totala a esantionului , 9aloarea totala a populatiei 2.#olul or!anismului profesional pentru asi!urarea calitatii profesionale. 3odul etic +4(3 al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. +4(3 considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. !eglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Fnele jurisdictii au mecanisme e,terne de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveg/ere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist. 8valuarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. +n cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia "angajatorul& care angajeaza contabilul profesionist. +n cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. +ncurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-c/eie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. 3ontrolul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne"inspectori angajati& -resurse e,terne: "contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala& +ndiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. +n orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. Biletulnr.108 1.#iscul de audit: componentele i relaiile &ntre acestea. !iscul de audit reprezint riscul ca auditorul s e,prime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative e,ist n situaiile financiare. 8l se divide n trei: riscul inerent "!+&, riscul legat de control "!3& i riscul de nedetectare "!5&. !elaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare: !( H !i , !3 , !5 2.#olul or!anismului professional pentru dezvoltarea profesional continu. Fn principiu fundamental al 3odului etic +4(3 al profesionistilor contabili specifica faptul ca .un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si te/nica. Fn profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele te/nice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale-. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. 8ste important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. Standardul +nternational de 8ducatie pentru 3ontabilii Profesionisti A, .Dezvoltarea profesionala continua: Fn program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale-,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. @ulte organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua. Biletul nr. 107 1.Care este riscul le!at de control? !iscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate. !iscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, av nd n vedere limitele inerente oric rui sistem contabil i de control intern. >n general, auditorul fi,eaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci c nd: - sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect; - sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. 3 nd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze elementele pe care se sprijin n concluziile sale.!iscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului conta*il si de control intern. 2. ?xplicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi?

Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilan ul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situa ia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a inc/eiat. Biletulnr.1.0 1.Cum se clasific profesionitii contabili? Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 2.?xplicai diferenele dintre pre i valoare.

Preul este suma de bani ce se poate obine din v nzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul. 9aloarea unui bun se fondeaz pe noiune de sc/imb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de ec/ilibru in care v nztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. 9aloarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psi/ologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz at t separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau
BI@?T 1.1 1 C? ?3T? #I3CG@ 2? :?2?T?CT"#? Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu detecteze o informaie eronat ce e,ist n soldul unui cont sau categorie de tranzacii, care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau c nd este cumulat cu informaii eronate din alte solduri sau categorii de conturi ]3(4!, $%%%, #$*^. 5ivelul riscului de nedetectare este legat direct de procedurile de fond ale auditorului. Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi controlat de auditor prin: planificarea adecvat a auditului; stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor; identificarea i evaluarea performanelor procedurilor de audit. Fnele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente c/iar dac un auditor a e,aminat #%%1 soldurile contabile sau categoriile de tranzac ii, datorit faptului c, de e,emplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dec t conclusive 2 Clasificati diferitele tipuri de evaluari Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii - evaluari contabile - evaluari administrative "cele solicitate de administrator& - evaluari bazate pe e,pertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evaluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri - evaluari de grupe de bunuri Din punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare - evaluari contractuale - evaluari generate de initiative antreprenoriale "fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale& evalurari in scopuri comerciale, fiscale Biletul nr. 1.2 1.Ce este i ce semnificaie are importana relativ? +mportana relativ este un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. 8a se definete n raport cu valoarea sau cu natura unei iregularit i sau ine,actiti care figureaz n informaia financiar "inclusiv o omisiune& i care, singur sau adugat altora, in nd seama de circumstan ele specifice situaiei respective, ar putea avea drept consecin influenarea raionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informaie. 2.Care este rolul dia!nosticului &n evaluarea &ntreprinderii? Diagnosticul are drept scop: - nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii; - cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea; - determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; - facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecin ele la nivelul rezultatelor sale.

!olul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii : - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. BI@?TG@ 1.$ 1. 2ai definiia auditului &n !eneral i identificai elementele fundamentale ale acesteia. 5oiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de e,peri independeni n vederea e,primrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n general, se nelege e,aminarea profesional a unei informaii efectuate de un specialist competent i independent n vederea e,primrii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate "standard'norm sau reglementare&. 8lementele fundamentale care definesc auditul, n general: e,aminarea profesional a unei informaii; obiectul auditului l constituie orice informa ie; este realizat de un specialist competent i independent; scopul este acela de a emite o opinie motivat; opinia e,primat asupra informaii e,aminate trebuie s fie argumentat i cu rspundere pecuniar; e,aminarea trebuie s se fac dup anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau o norm legal sau profesional sau o reglementare. 1. ?xplicati le!atura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii (precierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.8lementele de bilant pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se ve/iculeaza cel putin = forme de bilant : bilant contabil, bilant economic, bilant functional Biletulnr.1.0 1.2ai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia. Prin audit statutar se n elege e,aminarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea e,primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatelor "performanelor& obinute de aceasta. (ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e,amineaz "verific& i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit i i operaii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor ntreprinderii. 8lementele de baz ale auditului statutar sunt: profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic; obiectul e,aminrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situa iile financiare ale entitii, n totalitate lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situa iilor financiare, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul e,aminrii l constituie e,primarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel , clar i complet a poziiei financiare "patrimoniului&, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face e,aminarea i se e,prim opinia l constituie standardele "normele& de audit i standardele "normele& contabile. 2.2efinii valoarea de pia. 9aloarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi sc/imbata la data evalu rii, intre un cumprtor si un v nztor, /otr i si avizai, care acioneaz in cunotina de cauza, prudent si fr constr ngeri, intr-o tranzacie ec/ilibrata dup un marDeting adecvat. Biletul 1.. 1. Ce este auditul financiar? dar auditul statutar? (uditul financiar reprezinta e,aminarea profesionala efectuata de un profesionit contabil competent si independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate celelalte elemente fundamentale ale auditului in general sunt indeplinite (uditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati efecutate de un profesionist contabil cu c/aracter de control, analiza inspectie, revizie, studii de cercetare daca toate celelalte elemente ale auditului in general sunt indeplinite Prin audit statutar se n elege e,aminarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti in ansamblul lor n vederea e,primrii unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara i completa a poziiei, situaiilor financiare si a performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele nationale si internationale de audit; 2 recizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vec1imea cladirii =6% 9aloarea impozabil a cldirii, determinat n urma aplicrii prevederilor alin. "#& - "C&, se reduce n func ie de anul terminrii acesteia, dup cum urmeaz: a% cu $%1, pentru cldirea care are o vec/ime de peste 0% de ani la data de # ianuarie a anului fiscal de referin; b% cu #%1, pentru cldirea care are o vec/ime cuprins ntre =% de ani i 0% de ani inclusiv, la data de # ianuarie a anului fiscal de referin. Biletulnr.1., 1.2efinii valoarea 8ust. 9aloarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi sc/imbat de buna voie intre doua p ri aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv. 2.2efinii lic1idarea societilor comerciale. <ic/idarea unei societi comerciale reprezint un numr de operaiuni care dup dizolvarea societii urmrete trasformarea activului n bani i plata creditorilor i apoi partajul activului net "rmas& ntre asociai. Bilet nr.1.6

#.2efiniti valoarea actuala a unui bun. 9aloarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intr ri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activit ii ntreprinderii. 9aloarea actuala H valoare de utilitate 2. Care sunt or!anele care aplica procedura insolventei? +n conformitate cu <egea nr.20'$%%C , organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorulsindic, administratorul judiciar si lic/idatorul. (cestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni. Biletulnr.1.8 1. 2efiniti valoarea de ori!ine. 9aloarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de ac/izi ie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru ac/iziionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire. 2. Care sunt masurile premer!atoare lic1idarii? @surile premergtoare lic/idrii sunt reglementate n art. ##=-##0 din <egea nr. 20'$%%C privind procedura insolvenei i constau n: - sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu e,cep iile prevzute la art. ##= alin. "=& din lege, precum i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri; - luarea n posesie de ctre lic/idator a bunurilor inventariate, lic/idatorul devenind astfel depozitarul judiciar; - ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. +nventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate ale debitorului i s indice valoarea lor apro,imativ la data inventarului. >n toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lic/idatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de c tre lic/idatorul judiciar. De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul-sindic va trimite notificri tribunalelor din acele judee, n vederea sigilrii de urgen a bunurilor. De remarcat c, n continuare, dispoziiile art. ##= alin. "*& i "0& din lege privind bunurile debitorului n alte jude e au rmas tot at t de neclare ca i n vec/ea reglementare. >n practic , acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lic/idatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri. Bilet nr.1.7 1.2efiniti valoarea de utilizare. 9aloarea de utilizare H valoare de inlocuire 9aloarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dob ndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acela i scop, in aceleai condiii de utilizare, avand aceeai durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii.2. 2efiniti 2.2izolvarea societatilor comerciale. dizolvarea societatii H ca un moment care pune cap t activitii comerciale normale, aa cum aceasta a fost determinat de actul constitutiv i marc/eaz trecerea n faza lic/idrii. Deci, prin dizolvare, societatea intr ntr-o nou faz a e,istenei sale, n care urmeaz s se procedeze la lic/idarea bunurilor sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor i repartizarea restului ntre asocia i. 5umai dup parcurgerea acestui .ciclu- intervine stingerea personalit ii juridice a societii i, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga. Biletul nr.1,0 1.2efiniti valoarea substantiala. 9aloarea substantiala este o valoare funcional care pleac de la referinele de bilan, dar ine seama de implicaiile determinate de funcia de e,ploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de e,ploatare.Poate fi estimat la valoare brut "9S;&, la valoare redus "9S!& i la valoare net "9S5& 9(<O(!8( SF;S)(5K+(<O ;!F)O "9S;& H(ctiv net contabil corectat " (533 Y Datorii& Y (ctive ob inute prin nc/iriere sau leasing - (ctive mprumutate'nc/iriate'cedate ter ilor - 3osturi pentru repara ii i c/eltuieli de punere n functiune 9(<O(!8( SF;S)(5K+(<O !8DFSO "9S!& H 9aloarea substanial brut - Datorii nepurttoare de dob nzi - (vantaje care dep esc condiiile normale de e,ploatare 9(<O(!8( SF;S)(5K+(<O 58)O "9S5& H 9aloarea substanial brut - Datorii totale 2. rezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale. >n contractul de societate, trebuie prev zute clauzele de dizolvare a societ ii, aceast cerin rezult din prevederile e,prese ale <egii nr. =#'#??%, art. 2 pct. "p&. - 3auzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legisla ia societilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea e,pres a acestora. - >ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prev zute de lege ar fi limitative. >n doctrina recent, ns, s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare dec t cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.0 3od civil. - Problema este, n prezent, tran ant, ntruc t din art. $$$ alin. "#& litera g& rezult e,presis verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dec t cele reglementate la litera a&-f&. - 3auzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societ ilor comerciale, fr a fi limitate doar la acestea, sunt: i e,pirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost stabilita i imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate i falimentul i reducerea capitalului social sub minimul legal i reducerea "pentru o perioada de cel puin ? luni& numrului minim de acionari prevzut de legea aplicabila i dizolvarea prin /otr rea adunrii generale Biletul nr.1,1 1. rezentati $ momente din viata intreprinderii in care este obii!atorie evaluarea. modificri in mrimea si structura capitalului social

- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor - actiuni juridice cu scop patrimonial "succesiuni, falimente, partaje& 2.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale? Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. $$A alin. "#& si cu e,ceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f& si la art. $$2-$=$ din @e!ea nr. $1+1770 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lic/idarea societatii comerciale: #. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lic/ideze, potrivit <egii contabilitatii nr. 2$'#??#, republicata, normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; $. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lic/ideze si care aplica !eglementarile contabile armonizate cu Directiva a +9-a a 3omunitatilor 8conomice 8uropene si cu Standardele +nternationale de 3ontabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. =%00'$%%?, pe formatul prevazut in reglementarile respective; =. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lic/idator in numele societatii comerciale; *. valorificarea elementelor de activ "vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.&; 0. ac/itarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti; C. stabilirea rezultatului lic/idarii "profit sau pierdere&; A. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit'venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare'lic/idare: 2. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. $; ?. efectuarea partajului capitalului propriu "activului net& al societatii comerciale, rezultat din lic/idarea societatii comerciale, in functie de: a& prevederile statutului si'sau ale contractului de societate; b& /otararea adunarii generale a actionarilor'asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale; c& cota de participare la capitalul social. Partajul consta in impartirea capitalului propriu "activului net&, rezultat din lic/idare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta <egii nr. =#*'$%%# pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lic/idatorilor in conformitate cu prevederile art. $02 din @e!ea nr. $1+1770, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Biletulnr.1,2 1.2e ce este obli!atorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi? Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilan urile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi e,trapolate in perioada post privatizare 3umparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; 9aloarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. 3u ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 2.Cine pot fi lic1idatorii? <ic/idatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. <ic/idatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lic/idatoare - trebuie sa fie lic/idatori autorizati, in conditiile legii. <ic/idatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. <ic/idatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa inc/eie un bilant care sa constate situatia e,acta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. <ic/idatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. (cestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lic/idarii, in ordinea datei lor. <ic/idatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor. Biletul nr.1,$ 1 4biectivul si mi8loacele de realizare ale dia!nosticului 8uridic. obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii. 3onstatari - Kin nd seama de prevederile legale in vigoare e,pertul evaluator va stabili daca: - Societatea este constituita legal; - 8,ista acte si contracte privind drepturile de proprietate; - 8,ista contracte inc/eiate cu partenerii e,terni; - 8,ista actiuni juridice in curs; - 8,ista contracte individule de munca; - 3are este regimul fiscal al intreprinderiiU 3oncluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc: T Oportunitile e,istente in mediul e,terior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile. T !iscurile e,istente in mediul e,tern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ "invers oportunit ilor& ; T Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna organizare si funcionare a ntreprinderii; - contract si statut corespunz toare; - relaii contractuale corecte; - finanare asigurata; - absenta litigiilor;

- reglementari fiscale aplicate corecte; - obligaii fiscale ndeplinite la timp; T puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii: - statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt; - e,istenta unor litigii contractuale cu ter ii si cu proprii salariai; - conflicte de munca; - obligaii fiscale nerespectate. 2 5asuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.8,pertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre e,perii contabili nscrii n )abloul 3orpului. 8,pertul contabil solicitat n efectuarea unei e,pertize contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n e,pertiz, evit nd orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constr ngere care ar putea s-i impieteze integritatea i obiectivitatea. - 8,pertizele contabile efectuate de e,perii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca membri ai 3orpului cad sub incidena sanciunilor privind e,ercitarea unei profesii fr auto rizaie. Dac un e,pert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei e,pertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl. - +ndependena e,pertului contabil trebuie s fie absolut n cazul e,perilor contabili numii din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul e,perilor contabili recomandai de pri sau solicitai n efectuarea de e,pertize contabile e,trajudiciare. - +ndependena absolut a e,pertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de 3odul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. - +ndependena e,pertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de 3odul etic naional al profesionitilor contabili, Seciunea #%%.$0 punctele 0 i C. -8,perii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele = i * de mai sus trebuie s le aduc, n scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup numire. - 8,pertul contabil, la primirea oricrei lucrri de e,pertiz, va face un e,amen de independen i va completa o SDeclaraie de independen: care va nsoi lucrarea depus pentru auditul de calitate la 3orp. Biletul nr.1,0 4biectivul si mi8loacele de realizare ale dia!nosticului comercial. Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor 3onstatari : a& pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b& se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii j importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c& se analizeza furnizorii d& se identifica concurenta intreprinderii B actuala si potentiala e&se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau e,terne in cifra de afceri f& pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g& vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul c/eltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 3oncluzii B dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. De catre cine se face numirea lic/idatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuniU (rt. $C*. - "#& 5umirea lic/idatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care /otaraste lic/idarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. "$& (dunarea generala /otaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. "=& +n cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. +mpotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de #0 zile de la pronuntare. Biletul nr.1,. 4biectivul si mi8ioacele de realizare ale dia!nosticului te1nic( te1nolo!ic si de exploatare. Diagnosticul te/nologic operativ sau de e,ploatare *.=.#. Obiectiv: stabilirea m]surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. *.=.$. 3onstatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare B dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii *.=.=. 3oncluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului? #. ta,ele, timbrele sau orice alte c/eltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv c/eltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. #%, art. #? alin. "$&, art. $=, $* si ale art. ?2 alin. "=&, sub rezerva celor prevazute la art. #%$ alin. "*&; $. creantele izvorate din raportul de munca; =. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si c/eltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa desc/iderea

procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa desc/iderea procedurii; *. creantele bugetare; 0. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de e,istenta; C. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; A. creantele reprezentand credite bancare, cu c/eltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din c/irii; 2. alte creante c/irografare; ?. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a& credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin #%1 din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b& creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Biletul nr. 1,, 1.4biectivul 3i mi8loacele de realizare ale dia!nosticului de or!anizare( mana!ement 3i resurse umane. Obiectivul Z[l reprezint( analiza structurii umane si a capacit()ii personalului de a contribui la realizarea activit()ii Z[ntreprinderii. 3onstat(ri se fac urm(toarele demersuri: a& (naliza structurii umane si anume: - Organizarea ierar/ica si func)ionala a Z[ntreprinderii; - Date cu privire la personal: preg(tirea, gradul de ocupare; vec/imea in Z[ntreprindere; fluctua)iile, absenteism. b& Date cu privire la conducerea Z[ntreprinderii: vZ\rsta, pregatire, e,perienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul c& Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala. 3oncluzia: (nalizZ\nd datele de mai sus se poate stabili: - Oportunit()ile - !iscurile - Punctele forte: personal tZ\n(r, fle,ibil, bine pregatir, e,ista o buna organizare, e,ista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta func)ionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere si salaria)i. 2.Care este termenul lic1id"rii societ"Tii de la data dizolv"rii? (rt. $C%."#& <ic/idarea societatii trebuie terminata in cel mult = ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult $ ani. Biletul nr. 1,6 1. 4biectivele si mi8ioacele de realizare ale dia!nosticului financiar*contabil. Obiective: a& Stabilirea e,istentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a st rii de sntate a societarii; b& 8valuarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei e,erciii financiare; c& Ftilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii. 3onstatri +n urma analizei efectuate, av nd ca mijloace de efectuare datele si informa iile coninute in situaiile financiare, pe ultimii =-0 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalu rii lor prin metode patrimoniale. 3oncluzile se e,prima sub forma: T Oportunitile T !iscurile T Punctele forte T puncte slabe 2. 2aca lic1idarea se prelun!este peste durata exercitiului financiar( ce obli!atii au lic1idatorii? (rt. $CA. Daca lic/idarea se prelungeste peste durata e,ercitiului financiar, lic/idatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv. Biletul nr. 1,8 1. #olul bilantului in dia!nosticul de evaluare. ;ilan)ul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint( activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se Z[ntocmeSte, potrivit legii. ;ilan)ul contabil este sursa de date ce se prelucreaz( pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. 2. In cazul in care soc aflata in lic1idare este in stare de insolventa( ce obli!atie are lic1idatorul? (rt. $A%#. - +n cazul in care societatea aflata in lic/idare este in stare de insolventa, lic/idatorul este obligat sa ceara desc/iderea procedurii insolventei. +n conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere desc/iderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lic/idare. Biletul nr.1,7 1. #olul bilantului functional in dia!nosticul de evaluare. ;ilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii: - funciile de investiii, - de e,ploatare si - de trezorerie B in active si - funcia de finanare in pasiv. 2.?xplicati conceptul si tipurile de independenta. +ndependenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care e,pertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate e,ercita misiunea "serviciul profesional& intr-o maniera obiectiva si corecta. +ndependenta absoluta si independenta relativa a e,pertului contabil. 3omponentele independentei: #. +ndependenta de spirit "in g ndire&: h Stare de g ndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farG sG fie afectat judecata profesionala; h 8a presupune integritate si obiectivitate.

$. +ndependenta in aparentG: h reprezinta capacitatea de a demonstra cG riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; h este componenta fundamentala a independentei. Fn functionar public nu poate fi niciodata independent. (ctivitatea de e,pert contabil este incompatibilG cu orice alta activitate curentG. 3erintele de independenta se aplica tuturor profesionisti#or contabili cu practica liberalG, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurG de a influenta lucr rile profesionistului contabil. 3and isi e,ercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi: T implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de e,emplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai; T implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al e,ecutivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia; T acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu e,ercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu e,ercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; T incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; T conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de e,pertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu e,ecutarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala; T acceptarea e,ecutarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie . <ista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al 3orpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, c/iar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus. Biletul nr.160 Care sunt pasii =etapele% In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi? Paii "etapele& n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi sunt: #. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare e,ploat rii si elemente in afara e,ploatrii "necesare ntreprinderii& $. !eevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare e,ploat rii; =. 3alculul matematic al activului net corectat. "menintari la adresa independentei. 3ele 0 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: #. +nteresului propriu, $. Slabirea autocontrolului, =. !enuntarea la propriile convingeri, *. @anifestarile de familiarisrn, 0. (ctiuni de intimidare Bilet nr. 161 1. Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere? 3omponentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: (ctivul net corectat si capacitatea beneficiara Diagnosticul juridic Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare Diagnosticul functiunii comerciale Diagnosticul functiunii de productie Diagnosticul functiunii de resurse umane Diagnosticul functiunii financiar-contabile 2. Care este termenul in care lic1idatorul va convoca adunarea !enerala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor? (rt. ##A. alin "=& <ic/idatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen de ma,imum $% de zile de la data edinei comitetului creditorilor, ntiin ndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului i a procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul.Biletul nr. 162 . 9n ce const separarea bunurilor dintr*o &ntreprindere &n bunuri necesare i bunuri nenecesare? Separarea elementelor patrimoniale de activ "cu deosebire imobilizari si stocuri& in elemente necesare e,ploatarii si elemente in afara e,ploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. !ezultatul acestei operatiuni se poate concretiza: -fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de e,pertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ; -fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului e,ploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inc/irierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale. (ceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. +ndiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara e,ploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective. 2espre profesionalism.

Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea e,igentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale" conf prevederilor 3odului 8tic 5ational&: -3redibilitatea. >n ntreaga societate e,ista nevoia de credibilitate n informa ie i n sistemele de informaii. - rofesionalism. 8,ista o necesitate pentru clieni, patroni i alte pri interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil. - 3alitatea serviciilor. 8ste nevoie de asigurarea ca toate serviciile obinute din partea profesionistului contabil, sunt e,ecutate la standardul cel mai ridicat de performanta. ->ncredere. Ftilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie sa se poat simi ncredinai ca e,ista un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii. Bilet nr. 16$ 1. Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr*o intreprindere in vederea determinarii activului net cori8at? - separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare e,ploatarii si elemente in afara e,ploatarii "necesare intreprinderii&; - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare e,ploatarii; - calculul matematic al activului net corectat. 2. 2espre confidentialitate. 3onfidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul privat al informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze sau sa le divulge, fara autorizatie scrisa, n afara de cazurile n care obligatia divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive imperative 3onfidentialitatea este stricta, n afara de cazurile n care a primit o autorizatiei speciala de a divulga informatiile sau n caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate, sub orice forma, subalterni sau colaboratori, respecta aceleasi reguli de confidentialitate. 3onfidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul personal sau al unui tert. (cest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale. >n interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si ntinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n cursul e,ercitarii unei misini, trebuie autorizata sau ceruta. Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislatia fiecarei tari. Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere mai multe aspecte, si anume: a. c nd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor "cu deosebire terti& pot fi lezate; b. c nd divulgarea este ceruta de lege sau c nd e,ista obligatii profesionale de divulgare: profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile; profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informatii; profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica responsabilitatea sa. >n toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si'sau a unui avocat. Biletul nr. 160 Care sunt metodele de calcul a ":Corectat al unei Intrepr. ? @etoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat "val. matematica& a tuturor datoriilor actualizate. @etoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilan ul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. Care este termenul in care Ludecatorul*sindic va convoca "dunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal ? Nudecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inma,im =% de zile de la afisarea raportului fiscal. 3reditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 0 zile inainte de data convocarii. "(rt #$? ,<20& 7Art. ".. 8 % ! ,upa ce *unurile din averea de*itorului au fost lic-idate, lic-idatorul va supune judecatorului( sindic un raport final )nsotit de situatiile financiare finale. copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si de*itorului si vor fi afisate la usa tri*unalului. /udecatorul(sindic va convoca adunarea creditorilor )n termen de maximum #& de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula o*iectii la raportul final cu cel putin 0 zile )nainte de data convocarii . %"! 9a data sedintei* 6udecatorul'sindic 1a solutiona* prin :nc;eiere* toate obiectiunile la raportul final* :l 1a aproba sau 1a dispune* daca este cazul* modificarea corespunzatoare a acestuia. %3! Creantele care la data :nregistrarii raportului final 1or fi :nca sub conditie nu 1or participa la ultima distribuire. Art. 3&. 8 <upa ce 6udecatorul'sindic aproba raportul final al lic;idatorului* acesta 1a trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din a1erea debitorului. Fondurile nereclamate :n termen de .& de zile de catre cei :ndreptatiti la acestea 1or fi depuse de catre lic;idator la banca* :n contul a1erii debitorului* iar extrasul de cont* la tribunal. Acestea 1or putea fi folosite :n conditiile art. # alin. %#!.= Bilet nr. 16. 1. In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net cori8at? @et. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat "val. matematica& a tuturor datoriilor actualizate. 2. Care este raspunderea membrilor or!anelor de conducere in cazul in care s*a a8uns in starea de insolventa? !aspunderea membrilor organelor de supraveg/ere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au e,ercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus

la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. Biletul nr.16, In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net cori8at? 9aloarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat (ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode: #. metoda aditiva (53H 3(P P!OP!++ -'Y D+4 D8 !889(<F(!8 Ce se intele!e prin termenul insolventa (cea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficien a fondurilor bnesti pentru plata datoriilor e,igibile: a& insolvena este prezumat a fi vdit atunci c nd debitorul, dup =% de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b& insolven a este iminent atunci c nd se dovede te c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile e,igibile angajate, cu fondurile b neti disponibile la data scadenei. Bilet nr. 166 1 ?xplicati relatia dintre activul net cori8at al unei intreprinderi si valoarea acesteia 9aloarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. 9aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat (ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode: #. metoda aditiva (53H 3(P P!OP!++ -'Y D+4 D8 !889(<F(!8 $. metoda substractiva (53 H (3)+98 !889(<F)8 B D()O!++ @etodele de determinare sunt: (ctivul net corectat poate fi determinat prin doua metode: @etoda aditiva @etoda substractiva @etoda valorii substaniale (lte metode patrimoniale "@etoda capitalului permanent necesar e,ploatarii & 2.Ce se intele!e prin procedura falimentului? Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului n vederea lic/idarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat; Bilet nr. 168 #.Cum se calculeazaD valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? ?xplicati semnificatia acesteia. 9al. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, de i sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. 8a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezent nd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 2.Care sunt principalele atributii ale 8udecatorului sindic? Principalele atribuii ale judectorului-sindic, sunt: pronunarea motivat a /otr rii de desc/idere a procedurii judecarea contestaiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii; judecarea opoziiei creditorilor la desc/iderea procedurii; desemnarea, motivat prin sentina de desc/idere a procedurii, dintre practicienii n insolven i confirmarea prin nc/eiere, a administratorului judiciar sau lic/idatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; nlocuirea, pentru motive temeinice, prin nc/eiere, a administratorului judiciar sau lic/idatorului; judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a- i mai conduce activitatea; judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lic/idator pentru anularea unor acte frauduloase i a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare desc/iderii procedurii; judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oric rei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lic/idator; admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lic/idare,dup votarea lui de ctre creditori; soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciare i de intrare n faliment; soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lic/idatorului; judecarea aciunii n anularea /otr rii adunrii creditorilor; pronunarea /otr rii de nc/idere a procedurii. Bilent nr. 167 1. Ce este rata de actualizare? !ata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. 2. 2espre inte!ritate. Principiul integritii impune ca obligaie tuturor profesionitilor contabili de a fi drepi i oneti n relaiile profesionale i de afaceri. +ntegritatea implic, de asemenea, tranzacii corecte i juste. Fn profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, eviden ele, comunicatele sau alte informaii c nd apreciaz c acestea:

conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare; conin declaraii sau informaii eronate; omit sau ascund informaii, atunci c nd aceste omisiuni induc n eroare. 5u se va considera c un profesionist contabil ncalc prevederile mentionate dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerinele de mai sus. Bilet nr. 180 1. Care sunt te1nicile de actualizare? !ata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. (ctualizarea si capitalizarea sunt $ te/nici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. 8conomia de piata are = piete diferite: #. piata de bunuri si servicii; $. piata financiara; =. piata muncii. +n piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu at t aduce pagube. +n piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. +n aceasta pia a banii sunt neec/ivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim te/nicile de actualizare. (ctualizarea se realizeaz si se e,prima prin $ te/nici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: #. Daca factorul timp se ia in calcul din direc ia trecut B prezent - viitor , se aplica regula capitaliz rii sau te/nica de capitalizare numita si de fructificare; - suma c/eltuita azi Sc- are ca ec/ivalent in viitor, peste Sn- ani, o suma SQ- daca suma c o amplificam cu factorul de capitalizare "#Yi&n . $. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor Bprezent - trecut se aplica te/nica de actualizare numita si regula de actualizare - suma SQ- prevazuta a fi c/etuita in viitor peste Sn- ani are in prezent valoarea S,- daca suma Q o aplificam cu factorul de actualizare #'"#Yi&n - suma e prevzuta a fi flu,ul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea c daca pe e il amplificam cu factorul de actualizare c H e LLL#LLLL "#Yi&n - rd "rata deflatata& H i-f "#Yf&n - rata neutra de plasament # (nH # - "#Yt&n 2espre obiectivitate. Fn profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permit prejudecilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin n raionamentele profesionale sau de afaceri. Principiul obiectivittii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili de a nu i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influen ei nedorite a unor alte persoane. Fn profesionist contabil poate fi pus n situa ii n care obiectivitatea i este afectat. 8ste imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. !elaiile care aduc un plus de confuzii sau influen eaz n mod negativ raionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i trebuie s-i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. +ndiferent de poziie sau serviciul prestat, profesioni tii contabili trebuie s protejeze integritatea serviciilor profesionale i s menin obiectivitatea n raionamentul profesional. +n selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerin elor etice legate de obiectivitate trebuie acordat atenia corespunztoare urmtorilor factori: a. Profesionitii contabili sunt e,pui unor situaii n care asupra lor se pot e,ercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b. 8ste practic imposibil s se defineasc i s se descrie toate situa iile n care ar e,ista aceste posibile presiuni. +n stabilirea standardelor pentru identificarea rela iilor care pot ori par s afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil. c. )rebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute, prtinirea ori influenele altora s ncalce obiectivitatea. d. Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura c personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile ia nsuit principiul obiectivittii. Biletul nr.181 1. rezentati $ metode de determinare a ratei de actualizare. - !entabilitatea specifica ateptata pentru investiii alternative, - rata de actualizare H dob obligatiiunilor de stat Y prima de risc,. - rata neutra de plasament pe piaa financiara - rata dob nzii ceruta pentru plata datoriei planificate; !ata dob nzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale "rata dob nzii de baza f r risc& 2.:ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile. Fn cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce reglementeaza e,ercitiul profesional al unor activitati. Fn cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoarela conditiile de e,ercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte profesii

prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii deinalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii sireguli de comportament professional menite sa dea serviciilor respective autoritateanecesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negative deciziile acestora.Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora decatre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. Biletul nr. 182 1. Codul etic I;"C' rol( structura. 3odul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. 3odul etic este structurat in trei parti si $$ de sectiuni: artea " B destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine C sectiuni Sectiunea #%%- +ntroducere si principii fundamentale Sectiunea ##% B +ntegritatea Sectiunea #$% B Obiectivitatea Sectiunea #=% B 3ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea #*% - 3onfidentialitatea Sectiunea #0% B 3omportamentul profesional artea B < destinat profesiionistilor contabili independenti B #%sectiuni Sectiunea $%% B +ntroducere Sectiunea $#% B (cceptarea unui client Sectiunea $$% -3onflicte de interes Sectiunea $=% B Opinii suplimentare Sectiunea $*% B Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea $0% B @arDetingul serviciilor profesionale Sectiunea $C% - 3adouri si ospitalitate Sectiunea $2% B Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea $?% B +ndependenta in misiuni de audit si certificare artea C B destinata profesionistilor contabili nagajati B C sectiuni Sectiunea =%% B +ntroducere Sectiunea =#% B3onflicte potentiale Sectiunea =$% B +ntocmirea si raportarea informatiilor E Sectiunea ==% B <uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea =*% - +nterese financiare Sectiunea =0% B Stimulente. (cceptarea si emiterea de oferte 2. Ce obli!atie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului 8udiciar sau dupa caz lic1idatorului? Debitorul are obligaia de a pune la dispoziia administratorului judiciar sau, dup caz, lic/idatorului toate informaiile cerute de acesta, precum i toate informaiile apreciate ca necesare cu privire la activitatea i averea sa, precum i lista cuprinz nd plile i transferurile patrimoniale fcute de el n cele #$% de zile anterioare desc/iderii procedurii, sub sanc iunea prevzut la art. #%2# alin. "#& pct. $ lit. d& i e& din 3odul de procedur civil Biletul nr.18$ rezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents? !ata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se n elege ca, atunci c nd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii. 4ormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: 3@P3 H 3XprMXpr'vY3DM "#-3i& , unde: 3@P3 H costul mediu ponderat al capitalului 3Xpr H costul capitalului propriu Xpr H capitalul propriu 9 H valoarea de piata a intreprinderii "capital la dispozitia furnizorilor de capital& 3D H credite 3i H cota de impozit pe profit Sau @odul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi 3ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -3ost cap propriu e,pr prin act commune H dividend ultimul an'val justa medie a actiuniiYcrestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : X3P! H D+9 Y "#-d&Mk S 3P! D+9 H dividendul pe actiune distribuit S H cursul bursier al actiunii firmei analizate d H rata de distribuire a dividendelor

k H profitul net al firemie 3P! H valoarea contabila a cap proprii ale firmei 2. Care sunt primele masuri in urma desc1iderii procedurii de insolventei >n urma desc/iderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor men ionai n lista depus de debitor n conformitate cu art. $2 alin. "#& lit. c& ori, dup caz, n condiiile art. =$ alin. "$&, debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului societilor agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat'nregistrat, pentru efectuarea meniunii. "$& Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentani n ar, notificarea va fi trimis acestora din urm. "=& 5otificarea prevzut la alin. "#& se realizeaz conform prevederilor 3odului de procedur civil i se va publica, totodat, pe c/eltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie i n ;uletinul procedurilor de insolven . Bilet nr.180 1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi? 3ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. *3ost cap propriu e,pr prin act commune H dividend ultimul an'val justa medie a actiuniiYcrestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : X3P! H D+9 Y "#-d&Mk S 3P! D+9 H dividendul pe actiune distribuit S H cursul bursier al actiunii firmei analizate d H rata de distribuire a dividendelor k H profitul net al firemie 3P! H valoarea contabila a cap proprii ale firmei Cost I profit = dividende% + capital propriu cost I dobanda K prima de risc 2. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor? 3u e,cepia salariailor ale cror creane vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform eviden elor contabile, toi ceilali creditori, ale cror creane sunt anterioare datei de desc/idere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanelor n termenul fi,at n sentina de desc/idere a procedurii; cererile de crean e vor fi nregistrate ntr-un registru, care se va pstra la grefa tribunalului. 3ererea va cuprinde: numele'denumirea creditorului, domiciliul'sediul, suma datorat , temeiul creanei, precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau garanii. Biletul nr.18. 1.?xplicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare. !elatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. (cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. <a naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii "metoda ec/ivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului& sau ca o crestere a ratei de actualizare "metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc&. !ata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. !ata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flu, de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii Btimp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera flu,uri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului ec/ivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prOecirc;t si riscul flu,ului de numerar. 2."specte conceptuale privind etica. 8tica isi are originea in cuvantul .et/os- din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.8 t i c a s e o c u p a c u s t u d i u l t e o r e t i c a l v a l o r i l o r s i c o n d i t i i l o r u m a n e d i n p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.8tica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.8,ista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative Biletul nr.18, ?xplicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii. !iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pie ei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. Care sunt cate!oriile de persoane care vor putea propune un plan de reor!anizare? otrivit @e!ii nr. 8.+200,( categoriile de persoane i termenele &n care pot propune planul. "#& Frmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condi iile de mai jos: a& debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor'asociailor, n termen de =% de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. $2, a inteniei de reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. == alin. "C&, n cazul n care procedura a fost desc/is ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b& administratorul judiciar, de la data desemn rii sale i p n la mplinirea unui termen de =% de zile d ela data afi rii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie p n la votarea raportului prevzut la art. 0? alin. "$&; c& unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie p n la votarea raportului prevzut la art. 0? alin. "$&, dein nd mpreun cel puin $%1 din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de crean e, n termen de =% de zile de la data afirii tabelului definitiv de crean e.

Biletul nr. 186 1.?xplicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii. +nte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 2.Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e,emplu: servicii de contabilitate; audit; fiscalitate; consultants manageriala; management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. Biletul nr. 188 ?numerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare. )otalitatea riscurilor la care este supusa intrepr : -riscuri e,terne: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a managementului la e,igentele economiei de piata: -riscuri interne : dezec/ilibru financiar, te/nologii invec/ite, ec/ipamente depaasite, produse demodate si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului. !iscurile e,terne se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare. 2espre 3tandardele Internationale de "udit. 3tandardele internationale de audit si rolul or!anismelor profesionale. +4(3, prin 3onsiliul pentru Standarde +nternationale de (udit si (sigurari "+((S;&, emite urmatoarele categorii de standarde: Standardele +nternationale de (udit "+S(&; Standardele +nternationale pentru @isiunile de 8,aminare "+S!8&; Standardele +nternationale pentru @isiunile de 3ertificare "+S(8&; Standardele +nternationale pentru Serviciile 3one,e "+S!S&. +((S; emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pentru profesionistii contabili. Obligatiile organismelor membre +4(3 in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru: incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de +((S; in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si celelalte documente emise de +((S;; asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care incorporeaza standardele internationale; implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de +((S;. Biletul nr.187 1.Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra valorii acesteia? #$*. 3oeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr e,prima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte ;l# B duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat ;j# - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat 2.#olul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: 3lientii; 7uvernul; (ngajatorii; +nvestitorii; Oamenii de afaceri; 3omunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. (ceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. +nteresul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. +nteresul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: (uditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; !esponsabilii financiari"directorii economici& cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; (uditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare e,terne ale patronului; 8,pertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; 3onsilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. +ntrodusa la inceput in SF( prin <egea Sarbanes-O,leQ,supraveg/erea publica a fost preluata la nivelul F8 prin noua Directiva a 2-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie $%%2. Supraveg/erea publica,in spiritul si litera Directivei a 2-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveg/ere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveg/ere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supraveg/erea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: )oti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supraveg/erii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveg/ere publica se e,tinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveg/ere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita e,perientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele

care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveg/ere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveg/ere publica isi asuma responsabilitatea finala a supraveg/erii: (utorizarii"acreditarii& si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; (doptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare. Biletul nr.170 Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare. 9aloarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat ob inut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan. @etode- vezi ;iletd. #olul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. #olul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. 3I #olul social al profesionistilor contabili. Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu e,ista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili. ;ilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. !egulile contabile, ca si actorii principali B profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. +n caz contrar, cum altfel s-ar putea masura activitatile economiceU cum ar putea sa e,iste bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi statU cum ar putea sa e,iste incredere in tranzactiile comerciale si financiareU cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, intre munca si capitalU De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. )oti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera. +ndeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de e,istenta unor organisme profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului. Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. !olurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau e,terni, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc Biletul nr. 171 1.Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii. 3apacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o sc/imbare semnificativa nu a avut loc H randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 2.2espre competenta profesionala si prudenta. #=%.# Principiul competenei profesionale i prudenei impune tuturor profesionitilor contabili urmtoarele obligaii: "a& s menin cunotinele i aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru a se asigura c un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente; Pi "b& s acioneze cu atenia necesar i in conformitate cu standardele te/nice i profesionale in vigoare in procesul furnizrii de servicii profesionale. #=%.$ Serviciul profesional competent impune e,ercitarea unei judec i solide in utilizarea cunotinelor i aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. 3ompeten a profesional poate fi imprit in dou faze distincte: "a& dobandirea competenei profesionale; i "b& meninerea competenei profesionale. #=%.= @eninerea competenei profesionale necesit cunoaterea continu i inelegerea voluiilor te/nice, profesionale i de afaceri relevante. Dezvoltarea profesional continu ii d posibilitatea profesionistului contabil s ii dezvolte i s ii menin capacitile de a aciona 3ompetent in mediul profesional. #=%.* Prudena implic responsabilitatea de a aciona in concordan cu dispoziiile privind o misiune, cu grij, meticulous i la timp. #=%.0 Fn profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c persoanele care lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o preg tire i o supraveg/ere corespunztoare. #=%.C (tunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie s intiineze clienii, angajatorii sau ali utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile inerente din serviciile respective. Biletul nr.172 1. Care sunt pasii =etapele% pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi? - studiul rezultatelor trecute "= ani& - e,amenul previziunilor - mi,ajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacit ii beneficiare +. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan care ndeplinete cumulativ * condiii: #. este un profit stabil;

$. este un profit real; =. este un profit cert; *. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor. Se pornete de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii: (. corecii pe orizontala intre e,erci ii care scot in evidenta modificrile din legislaie. Deci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului an. ;. 3orecii pe verticala adic pentru fiecare e,etcitiu in parte de la 3( pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constat rilor din diagnosticul de evaluare.: - marja bruta; - valoarea adugata - e,cedent brut'net din e,ploatare; - profit net (. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; ;. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice e,ces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de e,per ii te/nici; 3. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e,ager rile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de e,per i in munca si protecia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sf rit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; 8. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi e,cep ionale - se rein numai acele profituri care provin din opera iuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor 4. corecii legate de sinergii 7. alte corecii care pot rezulta din diagnostic +n concluzie, pe baza constat rilor din diagnostic, se poate creste sau se poate sc dea valoarea ntreprinderii. ++. 8,amenul previziunilor 8valuatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lic/ida i ve. +++. 3alculul matematic prin * variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una: a& capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil. b& 3apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folose te in evaluri pt fuziuni, divizri, majorri de capital. c& 3apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaz in evaluarea pt v nzri intre proprietari privai. d& 3apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de e,: = ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si = ani viitor. Cum explicati necesitatea re!lementarii profesiei contabile? 1. :ecesitatea re!lementarii profesiei contabile. !eglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educa ie care sa fie ndeplinite de membrii acelei profesii. 5ecesitatea i natura reglementarii depend de urmatorii factori: 1. 3apacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice i societatii. $. 3onditiile de piata in care activeaza profesia. =. 8,istenta unui dezec/ilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine e,perienta necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii BI@?TG@ 17$ 1. rezentati si explicati 0 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare: (. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; ;. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente B se nl tura orice e,ces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de e,per ii te/nici; 3. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e,ager rile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de e,per i in munca si protecia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri B se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sf rit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; 8. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi e,cep ionale B se rein numai acele profituri care provin din opera iuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor 4. corecii legate de sinergii 7. alte corecii care pot rezulta din diagnostic +n concluzie, pe baza constat rilor din diagnostic, se poate creste sau se poate sc dea valoarea ntreprinderii. 1.Ce este auditul intern? (uditul intern este activitatea de e,aminare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia. 8l poate fi e,ercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din e,teriorul acesteia. (uditul intern are scopul: T de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si managementul acestuia, conform prevederilor legale; T de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii organizatiei; T de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii entitatii economice, pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva;

T de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si e,trabilantiere ale organizatiei si de a identifica metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel. Biletulnr.170 1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in le!atura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor? - +nflueneaz amortizrile te/nice reale i cea fiscal - >nltur amortizrile n e,ces 2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar? >tatutul auditorului B auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata - auditorul intern face parte din structura intreprinderii; $. ?eneficiarii auditului : - auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare "consumatorii finali&; - auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii; =. Obiecti1ele auditului - (udit statutar B are ca obiectiv e,primarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei, situatiei si performantei financiare; - auditul intern are ca obiectiv e,istenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ; Controlul intern B constituie pentru auditul intern un S3OP iar pentru auditul statutar un @+N<O3. *.<omeniul de aplicare (uditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare ; (uditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii , dar in integralitatea acestora " se ocupa de toate procedurile c/iar daca au sau nu legatura cu practicile financiare Be,. Probleme de recrutare de personal. (ctual managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste ?%1 parte financiara&. 0. @ozitia fata de frauda (uditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare. (uditorul intern B desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a procedurilor de control intern. /.+ndependenta 8ste diferita in sensul ca: -(uditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere . -(uditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata , nu si fata de conducere . A. @eriodicitatea auditurilor -(uditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ; -(uditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. (l interocutorilor , potrivit planului de audit intern . "(uditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara rezerva . 5eparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de e,& . 2. 4etodologia $ -(uditul statutar se e,ercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de +((S; "3onsiliul pt. Standarde +nternationale de (udit si (sigurare & -(uditul intern , desi se e,ercita pe baza unei metodologii unice stabilite de ++(+ "+nstitutul +nternational al (uditului +ntern & , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in folosul conducerii . Biletul nr. 17. 1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in le!atura cu c1eltuielile salariale? se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a e,ceselor de salarizare i adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe pia a muncii de ctre e,peri independeni n munc i protecie social 2.2e catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale? "rt. 1$61. - "#& (dministratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu e,ceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv. Biletulnr.17, 1.?xplicati corectiile le!ate de siner!ii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii. 8fectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De e,emplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata. Printr-un diagnostic bine e,ecutat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare 2. rezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni. 3onsiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu e,ceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. 3onsiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a& stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b& stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare; c& numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d& supraveg/erea activitatii directorilor; e& pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea /otararilor acesteia; f& introducerea cererii pentru desc/iderea procedurii insolventei societatii, potrivit <egii nr. 20'$%%C privind procedura insolventei. De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor. 3onsiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei

director general. Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. Daca prin actul constitutiv sau printr-o /otarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. 3onsiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. +n lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa inc/eie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. +n cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. 3onsiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. (cestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. @embrii consiliului de administratie isi vor e,ercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. (dministratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate. Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. @embrii consiliului de administratie isi vor e,ercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii. @embrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. (ceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator. Biletui nr.176 1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar? Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prinoferirea unei resigur ri referitoare la: -acurateea declaraiilor financiare; -continuitatea e,ploatrii i solvabilitatea firmei; -e,istena unor fraude; -respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; -comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 2.3arcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni. Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societii, nlimitele obiectului de activitate al societii i cu respectarea competenelor e,clusiverezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administra ie i adunrii generalea acionarilor. Biletul nr. 178 1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacit ii beneficiare a unei &ntreprinderi? 3apacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare 2.4bli!aiile administratorilor &n cadrul societilor pe aciuni. (rt. #**$. - "#& (dministratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit prevederilor art. A$ i A=. "$& (dministratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de directori sau de personalul ncadrat, c nd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi e,ercitat supraveg/erea impus de ndatoririle funciei lor. "=& Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii atribu iilor lor. "*& (dministratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, av nd cunotin de neregulile sv rite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i auditorului financiar. "0& >n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele sv rite sau pentru omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de administra ie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni i auditorul financiar. (rt. A$. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozi iile referitoare la mandat i de cele special prevzute n aceast lege. (rt. A=. - "#& (dministratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru: a& realitatea vrsmintelor efectuate de asociai; b& e,istena real a dividendelor pltite; c& e,istena registrelor cerute de lege i corecta lor inere; d& e,acta ndeplinire a /otr rilor adunrilor generale; e& stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. (!). #*$ "#& 3onsiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu e,ceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. "$& 3onsiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a& stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b& stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare; c& numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d& supraveg/erea activitatii directorilor; e& pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea /otararilor acesteia; f& introducerea cererii pentru desc/iderea procedurii insolventei societatii, potrivit <egii nr. 20'$%%Cprivind procedura insolventei."=& De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea

adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. ##* Biletui nr.177 1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate? 8lementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare "fructificare sau actualizare&; - profitul respective acel profit care e,prima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta 2.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in 8ustitie? "#& 3onsiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. >nlipsa unei stipulaii contrare n actul constitutiv, consiliul de administraie reprezintsocietatea prin preedintele su."$& Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fimputernici i s reprezinte societatea, acion nd mpreun sau separat. O astfel de clauzeste opozabil terilor."=& Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar acion ndmpreun pot mputernici pe unul dintre ei s nc/eie anumite operaiuni sau tipuri deoperaiuni."*& >n cazul n care consiliul de administraie deleag directorilor atribuiile deconducere a societii n conformitate cu art. #*=, puterea de a reprezenta societateaaparine directorului general. Dispoziiile alin. "$&-"*& se aplic directorilor n modcorespunz tor. 3onsiliul de administraie pstreaz ns atribuia de reprezentare asocietii n raporturile cu directorii."0& 3onsiliul de administraie nregistreaz la registrul comerului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, menion nd dac ele acioneaz mpreun sauseparat. (cestea depun la registrul comer ului specimene de semntur. Biletul nr.200 1 Ce &nele!ei prin perioada de referin a unei &ntreprinderi &n evaluarea acesteia prin rentabilitate. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea sc/imbari in viata intreprinderii incat sa-+ permita sa-si reia ciclul vietii. (stfel de sc/imbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea ec/ipamentelor si te/nologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. 2.2e ctre cine sunt numii membrii consiliului de suprave!1ere? (rt. #0= "#& @embrii consiliului de supraveg/ere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu e,ceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv. "$& 3andidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveg/ere sunt nominalizati de catre membrii e,istenti ai consiliului sau de catre actionari. "=& 5umarul membrilor consiliului de supraveg/ere este stabilit prin actul constitutiv. (cesta nu poate fi mai mic de = si nici mai mare de ##. "*& @embrii consiliului de supraveg/ere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. "0& 3onsiliul de supraveg/ere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. (rt. #0=RA "#& +n cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveg/ere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale. "$& Daca vacanta mentionata la alin. "#& determina scaderea numarului membrilor consiliului de supraveg/ere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante. (rt. #0=R2 "#& @embrii consiliului de supraveg/ere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveg/ere cu cea de salariat al societatii. "$& Prin actul constitutiv sau prin /otarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveg/ere. +n aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveg/ere trebuie respectate cel putin criteriile reglementate la art. #=2R$ alin. "$&. "#& 3onsiliul de supraveg/ere are urmatoarele atributii principale: a& e,ercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat; b& numeste si revoca membrii directoratului; c& verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu /otararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii; d& raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveg/ere desfasurata. "$& +n cazuri e,ceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveg/ere poate convoca adunarea generala a actionarilor. "=& 3onsiliului de supraveg/ere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. 3u toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. +n cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. 6otararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de = patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. (ctul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii. (rt. #0=R#% "#& 3onsiliul de supraveg/ere poate crea comitete consultative, formate din cel putin $ membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveg/ere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. 3omitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor. "$& Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de supraveg/ere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu. "=& 3el putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. "#& trebuie sa fie membru independent al consiliului de supraveg/ere. 3el putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina e,perienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar. "*& +n cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveg/ere este obligatorie. (rt. #0=R##

"#& 3onsiliul de supraveg/ere se intruneste cel putin o data la = luni. Presedintele convoaca consiliul de supraveg/ere si prezideaza intrunirea. "$& 3onsiliul de supraveg/ere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin $ dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului. 3onsiliul se va intruni in cel mult #0 zile de la convocare. "=& Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. "$&, autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei. "*& @embrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveg/ere. 8i nu au drept de vot in consiliu. "0& <a fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului. Biletul nr.201 1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi? Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice aflu,urilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a e s t i m a r i l o r d e p i a t a l a c a r e s e a d a u g a p r i m e l e d e r i s c s p e c i f i c e i n t r e p r i n d e r i i evaluate. 2."tributiile principale ale consiliului de suprave!1ere. (rt. #0=?. - "#& 3onsiliul de supraveg/ere are urmtoarele atribuii principale: a& e,ercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat; b& numete i revoc membrii directoratului; c& verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu /otr rile adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii; d& raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveg/ere desfurat. Biletul nr.202 1.Ce relaie este &ntre rata de actualizare( capacitatea beneficiar i valoarea &ntreprinderii. +ntre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 2.C/i cenzori va avea o societate pe aciuni? (rt. #0?. - "#& Societatea pe aciuni va avea = cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se prevede un num r mai mare. >n toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar. 3enzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de = ani si pot fi realesi.3enzorii trebuie sa-si e,ercite personal mandatul lor.3el putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau e,pert contabil. Biletul nr.20$ 1.Ce este valoarea de randament propriu*zisa si cum se determina? 9aloarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 2.#olul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni. "#& 3enzorii sunt obligai s supraveg/eze gestiunea societii, s verifice dac situaiilefinanciare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm suntinute regulat i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare."$& Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situa iile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un raport amnunit. @odalitatea i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de 3amera (uditorilor 4inanciari din!om nia."=& (dunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea suntnsoite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari."0& 3enzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin membrilor consiliului de administraie neregulile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale iale prevederilor actului constitutiv pe care le constat , iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale. Biletul nr.200 1. Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina? 9aloarea de rentabilitate limitata H valoarea flu,urilor de lic/iditati limitatate pentru un numar de ani. $. Ce fel de re!istre trebuie sa aiba o societate pe actiuni? >n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in: a& un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n contul aciunilor. 8videna aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat'sistem alternativ de tranzacionare se realizeaz cu respectarea legislaiei specifice pieei de capital; b& un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale; c& un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv ale directoratului i consiliului de supraveg/ere; d& un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, de auditori interni, n e,ercitarea mandatului lor; e& un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, c nd ele sunt nominative. 8viden a obligaiunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un sistem alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice pieei de capital; f& orice alte registre prevzute de acte normative speciale. Biletul nr.20. . Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina? 9aloarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii "3;& e,primata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic Q9aloarea de rentabilitate continua:9H 3; Y 3;'iFnde:3;H e,prima profitul net mediu anual previzionat;3;'iH valoarea de rentabilitate 2. rezentati o serie de aspecte le!ate de societatile in comandita pe actiuni . Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si comanditari. 3omanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. )oate celelalte trasaturi specifice S( se regasesc si in cazul S3(.

in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o sc/imbare semnificativa nu a avut loc H randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea 3apacitatea beneficiara se poate e,prima prin urmtorii indicatori: - profit brut "diagnosticul financiar-contabil&;
profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; prin flu, de trezorerie sau cas/-floV folosit in evaluarile bazate pe actualizarea flu,urilor degajate de ntreprindere. 2. Ce &nele!ei prin audit &n !eneral' dar prin audit financiar( dar prin audit statutar? 5oiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de e,peri independeni n vederea e,primrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n general, se nelege e,aminarea profesional a unei informaii n vederea e,primrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu "standard, norm& de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei. Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de .audit financiar care conduce la certificarea situa iilor financiare-, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de .audit financiar- poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de e,emplu: -auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; -auditul financiar al operaiunilor de sc/imb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; -auditul financiar al contabilizrii c/eltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legisla iei sociale; -auditul financiar asupra situaiei fiscale; -auditul financiar asupra conturilor de clien i pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. (ltfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca .audit financiar-. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma .audit financiar- este mult mai cuprinz toare dec t cea de .audit statutar-. !eglementarea european "Directiva a 9+++-a& i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, consider m c folosirea sintagmei .audit financiar- n legislaia rom neasc n vigoare n locul celei de .audit statutar- folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se nelege e,aminarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea e,primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor "performanelor& obinute de acesta. (ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e,amineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit i i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale "legea contabilit ii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.&, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii "acionari, asociai&. Biletul nr.206 1.Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei intreprinderi? 4lu,urile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. 3are sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. 4lu,ul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea c/eltuielilor si impozitelor pe

Biletul nr.20, 1.2efinii capacitatea beneficiar a unei &ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia. 3apacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat,

imobilizri, dar naintea dob nzii. 4<FcF< D8 )!8JO!8!+8 S8 PO()8 S)(;+<+ +5D+!83): Profit "pierdere& pe an Y dob nda pe datoria la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilit ii dob nzii pentru datoria la terti Yimpozitul pe venit care poate fi compensate Y deprecierea si alte c/eltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - c/eltuieli de capital Y'- deducerea'creterea fondului de rulment, inclusiv a lic/iditilor'datoriilor 4lu, de trezorerie
2.Care sunt obli!atiile principale ale adunarii !enerale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitatei? (dunarea general a asociailor are urmtoarele obligaii principale:a& s aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului net; b& s desemneze administratorii i cenzorii, s i revoce'demit i s le dea descrcarede activitate, precum i s decid contractarea auditului financiar, atunci c nd acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c& s decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele pricinuitesociet ii, desemn nd i persoana nsrcinat s o e,ercite;d& s modifice actul constitutiv Biletul nr.208 1. In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?

@etoda D34 consta in nsumarea flu,urilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n-, c nd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest

an ,,n- se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii

2.Cum poate fi redus sau ma8orat capitalul social? 3(P+ - !educerea sau majorarea capitalului social (rt. $%A "#& 3apitalul social poate fi redus prin: a& micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; b& reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; c& dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. "$& 3apitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: a& scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; b& restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; c& alte procedee prevazute de lege. (rt. $%2 "#& !educerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care /otararea a fost publicata in @onitorul Oficial al !omaniei, Partea a +9-a. "$& 6otararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fi,eaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. "=& 3reditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii /otararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. (cestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei /otarari, in conformitate cu art. C$. "*& !educerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar /otararea judecatoreasca a devenit irevocabila. "0& <a cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii /otararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. "=&. (rt. $%? 3and societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate. (rt. $#% "#& 3apitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor e,istente in sc/imbul unor noi aporturi in numerar si'sau in natura. "$& De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu e,ceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lic/ide si e,igibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. "=& Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social. "*& @arirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi /otarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. (rt. $#$"#& Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii. "$& +n caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a $ dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. #2 si va cuprinde: a& data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului; b& denumirea si sediul societatii; c& capitalul social subscris si varsat; d& numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveg/ere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor; e& ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari; f& dividendele platite in ultimii 0 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 0 ani; g& obligatiunile emise de societate; /& /otararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele =& (cceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a e,ercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar. (rt. $#=@ajorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si'sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital. (rt. $#* +n caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru e,actitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital. (rt. $#0 "#& Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a /otarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor e,perti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. =2 si =?. "$& (porturi in creante nu sunt admise. "=& Dupa depunerea raportului de e,pertiza, adunarea generala e,traordinara convocata din nou, avand in vedere

concluziile e,pertilor, poate /otari majorarea capitalului social. "*& 6otararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in sc/imb. (rt. $#C "#& (ctiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor e,istenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. "$& 8,ercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului /otarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. $$%R# alin. "*&, daca actul constitutiv nu prevede alt termen. +n toate situatiile, termenul acordat pentru e,ercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii /otararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie'directoratului, in @onitorul Oficial al !omaniei, Partea a +9-a. Dupa e,pirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. "=& Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila. (rt. $#CR# (ctionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. $#C se aplica in mod corespunzator. (rt. $#A "#& Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin /otararea adunarii generale e,traordinare a actionarilor. "$& 3onsiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale e,traordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. (cest raport va e,plica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor. "=& 6otararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti. "*& 6otararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in @onitorul Oficial al !omaniei, Partea a +9-a. (rt. $#? "#& 6otararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii. "$& Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate. (rt. $$% "#& (ctiunile emise in sc/imbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin =%1 din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult = ani de la data publicarii in @onitorul Oficial al !omaniei, Partea a +9-a, a /otararii adunarii generale. "$& +n acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in sc/imbul aporturilor in natura "=& 3and s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. "*& Dispozitiile art. ?2 alin. "=& si ale art. #%% raman aplicabile. (rt. $$%R# "#& Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 0 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata "capital autorizat&, prin emiterea de noi actiuni in sc/imbul aporturilor. "$& O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 0 ani de la data inregistrarii modificarii. (ctul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare. "=& 9aloarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, e,istent in momentul autorizarii. "*& Prin autorizarea acordata conform alin. "#&-"=&, consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor e,istenti. (ceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. $#A alin. "=&. Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in @onitorul Oficial al !omaniei, Partea a +9-a. (rt. $$#Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. $#%. Biletul nr.207 1.Care sunt cele 0 etape =pai% &n evaluarea &ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilit i actualizate? (plicare metodei se face in patru etape:

#. 3alculul flu,ului de lic/iditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor $. Proiectarea flu,ului de lic/iditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a flu,urilor trecute: v nzri, preturi, structura c/eltuielilor, riscuri, etc. =. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cas/-floV-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cas/ floV-ul ultimului an prognozat "9rHJ,34& sau aplicand modelul 7ordon LLL#LLL, unde X este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe X-g termen lung a flu,ului de numerar
9

*. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea flu,urilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra 8a poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea &n nume colectiv( &n comandit simpl sau cu rspundere limitat? 8,cluderea unui asociat se pronunta prin /otarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat. # Poate fi e,clus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat: a& asociatul care, pus n nt rziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b& asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c& asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie d& asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora. 3ererea societatii de e,cludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o /otarare a tuturor asociatilor, cu e,ceptia asociatului in cauza. Daca cererea de e,cludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de e,cludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. (cest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas /otaraste continuarea e,istentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. +n toate cazurile de admitere a cererii de e,cludere a unui asociat din societate, /otararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de #0 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul /otararii se va publica in @onitorul Oficial. Biletul nr.210 1.Ce este valoarea rezidual( cum se determin i c/nd se folosete &n evaluarea &ntreprinderii? 9aloarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in sc/imbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. 9aloarea reziduala, de regula se calculeaza : #. prin aplicarea unui multiplicator z la cas/ floV-ul ultimului an prognozat "9rHJ,34& sau $. aplicand modelul 7ordon LLL#LLL, unde X este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung a flu,ului de numerar X-g 2. Care sunt mi8loacele prin care se pot dizolva societile comerciale? Societatea se dizolv prin. -trecerea timpului stabilit pentru durata societ ii; -imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; -declararea nulitii societii; -/otr rea adunrii generale; -/otr rea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nen elegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii; -falimentul societii; -alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societ ii. )recerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin = luni inainte de e,pirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. 3onsultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. +mposibilitatea realizarii obiectului de activitate +n cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza /otararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. 5ulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. 6otararea adunarii generale +n conformitate cu prevederile art. $=# din <egea nr. =#'#??%, asociatii pot reveni asupra /otararii de dizolvare a societatii "cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv& atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. )otodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva /otararii, in termen de =% de zile de la publicarea acesteia in @onitorul Oficial al !omaniei partea a +9-a. 6otararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. 5eintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. 4alimentul societatii 4alimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din !egistrul 3omertului. (lte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii <egea nr. =#'#??% mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului 5ational al !egistrului 3omertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult C luni de la e,pirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. 8ste e,ceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi = ani.

Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii