RAPORT TIINIFIC I TEHNIC

PROIECT PCCA NR. 36 / 2012 - ETAPA 1 2012 Sisteme hibride de conversie a energiei regenerabile de mic putere integrate ntr-o microreea MICROREN
Coordonator : Universitatea Politehnica din Timioara REZUMAT
Prezentul raport inglobeaza realizarile si rezultatele specifice celor sapte activitati stiintifice si tehnice finalizate in cadrul proiectului (fiecare capitol referindu-se la cate o activitate distincta), care se constituie ca suport pentru activitatile specifice etapei urmatoare. Toate activitatile prezentei etape au urmarit obiectivele propuse privind modelarea si simularea componentelor unei microretele. Primul capitol trateaza problematica proiectarii, modelarii si simularii paletelor si rotorului unei turbine de vant, respectiv a unui mecanism de protecie la supraturare. Al doilea capitol prezinta considerente privind proiectarea, modelarea i simularea unor variante adecvate pentru turbine micro hidro (bazate pe un studiu parametric al turbinelor Pelton i Banki-Michell-Ossberger), concluzia fiind ca turbinele cu dublu flux, de tipul Banki, se pot constitui ca microturbine hidraulice care ndeplinesc exigenele tehnice impuse actualmente. In cadrul activitatii urmatoare (capitolul trei) este ales tipul constructiv de main pentru un generator de inducie cu dou nfurri (DSWA) i un generator sincron reactiv multifazat fr perii i fr nfurare rotoric (RBLDC) si sunt concepute programe de proiectare analitic ale acestora (calculul preliminar al dimensiunilor, calculul optimal al dimensiunilor, parametrilor i caracteristicilor, calculul cu element finit al parametrilor i caracteristicilor), realizandu-se o comparare a rezultatelor obinute prin calcul analitic, cu cele obtinute prin analiza cu element finit. Urmatorul capitolul realizeaza o analiza numeric de cmp prin metoda elementelor finite a unor modele de laborator pentru dou topologii de micro-aerogeneratoare cu magnei permaneni cu flux radial, respectiv cu flux axial, pentru sisteme hibride de conversie a energiei regenerabile de mic putere integrate n microreea. Capitolul cinci considera un model al unui sistem de panouri fotovoltaice, dezvoltat pe baza circuitului echivalent cu o dioda, implementat in Simulink utilizat pentru simularea functionarii componentei fotovoltaice din cadrul unei microretele. In capitolul sase este realizata modelarea si simularea unor noi structuri de convertoare multiinput hibride cu factor de conversie ridicat, utilizabile in retele de tip microgrid cu surse de intrare multiple. Convertorul propus reprezinta elementul de conversie al unui sistem hibrid cu doua surse de energie -o turbina eoliana si un ansamblu de panouri fotovoltaice -, rezultatele simularilor validand consideratiile teoretice, demonstrand totodata superioritatea structurii propuse in raport alte solutii oferite de literature de specialitate. Ultimul capitol propune o structura microgrid formata dintr-un sistem de panouri fotovoltaice, o turbina eoliana, consumatori, sistem de acumulatori pentru stocarea energiei, convertor comandat si posibilitatea de conectare la retea. Modelarea componentelor si simularea interactiunii componentelor microgridului au ca scop dezvoltarea unor strategii de conducere privind integrarea surselor de energie regenerabila la nivelul microgridului, cresterea eficientei energetice a folosirii surselor regenerabile si cresterea sigurantei de operare. Este realizata o modelare si simulare a surselor regenerabile de energie (vant sau hidro), prin sisteme de tip Hardware in the Loop, iar pentru a putea testa un sistem de turbina eoliana/hidro in diverse regimuri de functionare, a fost proiectat si implementat (hard si soft) un simulator, care ofera o flexibilitate deosebita pentru testarea unei largi varietati de turbine eoliene si generatoare, fara investitii costisitoare si/sau constructia fizica a turbinelor. De subliniat ca toate obiectivele stiintifice si tehnice aferente activitatiilor etapei curente au fost realizate. De asemenea au fost elaborate un numar de patru lucrari stiintifice.

DESCRIERE TIINIFIC I TEHNIC

1. Modelarea i simularea functionrii paletelor i a rotorului turbinei de vnt de mic putere cu pozitionarea specific a mecanismului de protectie la supraturare. 1.1. Introducere Literatura de specialitate nu ofer explicit solutii de calcul pentru sistemul automat de protecie la supraturare, rolul funcional al componentelor, cinematica i dinamica sistemului mecanic automat. Fa de soluiile ilustrate de productorii de agregate de vnt de mic putere [1.4], [1.5], [1.6], n cadrul acestui program de cercetare se propune o soluie original prin care paletele rotorice sunt legate ntre ele prin intermediul unui mecanism biel-manivel. Micarea lor de rotaie se transform n micare de translaie prin care se comprim un arc elicoidal i se activeaz un amortizor hidraulic, fig. 1.3. Fiind un sistem automat va oscila in jurul poziiei de echilibru. Amortizorul hidraulic are rolul de a atenua viteza de oscilaie i n acest fel se mbuntete dinamica ntregului sistem. Calculele teoretice i testele pe standul de prob preconizat vor duce la soluia optim pentru puterea de 5 kW i apoi generarea prin similitudine de soluii optime pe domeniul de 110 kW. n cadrul acestui proiect se dorete studiul, proiectarea, execuia i testarea unui sistem automat cu mecanism centrifugal de punere n drapel a paletelor rotorice. Acest sistem reacioneaz doar cnd turaia rotorului depete o anumit limit maxim admis. Dac viteza vntului scade sau cauza supraturrii dispare sistemul readuce paletele n poziie normal de lucru. Conceperea i proiectarea unui astfel de sistem este corelat cu paletele rotorice pe care trebuie s le deserveasc i care trebuie de asemenea proiectate i apoi calculat, prin simulare numeric, momentul dat de forele aerodinamice n raport cu axa paletei. Momentul dat de forele aerodinamice n raport cu axa paletei trebuie contracarat de momentul dat de forele centrifuge ale contragreutilor din mecanismul sistemului automat de protecie la supraturare. Testarea sistemului se va face pe un stand de prob care se va realiza n cadrul proiectului. Sistemul automat preconizat are mai multe variante posibile care trebuie testate i aleas varianta optim pe baza mai multor criterii de optimizare. De asemenea n localitile electrificate i care dispun de un potenial aeroenergetic rentabil este oportun utilizarea energiei produse n beneficiul comunitii locale cum ar fi iluminatul public, pomparea apei potabile, tratarea apelor uzate etc. 1.2. Proiectarea paletelor rotorice Au fost alese profile laminare din familia NACA 6 i au fost selectate zonele de inciden favorabile pentru finee i astfel i pentru randamentul aerodinamic. S-a optat prin aceast strategie pentru acceptarea de soliditi mai mari i coeficieni de portan mai mici. Seciunile de calcul aerodinamic se analizeaz pentru domeniul r = 0,75 3,5 m. Spaiul rezervat pentru zona butucului i a suportului rotitor pentru palete are un diametru de 1,5 m cu arie de cca 1,7 m2. Gabaritul radial rezervat generatorului electric are diametrul 600 mm cu arie expus de 0,28 m2. Parametrii de instalare pentru turbina eolian: Puterea la arbore: 5500 W Diametrul turbinei: 7 m Viteza periferic maxim: 45 m/s Turaia maxim: 120 rpm (150 rpm, accidental) Aria expus a turbinei: 38 m2 Rapiditi probabile (TSR): 3...4 Coeficieni de putere (valori maxime de calcul): 0,428...0,466 Soliditi aproximative: 0,20 0,30 Fig. 1.1. Paleta 3D cu winglet de 200 mm Viteze de instalare asociate puterii de 5,5, kW i turaiei de 120 rpm, la densitati ale aerului ntre 1,1 i 1,4 kg/m3 : 8...8,7 m/s. 2

Cinematica a fost analizat pentru patru rapiditi, diametrul 7 m i diferite grade de reacie, folosind o metod elaborat de CCAE pentru coeficieni adimensionali, [1.1], [1.3]. Relaii utilizate pentru coeficienii de putere, CP, moment, CM i grad de reacie, R , cu notaiile din [1.1]:
2 2 2 C P = k vT 1 k v3 k t r + k ps C = 2 k k M vT t r = C C P M r C = C k Fa vT P k ps k ps R = k vT = CP 2 k t 2 r
1 + k v3 k vT = 2 1 k v23 k t = 1 R + 1 R 2 + r 2 k = 2 R 2 r kt unde pentru proiectare: ps C P = k v 1 k v 2 k T 2 r 2 + k p T s 3 CP C Fa = k vT CP C M = r

) (

Familia NACA 6 a fost creat ca aa zis "profil laminar" prin controlul desprinderilor. Coeficientul de rezisten n zona favorabil pentru aplicaii (incidene i portane) are valori mici: pentru suprafa neted: Cx = 0,003 ... 0,005; profil rugos (standard): Cx 0,011. Au fost analizate 79 profile din aceast familie i au fost alese trei profile, ca optime pentru acest proiect. S-au selectat: NACA 652 415; NACA 65 3 418; NACA 654 421; a=0,5 (la toate). Cu ajutorul acestora a fost generat paleta 3D cu winglet de 200 mm, destinat acestui rotor, fig.1.1. 1.3.Proiectarea rotorului cu mecanism de protecie la supraturare Rotorul pentru aceast turbin sustine paletele turbinei in lagre care permit reglarea unghiului de instalare i asigur o protectie suplimentar a agregatului in domeniul turatiei de 110-120 rpm cu ajutorul unui mecanism. Mecanismul asigura frnarea aerodinamic la depsirea turatiei de 115 rpm ca protectie suplimentar pentru cazul in care sistemul de conducere automat nu a intervenit prin reglarea turatiei i declansarea frnrii electrodinamice sau avarie n sistemul electric i electronic.

Fig. 1.2. Poziii succesive ale mecanismului biel-manivel cu pies culisant In domeniul optim de exploatare evaluat la viteze de vnt intre 3 si aprox. 9 m/s i turatii intre 50 si 115 rpm, pozitia paletajului trebuie mentinut la unghiul de instalare optim, manivela paletelor trebuie mentinut pe limitatorul arcului, n poziia de start, fig. 1.2. Reglarea turatiei se realizeaz de ctre sistemul de conducere. In acest domeniu larg de exploatare momentele de rotatie a paletelor in jurul axei proprii sunt date de fortele aerodinamice si de fortele centrifuge date de contragreuti. In acest domeniu de viteze ale vntului momentul aerodinamic este mai mare dect cel cauzat de fortele centrifuge. Astfel se mentin unghiurile de instalare ale paletelor. Daca sistemul de conducere functioneaz corect si regleaz turatia prin ncrcarea generatorului electric ambele momente (cel aerodinamic ci cel dat de contragreuti) variaz ptratic cu turatia. Astfel se mentine la manivela paletelor dominarea momentelor aerodinamice asigurnd tendinta de nchidere a paletajului (adic poziia optim de funcionare). Dac apar defeciuni ale sistemului de conducere la reglarea turatiei sau se declanseaz protectia din cauza puterilor mai mari dect cea de instalare, scade valoarea momentului aerodinamic de rotire a paletei in jurul axei proprii si sistemul de protectie este dominat de momentele centrifuge date de contragreuti. In consecint paletajul se deschide, manivela se deplaseaz spre arc. Dac viteza vntului crete in continuare dezechilibrul momentelor in favoarea celui dat de contragreuti crete. Astfel se realizeaz asa-numita frnare aerodinamic. Relaiile de 3

calcul pentru dimensionarea mecanismului sunt funcii de 2 variabile: unghiul de rotaie al paletelor, =045 i turaia, n=50150 rpm. Relaiile semnificative utilizate care includ n ele alte relaii complexe au fost: Forta centrifug dat de contragreutate, Fc:
Fc( , n ) := mcg ( n ) Rcg ( )
2

unde mcg=masa contragreutii, =viteza unghiular, Rcg=raza centrului de greutate al contragreutii Forta rezultant pe arcul din mecanismul biel-manivel, Farc :
Farc( , n ) := Fcy ( , n ) b fap( ) b fm( )

Unde Fcy=componenta activ a fortei centrifuge dat de contragreutate, bfap=bratul fortei fa de axa paletei, bfm=bratul fortei pe manivel fa de axa paletei.

Fig. 1.3. Desenul de ansamblu al rotorului cu mecanism de protecie la supraturare Ca acest mecanism sa fie suficient de sensibil contragreutile trebuiesc reglate foarte aproape de echilibrul momentelor in zona exploatrii optimale a sistemului. In acest regim de protectie cnd se manifest influenta contragreutilor arcul tempereaz deschiderea paletajului. Limitatorul de cursa al arcului plafoneaz deschiderea paletelor. In proiectul mecanismului s-a evaluat diferenta de moment, care la manivela din desen de 70 mm duce la o fort centrifug de 217 N, fig. 1.3. La dimensionarea arcului s-a urmrit ncadrarea n majoritatea cotelor i a constructiei ansamblului. Cursele liniare i unghiulare ale mecanismului au fost corelate cu gabaritul disponibil (pentru protectie este suficient o curs a arcului de 46 mm i un unghi de deschidere maxim al paletelor de 41). 2. Modelarea i simularea unor variante adecvate pentru turbine micro hidro. Prin tema propus, se analizeaza, n prim etap, o tubin hidraulic cu puterea de 5 kW. Plecnd de la aceast informaie, s-a procedat la efectuarea unui studiu parametric al turbinei. Astfel, s-au ales ca parametri turaia turbinei (cu limite de variaie ntre 50 i 3000 rot/min) i Fig. 2.1. Variaia cderii n turaia specific: funcie de debit (2.1) (cu limite de variaie, conform bibliografiei, ntre 50 i 150). S-a obinut, astfel, domeniul de debite i de cderi la care va lucra turbina, conform figurii 2.1. Pentru calculele uzuale, ca valori pentru randamentul turbinei s-au ales cele corespunztoare rezultatelor obinute conform bibliografiei de specialitate [3]: (2.2) . Apelnd relaiile specifice de calcul, conform specificaiilor bibliografice, s-au stabilit dimensiunile principale ale rotorului (ca parte principal a turbinei), care dicteaz celelalte dimensiuni: diametrul exterior, (2.3) 4

diametrul interior, (2.4) D2 = 2 D1/3 limea rotorului, b. De asemenea, s-au calculat unghiurile constructive ale paletei la intrare i ieire (datorit particularitii constructive i funcionale, unghiul de ieire din prima treapt trecere prin rotor respectiv unghiul de intrare n a doua treapt se accept ca avnd valoarea de 90). S-a acceptat, din considerente constructiv tehnologice, conform bibliografiei, c paleta rotorului este n form de arc de cerc, determinndu-se valorile corespunztoare ale razei arcului de cerc respectiv; pentru grosimea paletei s-a luat valoarea de 2 mm. Pentru validarea valorilor dimensiunilor calculate, s-au efectuat verificri la rezisten pentru arbore, discurile laterale ce delimiteaz rotorul i pentru palet. Valorile obinute n urma evalurilor, se situeaz cu cel puin dou ordine de mrime sub valorile tensiunilor admisibile corespunztoare mrcilor de oel care se recomand n bibliografie s fie utilizate pentru fabricarea turbinelor hidraulice.

Fig. 2.2. Variant constructiv cu intrare orizontal

Cp = 1 v2 2 v

Fig. 2.3. Geometria profilului aparatului director (2.6)

CM =

(2.5)

Ca =

F v A
2

M v A L
2

(2.7)

Fig.2.4. Randamentul turbinei Banki SDC125 n funcie de turaia rotorului. Caracteristicile dinamice descrise prin matricea de transfer a turbinei sunt oferite prin locul frecvenelor ce leag variaiile de turaie ale rotorului n funcie de modificarea debitului Fig. 2.5. Concluzie: pe baza considerentelor prezentate cu privire la proiectarea i funcionarea turbinelor cu dublu flux, de tipul Banki, se pot realiza microturbine hidraulice ce ndeplinesc exigenele tehnice actuale.

Fig. 2.5. Locul frecvenelor i caracteristicele Bode ale turbinei Banki SDC 125.

Plecnd de la rezultatele obinute, n limitele parametrilor menionai, urmeaz a se lua o decizie referitoare la limitarea acestora, respectiv alegerea unor valori ferme pentru cderea i turaia turbinei, n conformitate cu datele hidrografice ale amplasamentului. Doar pe baza unor astfel de decizii, ferme, se va putea trece la etapa a doua, conform specificaiilor din contract, la proiectarea i apoi la execuia turbinei. La funcionarea turbinei cu dublu flux apa, care iese din ajutaj, trece printre paletele rotorice deplasndu-se dinspre periferie spre centru, apoi trece prin zona liber din interiorul rotorului, i din nou printre palete, deplasndu-se de aceast dat dinspre centru spre periferie cednd de fiecare dat o parte din energie i prsete rotorul cu o anumit vitez. n acest fel energia curentului de ap este transferat rotorului n procesul de dubl trecere a apei printre palete. Energia apei se transform nc din ajutaj n energie cinetic, iar micarea apei n rotor este fr suprapresiune. Pentru optimizarea curgerii prin turbin, un rol deosebit l are determinarea optim a intrrii apei n rotor, ceea ce presupune studiul curgerii n aparatul director. Curgerea apei peste profilul aparatului director a fost studiat cu ajutorul metodei prof. Octavian Popa, care permite determinarea distribuiei de presiuni, a coeficientului de portan i a coeficientului de moment. 3. Modelarea, simularea si validarea, utilizand metoda elementelor finite, a unui generator de tip RBLDC si DSWA. Pentru conversia energiei eoliene i a energiei hidraulice s-a propus utilizarea unor noi generatoare electrice de tip sincron i asincron. O cerin a proiectului este ca sistemul s poat funciona att conectat la reea ct i n regim insular autonom. Obiectivul activitatii de fata consta in proiectarea execuiei i ulterior testarea a dou generatoare electrice: un generator de inducie cu dou nfurri (DSWA) i un generator sincron reactiv multifazat fr perii i fr nfurare rotoric (RBLDC). n metodologia de proiectare trebuie luate n considerare saturaia i efectul pelicular, calculul analitic trebuie validat cu ajutorul metodei elementului finit (FEM) i n final se va face optimizarea proiectrii. Datele obinute n urma calculului de proiectare vor fi folosite pentru dimensionarea convertoarelor statice aferente acestor generatoare i a bateriei de condensatoare a DSWA. n vederea ndeplinirii cerinelor din faza 1 a proiectului au fost identificate urmtoarele etape de parcurs: studiul bibliografic al surselor cu mare vizibilitate internaional (jurnale IEEE, baza de date IEEE xplore, etc.) pentru a vedea stadiul actual n domeniul generatoarelor electrice de inducie cu dou nfurri (DSWA) i al generatoarelor sincrone multifazate reactive fr perii i fr nfurare rotoric (RBLDC); elaborarea studiului critic i alegerea parametrilor nominali putere, tensiune, turaie pentru DSWA i RBLDC; alegerea tipului constructiv de main pentru DSWA i RBLDC; conceperea programului de proiectare analitic pentru DSWA i RBLDC n mediul Matlab; conceperea programului de proiectare optimal pentru DSWA i RBLDC n mediul Matlab; calculul preliminar al dimensiunilor pentru DSWA i RBLDC; calculul optimal al dimensiunilor, parametrilor i caracteristicilor DSWA i RBLDC; calculul cu element finit al parametrilor i caracteristicilor DSWA i RBLDC; compararea rezultatelor obinute prin calcul analitic cu cele din analiza cu element finit (FEM). Pentru simplitate constructiv trebuie luat n considerare soluia de cuplare direct ntre generatoare i turbine cu dezavantajul de a fi necesare cupluri ridicate la arbore. Turaia arborilor este redus, pentru generatorul eolian s-a considerat la dimensionare 200 rpm iar pentru hidrogenerator 250 rpm. Puterea aleas pentru proiectarea modelelor experimentale este de 3 kw la o tensiune de linie de 240 V. Datorit creterii preului mondial al magneilor permaneni din pmnturi rare (NeFeB) soluiile alese exclud utilizarea acestora. Eliminarea magneilor permaneni de nalt energie sau nlocuirea lor cu magnei ieftini din ferite trebuie s se fac prin meninerea performanelor ridicate ale mainilor electrice. Tipurile de generatoare alese sunt relativ noi, foarte puin analizate dar cu perspectiv de utilizare pentru aceste aplicaii. 6

Generatorul RBLDC are principiul de funcionare asemntor cu al unei maini de curent continuu cu comutaie trapezoidal a curentului, nu are perii iar infurrile de excitaie i de cuplu se gsesc n stator. Simplitatea controlului deriv din asemnarea acestei maini cu o main de curent continuu nefiind nevoie de transformari de coordonate. Cei doi cureni principali din main (similari cu curentul de excitaie i cel de indus de la maina de curent continuu) produc fluxuri magnetice n cuadratur obinndu-se astfel condiii ideale pentru controlul de tip MTPA (cuplul maxim pe curent). O condiie obligatorie pentru acest tip de generator este utilizarea unui rotor ALA (anizotropie axial a pachetelor de tole) avnd un numr de pachete de tole i straturi de izolaie suficient de mare. n plus fa de avantajele comune ale mainilor multifazate, pentru maina cu 6 faze controlul poate fi reconfigurat de la o main sincron reactiv trifazat cu q=2 sau de la o main sincron reactiv hexafazat avnd dou nfurri trifazate decalate cu un unghi de 30 grade electrice. Principiul constructiv al mainii RBLDC cu ase faze este prezentat n figura 3.1 iar n figura 3.2 se prezint schema de principiu a ansamblului main-convertor. Spre deosebire de maina de curent continuu comutaia se face electronic. Fiecare curent de faz are un interval de timp n care este curent de cmp i un interval n care este curent de cuplu avnd forma de variaie bipolar. n figura 3.1 fazele E i F au rolul de faze de excitaie dar numai faza F este pur de cmp n timp ce faza E comut pentru a deveni o faz de cuplu. Din aceast cauz pot apare pulsaii ale cuplului, ns la 6 sau mai multe faze ale mainii acestea nu vor fi foarte severe. Interaciunea ntre fazele de cmp i cele de cuplu are un defazaj de 90 (plus sau minus 15) grade i nu 60 sau 120 grade ca la mainile BLDC cu magnei permaneni.

Fig. 3.1. Maina RBLDC cu 6 faze rotativ sau liniar

Fig.3.2 Sistemul main RBLDC-convertor

Rectifier C C C IGBT GA VDC

Fig. 3.4. Generator de inducie cu nfurarea Fig. 3.3. Generator de inducie cu dou nfurri auxiliar conectat direct la bateria de cu punte redresoare i invertor condensatoare Utilizarea unui rotor, de tip ALA sau cu bariere de flux multiple, determin un cmp magnetic de reacie al fazelor de cuplu mai redus. Astfel se obine o densitate de cuplu ridicat i un factor de putere echivalent bun. Cel de-al doilea generator, de inducie cu dou nfurri statorice DSWA, are rotorul n colivie ceea ce i confer o robustee ridicat, fiabilitate crescut i cost de ntreinere redus. n cazul mainilor de inducie, mai ales cele care funcioneaz ca generator la turaie redus, puterea reactiv (curentul) de magnetizare poate atinge valori de peste 60% din valoarea nominal. nfurarea auxiliar sau de excitaie se conecteaz la o baterie de condensatoare fie prin intermediul unui convertor static (figura 3.3) fie direct (figura 3.4). Acest ultim caz va fi analizat n cadrul proiectului. Prezena nfurrii de excitaie nseriat cu bateria de condensatoare furnizeaz generatorului energia reactiv necesar, aceasta nu va mai fi adus din circuitul de curent continuu al micro reelei i n acest fel puterea aparent a convertorului conectat la bornele nfurrii principale va fi mai mic cu aproximativ 40%. n regim autonom datorit legturii directe ntre nfurarea de excitaie i bateria de condensatoare (fr convertor) procesul de autoexcitaie se declaneaz chiar n absena unei surse externe. Pentru generatorul din figura 3 prezena invertorului n nfurarea de excitaie injecteaz armonice superioare n main i deci i n tensiunile i curenii din nfurarea principal producnd pierderi suplimentare n fierul mainii i n nfurri care conduc la reducerea randamentului. Conectarea DSWA prin convertor la circuitul de curent continuu a micro reelei n care injecteaz i 7

alte surse face de asemenea inoportun utilizarea invertorului conectat n excitaie. Generatorul de inducie cu dou nfurri are o greutate i un volum mai mare dect generatorul de inducie clasic n cazul general, dar n cazul turaiei i sarcinii variabile ntlnite la antrenarea cu turbin eolian, randamentul i costul total main i convertor static este mai bun pentru DSWA. Domeniul n care viteza de rotaie poate s varieze depinde i de valoarea capacitii bateriei de condensatoare. Cele dou nfurri statorice sunt introduse n aceleai crestturi putnd avea acelai numr de perechi de poli sau un numr diferit.

Fig. 3.5. Inductivitile proprii i de cuplaj ale generatorului RBLDC la curenii nominali.

Fig. 3.6. Cuplul generatorului RBLDC n poziia de cuplu maxim n funcie de curenii de excitaie i de cuplu

n figurile 3.5 i 3.6 se prezint inductivitile proprii i de cuplaj la curenii nominali, respectiv cuplul mainii n poziia de cuplu maxim pentru diferii cureni de excitaie i de cuplu pentru generatorul RBLDC. Consideraii privind proiectarea optimal a generatorului DSWA: Este cunoscut faptul c pentru funcionarea mainii asincrone n regim de generator autonom pentru excitarea lui este necesar a i se furniza energie reactiv din exterior. Incepnd cu Allister (1903) au fost publicate numeroase lucrri privind soluii de excitare a generatoarelor de inducie cu condensatoare conectate la ieirea acestora, de ctre cercettori din ntreaga lume [3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5]. Neajunsul principal al soluiilor propuse const n variaia sever a tensiuni cu sarcina i, drept urmare, necesitatea unor sisteme de reglare a energiei reactive de excitaie ce introduce armonici att n curentul de sarcin ct i n curenii generatorului. Inspirate din cercetrile lui L.J.Hunt [3.6] privind mainile de inducie cu dou nfurri statorice, n anii 80 ai cecolului XX s-au intensificat cercetrile privind aceste maini [3.7, 3.8, 3.9] etc. n vederea creterii performanelor acestora fiind propuse att maini duale avnd nfurrile statorice cu numr diferit de perechi de poli p1 p2 ct i maini cu p1 = p2, acestea din urm constituind obiectul prezentei cercetri ce urmaresc optimizarea soluiilor privind att modul de excitare ct i sistemele de reglare a tensiunii i turaiei acestora n situaiile cnd acest lucru este reclamat. Este investigat, deasemenea, i ideea, relativ recent, a revenirii la cuplarea motorului de antrenare ( turbin de vnt, etc.) cu generatorul, prin intermediul unui amplificator de turaie mecanic, ceea ce ar permite creterea semnificativ a turatiei nominale a mainii folosite ca generator, ceea ce ar conduce la utilizarea, cu modificari nesemnicative, privind numai infurrile statorice, a maininilor de inducie din fabricatia curenta de serii mari i variate turaii nominale, ceea ce ar reduce drastic costul generatoarelor, comparativ cu cele cuplate direct cu motorul ( turbin eolian sau hydraulic, etc.). Consideraii provind proiectarea generatoarelor de inductie duale DSWA cu acelai, numr de poli ai nfurrilor statorice obtenabile din motoare de inducie cu rotorul n scurtcircuit convenionale: Pentru reducerea preului generatoarelor agregatelor aeroelectrice de mic putere, pentru a evita costurile de proiectare i fabricaie , relativ mari, ale generatoarelor cuplate direct cu turbina de vnt, de joas turaie, n ultimul timp se preconizeaz utilizarea, ca generatoare, a mainilor de inducie convenionale, de turaie mare, existente ntr-o mare varietate de puteri i turaii i, n consecin de dimensiuni i greutate reduse. Funcionarea mpreun cu turbinele de vnt de turaie relative mic, se asigur prin intermediul unui sistem de transmisie mecanic cu curele sau roi dinate, amplificatoare de turaie, cu raport de amplificare corespunztor. 8

n cele ce urmeaz se propune o metod de proiectare a generatoarelor de inducie duale de turaie mare, avnd acel numr de perechi de poli pentru ambele nfurri statorice, obtenabile, prin transformri constructive minimale, din motoarele de inducie cu rotorul n scurtcircuit avnd o putere apropiat de a generatorului de obinut, aceeai turaie nominal, acelai circuit magnetic i acelai rotor., existente n fabricaia curent motor de referin. Pentru simplificarea, se poate considera numrul de spire ale nfurrilor statorice ale generatorului dual DSWA egal cu cel al infurrilor motorului de referin (3.1) (w1)G=(w)G=w Generatoarele de inductie duale DSWA cu acelai numr de poli ai nfurrilor statorice obtenabile din motoare de inducie cu rotorul n scurtcircuit convenionale: Aceste generatoare avnd aceeai construcie mecanic i circuit magnetic ca i motorul de referin, proiectarea, n acest caz, se reduce doar la calcului numrului de spire w1, w2, curenii prin acestea (Iw1,N)GD, (Iw2,N)GD i seciunile acestora w1, w2 astfel nct ele s poat ncpea n cresttura tolei motorului de referin utilizat iar curentul total n seciunea crestturii generatorului (I)GD s fie egal sau mai mic (apropiat) cu curentul total n seciunea crestturii motorului de referin (I)M. a). Calculul curenilor (Iw1,N)GD, (Iw2,N)GD i al curentului total n cresttura statoric (I)GD n cazul realizarii integrale a curentului demagnetizare nominal cu ajutorul nfurrii nfurrii statorice de excitaie w2: (Iw1,N)GD = (IN)G . cos(N)GD , (3.2) (Iw2,N)GD = (I1N)G . sin arc cos(1N)G , (3.3) (I)GD = w1. (Iw1,N)GD + w2. (Iw2,N)GD, respectiv, n cazul w1 = w2 = w, (I)GD = w. [(Iw1,N)GD + (Iw2,N)GD] = w.[(IN)G.cos(N)GD + (I1N)G .sin arc cos(1N)G] (3.4) b). Calculul curenilor (Iw1,N)GD, (Iw2,N)GD i al curentului total n cresttura statoric (I)GD n cazul realizrii excitaiei cu ambele nfurri statorice w1 i w2 ale generatorului dual (Iw1,N)GD = (IN)2G.cos2(1N)G+(I0)2M.[sin arc cos(0)M]2 (3.5) (Iw2,N)GD = (Iw2,N)GD = {(I1N)G . sin arc cos(1N)G - (I0)M . [sin arc cos(0)M] } (3.6) (I)GD = w1. (Iw1,N)GD + w2. (Iw2,N)GD, respectiv, n cazul w1 = w2 = w, (I)GD = w. [(Iw1,N)GD + (Iw2,N)GD] = w.{ (IN)2G.cos2(1N)G+(I0)2M.[sin arc cos(0)M]2 + + (I1N)G . sin arc cos(1N)G - (I0)M . [sin arc cos(0)M]} (3.7) c). O prim validare orientativa curenilor nominali obinui ai nfurrilor statorice ale generatorului dual 3.1. Un prim criteriu de validare propus n continuare este necesar pentru a verifica daca cele dou nfurri statorice w1 i w2, considernd valori orientative pentru densitatea de curent s 6 A/mm2 i coeficientul de umplere a crestturii kcrest 0,75, pot fi dispuse in cresttura dat a tolei statorului (Acrest )necesar (Acrest)disponibil unde (3.8) (Acrest )necesar = [(I)GD : s ] (3.9) (Acrest)disponibil = [(I)M : s ] (3.10) n care (I)M = w. ( IN)M (3.11) In cazul cnd criteriul (3.8) nu este satisfcut, calculele curentului de sarcina admisibil va fi reluat iterativ pentru valori mai mici ale curentului de sarcin (I w1 )admis = (IN)M kj.I , kj = 1, 2, , (3.12) unde I = (IN)M : (1020). (3.13) 3.2. Un al doilea criteriu obligatoriu a fi verificat, pentru admiterea valorilor determinate ale curenilor Iw1 i Iw2, este ca pierderile n cuprul acestor infurri (pCu )w1. w2 s fie mai mic dect pierderile nominale n cuprul nfurrilor statorice ale motorului de referin (pCu )w1. w2 (pCu 0, N )M , (3.14) unde (pCu 0, N )M - se dau de ctre productorul motorului (ncercrile la mers n gol) (3.15) (3.16 ) (pCu )w1. w2 =w.[I2w1..lspir : ( d2w1:4) + I2 w2..lspir : ( d2w2 : 4)] . 9

4. Modelarea, simularea si validarea, utilizand metoda elementelor finite, a unui generator de tip RF-IPMS si AF-PMS n conformitate cu obiectivele etapei 1 2012 a proiectului PCCA MICROREN, echipa de cercetare a partenerului P1 UTC-N la proiect a realizat analiza numeric de cmp prin metoda elementelor finite a modelelor de laborator pentru dou topologii de micro-aerogeneratoare cu magnei permaneni cu flux radial, respectiv cu flux axial, pentru sisteme hibride de conversie a energiei regenerabile de mic putere integrate n microreea. n Fig. 4.1, este prezentat structura microgeneratorului cu rotor excitat prin magnei permaneni interiori de NdFeB i cu stator avnd nfurare indus trifazat, concentrat pe poli. ntrefierul radial este variabil, pentru diminuarea cuplului parazit de dantur i pentru obinerea unei t.e.m. cvasi-sinusoidale. Fig. 4.2 red distribuia fluxului magnetic inductor, obinut prin analiza de cmp cu elemente finite, n cazul alinierii polul statoric cu axa rotoric d, respectiv q. 56 28 0.5 1 7 4 5 45 12 3.5 2.3 1.5 10 0.5 10 mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm Dso Dsi gmin gmax bts hys hyr L lm Wm Wso hstg hts=hss t Dshaft a)

b) Fig. 4.1. Topologia de microaerogenerator cu rotor excitat prin magnei permaneni interiori, cu stator avnd nfurare indus trifazat, concentrat i cu ntrefier radial ; (a) datele geometrice principale ; (b) elementele constructive.

a)

b)

Fig. 4.2. Distribuia fluxului magnetic inductor la microaerogeneratorul cu rotor excitat prin magnei permaneni interiori, cu stator avnd nfurare indus trifazat, concentrat i cu ntrefier radial ; (a) la alinierea axei d cu polul statoric ; (b) la alinierea axei q cu polul statoric n Fig. 4.3, sunt reprezentate t.e.m. pe cele trei faze statorice ale microgeneratorului la mersul n gol i analiza lor armonic, evideniind armonica dominant de 100 Hz. Fig. 4.4 prezint structura microaerogeneratorului cu rotor interior, excitat prin magnei permaneni superficiali de NdFeB i dou statoare identice, exterioare, avnd fiecare o nfurare indus trifazat, distribuit n crestturi. ntrefierul dublu (bilateral) este axial i uniform. n Fig. 4.5, este reprezentat t.e.m. de faz statoric a microgeneratorului, la mersul n gol i analiza ei armonic, evideniind armonica dominant de ordinul 5.

10

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0 0.00601 100 2.83745 200 0.01202 300 0.01209 400 0.01199 500 0.08695 600 0.01204 700 0.06628 800 0.01206 900 0.01199 1000 0.01204 Fig. 4.3. T.e.m. induse pe fazele statorice i analiza lor armonic, la mersul n gol al microaerogeneratorului cu rotor excitat prin magnei permaneni interiori, cu stator avnd nfurare indus trifazat, concentrat i cu ntrefier radial.

a) Nr. faze infurare indus Nr. crestturi statorice Nr. poli rotorici Diametru exterior stator [mm] Diametru interior stator [mm] b) 3 24 8 100 50

c,d) Fig. 4.4. Topologia de microaerogenerator cu rotor interior excitat prin magnei permaneni interiori i cu dou statoare exterioare avnd fiecare nfurare indus trifazat, distribuit n crestturi i cu ntrefier axial; (a) vedere de ansamblu ; (b) datele geometrice principale ; elementele constructive ale rotorului (c), respectiv ale unuia din cele dou statoare identice (d).

Fig. 4.5. T.e.m. indus pe faz statoric i analiza sa armonic, la mersul n gol al microaerogeneratorului cu rotor interior excitat prin magnei permaneni superficiali i cu dou statoare exterioare avnd fiecare nfurare indus trifazat, distribuit n crestturi i cu ntrefier axial. 5. Modelarea si simularea unui sistem adecvat de panouri fotovoltaice. Modelele matematice dezvoltate pentru sistemelor de panouri fotovoltaice in cadrul acestui proiect sunt utile pentru simularea si testarea diferitelor configuratii de microretele care folosesc surse de energie regenerabila (SER), consumatori si elemente de stocare. Aceste modele se folosesc de 11

asemenea in testarea si validarea unor algoritmi de conducere pentru mentinerea tensiunii electrice in anumite puncte ale microretelei in limite admise si pentru controlul fluxului de putere in vederea optimizarii consumului de energie si a costului de functionare. Panourile solare sunt obtinute prin conectarea mai multor celule solare. Aceste panouri sunt conectate, la randul lor, in serie si paralel pentru a forma un sistem de panouri care este controlat de invertoarele de putere care asigura functionarea acestor panouri si valorificarea energiei solare disponibile. Parametri fundamentali folositi pentru definirea regimului de functionare si a caracteristicii panourilor fotovoltaice sunt prezentate in continuare si reprezentati in figura 5.1: (a) Punctul maxim de putere reprezinta punctul de functionare A(Vmax, Imax) din figura 5.1., in care puterea disipata la nivelul rezistentei este maxima: Pmax=ImaxUmax (b) Curentul de scurt-circuit: Iph=Isc. Reprezinta valoarea maxima a curentului generat de celula fotovoltaice. Este produs in conditiile de scurt-circuit: V=0. (c) Tensiunea in circuit deschis corespunde caderii de tensiune la nivelul diodei (jonctiunea p-n) atunci cand este traversata de fotocurentul Iph (ID=Iph), atunci cand curentul generat este I=0. Reflecta tensiunea celulei fotovoltaice in timpul noptii si este definita de urmatoarea relatie matematica: (5.1) unde se numeste tensiunea terminca iar Tc este temperatura absoluta a celulei. (5.2) (e) Factorul de umplere este raportul dintre puterea maxima care poate fi generata si produsul dintre Isc and Voc: (5.3) Factorul de umplere este o masura a caracteristicii reale curent-tensiune. Se considera ca pentru valori mai mare de 0.7, celula fotovoltaica are o calitate buna. Cresterea temperaturii celulei fotovoltaice are ca efect scaderea acestui factor si scaderea randamentului conversiei energiei. Fiecare producator de panouri fotovoltaice este obligat sa mentioneze parametrii panourilor in cartea tehnica pentru doua cazuri: conditiile standard de test (CST) si temperatura celulei in functionare normala (TCFN): (d) Eficienta maxima este raportul dintre puterea maxima si puterea generata de lumina incidenta:

Figura 5.1. Caracteristica curent-tensiune a celulei solare. CST se considera a avea urmatoarele caracteristici: - Radiatia solara (Ga) = 1000W/m2, - Temperatura celulei(Tc) = 25C, and - Viteza vantului = 1m/s

Figura 5.2. Circuitul echivalent cu o singura dioda. TCFN este definita de: - Radiatia solara (GaNOCT) = 800W/m2, - Temperatura aerului ambiental (TaNOCT) = 20C, si - Viteza vantului = 1m/s

Lista parametrilor mentionati de producator pentru panouril folosite este prezentata in talelul 5.1. Primul model matematic folosit este modelul echivalent cu o dioda. Din acest circuit echivalent, prezentat in figura 5.2, se dezvolta un model cu 4 parametri avand Iph, I0, Rs. Parametri au urmatoarele semnificatii: Iph curentul generat de radiatia solara (A) I0 curentul de saturatie (A) A factorul ideal al diodei Rs rezistenta in seria a panoului () 12

Numele parametrului Pentru STC Pmpp Vmpp Impp Voc25 Isc25 Pentru NOCT NOCT

Tabel 5.1. Parametri panoului fotovoltaic metionati de producator. Unitate de Valoare panou Descriere masura studiat W V A V A C 245 30.1 8.1 37.7 8.7 48.4 Puterea nominala Tensiunea nominala Curentul nominal Tensiunea circuitului deschis Curentul de scurt-circuit Temperatura celulei in conditiile mentionate

Caracteristica generala curent-tensiune a panourilor bazata pe modelul cu o singura dioda este reprezentata matematic de o functie transcendenta: (5.4)

Figura 5.3. Schema bloc a modelului pentru un panou fotovoltaic. Modelul dezvoltat considera la iesire puterea maxima pe care panourile o pot furniza in conditiile meteo masurate. Pentru obtinerea acestui maxim de putere s-a impus conditia 5.5. : (5.5) ceea ce devine: (5.6) Implementarea acestei relatii care constituie modelul matematic folosit, s-a realizat in softul specializat Matlab/Simulink si este prezentat in figura 5.3. Aceste modele se folosesc de asemenea in testarea si validarea unor algoritmi de conducere pentru mentinerea tensiunii electrice in anumite puncte ale microretelei in limite admise si pentru controlul fluxului de putere in vederea optimizarii consumului de energie si a costului de functionare. 6. Modelarea si simularea unor structuri de convertoare multi input hibride. d d2 Vout = 1 V1 + V2 2 d1 (2 d1 )(2 d 2 )
Vout d 2d 2 d1 = 1 V1 + V2 2 d1 (2 d1 )(2 d 2 )

(6.1)

Fig. 6.1. Schema bloc a sistemului hibrid eolianfotovoltaic

(6.2) Convertorul propus reprezinta elementul de conversie al unui sistemul hibrid cu doua surse de energie: o turbina eoliana si un ansamblu de panouri fotovoltaice. 13

Schema bloc este prezentata in figura 6.1. Simularea sistemului a fost realizata in Matlab/ Simulink. Pentru simularea convertorului s-a folosit toolbox-ul Plecs. Convertorul DC-DC utilizat pentru acest sistem este format din doua convertoare hibride coboratoare de tensiune si este descris de relatiile: (1) pentru d1d2 respectiv (2) pentru d1<d2. Controlul sistemului este realizat de catre unitatea de management a puterii. Sistemul hibrid are trei moduri de functionare: modul 1: turbina eoliana functioneaza cu reglare de putere iar panourile fotovoltaice sunt inactive; modul 2: turbina eoliana functioneaza urmarind maximul de putere iar panoul fotovoltaic completeaza necesarul de energie, fiind intr-o bucla de reglare a puterii; modul 3: ambele surse de energie regenerabila urmaresc maximul de putere. Bateria are rolul de a acumula surplusul de energie din sistem si de a completa necesarul de putere in cazul in care cele doua surse de energie functioneaza la maximul de putere iar aceasta nu este de ajuns. Sistemul este gandit in asa masura incat sa poata fi conectat la retea, pentru functionare si in sistem on-grid, daca acest lucru este posibil/necesar. Principalele rezultate obtinute in urma modelarii/simularii sunt prezentate in Fig. 6.2, cu referire la formele de unda principale din convertor, respective in Fig. 6.3, cu privire la functionarea intregului sistem.

Fig. 6.2. Principalele forme de unda din convertor.

Fig. 6.3. Functionarea sistemului in regimurile analizate. 14

Rezultatele obtinute au dovedit viabilitatea consideratiilor teoretice, demonstrand superioritatea structurii propuse in raport cu solutiile oferite de literature de specialitate. Convertorul propus poate face cu success cerintelor impuse de integrare intr-o retea MICROGRID. 7. Modelarea si simularea unor structuri de tip microgrid. La nivel global se asteapta ca integrarea sursele de energie regenerabila (SER) sa conduca la o crestere a ponderii lor la nivelul retelelor de distributie de joasa tensiune. Aceasta integrare este favorizata de costul de instalare tot mai accesibil si a independentei energetice pe care instalarea acestor surse o aduce [7.1]. Cele mai des utilizate SER sunt: sistemele de panouri fotovoltaice care pot fi incluse la nivelul fatadelor, integrate in constructia cladirilor si care se preteaza pentru mediul urban, turbinele eoliene de mici si medii dimensiuni pentru deservirea unor comunitati in zone cu potential eolian si a micro-hidrocentralele instalate pe cursul unor rauri. Problema integrarii acestor SER este lipsa predictibilitatii productiei de energie, care depinde de radiatia solara si de viteza vantului. In cadrul unei microretele care contine si surse de energie regenerabila, atat consumul puterii la nivelul consumatorilor cat si productia de energie are un caracter variabil [7.2]. Pentru a echilibra consumul cu productia, la nivelul microretelelor trebuie implementate strategii de conducere [7.3] care sa coreleze consumul cu productia pe de o parte prin deplasarea consumului in intervalul de timp cand puterea este produsa de catre SER si, pe de alta parte, folosirea mediilor de stocare a energiei. De asemenea, puterea la nivelul microretelei se poate echilibra prin conectarea la reteau locala de distributie [7.4]. Sistemul hibrid propus contine doua surse de energie: o turbine eoliana care este principal sursa de energie si un panou fotovoltaic care completeaza necesarul de energie. Sistemul este unul off-grid (nu este conectat la reteau electrica) cu acumulatori in compozitia lui. Aceste sisteme sunt folosite in zonele in care conectarea la reteau electrica este dificila sau imposibila. Schema bloc a sistemului eolian-fotovoltaic simulat este prezentat in figura 7.1. Simularea sistemului a fost realizata in Matlab/Simulink. Pentru a simula electric convertorul s-a folosit toolboxul Plecs.

Fig. 7.1 Schema bloc a sistemului hibrid eolian- fotovoltaic Turbina eoliana are in componenta un generator sincron si o punte de diode redresoare. O rezistenta de balast a fost folosita pentru cazul in care turbine de vant produce mai multa energie decat poate sistemul accepta. Panoul solar este alcatuit din 60 de celule fotovoltaice in serie si are ca marime de intrare iluminarea. Convertorul DC-DC utilizat pentru acest sistem este format din doua convertoare hibride coboratoare si este descris de relatile: (1) pentru d1d2 respectiv (2) pentru d1<d2. 15

Bateria are rolul de a acumula surplusul de energie din sistem si de a complete necesarul de energie in cazul in care cele doua surse de energie functioneaza la maximul de putere iar aceasta nu este de ajuns. Sistemul poate fi conectat la retea prin intermediul sigurantei fuzibile F1.
Putere panouri fotovoltaice 2000 Putere (W) Putere (W) 1500 1000 500 0 0 4 8 12 16 timp (ore) 20 24 3000 2000 1000 0 Putere turbina eoliana

12 16 timp (ore)

20

24

Profilul consumului 3000 Putere (W) 2000 1000 0 1 0.8 0.6 0.4 0 4 8 12 16 timp (ore) 20 24 0.2 0 4

Starea de incarcare

12 16 timp (ore)

20

24

Fig. 7.3. Rezultatele simularilor pentru o microretea formata din panouri fotovoltaice, turbina eoliana, consumator si baterie de stocare a energiei. In figura 7.3 sunt prezentate rezultatele unei simulari, pe un interval de 24 de ore, a functionarii unei microretele cu configuratia prezentata mai sus.

Fig. 7.2 Schema logica de control a sistemului.

Puterea produsa de panourile fotovoltaice si de turbina eoliana este determinata de conditiile meteo masurate pe aceste interval de timp de 24 de ore si reprezentat in primele 2 grafice ale figurii 7.2. Profilul consumatorului este definit in graficul trei. Bateria este folosita pentru a echilibra consumul si productia la nivelul microretelei astfel incat diferenta dintre puterea consumata si cea produsa sa fie minimizata prin folosirea energiei stocate la nivelul bateriei. Al patrulea grafic prezinta evolutia starii de incarcare a bateriei pe intervalul de 24 de ore in care functioneaza microreteaua. La nivelul unei microretele se pot implementa o gama larga de algoritmi de conducere la diverse nivele. Se poate dezvolta un algoritm centralizat care controleaza, in acelasi timp, toate componentele microretelei, sau algoritmi decentralizati, implementati la nivelul fiecaror componente, care beneficiaza de semnale si masuratori locale, iar pe baza acestora isi definesc modul de functionare. De asemenea se pot folosi algoritmi care permit agregarea unor componente si definirea unui set care operareaza dupa aceleasi caracteristici, fiind considerate, virtual, o singura componenta. De asemenea, la nivelul componentelor trebuie implementate strategii de conducere care permit conectarea la reteaua electrica comuna, a sincronizarii cu reteaua de curent alternativ, a definirii functionarii in caz de avarie si a serviciilor pe care aceste componente trebuie sa le asigure. Modelarea/simularea unor convertoare, c.c. c.a., ca elemente de baza intr-o retea microgrid, cu scopul evaluarii peroformantelor energetice : In raport sunt prezentate trei dintre topologiile care au facut obiectul modelarii/simularii (Fig 7.4, 7.5, 7.6).

Fig. 7.4. Convertorul H5 Heric. 16

Fig. 7.5. Curentul, tensiunea, puterea si randamentul convertorului.

Fig. 7.7. Convertor monofazat cu soft swiching.

Fig. 7.8. Curentul, tensiunea, puterea si randamentul convertorului.

Fig. 7.9. Convertorul trifazat cu boost intermediar.

Fig. 7.10. Curentul, tensiunea, puterea si randamentul convertorului.

Modelarea/simularea au avut in vedere o serie de configuratii de convertoare c.c.-c.a., pornind de la structura de tip HERIC(H5,H6) S-a continuat cu analiza a 5 convertoare a cror funcionare are loc pe 3 niveluri (corespunztoare fiecrei alternae), numite sugestiv: Coolcept Converter, Cascade Boost-Switched-Capacitor Converter, 5 Level Inverter, 1 Phase 3L-NPC Converter, Soft switching Converter. Tratarea fiecrui convertor s-a materializat prin analiza controlului, realizarea circuitului de simulare, modelarea elementelor de putere utilizate i calcularea randamentelor, respectiv trasarea formelor de und pentru curenii i tensiunile de la ieire, corespunztoare unor sarcini rezistiv-inductive. n urma simulrilor au fost trase concluzii referitoare la cele mai potrivite structuri utilizabile in cadrul retelelor de tip microgrid.

Modelarea/simularea surselor regenerabile de energie (vant sau hidro), prin sisteme de tip Hardware in the Loop : Pentru a putea testa un sistem de turbina eoliana/hidro in diverse regimuri de functionare, a fost necesara realizarea (hard si soft) a unui simulator. Structura sistemului prezentat in figura 7.11 contine: un simulator in timp real dSPACE (pentru implementarea caracteristicilor turbinei), invertor de tensiune (DTC) pentru alimentarea cu control de cuplu a unei maini de inducie trifazate (IM), echivalentul turbinei, generatorul (real) (PMSG) si sarcina.

Fig 7.11. Configuratia emulatorului hard si soft de turbina eoliana. 17

Sistemul a fost simulat in Matlab/Simulink, iar apoi a fost implementat in timp real folosind placa de control dSPACE. Semnalul de control (cuplul TImref ) este trimis ca si referinta prin dSPACE, invertorului, care returneaza in timp real cuplul (TIM) si turatia (IM) estimate, ale masinii de inductie. Comportamentul sistemului a fost analizat prin compararea formelor de unda obtinute din imulare si experiment (figura 7.12), considerand o forma a vantului de tip treapta intre 10-9 [m/s] cu o perioada de 40 de secunde. Similitudinea formelor de unda, demonstreaza corecta functionare a emulatorului de turbina eoliana construit. Avantajele folosirii unui astfel de emulator sunt: flexibilitate (pot fi testate o larga varietate de turbine eoliene si generatoare, fara investitii costisitoare si/sau construirea turbinelor); energia produsa de sistem poate fi foarte usor estimata; posibilitatea testarii: buclelor de control, convertoarelor de putere, elementelor de stocare, sarcinilor electrice, conectarii la retea etc.; folosirea emulatorului la diferite puteri, fiind necesara doar schimbarea anumitor componente (invertor, masina de inductie, generator) cu unele corespunzatoare puterii si cuplului dorit; modelare rapida. Standul experimental este prezentat in Fig.7.13.

Figura 7.12.Rezultate obtinute din simulare (coloana din stanga) si experimental (coloana din dreapta).

Figura 7.13. Standul experimental. Testarea in laborator a retelelor de timp MICROGRID inpune realizarea unor emulatoare pentru sursele de energie. Emulatorul propus, modelat si testat, poate fi utilizat pentru simularea functonarii unei turbine de vant sau microhidro, in diverse regimuri, comandate prin intermediul calculatorului. In concluzie, de subliniat ca toate obiectivele stiintifice si tehnice aferente activitatiilor etapei curente au fost realizate. De asemenea au fost elaborate un numar de patru lucrari stiintifice. Bibliografie:
[1.1] Bej, A., Turbine de vnt (Wind turbines), Editura Politehnica, Timioara, 2003. [1.2] Gipe P., Wind turbine basics, Chelsea Green Publishing Company, Vermont, USA, 2009. [1.3] Deservirea energetic a unei comuniti locale utiliznd curenii de aer, Proiect MAVA 3416/21-036/2007, Parteneriat UEFISCDI 2007-2010. [1.4] Prospect EOLTEC France, 2010. [1.5] Prospect FORTIS, Netherlands Fortis Wind Energy. [1.6] AH-5kW Pitch Controlled Wind Turbine, China Best Products Wind turbine generators [1.7] Zidaru G., - Micri poteniale i hidrodinamica reelelor de profile, Editura Didactica i Pedagogic Bucureti, 1981. [1.8] Abbott I. H., Doenhoff A. E., - Theory of Wind Sections, Dover Publications, Inc., New York 1958. [2.1] Octavian Popa, Mecanica fluidelor, vol I, II, Ed. Tempus, Timioara, 2007 [2.2] Manea Adriana Sida, Complemente de hidrodinamica turbomainilor, vol I, Ed. Mirton, Timioara, 2006 [2.3] M. Brglzan, Turbine hidraulice i transmisii hidrodinamice, ed. Politehnica Timioara, 2000. [2.4] C. Stroi, Identificarea dinamic a turbinelor cu dublu flux, Tez de doctorat, Univ. Politehnica Timioara. 2009. [2.5] M. Brglzan, About design optimization of cross-flow hydraulic turbines, Sci. Bull. Politehnica Univ. of Tm. Trans on Mechanics Tom 50 (64) Fasc. 2, 2005. [3.1] B. Brennen and A. Ahbondanti, Static exciters for induction generator, IEEE Trans. Ind. Applicat., vol.IA-13,pp.42, Sept./Oct. 1977.422-428

18

[3.2] J. M. Elders, J. T. Boys,and J. I. Woodward, Self excited Induction machine as small low-cost generator, Proc. Inst. Elect. Eng.,pt. C, vol 131, No. 2, pp.33-41, Mar.1984. [3.3] R. Bonert and S. Rajakarna, Self-excited induction generator with excellent voltage and frequency control, Proc, Inst. Elect., Eng.,, pp. 33-39, Jan. 1998. [3.4] Olorunfemi Ojo and Innocent Ewean Davidson, PWM-VSI Inverter-Assisted Stand-Alone Dual Stator Winding Induction Generator, IEEE Trans. on Ind. Appl.,vol.36, N0.6, Nov./Dec. 2000. [3.5] Nicolae Budian, Problems of Induction generator systems, editura Politehnica, Timi,oara -2003. [3.6] I., J. Hunt, A new type of induction motors,J. IEE, vol 38, pp. 648-677, 1907. [3.7] Dong Wang, Weiming Ma, Fei Xiao, Botao Zhang, Dezhi Liu and An Hu, A Novel Stand-Alone Dual StatorWinding Induction Generator With Static Excitation Regulation, IEEE Trans. On Energy Conv., vol. 20, No.4, Dec. 2005. [3.8] Yong Li, Yuwen Hu, Wenxin Huang, Lingshun Liu and Yong Zhang, The Capacity Optimization for the Static Excitation Controller of the Dual-Stator-Winding Induction Generator Operating in a Wide Speed Range, IEEE Trans. On Ind. Electronics, vol.56, No.2, Feb. 2009. [3.9] D. Hadiouche, H. Razik, A. Rezoug, Modelling of Double Star Induction Motor for Space Vector PWM Control, ICEM 2000, 28-30 Aug. 2000, Espoo Finland. [4.1] Y. Chen, P. Pillay, A. Khan, PM wind generator topologies, IEEE Trans. Ind. Applicat., Vol. 41 (2005), No. 6, pp.1619-1626. [4.2] J. Pyrhnen et al., Permanent magnet technology in wind power generators, Proc. 19th Int. Conf. Electr. Mach. ICEM 2010, CD-ROM, 6 pp. [4.3] H. Haraguchi, S. Morimoto, M. Sanada, Suitable design of a PMSG for a small-scale wind power generator, Proc. Int. Conf. Electr. Mach. Syst. ICEMS 2009, CD-ROM, 5 pp. [4.4] Z. Guo, L. Chang, FEM study on permanent magnet synchronous generators for small wind turbines, Proc. CCECE / CCGEI, Saskatoon, Canada, 2005. [4.5] M. Andriollo et al., Permanent magnet axial flux disc generator for small wind turbines, Proc. 18th Int. Conf. Electr. Mach. ICEM 2008, CD-ROM, 6 pp. [4.6] J.G. Wanjiku et al., A simple core structure for small axial-flux PMSGs, Proc. Int. Electr. Mach. Drives Conf. IEMDC 2011, CD-ROM, 6 pp. [5.1] D. Sera, Real-time Modelling, Diagnostics and Optimised MPPT for Residential PV systems, PhD dissertation, Aalborg University Institute of Energy Technology, Denmark, January 2009 [5.2] R.C. Campbell, A circuit-based photovoltaic Array model for Power System Studies, Power Symposium NAPS07, pp 97-101, 2007 [6.1] Seul-Ki Kim, Eung-Sang Kim, Jong-Bo Ahn, Modeling and Control of a Grid-connected Wind/PV Hybrid Generation System, 2005-2006 IEEE PES Transmission and Distribution Conference and Exhibition, Dallas, Texas, 2006, pp. 1202-1207. [6.2] Jiangui Li; Xiaodong Zhang; Wenlong Li, An Efficient Wind-Photovoltaic Hybrid Generation System for DC microgrid, IEEE 8th International Conference on Advances in Power System Control, Operation and Management (APSCOM), Hong-Kong, China, 2009, pp. 1-6. [6.3] M. Dali, J. Belhadj, X. Roboam, Theoretical and experimental study of control and energy management of a hybrid wind-photovoltaic system, IEEE 8th International Multi-Conference on Systems, Signals and Devices (SSD), Sousse, Tunisia, 2011, pp. 1-7. [6.4] W. Caisheng, M.H Nehrir, Power Management of a Stand-Alone Wind/Photovoltaic/Fuel Cell Energy System, IEEE Transactions on Energy Conversion, vol. 23, 2008, pp. 957-967. [6.5] A. Testa, S. De Caro, R .La Torre, T. Scimone, Optimal design of energy storage systems for stand-alone hybrid wind/PV generators, IEEE 2010 International Symposium on Power Electronics Electrical Drives Automation and Motion (SPEEDAM), Pisa, Italy, 2010, pp. 1291-1296. [6.6] E. Koutroulis, K. Kalaitzakis, N.C. Voulgaris, Development of a Microcontroller-Based, Photovoltaic Maximum Power Point Tracking Control System, IEEE Transactions on Power Electronics, vol. 16, 2001, pp. 46-54. [6.7] W.D. Kellogg, M.H. Nehrir, G.Venkataramanan, V. Perez, Generation unit sizing and cost analysis for stand-alone wind, photovoltaic, and hybrid wind/PV systems, vol. 13, 1998, pp. 70-75. [6.8] F. Valenciaga, P.F. Puleston, Supervisor control for a stand-alone hybrid generation system using wind and photovoltaic energy, IEEE Transactions on Energy Conversion, vol. 20, pp. 398-405. [6.9] M.M. Badejani, M.A.S. Masoum, M. Kalantar, Optimal design and modeling of stand-alone hybrid PV-wind System, IEEE Australasian Universities Power Engineering Conference (AUPEC), Perth, Australia, 2007, pp. 1-6. [6.10] N.A. Ahmed, M. Miyatake, A Stand-Alone Hybrid generation System Combining Solar Photovoltaic and Wind Turbine with Simple Maximum Power Point tracking Control, CES/IEEE 5th International Power Electronics and Motion Control Conference, (IPEMC), Shanghai, China, 2006, pp. 1-7. [6.11] Y. M. Chen, Y. C. Liu, F. Y. Wu, Y. E. Wu, Multi-Input DC-DC Converter Based on the Flux additivity, 36th IEEE Industry Applications Society Annual Meeting Conference (IAS'01),October 2001, Vol. 3, pp. 1866-1873. [6.12] A. Napoli, F. Crescimbini, L. Solero, F. Caricchi, F. G. Capponi, Multiple-Input DC-DC Power Converter for Power-Flow Management in Hybrid Vehicles, 37th IEEE Industry Applications Society Annual Meeting Conference (IAS), 2002, Vol. 3, pp. 1578-1585. [6.13] Y.C. Liu, Y.M. Chen, A systematic approach to synthesizing multi-input DC-DC converters, IEEE Transactions on Power Electronics, 2009, Vol. 24, No. 1, pp. 116-127.

19

[6.14] Yan Li, Xinbo Ruan, Dongsheng Yang, Fuxin Liu, Synthesis of multiple-input DC/DC converters, IEEE Transactions on Power Electronics, 2010, Vol. 25, No. 9, pp. 2372-238. [6.15] M. Gavris, N. Muntean, O. Cornea, Dual Input Hybrid Buck LC Converter, IEEE 21st International Symposium on Power Electronics, Electrical Drives, Automation and Motion (SPEEDAM), Sorrento, Italy, 2012, pp. 309-314. [6.16] N. Muntean, M. Gavris, O. Cornea, Dual Input, Small Power, PV and Wind Energy Conversion System, 13st International Conference on Optimization of Electrical and Electronic Equipment (OPTIM), Brasov, Romania, 2012, pp. [6.17] B. Axelrod, Y. Berkovich, A. Ioinovici, Switched- capacitors/ switched- inductor structure for getting transformerless hybrid DC-DC PWM converters, IEEE Transactions on circuits and systems, March 2008, Vol. 55, No. 2, pp. 687- 696. [6.18] A. Mirecki; X. Roboam; F. Richardeau, Architecture Complexity and Energy Efficiency of Small Wind Turbines, IEEE Transaction on Industrial Electronics, 2007, vol. 54, pp. 660-670. [6.19] T. Noguchi, S. Togashi, R. Nakamoto, Short-Current-Pulse Based Adaptive Maximum-Power-Point Tracking for Photovoltaic Power Generation System, Electrical Engineering in Japan, 2002, vol. 139, pp. 78-83. [7.1] Mohamed El-Ashry, "Renewables 2011 - Globa Status Report,"2011. [7.2] Leon Freris and Mohamed El-Ashry, Renewable Energy in Power Systems 2008. [7.3] AShot Melkonyan, "High Efficiency Power Supply using new SiC devices." 2007. [7.4] T. Funaki, J. C. Balda, J. Junghans, A. S. Kashyap, H. A. Mantooth, F. Barlow, T. Kimoto, and T. Hikihara, "Power Conversion With SiC Devices at Extremely High Ambient Temperatures," Power Electronics, IEEE Transactions on, vol. 22, no. 4, pp. 1321-1329, July2007. [7.5] B. Ray, J. D. Scofield, R. L. Spyker, B. Jordan, and R. Sei-Hyung, "High temperature operation of a dc-dc power converter utilizing SiC power devices,", 1 ed 2005, pp. 315-321. [7.6] Powersim.INC, "PSIM Manual," 2010. [7.7] Matthais Victor, Frank Greizer, Sven Bremicker, and Uwe Hubler, "United States Patent No: US 7,411,802 B2," Dec.8, 2008. [7.8] Gonzales Senosian, "European Patent Application No: EP 2 053 730 A1," Apr.29, 2009. [7.9] B. Burger and D. Kranzer, "Extreme high efficiency PV-power converters," 2009, pp. 1-13. [7.10] L. Czarnecki, D. Gutzeit, D. Schekulin, and A. Winter, "Coolcept" - eine neue PV-Wechselrichter-Topologie fr sehr hohe Wirkungsrade," 2010. [7.11] Steca Elektronik GmbH, "StecaGrid 3000 and StecaGrid 3600 Brochure," 2011. [7.12] B. Axelrod, Y. Berkovich, and A. Ioinovici, "A cascade boost-switched-capacitor-converter - two level inverter with an optimized multilevel output waveform," Circuits and Systems I: Regular Papers, IEEE Transactions on, vol. 52, no. 12, pp. 2763-2770, Dec.2005. [7.13] O. Abutbul, A. Gherlitz, Y. Berkovich, and A. Ioinovici, "Step-up switching-mode converter with high voltage gain using a switched-capacitor circuit," Circuits and Systems I: Fundamental Theory and Applications, IEEE Transactions on, vol. 50, no. 8, pp. 1098-1102, Aug.2003. [7.14] H. Nomura, K. Fujiwara, and M. Yoshida, "A New DC-DC Converter Circuit with Larger Step-up/down Ratio," 2006, pp. 1-7.

20