Sunteți pe pagina 1din 112

Arhivist-paleograf

Danielle ELISSEEFF
mai just demersul umanistului.
(Civilizaflia chinezæ, p. 15). Nimeni nu a definit, færæ-ndoialæ,
clasificærilor øi judecæflilor cærora le suntem cel mai ataøafli“
tarea cu estimærile øi experienflele unui foarte mare popor a
„un studiu aprofundat al lucrurilor chineze... ar permite confrun-
stræine lumii? Cu siguranflæ nu. Granet proclama, dimpotrivæ, cæ
Lucræri obscure pentru marele public, de puræ erudiflie øi
Imperiului.
cunoaøte decât versiunea târzie, revæzutæ øi corectatæ de gânditorii
misterul, dar despre care Granet se plângea mereu cæ nu le
(Hubei). Douæ texte fundamentale, care nu øi-au pierdut deloc
este frecvent tradusæ) scoasæ la luminæ în 1974 la Mawangdui
vechi versiuni, øi ea, a Daodejing (Calea øi Virtutea sa, dupæ cum
gæsitæ în 1978 la Fuyang (Anhui); øi cea, în sfârøit, a celei mai
mai vechi versiuni cunoscute astæzi a Shijing (Cartea Odelor)
Colecflie coordonatæ de DAN PETRESCU orientales, Paris, Imprimeria nationale, 1948, p. 383); cea a celei
statuia în relief“ (cf. Cent Cinquantenaire de l’Ecole des Langues
despre care René Grousset spunea cæ-i „sclptase, cu cuvinte,
cea (1974) a marelui ansamblu funerar al Primului Împærat,
fli-o la unele descoperiri recente care l-ar afecta în mod deosebit:
Coperta colecfliei: RÆZVAN LUSCOV færæ istorie“, dupæ cum o afirmæ el, adicæ pentru popoare de
tradiflie oralæ øi færæ memorie conøtientæ a „timpului lung“. Dar o
aplicæ la civilizaflia chinezæ, al cærui edificiu social se sprijinæ, de
mai bine de trei mii de ani, tocmai pe istorie, pe scriere. Øtiinflele
istorice ar trebui astæzi sæ-i aducæ omagiu: Granet demonstreazæ
cæ metoda sociologicæ nu trebuie sæ fie limitatæ numai la popoa-
rele cu tradiflie oralæ øi nu înceteazæ, ca un bun meseriaø, sæ-øi
manifeste „recunoøtinfla când s-a servit de o unealtæ eficace“
(Dansuri..., p. 59).
Øi aceasta pentru cæ Granet, o datæ în plus, nu s-a încrezut în
istoria chinezæ: un monument coerent, netezit øi ca o barieræ de
netrecut între trecutul real øi cel pe care literaflii au dorit sæ-l viseze.
Existæ, în China, grupuri întregi de fiinfle care nu apar niciodatæ în
istoriile oficiale, sau cel mult sub o formæ stereotipæ: femeile de
exemplu, când admirabile, când abominabile, dar niciodatæ
„adeværate“, sau flæranii øi meøteøugarii, færæ a mai vorbi de cei de
la marginea societæflii. Prosopografia nu are decât de câøtigat din
descoperirile arheologice, sau din despuierea arhivelor private, pe
care istoricii oficiali nu le folosesc. dar aceastæ miøcare nici mæcar
MARCEL GRANET nu era inifliatæ în perioada în care scria Granet; recent demaratæ, ea
LE CIVILISATION CHINOISE nu a luat o oarecare amploare decât în ultimii zece ani.
© Editura Nemira, 2000
De aceea Granet considera cæ este mai judicios sæ se recurgæ,
nu atât la textele istorice, cât la transcririle literare ale miturilor
Comercializarea în afara graniflelor flærii færæ acordul øi arhetipurilor, astfel încât sæ se scoatæ în relief „simbolizærile“
editurii este interzisæ. din care iau naøtere, dupæ pærerea sa, singurele diferenfle ade-
Difuzare: værate dintre civilizaflii. Dar aceasta nu-l împiedicæ sæ sublinieze,
S.C. Nemira & Co, str. Popa Tatu nr. 35, sector 1, Bucureøti în altæ parte, importanfla economiei, færæ a-i atribui totuøi valoarea
Telefax: 314.21.22; 314.21.26 unui determinism absolut. Øi, din lipsa unor izvoare serioase,
Clubul cærflii: C.P. 26-38, Bucureøti inclusiv cele care i-ar permite sæ evalueze mai bine autenticitatea
e-mail: editura@nemira.ro
tratatelor economice antice cum este Guanzi, s-a trezit pur øi
www.nemira.ro simplu împins cætre istoria mentalitæflilor.
Cititorul nu se va plânge de aceasta. Granet ne invitæ la o
descifrare inteligentæ øi metodicæ, aproape psihanaliticæ, a textelor
clasice; o lecturæ atentæ a vieflii cotidiene, zugrævitæ cu mult umor
ISBN 973-569-454-9
când pune în joc comparatismul metaforelor: cea care exprimæ, de
exemplu, frumuseflea femininæ. Astfel, poetul chinez va læuda
gâtul fin ca un vierme al unei frumoase, fruntea sa înaltæ øi bom-
batæ, ca cea a unui greier, genele sale împrumutate de la un vier-
13
14
dacæ ne referim numai la faimoasele scheme generale ale lui
mærginim la datele simple ale arheologiei chineze, øi mai incertæ
Tema matriarhatului primitiv, de exemplu, incert dacæ ne
arheologia actualæ, cel puflin parflial, de logica prea riguroasæ.
l-au fæcut sæ clædeascæ uneori construcflii ce sunt contrazise de
putut sæ vorbeascæ despre totul, iar lipsa unor diferite materiale
XIX-lea, mæsuratæ cu puterea judecæflii sale. Cu siguranflæ nu a
Granet nu se baza la vremea sa decât pe øtiinfla secolului al
fiecare an mai multe mii de articole consacrate øtiinflelor sociale,
rate publicaflii occidentale, øi în timp ce chinezii înøiøi editeazæ în
În timp ce toate acestea sunt evidente astæzi, dupæ nemumæ-
a orezului.
sarcinilor; el deseneazæ cu træsæturi îngroøate China meiului øi cea
zonele de coastæ, subliniazæ caracterul sexual al distribuirii
tive asupra populafliilor stepei øi asupra modurilor de viaflæ din
evocæ cu prudenflæ (p. 159) viziunea sa asupra influenflelor respec-
Granet cautæ, în sfârøit, sæ defineascæ câteva axe constante: el
Dincolo de nenumæratele particularitæfli locale sau temproale,
în medii „vii“.
irealizabilæ – apoi, în ultimæ analizæ, antropologia øi anchetele ei
istoria tehnicilor – Granet se gândea la aceasta, dar o considera
de ADRIANA MITU simbolica religioasæ, færæ a uita arendarea pæmânturilor, nici
Traducere din limba francezæ înrudirii, nofliunea de caracter endogen sau exogen, særbætorile øi
pripit, „noua istorie“; stratigrafia socialæ, jocurile complexe ale
Viafla publicæ øi viafla particularæ legiate astæzi de cea care este numitæ, færæ îndoialæ puflin cam
încercarea unei reconstituiri atente, deja, la toate temele privi-
datoratæ experienflei de viaflæ personalæ a autorului, îl conduce la
CIVILIZAŒIA CHINEZÅ Aceastæ abordare din perspectivæ sociologicæ, înclinaflie
p. 169).
riøurile pe care ameninflau sæ le striveascæ“ (Civilizaflia chinezæ,
sæu“, în timp ce „plante cæflærætoare invadau zidurile øi acope-
atât de subflire, încât o vræbiuflæ putea sæ-l stræpungæ cu ciocul
fi locuit cu adeværat în acele case preistorice al cærui acoperiø era
pentru totdeauna, pe care el o reconstruieøte; este ca øi cum el ar
istoric. El se aflæ purtat de vis, în centrul acestei lumi dispærutæ
Umor, færæ îndoialæ, dar emoflia poetului îl cuprinde øi pe
produce mai degrabæ frisoane!
Marcel Granet me de mætase; straniu, mai ales pentru Europa, unde insecta

Esther Boserup (Women’s role in Economic Development,


Londra, 1970) în societatea primitivæ, ia la Granet aspectul unei
dogme. Iar aceastæ temæ, pozitivistæ øi marxistæ în acelaøi timp,
verificând concepfliile confucianiste asupra originii umanitæflii,
reapare astæzi în forflæ, la preistoricii chinezi, care nu se sfiesc, ca
o supremæ consacrare, sæ facæ uneori referinflæ la Granet. Îi
împrumutæ chiar cu plæcere ideea „casei comune“ øi cea a unei
„organizæri flæræneøti antice ((dupæ)) un principiu analog cu
principiul totemic“. Atâtea elemente încât arheologia nu ajunge
mereu sæ le confirme. Semnatara acestor rânduri øtie câte ceva
despre acest lucru, pe care a crezut un timp – sau s-a prefæcut cæ-l
crede – acela de a putea aduna urmele arheologice ale faimosului
matriarhat primitiv: savanflii øi-au dat atâta ostenealæ, de-a lungul
secolelor, sæ demonstreze femeilor cæ ele nu mai trebuiau sæ-øi
exercite puterea pentru cæ uzaseræ de ea odinioaræ prea mult timp!
Dar, sæ fiu iertatæ de unii preistorici chinezi, care merg uneori
prea repede în munca lor, cimitirele neolitice adæpostesc în mod
global cel puflin tot atâflia bærbafli, câte femei; øi dacæ au existat,
în unele locuri øi în unele epoci, sate, comunitæfli organziate dupæ
sistemul matriarhal, este greu de afirmat cæ ansamblul micilor
culturi ce au format „China“ au aparflinut toate, în acelaøi stadiu
al evolufliei lor øi pentru o perioadæ notabilæ, unei ordini sociale
matriarhale.
Dar a te gândi la aceastæ temæ, înseamnæ øi astæzi „a face ca
Granet“, atât este de adeværat cæ el a deschis cæi imense, bogate,
acelea, cu siguranflæ, pe care se cuvenea sæ ne angajæm.
Civilizaflia chinezæ a lui Granet nu poate fi discutatæ nici nu
poate fi fragmentatæ sau adusæ la zi. Ea se citeøte ca un manifest,
ca o incitaflie la reflecflie, la ascuflirea spiritului critic, fie chiar øi
pentru a fi folosit împotriva ei. Granet a introdus în studiile
chineze un ferment la fel de viu – øi cu efecte la fel de multiple –
ca Ernest Renan în studiile biblice sau Roland Barthes în critica
literaræ; dupæ ei, nimic nu mai poate fi refæcut ca înainte. Cu
certitudine a fost nevoie de curaj pentru a încerca aceastæ sintezæ,
Lucrare apærutæ cu sprijinul în vreme ce el øtia cæ construieøte pe nisip, chiar în momentul în
MINISTERULUI CULTURII care arheologia avea poate sæ ruineze teoriile sale. Din aceastæ
orgolioasæ confruntare el a ieøit, în mare, învingætor. Iar cercetæ-
torul de astæzi se gândeøte cu emoflie la emoflia pe care el ar resim-
15
5 12
la fiinflele cele mai simple, la mulflimile cele mai primitive, între øi punctele sale de vedere statistice, pentru studiul „popoarelor
la texte la fiinfle øi la locuri, el simte profund legætura care existæ, de o metodæ – sociologia – inventatæ, cu clasificærile sale logice
spune un poet, prin aceea cæ la el, imaginaflia empaticæ merge de Aceasta este marea originalitate a lui Granet: el se serveøte
M. Granet a fost în acelaøi timp øi un artist, „am putea chiar (Introducere la Dansurile øi legendele Chinei antice).
un studiu separat, privind propriile sale creaflii“ (H. Berr). îmbogæflesc cu valori precise spectacolul ce se oferæ de la înælflime“.
mentalitatea ce decurge din ele, am considerat cæ aceasta necesitæ Atunci, færæ îndoialæ, impresiile urcuøului culese vor apærea cæ
dupæ un tablou al vieflii publice øi private în care apare øi zilei îi va apare peisajul. El va descoperi calea øi motivaflia ei...
unei Weltauschung, a unei concepflii asupra lumii øi vieflii; øi acea obosealæ a ascensiunii îl invit pe cititor. Numai la sfârøitul
alt volum Gândirii chineze: „Civilizaflia chinezæ“ este emanaflia Dinastiilor“. Iar poetul ieøea la ivealæ de dupæ istoric: „Tocmai la
acestei „revelæri“ a lui Marcel Granet a impus consacrarea unui ghicite condifliile sociale, tehnice, etnografice care au stat la baza
dau de gândit psihologilor øi istoricilor“ (Henri Berr). Importanfla a supune aceste legende deformate unei analize sociologice... Pot fi
superficiale care-i amuzæ pe cælætori, diferenflele profunde care le fie øi o singuræ legendæ chinezæ... Dar vreau sæ aræt cæ este de ajuns
gândire colective“. A øtiut sæ arate „dincolo de diferenflele care el îøi invita cititorii: „nu voi face greøeala de a dori sæ reconstitui
permit sæ scoatæ la luminæ fragmente instructive de viaflæ øi de Dansurile øi legendele Chinei antice, itinerariul aproape inifliatic la
Granet „efectueazæ, în textele sale, sæpæturi psihologice care-i Øapte ani mai târziu, în 1926, el explica cu entuziasm în
la suprafaflæ elemente ale trecutului care au zæcut îngropate; vedere care-l obliga sæ caute øi sæ gæseascæ în altæ parte.
de ceea ce evidenfliazæ psihologia occidentalæ. Arheologia scoate eficace, cæci amândouæ sunt puflin critice (p. 3)“. Un punct de
reveleze stærile sufleteøti, factorul subiectiv, atât de diferite faflæ informatorilor indigeni, sau în cel al unei øcoli, nu mi se par
insuficiente pentru a face sæ fie înfleleasæ o civilizaflie, el a øtiut sæ a folcloristului, care se mulflumeøte sæ descrie faptele în limbajul
se opri asupra faptelor care, incontestabil, sunt indispensabile, dar textele împreunæ cu singurele resurse ale criticii externe, nici cea
Occidentului cu privire la istoria øi mentalitatea chinezæ. Færæ a risea cæ: „nici metoda istoricului, care se limiteazæ la a clasa
asupra Chinei: el este unul dintre cei mai mari inifliatori ai lui Emile Durkheim øi Edouard Chavannes“. Cæci Granet mærtu-
Nu mai este nevoie sæ reamintim importanfla lucrærilor sale øi cântecele vechi ale Chinei (1919) era deja oferitæ „în memoria
din Paris.
Nu era la începuturile sale în omeniu: Cartea sa Særbætorile
orientale vii, Administrator al Institutului de Înalte Studii chineze
un instrument desemnat la mare întâmplare: analiza sociologicæ.
ticæ de Înalte Studii, Profesor la Øcoala Normalæ de Limbi
moderne care suscitau interpretæri originale. Granet a întrebuinflat
MARCEL GRANET a fost Director de studii la Øcoala Prac-
însæ aceastæ sintezæ trebuia realizatæ în funcflie de metodele
sinologice, bazate în exclusivitate pe datele clasice ale scrisului:
tatea de a stabili acum o primæ sintezæ, dupæ o sutæ de ani de studii
Nu s-a læsat învins pentru acesta; dimpotrivæ, afirma necesi-
care, ea singuræ, putea, în ultimæ instanflæ, sæ lumineze textele.
øi cât de mult dorea el o dezvoltare pe mæsuræ a unei arheologii
nici o ocazie de a reaminti tot ceea ce era teoretic în abordarea sa
1936, într-un climat politic foarte întunecat). Granet nu a scæpat
oficiale ale sæpæturilor nu erau publicate (nu au fost decât în
Totuøi, prudenfla trebuia pæstratæ, atâta timp cât rezultatele
odatæ, întæritæ.
Shang. Autoritatea Istoriilor, atât de contestate, devenea dintr-
ori stângace, dar activæ a unora, øi reflecflia teoreticæ, academicæ, Aceasta este atmosfera în care Marcel Granet (188-1940),
dar imobilæ din punct de vedere fizic, a celorlalfli. strælucit absolvent al Øcolii Normale, licenfliat în istorie (1907),
La sfârøitul secolului al XIX-lea, totul s-a schimbat; distanfla nu s-a aplecat asupra Chinei, unde s-a dus între 1911-1913. A
mai constituia o piedicæ, reflecflia eruditæ nu mai excludea angajarea descoperit acolo o flaræ în plinæ transformare, între moartea unui
fizicæ. Misionarii nu mai erau singurii furnizori de informaflii; Imperiu (1911) øi naøterea unei Republici (1 ianuarie 1912). O
aventurieri øi cælætori modificau datele cercetærii. Stræbætând societate apunea, trebuia sæ te græbeøti ca sæ o ajungi s-o înflelegi.
Euroasia în lung øi în lat, lipsifli de grijile apostolatului, sfidând A urmat apoi teribila rupturæ a Marelui Ræzboi, lovindu-i
imensitatea øi frontierele, ei descopereau în trecere uimitoare vestigii inexorabil øi pe unii øi pe alflii: tânærul – la acea vreme – Robert
arheologice sau file firave de texte foarte vechi øi necunoscute. des Rotours a træit øapte ani sub drapel, dintre care patru în
În acest curent a luat naøtere „sinologia“ secolului XX; nici tranøee; Marcel Granet a fost grav rænit de douæ ori; iar Chavannes,
una dintre marile capitale europene nu a fost stræinæ de acest lucru. pe care vârsta øi sænætatea sa slæbitæ îl flineau departe de conflict,
O mare efervescenflæ a pus stæpânire pe mediile orientaliste a murit în 1918 de epuizare fizicæ øi moralæ.
pariziene; cælætoria în Extremul Orient se impunea oricærui La un an dupæ victorie, în 1919, Marcel Granet publica deja
cercetætor tânær øi valid. ale sale Særbætori øi cântece vechi din China, dedicate lui
Dupæ Eduard Chavannes (1865-1918), care face figuræ de Chavannes. Pelliot s-a reîntors la Collège, unde Henri Maspéro
pionier, ramura francezæ a „Asociafliei“ øi-a pus toate speranflele (1883-1945) l-a întâlnit în 1920; totul a fost reluat. În 1925, Granet
în Paul Pelliot (1878-1945); el reunea, din fericire, o mare sete de a ocupat catedra de istorie a Øcolii de Limbi orientale, læsatæ
cunoaøtere cu vigoarea unui om de acfliune. Cunoscuse epoca sa vacantæ de Henri Cordier øi în 1926, direcflia Institutului de Înalte
de glorie în timpul celor „cincizeci øi cinci de zile ale Beijingului“, Studii Chineze. Tofli se stræduiau sæ recupereze timpul pierdut.
în cartierul Legiunilor asediate de cætre Boxeri (1900). Færæ a mai
intra în detaliile unei lungi cæutæri, urmæritæ ca-ntr-un roman de Istoria Chinei arhaice fascina în acelaøi timp cu putere, atât
aventuri, vom refline cæ, în decembrie 1907, P. Pelliot sosea la pe Marcel Granet, cât øi pe Henri Maspéro. Acesta din urmæ o
Dunhuang, poartæ chinezæ extremæ a Asiei centrale, pe urmele exprima, cât se poate de simplu, în opera sa de bazæ (China
englezului Aurel Stein. Meritul lui Pelliot a fost acela de a fi anticæ) apærutæ în 1928: „Diferenfla ((între cei doi savanfli)) mi se
sesizat întreaga importanflæ a „niøei manuscriselor“, astæzi cele- pare cæ fline mai ales de faptul cæ eu vorbesc aici de ceremonii
bræ, în care dormeau texte „arhivate“ acolo de mai bine de o mie reglementate relativ târziu în vechile temple, în timp ce el
de ani. El a cumpærat atâtea câte a putut øi a adus Bibliotecii ((Granet)) a studiat træsæturile cele mai primitive ale acestor
Naflionale din Paris un fond atât de bogat încât, la mai bine de o dansuri“ (p. 29.).
jumætate de secol de exploatare, nu dæ semne de epuizare. Granet se sprijinea pe texte, care au ræmas mereu, ca øi
Aceastæ descoperire, alæturatæ unui talent prodigios de lingvist øi pentru Maspéro, materialul sæu de bazæ. Dar nu disprefluia nici
o erudiflie de excepflie enciclopedicæ, au fæcut posibilæ, la treizeci informafliile etnografice contemporane colectate în China, chiar în
øi trei de ani (1911), alegerea sa ca profesor la Collège de France. Indochina, mai ales la Tonkin, la care face adesea referinflæ în
În acest timp, maestrul sæu la Colegiu, precum øi pe drumurile lucrærile sale. Se mai folosea, dupæ cum se cade, de excelentele
Chinei, Edouard Chavannes, îøi continua lucrærile, la fel de lucræri elaborate de sinologia europeanæ a secolului al XIX-lea:
actuale, chiar øi dupæ douæ treimi de secol, asupra Memoriilor traducerile lui Biot, ale lui Courreur, Legge care, chiar contesta-
istorice ale lui Sima Qian, asupra mitologiei asiatice, asupra bile, aveau cel puflin meritul de a desfleleni un teren încæ aproape
arheologiei Chinei, la care îl iniflia în trecere øi pe marele poet øi virgin. Nu a neglijat nici alte lucræri mai recente ca Povestirile
cælætor Victor Segalen. istorice ale lui P. Wieger, publicafliile lui B. Schindler, B. Lauper,
8 9
7 10
lor. Exista un soi de antinomie între cunoaøterea directæ, de multe revoluflionaræ care suscita murmure øi contestæri.
cunoøtinflele øi experienfla a preoflilor, trecându-le prin sita rafliunii tului, iar Teilhard de Chardin i-a gæsit chiar un loc în teoria sa
informafliile necesare; din Europa, filologi øi istorici exploatau ræmæøifle fosilizate relansa dezbaterea asupra populærii Pæmân-
textelor clasice chineze. Misionarii care lucrau în Asia le aduceau 20.000 de ani înaintea erei noastre. Reapariflia sa sub forma unor
studiaseræ, dar au pætruns totuøi, cu ræbdarea unor gravori, misterul sinantrop, faimosul „om din Beijing“, care a træit între 500.000 øi
niciodatæ sæ poarte o banalæ conversaflie în limba pe care ei o în bazinul mijlociu al fluviului Galben, pânæ la vestigiile din
erudifli, care nu-øi pæræsiseræ niciodatæ flinutul natal, nu øtiuseræ pând cu ceramica pictatæ neoliticæ, scoasæ la luminæ la Yangshao,
øtiinflelor umaniste europene. Meøteøugarii acesteia erau uimitori Primul øoc s-a produs în 1923, anul marilor revelaflii; înce-
unor multiple peripeflii politice øi filozofice, China sæ intre în atenflia
Dar a mai fost nevoie de douæ sute de ani pentru ca, datoritæ chinezi, încercau sæ-i smulgæ secretele.
repuneri în chestiune. clatinæ, acest pæmânt cæruia arheologii europeni, japonezi øi
Mendoza – admirabile modele de meditat øi izvorul multor gæsite. Øi ca supremæ neliniøte, el simflea cæ pæmântul chinez se
marelui regat al Chinei (ediflia francezæ din 1585) a Pærintelui de arhivele de primæ mânæ øi chiar se îndoia cæ ar putea fi vreodatæ
acest lucru, gæsind în China – recent ilustratæ în epocæ prin Istoria î.e.n. El deplângea caracterul inaccesibil al documentelor din
sa greutate pe destinul europei; Montaigne se gândise deja la la epocile dinaintea fondærii Imperiului, adicæ dinainte de 221
De fapt, de mult timp întreaga planetæ se sprijinea cu întreaga a principalelor sale surse textuale – „Istoriile“ oficiale, privitoare
umanitate.“ Øi totuøi Granet, în mod paradoxal, denunfla natura artificialæ
vedere europeanocentrist pentru a putea îmbræfliøa întreaga tuturor criticilor timpului.
Evoluflie a Umanitæflii care dorea sæ depæøeascæ „punctul de afirmate øi care, cel puflin în planul metodei filologice, rezistæ
raræ, extrem-orientalæ a celebrei colecflii a lui Henri Berr, acea când desuet, al unei societæfli oscilante, ci fructul unei discipline
o carte izolatæ, ci ca o verigæ de neînlocuit dintr-un lanfl, piesa pare îndepærtatæ astæzi, nu este deci produsul, când emoflionant,
lucrarea Civilizaflia chinezæ, acum aproape øaizeci de ani. Øi nu ca Civilizaflia chinezæ a lui Granet, chiar dacæ data sa de apariflie
tuturor întrebærilor. În acest context a apærut, pentru prima oaræ, Unite Journal of the American Oriental Society (din 1851).
1
929: an întunecat ce a urmat „Anilor nebuni“, an al cate de la sfârøitul sec. XIX-lea sub direcflia iezuiflilor); în Statele
Shnagaku (din 1920); la Shanghai Variétés sinologiques (publi-
Leyda T’oung pao (din 1880); la Tokio Ty gakuh (din 1911) øi
Royal Asiatic Society (din 1834) øi Asia Major (din 1922); la
Revue des arts asiatiques (din 1924); la Londra, Journal of the
l’Ecole française d’Extrême-Orient (Paris/Hanoi, din 1901) sau øi
1822), decanul tuturor periodicelor orientaliste, sau Bulletin de
referinflæ: de exemplu, la Paris, venerabilul Journal asiatique (din
rtant de reviste sinologice savante la care Granet face mereu
principiu ale cercetærilor de vârf –, exista deja un numær impo-
Alæturi de aceste lucræri de bazæ – texte, traduceri, poziflii de
moderne: o preocupare pe care o împærtæøea øi Granet.
perioadæ B. Karlgren punea bazele lingvisticii istorice chineze
Prefaœå rapoartele de cælætorie ale lui V. Segalen, în timp ce în aceeaøi

sufletul lor øi sufletul lucrurilor... Aceste cânturi, aceste formule, Apoi, în 1926, arheologul japonez Umehara Suiji a publicat
aceste dictoane prin care Granet regæseøte vechea Chinæ, el le la Paris, în Revue des arts asiatiques, procesul verbal al sæpæ-
citeazæ din fericire, le traduce în ritmuri potrivite, în aøa fel încât, turilor de la Lehang: un vechi domeniu militar chinez pe pæmânt
rememorarea emoflionantæ se completeazæ cu o pasionantæ corean (ocupat de japonezi). Obiectele descoperite – podoabe
antologie“ (H. Berr). din aur, mai ales foarte frumoase obiecte læcuite – sunt mærturia
Acest studiu despre China „clasicæ“ øi despre mentalitatea sa unei tehnici perfecte pe care nimeni nu o credea posibilæ pentru
originalæ, care începe în aceastæ carte øi va continua în urmæ- o epocæ atât de veche.
toarea, deschide în acelaøi timp – dupæ cum cititorul øi-a dat Au mai trecut doi ani: Granet scrisese, sau cel puflin, con-
probabil seama – noi perspective asupra celor mai recente fapte. cepuse esenflialul cærflii sale; Maspéro publica deja pe a sa (1928)
A face sæ fie descoperitæ în detaliu viafla milenaræ a acestui popor øi iatæ cæ începeau, în sfârøit, primele sæpæturi de la Anyang, atât
obiønuit cu o muncæ îndârjitæ, împins sæ se organizeze în colec- de mult sperate øi mereu respinse.
tivitæfli pentru a atinge obiective considerate ca temerare; a face Anyang, situat în plin centrul regiunii Henan, la nord de Fluviul
sæ se înfleleagæ de ce øi cum, Împæratul, Øeful suprem al Chinei, Galben, era bine cunoscut de amatorii de antichitæfli de opt sute de
era nu numai stæpânul societæflii, dar purta în acelaøi timp øi ani: o deplasare a cursului apei, în secolul al XII-lea, a scos la
ræspunderea lumii întregi, era animatorul øi guvernatorul Univer- suprafaflæ uimitoare recipiente de bronz, marmite tripode sau vaze
sului, acestea sunt flelurile volumului prezent. pântecoase asemænætoare, din toate punctele de vedere, cu descrie-
Pentru ediflia din 1948, Paul DEMIÉVILLE a dorit sæ dea o rile citite în textele arhaice. Savanflii au recunoscut în acestea
bibliografie îmbogæflitæ cu anii 1929-1947. Pentru ediflia de faflæ, tripodul 1 vechilor suverani, de care vorbeau bætrânele legende; au
Jeanne-Marie BOCH-PUYRAIMOND, licenfliatæ în limba
stabilit cataloage ale acestora, precum Kaogu tu sau Bogu tulu øi au
chinezæ, bibliograf la Centrul Naflional de Cercetare Øtiinflificæ, a
realizat un însemnat numær de copii, care au contribuit la modi-
furnizat suplementul bibliografic care era necesar.
ficarea esteticii timpului. Antichitatea devenea la modæ; øi a ræmas,
Paul CHALUS, suscitând chiar un nesecat filon decorativ, inspirat de vechi sau de
Secretar general al Centrului ceea ce se credea cæ este vechi; dar, sub presiunea conjugatæ a
Internaflional de Sintezæ constrângerilor superstiflioase øi a potrivniciei timpurilor, a trebuit sæ
se mai aøtepte mult timp, pânæ în 1928, pentru ca sæpæturile
øtiinflifice sæ fie întreprinse, în mare parte datoritæ capitalurilor
internaflionale. Aportul a fost totuøi pe mæsura eforturilor consimflite.
Anyang oferea morminte regale, vestigii ale marilor sacrificii
umane, o mare cantitate de trepieduri de bronz øi chiar oscioare
de ghicit (jiagu) acoperite cu inscripflii: documente asemænætoare
acelor mii de carapace de broaøte flestoase øi de oase de animale
gæsite din întâmplare în 1899 în pæmântul lutos de la Henan, în
care Edouard Chavannes îøi pusese mari speranfle.
De data aceasta, totul era uimitor: morminte, obiecte øi
inscripflii, organizate într-un ansamblu coerent, autentificau di-
Notæ – Aceastæ lucrare reprezintæ tomul XXV din colecflia Biblioteca de nastiile regale dinaintea Imperiului øi, cu deosebire, dinastia
Sintezæ istoricæ „Evoluflia Umanitæflii“, fondatæ de Henri BERR øi condusæ,
dupæ moartea sa, de Centrul Internaflional de Sintezæ al cærui creator a fost. 1 Tripod, vas ritual de bronz cu trei picioare.

11
17 32
cærilor de sintezæ istoricæ; de-a lungul a multor secole, ele au dovada cæ Cerul le-a încredinflat mandatul (ming).
respund unei credinfle active. Ele au inspirat spiritul tuturor încer- ineficientæ. Ei sunt mijlocitorii pedepsei divine: victoria lor este
Aceste perspective sistematice au valoare de dogmæ øi co- o misiune cereascæ suprimând Dinastia perimatæ øi devenitæ
imuabilæ. patoare. Fondatorii dinastiei cærora le-a venit vremea îndeplinesc
civilizaflii înfloreøte sau decade, ordine care este, în principiu, nu mai posedæ decât o putere de fapt. De drept, ea este o uzur-
Unitatea sa se sfærâmæ sau se reface dupæ cum ordinea unei Orice dinastie care pæstreazæ puterea când vremea sa s-a sfârøit,
perfecte. Cea mai mare Chinæ dateazæ din cele mai vechi timpuri. pierde øi se uzeazæ. Marea Fericire (da fu) nu vine de douæ ori.
Civilizaflia puræ a primelor epoci a fost principiul unei coeziuni temporar. Cerul este schimbætor, inexorabil. Favoarea sa se
inifliafli de înflelepfli la disciplina vieflii, care a constituit forfla lor. (ming). Aceastæ investituræ, acest mandat ceresc, este mereu
stræmoøii lor (nu consimt deloc sæ se îndoiascæ de aceasta) au fost zi), decât pentru perioada în care Cerul îi acordæ o investituræ
moøtenire a rasei lor. Cu mai multe milenii înaintea erei creøtine, (zi). O familie nu poate da Chinei Suverani, Fii ai Cerului (Tian
Îi sunt atâta de ataøafli, încât îl prezintæ bucuroøi ca pe prima Cerul (Tian) înceteazæ sæ-i trateze pe suveranii sæi ca pe niøte fii
un ideal tradiflional, pe care ei îl definesc cu o rigoare crescândæ. examinatæ), cæci ea nu mai are Cerul de partea Sa (bu Tian):
ea se îmbogæfleøte. Chinezii, totuøi, îøi dau osteneala sæ realizeze trebuie atunci sæ fie stinsæ (mie), suprimatæ (jue sau mie-jue:
imediat în tot Extrem Orientul. Datoritæ numeroaselor contacte, revenire (xing) efemeræ, se epuizeazæ øi se stinge (mie). Dinastia
imens Imperiu. Civilizaflia care a luat naøtere în China radiazæ plenitudine (zheng sau sheng), apoi declinæ (ai), øi, dupæ o
cætre epoca în care pæmântul chinez, în sfârøit reunit, formeazæ un dintr-un Prestigiu (De sau De-yin), care trece printr-o perioadæ de
Aceastæ tradiflie apare formatæ chiar în preajma erei creøtine – Puterea oricærei dinastii rezultæ dintr-o Virtute (De) sau
dinastia Yin atunci când aceøtia au devenit dæunætori.
diflie de culturæ atât de bogatæ în atracflii øi valori durabile. distrus øi le-au succedat. În sfârøit, dinastia Zhou a eliminat
tinde a vorbi în numele umanismului, nu poate fi ignoratæ o tra- pervertifli, cei din dinastia Yin (sau Shang sau Yin-shang) i-au
timp de atâflia ani, de legæturæ atâtor oameni. Atunci când se pre- fondatorul dinastiei Xia. Când cei din aceastæ dinastie au fost
aflæ o mare cantitate de experienflæ umanæ. Nici o alta nu a servit, de pe bambus. Lui Shun, ultimul Suveran, i-a succedat Yu,
de curiozitate. Poate pærea singularæ, dar (este un fapt) în ea se (completatæ de She jing, Cartea clasicæ a Poeziei) øi pe Analele
ivilizaflia chinezæ meritæ mai mult decât un interes
C storia celor Trei Dinastii se bazeazæ pe Shu jing
I
Cele trei Dinastii regale
Capitolul II
Introducere
telor, ideilor øi documentelor. Acum am de prezentat un expozeu vechile mituri, în care apæreau eroi luptând unii împotriva altora
de ansamblu. Am fost obligat sæ procedez într-o manieræ mai în maniera unor demiurgi. Istoria øi-a anexat pe unii dintre aceøti
dogmaticæ. Aceasta m-a condus la disocierea între istoria faptelor eroi, în numær suficient pentru ca Primele Epoci sæ corespundæ
politice øi sociale øi istoria gândirii. – Aceasta din urmæ va face unui ciclu perfect de Cinci Virtufli elementare8.
obiectul unui volum complementar: se va vedea acolo cæ gândirea Fiecare Suveran are drept emblemæ un Element unic. Are
chinezæ (în urma unei dezvoltæri care este în strânsæ conexiune cu totuøi øi un fel de Virtute totalæ øi fiecare dintre ei este, prin el
evoluflia moravurilor) pare cæ ajunge, încæ din epoca Dinastiei singur, un creator al civilizafliei naflionale. Este mai mult decât un
Han la o scolasticæ care fline de o disciplinæ conformæ cu viafla. simplu inventator de tehnici sau un creator de instituflii. Aceastæ
Totuøi, aceastæ gândire pæstreazæ, cu remarcabile aptitudini definiflie s-ar potrivi mai degrabæ Auguøtilor. Fu xi, de exemplu,
consacrate, poetice øi plastice, un fel de liber arbitru care se precum øi Niu-gua au inventat împreunæ ritualurile de cæsætorie
ascunde, færæ jenæ, ca øi cum s-ar pune la adæpost, sub un strat de øi cadourile, în timp ce Shen nong, suveranul cu cap de bou, a
forme convenflionale. Aceste concluzii vor confirma; dar vor øi fabricat plugul øi a læsat regulile de practicare a agriculturii9.
completa, pe acelea la care ne va conduce prezentul volum. Dar, dacæ Huang-di este dat uneori drept inventatorul armelor ca
Evoluflia moravurilor atestæ supremaflia succesivæ de idealuri fondator, cel mai adesea lui Che you, ministrul sæu, i se atribuie
proprii diferitelor medii. Ea pare sæ ajungæ (ca spre un fel de descoperirea fontei øi fabricarea primelor instrumente de ræz-
punct mort) la glorificarea unui conformism extraordinar de rigid. boi10. Se povesteøte cæ Shun a modelat vasele de argilæ. Totuøi,
Acfliunea dominantæ este astfel semnalatæ încât începând chiar cu marile invenflii, care au ilustrat domnia sa øi pe cea a lui Yao, se
fondarea Imperiului clasele oficiale funcflioneazæ în viafla nafliunii: datoreazæ miniøtrilor pe care ei i-au însærcinat sæ organizeze un
aceastæ acfliune este în aparenflæ suveranæ, pentru cæ rolul Statului departament al lumii: Hi-ho, regulatorul anului solar, Qi care a
øi cel al Administrafliei se reduc (teoretic) la învæflarea deprin- învæflat sæ semene øi sæ ræsædeascæ, Gao yao care a stabilit dreptul
derilor morale øi intelectuale care caracterizeazæ un om cinstit øi penal11. Peste aceøti eroi, având o strictæ specializare, Suveranii,
calificæ un funcflionar. Istoria chinezæ se resemneazæ cu greu sæ care reprezintæ realizærile cele mai perfecflionate ale domeniului,
consemneze tot ceea ce a supraviefluit øi mai greu sæ înregistreze domnesc dar nu inventeazæ. Investifli cu o Virtute completæ øi care
tot ceea ce este reînnoit. Se poate totuøi presupune cæ, sub stratul pare, într-un anumit sens, mai abstractæ, ei se limiteazæ sæ civili-
unei tradiflii care pretindea cæ domneøte færæ discuflie, viafla moralæ zeze prin strælucirea unei puteri care ordonæ.
continuæ sæ se dezvolte liber. Indici preflioøi lasæ sæ se întrevadæ Aceasta se propagæ în acelaøi timp în spafliu øi timp. totalæ,
cæ ea nu va înceta sæ se inspire din idealurile strævechi conservate ea constituie unitate Imperiului, identificând frontierele Chinei cu
færæ a da semne de secætuire. Ea a øtiut, de asemenea, sæ-øi limitele Universului. Acest rezultat este dobândit când Suveranul,
reînnoiascæ idealurile sub presiunea faptelor, cæci fondarea deplasându-se, duce cu sine Virtutea sa pânæ la capætul lumii.
unitæflii imperiale a fost însoflitæ de o distribuflie absolut nouæ a Astfel, vizitând cele patru Orienturi, Huang di a ajuns, de exem-
activitæflii sociale. plu, în Extremul Orient, pe muntele Kong tong øi Zhuan xu, la
capætul Ræsæritului, la copacul Pan mu. Dar, pentru Yao este
Era imperialæ, în istoria politicæ, precum øi în istoria socie- suficient sæ trimitæ delegafli la cei patru poli øi, mai mult, o simplæ
tæflii, pare sæ marcheze un fel de rupturæ. M-am oprit deci cu ceremonie, fæcutæ în capitala sa la cele patru porfli, îi permite lui
aceastæ lucrare referitoare la China anticæ la epoca Dinastiei Han. Shun de a supune Universul ordinei pe care dorea el s-o instau-
Prima parte este consacratæ istoriei politice. Ea se deschide reze12. Suveranul guverneazæ Spafliul pentru cæ este stæpânul
printr-un capitol în care analizez istoria tradiflionalæ de la înce- Timpului. Huang-di „stabileøte peste tot ordinea pentru Soare,
puturi pânæ la domnia împæratului Wu din dinastia Han (140-87). Lunæ øi Stele“13. „Gao xin observa Soarele øi Luna pentru a le
20 29
18
C.T. Loo; LAUFER, Jade, a study in chinese archaeology and religion.
atât de mult se impune observaflia. Vezi Jades archaãques de la collection
1 Asupra acestui punct mæ întâlnesc, chiar øi în termeni, cu Dl. PELLIOT,
chinezæ se inspiræ de la un spirit livresc. Este important sæ
Campaniile de sæpæturi abia au fost demarate. Arheologia
ritualurile dau unele informaflii?
descoperite datoritæ sæpæturilor 1, sunt pufline cele asupra cærora
unul pe care sæpæturile sæ-l fi descoperit; 2. printre obiectele
printre obiectele menflionate de ritualuri, nu existæ aproape nici-
este oare posibil s-o faci bine dacæ nu ai grijæ sæ observi cæ: 1.
lucrate? Istoria literaræ a ritualurilor este de un mare interes. Dar
a hræni un singur om în regiunile cele mai fertile øi cel mai bine
mai mic decât câmpul considerat, în zilele noastre, necesar pentru
teren distribuit, dupæ ei, unui cultivator, este de cinci sau øase ori
realitate a fost reliefatæ dacæ ne abflinem sæ remarcæm cæ lotul de
zeøti referitoare la formele antice de arendare a pæmântului, ce
poziflie, de exemplu, asupra datei øi valorii documentelor chine-
informafliile sæ devinæ utilizabile? Atunci când s-a luat o anumitæ
Este suficient oare sæ fi datat un document pentru ca imediat
mærturiseascæ cæ faptele ræmân insesizabile.
literare. În ciyuda unei atiudini critice, ei se hotæræsc rareori sæ
general, puflin sensibili faflæ de insuficienfla unei exegeze pur
uitæ sæ scoatæ la luminæ din acestea postulatele. Se aratæ, în
fals. Pentru aceasta ei folosesc lucrærile criticii indigene. Deseori
Astæzi ei se stræduiesc sæ deosebeascæ, în tradiflii, adeværul de
chinezæ (sau aproape), chiar færæ a-i semnala caracterul dogmatic.
Occidentalii, altædatæ, povesteau istoria Chinei dupæ moda
meritelor civice, era umanitæflii perfecte (ren). ceputæ complet diferitæ.
sau mai degrabæ sæ secrete ordinea. Epoca Suveranilor este vârsta cæ el preexistæ istoriei. Noi ne vom inspira dintr-o idee precon-
domneøte færæ a se gândi sæ guverneze. El se stræduieøte sæ creeze, lor, conøtiinfla unui ideal, pe care omul nu-l poate explica, pentru
Miniøtrii sæi acflioneazæ, inspirafli de Virtutea sa. Cât despre el, el speranfla de a face mai ascuflitæ øi mai puræ, în ei înøiøi øi în cititorii
este, în mod esenflial, autorul unui calendar exact øi binefæcætor. interpretærile, clasificæ operele, nu cu o detaøare obiectivæ, ci în
sale øi domneøte, în acord cu Cerul, pentru fericirea poporului. El animæ. Ei determinæ faptele sau datele, stabilesc textele, înlæturæ
proprie eroilor, civilizeazæ lumea prin efectul direct al eficienflei ca simpli erudifli, chiar øi atunci când un spirit ræzvrætit pare cæ-i
acelaøi timp mai omeneascæ dar øi mai abstractæ decât virtutea pætrunøi de pietate tradiflionalistæ, chiar øi atunci când se prezintæ
Un Suveran este un înflelept care, posedând o virtute în considerat ca proaspæt øi sincer. Istorici, arheologi, exegefli ræmân
a luat puterea20. restaurærii documentelor. Nu deflinem nici unul care sæ poatæ fi
brat pe Dan zhu, ci pe Shun. Shun a spus: „Acesta este Cerul!“ øi exercitat o influenflæ decisivæ asupra conserværii, transmiterii,
primi øi a le însofli“14. Yao i-a însærcinat pe Hi øi Ho „sæ-l observe atragem mai întâi atenflia cæ documentele de care dispunem sunt
cu atenflie pe Augustul Cer øi sæ aplice legea numerelor Soarelui, afectate de un caracter utopic. Mai ræmâne de væ-zut dacæ, ele ca
Lunii øi Constelafliilor“15. Suveranul, „acflionând dupæ anotimpuri atare, sunt færæ valoare.
pentru a se conforma Cerului... regleazæ influenflele (Qi) cu scopul Ele nu permit regæsirea detaliului faptelor istorice. Nu permit
de a dirija evoluflia“16. El este acela a cærui „mærinimie universalæ descrierea, cu o oarecare precizie, a laturilor matreriale ale
protejeazæ toate Fiinflele.“ El posedæ un dar suprem, Eficienfla civilizafliei chineze. Ignoræm, pe lângæ detaliile ræzboaielor øi
(ling), care caracterizeazæ pe cei pe care noi i-am numi fiinflele intrigilor politice, uzanflele administrative, practicile economice,
divine (shen: ling øi shen au aceeaøi valoare øi se întrebuinfleazæ modul de a se îmbræca etc. În schimb, deflinem din abundenflæ
unul pentru celælalt; se spune de asemenea: shen-ling). „Huang-di, mærturii preflioase asupra diverselor atitudini sentimentale sau
teoretice, care au fost adoptate în china în diferite medii, referitor
încæ de la naøterea sa, a fost dotat cu Eficienflæ (shen-ling), înainte
la costum, la bogæflie, la arta adminsitrativæ, politicæ sau la
de a avea trei luni el øtia sæ vorbeascæ“17. Aceastæ Virtute
ræzboi... Avem informaflii mai ales asupra acelor atitudini care au
suveranæ obfline, printr-un efect imediat, ca „fiinflele în miøcare øi
patronat tradiflia. Dar chinezii nu vor sæ piardæ nimic din trecut,
în repaus, fiinflele divine, mari sau mici, tot ceea ce este luminat chiar øi atunci când au grijæ sæ-i prezinte o reconstrucflie cu totul
de Soare sau Lunæ, sæ fie calme øi docile“18. Aceastæ stare de idealæ: au læsat sæ supraviefluiascæ o mulflime de informaflii care
stabilitate în care pæmântul øi apele, plantele øi animalele, zeii øi contrazic teoriile clasice.
oamenii sæ prospere færæ sæ dæuneze în afara domeniilor lor Nu existæ, pentru moment (dacæ nu ne încredem în preci-
specifice, se numeøte Marea Pace (Tai ping). Un suveran are zærile iluzorii), nici un mijloc de a scrie un Manual de antichitæfli
toate atributele ce-i pot fi date unui demiurg de cætre o filozofie chinezeøti. Din contræ, nu este imposibil sæ pætrundem, chiar
complet diferitæ faflæ de concepfliile creaflioniste. foarte adânc, în cunoaøterea Chinei, dacæ ne mærginim numai la
Suveranii, pe care istoria tradiflionalæ a reuøit cel mai bine sæ- a defini un ansamblu de atitudini ce caracterizeazæ sistemul social
i integreze, sunt prezentafli mai degrabæ ca niøte înflelepfli, decât ca al chinezilor din antichitate.
niøte eroi. Funcflia lor este în primul rând sæ facæ în aøa fel încât
sæ domneascæ ordinea printre oameni. Yao, care avea „inteligenfla A încerca sæ determini sistemul social al chinezilor; a încerca
unei fiinfle divine (shen)“, a instaurat domnia pietæflii filiale øi a sæ indici ceea ce poate avea el specific (în viafla publicæ, în obi-
virtuflilor civice. El a træit, la fel ca øi Shun (øi la un grad mai mic, ceiuri, în gândire, în istoria mentalitæflilor øi cea a moravurilor);
Yu cel Mare, fondatorul regalitæflii), numai pentru binele poporu- a încerca de asemenea sæ indici ceea ce confline el din larga
lui øi „færæ a se gândi la el însuøi“19. Astfel, el nu s-a gândit sæ experienflæ umanæ; a face sæ se întrevadæ cæ, din civilizaflie în
fondeze o dinastie. Cei Cinci Suverani nu sunt taflii øi fii unii civilizaflie, deseori simbolizærile diferæ; a încerca, în sfârøit, sæ
altora. Între cei doi Suverani din Shu jing, nu existæ nici un grad facxi sæ aparæ acest sistem de condinte atât în înlænfluirea eveni-
de rudenie, pentru cæ Shun s-a putut cæsætori cu fiicele lui Yao. mentelor cât øi în miøcarea care-i sunt proprii; acesta este spiritul
I-a putut succeda când acesta, dupæ ce l-a pus la încercare ca în care am conceput prezenta lucrare. Acesta este de asemenea
ginere øi ca ministru, a recunoscut în el un Înflelept demn de a spiritul care m-a inspirat în cercetærile pregætitoare. Am publicat
domni. Meritul sæu, proclamat de un predecesor renumit în o parte din acestea1 accentuând caracterul lor de studii introduc-
înflelepciune, a fost recunoscut de popor. Yao l-a proclamat pe tive aplicând, de la început øi progresiv, examenul critic al fap-
Dan zhu, fiul sæu, „ca sæ nu favorizeze nici un om în detrimentul 1 Mai ræmâne sæ public o lucrare asupra familiei chineze øi o lucrare
Imperiului“ øi, la moartea lui Yao, omagiile nu au mai fost adre- (Regele bea) în care sper sæ studiez elementele mistice ale ideii chinezeøti de
sate lui Dan zhu, ci lui Shun. Poeflii øi cântæreflii nu l-au mai cele- maiestate.
30 19
ISTORIA POLITICÅ
Prima parte

o virtute perfectæ. Totuøi figurile eroice ale primeloor epoci ale (Datele ce nu conflin alt indiciu, se referæ la era precreøtinæ).
Chinei pæstreazæ numeroase træsæturi mitice. Aceste træsæturi se Vechile tradiflii ne dau imformaflii, dacæ nu asupra faptelor, cel
estompeazæ aproape complet pentru Yao øi pentru Shun, primii puflina supra concepfliilor chinezeøti: Din momentul în care au în-
eroi din Shu jing. Ei apar totuøi aici amestecafli în istoria drama- ceput cronicile datate (sec. al VIII-lea), critica pare a fi în mæsuræ
ticæ a Marilor Ape, în care fondatoprul primei dinastii regale, Yu sæ stabileascæ unele fapte, dar foarte pufline, mai ales fparte sche-
cel Mare, defline rolul principal – în timp ce alte povestiri pun în matice øi de asemenea, foarte discontinue. Îfli trebuie multæ
scenæ diverøi Auguøti (Niu gua, Zhu rong) sau alfli eroi. Tema îndræznealæ pentru a dori sæ regæseøti chiar øi marile linii ale
Apelor ridicate se leagæ de un mit al creafliei lumii øi, prin unele evolufliei politice care conduce la crearea Imperiului chinez.
pærfli, pare ataøatæ diverselor ritualuri agrare cu un puternic carac- Încercând s-o povestesc am læsat, færæ nici o ruøine, multe spaflii
ter øamanic: fæcând desene pe sol, apele sunt fæcute sæ flæøneascæ, albe. Am refuzat sæ schiflez portrete, atunci când nu aveam, asupra
øi li se traseazæ albia. Dar, în Shu jing, dezvoltarea acestei teme personajelor, decât date proverbiale. Nu am povestit despre
importante se transformæ într-o dezbatere de un interes pur ad- ræzboaie, atunci când nu dispuneam decât de istorisiri extrase
minsitrativ: trebuie preferatæ metoda digurilor celei a canalelor4? din epopee, din romane sau din geste. Nu am cæutat sæ reconstitui
Tot aøa, când se spune aici despre Yao „cæ apare ca soarele“, este planurile strategiilor øi proiectele politicienilior când cu greutate
de la sine înfleles cæ aceastæ expresie are pur øi simplu valoare de abia sesizam rezultatele faptelor. M-am folosit mai ales de
metaforæ: istoricii nu au pæstrat nimic din vechiul mit în care exemple øi nu am insistat decât asupra momentelor decisive.
Yao este prezentat ca un îmblânzitor al soarelui sau ca soarele Domniile lui Qin Shi Huang di øi ale împæratului Wu nu sunt
însuøi5. Dacæ la eroii ce nu sunt incorporafli în Shu jing nu se cunoscute decât din documentele incomplete øi puflin sigure, însæ
gæsesc træsæturi mitice mai numeroase øi mai puflin deformate, evenimentele iau atunci o amploare aøa de mare, încât critica se
aceasta se întâmplæ cel mai adesea la marginea istoriei. Sima teme mai puflin de a greøi. M-am abflinut sæ prezint cea mai micæ
Qian, de exemplu, evitæ sæ povesteascæ faptul cæ Huang-di i-a ipotezæ asupra unor gestiuni la modæ, asupra populærii Chinei, de
stabilit puterea fæcând sæ coboare din cer Uscæciunea, care era exemplu: acelea care au fost formulate plecând de la prejudecæfli
propria sa fiicæ øi care a ræmas o zânæ6. Tot aøa, istoricii se abflin lingvistice sau postulate de istoria generalæ au cel puflin
sæ spunæ cæ Shen nong, ultimul dintre Auguøti, avea un cap de inconvenientul, foarte grav dupæ pærerea mea, de a restrânge
bou øi cæ Fu xi øi Niu gua formau un cuplu flinându-se de coadæ7. câmpul de investigaflie asupra cæruia trebuie sæ lucreze arheologul
În principiu, tradiflia istoricæ nu vrea sæ aibæ de-a face decât cu preistoric. M-am limitat la a încerca o schiflæ a progreselor
oameni. paralele ale amenajærii pæmântului øi ale unificærii politice, øi am
De mult timp umanizafli, Yao øi Shun ar fi ræmas færæ în- încercat sæ pun în luminæ un fapt important: imediat ce, absorbind
doialæ primii suverani ai Chinei, dacæ teoria celor Cinci Elemente în ele seniorii minuscule øi resorbind insulifle barbare, au apærut
nu ar fi jucat un rol major în reconstrucflia istoriei naflionale. marile seniorii care au pærut cæ formeazæ unitæfli provinciale,
Aceastæ teorie, færæ îndoialæ veche, a devenit în secolele IV øi III, sentimentul unei comunitæfli de civilizaflie i-a decis pe Chinezi sæ
din motive politice, subiectul unor speculaflii ale diverselor øcoli. se apere împotriva asalturilor confederafliilor barbare în formare
Toate admiteau cæ Ordinea Universului øi Timpul însuøi au fost øi -ia fæcut sæ accepte unificarea flærii sub forma unui mare
constituite cu concursul celor Cinci virtufli elementare. Acestea au Imperiu. Au ajuns astfel sæ constituie ceea ce eu aø numi o
fost întruchipate în Cinci Suverani succesivi. Una dintre concepflii grupare de civlizaflie, grupare activæ øi puternicæ, færæ a se crede
relative la cele Cinci Elemente susflinea cæ acestea îøi exercitau obligatæ de a da Statului øi ideii de Stat acel prestigiu øi acea
acfliunea triumfând una asupra celeilalte. Aceastæ concepflie per- autoritate, în care occidentalii væd armura indispensabilæ a
mitea organziarea, sub formæ de fapte istorice, a frânturilor din oricærei viefli naflionale.
28 21
suntem cel mai ataøafli.
ale unui mare popor cu clasificærile øi judecæflile faflæ de care
chineze. Ele ar permite confruntarea estimærilor øi experienflelor
sæ simtæ cât de necesar este un studiu aprofundat al faptelor
speranfla cæ, luate drept ceea ce ele valoreazæ, ele îl fac pe cititor
pueril a te scuza pentru acestea. Este suficient sæ-fli exprimi
incomplete øi pe afaræ sunt concluziile ce pot fi trase, – øi mai
telor øi cea s tudiilor, ar fi pueril sæ disimulezi cât de subiective,
øi mai ales precizærile abuzive. Având în vedere starea documen-
mele precise. M-am mai stræduit sæ elimin ipotezele næstruønice
ostenealæ pentru a ajunge, imediat ce o credeam posibil, la for-
cercetare. Mi-am dat toatæ osteneala sæ nuanflez afirmafliile, multæ

Aøa cum istoria politicæ a Chinei nu poate fi abordatæ decât CARTEA ÎNTÂI: Istoria tradiœionalå
cu condiflia de a nu introduce în ea ideea occidentalæ de Stat, tot
aøa, pentru a încerca istoria societæflii, care face obiectul celei
de-a doua pærfli a lucrærii noastre, se cuvine sæ te debarasezi de Capitolul I
ideea de Drept care a impus spiritului nostru o admiraflie limitatæ Cei Cinci Suverani
asupra lumii romane. În lumea anticæ chinezæ, transformærile
sociale nu se traduc prin adoptarea sistemelor succesive de legi øi
regulamente. Ele se traduc prin schimbæri de orientare în
atitudinea moralæ. Acestea însoflesc variafliile care survin în înlæn-
fluirea generalæ a societæflii, dupæ cum în ea predominæ activitatea
flæræneascæ øi viafla sæteascæ, – sau la fel de bine activitatea
feudalilor instalafli în târguri, care se dezvoltæ pânæ ajung niøte
minuscule capitale, – sau cea a bogaflilor negustori, pentru care se
ridicæ marile oraøe. Asupra marilor fapte legate de aceste
deplasæri ale centrului vieflii sociale, documentele nu furnizeazæ
I storia tradiflionalæ începe cu epoca celor Cinci Suve-
rani (Wu Di) care sunt uneori precedafli de cei Trei Auguøti (San
nici un fel de reper cronologic. Nu se øtie nimic sigur asupra Huang).
fondærii târgurilor øi a cetæflilor senioriale, care a atras dupæ sine Primii trei dintre cei Cinci Suverani, Huang di, Zhuan xu,
înlocuirea idealurilor flæræneøti de echilibru øi de mæsuræ printr-o Gao xin, figureazæ în lucrærile legate de tradiflia confucianæ, dar
moralæ de prestigiu: bunæ pentru viafla la flaræ, ea s-a transformat, care au un caracter mai degrabæ filozofic decât istoric. Cartea
sub influenfla vieflii de la curte, într-un cult al bunei flinute øi al istoriei (Shu jing), atribuitæ lui Confucius, nu-i menflioneazæ decât
etichetei. Nu se øtie nimic sigur asupra dezvoltærii industriei, pe ultimii doi, Yao øi Shun. Sima Qian, scriind la sfârøitul celui
despre bogæflii, lux, nici asupra extinderii centrelor urbane; numai de-al II-lea secol înainte de Hristos prima mare compilaflie de
prin mijloace indirecte se întrevede criza profundæ care a fost istorie generalæ, a luat drept subiect al primului capitol al Memo-
consecinfla lor: ea a dus la acceptarea ca principii de disciplinæ riilor istorice pe cei Cinci Suverani. Astfel, el începea istoria
socialæ a unui formalism øi a unui decor, al unui spirit tradiflio- chinezæ cu Huang-di care, încæ din epoca dinastiei Han, era
nalist øi al unui simbolism arhaizant. Pentru a studia istoria considerat ca marele patron al sectelor taoiste. Cu toate cæ Sima
acestei societæfli, nu existæ decât un mijloc: acela de a încerca un Qian a fost acuzat, din cauza acestei cæpetenii, de a se fi abætut de
fel de restituire statigraficæ. Se vede deci de ce nu am procedat la tradiflie2, compilafliile istorice nu au încetat sæ povesteascæ
prin studierea institufliilor definite øi grupate în manieræ occi- despre domniile celor Cinci Suverani. O tradiflie iconograficæ,
dentalæ (religie, drept, locuinflæ), ci prin studierea mediilor. Færæ care dateazæ cel puflin din vremea celor din a doua parte a di-
a avea pretenflia de a fi complet, m-am limitat sæ prezint o nastiei Han, îi precede pe cei Cinci Suverani de cei Trei Auguøti
culegere de comportamente caracteristice. (Fu xi, Niu Gua øi Shen Nong, sau: Fu xi øi Niu gua formând un
cuplu, Zhu rong øi Shen Nong)3. Auguøtii, la fel ca øi primii Su-
Tot ceea ce am spus în aceastæ lucrare reiese dintr-o analizæ verani, sunt amintifli în cele mai vechi opere de tradiflie øi mai
directæ a documentelor. Am eliminat totuøi, pe cât posibil, din puflin tradiflionale.
notele mele, toate referinflele care nu ar fi fost utilizabile decât Prin precedarea istoriei dinastiilor regale de cea a Suvera-
pentru specialiøti. Avertizez, odatæ pentru totdeauna, cæ aici se pot nilor øi Auguøtilor, erudiflii echinezi øi-au propus sæ ofere taboiul
gæsi numai opinii la care m-au condus principiile mele de unor vremuri fericite în care, sub niøte træsæturi umane, domnea
22 27
45 36
regalæ. Dacæ unul dintre noi se va opune acestui decret, fie ca xin a fost cel mai odios dintre tirani. El pæcætuia din exces de
Vom avea aceiaøi prieteni, aceiaøi duømani. Vom ajuta casa nevoit sæ-øi dea foc împreunæ cu bogæfliile øi cu sofliile sale. Shou
unor caalmitæfli sau dezastre, vom fi miloøi faflæ de cei næpæstuifli. povesteøte deasemenea cæ a tras asupra Cerului28 øi care a fost
instigatorii la tulburæri; îi vom ajuta pe cei care vor fi victimele Dinatia Yin a pierit odatæ cu Shou xin, despre care se
profiturile (li), nu vom apæra pe vinovafli, nu-i vom primi pe cereøti, a cæzut træznit27.
acest tratat (meng), nu vom aduna recoltele, nu vom acapara Atunci s-a auzit o bubuituræ de tunet; Wu yi, lovit de focurile
Tratatul din 652 este renumit: „Noi tofli cei care juræm împreunæ sægefli într-un burduf plin cu sânge, pretinzând cæ trage în Cer.
dobândite øi a unei oarecare supuneri faflæ de prinflii din Jin. dinastie. Aceasta era cât pe ce sæ se termine cu Wu yi, care a tras
bazat pe respectul drepturilor regale, menflinerea situafliilor de conduitæ a suveranului øi a unei reînnoiri a Virtuflii pentru
familia Zhou. Seniorii vizau obflinerea unui oarecare echilibru sub Wu ding, un fazan. Aceste minuni au dat ocazia unei reforme
øi a cæror prinfli purtau acelaøi nume de familie ca øi cei din notabile. Astfel, sub Tai mou, au apærut doi duzi miraculoøi, iar
prezida aproape mereu Jin, flinutul Hegemonului cel mai renumit schimbæri ale capitalei, decât un mic numær de evenimente
tratate interseniorale. La aceste reuniuni øi tratate interseniorale reduc la o listæ e domnii, în care nu sunt relatate, cu mai multe
înflelegere. Aceasta era rezultatul practicærii unor reuniuni øi succesiunea se stabileøte din tatæ-n fiu. De atunci, analele se
øi mai ales lui Chu, acea perioadæ s-a bucurat de o minimæ siunea la tron, de Yi Yin, ministrul lui Tang. La urma urmelor,
State, cu toatæ ostilitatea constantæ a lui Jin faflæ de Qin øi a lui Qi imediafli nu prezintæ interes decât pentru rolul jucat, în succe-
anexarea brutalæ a mici feude, cu toate ræzboaiele dintre marile Domnia lui t’ang este lipsitæ de fapte. Cea a succesorilor sæi
perioadei Chun Qiu, nu s-a putut bucura de pace. Dar, cu toatæ domnit. A murit.
State øi nici o Virtute în Ordinea cereascæ, China, în timpul proclamat ordinile sale primæverii în marginea Estului26. A
Neavând nici un Suveran în capitalæ, nici un prinfl în marile interiorului Mærilor“. „A schimbat luna iniflialæ øi prima zi“. A
aceasta cæ Qin nu va mai putea guverna la Ræsærit“. ordonase sæ-l asasineze“. Victoria sa i-a servit la „pacificarea
sæ fie sacrificafli (cei mai buni) din poporul sæu... Înflelegem prin de Sus, nu îndræznea sæ nu-l corecteze pe Jie... pe care Cerul îi
ceea ce trebuia sæ se întâmple, cæci, la moartea sa, el a poruncit milæ pentru poporul lor. Cât despre el, „temându-se de Suveranul
Statelor; ... totuøi, nu a prezidat adunarea seniorilor; este exact familia Xia pentru unicul motiv cæ aceøtia nu mai aveau deloc
„Ducele Mu din dinastia Qin øi-a mærit teritoriul øi numærul care era un instigant la tulburæri. Ridicæ oøtile împotriva celor din
omeneøti au trebuit sæ-l urmeze în mormânt. Înflelepflii au spus: pe contele Ko „care nu fæcea deloc sacrificii“, apoi pe Gun wu,
Regele însuøi îl poate onora cu cultul sæu. Numeroase victime sæ peroreze asupra Virtuflilor regale. Tang a început prin a pedepsi
sacrifice un prinfl captiv pentru Suveranul Suprem pe care numai de Yi Yin care cunoøtea mâncærurile proprii unui suveran øi øtia
Hegmonul din Qin, îmbætat de o victorie, a avut intenflia sæ atras la el pe Înflelepfli. A obflinut sæ stæpâneascæ o funcflie ca cea
o greutate prea mare pentru cei a cæror Virtute era insuficientæ. plasa sa decât animalele „care se sæturaseræ de viaflæ“. Astfel i-a
fondatoprul Regalitæflii, aceste trepieduri erau talismane regale cu patrupede.“ Ascultând de dorinflele Cerului, el nu a vrut sæ ia în
moøteniseræ de la cei din Yin øi Xia. Operæ a (lui Yu cel Mare, øi s-a înecat în apele sale. „Virtutea sa se întindea peste pæsæri øi
regelui (611) trepiedurile magice pe care cei din neamul Zhou le stræmoøii sæi pe Ming (Xuan-ming), care a reglat cursul fluviului
pe Tai shan. hegemonul din Chu a avut impertinenfla sæ cearæ ilustrându-se ca unul dintre miniøtrii lui Shun. el îi numæra printre
dorea sæ sacrifice el însuøi,ca rege, pe Muntele cardinal din Est, Suveran øi din Xie, fiul Cerului øi al unei mame-virgine,
în pachete cu pir necesare sacrificafliilor regale. De fapt, Huan Tang Victoriosul, fondatorul dinastiei Yin, cobora din primul
potrivit, reproøându-i de a nu le fi trimis celor din Zhou tributul
din Qi a invocat, atunci când l-a atacat pe Chu (656), un pretext II DINASTIA YIN

învingætorul lui Wu care, odinioaræ, îl învinsese, l-a iertat, fiind Mandatul ceresc, care autorizeazæ domnia este fructul meri-
dispus la clemenflæ. Odinioaræ, i-a spus Fan Li, „Cerul i l-a dæruit telor (Gong) unui mare Stræmoø. Marii Stræmoøi ai celor Trei
pe Yue lui Wu. Wu nu l-a acceptat (acest dar). Acum Cerul i-l dæ- Dinastii regale (San Wang) au fost tofli miniøtrii lui Shun. Sub
ruieøte pe Wu lui Yue. Cum s-ar putea opune Yue Cerului (øi sæ ultimul øi cel mai înflelept dintre Suverani ilustrându-se în
nu anexeze Wu)?... Atunci când iei ceea ce-fli dæ Cerul, te expui conducerea unei provincii a lumii, ei au dobândit pentru familia
la Calamitate“. Pe vremea prinflilor Hegemoni, nimeni nu lor o Virtute caracteristicæ. Yu, care a pus bazele puterii dinastiei
îndræznea sæ refuze græunfle unui rival suferind de foame. Gou jin, Xia, a fost Si gong (cæpetenia lucrærilor publice); Xie øi Qi,
se spune, a ordonat ca rivalul sæu sæ-i înapoieze græunflele, dar s-a stræmoøii celor din dinastiile Yin øi Zhou, au fost: unul, con-
bucurat de aceastæ generozitate ca de o nebunie øi a profitat de ea ducætorul poporului, iar celælalt, însærcinat cu agricultura. În plus,
pentru a învinge. Istoria preamæreøte triumful sæu øi-i justificæ Yu, Xie øi Qi sunt descendenflii din a cincea generaflie (inclusiv
calculul. Pe deasupra împrumutului de græunfle, un om politic trunchiul) ai primului dintre Suverani: Huang-di ((la a cincea
viclean cunoøtea opt procedee pentru a-øi ruina adversarul. generaflie ramurile colaterale se detaøeazæ formând alte ramuri
Primul consta în a onora divinitæflile. Celelalte erau de ordin distincte)). În sfârøit, naøterea fiecæruia dintre cei trei Stræmoøi
realist øi brutal44. dinastici a fost miraculoasæ. Ei au luar naøtere din lucrarea
Gou jin a avut o diplomaflie. A avut de asemenea øi o politicæ cereascæ. Toate dinastiile de Suverani, Fii ai Cerului, se trag
agraræ øi o politicæ a natalitæflii, ambele cu scopuri militare. De astfel dintr-un fiu al Cerului21.
asemenea, Statul care, între secolele al V-lea øi al III-lea, a De la începutul secolului al VIII-lea, istoria atribuie celor din
progresat cel mai mult, Statul Qin – considerat pe jumætate barbar dinastia Zhou o existenflæ lipsitæ de vlagæ, care nu se temrinæ
în timpul perioadei precedente – a fost flara legislatorilor øi a decât în secolul al II-lea dupæ Hristos. În acea vreme, cei din
economiøtilor. În anul 361 „ducele Xiao (din Qin) s-a arætat dinastia Zhou nu fæceau decât sæ supraviefluiascæ puterii lor.
binefæcætor; i-a susflinut pe orfani øi pe cei særaci; i-a chemat la el Aceasta nu se mai manifestæ prin nimic, imediat ce începe
pe oamenii de arme; meritele deosebite au fost recompensate“45. perioada istoricæ caracterizatæ printr-o cronologie – Suveranul
Un transfug, Wei-yang (prinflul din Shang) s-a consacrat atunci Ping, sub care debuteazæ cronologia, a trebuit sæ-øi abandoneze
bogæfliei statului Qin. În 359, el a ordonat „sæ se modifice legile, capitala øi, referitor la tatæl sæu, Suveranul You, care a pierit
a reformat pedepsele, a încurajat lucrarea pæmântului..., a stimulat într-un dezastru, s-a afirmat cæ „dinastia Zhou era pierdutæ“.
prin recompense øi pedepse pe cei care sunt gata sæ-øi dea viafla Virtutea lor era epuizatæ. Dezastrele naturale o dovedeau. Dezor-
luptând“. În 350, a fost construitæ o nouæ capitalæ la Xian-yang. dini analoge se produseseræ la sfârøitul dinastiei Xia, precum øi la
„Au fost reunite toate târguøoarele øi satele în mari prefecturi (în sfârøitul celei a Yin-ilor. Ultimii suverani ai unui neam sunt în
numær de 41); în fruntea fiecærei prefecturi, a fost numit un pre- mod esenflial niøte tirani øi niøte rebeli. Orbifli de orgoliu, ei
fect. Pentru a reface câmpurile (renunflând la diviziunea tradiflio- acflioneazæ dupæ bunul lor plac, în loc sæ se conformeze Virtuflii
nalæ a marilor pætrate de pæmânt în nouæ pætrate egale), au fost care este identicæ cu Ordinea naturalæ (Dao). Ei nu mai îndepli-
desfundate drumurile perpendiculare øi transversale“ øi, în 348, a nesc mandatul Cerului. Cerul îi abandoneazæ, nemaiputând sæ-i
fost înlocuitæ diøma (aceasta conform tradifliei, se compunea din trateze ca pe niøte Fii pioøi.
produsul pætratelor centrale: diøma celei de-a noua pærfli) printr-un Virtutea regalæ se dobândeøte prin ascultare faflæ de ordinele
sistem de taxe. Toate tradifliile regimului feudal au fost spulbe- cereøti. ea este ruinatæ de aroganfla care este proprie tiranilor.
rate. Ræzboiul, încetând sæ mai fie conceput ca o proceduræ Istoria celor Trei Dinastii nu este decât o triplæ ilustrare a acestui
destinatæ sæ punæ în evidenflæ øi sæ realizeze judecæflile Cerului, a principiu. Ea este povestitæ sub formæ de anale: acestea nu conflin
devenit o industrie. El nu øi-a mai propus redresarea celor vi- poveøti dezvoltate decât pentru perioadele de fondare sau de
48 33
47 34
unei retorici strævechi, se inspiræ dintr-o politicæ realistæ. Gou jin, cætre acesta. Când i-a succedat lui Shun în acelaøi mod cum Shun
misterios, de origine necunoscutæ. Sfaturile lor, sub disimularea executat ca ministur al lui Shun. Apoi, a fost prezentat Cerului de
sæ fie. Unul, Wu Zen Xu este un transfug, celælalt, Fan Li, un om de a trasa limitele Lumii øi ale Chinei. Toate lucrærile le-a
ciunea tradiflionalæ precum Confucius, contemporanul lor, a dorit Dupæ cum se cuvenea, el a parcurs cele Patru Orienturi, cu scopul
mai sunt vasali ataøafli senioriei lor; nu mai nici plini de înflelep- chinezi øi pe barbari, astfel încât Imperiul a cunoscut Marea Pace.
Hegemonii clasici gloria de a avea înflelepfli miniøtri. Dar ai lor nu øase domenii ale Naturii“ øi a aøezat la locurile cuvenite pe
scurt. Deseori sunt calificafli drept hegemoni. Ei împart cu universalæ. El a stabilizat triburile, „ a pus perfect în ordine cele
doi domneau peste miøte popoare tatuate øi care purtau pærul Timpului øi a Spafliului, precum øi Muzica care creazæ armonia
Gou jin (496 – 465), suveranul flinutului Yue (Zhe jiang). Amân- A putut deci sæ determine Numerele care serveau la mæsurarea
flinutului Wu (Wu-An-Gui este teoretic un comitat ) øi celælalt era etalonul sunetelor, corpul sæu etalonul mæsurilor de lungime“.
acestei epoci de barbarie. Unul este Ho-lu (524 – 496), suveranul Existæ în el o Virtute capabilæ sæ unifice Imperiul. „Vocea sa
ale acestor timpuri noi sunt doi prinfli care au træit la începutul cheltuia foarte mult pentru øanfluri øi canale“22.
barbare øi le ræspândesc în China. Personajele cele mai renumite pentru puterile divine; nu avea decât o locuinflæ modestæ, dar
vechii Confederaflii chineze. Aceste flinuturi recepteazæ influenfle pretenfliile la haine øi mâncæruri, dar a arætat o extremæ pietate
înfæfliøatæ puterea creascândæ a unor regiuni situate la periferia activ, serviabil, capabil, sârguincios... øi-a redus considerabil
În clipa în care apare un orizont mai larg de idei, ne este mai cereau decât o abundenflæ deosebitæ de virtufli civice. Yu „era
despre aceasta se împacæ, ni se spune, cu un spirit revoluflionar. un istoric nu se mai îndoieøte – niøte lucræri pur omeneøti. Ele nu
perfectæ“43. Scopul este mereu Virtutea, dar ideea pe care fli-o faci
salvat de ape datoritæ lucrprilor lui Yu. Dar acestea au fost – nici
„Nu fline sæ fie de acord cu vulgul“, cu toate cæ „vizeazæ Virtutea
putut sæ mænânce carne proaspætæ, orez, mei. Pæmântul a fost
tuiascæ acfliuni mærefle, el nu delibereazæ împreunæ cu mulflimea“.
curte“. Lumea, odatæ amenajatæ, a putut fi civilizatæ. Poporul a
Pentru cæ este stæpânit de dorinfla de a cuceri øi doreøte „sæ înfæp-
doreøte sæ adopte veømintele øi armele vecinilor sæi barbari. Fluviile cætre mare „ca niøte seniori care se aratæ în flinutæ de
mitatea ritualurilor“. Astfel se exprimæ un prinfl (307 î.e.n.) care punând ordine în Mlaøtinile sfinte, Munflii venerabili øi duce
astfel, sæ se acomodeze circumstanflelor, nu va menfline unifor- sa, istoria incorporeazæ resturile unui poem, în care este væzut
regatului sæu, nu va menfline uniformiattea uzanflelor. Dacæ poate, mult cu un demiurg decât acest creator al Regalitæflii. În onoarea
moderne“. „Omul sfânt, dacæ acest lucru poate fi util cu adeværat unui suveran; ba mai mult, nici un alt Suveran nu seamænæ mai
antichitatea nu este de ajuns pentru a pune în ordine timpurile Yu cel Mare, fondatorul dinastiei Xia, are toate træsæturile
om deasupra epocii sale. Studiul care constæ în a lua drept model
conforma legilor stabilite nu este suficient pentru a-l ridica pe un I DINASTIA XIA
ei au domnit færæ a se imita unii pe ceilalfli. Meritul de a se
constituit succesul Oamenilor sfinfli ( ai antichitæflii). este faptul cæ
„Vechii regi nu au avut obiceiuri identice... Ceea ce a decadenfli.
sunt tiranii. glorioasæ a Suveranilor-fondatori øi geniul funest al Suveranilor
unele precedente sau printr-o teorie sofisticæ a istoriei. Acesøtia Misiunea sa este îndeplinitæ atunci când a scos la luminæ virtutea
cætre tot ceea ce este nou, chiar dacæ justificæ acest lucru prin înfæfliøeze principiile grandorii øi decadenflei caselor regale.
ei cautæ profiturile materiale øi întærirea puterii. Sunt înclinafli analele se reduc la o simplæ listæ de domnii. Istoria îøi propune sæ
este considerat suficient în sine. Prin prestigiile cele mai diverse, în care se produce vreo resurecflie trecætoare a puterii regale),
echilibru. Prinflii nu mai au ce face cu o Virtute al cærui prestigiu cædere. Pentru toate timpurile intermediare (în afara momentelor
Protectorii Adeværului, Protectorii tratatelor, Munflii venerabili, îi succedase lui Yao, Yu cel Mare nu a mai avut altceva de fæcut
tofli Zeii (munflilor øi dealurilor), tofli Zeii caselor (øi oraøelor), decât sæ domneascæ. Atunci, rolul sæu, ca al oricærui Suveran, a
Regii defuncfli, Seniorii defuncfli, Stræmoøii celor Øapte Familii øi fost de a prezenta un ministru Cerului. El l-a prezentat pe Gao
celor Douæsprezece Seniorii, fie ca Zeii strælucitori sæ-l nimi- yao, apoi, la moartea acestuia, pe Yi (sau Bo yi), care este deseori
ceascæ! fie ca el sæ fie pæræsit de poporul sæu! Sæ piardæ Mandatul considerat fiul lui Gao yao. Yu a murit. Dar seniorii, pæræsindu-l
(ceresc)! familia sa sæ piaræ øi senioria sæ fie ræsturnatæ!“ (91). pe Yi, au venit sæ se închine lui Qi, spunându-i: „Prinflul nostru
O pace adeværatæ, realizatæ de un prinfl înflelept, apærætor este (Qi), fiul lui Yu Suveranul“. Aøa a fost stabilit principiul
dezinteresat al casei regale, acesta este idealul pe care biografii ereditæflii dinastice øi aøa a fost fondatæ casa regalæ Xia23.
sæi øi tradiflia i le atribuie lui Confucius (551 – 479). Cu viafla Lui Yu, suveran civilizator, i-a urmat Qi, suveran ræzboinic.
acestui sfânt se încheie perioada Chun Qiu. Confucius se simflea Istoria nu cunoaøte din domnia sa decât o victorie. Datoritæ ei, el
investit cu o misiune. Øi-ar fi putut-o îndeplini dacæ ar fi devenit a consolidat opera pacificæ a tatælui sæu. Înainte de a ajunge la Jie,
ministrul unui prinfl øi i-ar fi inspirat politica. Øi-a petrecut cea ultimul dintre Xia, singurul fapt care este înregistrat mai pe lung
mai mare parte a vieflii cælætorind din seniorie în seniorie în este cel referitor la un cuplu de dragoni, pe care Cerul i-a coborât
cæutarea cuiva care ar fi øtiut sæ se serveascæ de talentul sæu. El pe lângæ Suveranul Kong jia. Suveranul a mâncat-o pe femelæ.
propunea tuturor sæ „se conformeze regulilor celor Trei Dinasti øi Unii væd în darul ceresc al drahonilor o confirmare a Virtuflii
sæ onoreze politica ducelui de Zhou“. Acesta din urmæ reuøise sæ regale: ei au fæcut din Kong jia un înflelept care se conforma întru
consolideze puterea tinerei dinastii Zhou, ceea ce însemna totul voinflei Cerului. Alflii, în loc sæ plaseze sub domnia sa o
restaurarea Virtuflii. Dacæ se gæsea, considera Confucius, un prinfl
resurecflie a geniului dinastic, væd în el un iubitor de magie. Acest
„care sæ fie capabil sæ se foloseascæ de el, la capætul unui ciclu de
uneltitor de dezordine „a pervertit Virtutea celor din neamul
douæsprezece luni, s-ar fi putut obfline deja un rezultat; la capætul
Xia“24.
a trei ani, s-ar realiza perfecfliunea“. Încrederea în vocaflia sa era
absolutæ. Se mira de eøecurile sale. Nici în cele mai rele momente Jie a sfârøit prin a distruge aceastæ Virtute. Jie nu era un
nu putea sæ admitæ cæ înflelepciunea sa era insuficientæ. „Atunci suveran incapabil: era un tiran. A câøtigat o mulflime de victorii.
când, spunea el, ai realizat pe deplin Înflelepciunea, dacæ ræmâi „A terorizat pe cele O sutæ de Familii“. I-a plæcut luxul. s-a dedat
færæ îndeletnicire, ruøinea este a seniorilor“42. la desfrâu cu captive aduse din expedifliile sale. I-a omorât pe
Istoria deplânge insuccesul lui Confucius, dar dar nu este vasalii care-l mustrau, s-a debarasat de soflia sa principalæ, l-a
deloc uimitæ de acest lucru. Ea pare sæ admitæ cæ la începutul întemniflat într-un turn pe cel mai virtuos dintre vasali. Au cæzut
secolului al V-lea scæzuse încrederea în eficacitatea imediatæ a stele din Cer, Pæmântul s-a cutremurat, râul Yi a secat. Doi Sori
unei Virtufli constituitæ din respectarea regulilor tradiflionale. au apærut împreunæ. Unul la apus, reprezentând pe regele din
dinastia Xia la declinul sæu. Celælalt, la ræsærit, îl reprezenta pe
Tang, acel vasal, pe care Jie, dupæ ce l-a întemniflat, a fost nevoit
II TIRANII sæ-l elibereze. Imediat ce a fost liber, Tang i-a primit pe seniori,
care i-au adus omagiul, pe vasalii Tiranului care s-au refugiat în
Secolele al V-lea, al IV-lea øi al III-lea sunt reprezentate ca preajma sa øi, printre ei, cel care scria analele familiei Xia.
o perioadæ de anarhie øi de mare crizæ moralæ. Marile State Atunci, Tang (acest Soare ræsærit) øi-a pus oøtile în miøcare, având
sfârøesc prin a îngloba aproape în întregime micile seniorii. grijæ sæ le facæ sæ meargæ de la Est cætre Vest. Jie, în trufia sa, a
Ordinea societæflii înceteazæ sæ se mai bazeze pe tradiflie øi pe spus: „Acest Soare, în ziua în care el va muri, eu øi cu voi vom
reguli protocolare. Dorinfla de putere biruie pe faflæ grija pentru pieri tofli.“ A fost bætut øi acesta a fost sfârøitul dinastiei25.
46 35
41 40
sustrage incursiunilor triburilor Rong (barbarii din Apus), mai personaje care au træit în secolul al VII-lea; ea opune epocilor
regelui You, a trebuit sæ-øi transfere capitala la est pentru a se Tragiflia rezervæ, totuøi, de obicei, aceastæ denumire unor cinci
Sima Qian, dupæ ce a notat cæ regele Ping (770 – 720), fiul titlul de rege. Unii dintre ei sunt calificafli drept Hegemoni.
ordine special (hegemonie) se adresa unui Bo fu sau unui Bo jiu. cæci, în acele vremuri, mai multe cæpeteni de seniorii øi-au luat
(unchi materni = socri). Investitura care conferea un drept de Ar trebui sæ scriem seniorii combatante, dar le numim: regate,
numea pe primii Fu (unchi paterni = tafli) øi pe urmætorii Jiu (dupæ surse) perioada Chun Qiu de cea a Regatelor Combatante.
de familie ca øi el øi pe cei care aveau un nume diferit. El îi aceastæ lungæ perioadæ. Un vechi obicei ne invitæ sæ distingem
Regele distingea printre seniori, pe aceia care aveau acelaøi nume consacræ ultimilor Zhou. Istoricul nu introduce nici o diviziune în
masculine, marcheazæ, în egalæ mæsuræ, dreptul primului næscut36. ale unor seniorii, adæugându-se Analelor principale pe care el le
(fang). Acelaøi termen (bo), care este folosit pentru divinitæflile Sima Qian scrie istoria acelei perioade sub forma de monografii
hegemoni) însærcinafli sæ asigure ordinea unei pærfli a Regatului decât cu o carte de anale: Discursurile Regatelor Combatante.
mai era folosit øi pentru a desemna pe diriguitorii (fang-bo = cunoscutæ decât printr-o lucrare mai asemænætoare cu Guo yu
superioaræ, ceilalfli categoria inferioaræ. Dar cuvântul Ba (conte) (yu) clasate pe regiuni (guo). Perioada urmætoare nu este deloc
conte, viconte, baron. Ducii øi marchizii formau categoria scrierii Guo yu, care este o culegere de contiones, de discursuri
nobiliare se traduc, de obicei, prin cuvintele: duce, marchiz, anecdote referitoare la toate flinuturile chineze)); tot cu ajutorul
cæ existau între ei diferenfle ierarhice. Astfel, termenii ierarhiei îndoialæ, tot pe una sau mai multe cronici locale), povesteøte
regiuni, erau denumifli prin cuvântul Gong (duce), dar se admitea comentarii ((principalul, Zuo zhuan (care se bazeazæ, færæ
ideea de putere virilæ sau militaræ. Tofli seniorii, în propriile lor o listæ aridæ de fapte. Ea este completatæ cu ajutorul celor trei
Gong, Hou, Ba, Zi, Nan, denumiri onorifice care, toate, sugerau flærii lui Lou, patria lui Confucius. Chun Qiu nu furnizeazæ decât
(Zhou hou). Aceøtia deflineau, prin tradiflie, unul din titlurile de din secolul al VII-lea pânæ în al V-lea, este Chun Qiu (Analele)
Regelui dreptul de a promova sau de a retrograda pe seniori acelor timpuri se bazeazæ pe analele seniorale. Sursa principalæ,
autoritate deosebitæ de cætre Fiul Cerului. Tradiflia atribuia prin lupte de prestigiu între câteva State feudale (guo). Istoria
o putere de acfliune. Este numit Pa un prinfl ce este investit cu o secolele al VIII-lea øi al III-lea, se întinde o perioadæ caracterizatæ
folosit pentru un senior ce se distinge printr-un mare prestigiu øi familiei Zhou aproape pânæ la întemeierea Imperiului. Dar, între
îi întrebuinfleazæ frecvent unul pentru celælalt. Cuvântul Ba este
Prin Hegemon se traduc doi termeni pe care istoricii chinezi
T
itlul de Fiu al Cerului a fost pæstrat în casa regalæ a

I. HEGEMONII

declarafli ai casei regale35.


protectori pe jumætate respectafli øi pe ceilalfli ca pe niøte rivali Regatelor combatante
celor din familia Zhou, dar istoria îi prezintæ pe primii ca pe niøte
lor øi imitatorii lor au încercat sæ înlocuiascæ dinastia în declin a Epoca Hegemonilor æi a
important în epoca regatelor Combatante. Aceøti prinfli, succesorii Capitolul III
sæ redea Chinei o nouæ dinastie regalæ, øi care au jucat un rol
Primii Hegemoni au fost prinfli ai marilor seniorii care au încercat
celor Cinci suverani øI Trei Dinastii cea a celor Cinci Hegemoni.

promisiuni imprudente. Prinflul din Chu, care bænuia în el un abilitæfli øi de ambiflii. „Forfla sa era supraomeneascæ. Cu mâna, el
rival, nu s-a putut hotærî sæ-l omoare. „Pe cel pe care Cerul vrea fæcea sæ cadæ la pæmânt pe cele mai furioase animale. Erudiflia sa
sæ-l ridice, cine l-ar putea da la o parte. A te opune Cerului, în- îi permitea sæ contrazicæ toate reproøurile... Îi intimida pe ofifleri
seamnæ cu adeværat sæ atragi Nefericirea!“. Un alai, format di prin talentele sale. S-a ridicat la un înalt nivel în imperiu prin
înflelepfli, îl urma pestetot cu fidelitate. Unul, pentru a-l hræni, renumele sæu. A fæcut în aøa fel încât tofli depindeau de el“. A
într-o zi nefericitæ, øI-a tæiat o bucatæ din coapsæ. Nu s-a læudat obflinut victorii funeste. Îi plæceau melodiile øi dansurile
niciodatæ cu isprava sa: el considera cæ prinflul era dator numai voluptuoase. S-a dedicat femeilor, a avut o captivæ drept favoritæ,
Cerului, cel care-i deschisese calea. Un tatæ, în fafla unei i-a executat pe cei care-l criticau øi-a omorât soflia principalæ. A
ameninflæri cu moartea, a refuzat sæ-øi cheme fii care erau în inventat tortura cu grinda încinsæ. L-a întemniflat într-un turn pe
serviciul viitorului Hegemon. În sfârøit, ducele Wen s-a dus la Cæpetenia Vestului, prinflul familiei Zhou, care era cel mai virtuos
Qin. Aici a primit cinci soflii. Oøtile lui Qin l-au condus glorios în dintre vasalii sæi. Muntele Yao s-a prævælit. O femeie s-a schimbat
flara sa. Atunci el øi-a reværsat binefacerile asupra celor „O sutæ în bærbat. Doi Sori au apærut simultan. Cæpetenia Vestului, ime-
de familii“. I-a recompensat „pe cei care l-au îndrumat prin diat ce Shou xin l-a eliberat, a primit omagiul seniorilor. Analistul
bunætatea øi dreptatea lor, dublate de virtutea øi faptele lor bune, dinastiei Yin s-a refugiat lângæ el; tot aøa, marele Preceptor øi
mai mult decât pe cei care nu-l sprijiniseræ decât material. Râvnea adjunctul sæu au venit sæ-i aducæ lui Zhou instrumentele muzicale
sæ obflinæ hegemonia, dar aceasta numai pentru a-i onora pe cei ale tiranului. Membrii familiei Zhou øi-au reunit în sfârøit armele
din neamul Zhou. L-a chemat pe regele Xiang (635) în capitala øi au pus capæt dinastiei Yin29.
sa. Când l-a învins pe Chu, care de altfel a ezitat sæ-l atace („Cerul
i-a arætat calea, nu m-am putut opune acestuia“), nu a særbætorit
victoria (632) decât dupæ ce l-a omagiat pe rege cu trofeele sale. III DINASTIA ZHOU
A primit atunci, împreunæ cu titlul de Hegemon øi multe obiecte
preflioase drept cadou. Nu s-a fælit deloc cu succesele sale. A Dinastia Zhou cobora în egalæ mæsuræ din Huang-di øi din
spus, oftând ca un învins: „Am învæflat cæ numai Înflleptul poate Qi, fiul Cerului øi o mamæ-fecioaræ, øi care dobândise merite în
sæ-øi gæseascæ liniøtea într-o victorie obflinutæ pe câmpul de timpul domniei lui Shun ca ministru al agriculturii øi Prinfl al
bætaie“. Cu toate cæ a fost mereu învingætor în ræzboi, a meritat Recoltelor. Victoria celor din neamul Zhou a fost asiguratæ, în
sæ fie denumit nu atât (Wu) „ræzboinicul“, ci mai degrabæ (Wei) douæ epoci, de suveranii Wen øi Wu. Primul avea un geniu civili-
„civilizatorul“. zator (Wen), cel de-al doilea un geniu ræzboinic (Wu). Suveranul
Cerul nu i-a acordat totuøi perfecta Virtute a unui Fondator. Wen, care, mai întâi, a purtat titlul de Cæpetenie a Vestului, nu s-a
Chiar dacæ s-a remarcat prin numeroase træsæturi de modestie, gândit sæ se ræzbune pe Shou xin care-l întemniflase. Dimpotrivæ,
avea totuøi în fundul sufletului acea aroganflæ care împiedicæ orice øi-a sacrificat o parte din domenii ca sæ obflinæ sæ fie reprimatæ
adeværatæ înælflare. El, vasalul, a îndræznit sæ-i pretindæ regelui sæ odioasa torturæ a bârnei. „A fæcut binele pe ascuns“. În domeniul
asiste la o reuniune. Când Confucius citea „Memoriile istorice, sæu, sub influenfla geniului sæu moderator, orice spirit de con-
ajungând la povestea ducelui Wen, a spus: „Nobilii nu au voie sæ testare a dispærut; „agricultorii, în privinfla delimitærii terenurilor,
porunceascæ regelui“. Tocmai pentru a trece acest fapt sub tæcere îøi cedau unii altora øi tofli cedau bætrânilor“. Seniorii au recu-
Chun Qiu spune: „Regele a fæcut o inspecflie la Huang“40. Øi ca noscut în aceasta un mandat ceresc. Cæpetenia Vestului îi atrægea
o uzurpare øi mai rea ducele Wen a poruncit sæ se construiascæ, la el pe Înflelepfli. Odatæ, când s-a dus la vânætoare, nu a prins un
pentru mormântul sæu, un drum subteran, care era un privilegiu animal în plasele sale ci a prins un Sfânt capabil „sæ secondeze un
regal. Ceilalfli Hegemoni s-au arætat øi mai trufaøi. Ducele Huan Rege suveran“. Acest Înflelept, prin discursurile sale, l-a învæflat
44 37
42
Prea Înalt a fæcut ca Mandatul sæu sæ reuøeascæ în regii Wen øi
dinastie. øi al cærui renume s-a ræspândit aici Jos! De aceea Suveranul
un Înflelept care sæ aibæ geniul binefæcætor al unui întemeietor de strælucitoarea Virtute care a urcat cu forflæ în Înalturi (cætre Cer)
s-a datorat faptului cæ în acel moment nu a apærut în China nici iluøtri au fost regii Wen øi Wu; ei au øtiut sæ aibæ grijæ de
zatæ, nu au fost chiar de atunci eliminafli în mod radical, aceasta la titlul de Bo fu (hegemon – unchi patern): „O unchiul meu...,
au secat34. Dacæ cei din familia Zhou, a cæror Virtute era epui- cei din Zhou. Istoria afirmæ cæ el a primit cu adeværat investirea
You a tulburat ordinea Naturii. Muntele Qi s-a prævælit øi trei râuri
Zhou!“. Ducele Wen din Jin avea acelaøi nume de familie ca øi
o fetiflæ de øapte ani. Dragostea pe care i-a purtat-o suveranul
Statului. Bao xi se næscuse din spuma unui dragon care fecundase pedeapsæ asupra lor, cu scopul de a susfline øi de a sprijini casa
nenorocirea øi care, mai funestæ decât o cucuvea, mæcina forflele celor nouæ provincii, voi suntefli aceia care avefli dreptul de
femeie frumoasæ øi intrigantæ, a cærei limbæ ascuflitæ atrægea investitura specialæ: „Seniori ai celor cinci grade øi cæpetenii ale
el a fost bætut de barbari øi omorât. El o iubise pe Bao xi, acea cæsætorit cu regele Wu. Tai gong trecea drept unul care primise
pedeapsa a cæzut asupra fiului sæu, suveranul You (781-771). Øi care a fost ministrul fondatorilor dinastiei Zhou øi a cærei fiicæ s-a
sæ lucreze. Cât despre impietatea ceo constituia numærætoarea, (hegemon – unchi matern). El se trægea din Tai gong. Înfleleptul
sale, dupæ ce a suferit o înfrângere chiar în locul unde a refuzat (636 – 628). Huan din Qi putea sæ pretindæ titlul de Bo jiu
fost omorât cu lovituri de sægefli de fantoma uneia din victimele Hegemoni tradiflionali. Cel mai renumit este ducele Wen din Qin
Alflii, dimpotrivæ, insistæ asupra sfârøitului funest al lui Xuan: a Ducele Huan din Qi (683 – 643) este primul dintre cei Cinci
aceasta a reprezentat revenirea Virtuflii la cei din neamul Zhou. organiza“37.
îndrepte øi sæ se umileascæ mærturisindu-øi greøelile. Unii spun cæ de virtute, seniorii asistau ca invitafli la reuniunile pe care el le
voluptatea øi cæ a avut de suferit o secetæ. Dar a øtiut sæ se chinezæ. Cum ducele (marchizul) Huan (din Qi) dæduse dovadæ
poporului, ceea ce era interzis. Se mai øtie cæ i-a plæcut cam mult organiza reuniunile øi convenfliile seniorilor din Confederaflia
niciodatæ brazda regalæ øi de a fi procedat la un recnesæmânt al existau, deci, decât Qi (marchizat de Shan dong) care sæ poatæ
(828-782). Istoria îi reproøeazæ acestuia din urmæ de a nu fi trasat (Barbarii din Sud) din regiunea Jing øi a-i guverna... Nu mai
moartea lui Li, ei au transmis puterea suveranului Xuan (viconte de Hu bei) începuse prin a-i reuni pe cei din tribul Man
doi miniøtri au exercitat în mod colegial puterea (Gong he)33. La chineze (Zhong guo). Regele (titlu uzurpat) Cheng de Chu
atunci o perioadæ între douæ domnii (841-828), în timpul cæreia parte: nu participa la reuniunile øi convenfliile Confederafliei
gura poporului“. A fost nevoit sæ abdice de la tron. A existat
Ducele (viconte) Mu din Qin (viconte de Shen xi) era flinut de-o
doreau sæ-l critice: totuøi, nimic nu este mai funest decât a „astupa
nivel“. S-a folosit de vræjitori pentru a impune tæcerea celor care (marchiz) Xian, acest stat suferea din cauza discordiilor interne.
zei, oameni øi toate fiinflele, fiecare sæ ajungæ la cel mai înalt sæ ia parte la reuniunile seniorilor, dar, de al moartea ducelui
torirea de a împærfli bogæflia atât sus cât øi jos astfel încât, printre Chu, Qin øi Jin erau puternici. Jin (marchizat de Shan xi) începuse
ceput pentru a aduna bogæflii, în timp ce „un suveran are înda- regele Hui, 676 – 652), importanfla casei Zhou scæzuse. Numai Qi,
Decadenfla s-a agravat în timpul suveranului Li, destul de nepri- tradiflionali. Sima Qian scrie în altæ parte: „În acele vremuri (sub
mult la succesorii sæi. Împotriva acestora „poeflii au scris satire“. au dat, fiecare dintre ele, pe câte unul dintre cei Cinci Hegemoni
Insuficientæ de ja la suveranul Mu, Virtutea a lipsit øi mai Qi, Chu, Qin øi Jin sunt (împreunæ cu Song) flinuturile care
menflineau concordia“32. în regiunea sa (Fang-bo)“.
sæ-l redacteze pentru cæ „printre seniori existau unii care nu se dezvolte; puterea a fost exercitatæ de cel care avea hegemonia
atribuie øi promulgarea unui Cod penal. Se pare cæ a fost nevoit oprima pe cei slabi. Regiunile Qi, Chu, Qin øi Jin au început sæ
pustiite au încetat sæ mai aparæ la curte. Suveranului Mu i se mai slæbirea casei regale. Seniorii s-au folosit de forfla lor pentru a-i
decât patru lupi øi patru cerbi albi. De atunci, vasalii din regiunile adaugæ faptul cæ, în timpul domniei sale, „a început declinul øi

mijlocul „de a-øi pune în funcflie Virtutea øi de a-i ræsturna pe cei Wu. Ai milæ de persoana mea! Fæ ca øi eu sæ pot continua (pe
din neamul Yin“. Nu a luat armele decât pentru a-i pedepsi pe stræmoøii mei), eu, Omul Unic, øi ca pururea (eu øi ai mei) sæ fim
barbari sau pe vinovafli, cum erau cei din Mi xu. În sfârøit, s-a pe tron!“. Nici o tradiflie de familie, nici o investituræ nu justificæ
decis sæ-øi asume titlul de Suveran. Atunci „a schimbat regulile ambiflia de hegemonie la ceilalfli trei prinfli. Ducele Xiang din
øi mæsurile øi a fixat prima zi a primei luni“30. Song (duce de Hu nan) (650 – 637) era un urmaø al dinastiei Yin.
Fiul sæu, suveranul ræzboinic, nu a mai avut altceva de cætu El a avut o ambiflie deplasatæ cæci, „Marea Fericire nu vine de
decât sæ realizeze victoria materialæ. Nu s-a înarmat decât pentru douæ ori“ într-o singuræ familie. Sima Qian nu numeøte Song
„a executa cu respect pedeapsa cereascæ“ øi pentru cæ Shou xin printre flinuturile care au exercitat Hegemonia. Istoria povesteøte
„îøi exercita cruzimea asupra celor O sutæ de Familii“. Imediat ce totuøi faptul cæ ducele Xiang a prezidat reuniunile seniorale. Nici
a fost învingætor, „øi-a dizolvat trupele øi øi-a stræbætut fiefurile“. ducele Mu din Qin (659 – 621), nici regele Zhuang din Chu
Domnia succesorului sæu, suveranul Cheng, are drept principal (613 – 591) nu au prezidat aceste reuniuni. Este adeværat cæ, mai
interes rolul pe care l-a jucat în transmiterea puterii, ducele Zhou, târziu, Chu a fost pe cale sæ fondeze Imperiul iar Qin chiar l-a
care era unchiul sæu øi care era în egalæ mæsuræ øi ministrul sæu. fondat.
Alfli unchi ai regelui s-au revoltat, ajutafli de ultimii partizani ai Hegemonii sunt prinflii care posedæ în mod imperfect geniul
celor din neamul Yin. Ei au fost învinøi, øi, pânæ la urmæ, dinastia unui Rege fondator. Cel mai vestit dintre ei, Wen din Jin, a cu-
a fost restabilitæ prin principiul succesiunii din tatæ-n fiu. Cu noscut, înaintea succesului, toate încercærile unei viefli rætæcitoare.
toate cæ ne apropiem de vremurile analelor datate, domniile Odiseea sa abundæ în træsæturi epice39. Fiu mai mic, cu domeniile
succesorilor imediafli ai suveranului Cheng sunt la fel de goale ca lângæ graniflæ, el a câøtigat inima locuitorilor. Dar, mai mult
øi cele ale suveranilor Yin sau Xia. Se øtie numai cæ suveranul pentru a nu se revolta împotriva atatælui sæu, decât pentru a scæpa
Zhao a pierit în mod misterios: „Virtutea regalæ (Wang dao) era de asasinii trimiøi împotriva lui, el a fugit øi s-a refugiat în
în declin“31. flinuturile mamei sale, care era de origina barbaræ. Aici a primit o
Ea øi-a revenit odatæ cu suveranul Mu, fiul lui Zhao. La drept soflie. Prestigiul sæu era deja atât de mare, încât oamenii din Jin,
vorbind, suveranul Mu s-a næscut în mod miraculos. Este un erou. la moartea tatælui sæu, au venit sæ-i propunæ sæ urce pe tron. El a
A fost cântat de poefli, ca øi stræmoøul sæu suveranul Wen. Mai refuzat, nu atât pentru cæ nu-i venise vremea, ci pentru cæ,
este øi protagonistul unui roman de aventuri øi unul dintre neasistând la ceremoniile doliului patern, nu se simflea îndreptæflit
personajele favorite ale povestitorilor de cælætorii miraculoase. El sæ-i succeadæ. Totuøi el s-a dus sæ-i viziteze pe seniorii cei mai
este mai ales celebru printr-o mare cælætorie pe care a fæcut-o în puternici. Aceastæ cælætorie i-a sporit renumele. A suportat cu
Extremul-Orient. Aceastæ cælætorie apare în tradiflia literaræ, fie ca ræbdare insultele celor care-l renegau. Atunci când, cerând de
o cælætorie extaticæ, fie ca o suitæ de pelerinaje la diferite Locuri mâncare, vedea cum i se oferæ o turtæ de pæmânt, el reuøea sæ-øi
Sfinte. Tradiflia istoricæ o prezintæ ca pe o expediflie militaræ øi-o stæpâneascæ primul impuls de mânie øi primea turta ca pe o
condamnæ în aceastæ privinflæ. Ea atribuie unui înflelept vasal o emblemæ de investituræ. Dimpotrivæ, celor care, încrezætori în
lungæ asuprire. Tema este aceea cæ nu trebuie sæ încerci niciodatæ virtutea sa, ascundeau într-un dar de orez o tabletæ de jad, ca
sæ-i îndrepfli, cu ajutorul armelor, pe vasalii sau pe barbarii care însemn cæ era desemnat sæ comande, el dædea înapoi jadul,
nu-øi aduc tributul la sacrificiile regale. Singurul remediu, în ræmânându-le însæ recunoscætor. A fost bine primit în Qi. A
acest caz, nu este de a trimite poporul (oøtirea) sæ sufere în regiuni primit øi aici o soflie. El s-a hotærât atunci sæ træiascæ øi sæ moaræ
îndepærtate, ci „de a-øi exercita Virtutea“. Suveranul Mu, afirmæ lângæ ea. A refuzat sæ forfleze mâna Soartei. Soflia sa a fost cea
istoria cu titlu de moralæ, nu a avut, într-adevær, nici un succes, care, temându-se de glorie, l-a constrâns sæ plece. La Chu, deøi
øi nu a adus din expediflia sa împotriva triburilor Rong din Vest ameninflat de pericol, a refuzat sæ angajeze viitorul flærii sale cu
38 43
61 52
îøi reîncepeau ciclul, a fixat metodele istoriei chineze. Tofli tradiflionale. Dar Zeii l-au primit ræu pe cel care, guvernând cu
Istoricul Sima Qian, care a træit pe vremea când Istoria øi Timpul toate regiunile Imperiului. A fæcut pelerinaje la Locurile-Sfinte
la începutul istoriei chineze pe Huang di, Suveranul galben. – Imediat ce a instaurat o eræ nouæ, Augustul Suveran a vizitat
de refacere a calendarului. Se øtie cæ Memoriile istorice plaseazæ Timpul øi Calendarul au fost reînnoite53.
tatæl lui Sima Qian, care le-a redactat øi care a participat la opera ca Virtutea elementaræ însærcinatæ sæ prezideze timpurile noi.
oficial71. Sima Tan, care a avut ideea Memoriilor istorice, este mitate cu Bunætatea øi Binefacerea. Guvernarea se potrivea astfel
anul 114 au fost væzute de Sima Tan, analistul øi astrologul decidæ în conformitate cu Legea øi cu Justiflia øi nu în confor-
Lumina misterioasæ øi strælucirea galbenæ ce au apærut în severitate, politica guvernærii se afla stabilitæ: totul trebuia sæ se
a fost culoarea galbenæ70. øase cai. Apa, Negrul, Nordul corespunzând unui principiu de
decât în anul 104; în acord cu el a fost aleasæ øi culoarea dinasticæ: tabletele de contracte. Øase picioare fæceau un pas. Un atelaj avea
s-a îmbræcat în haine galbene. Noul calendar nu a fost proclamat a drapelelor. Pælæriile oficiale erau de øase degete, la fel ca øi
a urcat pânæ la cer. Împæratul Wu, pentru a îndeplini sacrificiul, culoarea (negrul corespunde Apei øi numærului 6) veømintelor øi
o luminæ misterioasæ øi, când s-au ivit zorile, un NOR GALBEN domnit în virtutea elementului Apæ. Astfel a fost determinatæ
Huang di, SUVERANUL GALBEN))), a existat în timpul nopflii dinastiei pe care el o fonda. A ales Øase drept Numær-etalon øi a
raportatæ în acelaøi timp cu sacrificiul care pregætea apoteoza lui Împærat) a determinat Emblema øi Numærul semnificativ al
MULUI SUVERAN (moartea unui personaj misterios este Qin Shi Huang di – Qin amintind flara de origine a Primului
condiflii de timp care favorizaseræ odinioaræ sacrificiul PRI- traduce prin Împærat), Shi Huang di (istoria scrie cel mai adesea
sacrificiului JIAO, fapt atestat de tradiflia Yong ((øi în aceleaøi dinastiei Zhou). Fixând titlul imperial (expresia huang di se
luminæ albæ se ridicæ din mijlocul movilei“. În 113, în momentul nume onorabil predecesorului sæu (aøa au fæcut øi întemeietorii
pregætitoare, „apæru în timpul nopflii o stræfulgerare, iar ziua, o mii de generaflii“. „Printr-o veneraflie postumæ“, el i-a conferit un
Sacrificiul împæratului Wu a fost agreat. În perioada ceremoniilor mând sæ se cheme „al doilea“, „al treilea“, „pânæ la o mie øi zece
ofifler a murit la puflin timp dupæ aceea, de o moarte misterioasæ. numi Primul August Suveran (Shi Huang di), succesorii sæi ur-
særbætorit în 110, pe Tai shan, însoflit de un singur ofifler. Acest de August Suveran (Huang-di). A decis, de asemenea, cæ se va
Fluviul s-a reværsat, iar recoltele au lipsit, semne nefaste. L-a care au domnit cei Trei Auguøti øi cei Cinci Suverani, a ales titlul
Împæratul Wu nu a putut face, în 113, sacrificiul FONG, cæci faptul cæ el poseda întreaga Virtute caracteristicæ vârstei de aur în
redevenit prima zi a lunii! Ciclul s-a încheiat. Un altul ca începe“. August Suprem (Tai Huang). Tsheng, pentru a marca mai bine
JIAO; asistentul sæu a proclamat formula „Prima zi a lunii a nu a existat niciodatæ nimic asemænætor“, au propus titlul de
fliului împæratul Wu a fæcut, dupæ tradiflia lui Yong, sacrificiul emanaflia unui singur conducætor øi cæ din cele mai vechi timpuri
solstifliul de iarnæ a cæzut în prima zi a primei luni. De Ziua solsti- Aceøtia, flinând cont de faptul cæ acum „legile øi ordonanflele erau
solstifliul de iarnæ coincidea cu prima zi a primei luni.)) În 113 miniøtrilor sæi sæ-i gæseascæ un titlu „pe mæsura meritelor sale“.
øi a devenit nemuritor. Apoteoza sa a avut loc înbtr-un an în care declare cæ în China se instaurase în întregime pacea øi sæ cearæ
gic øi UN TREPIED, dupæ care s-a ridicat la cer pe un DRAGON pe tronul lui Qin. În 221, dupæ cuceriri strælucite, el putea sæ
Yong, sacrificiul JIAO) a gæsit niøte tije de coada-øoricelului ma- întinderea fiefului lor. În 247, la treisprezece ani, Zheng s-a urcat
Yong sacrificiul JOAO (împæratul Wu, în 113, a celebrat, la S-au mulflumit numai sæ-øi urmæreascæ victoriile øi sæ-øi mæreascæ
împæratul Wu a vizitat muntele Kong tong) dupæ ce a celebrat la succesorii sæi, nu s-au gândit sæ transforme organizarea chinezæ.
(s-a dus, în Extremul Orient, pânæ la muntele Kong tong: în 113, icazie instituflia sacrificiilor de sfârøit de an. Dar, nici el, nici
SUVERAN) care øi-a petrecut viafla ræzboindu-se øi cælætorind Hui-wen a fixat anul 325 ca an de început. A reformat cu aceastæ
BENÆ de forma unei cupole. ((Odinioaræ Huang-di (PRIMUL În 325, prinflii din Qin øi-au luat titlul de suverani. Suveranul

Tradiflia admite, de exemplu, cæ o parte din Shu jing a fost novafli, ci distrugerea duømanului. A devenit sângeros. Qin trece
povestitæ din memorie, de un bætrân de nouæzeci de ani, în timpul drept cel care îi decapita pe prizonieri øi cæuta cu orice prefl
domniei împæratului Wen (179-151). Alte capitole ar fi fost exterminarea. Dupæ fiecare bætælie, el tæia capetele cu zecile de
gæsite – cel mai devreme la sfârøitul secolului al II-lea – când au mii. Qin a fost, spune istoria, o flaræ a animalelor feroce.
fost dærâmate zidurile unei case a lui Confucius. Fapt curios: Odinioaræ, ideal era ca seniorul sæ cultive numai dovleci øi
capitolele despre care tradiflia curentæ spune cæ ar fi fost dictate, pepeni care nu pot fi conservafli. El trebuia sæ evite stocarea
au fost, dacæ dæm crezare mærturiilor cele mai vechi, reconstituite grânelor. Acum, din contræ, scopul este de a construi stocuri øi a
cu ajutorul unui exemplar care, øi el la rândul sæu, stætuse mult aduna bogæflii. Moderafliei i-au succedat luxul øi risipa. Este
timp ascuns într-un zid75. vremea prinflilor strælucitori. Le sunt atribuite toate træsæturile ce
Lucrærile antice erau scrise cu lac pe niøte planøete legate în serveau descrierii regilor decæzufli ai dinastiilor aflate la apusul
teanc. Erau suficienfli puflini ani pentru ca legæturile sæ se desfacæ, lor. Aceøtia træiesc înconjurafli de femei, muzicieni, bufoni,
iar caracterele sæ devinæ greu de descifrat. Sæ mai adæugæm cæ, în gladiatori, sofiøti øi spadasini. Capcanele øi asasinatele devin
timpul dinastiei Qin, sistemul de scriere s-a schimbat76. mijloacele eroice ale politicii. Nici cruzimea, nici orgoliul nu
Sima Qian zise: „Familia lui Confucius (originar din Lu, în cunosc limite. Ceremoniile funerare reprezintæ ocazia unor oribile
provincia Shan dong) deflinea un Shu jing scris cu caractere vechi, triumfuri. Ho-lu din Wu (514 – 496) îøi îngroapæ fiica cu bogæflii
Kong An Guo (descendent al lui Confucius) l-a interpretat (la de neimaginat. În plus îi sacrificæ, împreunæ cu dansatorii, o
sfârøitul secolului al II-lea) în caractere moderne“77. întreaga trupæ de bæiefli øi fete din popor. Prinflul, orbit de ambiflie,
Sunt pufline øanse ca, pentru lucrærile de istorie, citatele sau nu dæ înapoi nici în fafla onorurilor cele mai subversive. Yen din
interpretærile sæ fi fost inspirate numai de grija pentru adevær. Song se proclamæ rege sub numele de Kang, în 318. El celebreazæ
Se øtie cæ Shu jing a fost citat de numeorøi savanfli din Qi øi prin ospæfluri nocturne, cu chefuri monstruoase în care se aud
din Lu. „De la marii maeøtri din Shan dong, nu a existat unul care uralele: „Zece mii de ani! Zece mii de ani!“. Arde tæbliflele zeilor
sæ nu se ocupe de Shu jing pentru a se informa.“ Or, s-a væzut cæ, Solului, biciuieøte Pæmântul, øi, în sfârøit, (era descendentul lui
în timpul dinastiei Han, nici o problemæ nu a avuit mai multæ Wu yi), trage cu sægeflile împotriva Cerului. Vrea sæ-øi afirme
importanflæ, decât cea a sacrificiilor FONG. Tai shan, unde astfel superioritatea asupra tuturor zeilor46.
împæratul Wu s-a decis sæ îndeplineascæ sacrificiul, era muntele În mod sigur, dupæ cum este firesc, aceste orgii sfârøesc prin
sfânt din Qi øi din Lu; el reprezenta principala glorie a provinciei a deveni dezastre. Anarhia ia proporflii, iar eforturile Înflelepflilor
maritime din Shan dong. În anul 122, prinflul din familia regalæ, nu mai servesc la nimic. Aceøtia sunt disperafli. Nu au altceva de
deflinând o feudæ la Qi, dorind sæ intre în grafliile împæratului Wu, fæcut decât sæ moaræ. Astfel se explicæ soarta lui Qin-yuan, prinfl
a plasat Tai shan sub dominaflia sa directæ. Tot un bætrân din Qin, de sânge al lui Chu, înflelept øi poet. Suveranul Huai (328 – 299)
în vârstæ de nouæzeci de ani, a fost cel care l-a determinat pe nu a vrut sæ-i mai asculte sfaturile. În zadar a chemat Qin-yuan în
împæratul Wu sæ încerce, în anul 110, ascensiunea muntelui. ajutorul Virtuflii puterea poeziei; în zadar, prin acea alegorie care
Numeroøi cærturari au compus un memoriu asupra sacrificiilor este poemul sæu Li sao47, i-a reamintit el stæpânului sæu cæ se
Fong; alfli indivizi, ce erau calificafli drept magiciani, pretindeau impune, în egalæ mæsuræ, cæutarea unui consilier înflelept øi a unei
cæ au condus aceastæ acfliune. „Magicieni, cu practici stranii, au logodnice perfecte; cucerirea Virtuflii este singura în care trebuie
venit în numær, mereu mai considerabil, sæ vorbeascæ despre ceea sæ persevereze un prinfl demn de numele sæu. Qin-yuan, izgonit,
ce fline de zei!“ Ei erau originari „din flærile Yen øi Qi, de pe ma- prigonit, rætæcind, a încetat sæ mai spere, precum Confucius. Pânæ
lul mærii“. „Cærturari øi magicieni (din Shan dong), discutând la urmæ øi-a pierdut orice încredere în Virtute. „Unde este fastul?
asupra sacrificiilor Fong, emiteau pæreri diferite“. Tofli încercau unde nefastul? Ce trebuie evitat? ce trebuie urmat? Secolul este
64 49
63
reapærut decât mult mai târziu74.
anii 213 la 207 øi cæ a fost abrogatæ în 191: în fapt, cærflile nu au
redactate în vremea dinastiei Qin nu a putut fi aplicatæ decât între
Nu serveøte la nimic sæ se remarce cæ suprimarea cærflilor
cæ s-au mai pæstrat câteva exemplare în unele case particulare.“
„dacæ Shi jing øi Shu jing au reapærut, aceasta s-a datorat faptului
prescurtatæ øi incompletæ“. Sima Qian afirmæ, printre altele, cæ
în vremea sa, decât cele din Qin. Mai adaugæ: „redactarea lor este
noaøte cæ în ceea ce priveøte analele senioriale nu se mai pæstrau,
De la Sima Qian avem o mærturie destul de gravæ. El recu-
ca producflii antice.
urmærirea, cu o oarecare precizie, a istoriei lucrærilor prezentate
maticæ a Chinei antice: tot odatæ cu aceastæ domnie, s-a început
matorul calendarului, Sima Qian, a redactat prima istorie siste-
În timpul domniei împæratului Wu, analistul oficial øi refor-
istoricæ.
calendar. Ea era însoflitæ de un efort considerabil de reconstrucflie
torul teoriilor asupra moralei øi existenflei, instaurarea unui nou
restaurare religioasæ se îndeplinea. Ea viza justificarea, cu aju-
sa de început, se încarna din nou Virtutea suveranæ. O operæ de
reînceput. Trebuia sæ se dovedeascæ cæ în el, restituitæ în vigoarea
îøi prezenta domnia, nu atât ca un punct de plecare, cât ca un
pærea cæ doreøte sæ reînnoade o tradiflie venerabilæ. Împæratul Wu
totul de la zero, a ars cærflile de istorie. Dianstia Han, dimpotrivæ,
in Shi Huang di, care pretindea cæ va reconstitui
Q
Vremea Înflelepciunii øi a Onoarei pærea apusæ.
simplu. Qin yuan se duse sæ se înece. Corupflia era generalæ.
dreptatea øi loialitatea erau condamnate prin vocea unui om
pentru a mæ spæla pe picioare“48, ræspunse pescarul. Astfel,
ele pentru a mæ spæla pe cap, când sunt tulburi, mæ servesc de le
bæuturæ?... Când apele râului Cang sunt limpezi, mæ folosesc de
istoriei antice de ce sæ nu te ghiftuieøti cu mâncare? de ce sæ nu te umpli de
CARTEA A DOUA: Marile fapte ale tot numai viciu! Eu singur sunt pur! Mulflimea întreagæ este beatæ,
succesorii sæi l-au imitat. Acelaøi spirit a continuat sæ le inspire
alegerea faptelor, a procedeelor de expunere øi a sistemului de
interpretare filozoficæ.
Ne vom opri aici în analiza istoriei tradiflionale. Cu domnia Capitolul IV
împæratului Wu istoria o ia de la capæt.72 Dinastiile îøi pun bazele,
Era imperialå
ating apogeul, urmeazæ declinul, dispar: istoria atribuie aceloraøi
efecte, aceleaøi cauze. „Yao øi Shun au practicat Virtutea: supuøii
lor au fost umani øi au træit pânæ la adânci bætrânefli. Ultimul
dintre cei din neamul Xia, ultimii dintre Yin au practicat violenfla:
supuøii lor au fost babrari øi au murit de tineri... Atunci când
Suveranii doresc sæ-øi îndeplineascæ misiunea lor, întreabæ Cerul
asupra principiilor conduitei lor“73. Prinflul defline puterea de la
Cer: istoria, remarcând succesul suveranilor øi al dinastiilor,
evalueazæ cu exactitate dreptul lor de a domni. rolul ei este de a Î ntemeierea Imperiului chinez apare istoriei, nu ca
le judeca virtutea. Judecata sa, bazatæ pe principii indiscutabile, sfârøitul, ci ca o încununare a unei ere de anarhie øi aberaflii.
este perfect obiectivæ: judecata øi explicaflia se confundæ, cæci Pentru perioada care merge pânæ la domniile, în care dinastia
istoria este în acelaøi timp o moralæ øi o existenflæ fizicæ. Ea se Han a fost solid consolidatæ, povestirile istorice se inspiræ din
stræduieøte sæ noteze în ciclurile sale succesive reveniri ce nu pot romanele epice øi din pamfletele ascuflite, care mai adaugæ puflin
lipsi. Ea nu recunoaøte decât pe eroii tipici øi evenimentele patetism palidelor anale49. În continuare, acestea sunt compuse
stereotipe. Ea nu trebuie, în fond, sæ se ocupe decât de un per- cu ajutorul documentelor oficiale øi-øi propun, înainte de toate, sæ
sonaj: suveranul, Omul Unic, a cærui Virtute este semnificativæ istoriseascæ intrigile de la curte sau, ca sæ vorbim precum Sima
pentru un moment al Timpului. Istoria nu diferæ de un calendar
Qian, „treburile de menaj“50. Istoriile dinastice se consacræ
ilustrat cu imagini generice. Astfel, ea s-a næscut din speculaflii
judecærii meritelor Împæraflilor. Dacæ ele sunt de acord uneori în
asupra calendarului.
aceea cæ, sub unii dintre ei, China „s-a bucurat de calm“, acestea
scot, mai întâi, în evidenflæ faptul cæ niciodatæ Virtutea suveranæ
nu poate fi restauratæ în splendoarea ei originalæ.
I DINASTIA TS’IN
Regalitatea ia sfârøit în 256 înainte de Hristos, când suve-
ranul Nan, din dinastia Zhou, pe de-a-ntregul særæcit, a murit færæ
sæ lase urmaøi51. Atunci Qin a pus stæpânire pe trepiedurile
dinastice. În 221, China, încetând sæ mai fie o confederaflie de
seniorii plasate sub suzeranitatea unui suveran, devine un
Imperiu52. Aceastæ organizare nouæ avea sæ dureze multe secole.
Totuøi, întemeietorul Imperiului este, printr-o judecatæ aproape
unanimæ, considerat ca cel mai ræu dintre tirani.
51
57 56
fiica onorabilului Lu. Acesta a recunoscut imediat în Liu Bang pe A nutrit sentimente josnice øi avide... A fæcut din tiranie baza Im-
educaflie øi obræznicia sa. Averea a dobândit-o prin cæsætoria cu Doisprezece Oameni de metal, pentru a slæbi puterea poporului...
început a fost un modest funcflionar, disprefluit pentru lipsa de topit armele din întreg Imperiul, a fæcut-o ca sæ realizeze din ele)
Gao-zu era „bun, prietenos, îi plæcea sæ facæ daruri“64. La sæ ræmânæ ignorant... i-a omorât pe oamenii învæflafli... (iar dacæ a
de Gao-zu (Suprem Stræmoø). regi; el a ars învæflæturile celor O sutæ de Øcoli, pentru ca poporul
fondat dinastia Han (202 î.e.n.) øi a primit la moartea sa numele arate caii... (Dar) Qin a neglijat sæ mai urmeze conduita vechilor
„Cerul este cel care mæ dezonoreazæ“63. Liu Bang era modest: a neamul Hu nu au mai îndræznit sæ coboare cætre Sud ca sæ-øi
a vrut sæ-øi recunoascæ greøelile. A strigat (oribilæ blasfemie): pus destinul în mâna ofiflerilor subalterni... La Nord, cei din
pe cea a calului sæu favorit. Chiar øi în ultimele sale momente, nu Mæri... În Sud, prinflii celor O sutæ de Yue, cu capul plecat, øi-au
øi-a cântat generoasele sale regrete, a deplâns soarta sofliei sale øi pedepsi Imperiul. Prestigiul sæu a fæcut sæ tremure cele Patru
dobândit øaptezeci de victorii, a pierit în timpul luptelor, dupæ ce direcflii ale Spafliului. Øi-a mânuit biciul øi vergeaua pentru a
din contræ, un persdonaj prudent, priceput, tenace. Xiang Yu a vaøa... I-a distrus pe seniori.... øi øi-a impus legea în cele øase
prezentat ca un militar cutezætor, generos, violent. Liu Bang este, Shi Huang di, a guvernat Lumea fluturându-øi ameninflætor cra-
cæpetenii mai puternice: Xiang Yu øi Liu Bang. Xiang Yu este Iatæ care este judecata istoriei asupra acelor vremuri: „Qin
Imperiul62. Dar, în curând, a izbucnit rivalitatea între cele douæ seniorilor învinøi59.
îndepærtafli cei din neamul Qin, învingætorii lor au reîmpærflit foarte curând, sæ se ducæ sæ se predea revoltaflilor din patida
ritatea marilor State feudale erau reconstituite. Imediat ce au fost omorât pe Zhao Gao, acel monstru nefast (207), dar a trebuit,
Rebeliunea a cuprins repede întreaga Chinæ øi, din 208, majo- nepotul sæu, Zou Ying, a fost chemat sæ domneascæ. Zou Ying l-a
din gâtul unui ulcior spart, iar o sfoaræ servea de balama la uøæ“61. Gao, Li Si a fost executat (208), apoi a fost omorât Er shi, iar
la început un bærbat „næscut într-o casæ în care fereastra era fæcutæ fie binefæcætor. Imperiul s-a dezvoltat. Datoritæ intrigilor lui Zhao
redutabil dintre vechii rivali ai lui Qin). Cæpetenia acesteia a fost glasului“. Øi el, înmulflind corvezile øi execufliile, a domnit færæ sæ
anarhie la fel de funestæ. Revolta a început în flara Chu (cel mai færæ sæ fie væzut, „astfel încât sæ nu-i fie auzit nici sunetul
Tiraniei, care a pus capæt anarhiei feudale, i-a succedat o Împærat). Ca øi tatæl sæu, Eul-che øi-a inspectat Imperiul øi a træit
Hu-hai, cunoscut sub numele de Er shi (Huang di: Al Doilea
II DINASTIA HAN Si øi eunucul Zhao Gao l-au pus pe tron pe un alt fiu al acestuia,
Huang-di, pe care-l bænuiau cæ este adeptul tradifliei, ministrul Li
moartea fondatorului sæu. În 211, înlæturând un fiu al lui Qin Shi
ni l-au transmis asupra fondatorului unitæflii lor naflionale. Dinastia Qin a fost distrusæ (207) aproape imediat dupæ
din teme proverbiale, se gæseøte singurul portret pe care Chinezii putut guverna în Ræsærit“.
(gata sæ) devoreze oamenii“60. Numai îæn acest cuplet satiric, fæcut al lui Shi Huang di, despre care se spusese cæ „Qin nu ar mai fi
filantropie, a cærei inimæ este cea a unui tigru sau a unui lup... fost depæøite cruzimea lui Ho-lu øi cea a ducelui Mu, acel stræmoø
cu pieptul de pasære de pradæ, cu vocea de øacal, nedispus la nu avuseseræ copii, l-au urmat în mormânt58. În felula cesta au
popoarele stræine“. „Un om cu nasul proeminent, cu ochii mari, ascunseseræ comorile. În plus, toate nevestele Împæratului, care
toate frontierele sale øi care, chiar øi mort, „a ræmas temut de cu el acolo øi tofli meøterii care plasaseræ maøinæriile øi care
pomenite cuceririle lui Qin Shi Huang di care a mærit Imperiul în Subterane. Când corpul a fost introdus în mormânt, au fost închiøi
arogant, Calamitatea nu s-ar mai fi produs“. Abia dacæ sunt pedepsei cu castrarea, atât de adânc, încât se ajunsese la Izvoarele
moøeøti,... totuøi unul dintre succesorii lui ar fi fost desfrânat øi a fost sæpat, de 700.000 de condamnafli care fuseseræ supuøi øi
periului... (Dacæ ar fi) guvernat dupæ principiile generafliilor stræ- cu întregul dispozitiv astronomic øi întregul dispozitiv geografic,

teritoriului meu nu au avut odihnæ øi cei care træiesc în afara principii elaborate într-o epocæ de tiranie, pretindea cæ stabileøte
celor Patru Zone dezertice nu øi-au træit liniøtit viafla“. Ræzboiului domnia „duritæflii øi a violenflei“. Qin Shi Huang di a fost
îi prefera „alianfla øi înrudirea“. Forflat sæ lupte, a ordonat sol- întâmpinat pe Tai shan de „o furtunæ de vânt øi de ploaie“. Când
daflilor „sæ nu pætrundæ prea adânc în flærile duømane, de teamæ sæ a vrut sæ meargæ pe muntele Xiang, divinitæflile locului, care erau
nu molesteze poporul“. Când suveranul din Nan-yue øi-a atribuit fiicele lui Yao Suveranul, au fæcut sæ sufle asupra lui un vânt aøa
titlul de Împærat ræzboinic, departe de a-l irita, el i-a copleøit cu de puternic, încât a fpst cât pe ce sæ nu poatæ traversa Yang ze
daruri pe fraflii acestuia, „ræspunzând astfel prin binefaceri. jiang-ul. El a tæiat pædurea de pe muntele Xiang øi a pus sæ fie
Regele a renunflat atunci la titlul de Împærat øi s-a declarat supus.“ vopsit de cætre trei mii de condamnafli în roøu, ca pe un criminal.
Unii dintre ofiflerii imperiali s-au læsat corupfli. În loc sæ-i defere Numai un tiran poate sæ nu se închine în fafla voinflei, pe care
justifliei, împæratul Wen le-a trimis bani din averea personalæ Cerul o manifestæ.
„pentru a-i acoperi de ruøine“. Când Imperiul suferea de pe urma Într-adevær, Qin Shi Huang di nu avea nimic din Virtutea
secetei sau a læcustelor, „el dubla actele de binefacer... scædea unui suveran: nu a putut niciodatæ sæ scoatæ din râul Si trepiedul
cheltuielile pentru hainele sale... îøi deschidea hambarele“. Nu øi- regal al dinastiei Zhou care dispæruse acolo. La drept vorbind, el
a comandat decât un mormânt modest; a ordonat ca funeraliile nu a avut deloc o naøtere misterioasæ. Nu era fiul tatælui sæu legal,
sale sæ fie fæcute færæ fast øi – departe de a-øi lua supuøii cu el în dar nu era nici fiul Cerului. Istoria ne povesteøte cæ el s-a næscut
mormânt – a uøurat pentru ei rigoarea øi durata doliului dintr-o concubinæ care, atunci când a intrat în palatul princiar, era
imperial67. însærcinatæ în urma relafliei cu primul sæu stæpân. Shi Huang di nu
Împæratul „civilizator“ øi-a dat silinfla sæ restaureze în puri- avea milæ de nimeni; l-a împins pe tatæl sæu natural la sinucidere
tatea sa, virtutea suveranæ68. Împæratului „ræzboinic“ (140-87) i-a øi a persecutat-o pe mama sa54. Mai mult chiar, i-a persecutat pe
revenit onoarea de a celebra, dupæ exemplul celor øaptezeci øi doi erudifli.
de suverani antici, sacrificiul FONG care serveøte la proclamarea Înflelepflii suverani ai antichitæflii, precum Yu cel Mare, al
perfectei reuøite a unei dinastii. Încæ din primul an al domniei cærui corp reprezenta etalonul lungimilor, au realizat unitatea
sale, „întreaga clasæ a funcflionarilor spera ca Fiul Cerului sæ Chinei prin transmiterea paønicæ a Virtuflii lor. Qin Shi Huang di
schimbe prima zi a anului, sistemul de mæsuri øi sæ celebreze a realizat cu ajutorul forflei. Færæ îndoialæ, øi-a început domnia
sacrificiul FONG“69. ((Se øtie (o tradiflie ræuvoitoare o afirma) cæ printr-un banchet de bucurie øi a adunat toate armele pentru a le
Qin Shi Huang di nu reuøise mai bine sæ celebreze sacrificiul da la topit; dar nu a împærflit podoabele øi teritoriile cucerite, øi,
FONG øi cæ el nu ajunsese sæ scoatæ din râul Si – un DRAGON dacæ a uniformizat legile øi regulile, mæsurile de greutate øi cele
l-a împiedicat – TREPIEDUL magic al dinastiilor regale.)) de lungime, dimensiunile oiøtilor øi caracterele scrisului, a fæcut-o
Împæratul Wu ((ca øi Shi Huang di (PRIMUL ÎMPÆRAT))) a acaparând întreg Imperiul øi evitând sæ-l sfærâmifleze în fiefuri.
triumfat, la Sud-Est, asupra popoarelor marine øi, la Apus, asupra Autocrat øi revoluflionar, el a disprefluit tradiflia regilor Wen øi Wu.
popoarelor stepei. ((PRIMUL ÎMPÆRAT, pentru a inspecta Întreaga partidæ de tradiflionaliøti îi critica inovafliile. Færæ a
Imperiul, fæcuse numeroase cælætorii: ca øi el)) împæratul Wu a dispune de privilegii, cum sæ menflinæ ordinea? În 221, spriji-
cælætorit (113 î.e.n.) øi (el de asemenea) a trimis (în 113) o ex- nindu-se pe consilierul sæu, Li Si (un transfug), Qin Shi Huang di
pediflie în cæutarea Insulelor Preafericite în care locuiau Nemu- øi-a menflinut deciziile. Opoziflia a persistat, iar un erudit cu vaste
ritorii. O vræjitoare (în 113) a descoperit – o anchetæ oficialæ a cunoøtinfle a venit, în 213, sæ reînnoiascæ reproøurile alimentate de
dovedit cæ nu era vorba despre o înøelætorie – un trepied îngropat predecesorii sæi: „Supusul Vostru a auzit spunându-se cæ dom-
în sol. Împæratul Wu se duse cu respect în întâmpinarea TRE- niile celor din dinastiile Yin øi Zhou duraseræ mai mult de o mie
PIEDULUI magic. Atunci, în aer a apærut O LUMINÆ GAL- de ani:(øi aceasta datoritæ faptului cæ suveranii acestor dinastii)
60 53
55 58
erau reprezentate toate semnele Cerului, mormântul, împodobit A numit øi a înlocuit împærafli ce nu domneau decât cu numele. A
mercur simbolizând Fluviul Albastru øi Fluviul Galben, iar sus excesivæ încredinflatæ de soflul sæu propriilor sale rude (187 î.e.n.).
jos, niøte maøinærii fæceau sæ curgæ færæ încetare, pânæ la mare, oamenilor din familia sa, contrabalansând, astfel, puterea
întrerupere, fæcute din græsime de peøte-om (ren-yu), în timp ce autoritatea unei moøtenitoare, ea a acordat privilegiile regale
reprezentat o apoteozæ. Iluminat de fæclii, care ardeau færæ feude, care ar fi putut fi tentafli sæ se revolte. Væduvæ, cu toatæ
cantitate însemnatæ de peøte særat. Funeraliile Îmæratului au potrivit øi sub unele pretexte onorabile, pe marii conducætori de
„pentru a schimba mirosul“, au încærcat în carele cortegiului o timpul când træia soflul sæu, sæ-i facæ sæ se supunæ, la momentul
A trebuit sæ i se aducæ corpul în mare tainæ în capitalæ øi, siunea lui. Împæræteasa Lu, „duræ øi inflexibilæ“, øtiuse, chiar din
îmbolnævit øi, aproape imediat, a murit (211 î.e.n.)57. regenflæ a sofliei sale. Aceasta avusese mare influenflæ în ascen-
mare. A tras øi peøtele a murit, dar atunci Împæratul s-a la drept vorbind, domnia lui Gao-zu a fost completatæ de o lungæ
Stæpânilor lui Yang øi ai Soarelui, el a zærit, în sfârøit, un peøte (195 î.e.n.), moøtenirea a revenit, pe cale paønicæ, fiului sæu. Dar,
înælflimea Locului-Sfânt de la Zhe fu, unde se fæceau sacrificii spunea el, „Destinul depinde în mod sigur de Cer“. La moartea sa
luat deci un arc øi a aøteptat apariflia peøtelui cel mare. Din refuzase de trei ori. Bolnav, a refuzat sæ se lase îngrijit, cæci,
Huang di a visat cæ se lupta cu un câine de mare cu cap de om. A titlul imperial decât „pentru binele Statului“ øi aceasta dupæ ce
lovituri de sægefli. Nimeni nu a avut aceastæ putere. Or, Qin Shi teritoriu, peste care i-a fæcut regi sau marchizi“. El nu a acceptat
Insulele Preafericite. Trebuiau sæ reuøeascæ sæ-l omoare cu celor care au avut un merit oarecare, le-a împærflit imediat câte un
peøte imens Jiao i-a împiedicat pe emisarii sæi sæ ajungæ la „Dupæ ce a cucerit øi a instaurat pacea peste cele Patru Mæri,
træiau Nemuritorii. În 211, el însuøi s-a dus la malul mærii. Un serveascæ de ei, astfel a putut sæ punæ stæpânire pe Imperiu“.
multe mii de tineri, bæiefli øi fete, în cæutarea insulelor în care eminenfli au devenit consilierii øi generalii sæi. „El a øtiut sæ se
S-a numit el însuøi Omul adeværat. A trimis, în anul 219, mai O întreagæ armatæ de fideli i s-a alæturat lui Gao-zu. Oameni
sæ urce pe norii pe vapori, sæ fie etern ca Cerul øi ca Pæmântul“. zeci øi doi este, de altfel, numærul caracteristic al confreriilor65.))
capabil sæ intre în apæ færæ sæ se ude, sæ intre în foc færæ sæ se ardæ, unei dinastii fusese fæcut de øaptezeci øi doi de suverani. Øapte-
i cæuta elixirul Nemuririi. Dorea sæ devinæ un Om adeværat, douæ de puncte negre. ((Sacrificiul care comemoreazæ fondarea
chemat din toate zærile o imensæ mulflime de magicieni pentru a- øaptezeci de bætælii, Liu Bang avea, pe øoldul stâng, øaptezeci øi
noscut de supuøii sæi, acest lucru nu convine Zeilor“. Împæratul a Gao-zu era marcat de Destin. În zadar Xiang Yu a câøtigat
evitate: „Dacæ locul unde se aflæ Stæpânul oamenilor este cu- Cerului!“ Dar nu a ajuns sæ punæ stæpânire pe rivalul bænuit.
Nemuritorii nu vin decât cu condiflia ca Spiritele Rele sæ fie încetare: „Dinspre Sud-Est, se simte prezenfla unui Fiu al
negæsit, atunci când el dorea sæ intre în comunicare cu ei. mereu un abur misterios. Qin Shi Huang di, neliniøtit, spunea færæ
nu øtie unde se gæsea, pentru ca Nemuritorii sæ nu ræmânæ de Suveranului Roøu. Deasupra locului în care se afla Gao-zu exista
Împæratul se putea deplasa færæ sæ fie væzut. Trebuia ca nimeni sæ femeie care jelea: copilul ei, spunea ea, fusese omorât de fiul
øaizeci de palate ale sale56 erau reunite cu drumuri acoperite: omorât un øarpe care era fiul Suveranului Alb. Atunci s-a auzit o
zhe (care este templul ceresc al Purificærilor). Cele douæ sute Gao-zu dormea, era un dragon care stætea deasupra lui. El a
(Coama Cerului, reøedinfla lui Tai yi, Unitatea Supremæ) øi Ying a ræmas însærcinatæ øi a dat naøtere lui Gao-zu“. Mai târziu, când
pe cel care, pe deasupra Cæii Lactee, unea constelafliile Tian ji un dragon jiao deasupra sofliei sale. În urma acestei întâmplæri, ea
de la Shang lin, a pus sæ fie construit un drum suspendat imitând bubuituri de tunet øi s-au væzut fulgere... (soflul alergând) a zærit
oamenii cei mai bogafli øi mai puternici din Imperiu. În palatul sæu „a visat cæ s-a întâlnit cu un Zeu. În aceeaøi clipæ, s-au auzit
învinøi. I-a adus în oraøul sæu, în numær de 120.000 de familii, pe o frunte de dragon“. Odinioaræ, mama sa, pe malul unui eleøteu,
toate femeile haremurilor capturate, clopotele øi tobele prinflilor omul predestinat. Gao-zu avea, într-adevær, „o barbæ frumoasæ øi

dæduseræ domenii fiilor lor, fraflilor mai mici, supuøilor lor de otrævit øi a ucis. Øi-a inaugurat domnia printr-o lovituræ de teatru
seamæ, cu scopul de a-i face susflinætori fideli. Acum Majestatea (a cærei istorisire este datæ ca exemplu remarcabil de precizie øi
Voastræ posedæ întregul Interior al Mærilor, în timp ce fiii øi fraflii veracitate specifice istoricilor chinezi): a ordonat sæ-i fie tæiate
sæi mai mici sunt simpli cetæfleni... Cæ, într-o afacere, nu trebuie mâinile øi picioarele concubinei preferate a lui Gao-zu, fu-ren Qi.
sæ iei drept model antichitatea øi cæ, totuøi, aceasta poate dura, „I-a scos ochii, i-a ars urechile, a fæcut-o sæ bea otrava care te face
ceea ce, dupæ cunoøtinfla mea, nu s-a întâmplat niciodatæ“. Li Si mut øi, aruncând-o într-o latrinæ, a numit-o: scroafæ umanæ“.
aduse argumente contrare: „Cei Cinci Suverani nu s-au repetat Dupæ câteva zile (fu-ren Qi mai træia încæ), ea i-a arætat-o
unii pe alflii, cele Trei Dinastii regale nu s-au imitat unele pe împæratului, fiul lui Gao-zu, care plângea øi declara cæ nu mai
celelalte... cæci timpurile s-au schimbat. Acum, Majestatea dorea sæ domneascæ. La moartea împærætesei Lu (180 î.e.n.) s-a
Voastræ a sævârøit, pentru prima oaræ, o operæ mæreaflæ øi a fondat produs o reacflie violentæ împotriva familiei sale. Era vorba de
o glorie care va dura zece mii de generaflii: ceea ce, cu siguranflæ, „afaceri de familie“, dar Imperiul se bucura de calm66. Atunci au
niøte cærturari stupizi nu sunt capabili sæ înfleleagæ... În antichitate, urcat pe tron împæratul Wen, apoi împæratul Wu (civilizatorul øi
China era færâmiflatæ øi tulburatæ; nu s-a gæsit nimeni care sæ ræzboinicul) în timpul cærora prestigiul dinastiei Han atinse
poatæ s-o unifice; de aceea seniorii înfloreau tofli împreunæ. În apogeul.
intervenfliile lor, erudiflii vorbesc tofli despre antichitate pentru a Împæratul Wen (180-157) a avut „drept unicæ preocupare sæ
denigra timpul prezent.... Øi-i antreneazæ pe oamenii din popor la reformeze poporul prin Virtutea sa: de aceea întreaga flaræ, în
calomnii. Aøa stând lucrurile, dacæ nu te opui la acest lucru, acolo interiorul Mærilor, a fost prosperæ øi înfloritoare prin ritualuri øi
sus situaflia suveranilor va începe sæ se înræutæfleascæ, în timp ce justiflie“. Øi-a ilustrat domnia prin numeroase decrete din ale cæror
aici jos, asociafliile capætæ forflæ... Eu propun ca istoriile oficiale, considerente se inspiræ un întreg ansamblu de tradiflii antice øi de
cu excepflia Memoriilor Statului Qin, sæ fie toate arse... iar cei preocupæri umanitare. Aceste decrete erau aduse în fafla Con-
care-øi permit sæ ascundæ lucrærile: Shi jing, Shu jing øi Discursu- siliului. Se temea oare împæratul sæ nu fie considerate ca fiind
rile celor O sutæ de øcoli sæ fie obligafli sæ le aducæ autoritæflilor dictate de un interes personal sau dinastic? Avea grija sæ le pre-
pentru a fi arse“. Qin Shi Huang di a îndræznit sæ aprobe cererea zinte ca fiind impuse de cætre consilieri. A avut meritul de a for-
lui Li Si. A decis ca tofli contravenienflii sæ fie omorâfli împreunæ mula principiul: „Calea Cereascæ (Tian dao) doreøte ca toate
cu rudele lor. Opoziflia tradiflionaliøtilor a continuat. Dupæ o Calamitæflile sæ ia naøtere din acfliuni detestabile, iar Prosperitatea
anchetæ „în care erudiflii s-au incriminat unii pe alflii“, Împæratul sæ vinæ ca urmare a virtuflii. Greøelile tuturor funcflionarilor
a poruncit sæ fie executafli patru sute øaizeci dintre ei, pentru a trebuie sæ-øi aibæ originea în mine însumi“. A abolit deci dre-
servi de exemplu55. Acest lucru s-a petrecut în anul 212. gætoria de „invocator secret“ (167 î.e.n.) øi a interzis întrebuin-
În 211, s-a gæsit, pe un meteorit, aceastæ inscripflie: „La flarea ritualurilor prin care se transfera responsabilitatea greøelilor
moartea lui Shi Huang di, Imperiul va fi divizat“. Un spirit al asupra inferiorilor. A mai interzis, printre altele, „de a face sæ
apelor i-a adus Împæratului inelul de jad, pe care acesta l-a aruncat conveargæ toate facilitæflile asupra persoanei sale“. Dacæ el ar fi
odinioaræ în Yang ze jiang, pentru ca fluviul sæ-i fie favorabil. profitat singur de binefacerile obflinute din sacrificiu, dacæ
Qin Shi Huang di a aflat în felula cesta cæ trebuia sæ moaræ în acel poporul nu ar fi avut øi el partea sa, aceasta ar fi condus, dupæ
an. N-a fæcut decât sæ continue øi cu mai mare îndârjire cæutarea propriile sale cuvinte, „la o agravare a lipsei sale de virtute“. A
unor puteri stræine cærora, din lipsa sprijinului Zeilor tradiflionali, adus multe ofrande Zeilor. A øtiut sæ se umileascæ. Atacat de
sæ poatæ sæ cearæ favoruri. Încæ de la venirea sa la putere, øi-a ridi- cætre cei din neamul xiong nü (162 î.e.n.), s-a confesat cu umi-
cat la Xian-yang o reøedinflæ somptuoasæ unde au fost reconstrui- linflæ: „Pentru cæ nu sunt perfect, sunt incapabil sæ duc departe
te palatele tuturor senioriilor suprimate. Acolo au fost înghesuite Virtutea mea. Datoritæ acestui fapt, uneori, flærile din exteriorul
54 59
65
istoric european ar numi „adeværul“.
a face aproape imposibilæ orice cercetare, referitoare la ceea ce un
versiunea oficialæ. S-a cheltuit o erudiflie fær margini, cu scopul de
purifice textele øi sæ facæ în aøa fel, încât nimic sæ nu contrazicæ
chinezæ seamænæ foarte mult cu o lucrare de retuøare. Ea tinde sæ
a intervenfliei øcolii critice care le recomandæ). Opera de criticæ
suspecte dacæ descoperim cæ o confirmæ tot mai mult ca urmare
aratæ mult prea fidele unei tradiflii canonice. (Vor fi cu deosebire
mentele istorice trebuie considerate cu atât mai suspecte cu cât se
logice nu sunt în mod obligatoriu cele mai autentice. Docu-
chitæflile care seamænæ cel mai mult cu planøele albumelor arheo-
se gæseøte într-un acord mai bun cu tradifliile venerabile. Anti-
ce edifliile se perfecflioneazæ øi critica devine mai savantæ, lucrarea
editeze textul øi sæ elaboreze un studiu critic asupra lui. Pe mæsuræ
precedente decisive, îøi iau în egalæ mæsuræ sarcina, ca savanfli, sæ obstacole de netrecut.
cærturari-consilieri de Stat, extrag din ea informaflii profitabile øi muntele, nici chiar marea nu erau, în timpurile preistorice,
fluenfle foarte diverse au putut sæ se exercite. Nici stepa, nici
imediat proprietatea unei øcoli: aceøtia înøiøi care, cu titlul de
Sud, sæ fi jucat un mare rol în istoria Chinei antice. Dar øi in-
adresa un doritor. O lucrare care este scoasæ la ivealæ devine
posibil ca valuri de populaflii venite din Vest, prin Nord sau prin
ei le însoflesc cu certificate de valabilitate øi numai lor se poate
cæutate în aceleaøi direcflii øi concepute pe acelaøi model. Este
care identificæ obiectele descoperite sunt în egalæ mæsuræ anticari: relative la aceste contacte, este aceea cæ, pânæ aici, au fost mereu
îøi trag din ele foloase sub formæ de influenfle øi averi. Arheologii moderne. Critica cea mai gravæ, ce poate fi fæcutæ ipotezelor
momentul în care ele aparflin unui clan sau unui sindicat. Aceøtia øi a suferit mai pufline influenfle în antichitate decât în timpurile
Scrieri sau obiecte sunt prezentate publicului numai în un motiv sæ consideræm cæ China a cunoscut mai pufline invazii
lung. acel loc dintr-o antichitate foarte îndepærtatæ. Invers, nu avem nici
data unei descoperiri øi publicarea ei s-a scurs un timp destul de cæ rasa chinezæ (dacæ putem vorbi de o rasæ chinezæ) nu se aflæ pe
interes mai mare, decât în aceastæ flaræ, dar, întotdeauna, între fi fost fæcutæ numai de chinezi. Nu existæ nici un motiv sæ credem
rilor. În nici o altæ parte descoperirile arheologice n-au suscitat un flelor active, a invaziilor frecvente. Pânæ atunci, istoria Chinei ar
O remarcæ meritæ sæ fie fæcutæ pentru China tuturor timpu- drumurilor comerciale, perioada contactelor adeværate, a influen-
relativ bine coordonat. ma erei creøtine. Din acea vreme ar data, odatæ cu deschiderea
nile oficiale în care le regæsim, ajung sæ ormeze un ansamblu istoriei tradiflionale, aceastæ izolare nu ar fi încetat decât în preaj-
de la origini, ele mai sunt øi acum, datoritæ faptului cæ, în versiu- care izolare a Chinei în epocile strævechi. Dacæ e sæ dæm crezare
nale a cærei frumoase rânduiri este impresionantæ. suspecte încæ primilor chinezi, mai suntem încæ tentafli sæ credem într-o oare-
øi din flæri rivale. Au servit totuøi la constituirea unei Istorii naflio- mult timp perimatæ. Dar dacæ se vorbeøte deseori de migrafliile
acorde încredere øi consdieraflie unor reprezentanfli din øcoli opuse unei Chine care sæ fi træit izolatæ de lume în epoci istorice este de
deau cæ le fondeazæ în realitate, erau diverse. Ele tindeau sæ pufline øanse ca aceastæ civilizaflie sæ fie riguros autonomæ. Ideea
Tradifliile, ca øi metodele religioase pe care acestea pretin- Extremul-Orient. Un al doilea fapt pare foarte verosimil: sunt
se pe precedente istorice78. interpretærile. Un prim fapt pare stabilit: civilizaflia este veche în
sæ câøtige favoarea imperialæ. tofli îøi justificau spusele, bazându- øtiinflifice øi sæ fie abandonate toate prejudecæflile care mai dominæ
aptitudinilor sale. La fel cum istoricii øi-au folosit toatæ ingenio- obiectele dezgropate în sæpæturile din Hu nan (chiar atunci când
zitatea pentru a aræta cæ Shun a devenit vice-suveran, iar Confu- nu s-a gæsit nici urmæ de cupru sau de bronz), nu sunt în mod
cius vice-ministru la cincizeci de ani, tot aøa, cinci sute reprezen- necesar anterioare epocii bronzului? Unii arheologi insistæ asupra
tând o sumæ împortantæ, au dorit, ca în viafla omenirii, sæ confere faptului cæ, în vremea dinastiei Zhou, în timpul perioadei Chun
acestui numær un rol analog celui pe care îl atribuiau cifrei cinci- Qiu, triburi barbare træiau în apropierea unor locuinfle chinezeøti.
zeci în viafla omului81. Tradifliile cronologice din care se inspiræ Oare, nu acestor barbari ar trebui sæ li se atribuie tehnica meo-
Analele erau deci, de la început, atinse de preocupæri teoretice. liticæ pe care sæpæturile a dat-o la ivealæ103? Domnul Andersson
În rest, aceste tradiflii, de la descoperirea Analelor, au suferit declaræ ca incredibil faptul cæ barbarii sæ fi imitat în argilæ øi în
modificæri a cæror gravitate nu este sigur cæ vom putea s-o piatræ instrumentele pe care Chinezii, alæturi de ei, le-ar fi fabricat
întrevedem noi82. Ceea ce øtim noi este destul de neliniøtitor. din bronz. Un fapt de acest gen nu este, poate, færæ exemplu. Dar
Când a fost deschis mormântul în care Analele erau îngropate de se introduce un argument ce este considerat decisiv. Trepiedurile
aproape øase sute de ani, o parte din plachetele de lemn pe care de pæmânt de tipul li øi ding sunt mai zvelte decât trepiedurile de
ele erau scrise, au servit de torfle. Teancurile ræmase au fost la bronz cu formæ comparabilæ atribuite de arheologii chinezi epocii
început „risipite la întâmplare“. Caracterele ce puteau fi citite pe dinastiei Zhou. Or, caracterele reprezentând aceste douæ feluri de
acestea erau „ale unei scrieri cæzutæ de multæ vreme în desuetu- trepieduri par sæ evoce etimologiøtilor forme mai subfliri decât cea
dine“. Fiøele, o datæ adunate, au ræmas destul de mult timp „în a bronzurilor Zhou: aceste caractere sunt împrumutate de la oa-
arhivele secrete“. Suntem în posesia unui inventar al acestora. El sele din Hu nan øi nimeni nu se îndoieøte cæ aceste oase nu da-
ne aratæ progresul realizat de edifliile succesive. Acest inventar ne teazæ din vremea dinastiei Yin. Cultura reprezentatæ de aceste tre-
spune cæ Analele debutau cu dinastia Xia øi atribuiau acestei pieduri li øi ding ar data, cel puflin, de pe vremea acestei dinastii.
dinastii o duratæ ami mare decât celei a familiei Yin. Textul Nu existæ nici un avantaj în a lua parte la discuflie. Soluflia nu
descifrat øi pus în ordine de savanfli, atribuie, din contræ, dinastiei poate veni decât din sæpæturi care, numeroase øi bine conduse, ar
Yin o duratæ mai lungæ decât a familiei Xia øi faptul cæ ea începe permite o clasare metodicæ a aøezærilor øi a uneltelor preistorice.
cu domnia lui Huang di. – Analele, spun primii care le-au væzut, Faptul de reflinut este extinderea siturilor descoperite în Hu nan,
pretindeau cæ Qi, fiul lui Yu cel Mare, l-a omorât pe Yi, ministru Gan-su øi Manciuria. Este locul sæ credem cæ civilizaflia neoliticp,
øi succesor desemnat de tatæl sæu, cu scopul de a-i lua tronul. pentru care stau mærturie, corespundea în întreaga Chinæ de Nord
Aceastæ afirmaflie era contraræ tradifliei canonice dupæ care Ji este unor grupuri de populaflie foarte importante. Sunt de asemenea
un sfânt øi care îl prezintæ pe Yi murind de moarte bunæ. Analele, øanse ca ea sæ fi avut o lungæ duratæ. Pentru moment, punctele de
ediflia revæzutæ, ne asiguræ cæ Yi a murit de moarte naturalæ, iar reper lipsesc. Va fi færæ îndoialæ greu sæ se gæseascæ unele bune.
Ji i-a fæcut øi sacrificii. Datele, în Analele primitive, erau, înce- Se øtie cæ Asia nu a cunoscut alternanflele de înaintare øi de recul
pând cu 771, indicate dupæ calendarul dinastiei Xia. Analele, ale gheflurilor care servesc la fixarea vârstei siturilor neolitice
într-adevær, începând cu 771, se raporteazæ la senioria Jin (apoi europene. Ne aflæm deci reduøi la pure ipoteze.
la regatul Wei, unul din Statele ieøite dinr egatul Jin prin Sæ remarcæm numai cæ existæ interes în a nu amesteca
dezmembrare). Numeroase fapte aratæ cæ prinflii din Jin (pe care problemele care flin de arheologia preistoricæ øi cele care flin de
istoria oficialæ ni-i prezintæ ca fiind rudele lui Zhou) încercau sæ epigrafie. Vom mai nota: 1. cæ oasele din Ho-nan, dacæ dateazæ
arate cæ se trag din familia Xia. Dar – aøa o cere tradiflia ritualæ – din vremea dinastiei Yin, dateazæ, cel mult, de la sfârøitul acestei
calendarul Fiului Cerului a fost, începând cu dinastia Zhou, o lege dinastii; 2. cæ existæ o bunæ parte de apreciere subiectivæ în
uniform ræspânditæ în tot ceea ce trebuia sæ formeze Imperiul comparaflia unui caracter øi al obiectului pe care-l reprezintæ;
chinez. Analele au fost, în consecinflæ, corectate: datele, în ediflia 3. cæ acele clasamente cronologice ale caracterelor nu oferæ mai
68 77
79 66
ca sæpæturile sæ fie inspirate, de aici înainte, numai de preocupæri (((Anale) 496 ani)) ..................................................28 regi = 644 ani
arheologie øi mai ales de la arheologia preistoricæ. Este de dorit 30 de regi=507 ani Dinastia Yin..............................1766-1123
1557-1050
speranfle sæ fie studiate texte, dar se poate aøtepta mult de la
Problema originilor chineze ræmâne deschisæ. Sunt pufline ((sau (Anale) 471 ani)) ..................................................17 regi = 439 ani
17 regi = 432 ani Dinastia Xia..............................2205-1767
*** 1989-1558 ..................................................
Regenfla lui Yu..........................2223-2206
2042-1990 Shun..........................................2255-2206
istoria ar putea trage unele beneficii împrumutându-le ipoteze. 2145-2043 Regenfla lui Shun ......................2285-2256
împiedice progresul lor øi suntem departe de momentul în care II Yao ...........................................2357-2256
le este specificæ. Orice ipotezæ de ordin istoric nu ar face decât sæ I
øi în acest caz, este de a læsa studiile sæ continue cu tehnica care
referitoare la trecutul istoric al acestor popoare“109. Cel mai bine, succesorul lui Wu, a urcat pe tron în 1044.
birmane, tibetane, chineze „nu ne aduc aproape nici o informaflie asupra celor din Yin a fost obflinutæ în 1050 iar suveranul Cheng,
(chiar dacæ sunt considerate sigure) relative la populafliile thai, dinastiei Zhou în 1122. Dupæ altul, victoria suveranului Wu
trebuie sæ admitem, odatæ cu domnul Pelliot, cæ datele lingvistice primilor împærafli din dinastia Han, plaseazæ venirea la putere a
nu insistem în dorinfla de a confunda limbæ, civilizaflie øi rasæ, Unul, cel pe care l-a adoptat øi perfecflionat Ban gu, istoricul
populafliilor thai împinse cætre sud de cætre chinezi. Numai dacæ Douæ sisteme cronologice øi-au disputat favoarea istoricilor.
fi øi mai imprudent sæ te bazezi pe ea pentru a descrie migrafliile fost mai îndræznefli øi mai logici.
cu ajutorul faptelor împrumutate numai de la populafliile thai. Ar Nu a fæcut-o, considerând procedeul incert. Alfli compilatori au
te bazezi pe ea pentru a încerca sæ explici credinflele vechi chineze Cu ajutorul aceloraøi date el ar fi putut ajunge mult mai departe79.
propusæ decât cu titlu provizoriu. Cu siguranflæ cæ ar fi un abuz sæ bazându-se pe liste de domenii prevæzute cu indicaflii de duratæ.
prejudecatæ geograficæ. În orice caz, clasificarea nu poate fi perioadei Gong-ho). El ajunge mai departe decât Chun Qiu,
repartiflie în douæ grupe, una occidentalæ, alta orientalæ, intra o înainte de Iisus Hristos. Sima Qian dæ date pânæ în 841 (începutul
în timp ce birmana øi tibetana, o a doua. Poate cæ în aceastæ nalele de la Lu (Chun Qiu) încep în anul 722
ramuri, limba thai øi chineza fprmând o primæ grupæ lingvisticæ,
A
thai108. Existæ tendinfla de a admite cæ familia se divide în douæ
I VALOAREA DATELOR TRADIŒIONALE
din care par sæ faæc parte tibetana, birmana øi, poate, limba
misterioasæ. Ea se integreazæ într-o familie destul de bine definitæ,
deja mari progrese107. Chineza nu mai apare ca o limbæ izolatæ øi
Lingvistica chinezæ, næscutæ cam acum douæzeci de ani, a fæcut
inspirate de un spirit mai pozitiv decât studiile asupra scrierii.
Lucrærile asupra limbii chineze sunt, încæ din zilele noastre,
paleografie. Epocile fårå cronologie
sistematice; sæ nu ne bazæm, pentru acest lucru, numai pe Capitolul I
ca paleobotanica øi paleozoologia sæ tragæ din acestea concluzii
dorim ca descoperiri de acest gen sæ se înmulfleascæ; sæ aøteptæm
porcului a ræmas una din træsæturile civilizafliei chineze. Sæ ne
multæ garanflie decât clasamentele obiectelor pe care se gæsesc: Venirea la putere a
aceste clasamente nu se bazeazæ decât pe impresiile colecfliona- Dinastiei Zhou ..........................1122 1049
Suveranul Wu...........................1122-1116 1049-1045
rilor. de altfel, dacæ teoria conform cæreia caracterele ar fi fost mai Suveranul Cheng ......................1115-1079 1044-1008
întâi ideograme exacte reproducând fidel obiectele simbolizate .................................................. ..................
este în general admisæ, nimeni nu s-a gândit vreodatæ s-o justifice Suveranul Li .............................878-842 853-842
printr-o dovadæ. Epoca Gong-ho .........................841-828 841-828
Cea mai mare fantezie a domnit mereu în domeniul etimo- Suveranul Xuan ........................827-782 827-782
.................................................. ..................
logiilor grafice. Cele pe care le propun savanflii indigeni (øi Confucius .................................551-479 551-479
acestea sunt, de departe, cele mai serioase) derivæ pentru o bunæ
parte din credinflele øi teoriile lor arheologice. 1044 este deasemenea data la care, plecând de la datele
Înainte de a pretinde identificarea øi datarea obiectelor furnizate de Sima Qian asupra domniilor øi durata lor, trebuie
preistorice cu ajutorul semnelor scrierii, s-ar cuveni sæ aøteptæm fixatæ venirea la putere a suveranului Cheng. Cronologia din
sæ fie fæcutæ o istorie pozitivæ a scrierii chineze104. Dar tentaflia Sima Qian fline deci de al doilea sistem.
de a descoperi o civilizaflie necunoscutæ, færæ a ieøi din biroul tæu, 1044 este în egalæ mæsuræ øi data pe care Analele scrise pe
printr-un joc de analizæ graficæ, este mare. Pærintele Wieger a ce- bambus o dau pentru venirea la putere a suveranului Cheng. Nici
dat, odinioaræm acestei tentaflii. În 1903, el a ajuns sæ defineascæ, Ban Gu, nici Sima Qian n-au putut utiliza Analele pe bambus. Ele
cu ajutorul „vechilor caractere“, toatæ viafla materialæ øi spiritualæ nu sunt cunoscute decât începând cu anul 281 al erei noastre, fiind
a „primelor timpuri reale“ ale Chinei. S-a aflat astfel cæ „legea era atunci descoperite, într-un mormânt închis din anul 299 dinainte
duræ, pedepsele atroce“, „numerotarea zecimalæ încæ de la de Hristos. Istoria descoperirii lor pare autenticæ80.
origine“, øi cæ chinezii aveau atunci drept ideal „sinceritatea, o Acordul între Sima Qian øi Anale pare sæ confere o oarecare
blândefle relativæ, cooperarea mutualæ, respectul bætrânilor“. În autoritate tradifliei cronologice care le este comunæ. În fapt, el
sfârøit, recunoscând cæ multe din animalele øi vegetalele atestæ, pur øi simplu, cæ în secolul al II-lea î.e.n., un sistem cro-
reprezentate aparflineau faunei øi florei tropicale, pærintele Wieger nologic în vogæ în secolul al IV-lea, se mai bucura øi acum de un
a emis ipoteza cæ chinezii nu sosiseræ, aøa cum se credea, din vest, oarecare credit. Dar acest sistem nu este mai puflin artificial decât
trecând Pamirul: „venifli din Birmania actualæ, ei au pætruns în cel pe care l-a preconizat Ban Gu. Într-adevær, Mencius (372-289),
China prin sud-vest, urmærind calea ale cærei etape moderne sunt care s-a stræduit în secolul al IV-lea sæ ræspândeascæ gloria lui
Bhamo, Mamein... Da-li-fu, Yun-nan-fu... øi lacul Dong-Ting“; Confucius øi a cærui operæ a servit la fixarea multor tradiflii
øi ia-u împins cætre nord pe cei din neamul Yi, „rasæ de arcaøi istorice, a patronat, cu toatæ convingerea, credinfla cæ la fiecare
înarmafli cu silexuri“105. Dar, în 1917, preotul Wieger interpreta cinci sute de ani trebuie sæ aparæ un înflelept; tocmai la un interval
istoria politicæ øi religioasæ a Chinei printr-un conflict secular de cinci sute de ani Sima Qian øi Analele îi plaseazæ pe Confucius
între chinezi øi aborigenii din sud. Øi-a abandonat cu curaj prima øi pe ducele Zhou, înfleleptul tuture al suveranului Cheng. Zhou
teorie, nemairecunoscând nimic tropical în fauna øi flora din gong øi Confucius sunt marii eroi ai flærii Lu (unde s-a næscut
caracter106. Pufline studii ar face atât de bine luminæ în istoria Mencius), iar dacæ unul a contribuit puternic la fondarea dinastiei
„primelor timpuri“ ale civilizafliei chineze precum cea a faunei øi Zhou, al doilea a avut meritul de a fi putut reîntineri Virtutea
florei contemporane øi în primul rând cea a animalelor domestice dinasticæ. Analele (redactate în secolul al IV-lea) fixau la aproxi-
øi a plantelor cultivate. Acestui punct de vedere, o descoperire a mativ cinci sute de ani durata dinastiilor Xia øi Yin (471 øi 496
domnului Andersson este de un mare interes: oamenii din neolitic ani). Dupæ o teorie anticæ, durata de viaflæ a unui înflelept este de
din Mandciuria, Hu nan øi Gan-su domesticiseræ porcul. Creøterea o sutæ de ani; la cincizeci de ani, înfleleptul este în deplinætatea
78 67
73 72
invadatori93. arhaic sau arhaizant). Suntem pânæ la urmæ obligafli sæ admitem
numifli vechii chinezi øi care sunt, în general, prezentafli ca întrebuinflat, din toate timpurile, o scriere de un tip particular,
primilor ocupanfli ai flinutului, respinøi progresiv de cei ce sunt unele cazuri øi, de exemplu, în operafliile divinatorii, sæ nu se fi
China de Sud øi de Apus a adæpostit în munflii sæi descendenflii mai puflin contemporanæ cu primii Zhou (cu condiflia totuøi ca, în
sæ prezentæm o teorie a populærii Chinei. Se admite de obicei cæ adeværat, prea vechi ca sæ nu dateze dintr-o epocæ mai mult sau
Særæcia informafliilor somatice nu ne împiedicæ în nici un fel datoræm oasele din Hu nan. Caracterele gravate pe oase par, este
ar fi mai mici de înælflime øi mai net brahicefali. (daæc este, într-adevær, vorba despre operaflii divinatorii) cærora le
ouæ tipuri principale: cel din Sud øi cel din Nord. Chinezii din Sud tentafli sæ le atribuim lor sau prinflilor Wei operafliile divinatorii
numeroase øi pe impresii generale, existæ tendinfla distingerii a øi ei, în Hu nan (dar mai la sud, conform tradifliei), øi am putea fi
pologic este abia schiflat“92. Bazându-se pe mæsurætori prea puflin vorbind, descendenflii dinastici Yin, prinflii din Song, au domnit,
tipuri de descoperit în nafliunea chinezæ al cærui studiu antro- yi; aceastæ amplasare era, pânæ acum, necunoscutæ. La drept
luat naøtere din multiple amestecuri øi, færæ îndoialæ, existæ multe avantajul de a identifica amplasarea capitalei temporare a lui Wu
sitatea lor øi bænuiesc numeroase încruciøæri. „Poporul chinez a în care suveranul øi-a consultat stræmoøii. Aceastæ ipotezæ oferæ
tuale tocmai a început sæ fie conturat. Specialiøtii cred în diver- pate în timpul domniei lui Wu yi, dupæ unele øedinfle divinatorii
ricæ este la primele sale descoperiri. Studiul precis al tipurilor ac- Yin. Savanflii chinezi estimeazæ cæ oasele gæsite ar fi fost îngro-
chinezii ce ocupæ astæzi acelaøi teritoriu91. Antropologia preisto- al cincisprezecelea al domniei sale, regele Wu yi din dinastia
locuitorii neolitici din Hu nan aparflineau aceleiaøi rase ca øi nan într-un loc unde ar fi putut locui, din anul al treilea pânæ în
Descoperirile Dlui Andersson ne permit sæ credem cæ
Sima Qian øi în Analele pe bambus. Oasele au fost gæsite la Hu
observaflii færæ întindere øi færæ precizie.
majoritæflii suveranilor Yin, aproape aøa cum figureazæ ele la
Antropologia n-a reunit pânæ în prezent asupra Chinei decât
autentice. A putut sæ descifreze pe ele (printre alte nume) numele
furnizeze istoriei ipoteze directoare.
Aceste discipline, la rândul lor, nu sunt încæ în mæsuræ sæ oaselor, pe care el are, færæ îndoialæ, toate motivele sæ le declare
lucrærilor pe care un savant ca domnul Luo Zhen ya le-a consacrat
II APORTUL ÆTIINŒELOR, ZISE AUXILIARE îndoialæ, un exces de scepticism sæ nu se acorde încredere
false. Dar aceste falsuri se pare cæ pot fi dezvæluite. Ar fi, færæ
nan, sunt astæzi în comerfl, dintre care, cu siguranflæ, multe sunt
poate veni un progres real al cunoøtinflelor. dezgropate). Un numær destul de asemenea de oase, zise din Hu
moment este de a nu furniza ipoteze prealabile øtiinflelor de la care devinæ, în 1915, cumpærætorul primei colecflii alcætuite din oasele
alte discipline. Cel mai bun lucru pe care-l are de fæcut pentru descoperire), semnatæ de doi savanfli (dintre care unul avea sæ
ele, ea singuræ, o istorie pozitivæ. Ea trebuie sæ aøtepte totul de la asupra acestor documente a apærut în 1902 (la trei ani dupæ
chineze. Dar critica filozoficæ nu are nici un mijloc sæ scoatæ din curiozitatea epigrafiøtilor chinezi. Prima referire într-o publicaflie
Ar fi puflin prudent sæ se respingæ în bloc tradifliile istorice Pe oase se gæseau semnele unei scrieri arhaice care au suscitat
domniilor. oseminte amestecate cu bucæfli de carapace de broascæ flestoasæ.
ateste valoarea relativ vechea a tradifliilor istorice relative la listele sætulefl din Ho nan, un numær destul de mare de fragmente de
Ho-nan nu stæ mærturie asupra dinastiei Yin, ea pare, cel puflin, sæ istoricæ a dinastiei Yin90. A fost dezgropat, în 1899, într-un
istorice au fost redactate. Astfel, dacæ descoperirea oaselor de la O descoperire recentæ a pærut sæ dovedeascæ realitatea
mai multe secole în urma datei în care Analele sau Memoriile
øi în Analele pe bambus, este conformæ cu o tradiflie ce merge cu se nege realitatea acestor dinastii.
cæ lista regilor Yin, aproape aøa cum se gæseøte ea în Sima Qian acceptat ca un fapt istoric. Nu existæ, în schimb, nici un motiv sæ

Domnul Andersson apropie acest gen de olærie de cel care îmbunætæflitæ, sunt date dupæ calendarul Zhou. În întreaga lucrare
caracterizeazæ Asia occidentalæ (Anan). Or, în timp ce trepiedurile figureazæ o notaflie a anilor în care este utilizat ciclul sexagenar.
li øi ding existæ în numær mare în aøezærile din Hu nan øi sunt bine Acest ciclu, pe care Sima Qian nu-l utilizeazæ, nu era, dupæ toate
reprezentate în Manciuria, abia dacæ se regæsesc în cele din Gan- aparenflele, întrebuinflat cu douæ secole înaintea lui øi se poate face
su. Invers, ceramica finæ pictatæ nu este abundentæ decât în Gan-su, dovada cæ perfecflionarea adusæ Analelor dateazæ din secolul al
øi numai acolo au fost descoperite, împreunæ cu câteva obiecte din VII-lea al erei noastre. Într-unul din capitolele cærflii Shu jing
cupru, oale remarcabile prin desenele de pæsæri stilizate, øi absolut este menflionatæ o eclipsæ de soare, capitol care se numæræ printre
analoge, se afirmæ, cu cele din unele olærii din Susa. Domnul cele mai suspecte øi a cærei redactare este, dupæ câte se pare,
Andersson deduce din aceste remarci cæ originea civilizafliei mult posterioaræ datei îngropærii Analelor. Or, în Anale, eclipsa
chineze trebuie sæ fie cæutatæ în Asia interioaræ øi cel mai probabil se regæseøte, cât se poate de bine datatæ (în toamna anului 2155:
în turchestan; valuri de emigranfli ar fi transportat aceastæ civilizaflie dupæ calculul savanflilor occidentali, a existat, într-adevær, o
în China propriu-zisæ, ajungând mai întâi în Gan-su. eclipsæ în 12 octombrie 2155). Într-adevær, povestirea în care
Dar, aøa cum remarcæ, pe bunæ dreptate, domnul Karlgren, este menflionatæ eclipsa este, în Shu jing, ca øi în Anale, de ordin
uneltele cele mai vechi fiind, dupæ spusele exploratorului, cele mitic. Data precisæ inseratæ în Anale nu poate proveni decât dintr-
din Hu nan øi din Manciuria, ar trebui sæ se presupunæ cæ ultimele o modificare. Numai niøte savanfli capabili sæ calculeze eclipsele
valuri nu s-ar fi propagat atât de departe ca primele. Astfel, au putut modifica corect textul. Intervenflia lor nu trebuie sæ fie cu
domnul Karlgren propune o altæ explicaflie: aøezærile din Hu nan mult anterioaræ dinastiei Tang (secolul al VII-lea dupæ Hristos).
øi din Manciuria ar fi martorele unei civilizaflii neolitice indigene Dupæ cum se vede, textul Analelor nu a devenit corect decât
øi proto-chineze. Aceastæ civilizaflie ar fi fost, la vest, influenflatæ datoritæ lucrærilor care au fost continuate, timp de secole, cu cea
de tehnicile proprii unei populaflii care nu ar fi de rasæ chinezæ, ci, mai autenticæ sinceritate. Aceste lucræri se inspirau din ideea cæ
færæ îndoialæ, de rasæ turcæ102. tradiflia canonicæ nu se poate înøela. În schimb, unele greøeli se
Atâta timp cât nu vor fi studiate cu precizie resturile omeneøti pot strecura în manuscrise în timpul transmiterii lor. A rectifica
permiflând definirea caracterelor somatice ale populafliilor cu- aceste greøeli accidentale, întrebuinflând ultimele informaflii ale
noscute astæzi prin câteva detalii ale tehnicii lor, ar fi mai înflelept øtiinflei, înseamnæ a reface textul în puritatea sa iniflialæ.
sæ ne abflinem de la orice ipotezæ, sæ nu transpunem o problemæ de Chinezii au pæstrat lucrærile cu o admirabilæ pietate reli-
istorie tehnologicæ într-o problemæ de istorie etnograficæ, øi, mai gioasæ... sunt pufline speranfle sæ se spere în ajutorul pe care
ales, sæ nu intervenim prea devreme, cu discuflii asupra migrafliilor astronomii ar putea sæ-l ofere în descurcarea cronologiei chi-
øi cuceririlor, într-o problemæ de istorie propriu-zisæ. neze83. Trebuie sæ te resemnezi, aøa cum a fæcut-o Sima Qian, în
a læsa nedatate epocile anterioare anului 841 dinaintea erei noastre.
O primæ problemæ ar consta în datarea acestei civilizaflii din Putem, oare, cel puflin, avea încredere în listele de domnii?
epoca de piatræ. Domnul Andersson admite cæ bronzul a apærut în Pare dificil sæ le acordæm încredere. De la Yu cel Mare la
China în mileniul al treilea înaintea erei noastre. Aceastæ opinie suveranul Wu din dinastia Zhou, daæc se adaugæ suveranii Xia øi
nu este neverosimilæ øi se potriveøte, în mare, cu tradifliile chineze Yin, se numæræ 45 de domnii; 17 generaflii sunt suficiente pentru
care dateazæ epoca bronzului din vremea lui Yu cel Mare a ocupa aceeaøi perioadæ, dacæ se numæræ prinflii predecesori ai
(?2205-2198) sau care-l prezintæ pe Yu øi pe Huang di (?secolul suveranului Wu. În lista stræmoøilor dinastiei Qin, 6 generaflii
XXVII) ca pe niøte mari fondatori. Aøezærile neolitice sunt oare corespund celor 17 domnii ale dinastiei Xia, iar 10 generaflii celor
anterioare mileniului al treilea dinainte de Hristos? Se poate pune 45 de domnii ale dinastiilor Yin øi Xia. Unul dintre stræmoøii
aici o întrebare prejudiciaræ. Este posibil, într-adevær, sæ susflii cæ dinastiei Qin este, când dat drept contemporan al ultimului
76 69
71 74
amænunt care sæ se raporteze la cele Trei Dinastii care sæ poatæ fi se încrede în ipotezele imaginative.
deloc cæ Yu nu a fost un personaj al istoriei. Nu existæ nici un care, în China, este la începuturile ei, va avea avantajul de a nu
Mare sunt alcætuite din elemente pur mitice. Aceasta nu înseamnæ La fel ca antropologia øi etnografia, arheologia preistoricæ,
mâine. Se poate, desigur, aræta cæ povestirile referitoare la Yu cel
tirea transformærilor sociale care nu s-au înfæptuit de azi pe maturitate (Apus=Toamna)“98.
celor Cinci Suverani89). Tradifliile chineze pæstreazæ deci amin- partea de Vest este cea în care fiinflele iau sfârøit øi ajung la
unele træsæturi analoge, chiar mai vechi, se regæsesc în istoria (Ræsærit=Primævara) este cea în care fiinflele încep øi se nasc;
Confucius nu ar putea nici sæ le înfleleagæ, nici sæ le inventeze, dar enunflul unui principiu de astrologie mitologicæ: „partea de Est
conflin unele obiceiuri pe care istoricii epocii Han sau a lui referim din Memoriile istorice urmeazæ, în chip de ilustrare,
numai cæ se va vedea, povestirile referitoare la cele Trei Dinastii dinastii“97. Ar fi suficient sæ remarcæm cæ pasajul al care ne
Vest øi cæ aceste cuceriri au reprezentat ocazia unor schimbæri de
între aceastæ civilizaflie øi civilizaflia propriu-zis chinezæ. Nu
fost invadatæ, în mai multe rânduri, de barbari din Vest øi din Sud-
China o civilizaflie neoliticæ. Nu încape îndoialæ cæ s-a palsat tras de aici cu plæcere concluzia potrivit cæreia „China anticæ a
ea sæ aibæ în spate o lungæ istorie. Se øtie de acum cæ a existat în dinastiilor Xia, Yin Zhou øi Qin au venit din Vest96. Istoricii au
întoarce în trecut, poate apærea ca o limbæ uzatæ. Este posibil ca urmætorul: o notiflæ din Memoriile istorice afirmæ cæ fondatorii
antichitate destul de moderatæ. Limba lor, oricât de mult ne-am fi gæsit pentru aceste teorii în tradiflia istoricæ chinezæ este
treilea dinaintea erei noastre, nu revendicæ poate decât o progresivæ a Asiei centrale. Singurul punct de legæturæ ce ar putea
Chinezii, fæcând sæ avanseze istoria lor pânæ în mileniul al invaziei lor (ipotetice) un fapt (relativ ipotetic), adicæ: uscæciunea
se atribuia, aceasta era cunoscutæ destul de exact. chinezi ca venind din Turchestan øi a prezenta ca principiu al
blul. Se poate chiar crede, în mare, cæ din cauza importanflei ce i încæ învæflæmântul. Cel mult, acesta se mærgineøte a-i face pe
Evident, putem presupune cæ ea a fost respectatæ în ansam- Totuøi, teoria originii vestice a vechilor chinezi mai dominæ
Aceasta reprezenta literæ de lege. dovedi nimic în privinfla rasei invadatorilor Chinei.
datele tradiflionale au fost corectate, scopul era de a apæra tradiflia. Lacouperie95. De altfel, aceste concordanfle lingvistice nu ar
l-au construit, o bunæ parte de teorie88. Dar dacæ, în amænunt, astæzi concordanflele sino-elamitice ale lui Terrien de
originale“; øi mai trebuie sæ recunoaøtem, în sistemul pe care ei pronunfliile cele mai vechi atestate. Nici un sinolog nu acceptæ
credem astæzi cæ istoricii chinezi „nu au alterat deloc textele nai, huang sunt pronunflii moderne destul de îndepærtate de
au ajuns pânæ la noi sub o formæ sistematicæ. Este imposibil sæ citit xiong de chinezi când este vorba de Huang-di; 3. cæ xiong,
øi faptul cæ tradifliile lor meritæ oarecare soi de încredere. Acestea un text; 2. cæ acel caracter pe care dorim sæ-l citim nai este mereu
cæ expresia Hiong-houang-ti, pur fictivæ, nu se regæseøte în nici
forflæ pentru a domina spiritul tradiflionalist. Dar aceasta implicæ
pronunflându-se nai în unele cazuri. Se mai uitæ a se remarca: 1.
noi astæzi gustul pentru adevær, nu au avut niciodatæ la ei destulæ huang di (=Nakhunte) – caracterul, citit în mod obiønuit xiong,
Trebuie de altfel sæ adæugæm cæ sensul istoric øi ceea ce numim (You xiong)“, iar numele sæu poate fi restituit sub forma de Nai
început sæ acorde atenflie faptelor decât destul de târziu“87. Nakhunte, cæci Huang di este uneori calificat de „senior de Xiong
Orient“86. Ar fi mai drept sæ se spunæ: „Chinezii înøiøi nu au elamitice din care citæm un exemplu: Huang-di nu este altul decât
Chinei“, a scrie cæ „civilizaflia nu este prea veche în Extremul antropologic, ci pur øi simplu pe stabilirea concordanflelor sino-
ales a se reacfliona împotriva celor care „au abuzat de antichitatea chineze94. Aceste teze nu se bazeazæ pe nici un fapt de ordin
Este cu siguranflæ inexact, chiar dacæ se intenflioneazæ mai Terrien de Lacouperie asupra originii vestice a civilizafliei
deloc baze solide? Nu cred. istoriei Asiei. Ea derivæ, în bunæ parte, din tezele susflinute de
rezultate negative. Aceasta înseamnæ cæ tradiflia chinezæ nu are Aceastæ teorie reiese dintr-o concepflie generalæ asupra

suveran Xia, când drept un favorit al ultimului suveran din di- Domnul J.-G. Andersson99 a publicat în 1923 øi 1924 rezul-
nastia Yin. În plus, domnia ultimului Xia pare sæ copieze întoc- tatele frumoaselor campanii de sæpæturi fæcute în Manciuria de
mai pe cea a ultimului din dinastia Yin. În realitate, amândoi Sud, precum øi în Hu nan øi Gan-su. Descoperirile sale atestæ
sunt redafli cu ajutorul temelor mitice transpuse, iar analele existenfla în China a unei civilizaflii neolitice. Aproape simultan,
dinastiei Yin nu sunt mai puflin lipsite de fapte decât cele ale sæpæturile lui Licent øi ale lui Teilhard de Chardin, în cursul
dinastiei Xia. Cele câteva fapte care alimenteazæ analele ultimilor superios al Fluviului Galben, au scos la ivealæ, în vecinætatea
Yin sunt împrumutate din istoria stræmoøilor dianstiei Zhou. Chinei clasice, nivele de culturæ paleolitice.
Numai cu primii suverani Zhou asistæm la dispariflia treptatæ a O opinie indigenæ anticæ100 atribuia oamenilor o unealtæ de
istorisirilor. Nu se datoreazæ oare faptului cæ dinastia Zhou este piatræ, în epocile care precedaseræ lui Huang di (secolul al
singura dintre cele trei dinastii regale care posedæ o realitate XXVII-lea, aproximativ, î.e.n.). Cu Huang di ar fi început epoca
istoricæ? În realitate, istoria primilor Zhou nu oferæ deloc garanflii. jadului (?jadeite) iar cu Yu cel Mare (?2205-2198) cea a bronzului.
La o analizæ mai atentæ, se observæ cæ ea este realizatæ nu prin Apariflia fierului ar data din vremea dinastiei Zhou (secolele
întrebuinflarea documentelor de arhivæ, ci datoritæ utilizærii unor XI-VIII). Înaintea recentelor descoperiri, teoria chinezæ putea trece
ræmæøifle ale tradifliei poetice. Suveranul Wen øi stræmoøii sæi, drept simplu punct de vedere. Domnul Lauper scria, în 1912, cæ
precum øi descendentul lor, regele Mu, sunt eroi pe care i-au nimic nu dovedea cæ a existat, în China, o epocæ a pietrei101.
cântat poeflii84. Dacæ povestirea marii victorii a suveranului Wu Domnul Andersson a adus dovada cerutæ. Se pare chiar cæ a
asupra celor din neamul Yin pare sæ aibæ o oarecare precizie, este demonstrat cæ existæ continuitate între tehnica civilizafliei neo-
pentru cæ ea reproduce scenariul dansurilor triumfale care, din an litice dezgropate øi cea a civilizafliei actuale. De exemplu, cuflitele
în an, comemorau la curtea familiei Zhou gloria casei lor. ((Mai de fier, de care se serveøte astæzi populaflia din nordul Chinei
mult, se pare cæ aceste scenarii sunt cunoscute, nu datoritæ tra- pentru recoltarea sorgului, pæstreazæ exact formele anticelor cuflite
de piatræ, rectangulare sau curbate øi stræpunse de una sau douæ
difliei în uz în aceastæ curte, ci prin cea urmætoare, dupæ spusele
gæuri, ce au fost gæsite într-un depozit neolitic de lângæ Mukden.
cronicarilor din Shan dong, de prinflii din Lu (Shan dong)))85.
Domnul Andersson semnaleazæ o asemænare între aceste cuflite de
Istoria fondatorilor dinastiei iese din dramæ, din epopee sau din
piatræ øi cuflitele de fier în uz la Ciukci din Asia nord-esticæ øi
roman. Cea aprimilor lor succesori øi-a tras amteria din discursul eschimoøii din America de Nord. Dar el preferæ sæ insiste asupra
în care nu sunt decât niøte exerciflii øcolæreøti. Se spune cæ aceste unor diferenfle pe care le observæ între uneltele din depozitele
discursuri au fost cu adeværat pronunflate. Se dæ data øi numele Manciuria øi cele din depozitele din Gan-su. El a gæsit peste tot
oratorilor lor. Aceasta vrea în mod special sæ dovedeascæ cæ pot diferite tipuri de topoare dintre care unele amintesc de topoarele
fi cu curaj luafli ca model. La drept vorbind, aceste discursuri nu din bronz ale dinastiei Zhou, inele de piatræ care i se par
conflin nimic în plus faflæ de marile teme ale unei retorici comparabile cu inelele de jad ale dinastiei Zhou, diverse feluri de
imemoriale. Cititorul nu se simte niciodatæ în prezenfla unor fapte trepieduri din argilæ, fie de tipul trepiedurilor li * care, în vremea
istorice, ci în fafla unei istorii reconstituite în mod artificial. Ea a dinastiei Zhou, erau fæcute din argilæ sau din bronz, fie de tipul
fost fæcutæ cu ajutorul producfliilor literare care, în majoritatea lor, vechilor trepieduri ding, ce se mai fabricæ încæ din argilæ în
sunt din epoci foarte îndepærtate øi atinse de preocupæri politice regiunea Beijing, øi – în plus, numeroase obiecte de olærie
sau dogmatice. grosolanæ de culoare gri – o olærie finæ a cærei culoare roøie pare
Orice istorie a Chinei antice se sprijinæ pe un sistem de fal- datoratæ oxidærilor din timpul coacerii. Piesele de olærie roøie
suri în acelaøi timp inocent øi savant. Pentru moment, nu dispu- sunt perfect ølefuite øi poartæ desene în negru, sau frevent, în alb.
nem de nici un procedeu de filtrare øi se prea poate ca, redusæ la
propriile sale resurse, critica filologicæ sæ trebuiascæ sæ ajungæ la * trepied li – vas ritual din bronz cu trei sau patru picioare concave.

70 75
81 96
cæci tradiflia vede în el un mare topograf øi un cartograf. De fapt, la care putea sæ facæ apel pentru a dobândi alianfla cu Zheng
vorbind, sunt atribuite lui Yu cel Mare, fondatorul Regalitæflii, al rândul lor, sæ contribuie la aceasta. Chu avea rezerve de cupru
orizontului geografic al Chinei feudale. Amândouæ, la drept par sæ fi constituit principala bogæflie naflionalæ. Minele trebuiau,
1. Frontierele. Douæ lucræri pot servi la determinarea nele reprezentau de asemenea „avuflii ale Statului“182. Salinele
în diferite servicii181. La Jin, munflii, mlaøtinile, pædurile øi sali-
Øi, mai întâi, care sunt limitele ideale ale confederafliei chineze? monopolul crescætoriilor de scoici øi al salinelor erau repartizate
suveran, Fiu al Cerului. Care este întinderea acestei confederaflii? restiere, ale produselor de lacuri, cele ale mlaøtinilor øi, în sfârøit,
mici seniori sunt grupafli sub suzeranitatea nominalæ a unui adminsitraflie destul de complexæ. Monopolurile produselor fo-
confederaflie instabilæ de seniorii. Un numær destul de mare de minelor, metalurgiei øi monedei180. În anul 521, exista la Qi o
În secolul al VIII-lea înaintea erei noastre, China apare ca o acest ministru înflelept øi pe ducele sæu, atenfli la problemele
øi capabili“179. O operæ atribuitæ lui Guan Zhong ni-i aratæ, pe
I CHINA TIMPURILOR FEUDALE scopul de a-i ajuta pe særaci øi de a-i ræsplæti pe oamenii înflelepfli
instituit un beneficiu asupra monedei, a peøtelui øi a særii, cu
primul dintre Hegemoni, Guan Zhong, reformând guvernul, „a
oarecare încredere110. peøte øi cu sare“178. În timpul domniei ducelui Huan (685-643),
Faptele raprotate în aceste povestiri, par, în mare, sæ merite o garilor øi negustorilor øi (ar fi) încurajat negoflul avantajos cu
tipul analelor øi se prezintæ ca niøte extrase de arhive senioriale. se spune) „a fæcut sæ înfloreascæ pretutindeni munca meøteøu-
epoca care ne este cunoscutæ prin povestiri datate, care sunt de mai puflin precare. Qi trece drept unul care (din secolul al X-lea,
de a judeca timpurile anterioare, eu numesc perioada feudalæ
unele corvezi177. Marii principi cæutau sæ se asigure de venituri
istorie chinezæ înaintea perioadei Chun Qiu. færæ a avea intenflia
Acestea constau în cadouri în stofe øi în cai. Mai cuprindeau øi
care a început cronologia. Dar nu se øtie aproape nimic de vechea
pe Zheng plângându-se de birurile apæsætoare impuse de Jin.
Sistemul feudelor era, în orice caz, solid stabilit în momentul în
confederaflii. Datoritæ acestui fapt, îl vedem în mai multe rânduri
Xia øi Yin l-au cunoscut înaintea celor din dinastia Zhou.
provenit, mai întâi, din contribufliile seniorilor grupafli în
ca fiind la fel de vechi ca øi civilizaflia chinezæ. Cei din dinastiile
egimul feudal este prezentat de istoria tradiflionalæ nia. Este vizibil cæ principalele resurse ale marilor seniorii au
aproape în exclusivitate din senioriile care au exercitat hegemo-
R
deflinem decât informaflii mediocre. Fapt remarcabil, ele provin
Asupra creærii serviciilor publice øi a domeniilor Statului, nu
încercau sæ se reorganizeze.
chineze. Îny, în noile flinuturi dimprejurul Chinei antice, noi State
naøtere. S-a format mai întâi o civilizaflie chinezæ øi provincii
niflæ, se opera un amalgam de populaflii, unitæfli provinciale luau
Perioada feudalå adeværate hotare. În timp ce, sub presiunea Provinciilor de gra-
Capitolul II Se vede deci prin ce procedeu flinuturile chineze øi-au trasat
senioriile centrale176.
bei zidurile de la Fang: ele marcau limitele înaintærii sale cætre
sfârøit, Chu, la rândul sæu, construise la nord-vestul flinutului Hu
Fluviul Glaben al Fluviul Albastru. Huang he se værsa, în epocile gurile de væi. Datoritæ unor înrudiri, unor alianfle, unei acfliuni de
feudale, în golful Petchili, dar gurile sale se gæseau cætre aøezarea pætrundere completatæ de lovituri de forflæ, el a reuøit sæ adune în
Dian jin, cæci, începând cu regiunea Huai jing, Fluviul curgea mai jurul lui, într-o confederaflie, grupuri de barbari, folosindu-se de
la nord decât în zilele noastre. Se învecina, pânæ cætre oraøul dezbinærile lor, apoi anexându-i øi asimilându-i.
actual Bao ding, cu linia ultimilor înælflimi ale munflilor Zhe li, Istoria marilor State feudale este toatæ asemænætoare celei a
apoi, aduna, la nord, întreg sistemul de râuri care constituie Bei Statului Jin. Toate erau la începutul perioadei istorice mici
huo. În rest, cursul sæu nu era stabil: în anul 602 înainte de seniorii izolate în flinuturi cu acces dificil. Statele care au obflinut
Hristos, s-a deplasat cætre est, læsându-øi vechea albie ocupatæ de cele mai mari succese sunt senioriile periferice. Ele puteau sæ ia
râul Zhang114. Întreaga câmpie orientalæ a râului Zhe li, unde se în serviciul lor marile mase barbare ræspândite în stepe, munfli,
gæsea marele lac Da lu, nu era decât o imensæ deltæ miøcætoare, zone mlæøtinoase. Le-au adunat în jurul marelui bazin al Fluviului
bræzdatæ de numeroase râuri: chinezii le numeau cele Nouæ fluvii Galben. Sub influenfla lor s-a pregætit unitatea chinezæ.
(ceea ce nu înseamnæ cæ erau exact nouæ). Pânæ la râul Ji (care Cæpeteniile Provinciilor de graniflæ sunt marii Hegemoni ai
curgea în albia actualæ a Fluviului Galben) totul nu era decât secolului al VII-lea. În timp ce cu ajutorul triburilor Rong øi Di,
pæmânt instabil intercalat într-o reflea de râuri: câmpurile, aproape Jin øi Qin puneau bazele unor mari state în regiunile Shan xi øi
de mare, erau „acoperite cu sare“. Instabilitatea reflelei hidrogra- Shen xi, Qi, cæutând sæ grupeze, la nord øi la sud, barbarii mari-
fice era de aøa naturæ încât chinezii puteau spune despre râul Ji cæ timi, øi cucerindu-i pe muntenii de pe promontoriul Jiao Zhou,
se værsa în Fluviu, apoi ieea din nou afaræ. El forma atunci un fæcea din Shan dong o întinsæ seniorie. În acelaøi timp la sud,
eleøteu „cu apele reværsate“, eleøteul Yong (regiunea Kai fong, acflionând la est øi la vest, cucerind mlaøtinile râului Ho nai,
Hu nan). La ieøirea din eleøteul Yong, el ajungea, mai al est, la munflii din Si chuan øi chiar pe cei din Yun-nan, Chu aduna în
eleøteul Ko, care comunica cu marea mlaøtinæ a flinutului Song, confederaflie triburile Mau øi Yi în jurul flinutului Hu bei, iar prin
Mong Zhu (la marginea flinutului Shan dong øi Hu nan). La væile înalte ale râurilor Han øi Huai reunea, cu o forflæ crescutæ,
nord-est, se afla Lei xia, o mlaøtinæ misterioasæ bântuitæ de senioriile centrale din Hu nan. Printre acestea din urmæ una
dragonul Tunetului. La sud-est (pe întregul traseu actual al singuræ, cea din Song, a putut, pentru un moment, sæ se gândeascæ
marelui canal) eleøtee, dintre care cel mai cunoscut este Da yu, se sæ devinæ un Stat puternic. Ea era în contact cu barbarii din Huai.
succedau pânæ la regiunea în care Fluviul Galben a curs din La începutul secolului al VII-lea aceasta a încercat sæ le capteze
timpul întregului Ev Mediu øi pânæ în 1854. Acolo se întindea o puterea cu scopul de a-øi exercita hegemonia.
câmpie bræzdatæ de râurile Yi øi Huai: aceasta nu era decât o A exercita hegemonia, însemna a comanda ca un stæpân
imensæ mlaøtinæ ce atingea cursul inferior al râului Yang ze. senioriile centrale. Scopul tuturor Hegemonilor era de a domina
Masivul muntos din Shan dong, pe care-l dominæ muntele Tai regiunea Hu nan occidentalæ. Acolo se aflæ inima Chinei antice.
shan era deci izolat, aproape la fel ca o insulæ. Acolo s-a format nafliunea chinezæ. fiaræ divizatæ, dar la care se
Mai puflin importante în regiunea loesului, mlaøtinile ocupau ajunge relativ uøor, ale cærei væi strælucesc în toate zærile, regiune
acolo totuøi întinse funduri de væi insuficient drenate (scurgerea intermediaræ între platourile de loeus, care izoleazæ væi închise,
apelor era încontinuu opritæ de surparea teraselor). Astfel, în câmpii aluvionare, pe jumætate inundate, care færâmifleazæ mlaøti-
Shen xi, „apele stætætoare“ învecinate cu „câmpuri acoperite de nile, Hu nan a fost mai întâi împîrflitæ între seniorii minuscule øi
salpetru“ se întindeau în vpile râurilor Jing øi Wei115. Tot aøa, slabe triburi barbare. Totul de jur împrejur, în regiuni mai întinse
cursul inferior al râului Shan xi era acoperit de mlaøtini ce se øi færæ îndoialæ locuite de populaflii mai puflin dense øi mai puflin
întindeau între cursul inferior al râului Fen øi Fluviul Galben, øi, stabile, mari State s-au format, dezvoltându-se mai întâi cætre
mai la nord, se afla øi imensa mlaøtinæ Tai-tai, la confluenfla râului exterior, cæutând (am væzut-o prin exemplul lui Jin) sæ întrerupæ
84 93
83 94
toare car,e la est, se întindeau, aproape færæ întrerupere, de la sunt rude“169. Atunci, øi deseori cu cheltuieli comune, au fost
Câmpii uscate øi sænætoase au luat locul pæmânturilor miøcæ- Qi, a enunflat principiul conform cæruia „tofli chinezii (zhu Xia)
importante. triburilor Di apærute din toate pærflile, Guan zhong, ministru al lui
întregime de culturi, conflineau altædatæ imense mlaøtini øi pæduri La începutul secolului al VII-lea, în timpul marii bætælii împotriva
imaginat. Regiunile, actualmente lipsite de copaci øi ocupate în asupra barbarilor øi de îndatoririle pe care acest lucru îl impunea.
2. fiara. Aspectul vechii flæri chineze este destul de greu de de a fi chinez; acolo au devenit conøtienfli de superioritatea lor
în jurul unui cârmuitor puternic, a fost simflitæ cu putere mândria
o bandæ de terenuri de aluviuni dominate de mici coline. locul în care, în federafliile mai mult sau mai puflin stabile, reunite
în mare, la apus, primele terase acoperite cu mâl øi, cætre ræsærit, provinciile marginale s-a dezvoltat civilizaflia chinezæ. Acolo este
aluvionar al fluviului Galben, teritoriul vechii Chinr înglobeazæ Dacæ Hu nan reprezintæ floarea centralæ (Zhong hua), în
platourile etajate din Shan xi, Shen xi øi Gan su øi imensul bazin (acolo) aproape de o mie“168.
Plasat la contactul flinutului de loes care se întinde pe manifesta faflæ de savanfli. „Se numærau (la Qi) cu sutele; au fost
actualæ a fluviului Galben øi o linie care-l prelungeøte cætre sud. celebru pentru bogata sa culturæ øi pentru interesul pe care-l
ajunge la est la hotarele zonei aluvionare marcatæ de valea joasæ ritualuri. În schimb, încæ de la sfârøitul secolului al IV-lea, Qi era
neazæ cu malul stâng al cursului mijlociu al fluviului Galben. El ei-înøiøi, în acea epocæ, abia începuseræ sæ se intereseze de
Fu miu øi Mu ling. El înglobeazæ la nord terasele care se înveci- Qi nu mai trebuiau sæ-i disprefluiascæ pe barbarii din Lai, cæci
sud, masivul munflilor Jin-ling øi prelungirile lor cætre est: colinele care pretindeau cæ reprezintæ spiritul vechii Chine; dar prinflii din
Shen-xi, Shan-xi øi Shan-dong. Acest teritoriu are drept limite, la barbari, dansând dansuri sælbatice167. Aceasta era opinia celor
deloc provincia Hu nan øi pærflile limitrofe ale provinciilor porafli, deplasafli din 566, mai erau încæ considerafli ca simpli
confederaflie chinezæ se întindea pe un teritoriu ce nu depæøea cu cei din Qi de cel puflin un secol, øi care au fost cucerifli, incor-
În interiorul frontierelor ideale destul de strânse, vechea oamenii din Lai, din regiunea Shang dong, care se aflau în contact
pretindeau øi se simfleau chinezi. Cu câfliva ani mai înainte (500),
reprezintæ domeniul propriu al povestirilor mitologice. prinflul considera asimilarea lor drept incompletæ; dar ei se
marea sunt în afara orizontului geografic al vechilor chinezi: ele Wei, care a îndræznit sæ-i trateze de barbari166. Færæ îndoialæ cæ
ce sunt date deseori ca leagænul rasei lor113. De fapt, deøertul øi oraøul Rong-ilor) s-au revoltat împotriva seniorului, prinflul din
insistæ asupra uimitoarie ignoranfle a chinezilor asupra unor locuri regiunea Hu nan, locuitorii oraøului Rong zhou (sau Rong cheng:
stræmoøii lor în exodul lor cætre est112. Chavannes, dimpotrivæ, de unificare care a continuat în perioada feudalæ. În 478, în
cæ chinezii au pæstrat o amintire exactæ a regiunilor traversate de Comparând câteva fapte, se poate ghici importanfla miøcærii
acesta, în Shan hai jing, izvoræøte din Copacul apusului) dovada
lui Yu, gæseøte în menflionarea Râului Negru (øi a Râului Ruo: III FORMAREA DE UNITÅŒI PROVINCIALE
tisfacflie poate excesive, toate denumirile geografice din Tributul
legendaræ. Richthofen, care a identificat, cu o ræbdare øi o sa-
fæcut regele Mu, din dinastia Zhou, cælætoria sa extaticæ sau Chinei, au sfârøit, la rândul lor, prin a deveni chineze.
descrierea unui flinut mitic, Kun Zun, populat de zei. Aici øi-a la periferie se ridicau State care, propunându-øi sæ anexeze centrul
jing. Capitolul referitor la Munflii din vest este umplut cu lizat un amalgam. În timp ce în centru se crea nafliunea chinezæ,
Râul Negru se regæseøte în mai multe pærfli ale lucrærii Shan hai centrale: toate plænuiau sæ le cucereascæ. În felul acesta a fost rea-
îndreptându-se de la nord la sud, se varsæ în Marea Meridionalæ. întoarcæ, exercitând tofli o presiune convergentæ asupra senioriilor
rioasæ. Lucrarea Yu gong indicæ aici un fluviu, Râul Negru, care, comunicafliile rivalilor lor cu barbarii, stræduindu-se reciproc sæ se

Yu gong (Tributul lui Yu) în care conrady continuæ sæ vadæ un construite zidurile de apærare împotriva „barbarilor (care) sunt
document din secolul XX dinaintea erei noastre, este o operæ niøte lupi de o aviditate de nepotolit“. Aøa sunt, de exemplu,
compozitæ, a cærei parte descriptivæ, în prozæ, dateazæ, cel mai meterezele construite în anul 658 al regelui Xing (în flinutul Zhe
devreme, din secolul al IX-lea (dupæ spusele lui Chavannes); li) de soldaflii lui Qi, ai lui Song øi Cao, sau zidurile ridicate la
versurile care sunt încorporate aici nu sunt, poate, sensibil mai Wei (la nord de Hu nan), în 648, de prinflii ce formau o federaflie
vechi111. Shan hai jing (Cartea Munflilor øi Mærilor) este o în jurul Hegemonului din Qi170.
culegere compusæ în mod artificial. Prima parte (Cartea Munflilor: În vechime, o seniorie se compunea dintr-un oraø fortificat,
primele cinci capitole din edifliile clasice) derivæ dintr-o operæ de împrejmuit de o periferie protejatæ de alte ziduri. În interior se
compilaflie ce poate fi datatæ din secolul al IV-lea sau al III-lea aflau câmpuri fertile cultivate, mai departe câmpii necultivate,
î.e.n. Aceste cinci cærfli sunt o culegere de notifle care, odinioaræ, munfli împædurifli, mlaøtini acoperite de stuf øi de mæræciniøuri.
erau însoflite de hærfli. Ele descriu, clasate pe direcflii, douæzeci øi Oraøul seniorial servea de refugiu øi, dupæ depærtarea la care se
øase de lanfluri de munfli. Cu toate cæ întreaga perioadæ feudalæ aflau, locuitorii erau supuøi la corvoade sau la îndatoriri mai mult
(secolele VIII-III) este cuprinsæ între data cærflii Yu gong øi cea a sau mai puflin grele. Numai locuitorii din domeniul zidit (fong
Shan hai jing, orizontul acestor douæ lucræri este aproape acelaøi, tien) contribuiau la cæsætoriile fiicelor seniorului171. Senioriile
puflin ami întins în ce-a de-a doua. mærginaøe, care se dezvoltau asimilându-i pe barbari, au împins
Acest orizont este foarte strâmt. El se limiteazæ la regiunile mai departe hotarele lor zidite. Un poem din Shi jing, ce ar data
care înconjoaræ Hu nan: sudul flinutului Zhe-li, vestul Shan de la sfârøitul secolului al VII-lea, celebreazæ construcflia unui zid
dong-ului, pærflile continentale ale flinutului Jiang-su (nici un val destinat sæ-i opreascæ pe nomazii din Nord172. Construcflii ase-
scæpat peste Zhe-jiang), pærflile nordice ale regiunilor An-hui øi mænætoare se înmulflesc. Noile ziduri au avut mai ales drept scop
Hu-bei, sudul Shan xi, øi, în sfârøit, Shen xi øi Gan su. Cursul apærarea marilor State împotriva barbarilor pe care o seniorie
Fluviului Galben este bine descris de la ieøirea sa din munfli, în rivalæ încerca sæ-i trimitæ împotriva lor pentru a-i ataca pe la
Gan-su. Cursul inferior al Fluviului albastru este destul de bine spate. Când Qin, de exemplu, la începutul secolului al IV-lea, a
indicat, dar, în timp ce lucrarea Tributul lui Yu nu cunoaøte, la construit un zid lung la Gan su, el dorea sæ protejeze, împotriva
sud, decât lacul Dong ting øi, poate, lacul Bo-yang, lucrarea Shan unor triburi nesupuse, teritoriile nou cucerite, dar înaintarea sa în
hai jing øtie câte ceva despre munflii din Zhe-jiang. Øi una øi aceste teritorii se explicæ prin dorinfla de a nu se læsa invadat de
cealaltæ lucrare indicæ existenfla munflilor în nordul flinutului Zhe- Statele, moøtenitoare ale lui Jin, care, øi ele la rândul lor, îøi
li; dar nu le cunosc bine poziflia. Amândouæ menflioneazæ, færæ prelungeau cætre nord teritoriile173. Astfel Wei (unul dintre cei
prea mare precizie, deøerturile din Nord-Vest (Nisipurile trei Jin) a ripostat, în anul 353, fortificând malurile râului Luo: zi-
Miøcætoare); numai Shan hai jing descrie destul de bine regiunea dul sæu a mers pânæ la colflul de nord-est al marii bucle a Fluviului
Tai yuan (Shan xi) care este, totuøi, menflionatæ în versurile din Galben. Tot aøa, suveranul Wu ling din Zhao (325-299) a ridicat
Yu gong. În sfârøit, Tributul lui Yu ignoræ aproape totul referitor un zid lung la nordul teritoriului Shan xi. Zhao a mai construit øi
la Sseu-tch’ouan, în timp ce Shan hai jing confline informaflii fortificaflii pentru a se apæra de Wei (în 333), precum øi altele, la
bune asupra regiunii Cheng du. est, pentru a se apæra împotriva Statului Yen, din provincia Zhe
Douæ omisiuni sunt de remarcat. La est, flærmurile meritime li (în 291)174. Din anul 369, prinflul Statului Zhong shan, tot din
par în afara orizontului geografic, în timp ce Insulele Preaferici- Zhe li, a construit un zid care-l proteja de Zhao. Tot aøa, încæ de
flilor, plasate în Marea orientalæ, bântuie gândirea miticæ, cel puflin la sfârøitul secolului al V-lea, suveranul Xuan din Qi ridicase un
din secolul al IV-lea dinaintea erei noastre. La vest, cunoøtinflele zid de mai bine de o mie de li care pærea cæ se opune incursiunilor
se opresc la bazinul râului Wei. Dincolo de el este o lume miste- barbarilor de pe râul Huai, dar care, de fapt, îl izola de Chu175. În
82 95
89 88
o Li-rong øi, în 626, triburile Jiang-rong i-au ajutat pe prinflii Jin Di l-au atacat pe suveran, aceøtia au fost ajutafli de barbarii rong
de la mijlocul secolului al VII-lea: ducele Xian a avut de nevastæ meniul regal: nu se øtie de unde vin141. Dar, când în 648, triburile
marginea flinutului Qin. Principii Jin s-au aliat cu aceøti Rong încæ aceøtia în 667140. În 643, barbarii Rong comit nelegiuiri în do-
care, dincolo de Fluviu, træiau în codrii de la sud de Wei, la anul 669, Cao a fost atacat de barbarii Rong. Lu i-a atacat pe
Gua zhou) sælæøluiesc aici, fiind în legæturæ cu triburile Li-rong, separæ Hu nan de Shan dong, la hotarele micii seniorii Cao. În
bântuit de vulpi øi lupi147. Triburile Rong (Jiang-rong, rong din sæu cu populaflia Rong, care træia în regiunea mlæøtinoasæ, ce
cursul est-vestic al râului Fen. Existæ aici un adeværat hæfliø, 720, un principe din Lu139 a reînnoit o alianflæ încheiatæ de tatæl
stætætoare (mlaøtinile Dong øi Gong) care se întind între Fluviu øi Erau numeroase aceste aøezæri situate în inima Chinei. În
flinut dominæ la sud fundul væii acoperit în mare parte de ape sælaøurile ocupate de populaflii sælbatice.
înælflimi, la est de Fluviul Galben, în regiunea râului Fen. Acest øi colinelor, ei gæseau ca niøte popasuri øi puncte de sprijin în
partea de jos a regiunii Shan xi, un flinut strâmt, cocoflat pe izolând, ca atâtea insule, senioriile cæflærate pe malurile platourilor
Jin). La începutul perioadei Chun Qiu, domeniul Jin ocupæ în aceasta se mai datoreazæ øi faptului cæ, în zonele necultivate,
în anul 376 în trei principate rivale, Zhao, Han øi Wei (cele trei cunoøteau unele poteci ascunse, propice atacului prin surprindere,
care ar fi realizat, poate, unitatea chinezæ, dacæ nu s-ar fi færâmiflat toate aparenflele, cæ de-a lungul mlaøtinilor øi în codrii, ei
Sæ luæm ca exemplu Statul Jin, hæræzit unei mari reuøite øi sæ atace cu atâta uøurinflæ senioriile centrale, asta înseamnæ, dupæ
barbare. nu vin de prea departe. Dacæ barbarii din cele Patru Mæri puteau
Statele feudale reprezentau niøte bastioane încercuite de aøezæri îndoialæ, nici unii, nici alflii, atunci când îøi fac deodatæ apariflia,
3. fiinuturile de la periferie. La fel ca øi domeniul Zhou, barbari, cei din flinutul Huai, de exemplu, træiau în mlaøtini. Færæ
centrul flinutului Shan xi138. Aceøtia din urmæ erau munteni; alfli
învecinau cu porflile oraøului regal. 713 atacând Zheng øi acei Di, cu care Jin are de furcæ în 540, în
de a fi obligafli sæ-i cæutæm la hotarele ideale ale Chinei, se care, aøa cum sunt acei Rong din Miazænoapte ce sunt væzufli în
Shan xi. Dupæ cum se vede, barbarii din Cele Patru Mæri, departe la razii neprevæzute. Ei luptæ pe jos împotriva chinezilor urcafli în
urmæ træiau în regiunile joase din zona meridionalæ a regiunii în China centralæ, nu sunt deloc niøte cavaleri care sæ procedeze
barbari, triburile Mao-rong, care i-au învins în 589146; aceøtia din Or, aceøti barbari care-øi fac apariflia încontinuu øi peste tot
suveranii Zhou, la nord de domeniul lor, se mai izbesc øi de alfli Lu. Invadeazæ deasemenea Song în 616 øi Wei în 613137.
capitalæ145. Încercuifli la miazæzi de diferite triburi Rong, târziu, în Zheng. Ameninflæ, în 619, hotarele vestice ale flinutului
Luo-rong; aceøtia locuiesc între Yi øi Luo, øi mai aproape de pe Huai136. În 638, triburile Di sunt din nou în Wei øi, trei ani mai
capitala în 532144. În 618, Lu încheie un tratat cu populafliile domeniul regal, în timp ce Zheng este invadat de triburile Yi de
shan), sunt stabilifli alfli barbari, cei din neamul Yin-rong: ei atacæ øi el atacat de aceøtia135. În 643, triburile Rong opereazæ în
Huai. La ræsærit, aproape de muntele sfânt din Centru (Song au apærut din nou în Statul Wei, iar în anul urmætor, Zheng a fost
triburile rong han, care ocupæ intrærile în væile ce coboaræ cætre cetæflii regale øi au dat foc porflii orientale134. În 648, triburile Di
væile înalte ale afluenflilor râului Han143. La apus, se aflæ cei din Wei. În 648, Câinii Rong øi triburile Di roøii au dat asaltul asupra
unei regiuni de defilee øi trecætori între afluenflii râului Luo øi viefluitori. În anul 649 tribul Di a distrus un mic Stat vecin din
atacafli de prinflul din Chu: øi asta pentru cæ ei s-au fæcut stæpânii tate; nu au mai ræmas în tot principatul decât 5000 de supra-
dat mult de furcæ prinflilor din Qin øi din Jin; sunt væzufli, în 605, øi i-au cucerit oraøul133. 730 de persoane au scæpat cu mare greu-
stabilite în valea înaltæ a râului Yi, afluent al râului Luo-yang, au aproape de eleøteul Xiong132. Ei au înfrânt oastea prinflului Wei
vecinætatea capitalei142. În 637, populafliile Rong din Lü-hun, triburile Di, sunt semnalafli pe cursul mijlociu al fluviului Galben,
din Yang jin; aceøtia se aøezaseræ în regiunea Luo yang, chiar în rong, pe malurile râului Wei øi, în acelaøi an, alfli barbari, cei din

Dominaflia asupra flinuturilor din Vest a fost greu de cucerit Fen cu Tao (râu secat astæzi). Separate de aceste funduri de væi de
øi mai ales de pæstrat. Încæ de la începutul secolului al VII-lea, Jin netrecut, izolate de canioane cu pereflii abrupfli, platourile de loes
ajunses ela Fluviu, construind locuri fortificate pe malurile sale erau decupate în compartimente care fæceau destul de greu
øi încercând sæ punæ piciorul øi pe malul sæu drept160. A legat legætura între istmuri strâmte øi trecætori anevoioase.
relaflii cu triburile Rong din sudul râului Wei, în timp ce la nord În acest flinut izolat, vegetaflia avea o forflæ care surprinde
de bazinul acestuia a practicat o politicæ de alianflæ cu seniorii din când ne gândim la China actualæ. Dar mærturiile sunt formale.
Liang. Aceøtia, stabilifli în unghiul format de Fluviu cu râul Luo, Astfel, de exemplu, acea relatare despre o amenajare dinr egiunea
încercau sæ avanseze în nord, cætre marea buclæ nordicæ a Wei (Shen xi). Tai wang, un stræmoø al neamului Zhou (în 1325?)
Fluviului Galben. ridicau ziduri øi construiau oraøe, færæ a avea a cæutat acolo un amplasament în care „stejarii se înælflau
suficientæ lume pentru a le popula161. Tulburærile provocate de maiestuoøi“, în care „brazii øi chiparoøii erau bine aliniafli“; el a
succesiunea ducelui Xian au slæbit puterea lui Jin între anii 651 pus sæ fie „smuløi tofli copacii uscafli, a tæiau øi a aranjat boscheflii,
øi 634, împiedicându-l sæ punæ mâna pe aceastæ pradæ uøoaræ. Ea a rærit cætiniøurile øi acei catalpas, a tuns duzii de munte øi duzii
a revenit Statului lui Qin de care Jin tocmai încerca sæ-l încer- tinctoriali“. Unele pæduri, de exemplu cea din Tao lin (Pædurea de
cuiascæ în bazinul râului Wei. Jin, învins de Qin într-o bætælie piersici, la sud de conbfluenfla râului Wei cu Fluviul), sunt
desfæøuratæ în acel punct vital în care Fluviul Galben, primind prezentate ca ocupând spaflii imense. Aceste pæduri erau populate
râul Wei øi tofli afluenflii sæi, se îndreaptæ de la vest cætre est, a de animale sælbatice sau feroce, porci mistrefli, boi øi pisici sælba-
trebuit sæ cedeze teritoriile din partea de vest a Fluviului (645). tice, urøi gri, urøi galbeni, urøi dungafli, tigri, pantere roøcate,
Qin, avansând mai întâi pânæ la defileul Long-men, a cucerit leoparzi albi116.
în 640 flinutul Liang. Între cele douæ State aflate de acum înainte Oamenii, pentru a se stabili, erau obligafli mai întâi sæ defri-
în contact, a început o rivalitate care, întreruptæ de false armistiflii, øeze prin foc, sæ facæ lucræri de drenaj øi sæ stabilizeze tere-
avea sæ dureze pânæ la fondarea Imperiului, în profitul lui Qin. nurile117. Dintr-un pasaj descris de Mencius în secolul al IV-lea,
Fiecare din cele douæ seniorii rivale cæuta sæ-øi stabileascæ se vede cæ întreaga muncæ de amenajare a flærii era consideratæ ca
autoritatea asupra barbarilor, supremaflia revenind aceleia care-øi opera fondatorului regalitæflii, Yu cel Mare118. Înaintea lui,
asigura pentru moment alianfla lor. Dar, începând cu anul 626, „Apele Debordate curgeau necontrolate... ierburile øi copacii erau
Qin a obflinut avantajul øi, în 623, ducele Mu din Qin devenea luxurianfli, pæsærile øi patrupedele miøunau peste tot; cele cinci
„cæpetenia triburilor Rong din Vest“162. Jin a mai recâøtigat teren cereale încæ nu creøteau... Yi (Marele Pædurar, lucra sub ordinele
la începutul secolului al VI-lea adunând triburile Di Albi sub directe ale lui Yu) a incendiat Munflii øi Mlaøtinile øi le-a redus
autoritatea sa163. Prinflii din Qin l-au înfrânt pânæ la urmæ, atunci (vegetaflia) la cenuøæ“, în timp ce Yu se ocupa de regularizarea
când, avansând în væile râurilor Jing øi Luo au ajuns în secolul al Apelor. Numai atunci pæmântul chinez a putut fi cultivat øi a
IV-lea sæ punæ stæpânire pe platourile din Shen xi, care dominau devenit o flatæ a cerealelor.
la vest cursul nord-sudic al Fluviului164. Zhao, moøtenitorul Când China a fost aproape de a fi unificatæ, s-a imaginat cæ
statului Jin în Shan xi, a pierdut atunci definitiv teritoriile de pe ea a fost creatæ prin lucrærile unui Om Unic. Dar Yu cel Mare a
malul drept al râului Huang He. Încercærile sale de a domina uzurpat gloria numeroøilor demiurgi care fiecare, a operat într-un
barbarii Hu au eøuat, cu toate cæ el se stræduise sæ adopte metoda mic canton. Nin gua a fost acela care, în Zhe li, a pus în ordine
lor de luptæ øi crease un corp de arcaøi cælæri165. cele Nouæ Fluvii119. Tai tai a fost acela care, în Shan xi, a asanat
Astfel Jin, care nu ocupa la început decât un mic canion de bazinul râului Fen120. Dacæ Yu cel Mare a fost cel care a sæpat
munte, a ajuns sæ punæ stæpânire pe întreg flinutul Shan xi, trecætoarea Huan yuan (Hu nan)121, stræpungerea fæcutæ între
câøtigând din aproape în aproape, ocupând mai întâi trecætorile øi munflii Tai ding øi Wang wu a fost realizatæ de doi giganfli122. În
92 85
91 86
nordicæ159. ca existând din timpuri imemoriale, se simte o oarece nuanflæ
519. Jin intra din acel moment în contact cu popoarele din stepa clanuri. cu toate cæ raporturile de acest gen sunt mereu prezentate
material de asediu. Continuatæ în 526, ea nu s-a terminat decât în numelui de familie, fie pe o politicæ tradiflionalæ de cæsætorii între
continuatæ îna nul urmætor cu ajutorul unei oøtiri dotatæ cu cæ se bazeazæ fie pe legæturi genealogice implicând identitatea
Nord)158. Expediflia, începutæ în 529 printr-un simplu raid, a fost printr-o oarecare comunitate de civilizaflie. Aceastæ înrudire pærea
stræpunsæ cu curaj în nord, în teritoriul neamului Xian yu (Di din care se simfleau înrudite mai puflin prin forfla relafliilor politice, cât
la începutul secolului al VI-lea, printr-o limbæ de pæmânt guo). Aceastæ confederaflie reunea seniorii de importanflæ diversæ,
cærui soræ se cæsætorise cu prinflul Dai. Ea a fost pregætitæ, încæ de târziu: China avea atunci sensul de Confederaflia chinezæ (Zhong
isprava unui descendent al lui Zhao Xiang, Zhao Xiang zen, a schiflatæ sub o formæ feudalæ. Expresia care avea sæ însemne mai
avea influenflæ asupra Statului nordic Yen. Cucerirea a fost La începutul epocii Chun Qiu, unitatea chinezæ era deja
trecætorile cætre câmpiile înalte din Zhe li: posesorii lor puteau rea de concentrare politicæ începuse cu multe secole în urmæ.
un câine drept stræmoø. Acest flinut, bogat în cai, controla toate aglomerându-se øi formând State puternice. Færæ îndoialæ miøca-
cuceri regatul barbar Dai (regiunea Da tong) ai cæror prinfli aveau da dintre secolele al VIII-lea øi al III-lea, remarcæm micile feude
Xia. El a plecat de acolo, la mijlocul secolului al V-lea, pentru a existau decât câteva zeci începând cu anul 489 î.e.n.123. În perioa-
acoperite cu salpetru (Da lu), unde tradiflia plasa capitala dinastiei Mare (?2198) i-a invitat pe seniori sæ vinæ sæ i se închine. Nu mai
devenit stæpân de la marele bazin mlæøtinos pânæ la câmpurile Existau nenumærate (zece mii, se spune) pe vremea în care Yu cel
nobilii ræzboinici sæ se transforme în pedestraøi157. A învins øi a date, se ridica în vechime un arhipelag de mici State feudale.
platouri, ale cæror faleze se ridicau deasupra unor bazine inun-
reformeze tactica øi sæ-i oblige, nu færæ oarecare greutate, pe
câmpii, pe pæmânturile înalte care ieøeau dintre mlaøtini, pe
strâmte øi povârnite“ împotriva pedestraøilor, Jin a trebuit sæ-øi
torenfliale, ieøind din matcæ, mutându-øi albia øi ræspândindu-se în
Aceasta a fost realizatæ în 540. Pentru a lupta în aceste locuri
1. Confederaflia chinezæ. În mijlocul cursurilor de ape
bazinului superior al râului Tai yuan, în flinutul Shan xi de mijloc.
torile din nord, cætre flinutul Zhe li. Prima etapæ a fost cucerirea II CHINEZI ÆI BARBARI
Statului Jin. Nu mai ræmânea decât sæ punæ stæpânire pe trecæ-
victorie, Statul Wei nu a mai fost altceva decât o provincie a
Di Roøii avea pe atunci drept soflie o prinflesæ Jin156. Dupæ aceastæ îmblânzit natura.
de o înflelegere cu triburile Di Albi. Una din cæpeteniile tribului sæ se apropie øi sæ formeze confederaflii decât dupæ ce au
începutul secolului al VI-lea (din 600 în 592). Ea a fost precedatæ aduc tributuri, este pentru cæ, într-adevær, senioriile nu au ajuns
xi-ul de Est (Tong-chan)155. Cucerirea definitvæ a avut loc la sfârøit prin a se værsa în mare cu calmul øi maiestatea vasalilor ce
i-a atacat pe aceøtia din urmæ în vizuinele lor muntoase din Shan imens efort social. Dacæ, dupæ expresia chinezeascæ, fluviile au
Xian, profitând de rivalitæflile dintre triburile Di Albi øi Di Roøii, prezintæ astæzi China loesului øi aluviunilor este rezultatul unui
øi Wei la începutul secolului al VII-lea154. Încæ din 660, ducele unice, øi gata de unificare politicæ. Uniformitatea pe care o
din neamul Song la mijlocul secolului al VIII-lea, apoi pe Qi, Lü pe ape. Ei au creat un teritoriu, în sfârøit, adaptat unei civilizaflii
o puternicæ presiune asupra senioriilor din Est. I-au atacat pe cei erau locuibile, aceøtia au deschis cæi de comunicaflie pe pæmânt øi
dintre grupurile sale, Di cei Uriaøi, exercitæ, pe o lungæ perioadæ, flaræ færâmiflatæ, în care numai malurile platourilor øi colinelor
centrale de triburile Di Roøii. Aceøtia, øi în mod special unul øi sunt lucræri de amenajare întreprinse de seniorii locali. Într-o
pe cursul mijlociu al Fluviului Galben tindea sæ izoleze senioriile marile lucræri mitice dateazæ, cel mai devreme, din epoca feudalæ,
crescândæ a prinflilor Chu. În acelaøi timp, avansarea celor din Jin fapt, documentele lasæ sæ se întrevadæ cæ o bunæ parte dintre
într-un ræzboi împotriva Statului rival Qin148. În anul 557, tot între expresiile Zhong guo øi Shang guo. Cu ajutorul acestora sunt
aceiaøi Rong aveau încæ destulæ putere øi autonomie încât desemnate seniorii (guo) care erau din vechime (shang) reunite în
cæpetenia lor sæ poatæ sæ-l oblige pe seniorul din Jin sæ le permitæ confederaflii øi posedau datoritæ acestui fapt un fel de superioritate
sæ asiste la o adunare a Confederafliei chineze149. La ræsærit, la (shang). Casa de Wu (Jiang su) trece ca provenitæ din aceiaøi
apus øi la nord, Jin era înconjurat de triburile Di. Ducele Xian stræmoøi ca øi casa regalæ a dinastiei Zhou; dar Wu este o seniorie
(676-651), care a fost primul ce a mærit hotarele domeniului Jin, mærginaøæ, iar unul dintre ambasadorii sæi124 numeøte Seniorii
înainte de a lua de nevastæ o femeie Li-rong, se cæsætorise øi cu o superioare (Shang guo) acele seniorii centrale (Zhong guo) pe
femeie Di. Aceasta a fost mama ducelui Wen, marele Hegemon; care el le viziteazæ. el calificæ drept xia, – este numele primei
fratele sæu, Zhao Chui a fpst principalul sæu consilier. Zhao Chui dinastii, dar acest cuvânt are øi înfleles de civilizatæ125, – muzica
este stræmoøul seniorilor din Zhao, principalul Stat ieøit din ce este cântatæa colo. Expresia Zhu Xia (dinastia Xia), înainte de
Jin150. Sora lui Zhao, Chui, mama ducelui Wen, era o Di sau, mai a semnifica chinezii, a avut sensul precis de Shang guo. Un
exact, o Di Hu, sau Di rong. Cei din neamul Di Rong (Rong-di) echivalent al cuvântului Xia este Hua (floare): expresia Zhong
nu sunt alflii, se pare, decât Marii Rong (numele dat barbarilor au, hua, Floarea centralæ, va sfârøi prin a fi aplicatæ pentru întreaga
dupæ cum se vede, o valoare nedeterminatæ) care træiau în nordul Chinæ. Vorbind în numele lui Lou, ai cærui prinfli se mândreau cu
provinciei Shen xi, vestul øi nordul provinciei Shan xi: ei erau descendenfla lor din Zhou gong, fratele fondatorului dinastiei Zhou,
stæpânii cursului Fluviului în amonte de defileurile Long-men øi Confucius, în anul 500, marcheazæ cu ajutorul cufintelor Xia øi Hua
separau Statul Jin de rivalul sæu victorios, Statul Qin. La nord, superioritatea moralæ a flærii sale asupra putenricei seniorii T’si
triburile Di ocupau, cu bazinul Tai yuan, pærflile înalte ale care fæcea parte din Zhong guo, dar care se învecina cu regiunile
provinciei Shan xi øi comandau defileurile care duceau cætre barbare126. Statele care se læudau cæ sunt civilizate din vechime
câmpiile din Zhe-li; astfel izolau flinutul Jin de Yen. La nord-est, erau cele din Hu nan (mai precis din Hu nan nordul-occidental).
în regiunea munflilor Tai-hang træiau cele mai puternice dintre Ceilalfli, în jur, pæreau cæ au o civilizaflie mai puflin puræ.
triburile Di, Di Roøii care pretindeau cæ-i dominæ pe ceilalfli, Di
Albi151. Triburile Di Roøii separau flinutul Jin de senioriile Wei 2. fiinuturile din centru. Tradiflia afirmæ cæ, pentru a-øi fonda
øi Qi. Ducii Wen cu Zhao Chui au avut amândoi, printre sofliile dinastia, cei din familia Zhou s-au sprijinit pe triburile Di cu ai
lor, o Di Roøie, din tribul Xiang152. cæror stræmoøi ei ar fi conviefluit. Ea mai spune cæ neamul Yin a
Datoritæ unui joc de alianfle cu triburile barbare care îl încercat sæ-øi recucereascæ tronul cu ajutorul triburilor Yi din
încercuiau, Jin a ajuns sæ intre în contact cu celelalte senuiorii. Huai127. Se spune cæ sub presiunea triburilor Di, neamul Zhou a
Efortul sæu pare sæ se fi îndreptat mai întâi cætre sud. Încæ din abandonat flinutul Shen xi (regiunea Xi an) pentru a merge sæ se
prima jumætate a secolului al VII-lea, ducele Xian, aliat cu stabileascæ mai la est, pe malurile râului Luo, în Hu nan (sub
populaflia Rong, a pus stæpânire pe micile seniorii din Guo øi Yu suveranul Ping, 770-720)129. Râul Lo curge într-o vale închisæ,
(654) situate în bucla Fluviului, la hotarele domeniului regal153. chiar în inima flinutului chinez. Suveranii Zhou, în noua lor
De acum înainte, influenfla sa se exercitæ pe tot cursul mijlociu al reøedinflæ, nu au fost totuøi la adæpost de barbari. În anul 636,
Fluviului Galben pânæ la Ho-nei, partea din Hu nan situatæ la nord suveranul Xiang, care se cæsætorise cu principesa Di, a fost
de Huang He). din aceastæ parte, contactul cu Statul Wei devine alungat din capitala sa de cei din neamul Di130.
intim, atunci când ducele Wen a dobândit Ho-nei, pe care Zhou Din secolul al VII-lea øi pânæ în secolul al VI-lea, nu existæ
i l-a cedat în 635 pentru a-l ræsplæti pentru protecflia sa împotriva nici un an în care barbarii sæ nu fi atacat vreun oraø din senioriile
triburilor Di. Jin a putut de atunci sæ intervinæ în certurile dintre centrale. În 715, triburile Rong au ræpit în plin Hu nan un
senioriile Zhou øi Song øi sæ încline cætre Hu nan influenfla ambasador regal131. În 659, aceøtia au trebuit sæ se batæ cu Câinii
90 87
109 100
îl atrægea dupæ el. Vedea în acesta cauza instabilitæflii sociale. de margine au ajuns sæ creeze domenii provinciale care, færæ a
circulaflie, a dorit sæ împiedice avântul comercial pe care acesta La începutul perioadei Regatelor Combatante, principatele
Shi Huang di, continuând sæ înmulfleascæ în Imperiu facilitæflile de oarecare armonie.
ia, în vremea dinastiei Han, comerflul øi problemele monetare. Qin unor adunæri periodice, o oarecare stare de bunæ înflelegere øi o
transportat232. Vom vedea în curând importanfla pe care aveau s-o maflia dorea echilibrul. Încerca sæ organizeze, prin intermediul
tundæ cu o gauræ pætratæ), dar a fæcut-o prea grea øi greu de prea mult în China centralæ. În acele vremuri, se pare cæ diplo-
dintre meserii (negustoria)“231. A emis o monedæ de aramæ (ro- multe ori, sæ mæreascæ teritoriul protejatelor lor øi sæ nu se întindæ
„de a fi pus la loc de cinste agricultura øi de a fi proscris ultima puteri de la marginile Confederafliei. Acestea din urmæ preferæ, de
dezordine. I-a deportat pe prævæliaøi în 214230. S-a mândrit în 219 Zheng øi Song. Acestea nu sunt totuøi decât supuøi ai marilor
negustori. Vedea în ei niøte speculanfli øi niøte instigatori la nimentele politice, micile principate din centru, precum Lu,
di se gândea la stabilitatea Statului. Nu avea încredere în influenfle. De aici, importanfla par sæ o fi avut-o atunci, în eve-
de proprietate dobândit prin plætirea unui impozit fix, Shi Huang noi. În interiorul Confederafliei, ele tind sæ organizeze zone de
liniøtit la el acasæ“229. Când acorda cultivatorilor un drept sigur vinciile de Graniflæ, se dezvoltæ cætre exterior øi asimileazæ forfle
au aflat pe câmpuri; – øi n-a mai existat nimeni care sæ nu fie marilor puteri. Acestea, desfæøurându-øi grosul activitæflii în Pro-
sa s-a extins asupra tuturor bunurilor; – pentru mult timp toate s- diplomaflie. Se pare cæ asistæm la apariflia unui soi de pioliticæ a
cai – (øi cæ) binefacerile sale au îmbogæflit pæmântul“. „Bunætatea La sfârøitul aceleiaøi perioade, interesele provinciale dicteazæ
inscripflie din 215, afirmæ cæ „favorurile sale se întind la boi øi la În ele pare sæ domneascæ principiul întrajutorærii feudale.
dea, împreunæ cu corvezile, o parte din recolte. Împæratul, într-o Aceste coaliflii îøi propun menflinerea unei situaflii statu quo locale.
câmpurilor lor. Aceøtia nu mai sunt micii arendaøi obligafli sæ dupæ nevoile momentului, ræspunzând unor interese de canton.
devenit proprietarii constrânøi la o taxæ proporflionalæ cu suprafafla liflii de moment, instabile øi puflin puternice. ele se fac øi se desfac
agraræ realizatæ la Qin încæ din anii 350-348. În 216, flæranii au ræzmeriflele interne ale unei seniorii, au început sæ se formeze coa-
S-a gândit sæ-l lege de lucrarea pæmântului generalizând revoluflia rezistenflæ raidurilor triburilor Rong øi Di, sau pentru a reprima
poporului sæu cæutând sæ facæ fdin acesta un popor de agricultori. perioadei Chun Qiu în sfârøit izolarea politicæ. Pentru a opune
Se pare cæ Împæratul a dorit sæ punæ bazele unitæflii morale a
1
. Opera seniorilor din Qin. În primele secole ale
prin toatæ flara228.
rofli sæ fie la aceeaøi distanflæ øi ca aceeaøi cæruflæ sæ poatæ dircula
I CREAREA UNITÅŒII IMPERIALE
pentru osiile carelor, – pentru ca, pretutindeni, urmele læsate de
capitalæ), nici când spunea cæ impusese dimensiuni identice
sæu Li Si este legat de aceastæ reformæ a cærei importanflæ a fost
se læuda cæ a unificat sistemul de scriere (numele demnitarului
scrierii øi a obiceiurilor. Qin Shi Huang di nu minflea, nici când
timpuri, drumuri uniforme odatæ cu realizarea uniformizærii
feudal pretinde cæ suveranii antici au creat, din cele mai vechi
unitatea flærii. O compilaflie a unor specialiøti chinezi în dreptul Imperiul
impresionantæ de drumuri a reprezentat un fel de armuræ pentru Capitolul III
înainte în nord, din partea triburilor Xiong nü. Aceastæ întretæiere
dædea bine seama cæ pentru China pericolul se afla de acum
(construcflia ultimului dintre ele o dovedeøte) Shi Huang di îøi

de timide. În cele patru secole ale dominærii ei, aceasta nu a reuøit (641)183. Jin deflinea fier: îl vedem în anul 510 impunând fiecærui
sæ creeze un Stat a cærei constituire sæ fie potrivitæ cu imensul supus o contribuflie în obroc de minereu184.
Imperiu care a fost China. Din momentul în care senioriile au înglobat în hotarele lor
Epoca dinastiei Han este cea a unui avânt extraordinar al zidite terenuri care, odinioaræ, simple zone de graniflæ, înconjurau
civilizafliei chineze. China nu a mai avut niciodatæ øansele din zidurile periferiei lor,e ste probabil ca marile lucræri sæ fi fost
acele vremuri de a deveni o realitate politicæ. Øi nu a devenit întreprinse pentru a transforma în bunuri naflionale pædurile din
niciodatæ. Ea nu a încetat sæ fie o adunare de provincii înrudite munfli øi væile noroioase. Aici mitologia politicæ plasa bârlogul
prin comunitatea de culturæ øi pe care le putea uni, din când în demonilor împotriva cærora seniorul, cu ajutorul unor arme
când, numai vreun pericol resimflit de toate. magice, îøi apæra poporul (Demoni øi barbari se aseamænæ foarte
mult). sunt øanse ca lucrærile de asanare a cæror glorie este pusæ
1. Consolidarea dianstiei Han. Epoca cea mai strælucitoare a pe seama unor îndepærtafli stræmoøi, sæ fi fost isprava unor seniori
civilizafliei chineze din timpul dinastiei Han este domnia destul de bogafli øi destul de bine utilafli pentru a reda flæranilor lor
împæratului Wu (140-87).Fondatæ (în 202) de un aventurier noi câmpuri de culturæ. Aceste lucræri solicitau o mânæ de lucru
norocos, prima dinastie Han a continuat cu modestie pe cea a numeroasæ øi tehnicieni pricepufli. Ele le înspæimântau pe spiritele
familiei Qin. Gao zu (202-195) s-a instalat în vechea lor reøe- demodate. A le întreprinde, se credea, însemna a pune senioria în
dinflæ. S-a gândit mai întâi sæ se afirme în interiorul trecætorilor276. pericol. Avem, asupra acestui punct de vedere, un document
Aøa era denumitæ regiunea Qin „devenitæ greu accesibilæ datoritæ semnificativ: „Prinflul din Han, væzând cæ Qin reuøea în toate
centurii pe care o forma în jurul sæu Fluviul øi munflii... Aøezarea întreprinderile sale, a vrut sæ-l ruineze... I-a trimis deci un inginer
sa este atât de avantajoasæ încât, atunci când sunt aruncate oøtile hidrograf... Acesta l-a sfætuit miøeleøte pe prinflul din Qin sæ
asupra seniorilor, este ca øi cum un om ar værsa apa dintr-un stræpungæ un canal care ar duce apele râului King de la muntele
ulcior din înælflimea casei sale ridicate“237. Gao zu ar fi preferat Zhuang cætre vest øi de la Hu kou, de-a lungul munflilor din nord,
sæ se stabileascæ „pe pæmântul sæu natal“. La expatrierea lor greu pentru a le deversa la est în râul Luo. Parcursul urma sæ fie de mai
consimflitæ, cei din neamul Han au trebuit sæ nu mai aparæ ca bine de trei sute de li *. Îøi mai propuneau sæ se serveascæ de
niøte cuceritori, care aduc compatrioflilor capturile din China. canal pentru irigarea câmpurilor. Lucrærile erau pe jumætate exe-
Mai mult din necesitate decât din calcul politic, ei au evitat cutate când øiretenia a fost descoperitæ“185. Qin a avut îndræz-
sæ treacæ drept invadatori. Gao zu nu a ajuns la Imperiu decât neala sæ continue: a reuøit prin aceasta sæ transforme în pæmânturi
promiflând unor condottieri împærflirea præzii. Le-a împærflit regate arabile mlaøtinile care coupau o bunæ parte a domeniului sæu.
(202) øi a pærut cæ va reînvia vechile State feudale. Au existat din „Când canalul a fost terminat, s-au servit de el pentru a aduce
nou suverani la Chu, Qi, Yen, Zhao, Han øi la Liang (numele nou apele stætætoare øi pentru a iriga câmpurile acoperite de salpetru
al statului Wei). Gao zu nu era, în realitate, decât stæpânul flærii pe o suprafaflæ de patru milioane de pogoane... fiinut pânæ atunci
Qin, purtând un titlu imperial. situat între trecætori, (Qin) a devenit o câmpie fertilæ, în care n-a
Totuøi, principiile de administrare ale Imperiului, create de mai existat foamete. Qin a devenit prin aceasta bogat øi puternic
Shi Huang di, au supraviefluit. Generalii færæ trecut, pe care Gao øi, în cele din urmæ, i-a cucerit pe seniori“186.
zu a trebuit sæ-i numeascæ suverani, nu aveau nici o legæturæ cu Tot aøa Xi-men Pao (între 424 øi 387) a îmbogæflit flinutul
senioria ce li se acordase. Împæratul a profitat de acest lucru Wei drenând øi irigând regiunea Ho-nei situatæ între Fluviul
pentru a-i muta (201). Regatele lor nu erau decât privilegii date Galben øi râul Zhang187.
cu titlu precar. Printre beneficiari (øi între privilegiile cele mai
importante, la Chu øi la Qi, de exemplu) s-a avut grijæ sæ fie * li – unitate de mæsuræ chinezæ.

112 97
111 98
dinastiei Han de a da Imperiului o coeziune internæ au fost extrem Zou chan va muri, cine-i va succeda?190“
a fost mai puternic ca în timpul acestei dinastii. Dar încercærile îi instruieøte! Avem pæmânturi; Zou chan le face fertile! Când
a fline piept barbarilor. Niciodatæ, poate, sentimentul naflional nu binefacerile intervenfliei Statului: „Avem copii, tineri; Zou chan
unitatea Imperiului. Sub ea, China a acceptat sæ fie unitæ pentru eliberator!“ Dar plebea pare sæ fi înfleles destul de repede
i-a moøtenit opera. Aceasta pærea cæ reface aproape færæ efort, a le apæra)! Cine-l va omorî pe Zou chan? Îl vom ajuta pe acest
La opt ani dupæ moartea marelui împærat Qin, dinastia Han ascundem bine! Sæ ne luæm pæmânturile øi sæ ne asociem (pentru
a orgoliului particularist explicæ rapida cædere a dinastiei Qin235. atentate la drepturile private: „Sæ ne luæm hainele, pælæriile, sæ le
consideraflie“ pe ofiflerii øi oamenii trupelor provinciale. O revoltæ administrative de la Zou chan la Zheng au fost considerate ca
executat pe Li Si. I-a læsat pe soldaflii din Qin „sæ-i trateze færæ puterea aristocrafliilor locale øi a asociafliilor private. Inovafliile
Chu. Succesorul lui Shi Huang di l-a aruncat în dizgraflie øi l-a crimelor de les-majestate. Codurile cæutau, aparent, sæ reducæ
a fost, de-a lungul întregii sale domnii, Li Si, care era originar din mai întâi printr-o reglementare mai strictæ øi mai severæ a
la Qin, dar l-a anulat imediat dupæ aceea. Principalul sæu ministru se pare, cæ în materie legislativæ progresele ideii de Stat se traduc
contrasemneze un decret ce ordona expulzarea stræinilor stabilifli færæ îndoialæ, dupæ cum sunt acuzafli, la agravarea pedepselor, ci,
provincial al vechilor sæi supuøi. În anul 237, s-a læsat convins sæ sæ creascæ puterea adminsitrafliei financiare. Ei nu s-au mærginit,
oamenii din Qin drept o moøtenire. A øtiut sæ reziste egoismului doreau în felula cesta sæ sporeascæ importanfla regulamentelor øi
Imperiului: totuøi el nu a permis ca Imperiul sæ fie tratat de pretinde cæ pofli înlocui tradiflia prin lege. Se pare cæ legiøtii
Este adeværat cæ primul Împærat a aøezat la Qin capitala Astfel, a fost pedepsitæ crima de a fi novator. Aceasta consta în a
(Shi Huang di)“.
devær capitala statului Zheng a fost distrusæ de un incendiu189.
Huang di)“ pe cel care ar fi dorit sæ fie numit „Primul Împærat
aparæ pe Cer Steaua de Foc. Dupæ care istoria constatæ cæ într-a-
Istoria îl numeøte „primul Împærat al dinastiei Qin (Qin Shi
atragæ cele mai mari calamitæfli. De exemplu, ea avea sæ facæ sæ
II SECOLUL ÎMPÅRATULUI WU trepiede. Istoria începe prin a afirma cæ fonta acestor vase avea sæ
în anul 535, øi cel al lui Jin în 512188. Acestea au fost gravate pe
au fost elaborate la sfârøitul secolului al VI-lea, cel al lui Zheng,
centralizat. rezistenflele øi criticle pe care ele le-au inspirat. Mai multe coduri
doreascæ sæ realizeze unitatea naflionalæ sub forma unui Stat mari lucræri legislative. Nu øtim nimic sigur asupra lor, cel mult
geniu dominator asemænætor lui øi care sæ aibæ îndræzneala sæ mod sigur, în perioada Regatelor combatante au fost executate
devenit un ideal în acfliune; dar China nu va mai gæsi niciodatæ un astæzi opera tehnicienilor la fel de ræu ca pe cea a legiøtilor. În
va mai depæøi niciodatæ. Datoritæ lui, ideea de unitate chinezæ a puteri centrale era considerat ca o inovaflie nelegiuitæ. Cunoaøtem
adus China la un stadiu de unitate øi de concentrare pe care nu-l În rest, tot ceea ce tindea sæ confere o oarecare forflæ unei
Shi Huang di a murit la cincizeci de ani. În câfliva ani el a nouæ øi neîncetæflenitæ era concepflia de Stat mare øi activ.
imperiale. întreprinderi au trecut drept nebuneøti øi ruinætoare indicæ cât de
puteri autocratice trebuia sæ corespundæ un cult al personalitæflii tradiflionalæ o prezintæ ca pe o eræ de anarhie. Faptul cæ aceste
cæ unui Imperiu nou fondat îi trebuia o religie nouæ øi cæ unei Regatelor Combatante øi sunt opera unei epoci pe care sitoria
rilor234. Acest spirit pozitiv øi puternic îøi dædea limpede seama omogenæ. Putem presupune cæ aceste lucræri dateazæ din vremea
a celebra în acelaøi timp cælætoriile sale øi cele ale Nemurito- culturæ continuæ øi care i-a permis sæ fie o flaræ cu populaflie
care se înconjura øi cântecele pe care punea sæ i se cânte pentru marilor întreprinderi ale Statului care au fæcut din China o flaræ cu
simtæ cæ exista în el o naturæ divinæ. Astfel se explicæ misterul de Ne-ar place sæ dispunem de mai multe informaflii asupra
Dar dacæ chinezii nu au ræmas, dupæ cum spunea el, un popor Niciunul dintre marile State chineze, înaintea celor din
consacrat în întregime agriculturii, deschiderea marilor cæi de dinastia Qin, nu a øtiut sæ ruineze aristocraflia. Singura tentativæ
comunicaflie, de care a profitat comerflul, a favorizat, færæ îndoialæ, interesantæ în acest sens a fost fæcutæ la Jin øi n-a reuøit prea
progresul unitæflii naflionale. bine. Ducele Xian din Jin încercase sæ-l încercuiascæ pe Qin, prin
Pentru a obfline unitatea de gândire, Shi Huang di a încercat sud øi nord, dominând triburile Li rong øi flinutul Leang. Qin nu
sæ ræspândeascæ în întreaga Chinæ o moralæ domesticæ severæ. A a putut sæ sfærâme încercuirea decât profitând de tulburærile care
dorit, înainte de toate, sæ instaureze cultul Împæratului. Aceastæ l-au slæbit pe rivalul sæu la moartea ducelui hien. Mai multe
parte a operei sale este cea pe care istoria se pare cæ a modificat- ramuri din familia princiaræ øi-au disputat puterea, iar Qin,
o cel mai mult. Ea doreøte sæ-l arate pe Qin Shi Huang di luându-le apærarea pe rând, a putut sæ încheie tratate avantajoase.
urmærind, prin practici magice, cucerirea imortalitæflii personale. S-a hotærât atunci al Jin sæ nu se mai atribuie dregætorii øi domenii
Este cert cæ Împæratul a avut în slujba sa øi magicieni, dar un fapt fiilor prinflilor191. Totuøi ideea de a face din întregul Stat
este de reflinut. „Dupæ legile din Qin (mærturiseøte unul dintre domeniul direct al seniorului era prea revoluflionaræ ca sæ nu paræ
aceøti magicieni în clipa în care se pregætea sæ fugæ de la curte), greu de aplicat. Ducele Cheng (605-598) a menflinut principiul
nu se poate practica mai mult de un meøteøug în acelaøi timp, adoptat, dar a acordat dregætorii øi a atribuit pæmânturi dacæ nu
dacæ nu se respectæ acest lucru, el atrage imediat moartea“233. Shi rudelor sale, cel puflin marilor sæi demnitari. A avut grijæ, e
Huang di, când a pus sæ fie arse cærflile de anale øi de politicæ, adeværat, sæ nu acorde drept de moøtenire fiilor mai mari ai
opere inutile øi periculoase, dupæ pærerea sa, a avut grijæ sæ acestora. Færæ îndoialæ cæ prin diviziunea privilegiilor, spera sæ
pæstreze lucrærile referitoare la „medicinæ, farmacie, predicflie, împiedice fondarea unor familii la fel de puternice ca cele apærute
agriculturæ, arboriculturæ“, adicæ toatæ literatura tehnicæ. din casa princiaræ193. În fapt, la fiecare cucerire, nu se poate evita
distribuirea de pæmânturi cæpeteniilor oøtilor victorioase193. Øase
Împæratul nu avea încredere decât în tehnicienii specializafli øi nu
mari familii au luat astfel naøtere. Ele au reuøit, în 514, sæ exter-
înflelegea sæ protejeze decât øtiinflele utile. Magia (astronomia
mine ramurile mai mici ale casei ducale. Prinflii din Jin s-au
astrologicæ, alchimia, øtiinfla tæmæduitorilor) era în vremea sa
stræduit sæ întreflinæ între aceste familii o stare de rivalitate. Ele au
izvorul oricærei cunoaøteri, speranfla spirtitelor puternice. Istoricii luptat într-adevær una împotriva celeilalte, dar, reduse la trei
chinezi, cu toatæ reaua lor credinflæ, nu au reuøit sæ arate cæ Qin (Han, Wei øi Zhao), au sfârøit prin a-i înlætura pe duci øi a-øi
Shi Huang di, ca atâflia alfli suverani din flærile lor, ar fi fost un om împærfli teritoriul flinutului Jin (403). Sæ mai notæm cæ Zhao a
înøelat øi s-ar fi læsat prins de escrocherii. Disciplina øi devota- pæstrat cea mai mare parte (toatæ partea de nord) a provinciei
mentul nu erau, færæ îndoialæ, mai mici la savanflii sæi, decât la Shan xi, Han øi Wei øi-au împærflit partea de jos a acesteia, precum
oøtenii sæi. Este greu sæ spui ce aøtepta stæpânul de la ei, dar este øi cuceririle lui Jin din Hu nan.
limpede cæ întreaga conduitæ a Împæratului se explicæ prin dorinfla Perioada feudalæ a reuøit mai degrabæ sæ facæ sæ aparæ unitæfli
de a trece drept o divinitate în viaflæ. Cætre acest rezultat tindeau provinciale decât sæ edifice State. Provinciile, ale cæror contururi
ascensiunile sale dramatice în munflii sfinfli, precum øi existenfla încep atunci sæ se schifleze, participæ toate la aceeaøi civilizaflie.
sa invizibilæ într-un palat construit pentru a fi imaginea lumii Nafliunea chinezæ este pe cale sæ se formeze, pæmântul chinez pe
zeilor. Era la curent cu totul prin rapoarte (manipula zilnic o cale sæ se amenajeze. Mai ræmâne de creat China. Mai ræmâne, cu
cantitate cam de o sutæ douæzeci de livre) øi nu ezita, pentru a se deosebire, sæ se constituie un Stat chinez.
informa, sæ iasæ (dar aproape singur øi færæ a se face recunoscut).
Cu toate cæ a îndepærtat ritualurile perimate prin care foøtii Fii ai
Cerului îøi întreflineau Prestigiul, interzicându-øi orice activitate
practicæ, el dorea, la rândul sæu, sæ-i facæ pe tofli supuøii sæi sæ
110
105 104
yu she – supraintendent) exercita o funcflie de control (a cærei par sæ se încredinfleze cu totul Cerului, pentru cæ recurg pentru
øi un guvernator militar (Jun wei)213; un al treilea personaj (Jun totul de la Destin, pentru cæ datoreazæ totul anturajului lor øi care
district militar avea în fruntea sa un administrator civil (Jun shou) aventurierul temerar sau din înfleleptul liniøtit, care par sæ deflinæ
i se reproøa cæ ea fæcea nesiguræ menflinerea ordinii. Fiecare extraordinare în flara lor. Primul Împærat nu avea nimic din
øase de districte. În 213, a pæstrat aceastæ organizare, cu toate cæ træsæturi care nu erau, probabil, pe placul chinezilor, atât par de
feudale. A decretat, în 221, cæ China va fi divizatæ în treizeci øi dacæ exista în el geniul fondatorului, mai erau, în schimb, în el øi
luptæ cu tradiflionaliøtii decât sæ pæstreze ceva din principiile a persoanei imperiale. Individualitate energicæ øi dintr-o bucatæ,
unor districte øi prefecturi noi. Împæratul a preferat sæ intre în pasivæ. A dorit sæ punbæ bazele fidelitæflii monarhice pe o credinflæ
nu mai poate fi vorba de privilegii. Orice cucerire permite crearea Nu-øi concepea „meseria“ de Împærat ca pe o dregætorie ritualæ øi
Huang di, dupæ revolta lui Lao Ai, marchiz de Chang xin (238), acfliune, iar principiile sale au mai fost urmate øi dupæ moartea sa.
district, cel de la Qian zhong212. În timpul domniei lui Qin Shi pæstrat cu fidelitate pe aceiaøi dregætori. Le-a impus o unitate de
277, o nouæ pætrundere în Si chuan a permis crearea unui nou fiinea sæ ia decizii personal. Pretindea o strictæ disciplinæ. I-a
acesta a fost înlocuit în 285 cu un simplu guvernator211. În anul liøtii. Activ, metodic, øtia sæ citeascæ rapoartele øi sæ facæ anchete.
localnic, apoi a fost fæcutæ privilegiul unui prinfl din casa de Qin: Era, se pare, un spirit pozitiv. Îi plæceau tehnicienii øi specia-
cucerit. Astfel a fost læsatæ la început regiunea Shu unui prinfl dacæ pot fi marcate câteva dintre træsæturile primului împærat.
mai multe ori, un senior înfeudat în fruntea unui teritoriu nou greu sæ se reconstituie o imagine corectæ a domniei sale øi abia
prinflului (de exemplu, s-a dat unul în 286210 øi se plasa, de cele toate faptele øi au fæcut din el un personaj convenflional. Este
350209. Dar a persistat øi obiceiul de a acorda privilegii fraflilor suveran decæzut, ale cærui succese sunt nefaste. Ei i-au denaturat
teritoriile anexate. Împærflirea în prefecturi a devenit o regulæ în Qin Shi Huang di nu este, pentru ei, decât un exemplu perfect de
Prinflii din Qin începuseræ, din 687, sæ stabileascæ prefecturi în au ascuns grandoarea operei sale. Færæ îndoialæ cæ nu au înfleles-o.
sistemul prefecturilor (Xian) øi al districtelor militate (jun)208. crud206. Dorind sæ denigreze omul dupæ bunul lor plac, istoricii
direct al Fiilor Cerului207. A extins la toate flinuturile cucerite cæruia îi place sæ-l trateze de bastard, afirmæ cæ a fost ræu øi
salilor barieræ (fan chen, stabilifli ca metereze în jurul domeniului Qin Shi Huang di. A fost ræu, cæci dinastia sa nu a durat. Ban Gu,
feudal, ci pentru un întreg imperiu. A declarat perimatæ teoria va- nalist, nu au vrut sæ punæ în luminæ decât duritatea guvernærii lui
îndræzneala sæ le conceapæ ca valabile, nu pentru un simplu Stat Sima Qian øi Ban Gu, istorici pætrunøi de spiritul tradiflio-
administrative ale prinflilor din Qin, predecesorii sæi, dar a avut din ea un Stat puternic.
Imperiului. Shi Huang di a inovat puflin. A întrebuinflat creafliile pretins chiar sæ-i confere o organizare centralizatæ care ar fi fæcut
hotærâtæ se regæsesc øi în eforturile fæcute pentru organizarea hotarele care trebuiau sæ-i permitæ sæ aibæ o politicæ externæ. El a
în mersul sæu triumfal cætre ræsærit. Acelaøi spirit de decizie unsprezece ani (221-210). A avut timpul sæ stabileascæ Chinei
înfrângerea statului Chu. Astfel el evita sæ fie atacat din lateral, 2. Qin Shi Huang di. Primul Împærat nu a domnit decât
înfrânge Qi øi a-l respinge cætre est, sæ fie dusæ pânæ la cap
pe rivalii imediafli de la nord, cei trei Jin. A aøteptat, pentru a-l cam zece ani ca sæ punæ bazele Imperiului205.
Nu a atacat Chu, duømanul sæu de la sud, decât dupæ ce i-a învins Zheng din Qin øi-a luat titlul de Shi Huang di (221). I-au trebuit
Succesele sale militare s-au datorat unui plan bine urmærit. 221. „Cei øase suverani au suferit toatæ povara crimelor lor“ øi
se pare, o îndârjire raflionalæ øi spiritul prevæzætor. An-hui, a fost cucerit în 223, apoi Yen în 222 øi, în sfârøit, Qi în
Shi Huang di era lucid øi flintea sus. Calitæflile sale de bazæ au fost, Wei în 225. Chu, împins încæ din 278 mereu la Est, cætre flinutul
Aceøtia sunt eroii naflionali pe care faima i-a consacrat. Dar Qin vasalitate. În anul 230 Han a fost anexat. Zhao a fost în 228, iar
orice lucru la expedientele riscante ale favoriflilor de moment. sæ termine cu feudalitatea: nu s-a mulflumit cu o declaraflie de

contactul a fost stabilit în regiunea Jiang zhong (nord-vestul Lin avea încæ hotare bine conturate, încep sæ se învecineze. În acelaøi
tao-ului) cu populaflii viguroase øi puternice: triburile tibetane moment apare øi practica alianflelor între marile Provincii. Jin,
ocupau atuhnci, într-adevær, væile muntoase ale Fluviului Galben. care este neliniøtit de înaintarea lui Chu în provincia Hu nan, nu
Teritoriul lui Qin Shi Huang di se întindea aproximativ pe ceea are nici un mijloc sæ-l influenfleze direct, dacæ nu doreøte sæ-l
ce avea sæ fie China celor Optsprezece Provincii. Se crede cæ înfrunte direct chiar în Ho-nan. Se foloseøte atunci de Lu, vasalul
stræinii au numit China dupæ numele dinastiei Qin. Fondatorul sæu de la ræsærit, pentru a intra în relaflie cu principatul barbar Wu.
acestei dinastii a dat, într-adevær, Chinei limitele sale tradiflionale. Acesta, din provinciile Jiang su øi An-hui, unde este aøezat, poate,
A pus-o în toate pærflile în contact cu mari civilizaflii sau cu mari în stânga sa, sæ ameninfle Statul Chu øi sæ-i stævileascæ înaintarea
popoare. cætre Hu nan-ul de Est (584 î.e.n.)194. Wu, care din misiunile
În vasta flaræ, pe care o prevæzuse, în sfârøit, cu hotare øi pe militare ale lui Jin învaflæ sæ lupte, obfline, în anul 506, o mare
care dorea s-o facæ omogenæ, împæratul a înlæturat barierele vicotrie asupra lui Chu. Dar acesta i-a pregætit o ripostæ. Încæ din
interioare øi fortificafliile locale. S-a preamærit cu ele în inscripflia 505, prinflii din Yue (Zhe jiang) îl atacæ pe Wu pe la spate, pun
pe care a pus sæ fie ridicatæ chiar în momentul în care se ocupa cu capæt succeselor sale øi, în sfârøit, în 473, îl distrug. Chu, dacæ a
trasarea Marelui Zid nordic (215): „Împæratul øi-a manifestat tot scæpat de un pericol presant, nu a fæcut decât sæ schimbe un rival
prestigiul; – virtutea sa a pus stæpânire pe seniori; – primul, a cu altul. Trebuie sæ-øi foloseascæ toate forflele împotriva lui Yue
stabilit, în mod uniform, Marea Pace. –A ræsturnat øi a distrus (339-329). Ajunge sæ-i smulgæ vechiul teritoriu Wu, apoi îl
meterezele interioare øi zidurile exterioare (ale principatelor); a respinge cætre sud. Aceste evenimente au deturnat cætre est
deschis trecætori în barajele fluviilor; a aplanat øi a înlæturat activitatea lui Chu, chiar în momentul în care cea a lui Jin (oprit
dificultæflile øi obstacolele“222. În anul 225, a fæcut ca Fluviul la apus de Qin) se îndreaptæ tot cætre flinuturile ræsæritene. De
Galben s-o coteascæ cætre sud-est, pe deasupra Yong-yang-ului øi unde, importanfla politicæ, la acel moment, a statelor din nord-est,
a creat Hong-gou: acest canal punea în contact toate regiunile Qi, în regiunea Shan dong øi, noua putere, Yen în regiunea Zhe
flinutului Hu nan øi, unificând râurile Qi øi Huai, ajungea pânæ la li. Politica era atunci dusæ de cele Øase Regate, Chu, Qi øi Yen
teritoriul Chu223. Era mai ales destinat transportului de grâne. Pe plus cele trei State moøtenitoare ale lui Jin (cele trei Jin): Zhao,
malurile râului Yong-yang (aproape de Kai fong din regiunea Hu Han øi Wei, în timp ce la apus se extindea puterea lui Qin.
nan) a fost construit, pe un munte, hambarul imperial de la Ao224. Aceastæ perioadæ este cea a coalifliilor de la nord la sud (Ho-zong)
Acest mare centru de distribuflie, de unde se alimentau oøtirile øi a ligilor de la vest la est (Lien-heng). ((Zong reprezintæ urzeala,
Imperiului, a fost, la moartea lui Qin She Huang di, miza tuturor iar Heng, bætætura flesæturii; Heng zong semnificæ deasemenea,
luptelor dintre pretendenflii la succesiunea sa225. Acolo era inima rândurile care se întretaie perpendicular)). La începutul perioadei
Chinei. O reflea de drumuri a completat sistemul de canale. Coalifliilor de la nord la sud øi de la vest la est (secolele IV-III), con-
Aceasta a fost începutæ în anul 220 când „au fost trasate cæile federafliile marilor puteri sunt create de moment. Ele au ca scop
imperiale“. Largi de cincizeci de paøi, mærginite de copaci, limitarea succeselor unuia dintre marile regate. Acestea încearcæ
înælflate pentru a se evita inundafliile, având marginile mai joase sæ-øi taie calea unul altuia. Coalifliile lor sunt acfliuni de baraj195.
øi o alee centralæ rezervatæ suveranului, aceste drumuri mergeau, Cætre sfârøitul perioadei, lupta pare sæ se circumscrie între
se spune, de la capitalæ pânæ la extremitæflile Imperiului, la est øi Qin øi Chu. Chu prezideazæ coalifliile de la nord cætre sud care au
la sud226. În anul 212, a fost realizat un drum mare ce ducea cætre ca scop opunerea faflæ de înaintarea lui Qin. Aceste coaliflii de la
nord pânæ la marea buclæ a Fluviului: „s-au sæpat tranøee în munfli, nord la sud tind mai ales cætre menflinerea pentru moment a unui
s-au încærcat cu pæmânt unele væi astfel încât comunicarea s-a statu quo. Ele par sæ implice o politicæ bazatæ pe principiul fede-
realizat în linie dreaptæ“227. Acestea erau drumuri strategice øi ralismului. Qin, practicând sistemul Lien-heng (aceste cuvinte
108 101
107 102
politicii purtate de Împærat în vest, cætre munfli. dar, øi acolo, pericol procedând el însuøi la o încercuire prin vestul bazinului
nea unitæ øi puternicæ“221. Suntem mai puflin informafli asupra o politicæ comunæ. La drept vorbind, Qin a parat dinainte acest
î.e.n., triburile Hiong-nou au format, „pentru prima datæ, o nafliu- nu ar fi fost de atunci divizat în State care nu au øtiut deloc sæ aibæ
numeau Hou øi Xiong nü. Exact la sfârøitul secolului al III-lea încercuiri prin sud-est ar fi putut ameninfla din nou Qin, dacæ Jin
divizate, dar øi cu marile popoare nomade pe care chinezii îi Han, unul dintre cele trei state Jin, în anul 375. Pericolul unei
în contact, nu numai cu triburile jong, Man øi Me, populaflii douæ state s-au uzat reciproc. Zheng a sfârøit prin a fi anexat de
la regiunea Lin tao (nord-vestul Gan su-ului). Prin el China se afla Han (Hu bei), a fost, între Jin øi Chu, un teren de lupte în care cele
Hotarul zidit al Chinei de Nord se întindea de la râul Liao pânæ Zheng, care domina trecerile cætre afluenflii ræsæriteni ale râului
flinutului, Împæratul i-a trimis o întreagæ populaflie de condamnafli. tentativæ de a domina la Zheng (630-628) a fost rapid abandonatæ.
riteanæ a Marelui Zid. Pentur executarea lucrærilor øi colonizarea Mai puflin decât Jin øi Chu, Qin a intervenit în Hu nan. O
În 214, a trecut Fluviul øi a început sæ construiascæ partea ræsæ- sfârøitul secolului al IV-lea199.
reuøit, într-adevær, sæ-i respingæ pe barbari al nord de Huang He. xi. Pericolul de a fi împrejmuit de Jin prin nord-vest a încetat la
încerce un mare efort militar în bucla Fluviului. Mong Tian a a deschis lui Qin provincia Gan su øi partea de sus a regiunii Shen
hunilor. În acelaøi an, i-a ordonat generalului Mong Tian sæ Jing øi Luo. În 444, o victorie asupra triburilor Rong din Yi-qin
existente într-un mare zid care ar apæra Imperiul chinez împotriva ræbdare printr-o acfliune de înaintare în væile înalte ale râurilor
regiunii Zhe li s-a hotærât sæ uneascæ tronsoanele zidurilor nord-vest, de-a lungul Huang He-ului a fost consolidatæ cu
îndreptau în direcflia stepelor. În 215, când se afla în nordul pus stæpânire pe flinutul Liang (640)198. Aceastæ pæytrundere cætre
contureze o politicæ maritimæ. Dar preocupærile sale imediate se comandat un important vad al Fluviului, cel de la Mao197, apoi a
Coreea, ca øi pe insulele misteriose. În tot cazul începuse sæ se Huang He. A cucerit teritoriul triburilor Rong din Mao-jin øi a
(în 215) care erau originare din Yen. Poate cæ era cu ochii pe Qin a legat relaflii cu senioriile Liang øi Rui, situate la vest de
mæri expediflii originare din Qi (Shan dong), mai trimise øi altele cu ajutorul triburilor Li rong, pe Qin prin sud-est196. În anul 677,
ridicat un zid lung. Shi Huang di, care trimisese, încæ din 219, pe din Hu nan. Din acel moment, lui Jin i-a fost greu sæ-l învæluie,
Acolo, Statul Yen, dupæ o victorie asupra celor din Xiong nü, a de acces cætre marele cot al Fluviului (Ho qu) øi senioriile centrale
Zhe-li, a împins hotarul pânæ la munflii care-l stræjuiesc la nord. micul Stat din Guo (Guo occidental, 687), a fost creat un culoar
mare, printr-un imens hotar. În 215, Împæratul, inspectând flinutul triburile Rong din Dang she (714) øi Peng xi (697) øi a anexat
noi districte militare au fost fondate. China, cætre sud, a ajuns la Acest lucru a fost posibil imediat ce Qin, dupæ ce s-a ræzboit cu
toate regiunile de coastæ de la Annam pânæ la capul Varella. Trei vest. Strânsoarea lui Jin a putut fi destul de repede desfæcutæ.
de populaflie, a atins, poate (?), în timpul marelui efort din 254, pe care statul Jin i-l întindea pentru a o închide la nord-est øi sud-
douæ Kouang. Înaintarea chinezilor, ajutatæ de deportæri repetate barbari, aceastæ seniorie a fost ameninflatæ sæ fie prinsæ în cleøtele
primul an al Imperiului. A fost mai întâi cucerit Fu jian, apoi cele Shen-xi, pe malurile râului Wei. Înconjuratæ din toate pærflile de
întreprinsæ în sud de Che Huang-di a început, færæ îndoialæ, din o foarte micæ seniorie stabilitæ, în zona centralæ a provinciei
sud (Fu jian, Guang xi, Guang dong septentrional). Campania Începuturile statului Qin fuseseræ foarte modeste. La început,
fost la acea datæ respinse de Zhe jiang cætre regiunile litorale din
(sau Yu-yue) începutæ de Chu în 333. Popoarele din Yu-yue au Imperiului chinez.
a fost trimisæ în sud-est220 øi a contribuit la cucerirea flærii Yue Stat centralizat. Politica lui Qin a învins. Ea a dus la fondarea
a dezvolta øi a apæra teritoriul Imperiului. Una dintre aceste bande re vizând înglobarea completæ a tuturor senioriilor øi crearea unui
214, i-a reunit în masæ øi s-a folosit de aceste mari bande pentru la vest la est), pare, dimpotrivæ, sæ inaugureze o politicæ de anexa-
fost atacat de bandifli. A decis sæ curefle Imperiul de aceøtia. În ajung sæ nu mai desemneze niøte coaliflii, ci chiar o extindere de
întindere nu este bine cunoscutæ). Principiul coelgialitæflii a fost râului Han. Momentul decisiv a fost cel în care Chu, pe care Jin
regula pentru adminsitraflia centralæ. Qin Shi Huang di nu a îl atacase la est prin Wu, a trebuit sæ cearæ lui Qin o alianflæ. Din
permis supraviefluirea nici unei puteri care sæ fie deplinæ sau acel moment, în timp ce Chu începea sæ se strecoare cætre est, Qin
autonomæ. a putut sæ domine toate regiunile din sud-vest. Alianfla acordatæ
Din toatæ ierarhia nobiliaræ, el nu a pæstrat decât un singur lui Chu dateazæ din anul 506200. Din 475, Qin intræ în relaflie cu
titlu, cel de marchiz, titlul de marchiz pare sæ corespundæ flara Shu (Si chuan, regiunea Cheng du) øi, ocupând cheile lanflului
existenflei unei nobilimi de curte214. Adeværata nobilime a fost munflilor Qin-ling, a pætruns prin înælflimi în partea ræsæriteanæ a
constituitæ de corpul funcflionarilor. Aceøtia erau repartizafli în bazinului Han. În 441, regiunea Han-zhong (Shen-xi meridional)
douæzeci de grade ale unei ierarhii care data la Qin din secolul al este disputatæ între Chu øi Qin ce poate fi væzut cum începe sæ
IV-lea, øi pe car eprimul împærat a extins-o în întreg Imperiul 215. acflioneze pe flancul occidental al Hu bei-ului. În 387, flara Shu
Începând cu gradul al patrulea, nobilii erau scutifli de corvezi. este atacatæ, iar regiunea Han-zhong cuceritæ201. În 316, dupæ ce
Nobilimea putea sæ dobândeascæ recunoøtinflæ prin intermediul a învins (318) o coaliflie de neamurile Xiong-nu (Hunii), Qin pu-
darurilor fæcute Statului, mai ales în perioade de særæcie. Ea se ne stæpânire pe flara Shu øi, la puflin timp dupæ aceea, pe flara Ba
baza mai degrabæ pe bogæflie øi pe serviciile fæcute decât pe (Si chuan-ul meridional, regiunea Zhong jing)202. Stæpânul sta-
originea sa. Sancfliunile, pozitive sau negative – promoværi sau telor Gan su, Shen xi øi al Si chuan-ului ræsæritean, Qin a devenit
degradæri – au servit ca principii de guvernare. Ele au ajutat la marea putere a Vestului. El începe imediat cucerirea Chinei
operarea unui amestec al claselor sociale øi au fost deseori folosite orientale.
pentru a contribui la amestecul de populaflii. Încæ din anul 286, se Aceastæ cucerire a fost condusæ cu ardoare. Qin organizase
observæ conferirea unor titluri sau amnistierea unor crime cu o oøtire uøoaræ øi mobilæ, dominatæ de cavaleriøti øi pedestraøi.
scopul de a popula cu oameni din regiunea Qin un teritoriu Celelalte State continuau sæ se foloseascæ de care øi purtau
cucerit216. Shi Huang di a practicat pe scaræ largæ sistemul stræ- ræzboaiele dupæ regulile tacticii feudale. Fæceau mari demonstraflii
mutærii uinaugurat de predecesorii sæi. În anul 239, el a dislocat de forflæ apoi îøi dizolvau trupele. Qin a purtat ræzboiul cu duritate.
din Shen xi în Gan su pe tofli locuitorii unui oraø revoltat217. În „Îi urmærea pe fugari“ øi nu ezita nici sæ ucidæ („pe valurile de
anul urmætor, patru mii de familii au fost deportate, în chip de sânge pluteau scuturile“) nici sæ anexeze203. Adversarii sæi, ori
pedeapsæ, în regiunea Shu (Si chuan)218. Noi dislocæri au avut loc cæutau sæ îmbuneze „Fiara fioroasæ“ – aøa numeau ei statul Qin –
în anul 235219. Invers, toate familiile puternice ale Chinei au fost øi, dorind acest lucru, seniorii îøi ciunteau dint eritorii pentru a i
obligate sæ vinæ sæ locuiascæ în capitalæ. Se poate presupune cæ le oferi“, ori recurgeau la vechile stratageme politice: comploturi,
aceste deplasæri nu au avut alt scop decât dorinfla de a teroriza sau tentative de asasinat204. Qin i-a læsat sæ se epuizeze. suveranul
de a defline ostateci. Se pare cæ Shi Huang di a vizat în mon conøtient Zhao xiang (306-251) „i-a nimicit“ pe cei din Zhou (domeniul
rezultatul pe care l-a obflinut într-adevær: sæ græbeascæ asimilarea regal s-a scindat în douæ principate: Zhou ræsæritean øi Zhou
diverselor populaflii ale Chinei. Unele mæsuri legislative (pe care apusean) în 256-249; dar moartea sa, apoi douæ domnii efemere
le vom studia într-un alt capitol) manifestæ intenflia de a întæri øi o regenflæ au fæcut ca Qin sæ treacæ printr-o perioadæ de stag-
unificarea etnicæ prin unificarea obiceiurilor øi a justifliei. nare. Suveranul Zheng, urcat pe tron în 247, a trebuit, la majoratul
În acelaøi timp în care acfliona pentru crearea poporului chi- sæu (238), sæ înæbuøe o revoltæ øi nu a putut sæ se debaraseze decât
nez, Împæratul acfliona øi pentru crearea Chinei. În urma lungilor în 235 de tutela ministrului sæu Lü Bu Wei (care trecea ca fiind
ræzboaie dintre cele Øase Regate, flara era plinæ de vagabonzi øi de tatæl sæu adeværat). În 234, el a început sæ-øi punæ oøtile pe picior
hofli. În 216, în timp ce Împæratul, vrând sæ facæ o inspecflie, se de ræzboi. A acflionat imediat cu o rapiditate decisivæ. Din 233,
plimba incognito prin capitalæ, însoflit numai de patru soldafli, a suveranul regatului Han „cerea sæ devinæ supus“. Dar Qin dorea
106 103
125 116
ratæ în aceeaøi regiune o mare masæ de coloni chinezi, atât de nordul regiunii Zhe li, înainta la o mie de kilometri în interiorul
din Dong-Yue. Dar, în 115, în urma unor inundaflii, a fost transfe- respins cætre nord, în timp ce Ho Qu ping, ieøind din munflii din
indigeni din Dong-ou (Zhe-jiang), apoi, în anul 110, tofli locuitorii (Cæpetenia supremæ) a hunilor, la nord de Marele Zid, øi l-a
amestec de populaflii. În anul 138, au fost duøi acolo 40.000 de a fost decisiv. Wei Qing a reuøit sæ-l surprindæ pe Shen yu
øi colonizat bazinul râului Huai. A procedat la efectuarea unui Tofli regii mærunfli din Gan su-ul occidental s-au supus. Anul 119
Împæratul a ræspuns nu numai prin cucerirea acestuia, dar a mai ajungând pânæ la marginile Altaiului øi a munflilor Dian Shan.
nificativ) ca Împæratul sæ renunfle la cucerirea flinutului Yue. Gan su (Liang-zhou). Dupæ câteva luni øi-a reluat atacurile,
Un prinfl din sudul regiunii Shan dong ar fi dorit (fapt sem- fæcut prizonier un prinfl barbar din partea de nord-vest a regiunii
meridionale271. cavaleri la 500 de kilometri înspre apus. I-a bætut pe Huni øi a
a cæutat sæ comande în Marea Galbenæ øi sæ colonizeze coastele Ho Qu ping, general al cavaleriei uøoare, a trimis 10.000 de
sæ dobândeascæ el însuøi o putere maritimæ øi sæ-i izoleze. Astfel, mare raid de cavalerie a fost încercat în plin flinut barbar. În 121,
maritimæ. Împæratul, ca sæ-i reducæ la tæcere øi supunere, trebuia Wei Qing (124 øi 123) destinate degajærii malurilor Fluviilor, un
flile lor de independenflæ erau însoflite, aparent, de o politicæ Au fost atacafli mai întâi hunii. Dupæ douæ campanii ale lui
Marii vasali din est erau, într-adevær, cei mai intriganfli. Veleitæ- manevræ.
Yen øi Qi“, adicæ provinciile cel mai puflin ataøate de China. (130))), a fost pus al punct, se spune, în anul 126, un plan de
regiunile Zhe-li øi Shan dong, pentru cæ aceasta „ruina flinuturil;e (în 138 øi 135) øi micile principate din Yun-nan øi Si chuan
Colonizarea din nord-est a atras dupæ sine unele tulburæri în ((împotriva hunilor (în 130 øi 127), împotriva populafliei din Yue
controlarea golfului Petchili, precum øi comunicafliile cu Coreea. Dupæ o primæ perioadæ de tatonæri øi de eforturi dispersate
triburile Hu din est, duømani ai hunilor). Tot prin aceasta se spera Birmaniei øi regiunea Shen-du (India).
nordice (de-a lungul întregului mare zid oriental au fost stabilite øi cel al neamurilor Gun ming (Da li-fu), cætre partea de sus a
era foarte mare. Prin ea se spera divizarea barbarilor din zonele faflæ de marile drumuri ce duceau, prin regatul Dian (Yun-nan fu)
costisitoare270. Interesul faflæ de aceastæ înaintare cætre nord-est combinate cu cele aduse de Zhang Qien, au demonstrat interesul
a fost condusæ cu aceeaøi îndârjire øi nu a fost nici mai puflin lang), în væile înalte din Yun-nan øi Si chuan. Aceste informaflii,
Colonizarea teritoriilor manciuriene din Ceng hai (128-108) urcând în valea Xi-jian-ului, ajungea, prin Gui zhou (regatul Ye-
pætrundeau în inima Chinei269. importanfla drumului comercial care, plecând din Canton øi
centralæ øi sæ se astupe acea breøæ a Fluviului prin care barbarii parte, încæ din 135, un explorator avizat, Tang-mong, bænuise
dorinfla de a constitui un bastion care sæ supravegheze Mongolia dus în Turkestanul oriental øi în Fergana (Da yuan). Pe de altæ
cheltuieli ce atingeau „sume incalculabile“, atât de mare era plecat, în 115, într-o solie pe lângæ ei, în timp ce alfli trimiøi s-au
i supravegheau pe coloniøti. Nu s-a dat înapoi nici din fafla unor aceøtia în regiunea Ili, puteau fi niøte aliafli utili. Zhang Qien a
concesiune cu titlu de împrumut; aceøtia se adunau în grupuri øi- împotriva hunilor. Dar triburile Wu-sun, care îi înlocuise pe
mutate)“. Unii comisari erau însærcinafli sæ distribuie loturi în Nu putea fi vorba de a putea folosi triburile Da Yue-zhe
dupæ trei ani împruenæ cu un mânz pentru zece iepe (împru- captivitate la huni) s-a reîntors în China în anul 125, se spune.
animalelor: „funcflionarii împrumutau iepe ce trebuiau date înapoi lângæ regiunea Shen-du (India). Zhang Qien (dupæ o nouæ
multe miriade de oameni. S-a încercat sæ se dezvolte creøterea Turchestan pânæ în regiunile Si chuan øi Yun-nan trecând pe
costat mai mult de un miliard de monede øi au lucrat la acesta mai cæi comerciale care, scæpând de sub controlul hunilor, ducea din
regiunea øi a o face locuibilæ, s-a încercat sæparea unui canal: a sfârøit, în urma unei anchete, a ajuns sæ bænuiascæ existenfla unei
sæ consturiascæ acolo un zid lung øi apoi sæ-l apere. Pentru a iriga destul de vagi, asupra Turchestanului øi a importanflei sale. În
mult de o sutæ de mii de oameni au mai fost încæ trimiøi; trebuiau vremea aceea de triburile Xiong nü. În plus, a adus informaflii,

din Yue, obiønuifli sæ tragæ foloase øi din pæmânturile mlæøtinoase. instalate rude ale Împæratului. Cel mai puternic dintre generalii
Au fost scutifli de orice impozit. O lucrare mai reuøitæ a fost înfeudafli, Han xin, a încercat sæ se revolte, folosindu-se de tri-
construirea unui canal destinat aducerii apelor râului Wei în burile Xiong nü, imediat apærute în bucla Fluviului. Gao zu s-a
capitalæ. Ea a fost încredinflatæ unui specialist, un inginer dus în înâtmpinarea lor în flinutul Shan xi. A fost însæ împrejmuit
hidrograf, originar din Shan dong. Sæpæturile au durat trei ani. de aceøtia în zona râului Fen. A evitat cu puflin dezastrul. Teama
Canalul a servit la irigaflii, dar mai ales al transportul grânelor. El pricinuitæ chinezilor de cætre barbari nu a fost stræinæ de reuøita
scurta drumul øi scædea mâna de lucru. A fost foarte mult intrigilor care i-au permis lui Gao zu sæ înlocuiascæ puflin câte
utilizat278. Cele mai mari lucrærui ale domniei au fost cele impuse puflin, în fiefuri, pe vechii sæi camarazi de arme prin membrii
de o inundaflie provocatæ de Fluviul Galben. În anul 132, el s-a familiei imperiale. În rest, aceastæ nouæ dinastie nu era nici mai
reværsat la Hu zou (la sud de Zhe li), „s-a deversat cætre sud-est puflin turbulentæ, nici mai puflin periculoasæ decât precedenta.
în mlaøtiinile din Iu-ye øi a comunicat cu râurile Huai øi Si“ A fost o puræ øansæ faptul cæ nu a cæpætat o putere excesivæ.
(urmând la sud de Shan dong, aproape cursul pe care avea sæ-l La moartea lui Gao zu, væduva sa le-a opus pe propriile sale rude
aibæ în Evul Mediu). A devastat o parte din Hu nan, An-hui øi (cei din neamul Lu) celor ale soflului sæu (cei din neamul Liu).
Jiang-su. Spærtura nu a putut fi astupatæ decât în anul 109, în Nici o idee politicæ nu pærea s-o fi ghidat (nici chiar principiul
timpul unui an secetos. Dar lemnul lipsea, oamenii din flinut elementar: dezbinæ øi stæpâneøte). Ea asculta pur øi simplu de
incendiaseræ mæræciniøurile. Împæratul a ordonat sæ se taie vechea idee popularæ, conform cæreia rolul principal aparfline, în
bambus din parcul din Qi øi a venit în persoanæ sæ prezideze la timpul tutelei, rudelor materne. Dinastia a fost cât pe ce sæ disparæ
construirea barajului. Generalii sæi au adus øi ei partea lor de
(180) în luptele dintre neamurile Liu øi Lu. Din aceste confruntæri
nuiele ce au fost aruncate între præjinile plantate pentru a forma
s-a întâmplat cæ øi unii øi alflii sæ iasæ slæbifli.
osatura barajului. Sacrificiul unui cal øi o frumoasæ rugæciune în
A existat, totuøi, în timpul domniei împæratului Wen (179-157),
versuri adresatæ zeului Fluviului au completat lucrarea øi s-a putut
o rebeliune a suveranului din Zi bei (177), apoi o rebeliune a celui
„îndrepta din nou Fluviul cætre nord, în douæ canale, astfel încât
sæ meargæ pe urmele lui Yu cel Mare“279. Împæratul a fost din Huai-nan (176). Amândoi complotau cu barbarii. fiara Yue a
victorios asupra inundafliei. Exemplul sæu a determinat în întreaga redevenit independentæ, iar incursiunile triburilor Xiong nü
Chinæ, o mare emulaflie în construirea canalelor. Imense terenuri deveneau din ce în ce mai frecvente (177, 166, 159)238. Venise
au fost atunci câøtigate, dupæ spusele lui Sima Qian, pentru culturi vremea sæ se mai redea o oarecare forflæ Imperiului øi, pentru
øi pentru populæri280. Împæratul avea dreptul de a declara într-unul aceasta, sæ-i distrugæ pe marii vasali. Împæratul Wen s-a gândit
din imnurile sale: „Cele O sutæ de Familii s-au înmulflit281“. (poate) sæ micøoreze întinderea privilegiilor înmulflind (sub
pretexte de caritate) numærul acordærilor (178). A cæutat, mai
*** ales, sæ-i îndepærteze de capitalæ pe principalii intriganfli (179).
În timpul domniei succesorului sæu, împæratul Jing (156-141),
La fel ca øi Qin Shi Huang di, împæratul Wu a dorit sæ do- a izbucnit o revoltæ a marilor vasali (154), care, „formând o
bândeascæ o superioritate divinæ. S-a væzut cæ a celebrat sacri- coaliflie de la Nord la Sud, au avansat cætre Apus“239. Împæratul
ficiul Fong øi øi-a prezentat domnia ca pe o eræ nouæ. Dar, în timp a reuøit cu greutate sæ-i învingæ pe rebeli. S-a sprijinit, la rândul
ce primul Împærat øi-a protejat atât opera cât øi Maiestatea printr-o sæu, pe triburile Xiong nü. A trebuit sæ-l sacrifice pe ministrul sæu,
izolare totalæ, împæratul Wu a avut o curte fastuoasæ. El a cæutat Chao Cuo, vinovat de a fi vrut sæ micøoreze teritoriile seniorilor.
mai mult sæ devinæ marele preot al unei religii sincretice, Abia dacæ a reuøit, în 144, sæ împartæ câteva fiefuri, ai cæror
abundând în splendide ceremonii, decât sæ creeze un cult al titulari muriseræ, într-o manieræ potrivitæ, în acelaøi timp. Totuøi,
persoanei imperiale. I-a chemat în jurul sæu pe savanflii øi magi- triburile Xiong nü (142) au continuat sæ invadeze Shan xi.
128 113
115 126
repereze, pânæ în Afganistan, un drum al nordului, întrerupt pe triburi, s-au aliat cu triburile Xiong nü (hunii) øi au pætruns în
din triburile Da xia în Bactriane. Zhang Qien a putut, în mare, sæ tibetani), reunifli în confederaflii în numær de vreo douæzeci de
împingându-i la sud de Oxus (Amou-daria), i-au alungat pe cei slab apærate. În acelaøi an, triburile Qiang (sau Lin qiang,
continue marøul cætre ræsærit, pânæ în Sogdiana de unde, inspecflie mare în flinuturile nord-vestice øi a constatat cæ erau
Ili; au fost nevoifli, sub presiunea neamurilor Wu-sun sæ-øi împrejurimile lacului Lob-nor. În anul 112, Împæratul a fæcut o
Aceøtia, fugind in fafla hunilor, s-au stabilit mai întâi în regiunea hotærât sæ-i fixeze pe pantele nordice ale munflilor Nan shan, în
Amou-daria. I-a întâlnit acolo prin cei din neamul Yue zhe. gândit mai întâi sæ-i stabileascæ în bucla Fluviului, apoi s-au
regatul celor din Da yuan, apoi a trecut prin væile din Syr-daria øi transportate, cu ajutorul a douæzeci de mii de care. Chinezii s-au
mister) a fost prins de huni, apoi a scæpat. A vizitat în Fergana, miriade de persoane, au fost primite în teritoriul chinez øi
rivali ai hunilor. Zhang Qien (a cærei odisee nu este lipsitæ de anul 121, s-au îndreptat cætre China în numær de mai multe
organizase deci un serviciu de informaflii) îi prezentau ca pe niøte pæmânt chinez. Populafliile Hun xie, care, dupæ campania din
a purta tratative cu triburile Da Yue-zhe, pe care informafliile (se fost cel care a fæcut din partea extremæ a regiunii Gao su un
În 138, Împæratul l-a trimis pe Zhang Qien în misiune, pentru pentru cæ, cel puflin la sfârøitul domniei, a pærut cel mai urgent, a
înainte de toate, de organizarea unui plan de campanie. Efortul de colonizare care a fost cel mai susflinut, poate,
cavalerie, cu centre de aprovizionare øi cu herghelii245. Era vorba, (banii au fost furnizafli de vechile districte din Si chuan)273.
sæ fie reparat marele drum din Nord øi a organizat mari corpuri de meni cutezætori sæ meargæ sæ cultive teritoriul barbarilor din sud“
În primii ani el s-a limitat la o simnplæ defensivæ, dar a pus meridional) cu scopul de a-i câøtiga.“ Apoi „au fost invitafli oa-
(Hunii). bleøug daruri printre oamenii din Qiong øi din Pe (Si chuan
constæ în lupta pe care el a purtat-o împotriva triburilor Xiong nü pletând marea bifurcaflie de la Che Huang-di. „S-au distribuit din
2. Ræzboaiele de prestigiu. Mæreflia domniei împæratului Wu Yang-tseu kiang. Un mare drum a fost trasat cætre sud-vest, com-
bazinul râurilor Wei øi Huang He cu cel al râurilor Han øi
ræzboiului împotriva barbarilor. lucræri: un canal legând râurile Bao øi Ye a fæcut legætura între
Acestea, adæugate la særæcirea tezaurului, au împiedicat reluarea prudenflæ, rebeliunile fiind frecvente. Au fost realizate mari
obfline, în lipsa unei stabilitæfli interioare, oprirea marilor rebeliuni. Asimilarea pærea cæ se realizeazæ cu încetinealæ: ea cerea
de concurenfla dintre vechea nobilime øi a oamenilor noi pentru a erau suportate de districtele mai vechi dintre cele mai apropiate.
expediente de ordin financiar sau politic244. Împæratul s-a folosit de la ele nici taxe, nici redevenfle.“ Cheltuielile de colonizare
consecinfle revoluflionare: acestea nu au fost, în principiu, decât nistrate, dupæ vechile obiceiuri (ale lovcuitorilor) øi nu s-au cerut
profitul tezaurului de ræzboi. Reformele împæratului Wu au avut districte (s-au creat øaptesprezece districte noi). „Au fost admi-
denumitæ nobilimea militaræ, cæci titlurile acesteia se vindeau în Întregul bazin al Fluviului Albastru a fost organizat în
crearea unei nobilimi ierarhizatæ pe unsprezece trepte. Era întregul Orient chinez272.
numai cæ a fost menflinutæ, ci a fost chiar dublatæ, în anul 123, prin popor de marinari. Puterea imperialæ se instaurase solid în
cariera onorurilor. Ierarhia nobiliaræ, pe care Qin o instituise, nu bærcilor cu etaj din flinuturile sudice. Imperiul s-a asociat cu un
mai uøor de manevrat, recrutatæ printre bogaflii parvenifli, intrafli în jiang. Expediflia împotriva Cantonului a fost realizatæ cu ajutorul
ræmæsese din aristocrafli. A încurajat formarea unei noi nobilimi, cel de la Heng-an, a legat bazinele râurilor Xi Jiang øi Yang ze
ajuns, cu ajutorul legiøtilor, sæ reducæ la neputinflæ ceea ce mai hrænifli, la început, cu grâne ce erau aduse din Si chuan. Un canal,
în înalte demnitæfli“, spunea un conservator243. Împæratul Wu a sudul Fluviului Albastru au fost trimiøi coloni chinezi care au fost
„Întregul Imperiu este de pærere cæ preoflii nu trebuie sæ fie numifli cæruflele lor „un øir continuu pe drumuri“. Pe de altæ parte, la
Nobilii se temeau de preofli, servitori fideli ai autocrafliei: numeroøi încât comisarii însærcinafli cu colonizarea formau cu

Împæratul Wu240 a urcat pe tron în anul 140. Avea, pe atunci, zona centralæ a regiunii Gan su. O armatæ de o sutæ de mii de
øaisprezece ani; avea sæ domneascæ cincizeci øi patru de ani. oameni a fost atunci trimisæ pentru a fortifica Ling ju øi a pæzi
Împæratul a reluat cu prudenflæ planul lui Chao Cuo, iar regiunea Di-dao (drumul barbarilor) care apæra înælflimile væii
timpul a lucrat în favoarea sa. A decis, în 127, ca privilegiile, în râului Wei øi putea servi de cale de pætrundere cætre flinutul
loc sæ revinæ fiului mai mare, sæ fie, la moartea tatælui, împærflite Koukou-nor. „Au fost plasafli aici ofifleri însærcinafli cu câmpurile
între tofli fiii: spera sæ obflinæ, cu timpul, cu færâmiflarea automatæ øi culturile øi soldafli care supravegheau barierele, aflându-se în
a domeniilor, slæbirea marilor vasali241. Aceastæ politicæ de garnizoanæ, în aceste locuri, pe care le øi cultivau.“ Acest sistem
færâmiflare era siguræ, dar era prea lentæ ((Gao zu distribuise 143 de colonziare militaræ (completatæ de un serviciu de informaflii ai
de privilegii; la sfârøitul primilor Han, existau 241; nu se cærui agenfli erau recrutafli din triburile alipite mai de mult, precum
ajunsese, prin færâmiflare, sæ se dubleze numærul acestora)). cei din neamul Yi qu) a ajuns (între anii 62-60, în timpul domniei
Împæratul Wu a stabilit, pe lângæ fiecare rege sau marchiz, un împæratului Xuan øi sub îndemnul lui Zhao chong quo) sæ
rezident imperial care a primit titlul de consilier, dar care era un goleascæ flara de aceøti ocupanfli barbari (tribul Xian-li a fost redus
cenzor øi un spion. Rolul acestor personaje poate fi bine væzut în de la 50.000 la 4.000 de oameni) . Înaintarea colonizærii pe cei doi
afacerea care a dus, în 122, la sinuciderea forflatæ a suveranilor din versanfli ai munflilor Nan shan a fæcut, din partea ociidentalæ a
Heng-shan øi Huai-nan. În urma denunflærii fæcute de rezident, Îm- regiunii Gan su, un bulevard de unde civilizaflia chinezæ strælucea
pæratul a trimis un emisar, pe care au încercat sæ-l asasineze. O în egalæ mæsuræ asupra Turkestanului øi a marginilor Tibetului.
primæ sancfliune (124) a constat în micøorarea cu douæ prefecturi Încæ din vremea domniei împæratului Wu, Dun-huang era, nu un
a domeniului Huai-nan øi în a nu-i mai læsa suveranului din post avansat, ci un district al Imperiului274.
Heng-shan decât numirea micilor funcflionari. O încercare de Opera de colonizare interioaræ nu a fost mai puflin strælu-
revoltæ a urmat dupæ aceea. Împæratul a delegat atunci un citoare. Færæ îndoialæ cæ, în timpul domniei împæratului Wu,
funcflionar cu puteri depline. Prinflii s-au sinuci; rudele lor au fost lucrærile de amenajare a Chinei centrale au fost continuate cu
executate, precum øi un mare numær dintre fidelii lor242. cea mai mare înflæcærare. Cælætoriile øi inspecfliile Împæratului
Scopul urmærit de împæratul Wu a fost de a reduce feudali- antrenau construirea sau refacerea numeroaselor drumuri, cu
tatea la o simplæ aparenflæ. Districtele din domeniul direct au avut, deosebire æn anul 112275. Canalele pentru transport sau irigaflie
ca øi pe vremea dinastiei Qin, un guvernator militar øi un guver- ræmâneau principala întreprindere publicæ. Un mare canal a fost
nator civil; supraintendentul a fost înlæturat øi însærcinærile sale sæpat în Shen xi pentru irigarea terenurilor acoperite de sare. el
încredinflate unor anchetatori (Bu-cen she), un soi de missi domi- capta apele râului Luo în partea de nord a prefecturii Tong-zhou.
nici care au fost în numær de trei pentru întreg Imperiul (106). „Malurile abrupte ale râului Luo surpându-se cu uøurinflæ, au fost
Emisarii øi rezidenflii au jucat, pe lângæ prinfli, un rol asemænætor sæpate pufluri, dintre care cele mai adânci atingeau patru sute de
ca cel al guvernatorilor øi anchetatorilor din domeniul imperial. picioare; puflurile comunicau între ele în partea de jos øi aduceau
Împæratul a adaptat ca regulæ sæ nu numeascæ în aceste apa276. A fost primul dintre „canalele cu pufluri“. Un alt canal,
posturi decât plebei, oameni noi. Aceøti oameni erau pætrunøi de întrebuinflând apele râului Fen, a fost sæpat în regiunea Shen xi
principiile legiøtilor pe care Qin le ridicase în slævi. Au purtat pentru a iriga colflul sud-vestic al acestei provincii. Acolo, pe
împotriva nobilimii, nu lipsit de eroism, un ræzboi încrâncenat. malurile Fluviului Galben, nu existau decât terenuri în paraginæ,
Zhou fu Yen (care fæcuse sæ se adopte principiul diviziunii unde oamenii din popor mergeau sæ coseascæ fânul sau îøi duceau
feudelor la fiecare succesiune) era, se spune, un om care plecase turmele la pæscut. Se spera crearea, în aceste locuri, a unor câm-
de jos. Numit rezident pe lângæ suveranul din Qi, nu a ezitat sæ-l puri cu cereale dând o recoltæ de douæ milioane de obroace277. O
acuze de incest. Prinflul s-a sinucis. Împæratul a renunflat la schimbare a cursului Fluviului a distrus toate aceste lucræri. Dar
responsabilitæflile sale, condamnându-l la moarte pe Zhou-fu Yen. nu s-a renuflnat la popularea regiunii. Au fost aduøi aici oameni
114 127
117 124
Zarafchan au trimis ostatici. Au ræmas fideli familiei Han pe viului Galben a primit un mare numær de emigranfli chinezi. Mai
sfârøit, pe capitala celor din Da yuan. Prinflii din Ferganah øi În anul 120, am væzut deja, regiunea nordicæ a buclei Flu-
anul 102, sæ plece din nou prin Turkestan. Au pus stæpânire, în flinut al Fluviului Albastru.
oprit oøtirile în retragere la Dun-huang øi le-a forflat, începând cu împreunæ cu bazinul râului Huai øi coastele meridionale, imensul
(Tai-yuan). O primæ campanie (104-103) a eøuat. Împæratul øi-a regiunilor Gan su øi Manciuria; a dobândit definitiv pentru China,
sæ se foloseascæ de succesul lor înaintând pânæ în Fergana încercat sæ colonizeze teritoriul Ordos; a început colonizarea
nal øi au fost în contact cu populafliile Wu-sun din Ili. Au încercat Împæratul Wu a acflionat minunat pentru propagarea acesteia. A
Chinezi au controlat, de atunci, drumurile cætre Altaiul meridio- zaflia chinezæ era mai puternicæ decât grija de a crea un Stat.
principatelor Lou-lan (Pidjan) øi Gu-she (Turfan øi Uromtsi). 4. Opera de civilizare. Aparent, dorinfla de a extinde civili-
gocieri, a avut loc în anul 108. Ea a atras dupæ sine înfrângerea
Turkestanului. Principala campanie, precedatæ de numeroase ne- ocazie pe care a avut-o de a deveni un stat solid øi organizat.
centrale pe la sud, a contribuit, poate, la fixarea atenfliei asupra ale legiøtilor imperiali au fæcut ca China sæ piardæ cea mai raræ
Acest eøec al unui proiect grandios, de încercuire a Asiei aer periculos de autoritate. Neliniøtea despotului øi ideile înguste
li-fu. sacrificafli imediat ce reuøeau destul de mult pentru a cæpæta un
Dar nu a putut sæ învingæ rezistenfla muntenilor din regiunea Da pæreau uzate de prea multæ folosinflæ – øi de oameni noi –
un lanfl continuu de teritorii mergnâd pânæ la Da-xia (Bactriane). azi pe mâine, de diverse expediente – abandonate imediat dupæ ce
Împæratul Wu, dupæ mærturiile lui Ban Gu, a sperat sæ stabileascæ presant. Pærea cæ nu se gândeøte decât cum sæ se foloseascæ, de
Dupæ ce a supus Statele Ye-hang (Gui-zhou) øi Dian (Yun-nan), spiritul feudal. Dar împæratul nu s-a ocupat decât de ce era mai
Devenea, în acelaøi timp, øi stæpâna drumurilor din Xi jiang. exterioare øi interioare puteau permite spiritului public sæ iasæ din
China poseda, acum, din nou, o imensæ frontieræ maritimæ. baza unei noi ordini sociale. Un concurs particular de împrejuræri
cucerit înb 110, iar locuitorii dislocafli la nordul Fluviului albastru. tinuitate în idei, ar fi putut profita øi ar fi creat, statul chinez pe
Nan Yue a devenit chinezæ. fiinutul Dong Yue, izolat, a fost revoluflionaræ. Dacæ împæratul Wu ar fi avut o oarecare con-
bazinul fluviului Xi jiang, ocupând Cantonul: întreaga regiune Situaflia, din punct de vedere social, financiar, monetar, era
armate au pætruns prin diverse trecætori ale munflilor Nan-ling, în un oficiu general de reglare.
hai. În 112, au îndræznit sæ intervinæ øi în Nan Yue. În 111, øase numai cæ vedeau în acesta un simplu organ de comandæ, ba chiar
Fluviului Albastru, întreaga populaflie din regiunea Yue Dong ierarhiei sociale, se înælflau pânæ la a concepe ideea de Stat. Nu
138, chinezii, acflionând ca protectori, au stræmutat la nordul Iar unele spirite, depæøind ideea de Prinfl ca simplu creator al
(Yue Dong-hai) øi Fu jien (Min Yue), erau în rivalitate. Încæ din cæruia devotamentul faflæ de Prinfl era mai presus de orice lucru.
dupæ cæderea dinastiei Qin. Cele mai nordice dintre ele, Zhe jian competenflelor intra în concurenflæ cu vechiul principiu conform
rale din sud, cucerite de Shi Huang di, redeveniseræ independente, o nouæ ordine tindea sæ se stabileascæ. Principiul utilizærii
În anul 1112, efortul s-a îndreptat cætre sud. Provinciile lito- locul originii prin naøtere. Datoritæ acestor conflicte de interese,
cap de drum, cel care supraveghea accesul în munflii altai. administratori de profesie. Nu admiteau sæ se prefere valoarea în
Nan shan (Dun-huang). Aceasta însemna a controla un important nale, care sæ fie atribuite militarilor de carieræ sau conferite unor
giune Gan su øi pentru a se stabili pe versantul nordic al munflilor feudale. Ei se opuneau onorurilor acordate pentru merite perso-
recare pace. Au profitat de aceasta pentru a cuceri întreaga re- funcfliilor. În aceøtia din urmæ reînviase vechiul spirit al nobleflei
care trebuia, pentru mulfli ani, sæ le asigure în pærflile nordice o oa- luptæ cu marii proprietari øi cu susflinætorii principiului ereditæfliii
tenii duømane. Aceste victorii au conferit chinezilor un prestigiu face sæ li se deschidæ calea profesiunilor onorabile, ei au intrat în
stepelor: a revenit aducând cu el ca prizonieri, nouæzeci de cæpe- dezonorantæ. Doreau sæ poatæ deveni funcflionari. Pentru a putea
serviciului Da-nong“ (trezoreria Statului). Acest exemplu, odatæ evitarea særæcirilor locale. „Transporturile au crescut pânæ au
oferit, s-a instituit monopolul251 særii øi al fierului (119), pentru atins (pentru grâne) øase milioane de obrocuri pe an... øi (pentru
a-i împiedica pe oamenii færæ cæpætâi „sæ sechestreze pentru uzul stofe) cinci milioane de bucæfli de mætase“, aceasta menflinând
personal bogæfliile munflilor øi ale mærii pentru a se îmbogæfli... øi „egalitatea preflurilor“ øi „færæ ca impozitele populafliei sæ fie
de a-øi supune oamenii de rând“. Tot aøa øi vinderea fierului øi a crescute“. Hambarul capitalei, hambarul de la Gan cuan (Shen xi)
særii a fost încredinflatæ unui serviciu de Stat. S-a hotærât mai øi toate hambarele militare de lahotare erau pline. ((Aceste
întâi ca funcflionarii locali ai acestui nou serviciu public sæ fie mærturii sunt de la Sima Qian, observator ræuvoitor.)) Dar cum o
subordonafli administrafliei prefecturilor. secetæ a urmat stabilirii acestui sistem Ping-chun, s-a propus
Mai mult decât manufacturile, comerflul (care era considerat imediat ca inventatorul lui, Sang Hong-yang, sæ fie fiert de viu:
tot drept „ultima dintre profesiuni“) a permis crearea unor mari „atunci Cerul va da ploaie“254.
averi private. În afaræ de aceasta, speculanflii („cei care cumpæræ Aceastæ propunere venea de la Bu She, ostil antreprizelor de
pe credit øi fac împrumuturi, cie care cumpæræ pentru a aduna în Stat øi partizan al „încasærilor normale“ scoase din taxele pe
oraøe, cei care acumuleazæ tot felul de mærfuri“) tindeau, cu aju- pæmânt øi din impozitele pe stofe (care erau considerate ca
torul unor „asociaflii ilegale, sæ devinæ niøte dominatori252. Statul producflii flæræneøti)255. Bu She, pe bunæ dreptate, considera cæ
s-a apærat øi a apærat øi populaflia instituind (115) o antreprizæ fierul øi sarea Statului erau de proastæ calitate øi cæ taxele asupra
publicæ de transporturi racordatæ la un oficiu regulator (Jun-shu). ambarcafliunilor, destinate sæ favorizeze transporturile publice,
Acesta avea drept misiune sæ asigure circulaflia „mærfurilor aveau ca rezultat, fæcând sæ scadæ numærul negustorilor, ajun-
comerciale“, astfel încât sæ se împiedice în Imperiu „schimbæri gerea la o creøtere a preflurilor256. Acest partizan al concurenflei
bruøte de prefluri“; trebuia, în egalæ mæsuræ, sæ se stræduiascæ sæ øi al comerflului liber era un om îmbogæflit de o mare antreprizæ de
obflinæ o oarecare uniformitate în pieflele pe car,e pânæ acum, creøtere a animalelor. Cel puflin avea un oarecare curaj fiscal. El
funcflionarii „le treceau fiecare de partea lor“253. Funcflionarea preconiza sistemul donafliilor fæcute Statului de cætre cei bogafli.
acestui sistem (zis Ping-chun = balanfla comerflului) era asiguratæ Bineînfleles, acestea trebuiau sæ fie liber consimflite, dar ele erau
cu ajutorul mai multor asistenfli dependenfli de ministrul prezentate ca o datorie ce revine „BOGAfiILOR“ øi echivalând
Tezaurului public (Da-nong) øi însærcinafli „sæ se ducæ regulat în cu cea pe care „ÎNfiELEPfiII“ o îndeplinesc bætându-se pentru
prefecturi pentru a stabili acolo pe intendenflii oficiului Jun-shu øi hotare. Împæratul a constatat cæ procedeul contribufliei benevole,
pe intendenflii særii øi ai fierului. Ei dædeau ordine pentru ca chiar øi atunci când invitaflia de a dona era fæcutæ cu forme teatrale
flinuturile îndepærtate sæ livreze, în chip de arendæ, mærfuri care le øi cu sprijinul unei retorici virtuoase, nu avea decât un randament
erau specifice sau cele pe care negustorii le transportau pentru (a foarte scæzut („Nu s-a gæsit nimeni în Imperiu care sæ dea o parte
nu le vinde) decât în perioadele în care erau scumpe; aceøtia øi le a veniturilor sale pentru ajutorarea funcflionarilor provinciali“; –
værsau øi øi le transmiteau unii altora. În capitalæ se stabiliseræ „oamenii bogafli øi notabili îøi ascundeau, care mai de care,
funcflionarii Ping-chun care erau însærcinafli cu livrærile øi bunurile“)257. Împæratul a fæcut mai productive contriobufliile
transporturile pentru tot Imperiul. Meøteøugarii de stat fabricau dina verea dobânditæ, instituind controlul fiscal258.
care øi toate instrumentele de transport: ei depindeau astfel de Promotorul controlului fiscal a fost Zhang Tang („a murit
Da-nong. Da-nong trebuia astfel sæ stocheze mærfurile; când (115) færæ ca poporul sæ-l regrete“)259. Era un administrator øi un
acestea deveneau scumpe, acesta le revindea; le cumpæra când jurist. S-a ocupat de marile lucræri de canalizare, destinate sæ
preflurile scædeau. În felul acesta bogaflii negustori øi marii facæ mai puflin costisitor transportul grânelor. A fæcut sæ fie admis
prævæliaøi nu mai puteau obfline profituri însemnate... iar preflurile principiul cæ judecætorii nu trebuiau sæ decidæ la recomandarea
puteau fi regularizate în tot Imperiul.“ Acest sistem a permis cuiva, ci luând personal cunoøtinflæ de cauze260. A preconizat
120 121
123 118
meseria lor sæ înceteze sæ mai fie consideratæ ca o preofesiune decât prin idei directoare sau un plan bine urmærit.
øi sæ dea unele legi care sæ le restrângæ beneficiile cu condiflia ca remarcabil mai degrabæ prin veleitæflile (ambifliile?) inteligente,
libertæflii lor comerciale; acceptau ca statul sæ le facæ concurenflæ imens efort militar. Acesta a fost însoflit de un efort financiar
plæteascæ øi erau chiar dispuøi sæ tolereze o anumitæ restricflie a 3. Creøterea puterii centrale. Dezgustul a fæcut sæ eøueze un
noblefle. Comercianflii øi industriaøii îmbogæflifli doreai sæ-l
tribut sau de omagiu: el dædea posibilitatea dobândirii titlului de sæi, când nu i-a fæcut sæ dezerteze, le-a slæbit spiritul de acfliune.
pæmântului. Impozitul, într-adevær, continua sæ nu fie diferit de împæratului Wu, faptul cæ exigenfla øi duritatea faflæ de generalii
partizanii impozitelor apæsând numai pe umerii flæranilor øi asupra de trei ani (111-108)246.)) Dar ræmâne, în responsabilitatea
dustriaøi), în timp ce proprietarii de pæmânturi ræmâneau chinezii au fost nevoifli sæ lupte cu îndârjire împotriva lor mai bine
aparflinând noilor clase bogate ale nafliunii (comercianfli sau in- într-adevær, începeau sæ se dovedeascæ niøte vecini periculoøi øi
mobiliare, fapt remarcabil, a fost preconizatæ de financiari împotriva barbarilor stepei øi a barbarilor din munfli. ((Tibetanii,
mobiliaræ începea sæ devinæ considerabilæ. Crearea impozitelor important: extremul Gan su, în sfârøit colonizat, forma un pinten
creascæ bugetul de cheltuieli chiar în momentul în care bogæflia Cel puflin împæratul se putea mândri cæ a dobândit un avantaj
creøterea numærului funcflionarilor civili øi militari fæcuseræ sæ istoricii chinezi) a ræmas neterminat.
Or, ræzboaiele, marile lucræri publice, cheltuielile de colonizare, plan al împæratului Wu (dacæ a existat vreunul, dupæ cum cred
publice astfel încât sæ se determine impozitul pe cap de locuitor“. din nou mari înfrângeri. Primul entuziasm se spulberase. Marele
socoteala asupra indemnizafliilor funcflionarilor øi a cheltuielilor coloanæ a fost distrusæ în întregime. În 97 øi 90, chinezii au suferit
parte, trebuia reajustat bugetul. Acesta fisese stabilit „fæcându-se shan a revenit cu mare dificultate la bazæ, în timp ce o altæ
veniturilor particulare (inclusiv veniturile imperiale). Pe de altæ lagærul distrus în anul urmætor. În 99, o expediflie plecatæ din Nan
monopolurilor. Aøa a fost creat tezaurul public în detrimentul coloanæ chinezæ, prea puflin puternicæ, a fost încercuitæ în 103, iar
preflurilor fiind utilizate concomitent pentru a justifica stabilirea divizærii lor øi s-a construit un lagær pentru transfugi; dar o
expediente financiare, deprecierea monedei øi dezechilibrul chinezii, apoi au reluat ostilitæflile. În 104, s-a încercat folosirea
Aceastæ operæ a fopst realizatæ de legiøti prin intermediul unor În 107, hunii pæreau cæ sunt în cæutarea unei alianfle cu
rogative regale distrugând, în acelaøi timp, drepturile senioriale. stepæ. A fost o simplæ paradæ militaræ.
principal, din intenfliile politice: ea a cæutat sæ constituie pre- în fruntea a 180.000 de cavaleri, sæ-l provoace pe Shen-yu în
dintre cei care speculau. Fiscalitatea imperialæ s-a inspirat, în Odatæ „pedepsifli barbarii din sud“, Împæratul s-a dus el înbsuøi,
formau puternice „societæfli ilegale“, marii vasali nu erau ultimii avea încæ cincizeci de ani. Nici soldaflii, nici generalii nu lipseau.
pagubele la acelea ale marilor vasali. În rest, dacæ speculanflii Din 110, totul pærea gata pentru atacul decisiv. Împæratul nu
înælflat pe aceastæ ruinæ øi o feudalitate financiaræ øi-a adæugat cætre partea esticæ a podiøului Gobi.
særæcirea statului, ruinat de victoriile sale. Averi particulare s-au bazæ de operaflii de mare interes pentru o campanie îndreptatæ
Mæsurile fiscale ale împæratului Wu se explicæ, în parte, prin a permis crearea a patru noi prefecturi care puteau constitui o
teritoriului din Xin-cen“268. 108, de acfliunea combinatæ a unei flote øi a unei armate de uscat,
flurile asupra averii, de care nu s-au servit decât pentru popularea (între peninsula Liao-dong øi nord-vestul coreii) întreprinsæ, în
Fluviului (Ordos). Dupæ care (în 112), „au fost suprimate denun- duce o presiune exercitatæ din est. Cucerirea regiunii Zhao xian
teritoriul nou cucerit (Xin-cen), mai la nord de marea buclæ a Raidul oriental al lui Ho qu ping (în 119) arætase la ce putea
øapte sute de mii de oameni særaci, lovifli de inundaflii (120), în nicare cu acesta, s-au trezit ameninflafli de chinezi dinspre apus.
fie incorporafli în armatæ, fie trimiøi drept coloniøti, împreunæ cu cædea sub influenfla chinezæ, iar hunii, cærora li se tæia orice comu-
numærul lor la mai mult de un milion)267 au fost, dupæ o amnistie, toatæ durata domniei împæratului Wu. Dintr-odatæ, Turkestanul
crearea monedei albe: s-a væzut cæ politica monetaræ a dus al un Problema cea mai urgentæ era cea a monedei. Dinastia Han
mare proces care a permis decimarea nobilimii. În acelaøi spirit, (ca sæ nu paræ cæ acapareazæ totul) a admis sistemul emisiunilor
Zhang Tang øi discipolii sæi au intervenit øi în materie fiscalæ. Sub monetare libere247. Prinflii ce primiseræ feude în flinuturile Zhe
influenfla lor, funcflia de „agenfli informatori integri“ (Zhe-zhe) a jiang øi Si chuan au invadat China cu monedele lor. Puterea lor
fost creatæ øi încredinflatæ unor legiøti nemiloøi261. Aceøtia au l-a înspæimântat pe împærat. a interzis sæ se mai toarne monedæ.
format comisii itinerante care mergeau în districte øi regate sæ Aceastæ mæsuræ (dacæ a fost aplicatæ) nu i-a jenat cu nimic pe
judece afacerile referitoare al averile dobândite. „Ei au luat acaparatori. S-au îmbogæflit pe mæsuræ ce vistieria imperialæ se
poporului bogæflii a cæror valoare se cifra la sute de mii (monezi), golea, pentru a-i plæti pe furnizorii militari øi pe antreprenorii
sclavi cu miile øi miriadele, câmpuri cu mai multe sute de qing în lucrærilor publice. Administraflia imperialæ a încercat mai întâi sæ
marile prefecturi øi cu sutele în cele mici, locuinfle în numær stabileascæ, sub o formæ mai savantæ, circulaflia valorilor. A
proporflional. În felula cesta, negustorii a cæror avere atingea încercat sæ impunæ sistemul împrumuturilor. A dat exemplu
media sau o depæøea au fost aproape tofli ruinafli. Poporul s-a procedând, în favoarea oamenilor ruinafli øi a deportaflilor, la
mulflumit cu o mâncare bunæ øi cu haine frumoase øi nimeni nu s- împrumuturi de pæmânturi248. În felula cesta, n-a fæcut decât sæ
a mai preocupat sæ-øi sporeascæ averea. Dar funcflionarii provin- se ruineze øi mai mult, în timp ce „bogaflii neguflætori øi marii
ciali, datoritæ særii, fierului øi preleværilor din averile dobândite, comercianfli... (au câøtigat) averi de mai multe miriade de livre de
au avut resurse destul de abundente“262. Ordonanfla emisæ în anul aur: nu ajutau cu toate acestea guvernarea în deriva sa, iar særæcia
119 a adus instituirea unui rol în care comercianflii trebuiau sæ fie poporului de rând nu fæcea decât sæ se dubleze“249. „moneda s-a
înscriøi. Plasarea averilor în bunuri imobile era interzisæ, sub înmulflit... mærfurile au devenit rare øi scumpe.“ Atunci Împæratul,
pedeapsa de confiscare, astfel încât ei nu au putut beneficia, în dupæ ce a modificat în mai multe rânduri titlul monezilor de
mod fraudulos, de avantajele permise agricultorilor. Tofli trebuiau aramæ, a încercat, în anul 120, sæ punæ în circulaflie o monedæ
sæ facæ o declaraflie a averii: refuzul declarærii, sau o declarare nouæ (aliaj de cositor øi de argint) folosind unele artificii
incompletæ, erau pedepsite cu confiscarea øi cu o pedeapsæ de un religioase destinate sæ sporeascæ încrederea øi sæ-i facæ pe oameni
an de lucræri forflate la frontiere. Impozitul reprezenta a douæzecea sæ accepte acest nou etalon. Mæsuri severe au fost luate pentru a
parte a averii dobândite. Mærfurile sau materiile prime stocate la pedepsi falsificærile. Dar acestea nu au încetat sæ aparæ250. În
meøteøugari øi negustori intrau la decont, baza de degrevare fiind 113, a apærut un edict care scotea din circulaflie orice monedæ care
mai ridicatæ pentru meøteøugarii care aveau în magazie materii nu era bætutæ în atelierele imperiale (Shang-liu). Stabilirea
prime destinate prelucrærii. Carele øi ambarcafliunile au fost taxate monopolului servea, în mod principal, la verificarea fidelitæflii
în funcflie de capacitatea lor, consideratæ ca indice al importanflei seniorilor cu feude date în apanaj.
traficului263. Trândavii, în sfârøit, au fost øi ei atinøi: jucætorii, A fost o ocazie de a-i pedepsi cu asprime. În 112, prinflii
vânætorii, amatorii de lupte de cocoøi øi de curse de cai, au avut prinøi în fraudæ (în numær de 106, dintr-un total de 250 cel mult)
de ales între pedeapsa penalæ øi intrarea într-o carieræ militaræ – au fost dezonorafli.
intrare obflinutæ cu titlu costisitor264. Contribufliile benevole (în Pentru a lupta împotriva monopolurilor particulare, împæra-
grâne) au permis obflinerea scutirii de corvezi øi accesul la funcflii tul Wu a stabilit monopoluri de Stat. Un serviciu special (acela de
publice265. Impozitul pe capital a umplut tezaurul Shang-lin266, Shao fu) se ocupa de veniturile particulare ale Împæratului, care
cæruia i-a fost afectat un serviciu special (shui-heng). Câmpurile erau în principal scoase din munfli, mæri, eleøtee øi mlaøtini.
confiscate au constituit domeniul statului; sclavii confiscafli au „Munflii øi mærile sunt hambarele Cerului øi la e Pæmântului“
devenit servitori publici øi au fost folosifli în majoritate la (adicæ aparflin cu titlu privat Împæratului); acesta, totuøi, „pentru
transporturile de grâne. Condamnaflii (Sima Qian estimeazæ a încuraja veniturile publice, a subordonat aceste exploatæri
122 119
141 132
vechi stæri de-o oarecare unificare. tot ceea ce se poate spune în încearcæ atunci sæ reia lupta împotriva oamenilor de la palat.
perioadei Chun Qiu par sæ ateste o putere stræveche, indicele unei (adoptiv) al unuia dintre principalii eunuci. Marele mareøal
tele de care par sæ se fi bucurat cei din dianstia Zhou în timpul este datæ în cæsætorie, nu moøtenitorului Imperiului ci fiului
pune o oarecare unitate politicæ. Respectul relativ øi menajamen- Familia lor încearcæ sæ punæ piciorul în palat: sora împærætesei
mod artificial în trecut? existenfla unui suzeran recunoscut presu- 189, o altæ împæræteasæ devine regentæ øi fratele sæu mare mareøal.
unitate. Suntem siguri cæ acest ideal este recent øi proiectat în sinucis; væduva a fost otrævitæ øi toate rudele sale exilate. În anul
un stat primitiv? Pare totuøi a fi însoflit de un ideal tradiflional de împæratul Ling (168-189). Tatæl væduvei a fost învins øi s-a
færâmiflare pe care o scot la luminæ primele documente datate. Era Acesta a intrat în luptæ cu eunucii de la palat, pe care se sprijinea
niøte inundaflii sau incursiunea barbarilor pot explica starea de Împæræteasa, væduva lui Dou, l-a numit pe tatæl sæu mare mareøal.
opera lor? Nu este greu sæ ne imaginæm un cataclism de proporflii: douæzeci de ani (147-167). La moartea sa, o nouæ regenflæ.
cel puflin bazinul Fluviului Galben øi cæ un cataclism a ruinat reuøit, ajutat de un eunuc, sæ-l asasineze øi pe fratele ei. A domnit
prospere? Nu putem, oare, presupune cæ ei au colonizat odinioaræ dupæ moartea væduvei, împæratul a dizgrafliat-o pe sora ei øi a
Chun Qiu, nu reprezentau ræmæøiflele unei nafliunbi unite øi harem au avortat toate sau copiii lor au murit de mici. Imediat
chineze? Dar cine va dovedi cæ chinezii, la începutul perioadei micæ a væduvei împæratului. Aceasta nu a avut copii: femeile din
de stat primitiv? De aici, trebuie oare sæ începem istoria societæflii familii din neamul Han, dar se cæsætorise cu o Liang, sora mai
aceastæ situaflie a Chinei de la începutul cronologiei, un embrion otrævit. A fost atunci numit Împæratul Huan: el aparflinea unei
Trebuie oare, din respect pentru date, sæ întrevedem în timpul lui Che. Acesta era tot un copil, dar ceva mai mare: a fost
mici cantoane, træiesc în izolare. care era în vârstæ de doi ani øi a murit în anul 145, precum øi în
flaræ nouæ. Solul nu este deloc amenajat. Locuitorii, împræøtiafli în mareøal. Fratele øi sora guverneazæ în timpul domniei lui Chong,
Confederafliei chineze ni se dezvæluie ca un flinut îngust øi ca o femeie din familia Liang. Fratele acesteia este fæcut mare
de numeroase øi susceptibile sæ fie luate în discuflie, pæmântul pe tron împæratul Shun (126-144) care numeøte împæræteasæ o
În schimb, odatæ ce apar, cu date relativ sigure, documente destul Acesta moare aproape imediat øi o altæ grupare învinge. Este pus
clasice ale flærii) un Imperiu civilizat øi o nafliune deja omogenæ. moartea soflului sæu, sæ proclame un copil de vârstæ fragedæ.
China (încæ din al treilea mileniu dinainte de Hristos øi în limitele este exterminatæ. Împæræteasa Yen, soflia lui Nan, încearcæ, la
I
storia clasicæ încearcæ sæ dovedeascæ cæ a existat în urcarea pe tron, avea doisprezece ani. Moare în 121. Familia sa
guverneazæ øi în timpul domniei lui Nan (107-125), care, la
tului Shang care urcæ pe tron în vârstæ de o sutæ de zile; ea mai
Împæræteasa Deng guverneazæ un an (106) sub domnia împæra-
este exercitatæ de familia Dou (89-92). Apoi, apare familia Deng.
Familia unei alte împærætese ajunge s-o distrugæ. O primæ regenflæ
familia unei împærætese a încercat sæ punæ mâna pe putere.
totuøi sæ fie reprimate unele revolte ale prinflilor de sânge. În 77,
Primele succesiuni au fost liniøtite. Între anii 67-71, a trebuit
principiul cæ nu vpr mai fi suverani, ci numai duci øi marchizi.
de apanaje (tot atâtea câte zile are anul). A impus cel puflin
împæratul Guang-Wu, a trebuit sæ împartæ trei sute øaizeci øi cinci
nan). Aceasta a durat din anul 25 în 220. Fondatorul sæu,
de-ai doilea Hani (sau Hanii orientali: au mutat capitala în Hu

cuiascæ. Aceastæ afirmaflie nu implicæ, în nici un fel, faptul cæ cienii din nord-est precum øi pe vræjitoarele sin flinutul Yue, în
nobilimea feudalæ a dispærut imediat ce nobilimea Imperiului a timp ce aducea în palatul sæu idolul de aur pe care-l adora
apærut în locul sæu, sæ joace un rol analog în cadrul nafliunii. E suveranul Xiu chu, iar în herghelia sa Calul ceresc, luat de la
posibil ca în timpul dinastiei Han sæ mai fi supraviefluit în China prinflul din Fergana. A consultat destinul cu ajutorul oaselor de
grupæri de tip feudal. Invers, sunt øi øanse ca înaintea erei impe- pui, dupæ metodele barbarilor din sud-est, iar dupæ obiceiul
riale sæ fi existat o nobilime diversificatæ, diferitæ de nobilimea chinezesc, întrebuinflând carapacele de broascæ flestoasæ. A fæcut
specific feudalæ øi ai cærei membri sæ semene deja mai mult cu sacrificii atât pe movile aplatizate cât øi pe terasele înalte. A
niøte funcflionari decât cu niøte vasali. Cu siguranflæ, în tot cazul, cheltuit sume mari de bani în beneficiul alchimiei, spiritismului
cæ în perioada Chun Qiu (øi chiar mai târziu) obiceiurile flæræneøti øi al literaturii traduiflionaliste. A pus sæ fie compuse imnuri de
ræmæseseræ aproape aceleaøi ca pe vremea în care, în comunitæflile formæ øi de inspiraflie clasice øi a patronat poemele în care Sima
rurale care reprezentau atunci elementul cel mai activ al societæflii Xiang ru imita, se spune, poezia specificæ din flara lui Chu.
chineze, au fost elaborate ideile pe care fondatorii domeniilor fie Împæratul Wu nu avea caracterul sever øi misterios al primului
le-au împrumutat, fie le-au transformat, atunci când a avut loc re- Împærat. El încerca sæ-øi afiøeze puterea printr-un lux strælucitor
øi variat. „Privifli tot ce este împrejur; admirafli sala de jad verde.
voluflia din care a luat naøtere China feudalæ. Dar, în acel moment,
O mulflime de femei frumoase s-au adunat aici; este o eleganflæ
rolul dominant øi activitatea creatoare au trecut în sarcina
îmbeløugatæ øi supremæ. Feflele lor sunt albe ca floarea de susai;
conducætorilor de domenii øi a fidelilor lor. Credinflele øi teoriile
(pentru a le vedea) un milion de persoane aleargæ øi se îmbrân-
care au contribuit la edificarea Chinei imperiale au luat naøtere cesc. Sunt îmbræcate cu haine împodobite øi cu voaluri multico-
din activitatea diverselor etape feudale. Astfel, vom studia dife- lore, uøoare ca ceafla. Au trene din mætase finæ øi dinbs tofpæ uøoaræ.
ritele medii în care s-a format civilizaflia chinezæ în momentul în øin în brafle flori de Jia-ye, stânjenei, orhidee parfumate“282.
care acestea s-au dovedit a fi creatoare. Øi vom da mai multæ Pe cât era de magnific, împæratul Wu era øi bænuitor øi
atenflie destinului creafliei lor, decât propriului destin. De drept, viclean. Dizgrafliile sale erau teribile, iar favoarea periculoasæ.
am putea justifica metoda. Ar fi de ajuns sæ læsæm sæ se înfleleagæ Teama de otræviri øi farmece l-a fæcut sæ ordone uciderea fiului
cæ ea se impune de fapt. Nu existæ alt mijloc de a defini diferitele sæu preferat. Prinflul s-a spânzurat, iar copiii sæi au fost executafli.
medii al cæror studiu este important pentru cunoaøterea civilizafliei Împæratul øi-a ales un alt succesor. Era un copil. Mama sa era
chineze, decât prin intermediul credinflelor sau tehnicilor care tânæræ. Împæratul, pentru a para pericolul unei regenfle feminine,
reprezintæ aportul lor la aceastæ civilizaflie. i-a permis sæ se sinucidæ.
Este limpede cæ evoluflia, aøa cum poate fi ea descrisæ, capætæ În timpul domniei împæratului Wu, civilizaflia chinezæ s-a
un aspect atemporal (cæci nimic nu începe øi nimic nu se sfârøeøte dezvoltat din plin. Împeriul era puternic. Rafliunea de stat era cea
în ea la o datæ determinatæ) øi o aluræ schematicæ (cæci nimic nu care comanda aici. Mai ræmânea sæ se constituie øi Statul. Inte-
ne permite sæ-i indicæm particularitæflile de detaliu øi sæ spunem resul dinastic ræmânea singurul principiu de guvernare. O crizæ de
dacæ ea a avut fluxuri øi refluxuri; dacæ, pe alocuri, a fost rapidæ succesiune era de ajuns pentru a ruina Imperiul.
sau lentæ, dacæ un anumit motiv a întârziat-o sau a græbit-o, într-
o anumitæ regiune).
Pentru moment, orice încercare de precizare geograficæ sau III CRIZA DINASTICÅ ÆI SFÂRÆITUL DINASTIEI HAN
istoricæ øi mai ales, orice încercare de precizare etnograficæ ar fi
falsæ. Mai mult: mulflimea øi diversitatea influenflelor posibile Împæratul Wu a avut succesorul pe care øi l-a ales. Acesta a
face ca orice ipotezæ sæ fie mai degrabæ periculoasæ decât utilæ. domnit sub tutela a trei regenfli desemnafli de tatæl sæu. Principalul
Voi indica totuøi una, dar numai cu titlul de ipotezæ de studiu øi era un frate al generalului Ho qu ping, pe nume Ho Kuang. Au
144 129
131 142
dinastia Han. Unul ditnre ei a reuøit sæ fondeze o dinastie a celor fragmentate ce nu pot fi legate de nici o cronologie.
detronat de o coaliflie de prinfli înrudifli cu primii împærafli din Se poate imediat observa cæ aceste date constituie documente
Wang Mang nu a domnit decât paisprezece ani (9-23). A fost unei istorii a societæflii chineze.
familia imperialæ. tive. Numai pornind de la aceste date, pot fi relevate elementele
în tentativa lor, învinøi de o coaliflie de prinfli cu feude date de condiflia de a le detaøa mai întâi de sistem, constituie date pozi-
Imperiul nu ræmâne mai puflin dezmembrat dacæ aceøtia eøueazæ crate øi în cadrul unor tipare tradiflionale. Tiparele øi formulele, cu
Imperiului, în profitul propriilor lor familii øi a partizanilor lor. gândesc øi nu se exprimæ decât cu ajutorul unor formule consa-
sæ reuøeascæ acest lucru, au nevoie din nou de o dezmembrare a construiesc sau îøi reconstruiesc în mod sistematic istoria, nu
consilierilor palatului, dar au toate facilitæflile pentru a uzurpa. Ca orice cercetare pozitivæ ar fi imposibilæ: chinezii, atunci când îøi
se mulflumeascæ sæ domneascæ în fapt fondând o dianstie a cæ sunt în concordanflæ cu spiritul sistemului. În aceste condiflii,
familia maternæ dæ regenfli care sunt atotputernici. Aceøtia pot sæ acceptat datele tradiflionale decât în mæsura în care acestea pæreau
asasinat sau prin alegerea unor moøtenitori cu sænætate øubredæ), fost prelucrate øi reconstruite de o criticæ eruditæ. Aceasta nu a
tutelele sunt lungi øi frecvente (acest rezultat poate fi obflinut prin explicæ decât se relateazæ faptele istorice. toate documentele au
dacæ succesiunile nu ar fi însoflite de o eprioadæ de tutelæ. Când un fapt de primæ importanflæ. Plecând de la el, mai degrabæ se
grupærii rudelor imperiale. Ar rezulta de aici un oarecare echilibru øi istoria. Or, pentru doctrina clasicæ, acest ideal este o certitudine,
acestor væduve au format o grupare puternicæ care se opunea ideal nobil: tocmai de aceea am dori sæ-i cunoaøtem provenienfla
de împærafli tindea astfel sæ se opunæ dinastiei imperiale. Rudele îndoialæ, o inenflie recentæ. Se simte totuøi cæ este vorba aici de un
sæ-øi cæsætoreascæ fii în propriile familii. O dinastie a væduvelor
øi sæ civilizeze lumea, corespunde unui ideal care nu este, færæ
de drept familial, favorabile intereselor materne, permit mamelor
simpla respectare a itualurilor, reuøeøte sæ stæpâneascæ obiceiurile
fideli. Aceøtia provin din familia mamei sale. Or, vechi principii
naflionale se manifestau ca niøte Sfinfli. Ideea cæ Prinflul, prin
asigure succesiunea, trebuie sæ fie grupafli în jurul sæu un grup de
este desemnat ca moøtenitor un copil de vârstæ fragedæ. Ca sæ i se fost perfectæ la origini, pe vremea în care Fondatorii civilizafliei
grup, devine pentru suveranul însuøi un rival. De aceea, adesea, civilizafliei chineze? Aceastæ teorie mai pretinde cæ societatea a
periculoøi. Un moøtenitor desemnat, dacæ grupeazæ în jurul sæu un teoria tradiflionalæ care pretinde cæ explicæ întreaga istorie a
curte. Aceste rude, la fiecare succesiune, ar putea fi concurenfli antichitate, de o oarecare omogenitate. dar, ce sæ înflelegem din
pe cea a rudelor sale øi, înainte de toate, sæ le îndepærteze de la cel puflin o parte din flinuturile chinezeøti) sæ se fi bucurat, din
doreøte sæ întæreascæ puterea centralæ trebuie sæ încerce sæ slæbeascæ sæ prezinte o oarecare continuitate; mai este posibil ca China (sau
mai fie decât o federaflie de seniorii înrudite. Un suveran care dateazæ din cele mai vechi timpuri; este posibil chiar ca istoria sa
sa familie øi practicæ politica privilegiilor, Imperiul tinde sæ nu tradiflia clasicæ. Se poate crede, cu adeværat, cæ civilizaflia chinezæ
guverna, suveranul are nevoie de sprijin. Dacæ-l cautæ în propria fi niciodatæ de acord, nici sæ negæm, nici sæ acceptæm totul din
dinastii. Dincolo de Împærat, statul nu înseamnæ nimic. Pentru a În ceea ce ne priveøte, nu vom fi de partea acestora. Nu vom
Imperiul nu are alt fundament decât Virtutea specificæ unei creøtere violentæ a apelor râului Di.
Wang Mang s-a proclamat Împærat (9 e.n.). asupra afirmafliilor cronicilor (din sec. VII), privitoare la o
Suveranul Roøu i-a adus lui Wang Mang o casetæ misterioasæ. tanflei tradifliilor privitoare la creøterile diluviene ale apelor sau
dinasticæ. Gao zu, totuøi, se næscuse dintr-un dragon roøu. tæm niøte frânturi de dovezi, insistând de exemplu asupra impor-
au domnit în virtutea Pæmântului øi au luat galbenul drept culoare absolutæ, bazatæ pe lipsa de mærturii istorice, ar fi uøor sæ prezen-
el Virtutea chiar a lui Gao zu, fondatorul dinastiei Han. Aceøtia dacæ am respinge aceste ipoteze moderate, preferând o negare
succesor. Unele minuni au arætat atunci cæ Wang Mang avea în favoarea tradifliei clasice nu are decât o valoare de ipotezæ, dar

existat câteva tulburæri care au fost repede înæbuøite, dar Întreaga muncæ constæ în clasificarea lor. Clasificându-le,
împæratul Zhao a murit foarte tânær (74). Ho Kouang l-a fæcut sæ este posibilæ raportarea lor la medii sociale diferite. Atunci nu mai
urce pe tron pe un colateral, care a fost imediat determinat sæ ræmâne decât sæ se clasifice aceste medii. Aici, pentru început, se
renunfle la coroanæ, cu sprijinul autoritæflii împærætesei, væduva lui impune o metodæ regresivæ.
Zhao, care era o nepoatæ a lui Ho Kuang øi a unuia dintre ceilalfli Cunoaøtem, din documente directe, clasa erudiflilor øi nobi-
doi regenfli care mai træia încæ. A fost numit succesor un presupus limea Imperiului. Erudiflii øi funcflionarii au ocupat, în China im-
nepot (presupus færæ îndoialæ) al primului moøtenitor al perialæ, un loc analog cu cel pe care-l ocupa, în China fiefurilor,
împæratului Wu (al cærui sfârøit tragic îl fæcuse popular). Acesta nobilimea feudalæ. Aceasta din urmæ ne este cunoscutæ numai
a fost împæratul Xuan (73-49). A fæcut greøeala sæ nu se prin ceea ce erudiflii au binevoit sæ ne spunæ. Dar, pentru a ne
cæsætoreascæ cu o fiicæ a lui Ho Kuang. Împæræteasa a fost otrævitæ vorbi despre ea, aceøtia au recurs la formule tradiflionale. Ei le
de soflia regentului, a cærei fiicæ a intrat în harem. Împæratul avea înflelegeau în felul lor. Totuøi nu este imposibil ca ei sæ le înfle-
deja un moøtenitor pe care-l iubea. A exterminat întreaga familie leagæ cu acelaøi sens pe care-l foloseau nobilii feudali. A clasifica
Ho, ce devenise prea puternicæ, øi a numit-o împæræteasæ pe o diferitele valori ale acestor formule înseamnæ a le raporta la medii
concubinæ færæ copii. Domnia fiului sæu, împæratul Yuan (48-33), etajate. Aceastæ clasificare, drept urmare, permite descrierea unei
a fost liniøtitæ. Dar soflia sa, împæræteasa Wang, i-a supraviefluit øi evoluflii. Se poate proceda în acelaøi mod mergând mai departe,
nu a murit decât foarte bætrânæ. Împæratul Cheng (32-7) l-a numit de la Împærat la seniorul feudal. Dar, aici, trecerea, de la un ter-
mare mareøal pe unul dintre unchii sæi materni, ai cærui frafli au men la altul, este mai directæ. Ca urmare a acestei evoluflii conti-
acaparat toate funcfliile. Unul dintre ei a avut drept fiu pe Wang nue, existæ posibilitatea de a ajunge foarte departe øi a descoperi
Mang care, la douæzeci øi opt de ani, a devenit marele favorit. ceea ce reprezenta sub forme extrem de arhaice, puterea Prinflului.
Împæræteasa a fost aleasæ tot din familia Wang. Împæratul Cheng, Aceastæ putere este definitæ prin niøte formule care sunt adeværate
neavând copii, l-a adoptat pe nepotul sæu, a cærei mamæ legalæ teme mitice; uneori chiar pot fi apropiate de gestele rituale
aparflinea familiei Fu. Familia Wang a menajat-o la început pe înrudite: ansamblul lor scoate la luminæ credinflele øi chiar datele
regina Fu. Aceasta, care era foarte abilæ, a dorit sæ aibe întreaga care au fæcut posibilæ constituirea domeniilor øi apariflia autoritæflii
putere cuvenitæ unei væduve imperiale. În timpul domniei lui Ai individuale. Or, alte teme (în principal teme poetice) permit
(7-1), familia Fu a acflionat pentru eliminarea familiei Wang. Dar descrierea unui mediu rustic, în care s-au format unele dintre
când Ai a murit, cea mai veche væduvæ de rang nobil, împæræteasa credinflele cele mai importante care stau la baza puterii proprii
Wang (væduva lui Yuan), øi-a afirmat autoritatea supremæ. unui conducætor politic, precum øi cea a puterii specifice unui cap
Întreaga putere a trecut lui Wang Mang. Acesta øi-a cæsætorit de familie. Astfel, prin simplul mijloc, care constæ în raportarea
fiica cu împæratul Ping (1 î.e.n.-5 e.n.). A avut grijæ sæ flinæ seama la unele medii corect etajate, a rubricilor øi formulelor în care
de mama suveranului øi de familia acestuia. Le-a dat fiefuri øi i-a credinflele chineze s-au înscris, se ajunge la reliefarea, în ordinea
fæcut sæ stræluceascæ la curte. A mai avut grijæ sæ distribuie mai politicæ øi în ordinea familialæ, a unei evoluflii paralele care
mult de o sutæ de fiefuri membrilor familiei imperiale. În anul 5, explicæ formarea dreptului constituflional øi a dreptului particular.
Împæratul fiind bolnav (otrævit, spune istoria), Wang Mang a Se poate observa, færæ îndoialæ, cæ, dacæ mediile descrise cu
cerut zeilor sæ-l facæ sæ moaræ în locul suveranului sæu. Aøa ajutorul formulelor luate dintr-o tradiflie imemorialæ pot fi
fæcuse odinioaræ Zhou-gong, ministrul-fondator al dinastiei Zhou stratificate corect, numai în acest sens, în societatea chinezæ, rolul
øi mare patron al øcolii ritualiste din Lü. Totuøi, Împæratul a conducætor a trecut, pe rând, de la unul la altul dintre aceste me-
murit. Fiica lui Wang Mang (avea doisprezece ani) devenea dii. Nu se poate afirma altceva atunci când se spune cæ nobilimea
væduvæ de împærat defunct. Un copil de doi ani a fost numit Imperiului a fost urmaøa nobilimii feudale sau a venit s-o înlo-
130 143
133
împæratului Ai (6-1) s-a propus fixarea, pentru fiecare clasæ
niseræ grave la sfârøitul primei dinastii Han. În timpul domniei
de pæmânturi øi la înmulflirea sclavilor. Aceste neajunsuri deve-
concesiunea întregii proprietæfli nu putea duce decât la acapararea
deflinerii în arendæ al terenurilor (sistemul xing) øi al dijmei:
sæ revinæ la vechile obiceiuri. L-a sfætuit sæ restaureze sistemul
singur mijloc de a forma oameni de stat, l-a îndemnat pe stæpân
care patrona studiul Analelor lui Lü, redactate de Confucius, ca
moraliøtii i-au învins ep tehnicieni. Învæflatul Dong Zhong shu,
dobândite în industrie sau comerfl. Dar, în timpul aceleiaøi domnii,
pareze interzicând refolosirea în bunuri imobile a averilor
slujba împæratului Wu simfliseræ pericolul øi încercaseræ sæ-l
agrare datorate dezvoltærii marilor domenii. Economiøtii din
roøii øi cea a Turbanelor galbene au fost rezultatul unei crize
øi strânøi în bandæ de vreun aventurier. Rebeliunea Sprâncenelor
publice, aceøtia sunt imediat animafli de sentimente antidinastice
sæ lupte împotriva barbarilor sau întrebuinflafli la marile lucræri
revoltafli se formeazæ. Atunci când nu sunt înregimentafli øi trimiøi
guvernanflii nu se mai ocupæ de aproviziionarea localæ, o bandæ de
sau secete. cum poliflia imperialæ devine mai puflin vigilentæ, iar
dinastiei Han, exista mereu câte un canton încercar de inundaflii
Împærat. În flara întinsæ øi variatæ cum devenise China în timpul
anotimpurilor øi al prosperitæflii flærii ræmânea valabilæ pentru
concepflie conform cæreia prinflul este responsabilul ordinei
a fæcut decât sæ prelungeascæ dinastia primilor Han. Vechea
creøtine, a determinat cæderea lui Wang Mang, a cærui domnie nu
doua dinastii Han. Cea a Strâncenelor roøii, de la începutul erei
Revolta Turbanelor galbene a prilejuit cæderea celei de-a
palat. Nu mai reprezenta nimic, iar statul s-a dizolvat.
materne, nu a devenit decât o jucærie în mâna oamenilor de la
sprijinul partizanilor grupafli în jurul familiei sale paterne sau
Dupæ ce Împæratul a dorit sæ fie stæpân în palatul sæu, refuzând
Imperiul. Mai erau øi intrigi la palat. Nu mai exista guvernare.
cu numele. Din 184, rebeliunea Turbanelor galbene bulverseazæ
din dinastia Han, împæratul Xian (190-220). Nu domneøte decât
micul împærat detronat. Atunci începe domnia ultimului împærat
Eunucii înving. Mareøalul este omorât, sora sa surghiunitæ, iar
Din anul 72 în 102, Ban Chao284, punând stæpânire pe regiunile înfloreøte din nou în China, mult mai sincreticæ decât pe vremea
Khotan, Kachgar, Yarkond øi Karachar, i-a respins pe huni în dinastiei Han, încercând totodatæ sæ se raporteze øi mai mult la
gobi, iar triburile Yue-zhe dincolo de Pamir, în timp ce Dou Xian trecut. Dupæ o nouæ perioadæ de færâmiflare (907-960), China se
îi respingea la nord de Barkoul pe hunii nordici (89). orienteazæ definitiv, în timpul dianstiei Song (960-1279), cætre un
Toate drumurile mætæsii, de la nord la sud, treceau astfel sub sincretism de spirit tradiflionalist. O datæ cu dinastia Qin øi Han
controlul chinez øi, dincolo de deøerturile Asiei centrale, s-a s-a format nafliunea chinezæ øi s-a creat idealul unei unitæfli
stabilit un contact strâns cu civilizaflia tokharianæ. Triburile imperiale; tocmai datoritæ orgoliului, ce le este inspirat de cultul
Tokhari øi Yue-zhe erau în legæturæ cu India, precum øi cu øi tradifliile lor, chinezii au gæsit, în ocazii favorabile, forfla de a
Occidentul285. Chinezii, pe de altæ parte, stæpâni pe Annam øi apare ca o nafliune sau chiar sæ joace rolul unei mari puteri. Mai
coastele sale, puteau primi pe cale maritimæ, o datæ cu influenfla mult decât istoria unui stat sau a unui popor, istoria Chinei este
indianæ, øi influenfle mai îndepærtate. Istoria afirmæ cæ Ban Chao cea a unei civilizaflii sau, mai degrabæ, cea a unei tradiflii de
a avut ideea de a intra în relaflia cu Romanii (97) øi cæ, în a doua culturæ. Principalul sæu interes, dacæ l-am putea contura cu o
parte a secolului al II-lea, niøte neguflætori s-au prezentat în oarecare precizie, ar fi, poate, de a aræta cum ideea de civilizaflie
porturile din partea de sud a Imperiului ca ambasadori ai Romei. a putut, într-o istorie atât de îndelungatæ, sæ primeze, într-o
Atât prin sud-vest cât øi prin est, idei øi cunoøtinfle noi au pætruns manieræ aproape constantæ, în fafla ideii de stat.
atunci în China. Budismul s-a instalat aici cel puflin de la
începutul secolului I. S-a extins, apoi, îæn timpul perioadei celor
Trei Regate. Civilizaflia chinezæ se complicæ în momentul în care
Imperiul se færâmifleazæ.
***
La cæderea dianstiei Han, China intræ într-o eræ de færâmiflare
politicæ. Familia Zen (265-419) nu reuøeøte decât pentru scurt
timp sæ restabileascæ o unitate nominalæ. De la începutul secolului
al IV-lea, barbarii au pætruns în interiorul hotarelor. Ei fondeazæ
în China de Nord øi de Vest regate instabile. Familia Zen nu mai
defline decât bazinul Fluviului Albastru øi cel al râului Xi Jiang.
Sfærâmiflarea atinge apogeul al sfârøitul secolului al IV-lea øi la
începutul celui de-al V-lea. Numai în secolul al VII-lea, øi aceasta
pentru a lupta împotriva triburilor Du jue (turci) Imperiul se
reconstituie, ridicat de familia Sui (589-617), cæreia i-a succedat
Tang (620-907). Politica de mare anverguræ, îndreptatæ cætre
stepæ, munte øi mar,e este imediat reluatæ. Din anul 609 flinuturile
Tarim, Tsaidam øi Tonkin intræ în Imperiu. Acesta se întinde,
pentru o vreme, pânæ la Dzoungaria øi pânæ la Indus. Îmbogæflitæ
de cunoøtinflele pe care le aduc cu ele Budismul, Meniheismul øi
Nestorianismul, rpecum øi alte curente religioase, civilizaflia
136
135
furntea câtorva temerari, dar animafli de mândria de a fi chinezi.
procedau prin atacuri îndræznefle, færæ ajutor sua control, în
cel mai cunoscut este Ban Chao) ce au acflionat ca disperaflii. ei
a doua dinastii Han, a fost realizatæ de câfliva oameni (dintre care
Cucerirea regiunii Tarin, care a constituit marea glorie a celei de-
unor inifliative personale øi unei insubordonæri inteligente.
reuøite de politicæ øi de ræzboi au fost duse la bun sfârøit datoritæ
triburilor Xien-bi împotriva hunilor, toate aceste operafliuni
Man din Hu-nan (49), pacificarea nord-estului datoritæ folosirii
Hai-nan, dizolvarea confederafliei puternice, fondatæ de triburile
începutul erei creøtine. Supunerea regiunilor Tonkin (42 e.n.) øi
refacerea puterii chineze dupæ criza dinasticæ care s-a produs la
a-øi justifica succesele. Tot acestui corp de ofifleri se datoreazæ øi
timpul fæcând raport øi øtiu, la nevoie, sæ gæseascæ scuzele pentru
un înalt grad de spirit colonial. Ei acflioneazæ færæ sæ mai piardæ
Chinei este, în acea perioadæ, opera unui corp de ofifleri posedând
posturi. Ceea ce am putea fi tentafli sæ numim politica externæ a
inifliativæ øi de aventuræ de care erau animafli unii dintre øefii de
o contribuflie la aceste succese. Ele s-au datorat spiritului de
închine (33) øi sæ cearæ alianflæ. Guvernarea centralæ n-a avut nici
sud-vestic, singurul ræmas în contact cu China, sæ vinæ sæ i se
stabilit în împrejurimile lacului Balkach) a determinat grupul
reuøitæ (în 35) împotriva grupului cel mai îndepærtat (ce era
49, hunii s-au scindat în douæ grupuri. O acfliune îndræzneaflæ
reuøit, au putut satabili la Kutcha principalul lor port militar. În
ocupat Turfan din 64 în 60. Dar în 60, chinezii, în urma unui raid
divizarea lor, au ajuns sæ ameninfle drumul cætre Altai: aceøtia au
violenflæ neliniøtitoare øi deseori, triburile Xiong nü, cu toatæ
tibetanilor a devenit uneori (în anul 42 î.e.n., de exemplu) de o
unele crize ale guvernærii centrale. Cu siguranflæ, presiunea
Opera de colonizare a suferit mai mult decât s-ar putea crede

regate.
Galben, plus bazinul râului Huai. Imperiul era divizat în trei
dinastia Wei, care a deflinut toatæ vechea Chinæ a Fluviului
220, fæcându-l pe împæratul Xian sæ renunfle la coroanæ, a fondat
Un al treilea s-a mulflumit cu o putere de fapt, dar fiul sæu, în anul
care aparflinea familiei Han, s-a fæcut stæpânul regiunii Si chuan.

socialæ, a unui numær maxim de sclavi øi a unei întinderi maxime


de domenii. Wang Mang, care, ca bun uzurpator, nu dorea sæ
îndrepte nimic decât reluând obiceiurile antice, a interzis, în anul
9 dupæ Hristos comerflul cu terenuri øi cu sclavi. A revendicat
pentru Împærat un drept excepflional de proprietate: „Câmpurile
din întregul Imperiu vor primi de acum înainte numele de
câmpuri regale, iar sclavii de el de subordonafli particulari.“ Orice
bun, ce este posedat numai cu titlu de arendæ, nu putea fi Partea a doua
înstræinat. Ordonanfla a trebuit sæ fie abrogatæ dupæ trei ani. Wang
Mang încercase s-o completeze printr-un sistem de control al SOCIETATEA CHINEZÅ
preflurilor, în care el relua o idee a consilierilor împæratului Wu,
dar al cærei caracter static era net precizat: preflurile nu trebuiau
sæ rezulte dintr-un joc de compensaflii economice, ci din taxarea,
hotærâtæ din oficiu, de cætre funcflionari. Nu existæ nici un indiciu
ca edictele lui Wang Mang sæ fi fost cât de puflin aplicate.
În anul 3 înainte de Hristos, o mare secetæ a determinat o
vastæ miøcare popularæ care a pornit din Shan dong. Mulflimi
rætæcitoare parcurgeau flara, cæutând øi dansnd pentru a invoca
ajutorul lui Xi wang mu (Regina-mamæ a Occidentului; era o
divinitate a ciumei: ea a devenit, în Taoismul organziat ca religie,
cea mai popularæ dintre divinitæfli)283. Agitaflia s-a stins destul de
repede. Dar profefliile øi descoperirile miraculoase, necesare
acreditærii lui Wang Mang, au întreflinut o stare de agitaflie. În anul
11, Fluviul Galben a rupt digul, distrugând câmpiile din Zhe-li øi
Shan dong. În anul 14, în nord a fost o foamete aøa de mare încât,
oamenii s-au mâncat între ei, apoi alte perioade de foamete s-au
succedat din an în an. Atunci au apærut (øi la Shan dong)
Sprâncenele roøii, bande de tâlhari care au bætut oøtirile lui Wang
Mang øi care au fost bætuøi sau înregimentafli de câfliva prinfli din
neamul Han. O dinastie apunea, o alta lua naøtere. Ea a pierit în
condiflii analoge, cu excepflia faptului cæ revolta Turbanelor
galbene a avut punctul de plecare în Si chuan. Si chuan øi Shan
dong erau provincii cu tendinfle puternic particulariste. Acestea au
fost focarele primelor mari secte taoiste. Revolta Turbanelor
galbene a fost în acelaøi timp o jacherie øi o miøcare sectaræ. Ea
a fost reprimatæ de marii funcflionari. Dar, unul dintre ei, punând
stæpânire pe bazinul Fluviului Galben, a fondat aici dinastia Wu,
a cærei capitalæ a fost plasatæ în regiunea Nan jing. Un al doilea,
134
148
hæfliøurile mlaøtinilor, populaflii înapoiate sau barbare. Dacæ era
eforturilor primelor comunitæfli flæræneøti, bântuiau, în pædurile øi
împrejurul micilor insulifle cultivate ce apæruseræ în urma
inundaflii; mai trebuiau sæ prevadæ øi unele atacuri øi jafuri. De jur
de ziduri sau de garduri vii. Nu numai cæ trebuiau sæ se apere de
trebuie sæ semænæm!“295. Colibele, cæflærate sus, erau împrejmuite
tim! apoi sus, pe acoperiø sæ le aøezæm! – odatæ primævara venitæ,
reparæm locuinflele! – ziua, sæ tæiem paiele, iar seara, sæ le împle-
grânele sunt strânse! – Sæ urcæm din nou, sæ ne reîntoarcem, sæ ne
sele lor øi le pregæteau pentru iarnæ. „Haidefli, agricultori! –
toamna, odatæ venitæ øi recoltele strânse, ei urcau din nou la ca-
vara, agricultorii coborau de acolo øi-øi refæceau câmpurile.
înælflimi ce dominau culturile. Erau refugiile lor de iarnæ. Primæ-
fiæranii locuiau în cætune sau în sate. Acestea erau aøezate pe
unor comunitæfli puternic unite, destul de întinse, øi bine instalate.
tinuu, o îndârjire ordonatæ, ce era posibilæ numai prin existenfla
puternice øi rezistente, a cerut din partea chinezilor un efort con-
agricole, dar amenajarea flærii, o izbândæ duræ asupra unei naturi
s-au aflat færæ îndoialæ, din toate timpurile, în fruntea lucrærilor
flinând totul în mânæ, în toate pærflile!“294. Conducætorii feudali nu
øi câmpurile, – plecând de la apus øi mergând cætre ræsærit, –
colo la dreapta, – stabilind hotarele øi regulile, – fixând canalele
ceput de campanie. „Îi îndemna øi-i aøeza – aici la stânga sa øi
aceastæ organizare a flærii care, se pare, era refæcutæ la fiecare în-
rilor“293. Tot aøa, imnurile dinastice atribuie unor Eroi-Fondatori
terenurilor, nu mai existæ nimic care sæ tulbure munca pluga-
dinainte, când s-au stabilit, de la început, canalele øi dimensiunile
cinci soiuri de cereale... Când lucrærile câmpului sunt stabilite
potriveau pentru fiecare teren øi în ce loc trebuiau semænate cele
dealurile, coastele, câmpiile øi væile decidea ce culturi se
„repararea marginilor øi hotarelor câmpurilor, recunoøtea munflii,
anului, prezida, se spune, la organizarea lucrului. Ordona
un om de ispravæ este moderat“339. asocieze în perechi sub comanda seniorului. Acesta, la începutul
sæ ne gândim la zilele de trudæ! Sæ iunim bucuria færæ nebunie: – zilierii!“292. Ritualurile pretind cæ muncitorii trebuiau sæ se
torim?... – Zilele øi lunile se duc! – Totuøi, sæ ne pæstræm firea, øi sæu mai mare! – iatæ-i øi pe cei mai mici, copiii, ajutoarele øi
în salæ, – carele legate în øopron! – Iar noi dece sæ nu særbæ- colo, în vale, sau colo cætre înælflimi! Iatæ pe stæpân øi pe fratele
în care dominau ideile de moderaflie øi de mæsuræ: „Greierele este sæ sfærâme bolovanii! Voi, mii de perechi, mergefli defriøând –
la fel de prospere. Øi totul se transforma într-o emoflie religioasæ „Aici, defriøafli! Colo, scoatefli buturugile! – plugurile voastre

pærpsindu-øi familia, se duce sæ træiascæ într-un sat stræin. aceasta pentru cæ fline de o datæ de studiu importantæ. Oricât de
„Curcubeul este la ræsærit! – nimeni nu îndræzneøte sæ-l arate... – adânc am pætrunde în timp, civilizaflia chinezæ apare ca o
Fata, ca sæ se mærite, – lasæ departe fraflii øi pærinfli...“ „Izvorul civilizaflie complexæ. Pe de altæ parte, la începutul perioadei cu-
Cuan este la stânga, – la dreapta, râul Qi... – Ca sæ se mærite, o noscute din date, aceastæ civilizaflie îøi are centrul la ræscrucea a
fatæ – lasæ departe frafli øi pærinfli...345“. Auzind vaietele tinerelor douæ regiuni de margine, acolo unde liziera platourilor de loes se
neveste, îfli dai seama cât de grea era ruperea bruscæ a legæturilor învecineazæ cu cea a câmpiilor aluviale. Nu este posibil ca avântul
familiare øi înstræinarea care preceda munca grea din viafla de civilizafliei propriu-zis chineze sæ se explice prin contactul a douæ
toate zilele, într-un mediu necunoscut øi ostil. „Noræ la tine, timp civilizaflii principale (nu am spus primitive), din care una ar fi o
de trei ani, – niciodatæ plictisitæ de gospodærie, – dimineafla scu- civilizaflie a teraselor øi a meiului, iar cealaltæ o civilizaflie a
latæ øi târziu culcatæ, – n-am avut niciodatæ dimineafla mea...346. orezului øi a câmpiilor joase. Prima a adus, poate, influenflele
Dacæ am da crezare versurilor lui She jing, am trage concluzia cæ stepei, iar cealaltæ, cele ale mærii. În sprijinul acestei ipoteze vin
femeia era mereu aceea care se înstræina. Într-adevær, aceasta a tradifliile istorice. Dinastia Zhou, care pare sæ fi fost puternicæ în
trebuit sæ fie, din vremurile feudale, obiceiul general, dar au partea occidentalæ a Chinei øi pe care au susflinut-o barbarii din
existat øi sofli-gineri, ataøafli familiei sofliei lor. Puterea acestui apus, træia, se spune, în vremurile de demult, în grote. Avea ca
obicei, persistând în ciuda mæsurilor administrative347, ne face sæ stræmoøi øi ca zeu pe Prinflul Meiului. Dinastia Yin, rivalul sæu, a
credem cæ satele învecinate øi-au schimbat mai întâi bæieflii øi nu luptat împotriva ei sprijinindu-se pe barbarii de pe râul Huai.
fetele. Casa flæræneascæ era (øi, în mare, a øi ræmas) un lucru fe- Aceøtia ocupau câmpiile mlæøtinoase de la malul mærii orientale.
minin.Bærbatul pætrundea în ea cu greu; mobilierul era format din Prinflii din Song, descendenfli ai dinastiei Yin, au ræmas mereu în
zestrea femeii. La origine, satul însuøi aparflinea femeilor: divini- contact cu ei, la fel ca øi ceilalfli prinfli din ræsærit. Pe de altæ parte,
este aproape sigur cæ civilizaflia Chinei orientale prezenta, îm-
tatea care-l proteja se numea „mama cætunului“. Zeii pæmântului
preunæ cu unele træsæturi specifice, o oarecare unitate. Obiceiurile
nu au avut decât destul de târziu o înfæfliøare masculinæ. Când
sexuale erau aici mai libere. Se practica prostituflia ca formæ de
conducætorii au fost aleøi printre bærbafli, ei au purtat titlul de
ospitalitate øi ritualuri definite, ca fræflia de sânge.
„tatæ al cutærui sat“348. Numele aglomerærii respective de case era Înainte de a fi intrat în unitatea chinezæ, este posibil ca partea
cel al familiei. Clanurile teritoriale formau cea mai micæ grupare de ræsærit a Chinei sæ fi întreflinut relaflii care-i erau proprii. Prin
a populafliei349. Astfel, în sat, întîietatea aparflinea femeilor, apoi ea, poate, au fost exercitate asupra civilizafliei chineze influenfle
bærbaflilor, dar, mereu, locuitorii, dupæ sexul lor, au fost împærflifli îndepærtate, a cæror importanflæ abia poate fi bænuitæ. Este limpede
în douæ grupe, dintre care una, grupa soflilor anexafli, era redusæ cæ istoria societæflii în China nu va putea fi scrisæ într-o manieræ
la un rol subordonat. concretæ decât dacæ se gæsesc mijloacele prin care se pot preciza
Cealaltæ grupæ era formatæ din autohtoni. Unifli prin comu- influenflele etnografice sau tehnice care au acflionat asupra ei.
niunea de nume, ei formau un neam. O veche tradiflie spune cæ
între habitat øi nume existæ un soi de consonanflæ350. Rezultând de
la o apartenenflæ la un teritoriu øi la un nume comun, rudenia era
de o esenflæ mai profundæ decât dacæ s-ar fi bazat numai pe legæ-
turi de sânge. Sângele se divide øi se pierde: numai doi fraflii buni
sunt singurii care au acelaøi sânge. Dar, marcafli de emblema
numelui, pe care tofli o pot poseda în întregime, identificafli în mod
egal cu câmpul ereditar din care tofli îøi trag în mod constant ace-
leaøi principii comuniale, membrii unui clan teritorial formeazæ
160
147 158
de muncæ în comun. sexuale øi tehnice. Mitul chinezesc, care a stræbætut cel mai uøor
muncæ, precum øi unele deprinderi de organizare, de întrajutorare, Între agricultori øi flesætoare se ridica o barieræ de opreliøti
drenaj, pentru a le curæfla, era necesaræ o numeroasæ forflæ de opuneau, aøa cum se opun douæ corporaflii rivale.
rilor de terenuri mobile, pentru a construi canale øi rigole de se baza pe o anumitæ diviziune a muncii: bærbaflii øi femeile se
Dar pentru a forma câmpurile, pentru a lupta împotriva alunecæ- porturile lor impun infinite precauflii. La flærani, separaflia sexelor
vechii chinezi s-au mærginit, la cultivarea coastelor øi teraselor. Soflii înøiøi trebuie sæ træiascæ la distanflæ unul de altul, iar ra-
a se hazarda în fundul væilor sau în întinsele câmpii, aparent interdicflii care izoleazæ, înainte de cæsætorie, pe fete de bæiefli.
trebuia sæ se aøtepte organizarea unor state puternice. Înainte de conceput în modul cel mai strict. Nu implicæ numai severele
vreme drept temerare. Pentru a se aventura în aceste acfliuni, chinezæ: este vorba despre principiul separafliei sexelor. El este
væzut mai înainte cæ astfel de mari întreprinderi au trecut multæ Din toate timpurile, un principiu a dominat organizarea
noastre pentru amenajarea întinselor câmpii mlæøtinoase. S-a
Aceleaøi procedee au fost întrebuinflate øi în primul secol al erei I FAMILII ÆI COMUNITÅŒI RURALE
ce se numea, a defriøa prin foc øi a plivi cu ajutorul apei“291.
atunci ierburile mureau øi numai orezul creøtea din nou; era ceea
opt degete înælflime, se cosea totul, apoi se værsa din nou apæ; suficiente pentru a le explica.
øi oerzul creøteau în acelaøi timp; când acestea atingeau øapte sau trecut imemorial, iar condifliile generale ale vieflii flæræneøti sunt
mæræciniøurile, apoi sæ verse apæ øi sæ planteze orezul; ierburile înflelepciunii princiare. În realitat, aceste særbætori datau, dintr-un
plante cu spini. „Fermierii trebuiau mai întâi sæ ardæ ierburile øi Confucius admitea cæ særbætorile populare erau o næscocire a
saturat de salpentru sau creøterau acolo hæfliøuri de nepætruns din când... (sau) sæ-l flii mereu slæbit, færæ sæ-l întinzi vreodatæ“340.
sæ se mai ajute øi de apæ. Pe fundurile væilor, adesea, pæmântul era trebuie sæ flii arcul mereu întins, færæ sæ-l slæbeøti din când în
Pentru a defriøa locurile joase, focul nu era suficient; trebuiau de muncæ istovitoare, sæ nu-i ofere nici o zi de bucurie“, cæci „nu
citor. Zeul agriculturii era un zeu de foc290. ar fi dorit ca Prinflul, „dunpæ ce impusese poporului o sutæ de zile
loveascæ ierburile cu un bici roøu. I se spunea Suveranul strælu- totuøi, a øtiut se la recunoascæ øi valoarea lor binefæcætoare. El nu
apærut filozofii, aceøtia nu au încetat sæ le condamne. Confucius,
pe oameni cum sæ foloseascæ plugul øi sæpæliga. I-a mai învæflat sæ
bucuria de a træi. Acestea aveau caracterul unor orgii. Cum au
mânt ars, sæ vinæ sæ binecuvânteze culturile, îi învæflase odinioaræ
dar, la perioade determinate, særbætæri grandioase trezeau în ei
divin), ce era invocat, prin dansuri în sunetul tamburinelor din pæ-
Viafla de toate zilele a flæranilor chinezi era monotonæ øi grea,
flæcærile focului!“289. Zeul câmpurilor Shen nong (Agricultorul
câmpurilor este puternic: – fie ca el sæ le ia øi sæ le arunce în
ele sæ nu mai împiedice creøterea recoltelor noastre! – cæci zeul
colo viermii, insectele – øi de dincolo larvele øi omizile! – Fier ca
Nu mai existæ sorg sælbatic, nici mei sælbatec! – øi, îndepærtafli de
spicele øi iatæ boabele! – iatæ ce zdravene sunt! iatæ cum se coc! –
dæunætoare øi insectele care devorau sau sufocau recoltele. „Iatæ
marile ploi din mijlocul verii, fæceau sæ se înmulfleascæ ierburile Obiceiurile œåråneæti
bogat, primele ploi, cætre echinocfliul de primævaræ, øi mai ales Capitolul II
era suficient sæ defriøezi odatæ pentru totdeauna. Pe acest sol
de ce au fæcut-o? – pentru ca noi sæ putem semæna meiul!“288. Nu
ciulinii! – aceste mæræciniøuri trebuiau distruse! Stræmoøii noøtri,

CARTEA ÎNTÂI: Populaœia câmpiilor secolele (mærturie asupra trecutului ce este færæ îndoialæ cea mai
veche) se referæ la douæ divinitæfli stelare, Tesætoarea øi Boarul.
Între ele, ca barieræ sacræ, se întinde Calea Lactee, Fluviul ceresc.
Capitolul I Acest Fluviu ceresc nu poate fi traversat decât odatæ pe an:
Viaœa la câmpie Tesætoarea øi Boarul særbætorind atunci nunta lor în timpul
nopflii341. Dacæ bærbaflilor le revenea munca periculoasæ de a
deschide pæmântul cu riscul de a irita puterile misterioase ale
solului, øi dacæ, în schimb, numai femeile øtiau sæ pæstreze
seminflelor principiul vieflii, care le fæcea sæ încolfleascæ, se pare cæ
lucrul ritual prin care pæmântul era inifliat la opera fecundatoare
sæ fi cerut în antichitate eforturile conjugate ale unui menaj342.
Colaborarea sexelor era, cu atât mai exicace cu cât, sacrilegiul în

C hinezii, încæ din zorii istoriei lor cunoscute, apar ca


un popor de agricultori. Færæ îndoialæ cæ øi creøterea animalelor
vremuri normale, era rezervat unor momente sacre.
Potrivit unei zicale chinezeøti, principiul separafliei sexelor
stæ la baza exogamiei. Din toate timpurile, în China, tinerii nu au
a avut, odinioaræ, mai multæ importanflæ decât în zilele noastre, dar putut sæ se uneascæ decât cu condiflia sæ aparflinæ unor familii
vechi chinezi træiau din cultura cerealelor øi, alæturi de ei, øi diferite343. Mai mult decât sæ punæ bazele unui menaj, cæsætoria
populafliile pe care ei le considerau barbare. Unele jafuri ale serveøte la apropierea dintre familii. Aceastæ apropiere se obfline
triburilor Di (de exemplu cel din anul 601) se explicæ prin seceta cu ajutorul unor ritualuri diplomatice. Trebuie sæ se foloseascæ de
care le-a distrus recoltele286. un crainic. Securea era, se pare, emblema acestui mijlocitor
Când vizitezi astæzi flinuturile vechii Chine øi când vezi ex- însærcinat sæ punæ de acord douæ familii: ea foloseøte la detaøarea
ploatærile, succedându-se în øiruri nesfârøite, pe marginea dru- ramurilor de trunchi øi permite pregætirea vreascurilor unde sunt
murilor øi a canalelor, eøti gata sæ crezi cæ, cu climatul loe relativ reunite crengi de origini diferite. Tema vreascurilor reunite revine
regulat øi solul lor care pare bogat, platourile de mal sau câmpiile frecvent în cântecele de cæsætorie, øi se mai cântau: „Cum este
aluvionare i-au îndemnat, din toate timpurile pe locuitori sæ cultivatæ cânepa? – sunt încruciøate brazdele! – Cum se ia o ne-
træiascæ din agriculturæ. Pare sæ fi fost mereu uøor sæ instalezi, la vastæ? – trebuiesc prevenifli pærinflii! Cum sunt tæiate crengile? –
tot pasul, câmpuri cultivate øi case. De fapt, pæmântul chinez nu færæ secure nu ar fi posibil! – Cum se ia o nevastæ? – færæ sæ te
øi-a dat la ivealæ rodnicia decât, caton dupæ caton, øi cu preflul cæsætoreøti nu se poate“344. Încruciøarea brazdelor øi cea a
unor lucræri eroice. familiilor asigurau fecunditatea menajurilor øi a culturilor. Pentru
Legendele indigene vorbesc de o vreme în care, ignorând a inaugura lucrærile câmpurilor, o colaborare sexualæ era nece-
arta de a semæna øi de a planta, oamenii træiau în brusæ, din greu. saræ. Pentru ca aceasta sæ aibæ un efect deplin, era bine sæ se facæ
În regiunile înalte de loes, stepa era presæratæ cu mæræciniøuri. o apropiere, nu numai a sexelor opuse, dar øi a familiilor distincte.
Vegetaflia era formatæ din plante dure øi înalte. Oamenii, înainte Completând efectele separærii sexelor, practicarea exogamiei
de a se stabili, trebuiau „sæ se asocieze... pentru a putea smulge atribuie gesturilor îndeplinite în comun de cuplurile flæræneøti o
øi distruge ierburile sælbatice, care acopereau pæmântul; (trebuiau) exaltare eficace.
sæ taie coniza, pelinul, spanacul porcesc, ghimpii“287. fiæranii Regula exogamiei are o importanflæ casnicæ, dar are în egalæ
øtiau câtæ ostenealæ cereau primele lucræri. Le plæceau sæ cânte mæsuræ øi una teritorialæ. Ea interzice cæsætoria tinerilor næscufli în
meritele stræmoøilor lor care defriøaseræ flara; „În tufe dese, acelaøi cætun. Imediat ce intræ într-un menaj, unul dintre sofli,
146 159
153 152
numea: Tunet-fulger. Bufniflele, animale temute de Tunet, erau în uøor, erau astupate gæurile cu paie øi cu stuf, apoi se tencuia
anul nou, cæci în ele îøi avea sælaøul un zeu care aducea noroc. Se întinse pe câteva bætrâne326. Pe mæsuræ ce doliul devenea mai
Nu erau aruncate decât cu mare grijæ, în vremea særbætorilor de formæ arhaicæ de locuinflæ, era un fel de polatræ fæcutæ din crengi
vatra, ciutura centralæ, uøa lângæ care erau adunate gunoaiele. copacilor325. Cabana de doliu, care reproduce færæ îndoialæ o
mai sfânt al casei. Dar totul era sfânt în acestæ umilæ locuinflæ, chinezii, când mai træiau în brusæ, se cuibæreau printre crengile
erau pæstrate seminflele øi fixat patul conjugal331. Era colflul cel Colibele de pe câmpuri erau fæcute din crengi. O tradiflie spune cæ
Deasupra ferestrei, în colflul sud vestic, cel mai puflin luminat, curile platourilor de Cocos, în grote sub formæ de cuptoare324.
simplæ gauræ rotundæ fæcutæ dintr-un gât de ulcior spart330. preistorice, mulfli chinezi træiau ca troglodiflii. Locuiau, pe flan-
fæcute din spini sau crengi de dud împletite; geamul era uneori o Nimic mai simplu decât casele flæræneøti. În vremurile
prima cætre apus, cealaltæ cætre ræsærit. Uøile øi ferestrele erau la dumneavoastræ cu carul323!“
de o fereastræ øi o uøæ strâmtæ ce dædeau cætre faflada sudicæ, în rochie simplæ, – sæ mergem, domnilor! Sæ mergem! Ducefli-væ
Redusæ la o singuræ încæpere, casa era întunecoasæ, abia luminatæ de cæsætorie. „În fuste cu flori, în fuste simple, – în rochie cu flori,
ieøea printr-o gauræ centralæ, de unde ploaia cædea într-o ciuturæ. flori. Acestea din urmæ era rezervate hainelor de særbætoare sau
taburet. Vatra era fæcutæ din pietre puse una lângæ alta; fumul indigo. fiesætoarele fabricau flesæturi de o singuræ culoare sau cu
sta la masæ, se aøezau pe rogojini, cu spatele sprijinit de un plante din care scoteau vopsele, mai ales roiba øi arbustul de
aøternuturile trebuia sæ fie rulate, ca în zilele noastre, øi, pentru a vopseascæ flesæturile øi preferau culorile vii322. Cultivau diverse
din corn øi aveau cuverturi din mætase cu flori. În timpul zilei, frigului, purtau pe ei mai multe straturi de haine. Øtiau sæ
împodobite cu desene. Oamenii bogafli foloseau un fel de pernæ purta un fel de bonetæ sau de turban321. Pentru a lupta împotriva
rogojini de stuf suprapuse. Unele dintre aceste rogojini erau tunicæ øi o fustæ, flesutæ din mætase sau din cânepæ320. Pe cap
Patul, cel mai perfecflionând la care s-a ajuns, era fæcut din mætase)319. Au purtat apoi o îmbræcæminte fæcutæ din douæ pærfli,
îndoialæ, sæ întrevedem istoria mobilierului precum øi cea a casei. Huang-di a fost aceea care i-a învæflat arta creøterii viermilor de
apoi la o rogojinæ329. Ritualurile ne dau posibilitatea, færæ nu erau îmbræcafli decât cu o hainæ scurtæ din piele. (Soflia lui
sfârøitul doliului, aveai dreptul la un culcuø de trestie neîmplinitæ, mæræcine))318. Tradiflia spunea cæ, înainte de Huang-di, chinezii
început pe paie, iar un muøuroi de pæmânt flinea loc de pernæ; cætre se îmbræcau (557) cu un mantou din pai øi purtau o pælærie de
se reducea la pufline lucruri. În coliba de doliu, se culcau la de o centuræ de bambus317. ((Triburile Rong (barbarii din apus)
Solul era fæcut din pæmânt bætætorite øi stropit mereu. Mobilierul efigia ortului, erau fæcute dintr-o împletituræ de trestie menflinutæ
Dupæ fiecare iarnæ, trebuiau astupate din nou gæurile cu paie. care mai erau încæ folosite în vremurile clasice la îmbræcarea
acoperiøurile pe care dovlecii sælbateci riscau sæ le striveascæ. arta de a pregæti øi de a împleti urzicile øi stuful. Hainele arhaice,
iar ploaia le dezgolea. Plantele agæflætoare invadau zidurile øi de la marginile locuinflelor. fiesætoarele cunoøteau, de asemenea
Fæcute din chirpici, acestea erau foarte fragile; cældura le cræpa, ales de bætrâni. Topirea cânepii øi a imnului era fæcutæ în øanflurile
gæureascæ cu ciocul. Øobolanii puteau sæ stræpungæ zidurile328. dolic. Mætasea, mai cælduroasæ øi mai scumpæ, era folositæ mai
cu paie. Acoperiøul era atât de uøor, încât o vræbiuflæ putea sæ-l sezonul cald, la fel øi încælflærile fæcute din fibre de cânepæ sau de
înælflimi, casele pæreau sæ fi avut forma unor cuburi mici acoperite iarna316. Stofele de cânepæ, gata primævara, serveau pentru
de loes. Træiau ca niøte cliff-dwellers. În satele construite pe specii de cânepæ. fiesutul pânzei, început toamna, dura toatæ
câte puflin, s-a ræspândit, færæ îndoialæ, la cultivatorii de pe terasele te“315. Erau cultivate mai multe specii de duzi øi chiar mai multe
palisadæ de stuf327. Acest fel de casæ arhaicæ, perfecflionatæ puflin de-a lungul potecuflelor, – sæ culeagæ din duzi frunzele proaspe-
început uøa ræmânea larg deschisæ, dar era împrejmuitæ de o cældufle, – iatæ, cântæ grangurele! – fetele cu coøurile lor – merg,
cabana cu pæmânt galben, mai întâi la interior, apoi la exterior; la grætele fæcute din stuf sau din papuræ. „E primævaræ, zilele sunt

un soi de øerbie. Cât despre împærflirea periodicæ a pæmânturilor deja necesar sæ fie un numær cât mai mare øi sæ se organiza pentru
pe familii øi în porflii egale, aceasta ar fi o utopie administrativæ, a învinge natura, protejarea recoltelor cerea, în egalæ mæsuræ, ca
næscocitæ în vremea dinastiei Han sau datând cel mult din aglomerærile de populaflii sæ fie cât mai puternice. Atunci când au
perioada Regatelor Combatante. S-a væzut cæ primele mari state, apærut domeniile øi când flæranii au acceptat stæpâni øi protectori,
øi mai ales Împærflirii, au lucrat activ la colonizarea flærii, creând ansamblul colibelor era presærat în jurul târgului seniorial, ca
øi pæpulând pæmânturi noi. Aceste imense lucræri de amenajare a ultim refugiu, încurajat de un prim zid de apærare: teritoriul øi
teritoriului erau completate de a repartiflie administrativæ a pæ- periferia se confundau296. Din primele zile ale vieflii sedentare øi
mânturilor. Este posibil ca ideea sistemului jing sæ nu corespundæ ale civilizafliei flæræneøti, munca agricolæ, care solicita o mare
decât unei utopii istorice øi ca ea sæ fi luat naøtere dintr-o transpu- forflæ de muncæ, s-a fæcut, ca sæ zicem aøa, la strâmtoare, în
nere a prezentului în trecut. Mai este, deasemenea, posibil ca bastioane închise. Poate cæ astfel se explicæ unele din træsæturile
primele øi cele mai modeste lucræri de amenajare a solului, care, ancestrale øi permanente ale agriculturii chineze.
fæcute cu mijloace rudimentare, trebuiau sæ fie reluate aproape în Chinezii, cu ajutorul muncii umane, au obflinut de pe câm-
întregime la fiecare campanie, sæ-i fi determinat odinioaræ pe purile lor un mare randament. Au scos de pe acestea recolte
flærani sæ procedeze ei însuøi la o repartiflie periodicæ a câmpurilor variate øi le-au cultivat ca pe niøte grædini. Mai mult decât plugul,
create printr-un efort comun. În timpul regimului feudal, culti- sæpæliga este unealta lor principalæ. Astfel de obiceiuri ar fi mai
vatorii erau, færæ îndoialæ, considerafli ca niøte simpli arendaøi øi potrivite unui popor care øi-ar fi fæcut ucenicia agricolo în niøte
niøte accesorii ale fondurilor. Dacæ ei aparflineau în mod indivi- oaze. Pentru chinezi, o explicaflie de acest gen ar fi tentantæ, dacæ,
zibil pæmântului, acestea se datorau, în aparenflæ, faptului cæ, la a vedea în Turkestan primul lor habitat, nu ar fi o simplæ ipotezæ.
început, pæmântul a aparflinut în mod indivizibil comunitæflilor pe Am putea sæ facem din aceasta literæ de lege dacæ ne gândim cæ
care ei le formau. Marea reformæ a dinastiei Qin care avea sæ documentele atestæ, pentru antichitate, predominarea unei
ducæ, în vremea dinastiei Han, la o teribilæ crizæ agraræ, a constat populæri prin aglomeraflii relativ puternice. Tot datoritæ condifliilor
mai ales în ruperea legæturii stânse care era între om øi pæmânt. dificile de amenajarea solului, viafla agricolæ a avut, de la început,
Aceastæ strânsæ legæturæ, pe vremea comunitæflilor flæræneøti, un soi de caracter urban. Obligafli sæ scoatæ din pæmânturi puflin
se traducea într-un sentiment glorios de autohtonie. „Iatæ, plu- întinse, pe care ei le-au cucerit în lupta cu natura øi pe care le
gurile sunt ascuflite – sæ mergem mai întâi la muncæ pe câmpiile apærau de næravurile barbarilor, toate produsele necesare vieflii
din Sud!“ „Sæ semænæm boabele tuturor semænætorilor! În ele unei grupæri puternice, flæranii chinezi au adoptat metodele culturii
sælæøuieøte viafla!... – Or, sæ recoltæm în masæ cu toflii! – Ce bogatæ de zarzavaturi. Cultura meiului øi a orezului nu este fæcutæ aici
e recolta! – Mii, miliarde øi cvadrilioane! – Sæ facem vin, sæ dupæ modelul marilor culturi. Ea nu este fæcutæ pe câmpuri
facem must! – Acestea vor fi afrandele stræbunilor pentru întinse, ci în straturi297.
ceremonii perfecte! Ce mireasmæ øi ce gust are! – Este mândria Existæ în zilele noastre în China o oarecare tendinflæ cætre
provinciei! – Ce picant este acest parfum! – Este ræsplata bætrâ- specializarea culturilor pe regiuni apropiate. În timpurile, stræ-
nilor! Nu este singura datæ când el este ca de astæ datæ! Nu este vechi, fiecare canton cæuta sæ producæ de toate. Peste tot, meiul,
de astæzi cæ el este aøa astæzi! La cei mai bætrâni dintre stræmoøii specific terenurilor uscate, se învecina cu orezul care necesitæ apæ
noøtri era la fel!“338. Venerafliei, pe care le-o inspirau grânele din abundenflæ. Distribuflia culturilor în jurul înælflimilor locuite nu
fecunde øi pæmântul hrænitor, se adæuga o nobilæ încredere în depindea numai de ceea ce le era specific fiecæreia dintre ele, ci
perenitatea rasei bine stabilite pe un teren în sfârøit îmblânzit. Dar li se acorda. Ce ear mai preflios se cultiva pe lângæ locuinfle. Lângæ
mândria flæræneascæ se amesteca cu amintirea orelor de muncæ grædinile de zarzavat care, odatæ sezonul lor trecut, erau desfiin-
grea, sentimentul scurgerii zilelor, teama anotimpurilor nu toate flate pentru a face loc ariei298, se aflau livezile, bogate mai ales în
156 149
155 150
fuseseræ în realitate, decât niøte arendaøi legafli de pæmânt, printr- grâu øi orez!“304. Se poate remarca faptul cæ în lista de cuvinte,
degrabæ pæmânturi detaøate de domeniul public). fiæranii nu adresatæ zeului recoltelor (Hou Zi: Prinflul Mei), se zice: „Dæ-ne
domeniul public) øi nobili (Si tian, domenii patrimoniale sau mai îndoialæ o importanflæ mai micæ, cu toate cæ, într-o rugæciune
din fiecare regiune erau împærflite între senior (Gong tian, el folosit la prepararea unui soi de vin. Grâul øi orezul aveau, færæ
dinastiei Zhou). Savanflii moderni tind sæ admitæ cæ pæmânturile Mai erau cultivate diverse varietæfli de orez, orezul vâscos fiind øi
a noua parte din produsul total (sistemul che, practicat în vremea folosit în primul rând pentru prepararea unui rachiu fermentat.
practicat în vremea dinastiei Yin) sau værsând la visteria princiaræ cultivau mai multe specii de mei; una dintre ele, meiul vâscos, era
împreunæ, în beneficiul seniorului, pætratul central (sistemul zhou, gura cerealæ cunoscutæ de barbarii din nordul Chinei303. Chinezii
pætrate mai mici (câmpuri în formæ de jing), opt familii cultivând interesant de notat302, meiul, dupæ spusele lui Mencius, era sin-
cultivatori. Ele ar fi avut forma unor pætrate subdivizate în nouæ El le procura principala hranæ. Trecea drept prima cerealæ. Fapt
fuseseræ împærflite, prin grija statului, în mod uniform între Se ospætau cu o fierturæ fæcutæ din mei. Meiul era un zeu bun.
hristos), pretinde cæ, de-a lungul întregii antichitæfli, câmpurile mare gælægie-øi petrec cu nevestele lor!“.
cel puflin de pe vremea lui Mencius (secolele IV-III înainte de øi femei aduceau mâncarea în coøuri. „Iatæ-i cum mænâncæ în
confuze, cu bunæ øtiinflæ de erudiflii indigeni337. O tradiflie, datând iarba rea!“301. Singurul moment de liniøte era cel al mesei. Copii
la formele vechi de însuøire a pæmântului: acestea au fost fæcute miøcæ! – toate sæpæligile ræscolesc pæmântul – pentru a smulge
mai confuz decât rarele documente pe care le deflinem referitoare fiæranii lucrau în rânduri strânse: „Pælæriile din bambus se
mântul aparflinând, de la origini, numai seniorului. Nimic nu este mænânci !“300.
Se mai admitea faptul cæ flæranii erau simpli arendaøi, pæ- Sapæ-fli fântâna, dacæ vrei sæ bei apæ! – Munceøte, dacæ vrei sæ
a plugarilor“ se datora virtuflii seniorului. apare: Scularea! – Când se duce: mergem sæ ne odihnim! –
creaflia înflelepciunii princiare. Se admiteau chiar cæ „fericita avere recoltele. Din zori øi pânæ-n searæ, ei munceau din greu: „Soarele
darelor savante pe baze astronomice. Au fost prezente ca fiind acolo cabane în care se culcau, supraveghindu-øi færæ încetare
tate ritualurile, observafliile populare au servit la ilustrarea calen- petreacæ zilele bune de muncæ pe câmpurile de cereale. Existau
nilor øi înceta sæ mai fie mænos. Pe vremea în care au fost redac- deloc satul øi livezile lor cu duzi, dar agricultorii trebuiau sæ
Pæmântul, îngheflat de frigul uscat, nu nai accepta munca oame- adoptat un fel de nomadism limitate. fiesætoarele nu pæræseau
petrece anotimpul mort. În ultima lunæ, anul agricol lua sfârøit. sfârøit diversele culturi, trebuia practicatæ diviziunea muncii øi
cærbunele din lemn: trebuiau sæ se reîntoarcæ în cætune pentru a gæflifli-væ! – Beløug! Beløug! Case pline!“299. Pentru a duce la bun
toamnæ, atunci când cædeau frunzele galbene, se græbeau sæ facæ pline! – pe câmpurile de jos, care pline! Toate recoltele, înbo-
ca bruma sæ se aøtearnæ pe plantele câmpurilor. În ultima lunæ de fiecare etaj dædeau tot ce era necesar. „Pe câmpurile de sus, coøuri
recolte sosise. Trebuiau culese græunflele øi apoi treierate înainte Supraviefluirea grupului nu era asiguratæ decât dacæ culturile de pe
pentru plecare, greierele cânta pe lângæ case: vremea marilor Pentru a fi complete, exploatærile se etajau în înælflime.
culeagæ plantele pentru vopsele. Pæsærile migratoare se adunau canale, straturile de pæmânt rezervate orezului.
fæceau apariflia: era prima lunæ de toamnæ; atunci se græbeau sæ dobândite prin drenare øi irigaflii, împrejmuite cu ridicæturi øi
øi ploile abundente de la sfârøitul verii, viermii strælucitori îøi apoi câmpurilor de cereale, øi, jos de tot, în fundurile de væi,
florile de lumânæricæ. În ierburile uscate apoi putrezite de arøifle rile masculine, mai întâi câmpurile destinate legumelor uscate,
Se ajungea în mijlocul verii când cântau greierii øi când apæreau bogæflie øi serveau de momealæ. Deasupra se suprapuneau cultu-
coceau meiul: atunci se temeau fie de secetæ, fie de marile furturi. stofæ pe care ele le fleseau, din in sau din mætase, erau principala
floare marcau prima lunæ de varæ øi prevesteau marile cælduri care cânepei. Acolo era domeniul femeilor, flesætoarele. Bucæflile de
vremea pregætirii gratiilor pentru viermii de mætase. Susaii în duzi, apoi primele câmpuri, rezervate plantelor textile, în special
relaflie strânsæ cu uøile. Uneori erau fixate, deaspura lor, corpuri orezul øi grâul abia sunt deosebite. Chinezii par sæ nu fi fæcut
de cucuvele împreunæ cu sæculefli plini cu ierburi protectoare niciodatæ mare caz de orz. Se pare cæ fæina de grâu a avut ca
culese la mijlocul verii. Nu era niciodatæ trecut pragul uøii færæ o principalæ întrebuinflare prodecerea drojdiei ce era necesaræ la
anumitæ teamæ religioasæ. „Atunci când ieøi, fii precaut! – Când fermentaflia orezului sau a meiului305. Acesta era puse sæ
intri, ai teamæ!“332. Trecând pragul, trebuia sæ te fereøti sæ pui fermenteze fie singure, fie amestecate. Vinul cel mai apreciat era
piciorul aici øi sæ laøi ochii-n pæmânt. Înainte de a intra, trebuia fæcut dintr-o parte de mei negru øi douæ pærfli orez. Prepararea se
sæ-fli scofli încælflærile333. Respectul nu era mai mic faflæ de vatræ fæcea în vase de argilæ, în care boabele amestecate cu apæ erau
sau de fântânæ: „Apa de izvor este din beløug! vine vremea încælzite la foc potrivit306. Unele plante aromatice, mai ales un
uscatæ, acesta seacæ! – Ca sæ mai pofli lua apæ, trebuie cumpætare – soi de piper, erau folosite la parfumarea rachiului, care era apoi
øi, pentru a te folosi de ea, bun simfl!“334. strecurat cu ajutorul unor tufe de pir307. Preparat iarna, rachiul era
Apa reprezenta marea grijæ a flæranilor chinezi Capitalul bæut abia cætre primævaræ. Mai øtiau, de asemenea, sæ fabrice un
exploatærilor era foarte redus. Dispuneau de unelte pufline, oflet de cereale ce era folosit la conserve. Græunflele rezervate
toporaøe, seceri, sæpæligi øi pluguri uøoare fæcute dintr-un bræzdar hranei erau sfærâmate în piulifle, spælate øi coapte în aburi308.
din lemn tæiat øi tijæ trasæ de o creangæ curbatæ. Era lispæ de Poate cæ din boabe zdrobite se preparau øi unele feluri de præjituri.
animale mari øi aproape toatæ munca se fæcea cu braflele oameni- Ca legume proaspete, erau mâncate diferite specii de castravefli øi
lor, chiar øi transporturile pentru care, cu toate cæ øtiau sæ folo- de dovlecei. Condimente variate, usturoi, ceapæ, planta de muøtar,
seascæ carele, se serveau mai ales de panere øi coøuri de spate335. serveau la condimentare; unele ierburi øi plante, nalbe, moflul-
Erau crescute câteva animale, pui øi porci, øi deasemenea câini de curcanului, parfumau supele309. Principalul sos era fæcut din
pazæ care, la nevoie, erau mâncafli. Vânætoarea cu laflul øi fasole maceratæ øi fermentatæ: era fasolea verde de tipul soia, ale
pescuitul cu undifla sau cu nævodul aducea un supliment de cærei tije lungi „fluturau în vânt ca flamurile“310. Færæ îndoialæ cæ
resurse. Dar viafla, în aceste aøezæri izolate, depindea mai ales se øi brânza din fasole era o mâncare foarte veche. Legumele uscate,
regularitatea ploilor succesive care asigurau succesul recoltelor în orice caz, boabele de diferite dimensiuni, jucau un rol însemnat
de grâne øi legume. fiæranii nu construiau grânare, nu calculau în alimentaflie. Erau pæstrate în saci uøor de transportat311.
recolta de la un an la latul. Foametea îi pândea la tot pasul. Nu Foloseau ca alimente de rezervæ, întrebuinflate în deplasæri. Poate
putea scæpa de ea decât prin muncæ øi prin cunoøtinfle agricole. cæ rolul lor a fost de primæ importanflæ pe vremea când populafliile
Admirabilæ era varietatea culturilor lor, admirabil înøelegeau ei chineze træiau defriøând un colfl din flaræ, apoi un altul øi nu se
anotimpurile. Lucrærile erau reglate cu ajutorul proverbelor în stabiliseræ definitiv. În felul acesta, încæ se mai deplasau, cætre
care înflelepciunea popularæ înregistrase remarci exacte asupra anul 568, barbarii din nord øi din vest312.
obiceiurilor legate de naturæ336. Anul agricol începea în prima Vechimea relativæ a vieflii sedentare pare atestatæ de existenfla
luna de primævaræ, atunci când animalele care hibernaseræ înce- livezilor, în care era cultivatæ o mare varietate de arbori: piersici,
peau sæ se miøte øi când peøtii se læsau væzufli, urcând pânæ la caiøi, cireøi, peri, gutui, castani, pruni øi alfli copaci meridionali.
suprafafla gheflii subfliatæ de vântul de ræsærit: era pregætit atunci Prunele, jujubele øi castanele erau folosite la diverse preparate
plugul, iar agricultorii se asociau în perechi. În luna a doua, culinare. Mai erau mâncate øi fructele unei specii de viflæ
rândunicile, revenite la cuiburile lor, anunflau echinocfliul, piersicii sælbatecæ313 øi cele ale numeroaselor plante de apæ sau de munte.
înfloreau, grangurul cânta, atunci se øtia cæ se apropie primele Cel mai folositor dintre tofli copacii era dudul. Era tæiat cu grijæ.
ploi: imediat începea aratul øi semænatul. Curcubeul îøi fæcea din „Se taie cu toporul crengile care sunt prea aplecate sau care cresc
nou apariflia, iar tunetul începea sæ bubuie. Mii de animale apæ- prea sus; de la duzii tineri nu se culeg decât frunzele“314.
reau împreunæ ieøind din pæmânt, pupæza cobora în duzii: era Frunzele erau date viermilor de mætase, care erau crescufli pe
154 151
173 164
verii, ai principiului yang, ceilalfli întruchipau luna, frigul, iarna, cular. Dar, pe acest domeniu, dezrædæcinafli de cæsætorie, træiesc
invitafli. Dacæ unii treceau drept reprezentanfli ai soarelui, cældurii, unei comunitæfli rurale. Fiecare dintre ele avea domeniul sæu parti-
trebuia sæ aibæ loc o partidæ între gazde, aici o partidæ între Rivali øi solidari, douæ grupuri de cupluri træiesc pe pæmântul
faflæ în faflæ a participanflilor øi din alternanfla gesturilor. Colo delegafli reprezentând partea rivalæ.
masculine. Eficacitatea ceremoniilor pære cæ derivæ din opoziflia timp ce formeazæ un lot de ostateci, reprezintæ øi un grup de
de la ele. Totuøi, o dispoziflie antiteticæ prezida la toate orgiile sale rude. Grupul de sofli anexafli unei familii în indiviziune, în
l realizeze, dar aceasta, numai prin întreceri. Femeile erau excluse frecvent în luptæ cu soflul sæu pentru a apæra interesele propiilor
nant al anotimpurilor. Numai prin propiile lor forfle ajungeau sæ- asociatæ care, repede transformatæ în duømancæ, intræ în mod
naturæ femininæ (yin). Bærbaflii lucrau sæ stabileascæ ritmul alter- Soflia introdusæ în familia soflului, în timpurile feudale, este o
în acestea, filozofi tuturor timpurilor au øtiut sæ recunoascæ o care semnificæ sofl, semnificæ deasemenea rival øi chiar duøman.
tragreutate masivæ, forflelor de dispersie care asaltau atunci lumea: egale, un spirit de solidaritate, øi un spirit de rivalitate. UN cuvânt
Adunafli în casa comunæ, ei considerau cæ se opun, ca o con- mentare. Ea este bazatæ pe sentimente mixte în care intræ, în pærfli
din timpul iernii. cuplu, se sprijinæ nu pe calitæfli comune, ci pe calitæfli comple-
în munca lor, depæøeau cu bærbæflie tristeflea zilelor neproductive specificæ acelora care sunt chemafli sæ formeze, nu un grup, ci un
în care agricultorii, invitându-se unii pe alflii sæ capete încredere mare færæ a se ajunge la identitatea substanflialæ. Aceastæ alæturare
Erau, totuøi, în primul rând, niøte cheltuieli fructoase, aceste orgi, provin din frafli øi surori. Între ei alæturarea este pe cât se poate de
øi când au existat grânare, stocuri, o economie mai judicioasæ. între veri care nu poartæ acelaøi nume. Ei nu sunt deloc rude, dar
cate atunci când au învæflat sæ fie prevazætori de la un an la altul impregnate relafliile de familie. Cæsætoria se face între veri, dar
de nebunie care le însoflea. S-ar fi cuvenit poate sæ fie aspru jude- în contrast cu sentimentele simple øi monotone cu care sunt
care duceau la ruinæ au persistat, la fel de scandaloase ca øi starea Sentimentele pe care se bazaeazæ alianfla matrimonialæ sunt
au avut niciodatæ nici un efect. Timp de secole, aceste concursuri acelaøi contract de prietenie.
întrecerile de pælævrægealæ386. Strigætele învæflaflilor de la oraø nu tatea conjugalæ øi întoværæøirea militaræ. Amândouæ derivæ din
al lucrærilor viitoare385. Întrecerile de risipæ se amestecau cu mânt ca øi soflii. Vocabularul nu face nici o deosebire între fideli-
obfline de la destin o ræsplatæ mai bunæ, un randament mai mare fapt, soldaflii în campanie jurau, dându-øi mâna, cu acelaøi juræ-
paria mai mult, dând un gaj cât mai mare, se considera cæ va Se poate ghici, în acest juræmânt, un soi de voinflæ eroicæ: de
îndræznefl, sæ cheltuiascæ toate bunurile. Pariau tofli pe viitor: cine mele: – cu tine vreau sæ îmbætrânesc!“361.
la fel de frumoase. Se întreceau cu cine era în stare, øi cât mai moarte, viaflæ, necaz – cu tine mæ unesc! Îfli iau mâinile într-ale
mâncând, se græbeau sæ-øi consume recoltele: cele viitoare vor fi în contractul conjugal existæ un germene de perenitate: „Pentru
obligæ pe Naturæ sæ continue sæ le dea concursul. Bând øi politicæ pæreau cæ se implicæ una pe cealaltæ. Se admitea faptul cæ
fructos al anotimpurilor cu acfliunile oamenilor øi credeau cæ o totdeauna unite. Instabilitatea matrimonialæ øi instabilitatea
muncilor lor cu calendarul rustic: doreau sæ reînoiascæ acest acord De asemenea, cuplurile conjugale trebuiau sæ ræmânæ pentru
zilele anului scurs. Se felicitau pentru acordul constant al comunitæfli rurale.
îmbuneze pentru anotimpul care se apropia. Cântau lucrærile øi indisolubile între cuplurile de familii care constituiau vechile
duømani ai øoarecilor de pædure øi ai mistreflilor sperând sæ-i origini, un principiu de pace. A servit la menflinerea unei uniuni
se dezgheflau în pisici øi în leoparzi. Le mulflumeau acestor ræmas una dintre emblemele unei înflelegeri politice. A fost, de la
ræmæøiflele de animale. Erau dansate dansuri animale384. Plugarii erau aproape mereu dublate de un schimb de femei. Cæsætoria a
provocau stæri de extaz. Beflia le completa. Exorciøtii purtau matice øi cele referitoarela alianflele matrimoniale360. Tratatele
„nebuni“. Dansuri, executate în sunetul tamburinelor de argilæ, feudale, acelaøi cuvânt servea la desemnarea ritualurilor diplo-

râurile, era celebratæ eliberarea lor, erau atrase asupra flærii ploile un grup în diviziune øi deosebit de omogen. Numai vârsta øi
fecunde, erau atrase asupra sa principiile fecundærii390. diferenfla de generaflii aduce un element de distincflie. Sunt respec-
Chinezii nu înceteazæ nicioadtæ sæ cearæ, împreunæ, øi prin tafli vârstnicii øi primul næscut dintre frafli. Membrul cel mai
aceleaøi ritualuri, naøterile øi îmbogæflirea familiilor øi ploaia care învârstæ din cea mai bætrânæ generaflie poartæ titlul de decan. El se
face græunflele sæ încolfleascæ. Ploile øi reîncarnærile au fost la bucuræ de un soi se întâietate, dar nu defline decât cu titlul de
început obflinute cu ajutorul întrecerilor sexuale. Dar au sfârøit delegat al grupului o oarecare putere pe care o exercitæ: când
prin a-øi imagina cæ apa poseda o naturæ femininæ øi cæ, invers, moare, unul mai tânær æi ia locul, færæ sæ fie vorba de o succesiune
femeile erau singurele care deflineau virtutea care permitea propiuzisæ351. Între rudele din aceiaøi generaflie, identitatea este
obflinerea ploii391. Au crezut, chiar, cæ fecioarele puteau sæ devinæ completæ. Ei formeazæ împreunæ o personalitate colectivæ.
mame prin simplul contact cu râurile sacre392. A fost, într-adevær, Niciunul, luat separat, nu are existenflæ juridicæ. Nomenclatura de
un timp în care moøtenirile erau dobândite în unicul beneficiu al rudenie nu fline cont nici de indivizi, nici de apropierea lor
sofliilor øi în care numai reîncarnærile erau cele ale stræmoøilor naturalæ. Ea este clasificatorie: nu are nevoie de nume decât
materni. Este epoca în care casele øi satele aparflineau femeilor. pentru a desemna categoriile de rudenie352. Cuvântul mamæ
Ele comandau aici, putând titlul de mame. Paznice ale seminflelor, însuøi, se aplicæ unui grup întins de persoane; dacæ este luat într-
ele le pæstrau în colflul întunecat unde îøi întindeau aøternutul o accepflie individualæ, el serveøte la desemnarea, nu a femeii din
peste noapte. Bærbaflii, aceøti stræini, nu se apropiau de patul care te-ai næscut, ci a femeii cea mai respectabilæ din generaflia
conjugal decât într-un mod aproape fugitiv. În casæ, prin efectul mamelor. Tot aøa, tatæl nu se distinge de unchii paterni;cuvântul
contagios al emofliilor de comuniune, unirile pe sol erau, ca øi în este folosit chiar pentru un cerc care se întinde mult dincolo de
Locurile-sfinte, uniri cu solul. Acest sol era pæmântul femeilor. fraflii tatælui. Fii sunt confundafli, în masa nedistinctæ, cu nepoflii.
Acestea concepeau, în locuinfla natalæ, la contactul cu seminflele Tofli verii, oricât de îndepærtafli ar fi, se trateazæ de frafli. O totalæ
în care viafla pærea închisæ. Între mamele de familie, seminflele indiviziune se aflæ la baza acestei organizæri. Ea nu rescunoaøte
înmagazinate øi solul familial se stabileøte o comunitate de nici legæturi personale, nici ierarhia. Raporturile de rudenie au un
atribute. Pe lângæ græunfle øi pat, o masæ confuzæ de suflete caracter global.
ancestrale pærea cæ sælæsluieøte în solul matern, aøteptând vremea Grupul familial este cu atât mai închis cu cât este mai
reîncarnærilor, în timp ce, acordând fecunditatea femeilor øi omogen. Nu cunoaøte nici un mijloc de a integra un element
primind-o de la ele, Pæmântul pærea o Mamæ393. Astfel, a existat stræin. Prin esenflæ, rudenia nici nu se dæ, nici nu se pierde, nici nu
o epocæ în care pæmântul locuit øi domesticit nu a avut decæt se dobândeøte. Ea este fæcutæ din sentimente zilnice øi liniøtite. Ea
atribute feminine. Organizarea era atunci foarte aproape de cea este în situaflia de a interzice elanurile, deplasærile, anexærile.
matriarhalæ. Apoi, când agricultorii, creînd institufliile bazate pe Niciodatæ Stræmoøii (atunci când a existat un cult ancestral) nu au
moøtenirea, au devenit stæpânii culturilor, geniile solului au acceptat sæ mænânce o altæ mâncare decât cea fæcutæ în casæ353.
apærut dotate cu træsæturi masculine. Din toate timpurile, din Niciodatæ o persoanæ care adoptæ (atunci când a fost practicatæ
contræ, Locurile-sfinte au ræmas obiectul unei veneraflii globale adopflia) nu a putut sæ adopte pe cineva care, dinainte, sæ nu fi
care nu au suferit de loc distincflii de atribute. purtat numele sæu de familie354. Niciodatæ o persoanæ care
În toate elementele peisajului ritual al særbætorilor era primeøte (atunci când statul a permis negoflul cu pæmânturi) nu a
încorporat ceva sacru. Statele feudale venerau întinsele pæduri, putut crede cæ a deposedat complet pe vechiul propietar355.
marile mlaøtini, munflii øi fluviile. Ele nu le concepeau ca pe niøte Niciodatæ morala nu a admis sæ se poatæ rupe cu adeværat
simple divinitæfli naturale. Vedeau în ele factorii care aduc aduc legæturile dintre rude øi legæturile cu pæmântul lor. Rudenia era
ploaie øi seceta, dar øi abundenfla øi mizeria, sænætatea øi boala. Le alcætuitæ din legæturi indestructibile, imemoriale øi strict definite.
176 161
163 174
* connubium – în latinæ, în original = cæsætorie (n.trad.). eliberafli de constrângerile obiceiurilor, luau contact cu natura.
øi utilizærile profane. Într-un peisaj întins øi liber, bæiefli øi fete,
ostatecii. Prezenfla lor atestæ solidaritæfli seculare. În vremurile comunitæfli. Acesta se întrunea în locuri retrase de locurile casnice
gajuri mereu reânoite ale unui pact încheiat de mult. Ei sunt Iniflieri øi logodne erau toate fæcute sub controlul întregii
linie paternæ) care-i primeøte, ginerii øi nurorile sunt ca niøte putea sæ provoace reînoirea.
rivalitate, de încredere. Pentru familia (uterinæ sau prin rudenie pe forflelor reunite ale celor douæ sexe. Numai o særbætoare a tinereflii
de altruism. Ea mai aduce un spirit de concurenflæ productivæ, de luate nevestele388“. Viafla nu putea sæ se trezeascæ decât datoritæ
bit, dar, în fiecare grup teritorial, cæsætoria introduce unele motive Critica adaugæ: „(atunci) este majoratul bæieflilor; (atunci) sunt
poate atenua. Sentimentele casnice au ceva exclusiv øi de neøtir- torile de primævaræ în care „se bucuræ în masæ fetele øi bæieflii“.
Datoritæ lor, închiderea caracteristicæ a grupurilor locale se logodna. Ritualurile savante mai vorbesc øi acum despre særbæ-
Acestea sunt de un grad superior. celebrate, în unele adunæri câmpeneøti, iniflierile în acelaøi timp cu
denie, connubium* este semnul unui al doilea tip de relaflii. Timp de multe secole, pentru a inaugura noul anotimp, au fost
carea fæcutæ la aceiaøi vatræ reprezintæ mærcile unor relaflii de ru- singuri, în numele satelor lor, doliul anului care se sfârøeøte.
În timp ce datoria de a purta doliu øi dreptul de a mânca mân- Bætrânii au dobândit destul de devreme puterea de a purta
nizarea întregului.
portându-le la perioada in care o diviziune hipartitæ dicta orga- IV LOCURILE SFINTE
ea sæ se menflinæ. Aceste obiceiuri trebuie deci sæ fie explicate ra-
destul de puternice pentru ca principalele obiceiuri ce flineau de
monialæ. Complicatæ ulterior, aceastæ organizare a læsat urme Printr-o særbætoare a bætrâneflii se constituie anotimpul-mort.
formatæ dintr-un cuplu de familii, pe care le unea tradiflia matri- veøminte de doliu øi cu befle în mâini, ei conduc anul cætre sfârøit.
stæ mærturie asupra deosebitei soliditæfli a organizærii comunitare Bætrânii dau „lucrurilor îmbætrânite“ semnalul de repaus. În
a pæstrat øi pe vremea când sistemul de înrudire varia. Acest fapt imite natura øi bærbaflii la retragerea care pregæteøte înnoirea.
linie unicæ. Este extrem de remarcabil faptul cæ aceastæ uzanflæ s- unde se inaugureazæ liturghia hibernalæ. Ei sunt însærcinafli sæ
nici o piedicæ neintervenind pentru cæ numele se transmitea tot în Lor li se rezervæ primul rol în serbarea sæteascæ a celor din Ba Zha
atunci când prioritatea va trece de partea descendenflei masculine, ritualæ atestæ importanfla pe care au dobândit-o în aceasta bætrânii.
între veri provenifli din frafli øi surori va ræmâne posibilæ øi obiønitæ cheltuieli favorabil constituirii unei ierarhi masculine. Evoluflia
semnificæ întreaga familie øi numele de familie359. Dar, cæsætoria Særbætorile de iarnæ constau într-un lung concurs de
pe fiul surorii sale (precum øi pe soflul fiicei sale) øi termenul care toate aparenflele). Cei în vârstæ prezidau387.
termenul prin care un bærbat (unchiu matern = socru) desemneazæ dupæ vârstæ (mot a mot: dupæ dinfli, adicæ, dupæ promoflii. Dupæ
pronunflie ca øi în scriere, diferenfla este semnificativæ între diferit onorate. Rangurile, în banchete øi chefuri, erauacordate
care erau schimbafli øi în care prima descendenfla femininæ: în reprezentanflii sexelor concurente, ci pe cei ai claselor de vârste
nomenclatura sæ dateze dintr-o epocæ în care bæieflii erau aceia laltæ din bærbaflimaturi. Aceste întreceri puneau faflæ în faflæ, nu
regulat o jumætate din copii lor, bæiefli sau fete. Este posibil ca dansatori se înfruntau, una era compusæ din bæiefli tineri iar cea-
cuplu unit din punct de vedere tradiflional øi schimbând în mod totuøi bærbafli. Dar (se øtie dintr-un caz precis), când bandele de
bine numele, se transmite numai la o linie de rudenie, formând un concepute ca aparflinând uneia sau altuia dintre sexe. Actorii erau,
guvernate de regula pe care înrudirea, sau, ca sæ spunem mai purile sæ poatæ aduce tuturor prosperitatea. Anotimpurile erau
organizare conform cæreia douæ grupuri familiale exogame øi alternând ca øi anotimpurile, pentru ca, în felul acesta, anotim-
completeazæ principiul de exogamie de clan; el presupune o principiul yin. Înainte de a se înflelege, ei trebuiau sæ se confrunte,

În continuarea clanurilor teritoriale exista un puternic principiu de Aceasta, când gæzduia primele lor întâlniri, strælucea de noua
închidere. prospeflime, deborda de viaflæ creatoare. În pâraiele eliberate de
Aceastæ naturæ exclusivæ a rudeniei era în perfectæ con- topirea ghieflii, apele curgeau; din fântânile care se trezeau la
cordanflæ cu viafla retrasæ pe care o familie o ducea în fiecare zi pe viaflæ, flâøneau izvoarele altædatæ astupate de frigul iernii; pæ-
vremea defriøærilor ancestrale. Dar sentimeltele casnice nu mântul dezgheflat se deschidea pentru a læsa sæ iasæ iarba; animale
constituiau singura forflæ a societæflii rurale. fiæranii chinezi erau îl populau, ieøind toate din vizuinele lor. Vremea închiderii luase
prinøi într-un al doilea sistem de legæturi implicând cele mai sfârøit øi venise cea a unei cooperæri universale. Pæmântul øi Cerul
largi, cele mai complexe øi bogate sentimente. Acestea sunt puteau „comunica“, iar curcubeul semnala unirea lor. Grupurile
solidare cu regulile antice de cæsætorie, care, împreunæ cu exo- ermetice puteau sæ se alieze, corporafliile sexuale se putea
gamia de clan, impun o oarecare endogamie. Cæsætoria, impo- întâlniri. Într-un peisaj venerabil øi nou în care, din timpuri
sibilæ între rude, era la fel de neacceptatæ øi între persoane care ar imemorabile, stræmoøii lor se inifliaseræ împreunæ la viafla socialæ
fi fost complet stræin una de cealaltæ. Timp de multe secole, øi la viafla sexualæ, tinerii se uneau, iar sentimentele solidaritæflilor
unirea conjugalæ trecea drept a fi fericitæ numai dacæ ea era profunde apærea, strælucind de tinereflea regæsitæ, în mijlocul unei
contractatæ între membrii unor familii care întreflineau, de cât naturi întinerite, fecundate. Adunærile din câmpuri trezeau emoflii
mai mult timp posibil, relaflii susflinute de intermariaj356. Obiceiul bruøte øi proiecte contagioase în cel mai înalt grad. Printr-un
cerea ca fiii sæ ia de soflii fete din familia mamei lor. Pentru a trece efect de transfer, aceste comuniuni în contact cu solul, erau
peste acest obicei, trebuia sæ fie invocate pretexte puternice. comuniuni cu solul iar acesta devenea sacru. Îmbogæflit cu o
„Mama lui Shu xiang dorea sæ-l cæsætoreascæ cu o fatæ din propia augustæ maiestate, locul tradiflional al særbætorilor apærea tuturor
sa familie. Shu xiang i-a spus: „Mamele mele (sic: sistem ca un Loc-sfânt al flærii389.
clasificatoriu) sunt numeroase, iar fraflii mei sunt în numær mic. Prin toate practicile særbætorilor tinerii încercau sæ ia contact,
Mæ feresc de fetele unchilor mei materni357 (adicæ: mi-e teamæ cæ într-o manieræ pe cât se poate de intimæ, cu Locul-sfânt al rasei lor.
nu-mi vor asigura descendenfla)“. Pe vremea când vorbea Shu Ei îi acordau o putere de fecundare pe care ei sperau s-o capteze
xiang (513 î.H.) singura înrudire recunoscutæ (la nobili) era din cele mai mici colfluri ale peisajului. Aceste sentimete se aflæ la
înrudirea pe linie masculinæ. Erau interzise cæsætoriile între rude originea credinflelor care s-au bucurat de o îndelungatæ tradiflie.
pe linie paternæ. Numai aceste cæsætorii ilegale treceau drept Unul dintre jocurile cele mai importante ale særbætorilor de
infructuase. A asimila la acestea øi o (unire cu o fatæ a unui unchi primævaræ era trecerea râurilor care se fæcea pe jumætate goi, øi
matern însemna a prezenta un pretext abuziv øi motivat de chiar înaintea acelor adunæri de pe câmpuri. Fremætând la con-
pasiunea (Shu xiang s-a cæsætorit dupæ placul sæu øi a fost tactul cu apele reci, femeile se simfleau atunci ca pætrunse de
nefericit). O astfel de veriøoaræ nu a fost niciodatæ o rudæ. Fie cæ niøte suflete plutitoare. Izvoarele sacre, mult timp îngheflate, se
descendenfla era reglatæ de principiul de rudenie pe linie paternæ trezeau din nou ca øi cum venirea primæverii a eliberat apele
sau de principiul uterin, copiii de frate øi de soræ (veri încruciøafli) dintr-o închisoare subteranæ unde fuseseræ închise de anotimpul-
aparflin în mod obligatoriu la douæ grupuri familiale distincte. mort. Din aceste imagini emoflionante a ieøit ideea cæ sufletele
Cæsætoria lor, departe de a fi interzisæ sau ræu privitæ, va ræmâne defuncflilor, aøteptând o viaflæ nouæ în vremea reînoirilor, scæpau,
o uzanflæ obiønuitæ. de-a lungul apelor de primævaræ, dintr-o vizuinæ adâncæ unde
La început aceasta a fost obligatorie. Nomenclatura o dove- moartea le închise . Astfel, a fost imaginat un tærâm al morflilor,
deøte. Cuvântul care semnificæ unchiul matern înseamnæ øi socru, vecin cu pæmântul oamenilor øi comunicând cu acesta în unele
iar cel care semnificæ mætuøæ paternæ înseamnæ, în egalæ mæsuræ, momente sacre. Acest flinut subteran, ce a fost numite Izvoarele
øi soacræ358. Acest sistem presupune cæ principiul de endogamie Galbene, nu putea fi decât refugiul hibernal al Apelor. Trecând
162 175
165 172
femei se înlocuiesc reciproc la lucru, dar øi unuii øi alflii îøi Exorciøtii picau un rol deosebit: li se dæduse tocmai numele de
taminare. Un ritm sezonier dicteazæ aceastæ organizare. Bærbafli øi nebunii“ (înflelegefli cæ se simfleau animafli de un spirit divin).
perioade øi locuri în care ei sæ poatæ fi la adæpost de orice con- Confucius, participanflii (dupæ spusele unui martor) erau tofli „ca
au ca principal scop sæ consacre muncii bærbaflilor øi femeilor matic. O extremæ excitare domnea atunci. Chiar øi pe vremea lui
Interdicfliile modelate dupæ condifliile de climat øi de habitat, Særbætorile anotimpurilor de iarnæ aveau un caracter dra-
odihnæ383.
II ÎNTRECERILE DE SEZON ritualæ, se va putea deschide din nou pæmântul întinerit de
vor putea fi alungate duhurile secetei øi, dupæ o primæ aræturæ
opun domniei cældurii „ øi care provoacæ grindina øi fulgerul;
fecundæ colaborarea sexelor concurente. alungat; spærgând ghiafla, vor putea fi „ridicate barierele care se
øi sentimentele care o fac atât de grea øi care fac sæ paræ atât de Atunci, oferind praz, miel, un bou negru, spiritul frigului poate fi
reøte în cursul vieflii de zi cu zi. Intacte øi proaspete se pæstreazæ primævara øi desacralizærile operate, o reluare generalæ de contact.
organizærii flæræneøti, îøi pæstreazæ vigoarea sa iniflialæ øi se întæ- lor, ei se înarmeazæ cu forflele care le vor permite, odatæ venitæ
care, tradus în regulile de exogamie øi endogamie, a stat la baza reconstruiascæ caracterul lor specific. Refæcându-se aproape de ai
familiale øi a corporafliilor sexuale. Principiul opozifliei sexelor categorii, oameni øi lucruri se stræduie, în aceastæ izolare, sæ-øi
øi genul de viaflæ. Ele perpetueazæ vechea rivalitatea cuplurilor øi care pot sta alæturate, existæ o tendinflæ de apropiere. Aøezatæ pe
amândouæ, la fel de omogene, Ele se opun prin sex, nume, natura oricærei viefli de relaflie. În schimb, între fiinflele din aceaøi esenflæ
Astfel, pe fiecare teritoriu, se înfruntæ douæ grupuri care sunt, loc o bætaie de gong univeraslæ, o dispersie generalæ, o rupturæ a
cæci ele formeazæ aceleaøi grupe de surori, acelaøi grup de soflii. fi atinsæ de celelalte. Orice contract stræin este interzis. Atunci are
tælui363. Matuøile materne øi sofliile unchilor paterni se confundæ, barieræ între munca umanæ øi pæmânt, fiecare specie nu mai poate
øi pentru desemnarea tuturor femeilor luate de soflii de fraflii ta- distanflæ, sau, mai degrabæ, imediat ce iarna pune ca un fel de
mai pentru mama øi toate surorile sale. El se mai întrebuinfleazæ nu se înøealæ“382. Dreptul de propietate nu poate fi exersat la
reprezentanflii unei generaflii. Cuvântul mamæ nu se foloseøte nu- un animal domestic este abandonat, acela care pune mâna pe ele
Menajurile se formau în urma unei uniuni colective legând pe tofli „Dacæ un flæran nu øi-a cules øi încuiat recolta, dacæ un cal, un bou,
fete era total, nu numai din punct de vedere simbolic, ci øi real. sæ se închidæ øi ei pentru a contribui la claustrarea universalæ.
amândouæ, în totalitate! Din vechime, schimbul de bæiefli øi de malele care hiberneazæ se închid în vizuinele lor, oamenii trebuie
cæ grupurile unite prin alianfla matrimonialæ se angajeazæ, Animalele care hiberneazæ ar putea muri!381“. Atunci când ani-
în care au urcat însoflitorii øi însoflitoarele indicæ, ca simbol, faptul Emanafliile Pæmântului ar putea scæpa øi s-ar putea împræøtia!...
onoare!362“. O sutæ este emblema întregului. Cele o sutæ de care casele, nici alte adæposturi! Totul sæ fie, împrejmuit øi închis!
Aceastæ fatæ care se mæritæ, – copleøifli-o cu o sute de care de Nu mai descoperifli ce este acoperit! Nu mai deschidefli nici
„Coflofana øi-a fæcut un cuib, – iar cuibul este plin cu porumbei! – asupra podurilor, a barierelor! Închidefli drumurile, potecile!...
grupurilor. Soflul trebuie sæ aibæ însoflitori, soflia însoflitoare. Cerul øi Pæmântul nu mai comunicæ. Iarna a venit... Vegheafli
contract colectiv øi nu înceteazæ niciodatæ sæ se ræsfrângæ asupra pæmântul de asemenea... Curcubeul se ascunde øi nu mai apare...
cæsætoria nu uneøte numai doi sofli. Ea este, prin esenflæ, un apæposteascæ într-un refugiu hibernal. „Apa începe sæ înghefle,
tiflie se regæseøte pe teritoriul fiecærui grup domestic. Într-adevær, øi a unei retrageri. Grupate pe specii, toate fiinflele reveneau sæ se
când organizarea de ansamblu nu se mai sprijinæ pe simpla bipar- rebelæ. Ei îøi explicau aceastæ reluare în maniera unei reântoarceri
aici se înfruntæ douæ grupæri silidare øi rivale. Chiar øi atunci sæ-øi refacæ în fiecare an câmpurile ce au fost luate de o naturæ
în egalæ mæsuræ øi reprezentanflii celeilalte jumætæfli a cuplului. Øi invocaflie este uøor înfleleasæ pentru niøte biefli agricultori obligafli
puternice, pe care gestul øi vocea øtiau imediat sæ le redea. Jocurile împreunæ încep jocurile – apoi ele primesc în gaj o floare372.
erau organizate dupæ un ritm ce era dictat de comuniunea de Odatæ provocarea fiind lansatæ de fete, partida a început. Rolul
sentimente. Culesul, concursurile, urmærile serveau de pretext principal revenrea atunci bæieflilor. Trebuiau sæ facæ curte fetelor.
pentru întreceri de dansuri øi cântece. Se mai întâmplæ aøa øi în În zilele noastre, la populafliile Miao-zou øi Thos373, curtea este
zilele noastre la populafliile înapoiate din sudul Chinei. Cele mai însoflitæ de o partidæ de mingie øi de cântece. Atât timp cât fata
mari særbætori ale lor sunt cele în care bæieflii øi fetele din satele trimite înapoi minegea, totul ræmâne de fæcut: curtezanul începe sæ
învecinate „Se alimeazæ faflæ în faflæ øi taie feriga cântând cântece cânte. În vechile obiceiuri chineze în care bætaia cu flori era unul
improvizate“369. De aceste întreceri depind prosperitatea anului øi din aspectele principale ale întrecerii amoroase, totul lua sfârøit
fericirea poporului370. Tot aøa, în særbætorile antice ale chinei, când fata accepta o floare parfumatæ sau un parfum de seminfle
tinerii adunafli pentru întreceri credeau cæ se supun unei legi a aromate. „În ochii mei tu eøti nalba!“ – „Dæ-mi aceste aromate!374“.
naturii øi cæ astfel colaborezæ cu ea. Dansurile lor, cântecele lor În felul acesta inimile se uneau øi încheiatæ logodna. De-a
corespundeau cu chemærile pæsærilor în cæutare de partener, cu lungul cupletelor însoflite de tropæituri care, dupæ ritmul dansului,
zborurile insectelor care se urmæreau târâind. Læcusta de câmpie se erau inventate dupæ regulile unei improvizaflii tradiflionale, bæiatul
târâie, iar cea de deal sare! – Atât timp cât nu mi-am væzut înøira o întreagæ serie de analogii venerabile. Vers cu vers, el evoca
stæpânul, – inima mea neliniøtitæ, oh! ce îmi bate! – Dar imediat ce-l trecerea ritualæ a serbærii. Aceasta era, în ansamblul sæu, ca o ordine
voi vedea, – îndatæ cu el mæ voi numi, – inima mea, atunci, va solemnæ a naturii. Imaginile consacrate car-l descriau în detaliu,
cunoaøte liniøtea!371“ Læcustele care se cheamæ din câmpii øi de pe aminteau de corespondenflele obligatorii ale ritmului sezonier øi de
coaste au ræmas pentru chinezi emblema unirilor fecunde øi a unele norme omeneøti. Pe vremea ritualurilor clasice, logodnicii
cæsætoriilor exogame. Ele aminteau tinerilor ordinul imperios de a chinezi trimiteau, promisei lor, o gâscæ sælbatecæ dis-de-dimineaflæ.
se uni ce se impunea fiecæruia dintre ei. Dar, delegafli ai sexului øi Acest obicei nu este decât o metaforæ concretizatæ. Odinioaræ se
clanului lor, apæsafli de sentimentul groazei, pæturnøi de orgoliul cânta: „Se aude chemarea gâøtelor sælbatece, – dis-de dimineaflæ, la
familial øi de egoismul sexual, ei se simfleau la început rivali. Lupta ivirea zorilor! Bærbatul pleacæ în cæutarea femeii – pe când ghiafla
de curtoazie care trebuia sæ-i apropie începea pe un ton de ceartæ încæ nu s-a topit!375“. Gâøtele sælbatece aratæ fetelor cæ ghiafla se va
øi de sfidare. topi la prima adiere a primæverii si cæ nu trebuie sæ întârzie logodna.
Mândre de coafurile lor, cu rochii cu flori, pætærii roøii, øi albe Dictoanele calendaristice din care se compune litania amoroasæ
ca norii, fetele începeau turnirul.Se arætau mai întâi disprefluitoare conflin în ele un soi de putere ce constrânge. Prin efectul acestei
øi, cu un ton ironic, îi invitau pe combatanfli, apoi, fæceau o minæ lungi incantaflii, inimile se uøurezazæ de timiditatea care le dominæ.
cæ se eschiveazæ. „Iatæ, cad prunele! – panerele, umpleflile! – Rezistenfla creatæ de pudoare sexualæ øi onoare familialæ scade câte
Cerefli-ne, tineri bærbafli! – este vremea! vorbifli-ne despre puflin. Tinerii cedeazæ pânæ la urmæ datoriei de a se uni øi, apropiate
aceasta! – Cætre Miazæzi se aflæ niøte copaci înalfli, sub ei nu ne de turnirul poetic, corporafliile opuse øi grupurile închise pot simfli,
putem odihni... – Lângæ râul Han sunt cele care umblæ: – pe ace- într-un moment sacru, cæ-øi recreazæ unitatea profundæ.
lea nu le putefli cere...“ „Dacæ ai pentru mine gânduri de dra-
goste, – îmi ridic fusta øi trec râul Wei! – Dar dacæ nu te gândeøti
la mine, – ce, nu mai sunt øi alfli bæiefli, – o, cel mai nebun dintre III SÅRBÅTORILE RECOLTELOR ÆI
tinerii nebuni, nu-i aøa?“. „Zhi cu al sæu Wei – tocmai s-au ANOTIMPUL MORT
reværsat! – Bæieflii cu fetele – vin dupæ orhidee! – Fetele îi invitæ:
„Acolo, dacæ am merge!“ – iar bæieflii ræspund: „Am øi venit!“ „Ia Întrecerile de cântece de dragoste aveau loc în plinæ campa-
sæ vedem, deci, acolo dacæ am merge? – Cæci, odatæ râul Wei nie agricolæ. Ele reprezentau ritualul principal al særbætorilor
trecut, se întinde o frumoasæ pajiøte!“ – Atunci bæieflii øi fetele – federale în care se restabilea concordia flæræneascæ. În aceste
168 169
171 166
Copaci! Plante! întorcefli-væ la mlaøtinile voastre!380“. Aceastæ øi fetele din cætunele învecinate. Iarna avea sæ închidæ fiecare
præpæstiile voastre! Animale ale verii, nu væ mai miøcafli! – mari reuniuni se flineau chiar pe câmp, în care se adunau bæieflii
„Pæmânturi! revenifli la locurile voastre! Ape! întorcefli-væ la vara, odatæ terminate lucrærile câmpului sau cele ale flesutului,
prin inaugurarea unui anotimp de pauzæ universalæ. Cântau: nilor! – cântafli, ne alæturæm îndatæ øi noi!366“. Toamna, primæ-
odihnæ, acordau timp de odihnæ „tuturor lucrurilor“. Începeau vine vântul sæ sufle peste voi! – Haidefli, domnilor! haidefli, dom-
chinezi îl considerau atunci ca sacralizat. Luând øi ei o pauzæ de te, danseazæ! danseazæ!“. „Frunze veøtejite, frunze veøtejite! –
frigurile uscate ale iernii nu mai acceptæ lucrul omenesc. fiæranii restul zilelor, ei se cæutau: „Nu mai toarce cânepa! – la piaflæ, du-
În întinsele câmpii ale Chinei clasice, pæmântul îngheflat de Atunci, departe de a fugi unii de alflii, aøa cum fæceau în
sfârøit! øi zece mii de ani379!“. dorinflele.
comunæ sæ mergem! øi, cupele din corn ridicate. – „Viaflæ færæ sætoare. Tofli, pe rând, aveau atracfliile lor øi puteau sæ-øi realizeze
vinul miroase frumos! – Cântafli: „Tæiafli mielul, oile!“ – La casa agricultori, apoi aceøtia, la rândul lor, cu ce sæ se facæ iubifli de fle-
ræcoare! – A zecea: o arie curatæ øi tare! – øi douæ ulcioare în care stofe nou flesute. fiesætoarele aveau mai întâi cu ce sæ-i atragæ pe
vreme! – Tæiafli mielul, oferifli prazul! – Luna a noua: chiciuræ øi femeile, primævara, aveau din abundenflæ, bogæflii øi mai preflioase,
pune-o în gheflærie, la umbræ! – Luna a patra: sculafli-væ de- agricultorii erau bogafli în grâne, culese pentru a trece iarna, dar
øi a doua lunæ: sparge ghiafla, boc! boc! – Apoi, vine luna a treia: devreme, a trebuit sæ vinæ sæ locuiascæ la soflul sæu365. Toamna,
cel douæ mari momente ale unei liturghii hivernale. „Iatæ, a venit Toamna era vremea reîntoarcerii în gospodærie: femeia, destul de
legate. În raport cu perioadele de înghefl øi dezghefl, ele au marcat vremea logodnei: odinioaræ fetele au avut inifliativa în logodnæ.
coeziunea øi valoarea lor iniflialæ. La început au fost særbætori cuprins de dorinfla irezistibilæ de a o perfecfliona364. Primævara era
øi schematizate, legate de unele date astronomice ele øi-au pierdut resimflind, la rândul, sæu, natura sa incompletæ, a fost deodatæ
Amândouæ au avut tendinfla de a se apropia de solstifliu. Særæcite iar bæieflii, toamna, atracflia fetelor, ca øi cum fiecare dintre ei,
anotimpul mort, perioadæ de margine între doi ani agricoli. gostei, au explicat cæ fetele, primævara, resimt atracflia bæieflilor,
Marele No øi Ba Zha. Una inaugureazæ, cealaltæ încheie Când filozofii chinezi au dorit sæ elaboreze o teorie a dra-
celebrau unele særbætori, din care derivau douæ ceremonii clasice: a coopera între ei.
Reunifli în timpul unor lungi zile de inactivitate, agricultorii interdicfliile zilnice, ei resimt atunci nevoia de a ajuta natura øi de
privilegiilor masculine. brusc, ei îøi schimbæ obiceiurile. uitând, în confuzia momentului,
încredere în forfla lor. Aceastæ încredere a ajuns pânæ la afirmarea care dupæ chipul cerului lor, se impun flæranii chinezi. La fel de
iarnæ. În aceastæ casæ comunæ bærbaflii au început sæ capete sinistru formeazæ un fel de cadru dramatic schimbærilor faflæ de
atestæ importanfla acestei case a bærbaflilor care era refugiul lor de pe rând, în câmpii, trezirea pateticæ la viaflæ sau sfârøitul sæu
Diverse ritualuri care au supraviefluit øi câteva træsæturi mitologice bruscæ, øi dispariflia la fel de bruscæ a insectelor semnalând rând
Vechea organizare sæteascæ îøi recæpæta atunci toate drepturile. revenirea sau plecarea în masæ a pæsærilor cælætoare, îmulflirea
luni care prcedau uøurarea øi a celor trei luni care o urmau378. sæ mai træiascæ. Înfloriri bruøte øi o rapidæ cædere a frunzelor,
timpurile clasice, îøi recæpætau întreaga lor faflæ în timpul celor trei ca douæ momentr de vrajæ: natura, de-odatæ, începe sau înceteazæ
sofliile lor sunt însærcinate. Vechile interdicflii sexuale, chiar øi în primævara øi toamna, cu ploile lor uøoare øi cerul lor variabil, sunt
acum amintirea. Ele prescriu soflilor sæ se retragæ acolo în timp ce pætrunzætoare øi uscate ale iernii øi cældura umedæ estivalæ,
bærbaflii posedau o casæ comunæ. Ritualurile îi mai pæstreazæ øi al anotimpurilor are ceva impresionant. Pe scurt, între figurile
feminin chiar øi atunci când femeile au devenit øi nurori, dar nente bine marcate. Climatul este continental, iar ritmul alternat
anotimpul mort. Casele, în sat, au continuat sæ fie un lucru sfârøitul anului agricol. În cîmpiile Chinei antice existæ douæ mo-
Agricultorii, odatæ recolta stânsæ, se adunau pentru a petrece schimbæ împreunæ modul de viaflæ. Øi-l schimbæ la începutul øi la
adunæri câmpeneøti, toate grupærile, sexuale sau teritoriale, uitând familie în satul sæu izolat, sau, la fel, vara avea sæ-i oblige pe
spiritul lor individualist, îøi afirmau solidaritatea datoritæ unor bærbafli øi pe femei sæ træiascæ departe unii de alflii. De toamnæ sau
comuniuni egalitare. Petreceri øi chefuri în comun completau de primævaræ, adunærile începeau sæ strecoare în toate sufletele
efectele comuniunilor sexuale. Særbætorile aveau un aspect de sentimentul solidaritæflii necesare. Grupuri exclusive sau cor-
bâlci. Schimburi de daruri însofleau negoflul de persoane. poraflii rivale îøi strânge alianflele organizând særbætori colective
Întrecerile de cântece erau însoflite de întreceri de cadouri. „Celui ale cæsætoriei.
care-mi oferæ gutui brelocurile mele, – îl voi ræsplæti! – Dar asta Aceste særbætori constau în înflelegeri, chefuri, øi jocuri. Dupæ
nu înseamnæ cæ-l voi plæti: – ci pe vecie îl voi iubi!376“. Versurile atâtea zile de viaflæ retrasæ, petrecute în muncæ intensæ øi inte-
sunt schimbate precum cadourile, dar doina de dragoste are ritmul resatæ, în gânduri meschine, un sentiment de emulaflie generoasæ
unei jelanii tropæite: ea are menirea sæ domoleascæ spiritul punea stæpânire pe mulflimile reunite. Pentru a încuraja puterea de
agresiv. Dimpotrivæ schimbul de daruri materiale este fæcut într- joc care se declanøeazæ deodatæ în acestea, totul pærea bun, totul
un ritm vioi: se dæ mai mult decât s-a primit, pentru cæ se putea sæ serveascæ la organizarea unor concursuri vesele, a unor
dovedeøte a obliga pe celælalt sæ se dea mai mult. Preflul lupte de curtoazie367.
cadourilor creøte, iar surexcitarea celor care oferæ creøte în acelaøi Pe cerul echinocfliului, treceau øirurile nesfârøite de pæsæri
timp. Ea poate sæ se transforme într-o emoflie unificatoare dacæ
migratoare; se luptau atunci pentru a le descoperi cuiburile; ouæle
totul, la afârøit, devine indivizibil sau este consumat într-o orgie
serveau pentru organizarea unor turniruri; în irizafliile gæuacelor
comunæ: „De ce spui cæ nu ai haine? – Cu tine, eu mi le pun pe
ale mele în comun“377, aceasta este formula (conjugalæ sau erau descoperite øi admirate cele cinci culori ale curcubeului,
militaræ) a unei comuniuni absolute. Øi, într-adevær, særbætorile semnul ceresc al ploilor fecunde; fata care, în timpul særbætorilor
sezoniere vizau obflinerea unei uniuni de acest gen. Dar, fæcute, de primævaræ, câøtiga un ou de rândunicæ øi îl mânca, simflind cæ
într-un spirit de uzuræ, concursurile de daruri pot servi mai este pætrunsæ de mari speranfle, îøi cæuta bucuria (aceasta a fost,
degrabæ la succesul spiritului particularist decât la menflinerea se spune, originea cântecelor din Nord). Paøii cælcau pe un
unui echilibru tradiflional. pæmânt fertilizat, înfrumuseflat de o verdeaflæ abundentæ, unde ca
Anul agricol se terminæ cu særbætorile sæteøti, în care o promisiune a fructelor ce aveau sæ aparæ, florile îøi desfæceau
agricultorii celebreazæ între bærbafli fericita bogæflie a flæriilor. ÎN corola: bæiefli øi fete, dansând, se înfruntau în bætæi cu flori. Se
aceste bucurii, întrecerile de cadouri au o importanflæ extremæ. întreceau, culegând tufe de patlaginæ; ridicându-øi fustele øi
Aceste særbætori sæteøti sunt særbætori ale recoltei. Ele coincid cu îndoindu-le la centuræ, fericifli sæ adune în poalele lor planta cu o
revenirea bærbaflilor în cætune. Serbærile masculine, importanfla lor mie de seminfle, ei cântau. Cântau în timp ce culegeau, de-a
dateazæ færæ îndoialæ din epoca în care soflii au incheiat sæ mai fie lungul coastelor, pelinul cu parfumul puternic, ferigile cu spori
exclusivi gineri øi în care cæsætoria se realiza cel mai adesea prin fecunzi; sau, pe malul râurilor, lintea care era disputatæ, în egalæ
anexarea femeilor. fiesætoarele øi-au pierdut atunci întâietatea în mæsuræ, øi de animalele de apæ, adunate în cupluri, masculi øi
fafla agricultorilor. Aceastæ revoluflie coincide în aparenflæ cu o femele, sau, alteori, plantele lungi plutitoare care se învecineazæ
plus -valoare pe care, în economia de ansamblu, a cæpætat-o cu frunzele rotunde ca niøte discuri sau ascuflite ca niøte sægefli.
cultura cerealelor. Este posibil ca aceste fapte sæ fie legate de Mâncate în bucuria victoriei, seminflele nu pæreau mai puflin
progresele lucrætorilor de defriøare, care au antrenat, odatæ cu o minunate decât ouæle. „Regele din Chu, trcând râul Jiang, –
populare mai, densæ, formarea aglomerærilor mai puternice øi a gæseøte o sæmânflæ de sægeflica. – Este mare cât pumnul – øi roøie
unei mai mari complexitæfli a grupærilor teritoriale. În acest mediu ca soarele! – O taie, apoi o mænâncæ: – este dulce ca mierea!“368.
nou, mai propice concurenflei, au luat naøtere institufliile bazate pe În elanul unei emulaflii colective, mulflimea cântæreflilor se
înrudire. înflæcæra la cele mai mici lucruri gæsite. Erau cuprinøi de emoflii
170 167
192
complet ar fi fost cel al unui menaj – cum era cel al fondatorilor
Yu nu este decât jumætatea unui devotament. Devotamentul
reprezenta decât jumætatea unui dans sexual. Devotamentul lui
øi dansa trægându-øi un picior: era hemiplegic. Pasul lui Yu nu
impus anotimpurilor precum øi vieflii omeneøti. decât pe jumætate uscafli. Astfel se vede de ce Yu cel Mare flopæia
cæsætoriile colective vin sæ facæ din el regulatorul divin al ritmului în întregime. Zeul, totuøi, nu i-a luat decæt pe jumætate. Nu au fost
øi prestigiul øi autoritatea cu ajutorul unei splendide ierogamii, a da întregul. Yu cel Mare øi Tang Victoriosul s-au oferit, deci,
joacæ rolul sacru al unui conducætor. În fiecare an, restaurându- în întregime cuplul øi natura sa dublæ, cæci a da o parte, însemna
Locul-sfânt pare gardianul solidaritæflilor cele mai necesare. El gajurile date de cele douæ jumætæfli ale cuplului, divinitatea poseda
grupæri ermetice, unde exista abia un început de ierarhie, pærul øi unghiile. Soflul øi soflia le aruncau împreunæ. Posedând
nu era ocupat decât de insulifle, unde bærbaflii øi femeile formau loc sæ se arunce în furnal, puteau pur øi simplu sæ-øi arunce acolo
asupra puterilor nedefinite. Într-o epocæ în care pæmântul chinez divinitæfli. Tot aøa, pentru a obfline fuziunea metalelor, fierarii, în
lega pe tofli cu Natura, Locul-sfânt reprezintæ putere tutelaræ Øi-au tæiat atunci pærul øi unghiile øi le-au dat drept gaj unei
se reînnoia pactul care-i lega pe oameni, grup cu grup, øi care îi pentru a pune capæt unei secete, celælalt pentru a opri o inundaflie.
Martor consacrat al særbætorilor federale în care, la intervale, inaugurat domnia sacrificându-se în profitul poporului lor, unul
sfânt, cæci un liant comunitar unea întregul394. dinastii regale, Tang Victoriosul øi Yu cel Mare. Amândoi øi-au
Locul-sfânt reprezenta toate acestea, toate acestea erau Locul-
povestea le prezintæ ca fiind fiinflele uscate ale doi Fondatori de
lucruri øi oameni ai særbætorii erau sacri în egalæ mæsuræ.
vine din faptul cæ ele sunt slabe øi uscate de tot. Or, tocmai aøa,
Locului-sfânt. Flori øi animale, stânci øi plante, pæmânturi øi ape,
Vræjitoarele au o virtute care le face puternice. Puterea lor
timpul întrecerilor. Erau ca o parcelæ din puterea indivizibilæ a
særbætorilor, pentru cæ au fost culese, oferite, sau cucerite în arzând-o433.
a ei. Virtuflile lor le venea din faptul cæ au apærut în momentul nevoie, dacæ seceta era prea puternicæ, ei sacrificau vræjitoarea
sæ nu fie o minune, dar nici una nu are o virtute care sæ fie numai expunæ pe vræjitoare. Le puneau sæ danseze pânæ la epuizare. La
inimile, legau juræmintele. Nu exista nici una a cærei descoperire timp soarelui øi ræcoarei dimineflii432. Ei preferau totuøi sæ le
florile procurau sarcini, îndepærtau influxurile dæunætoare, uneau ei sæ se ducæ sæ træiascæ în plin câmp, expunându-se în acelaøi
mai pufline speranfle culegând seminfle, decât trecând un râu. Toate în ei (øi în naturæ) un echilibru perfect de vibraflii, era suficient ca
neînsemnate. Aceeaøi Virtute se aflæ în fiecare lucru. Nu aveai forflele antagonice care împræøtie seceta øi ploaia. Pentru a realiza
cætre cei mai frunoøi copaci, precum øi plantele cele mai riøte viafla. Nu meritau puterea decât dacæ øtiau sæ se identifice cu
stânci; el se îndreaptæ, în egalæ mæsuræ, cætre flori øi animale, menaj de agricultori431. Odinioaræ seniorii feudali trebuiau sæ-øi
adunærilor sezoniere se îndrepta, færæ deosebire, cætre ape øi cætre (Plugarul) øi Nü-ba; mai putea fi apoi sacrificat, ca efigie, un
lor cu Natura. Sentimentul de veneraflie care lua naøtere în cursul potrivit, a douæ genii ale secetei, mascul øi femelæ, Geng
comunitæflile flæræneøti, recreînd pactul social, pecetluiseræ alianfla nanflæ a anotimpurilor, se limitau la aruncarea în apæ, la momentul
øi ai ordinei umane pentru cæ, în særbætorile lor câmpeneøti, În timpul dinastiei Han, pentru a obfline o adeværatæ alter-
Munflii øi Fluviile au fost venerate ca gardieni ai ordinei naturale a întâmplat, în egalæ mæsuræ, øi pentru Locurile-sfinte.
conduceau pe tineri la malurile râurilor, la poalele înælflimilor. privilegiu masculin. ceea ce s-a întâmplat pentru furnalul divin s-
datorau urmæririlor øi culesului care, în timpul întrecerilor, îi Zeii îøi iau un aspect masculin pe mæsuræ ce se stabileøte un
datorau unei maiestæfli care sæ înflæcæreze imaginaflia. Ele o topire era mereu considerat ca bisexuat.
puterea seniorialæ. Aceastæ sfinflenie, munflii øi fluviile nu o unire pæstra întreaga valoare a unei hierogamii. Metalul ieøit din
considerau ca posesorii unei puterii de ansamblu comparabilæ cu de comuniune sexualæ, se alia cu patronul sæu. Acest ritual de
expresia Ho-zong. Or, aceasta din urmæ, este întrebuinflatæ în femelele erau cele care, prin cântecele lor, îi chemau pe masculi.
acelaøi timp øi pentru a desemna Huang-He (He: Fluviul prin Ele erau cele care aveau inifliativa. Poate chiar, la un moment
excelenflæ) øi pe zeul fluviului Huang-ho. Mai este folositæ øi determinat, dansul fazanilor a fost un dans feminin; femeile din
pentru a desemna grupul familial însærcinat cu cultul Flulviului toate vremurile au împrumutat de la fazani parura lor; unele le
Galben precum øi reøedinfla acestui grup. Ea este consideratæ ca purta chiar øi numele. Pânæ la sfârøit, masculii au fost aceia care
un Oraø, ca un Centru ancestral. Ea se confundæ cu Locul-sfânt în au jucat primul rol. Dansurile lor, în loc sæ furnizeze prosperitatea
care puterea divinæ a Fluviului se manifestæ399. speciei, au avut atunci drept scop reglarea manifestærilor tune-
Oraøul seniorial este moøtenitorul Locului-sfânt. Conducæ- tului. Acesta, care se ascunde în timpul iernii, trebuie sæ se facæ
torul este întruchiparea unei puteri sacre care, mai întâi imper- auzit imediat ce soseøte primævara. Dar, mai întâi, trebuie ca
sonalæ, meritæ veneraflia unei comunitæfli. Realizatæ apoi sub fazanii „sæ cânte cântecul lor øi sæ reproducæ cu aripile lor bætaia
aspectul unui stræmoø, ea a primit cultul unui grup ierarhizat. tobelor“. Astfel, ei creeazæ tunetul. Deasemenea, ei sunt øi em-
Sacralitatea locurilor de særbætoare flæræneøti a trecut pe de-a blema acestuia. Tunetul este un fazan. Numai cæ, pe vremea
întregul øi asupra Conducætorilor øi a Oraøului sæu. Ea s-a încor- feudalæ, în el este væzut, nu un cuplu de fazani dansatori, ci un
porat în persoana seniorialæ, în templul ancestral, în Altarul fazan mascul. Astfel, la Chen-cang, în regiunea Qin, era adorat un
Solului, în zidurile øi porflile oraøului. Un peisaj care se aflæ în fazan mascul, care venra noaptea øi se aøeza lângæ o piatræ sacræ.
lucrarea Mei-di este semnificativ în acest sens 400. Mei-di dæ, Se auzea atunci bubuitul tunetului. Piatra care îl atrægea era o
într-o predicæ elocventæ, dovezi decisive asupra puterii fæzæniflæ metamorfozatæ. Fusese mai întâi o tânæræ fatæ apærutæ în
ræzbunætoare propii divinitæflilor. El îi aratæ pe zei pedepsindu-i pe acelaøi timp cu un tânær bæiat. Amândoi s-au schimbat în fazani.
vinovafli pe un altar al Solului, într-un templu ancestral într-o În timp ce masculul a devenit zeu, femela a fost pietrificatæ i se
mlaøtinæ, øi în sfârøit într-un loc, numit Zu, færæ îndoialæ mai spune cæ numai acela va deveni rege, care va øti sæ punæ mâna pe
puflin cunoscut sau mai puflin definit. Atunci se auzi: „Øi Zu, mascul428.
pentru flara lui Yen, este ca øi Altarul Solului iar recoltele pentru Un mit analog ne va aræta øi mai bine cum autoritatea
Qi, este ca Sang-lin (Pædurea de duzi) pentru Song, ca (mlaøtina masculinæ a sfârøit prin a se impune. Pe vremea când lumea avea
lui) Yun-mong pentru Chu: acolo bæiefli øi fete se adunæ øi vin sæ nevoie de un Erou pentru a o amenaja, un fazan dansator a apærut
asiste la særbætori!“ Apropierea este netæ între culturile urubane la Yu shan. Yu shan este un munte venerabil unde se mergea pen-
øi særbætorile flæræneøti. Este deosebit de instructiv în cazul lui tru a cæuta pene de pæun, de care se serveau dansatorii. Tot pe
Sang-lin. Sang-lin figureazæ, în predica lui Mei-di, ca templu acest munte sfânt, printr-o metamorfozæ care urma unui sacrifi-
ancestral al prinflilor din Song. El mai figureazæ, în altæ parte, ca ciu, Gun s-a schimbat în urs. Gun este tatæl lui YU cel Mare. Ime-
zeu al Solului, øi este øi numele unei porfli din Song401. Mai este diat ce fazanul dansator s-a arætat pe Yu shan, Yu, fiul lui Gun, a
øi numele unui demiurg øi cel al unui Loc-sfânt al cærui geniu fost creat pentru fericirea Universului. El a fondat regalitatea
guverneazæ ploaia, seceta, boala402: jertfindu-se în acest chinezæ. A instaurat pacea pe Pæmânt øi în Ape. Acesta era opera
Loc-sfânt, fondatorul celor din dinastia Yin, stræmoøii prinflilor unui demiurg. Nu putea fi realizatæ decât dansând. Yu cel Mare,
din Song, a meritat sæ ia puterea403. Numai prinflii din Song într-adevær, ca øi fazanul de pe muntele Yu shan, era un dansator.
posedæ cultul lui Sang-lin. Esenflialul acestui cult este un dans, El a inventat chiar un pas celebru. A dansat deci pentru a domoli
dansul lui Sang-lin404. Or, Mei-ti o afirmæ, Sang-lin este locul puhoaiele deluviene. A dansat cælcând pietrele în picioare. Se øtie
serbærilor din flara lui Song, în care bæieflii øi fetele se adunæ. cæ existæ în China o regiune în care bæieflii øi fetele cælcau pietrele
Apare, deci, o continuitate între serbærile comunitæflilor flæræneøti în picioare în cursul særbætorilor când treceau prin vadurile
øi cultele seniorilor feudali. umflate ale râurilor de primævaræ. Cu tropæitul lor, ei produceau
180 189
191 178
cæsætorie cu zeul furnalului. Dându-i soflia sa, fierarul printr-un soi nici aceiaøi hranæ. Ei sunt atât de diferifli, încât urmeazæ sisteme
masculine îi era oferitæ ca soflie. Sacrificiul sæu era conceput ca o hotæræascæ, zic ei396. Øi unii øi alflii nu au nici aceleaøi preocupæri,
era de acelaøi sex cu fierarul. Femeia aruncatæ acestei divinitæfli afacerile publice: „Mâncætorii de carne sunt cei care trebuie sæ
suficientæ, a fost suficient sæ se admitæ cæ divinitatea furnalului popor“395. Sætenii, în schimb, refuzæ sæ se lase amestecafli în
produce aliajul. Pentru ca aceastæ proceduræ economicæ sæ paræ træiesc „dupæ ritualuri“ care „nu coboaræ pânæ la oamenii din
Maestrul turnætor s-a limitat la a-øi da soflia furnalului divin care neciopliflii, ceilalfli sunt nobilii. Aceøtia din urmæ, se mândresc cæ
Numai cæ nu întotdeauna s-a sacrificat întregul cuplu. Oræøenii øi sætenii se opun în modul cel mai net: unii sunt
Conducætori, nu este mai puflin puternic decæt nunflile colective. ivealæ, jusctapusæ, Chinei satelor, o Chinæ a oaraøelor.
curgæ. Sacrificiul unui menaj, atunci când este un menaj de aparflinând unor familii distincte. În tot cazul, scot mereu la
nu aveau decât sæ se arunce în furnal. Metalul începea imediat sæ cel puflin, din cei care nu se cæsætoreau între ei, când oameni
sacrau acestei opere numai maistrul fierar øi cu soflia sa. Amândoi trebuiau sæ se gæseascæ, când oameni purtând acelaøi nume sau,
Dar fuziunea øi aliajul mai puteau fi obfliunte dacæ se con- douæ grupuri exogame øi solidare. Chiar în sate, precum astæzi,
flæræneøti – participau în întregime la opera sacræ. o naturæ relativ complexæ: în compoziflia lor intrau mai mult de
un total suprem. Corporafliile sexuale – tot aøa era øi în serbærile cæ, încæ din zorii timpurilor istorice, grupærile teritoriale erau de
mai puflin de trei sute de fete øi trei sute de bæiefli. Trei sute este le-a læsat în practicile juridice øi religioase. Se poate presupune
treaga sa forflæ vitalæ. Pentru a acfliona foalele, nu trebuia sæ fie ajutorul momentului de înrudire øi din urmele pe care dualismul
fliunii consta în colaborarea sexelor, în care, fiecare dæduse în- alipirea a douæ grupuri teritoriale nu poate fi doveditæ decât cu
gonice a cæror unire creazæ o operæ perfectæ. Principiul perfec- În fapt, existenfla comunitæflilor rurale formate pur øi simplu prin
Turnætorul øtia de unde sæ ia øi cum sæ combine elementele anta- întârzie acest progres: nu aveau nici un mijloc de a-i trasa curba.
metalul era masculin. El era fwminin, acolo unde se sæpa o gauræ. locale (inundaflii, incursiuni nomade) au putut, ici øi colo, sæ mai
el apæ, tofli împreunæ. Acolo unde se producea o umflæturæ, defriøærile, drenajul, a progresat amenajarea solului. Cataclismele
îndeplineascæ. Fonta obflinutæ, ei botezau metalul, aruncând peste densitatea grupærilor a crescut pe mæsuræ ce cu despæduririle,
Ei îøi dædeau sufletul (adicæ sufletul) pentru ca fuziunea sæ se grupafli în agliomeraflii destul de puternice. Se poate crede cæ
Foalele erau acflionate de bæiefli øi fete virgine, în numær egal. ne permit sæ ni le imaginæm, locuitorii din China anticæ au træit
cæsætorie. ncæ din cele mai vechi timpuri, pe care documentele
nea metalelor nu putea fi obflinutæ decât pe baza ritualurilor de
Î
ele un principiu de concordie universalæ. Astfel, aliajul øi fuziu-
asupra oamenilor ca øi asupra celorlalte fiinfle. Ele conflineau în
lor, se obflineau obiecte prestigioase a cæror putere se întindea øi
toate lucrurile, fiind unele masculine, altele feminine. Prin unirea
operæ sfântæ. Aceasta se realiza cu ajutorul unor aliaje, metale, ca
De exemplu, fabricarea unor obiecte de metal reprezenta o
Locuri sfinte æi oraæe
o hierogamie430.
arme, fabricarea unui palladium a pærut, la rândul sæu, cæ necesitæ Capitolul I
riilor, dar øi asupra talismanelor dinastice, tambure, trepiede øi
nu numai asupra unui Loc-sfânt, principiul exteriorizat al pute-
creatoare decât unindu-se. Atunci când sprijinæ dominaflia lor, districtelor feudale
în lumea umanæ øi naturalæ, se opun øi alterneazæ, dar nu devin CARTEA A DOUA: Întemeierea
un soi de rostogolire discontinuæ, atrægând astfel ploaia pe care opuse de orientare: nobilii prefæræ stânga, iar flæranii dreapta397.
tunetul o însofleøte øi o semnaleazæ. Øi mai øtia, pe vremea feu- Satul are, cel mult, nu decan. Nobilii sunt vasalii unui senior care
dalæ, cæ, pentru a obfline ploile bine reglate, era de ajuns sæ se este Stæpânul oraøului. Ei duc, alæturi de acesta, o viaflæ ce este în
danseze dansul lui Shang-yang. Acest dans mai era interpretat øi întregime ocupatæ cu ceremoniile de curte. Reunifli în jurul
de cuplurile de tineri. Ei trebuiau sæ-øi miøte umerii (aøa cum Stæpânului, ei cântæ dispreflul lor faflæ de „poporul câmpurilor,
fazani îøi agitau aripile provocând zgomotul tunetului). Mai poporul neciopliflilor – træind numai ca sæ mænânce øi sæ bea... –
trebuiau sæ stea într-un picior, cæci Shang-yang este o pasære Dar ei, tofli nobilii, ei, tofli vasalii, – se grupeazæ øi formeazæ
divinæ care nu are decæt un picior (tot aøa cum avea numai un Virtutea conducætorului“!398.
picior øi fazanul dansator care a apærut pe muntele Yu shan). Yu fiæranii trec drept mici arendaøi. Oræøenii sunt, oare, niøte
cel Mare, când dansa, særea øi el într-un picior, flinându-øi celælalt cuceritori? Nu existæ senior færæ oraø øi, despre orice oraø se
picior sæ atârne în spate. Dansa, deci, flopæind, atunci când a spune cæ a fost fondat de un senior. Acesta este deoarece
acflionat la punerea ordinei în Apele dezlænfluite. Nu se spune cæ, descendentul unei familii victorioase care ar fi introdus, dintr-o
aøa cum fæceau dansatorii, acesta purta atunci pene luate de pe datæ, în China, regimul feudal øi organizarea urubanæ? Nu existæ
muntele Yu shan, acel munte sacru bântuit de Ursul, care era nici o rafliune de ordin istoric care sæ permitæ acceptarea acestei
tatæl sæu. Ni se spune însæ cæ Yu fæcea pe ursul. Urøii se ascun- ipoteze sau sæ fie respinsæ. Istoria nu aduce nici o mærturie în
deau iarna, aøa cum fæcea øi tunetul. Tunetul putea sæ-i aibæ drept favoarea unei invazii: dar, de ce China ar fi suferit mai pufline
emblemæ, la fel de bine ca øi fazanii. Pentru a deschide calea lui invazii în antichitatea necunoscutæ, decât în timpurile istorice?
Huan-yuan, conducætorul Statului a dansat dansul ursului. A avut Invers, opoziflia dintre nobili øi flærani este un fapt: dar cu ce drept
grijæ sæ-l danseze singur. Numai pentru faptul cæ l-a væzut sæ afirmæm cæ invadatorii preupuøi erau organizafli din punct de
îndeplinindu-øi opera sa divinæ, stræpungând muntele, cælcând vedere feudal? Opoziflia poate rezulta dintr-o evoluflie diferitæ a
pietrele în picioare, soflia sa a fost transformatæ în stâncæ. Pietri- obiceiurilor, în douæ medii distincte, dar de aceeaøi origine. Este
ficatæ, ea a trebuit, totuøi, sæ se deschidæ, cæci Yu i-a cerut fiului posibil ca niøte invadatori sæ fi pætruns în China, dar putem
cu care era însærcinatæ. Se mai povesteøte cæ Yu øi-a despicat soflia explica apariflia districtelor feudale fæcând abstracflie de orice
cu o singuræ lovituræ de sabie429. ipotezæ de ordin pur istoric. Puterea conducætorilor pare sæ se
Dansul sexual al særbætorilor flæræneøti s-a transformat într-un bazeze pe credinflele care au început sæ se contureze în mediile
dans masculin. Bærbatul care danseazæ se identificæ cu Locul- flæræneøti.
sfânt, de unde ia însemnele emblematic øi care produce animalul Conducætorul posedæ o putere identicæ cu cea pe care co-
emblemæ. El posedæ, cu titlul de Centru ancestral, locul sacru care munitæflile flæræneøti o atrubuie Locurilor lor sfinte. El îøi exercitæ
este bântuit, sub formæ de animal, de sufletul unui stræmoø øi aceastæ putere într-un oaraø, considerat ca un Centru ancestral.
unde poate fi obflinutæ naøterea unui fiu. Dar, pentru ca Conducæ- În Locurile-Sfinte aveau loc marile særbætori care erau în
torul dansând, sæ se identifice cu emblema sa, pentru ca sæ se acelaøi timp øi târguri; aici se comunica cu solul natal; aici erau
realizeze o uniune intimæ între el øi Locul-sfânt, trebuie ca dansul invitafli stræbunii sæ vinæ sæ se reîncarneze. Oraøul nobil este sfânt:
sæ fie completat de un sacrificiu. Victima este soflia dansatorului. el confline o piaflæ, un altar al Solului, un templu al Stræmoøilor.
Conducætorul se aliazæ puterii sacre devenind dublura acestuia, Oraøul fondatorului unei dinastii senioriale poartæ titlul de Zong.
sacrificându-øi soflia. Acest cuvânt este întrebuinflat øi pentru a desemna grupurile de
În clipa în care se doreøte constituirea unei puteri sfinte, este persoane ce sunt unite de cultul aceluiaøi stræmoø. O expresie
necesaræ o hierogamie. Aceasta este dotatæ cu o eficacitate totalæ precum Zhou-zong, nu poate fi înfleleasæ decât ca: Centrul
cu condiflia de a reuni în ea forflele antagoniste (yin øi yang) care, ancestral al neamului Zhou. Dar acelaøi cuvânt se regæseøte øi în
190 179
188
Ele erau preludiul împerecherii. Astfel cæ în serbærile câmpeneøti,
primævara fiecærui an. Aceste dansuri vizau înmulflirea speciei.
fazanului. Ca øi flæranii øi flæræncile, fazaniflele øi fazanii, dansau în
care nu figurau decât bærbaflii. Exista, odinioaræ, un dans al
Întrecerile sexuale au sfârøit prin a fi înlocuite cu dansuri, în
nunflile omeneøti.
øtiut sæ se obflinæ alianfla cu Locul-sfânt prin alte procedee decât
feudale. Bærbaflii au trecut pe primul pklan numai atunci când s-a
comunitæfli flæræneøti se prezintæ ca Centrul acestral al unei dinasti Stræmoaøæ, decât un rol subordonat.
filiaflie, Când sunt astfel imaginate lucrurile, Locul-sfânt al unei nu le prezida singur. Mai mult nu avea pe lângæ soflia sa, Marea
interdependenflæ care poate apærea sub aspectul unui raport de nioaræ numflile colective din vremea særbætorilor sezoniere. Dar
Între Locul-sfænt øi Conducætor existæ o legæturæ de puterea de la un Erou Fondator. Acesta din urmæ prezida odi-
sacre care au dat naøtere la (prinflii din) Fu (øi din) Shen“406. periodic unindu-se printr-o contopire sfântæ cu soflia sa. El defline
domneascæ, „Munflii sfinfli au fost aceia care øi-au coborât puterile Locului-sfânt, este autorul unei concordii fecunde. El a recreat-o
dobândi fiecare lângæ un râu geniul specific, care i-a abilitat sæ Suprem. Apropierea acestor date aratæ cæ Prinflul, dupæ exemplul
venerabili. Invers, în timp ce Shen nong øi Huang-di au putut pentru Gao xin un templu care-i era dedicat cu titlul de Mijlocitor
precum Yu cel Mare, curg Fluviile auguste øi sunt ridicafli Munflii
Cerului. Totuøi, la fe ca øi pentru Mamele de familie, s-a construit
reprezintæ dublura celuilalt. Prin efectul Virtuflii unui Fondator,
admis, mai târziu, cæ Cerul era adeværatul tatæ al acestor Fii ai
atât de nedistincte, încât Eroul feudal øi Locul sæu sfânt fiecare
întrecere, înghiflând un ou, øi amândouæ în mijlocul câmpului. S-a
duratæ, aceeaøi întindere, aceeaøi calitate, aceeaøi naturæ. Sunt
Puterea Conducætorului, puterea Locului-sfânt, au aceeaøi picioarele pe urma pasului unui gigant, cealaltæ, dupæ o baie øi o
prevestire a ruinei“405. descendenflæ regalæ. Este adeværat cæ una îi concepuse punând
sale. Când Muntele se næruie sau când Râul seacæ, este o nioaræ, douæ dintre sofliile sale aduseseræ pe lume un Fondator de
epuizat. „O seniorie trebuie sæ aibæ sprijinul Munflilor øi Fluviilor domnitoare. Gao xin merita încrederea ce îi era acordatæ. Odi-
sunt neputincioase, dacæ Virtutea propie Familiei senioriale s-a ni se spune. Se limitau numai la a cere acolo copii pentru casa
dacæ Muntele sau Râul se aratæ neputincioøi, iar Munflii øi Fluviile echinocfliului de primævaræ. Acesta nu era o særbætoare popularæ,
principiul exteriorizat al puterii sale. Acesta nu are eficacitate sæ celebreze særbætoarea lui Gao xin la câmp, mai precis, în ziua
colegial, cu locurile sfinte din regiunea sa. El vede în ele unul dintre primii suverani chinezi. Bærbaflii øi femeile se duceau
decât asupra fidelilor sæi. Puterea pe care el o are, o defline, în mod Acealøi titlu mai este atribuit øi unui erou, Gao xin, care este
de puternic ca øi ei. El nu domneøte mai puflin asupra naturii, primæverii (echinocfliul). El prezida øi unele lustraflii nupfliale.
naturalæ, precum øi ordinea umanæ. Conducætorul este, øi el, la fel care înflelepciunea princiaræ le tolera, se spune, în luna a doua a
consacrate adunærilor flæræneøti. Ei sunt cei care regleazæ ordinea de un funcflionar însærcinat sæ prezideze „unirile de pe câmp“ pe
sau Fluviu se regæseøte, în întregime, eficacitatea locurilor Marele Mediator426. În timpurile feudale, acelaøi titlu era purtat
lor, seniorii acordæ un cult unui munte sau unui râu. În acel Munte erou, într-adevær, era prevæzut cu un titlu semnificativ, cel de:
fost atins, adeseori, de procedeul de diferenfliere. În afara oraøului særbætorile sexuale în care-øi aveau sursa pacea øi ordinea. Acest
la altarele unde sunt cinstifli zeii diferenfliafli. Locul-sfânt însuøi a sfânt. La umbra sa, Marele Stræmoø al neamului Yen prezida
transferatæ (câteodatæ, tocmai am væzut-o, cu numele sæu cu tot) un judecætor. El era, în aparenflæ, capacul cel mai sacru din Locul-
adresat unor forfle sfinte nedefinite. Virtutea Locului-sfânt a fost Acesta din urmæ, timp de multe secole, a fost venerat - la fel ca
Cultele urbane rezultæ din dezmembrarea unui cult rural, erau date în oraø pe un altar al Solului, øi la poalele unui copac.
spunea, de asemenea, în acest caz, cæ øi râurile se întreceau drept prinfl (din Zheng) øi va fi iubit. „ Dupæ aceasta ducele Wen
împreunæ, øi acestea erau, færæ îndoialæ, întreceri sexuale, cæci veni s-o vadæ. I-a dat o orhidee øi s-a culcat cu ea. Scuzându-se,
divinitæflile celor douæ râuri care se împreuneazæ trec drept ea a spus: „Servitoarea voastræ este færæ talent (= færæ prestigiu);
divinitæflile de sexe diferite415. Douæ râuri care se împreuneazæ dacæ prin favoarea voastræ voi avea un fiu, nimeni nu mæ va
sunt, în rest, un simbol al exogamiei. Confluenflele erau, într- crede: pot îndræzni sæ iau ca dovadæ aceastæ orhidee?“ Ducele
adevær, locurile consacrate întrecerilor amoroase. În vremea spuse: „Da“. Ea l-a næscut pe (cel care a fost) ducele Mu, al cærui
creøterii apelor, bæieflii øi fetele, trecând apa, credeau cæ ajutæ nume personal a fost Lan (orhidee).. Când ducele Mu s-a
reâncarnærile øi cheamæ ploaia care aduce fertilitatea416. Or, îmbolnævit, a spus: „Când orhideea va muri, øi eu, la rândul meu,
trecerea apei, de cætre grupuri care se confruntæ øi danseazæ, era voi muri, eu care træiesc prin ea (sau, la fel de bine, care m-am
practicatæ, se credea, pentru a imita întrecerea a doi dragoni, næscut din ea)“. Când orhideea a fost tæiatæ, ducele a murit (686
mascul øi femelæ. Erau incitafli astfel sæ se uneascæ øi sæ facæ sæ în e.n.). Aceastæ povestire implicæ faptul cæ numele personal,
cadæ astfel apele fecunde417. Se observæ cæ înainte de a fi sufletul exterior sau gajul vieflii, martorul paternitæflii, prestaflia
emblemæ princiaræ, dragonul a fost motivul dansurilor populare. nupflialæ, principiul maternitæflii, titlul puterii, patronul ancestral øi
Dragonii au reprezentat mai întâi, o proiecflie în lumea miticæ a emblema sunt ecvivalente nedistincte418. Numai specia
ritualurilor øi a jocurilor din timpul særbætorilor sezoniere. Dar emblematicæ nu este asociatæ decât unui individ øi corespunde, nu
îndatæ ce vedem în ei patronii unui neam de Conducætori, care numelui de familie, ci numelui personal. Geniul Locului-sfânt,
numai ea øtie sæ se hræneascæ din ei øi sæ-i facæ sæ prospere, aceøti încorporat într-o plantæ caracteristicæ, este proprietatea Stræmo-
dragoni, simple emanaflii ale Locului-sfânt, iau figura Stræmo- øului, care se reîncarneazæ øi nu animæ decât pe cel care meritæ sæ
øilor. Întreaga virtute a Locului-sfânt, întreaga virtute a særbæto- fie Conducætor. Numai atunci când Locul-sfânt, unde planta este
culeasæ, este reprezentat ca un Stræmoø care dæ planta, emblema,
rilor se aflæ în ei. Ea se gæseøte deasemenea, difuzæ, în neamul
încetând sæ mai fie un lucru al grupului, apare ca o emblemæ
eroic. Ea nu se încarneazæ, cu adeværat, decât în cuplul Marilor
princiaræ. Conducætorul, atunci, posedæ, numai el, geniul Locului-
Stræmoøi, care asiguræ reîncarnærile. Øi care, numele ei, sunt,
sfânt øi-l consideræ ca pe un Centru astral.
împreunæ, dragoni øi oameni. Un fapt trebuie reflinut: Stræmoøul substituit Locului-sfânt
Geniul mixt al speciei se mai poate, încæ, individualiza. este un stræmoø matern. În mediile flæræneøti, femeile au fost
Pentru særbætorile de primævaræ din regiunea Tsheng, bæiefli øi fete primele care au dobândit, cu titlul de mame, o autoritate. În clipa
se adunæ într-un loc unde cresc orhidee parfumate. Ei culeg øi, în care a fost elaboratæ ideea de Terra-Mamæ, nofliunea de înrudire
agitându-le pe ape, ei invitau, strigând, sufletele ancestrale sæ a pærut cæ primeazæ celei de înrudire, alianflæ din care se detaøa.
vinæ sæ se reâncarneze. Ei credeau astfel, cæ cheamæ la ei un Conceputæ ca o legæturæ ce uneøte pe un copil de familia maternæ,
suflet - emanaflie(hun) care nu se distinge de numele personal. înrudirea a pærut cæ se sprijinæ pe filiaflia uterinæ, øi cæ implicæ o
Întrecerea o datæ terminatæ, fata primea în gaj o floare de la parte de raporturi individuale. Atinci, færæ îndoialæ, legætura de
bæiatul cu care ea avea sæ se uneascæ. Orhideea de la Locul-sfânt apartenenflæ globalæ unind în mod nedistinct o întreagæ comunitate
servea, deci, la procurarea unor maøteri tuturor oamenilor din de locul sfânt al serbærilor sale, a fost imaginatæ sub aspectul
Zhang. Ea a sfârøit prin a deveni o emplemæ princiaræ. „Ducele unui raport de filiaflie legând pe Conducætor, care absoarbe
Wen din Zhang avea o soflie de rangul doi, al cærui nume era Yen întreaga autoritate, de un stræmoø matern investit cu întreaga
Ji. Ea a visat cæ un trimis al Cerului îi dædea o orhidee (lan), putere a Locului-sfânt.
spunându-i: „Eu sunt Bo-you: sunt stræmoøul tæu. Fæ din aceasta
pe fiul tæu. Pentru cæ orhideea are un parfum princiar (sau, la fel
de bine, pentru cæ orhideea are parfumul flærii), va fi recunoscut
184
187 182
întreceri de versuri opunând bæiefli øi fete. Sentimentele sale nu consonoanflæ. Aceste fapte ne permit sæ presupunem cæ organi-
Yen, este celebrat ca justifliar. Dezbaterile la care el prezida erau urmæ øi numele de familie trebuie sæ existe, se spune, un soi de
întrecerilor amoroase425. Un Fondator, Stræmoøul prinflilor din scoasæ din hrana luatæ de pe teritoriul familial. Între acesta din
plângerile procedurale ale celor care pledeazæ øi litania unei esenfle comune. Aceasta, întrefliuntæ de comensalitate, era
de primævaræ424. Pe de altæ parte, acelaøi cuvânt desemneazæ baza exclusiv pe legætura emblematicæ de nume øi pe posesia
cu ajutorul întrecerilor dansante, erau astfel celebrate særbætorile în Locul-sfânt. Or înrudirea, care implica obligaflia exogamicæ, se
trebuiau sæ fie judecate (la Lu cel puflin) pe malurile râului unde, manifestærile, semnele, emblemele unei puteri creatoare realizatæ
în oraø, pe Altarul Solului. Totuøi, procesele cele mai grave cult. Imaginile apærute în peisajul serbærilor erau luate drept
aspectul unor întreceri. Turnirurile judiciare aveau, de obicei, loc puternice øi confuze, era sufletul oricærei credinfle øi al oricærui
judiciare la care el prezideazæ, sunt niøte lupte de impecaflii øi au În mediile flæræneøti, un emblematism, hrænit de emoflii
puterea de judecætor øi de mediator în conflicte. dezbaterile obflinute într-un loc-sfânt, în cursul unei særbætori sezoniere.
Tot aøa, în oraøul sæu, numai Prinflul este cel care exercitæ sunt legate amândouæ de un mit analog: cel al unei naøteri
înseamnæ cæ aparflinea unui menaj. neamului lor409. Astfel numeøte emblematic øi emblema realæ
mærturisi cæ el a concentrat în el autoritatea, odinioaræ indivizæ, descendenflilor sæi o reînnoire sau un declin al Virtuflii propii
tatæl unui popor. El pretinde a fi „øi tatæl øi mama“. Lucrul de a crescufli în mod miraculos, au fost aceia care au anunflat
întrevadæ acest lucru. Conducætorul nu spune niciodatæ cæ el este a primit, ca nume de familie, numele de Zou (ou), niøte duzi
puterea a fost deflinutæ de un cuplu princiar. O formulæ lasæ sæ se loc numit Câmpia Duzilor408. Dacæ Eroul care s-a næscut din ea
maritale. Luna împrumutæ lumina sa de la Soare. Mai întâi, totuøi, primævaræ407. Unii spun cæ ea a zæmislit, dupæ ce a cântat într-un
Regina este stabilit cæ nu posedæ decât o reflectare a autoritæflii l-a dobândit într-o întrecere, chiar în ziua echinocfliului de
femeii o oarecare putere, dar care nu-i aparfline deloc în fapt. care a conceput pentru cæ a înghiflit un ou (zou) de rândunicæ. Ea
singurul stæpân. Øi, într-adevær, gândirea juridicæ mai acordæ încæ posesorii lui Sang-lin (Pædurea Duzilor) au ieøit dintr-o femeie
celebrând, la perioade fixe, hierogamii fecunde. El pare sæ fie Singurii calificafli în cultul sæu øi stæpâni ai dansului sæu,
autoritatea celei a Locului-sfânt. El se achitæ de îndatorirea sa miracol.
lunile echinocfliale de toamnæ øi primævaræ. Prinflul ø-a substituit Naøterea acestuia din urmæ este datoratæ, în mod normal, unui
mediu, nunflile colective din serbærile feudale ce erau celebrate în rice familie seniorialæ este legatæ de un Fondator.
gândirea feudalæ, mai puflinæ putere decât nu au avut, într-un alt
O
al echinoxului. Unirea conducætorului cu soflia sa nu are, pentru
trebuie sæ se uneascæ423. Or, luna plinæ este un echivalent ritual
este perfect rotundæ øi se aflæ în fafla Soarelui, regele øi regina
universalæ. Ea trebuie sæ fie reglatæ cu minufliozitate. Când Luna
ræmâne færæ soflie. Viafla sexualæ afecteazæ, într-adevær, ordinea
lor422. Un Conducætor (al unui Stat sau al unei familii) nu poate
opozifliei sexelor este dublat de principiul care cere colaborarea
dacæ ele sunt celebrate de un cuplu de sofli. Principiul necesar al Puteri difuze æi autoritate individualå
este nimic færæ doamna sa. Sacrificiile nu sunt valabile decât Capitolul II
indispensabilæ. Un rege nu este nimic færæ regina sa, un senior nu
cea a principiului feminin (Yin)“421. Buna lor înflelegere este
Cerului conduce acfliunea principiului masculin (Yang), soflia pe
zarea flæræneascæera fondatæ pe un principiu analog cu principiul
totemic. Toteme sau, ca sæ spunem mai bine, embleme erau alese,
dupæ toate aparenflele, printre animalele øi vegetalele care apæreau
Capitolul III în Locul-sfânt în timpul særbætorilor. Unele motive ale vechilor
Zei æi conducåtori masculini cântece nu pot fi înflelese decât dacæ vedem în acestea temele unei
incantaflii destinatæ sæ facæ sæ se multiplice o specie asociatæ.
„Læcuste înaripate - ce numeroase suntefli! - Fie ca urmaøi voøtri –
sæ aibæ mari virtufli!“410. Întecerile, dansurile, cântecele încercau
sæ obflinæ, odatæ cu prosperitatea fiecærui grup, pe cea a speciei
emblematice. Plantele øi animalele, ale cæror seminfle øi ouæ erau
consumate, cu scopul asimilærii esenflei lor øi al comuniunii,
înrudindu-se cu ele, trebuie sæ fie, deseori, plante øi animale
obiønuite. Dintr-o sæmânflæ de platan, a luat naøtere Yu cel Mare,
P uterea individualæ øi ierarhia dateazæ, în ceea ce primul rege al Chinei.
priveøte începuturile lor, din epoca în care a domnit, pentru o Istoria nu se preocupæ decât de marile familii. Nu cunoøtem
vreme, dreptul matriarhal. Tema Marilor Stræmoøi, a Mame- decât emblemele princiare. În general, nu sunt animale obiønuite,
lor-Regine, ocupæ un loc în mitologia chinezæ. Orice familie ci animale mitice. Natura lor compozitæ trædeazæ o acfliune a
seniorialæ îøi are originea într-un Erou, dar veneraflia cea mai imaginafliei care fline de arta blazonului øi al cærui punct de plecare
mare se îndreaptæ cætre Mama Eroului. În cetatea feudalæ, nimic a fost dansul. Printre aceste animale heraldice figureazæ Licornul,
nu este mai sacru decât templul Stræmoøului familiei. Cele mai ce era încantat cu ajutorul unor versuri asemænætoare cu cele ale
frumoase dintre imnurile dinastice sunt cântate în onoarea sa419. „Læcustelor“411. Cel mai renumit dintre animalele emblematice
În acelaøi timp, organizarea feudalæ se bazeazæ pe recu- este Dragonul. Dragonul, înainte de a fi un simbol al puterii
noaøterea privilegiului masculin. Se pare cæ numai prinflii, øi suverane, a fost emblema primei dinastii regale, cea a familiei Xia
aceasta din tatæ în fiu, comandæ anotimpurile; numai ei sunt (sau mai degrabæ unul dintre emblemele, pe care tradiflia le
judecætorii øi menflin printre oameni înflelegerea. Dar diferite atribuiedinastiei Xia)412. Unul dintre stræmoøii dinastiei Xia s-a
teme, juridice sau mitice, ne permit sæ remarcæm faptul cæ atribu- transformat în dragon într-un loc sfânt. Acestæ metamorfozeazæ
tele cele mai arhaice ale autoritæflii princiare, înainte de a aparfline s-a petrecut atunci când a fost tæiat în bucæfli. Ea este deci,
unui conducætor masculin, au fost defliunte de un cuplu princiar urmarea unui sacrificiu. Dragoni au apærut øi când a avut loc o
în care soflia nu a avut, la început, rolul cel mai nesemnificativ. reînnoire sau un declin al virtuflii generice care autoriza pe cei din
Din oraøul sæu øi prin simple proclamaflii lunare, Conducæ- dinastia Xia sæ domneascæ. O ramuræ a familiei lor avea privi-
torul, stæpânul calendarului, determinæ aceastæ colaborare a legiul de a creøte dragoni øi cunoøtea arta de a-i face sæ prospere.
oamenilor cu natura, ce era realizatæ odinioaræ de nunflile Un rege Xia, pentru a face sæ prospere domnia sa, s-a hrænit cu
echinocfliale de Locurile-sfinte. Aceasta este teoria ritualæ. Dar dragoni. În sfârøit, doi dragoni-stræmoøi au procurat o naøtere
Ritualurile afirmæ, pe de altæ parte, ca cea mai mare problemæ a descendenflilor dinastiei Xia. Fapt remarcabil: înainte de a
Statului este cæsætoria Prinflului420. Ordinea lumii øi a societæflii dispare, nelæsând din ei decât o spumæ care fecundeazæ, ei au
depinde de acest lucru. universul este dereglat imediat ce între luptat unul împotriva celuilalt413. Întrecerile între dragoni,
rege øi reginæ unirea nu mai este perfectæ. Dacæ unul sau celælalt mascul øi femelæ, anunflau ploile øi aveau, drept teatru de desfæ-
îøi depæøeøte drepturile, Luna sau Soarele intræ în eclipsæ. „Fiul øurare, mlaøtinile pe care le formeazæ douæ râuri reværsate414. Se
186 183
205 196
(rang), apoi îl alunga în afara oraøului sæu (rang). Imediat ce n-a astfel încât o cincime a zilelor unui an (360:5=72) pe care figurau
acest caz, cum sæ-l oblige pe acesta din urmæ sæ-i cedeze puterea ræsærit øi este un zeu al vânturilor)). Era deci un sector al lumii
mæræciniøuri sau cæsætoria cu fetele Suveranului454. El øtia, în cele Opt Regiuni. ((Vânturile sunt Opt. Tch’e-yeou este zeul unui
unele încercæri, aøa cum era, de exemplu, cea a expunerii în Chinei. El avea opt degete la mânæ øi opt la picior øi înspæimânta
înlocuitæ de Virtutea Cerului – cel puflin dacæ el ieøea victorios din optzeci øi unul de frafli reprezentau cele Nouæ Provincii mitice ale
Pæmântului ajunsese la Ministru, la o oarecare vârstæ, sæ fie 72(8x9) sau 81(9x9) frafli. El era prinflul celor Nouæ Li øi cei
la date fixe, Yin øi Yang, se succed la lucru, tot aøa Virtutea drapel: este numele unei confrerii. Che you nu era unul: el era
geniului sæu. Ei rivalizau în egalæ mæsuræ. Tot aøa cum, în Naturæ, you, de altfel, nu este numai numele unui dans øi numele unui
plan, comandând, fiecare, în locurile øi timpurile potrivite øi câte trei, purtau pe cap coarne de bou øi luptau cu cornul. Che
Pæmântului453. Ei colaborau – trecând, poate, pe rând în primul cunoscut dansul lui Che you. Dansatorii, care se opreau câte doi
Ministrul. Suveranul poseda Virtutea Cerului, Ministrul Virtutea dansurilor religioase øi al paselor magice. Este, într-adevær,
dintre care unul, Suveranul, avea întâietate în fafla celuilalt, reprezentând o luptæ de confrerii care rivalizeazæ cu ajutorul
pra epocii în care autoritatea aparflinea unui cuplu de conducætori Acest mit nu este în aparenflæ decât afabulaflia unei drame
cu anotimpurile. Legendele tradifliei chineze ne informeazæ asu- teroriza cele Opt Regiuni440.
opuse øi ai geniilor adevrse, Conducætorii alternau la putere odatæ you. De atunci, Huang-di a domnit în pace, cæci aceastæ efigie
supune cæ a existat o vreme în care, ca reprezentanflii ai grupurilor luat drapelul rivalului sæu. Pe acest drapel se afla efigia lui Che
etalon a ordinei care, pentru moment, se opune452. Se poate pre- capul tæiat al învinsului era înfipt într-un drapel)). Huang-ti a
alternanflæ ale Naturii øi când corpul lor poate servi de mæsuræ –
Dragonul Ying i-a tæiat capul lui Che you. ((În vremurile feudale,
puterea numai atunci când esenfla lor ræspunde nevoilor de
vremurile clasice, o probæ judiciaræ; cel învins meritæ moartea)).
mari sau înælflând cætre cer capul lor rotund, candidaflii obflin
învingætor din întrecere. ((Întrecerea cu cornul este, chiar øi în
puternici în spate, flinându-se bine pe pæmânt pe picioarele lor
dreptaci sau stângaci, graøi sau înalfli, largi în pântece sau corn, Huang-di a fæcut sæ ræsune urletul dragonului, ieøind
Yin sau de Yang, animafli de spiritul Pæmântului sau al Cerului, capul sæu cu coarne, el se arunca înainte. Dar, suflând într-un
vægæuni451. Posedafli de geniul Apei sau al Focului, pætrunøi de în formæ de lance. Nimeni nu îndræznea sæ-i reziste când, cu
de Suveran, nu a reuøit decât sæ piaræ înecat în fundul unei Soarelui øi al amiezii sale). Che you avea la tâmple pærul împletit
îndrepte cætre apus. Gong-gong, care i-a disputat lui Yao rangul Huang-di pentru a se ridica la locul suveran (care este cel al
pilonul Cerului, astfel încât toate astrele au fost nevoite sæ se Dudul scorburos, de unde Soarele ræsare øi tot de la el a plecat
deasemenea, cu o lovituræ de corn, muntele Bu-zhou, care era cele Nouæ Mlaøtini øi l-a atacat pe Kong-sang. Kong-sang este
Dudul scorburos, acel stâlp unde urcau Sorii; el a mai stræpuns Ploaia øi Ceafla. Plecând de la râul Berbecului, el a urcat pânæ la
ridice Apele øi sæ le ducæ la atacul împotriva lui Kong-sang, gonul Ying). Dragonul Ying a reunit Apele. Che you a chemat
Sorilor. El a trebuit sæ lupte împotriva lui Gong-gong, care øtia sæ Ploii. Pentru Huang-di luptau Seceta øi Dragonul ploios (Dra-
øi fæcute sæ alterneze. Yao Suveranul øtia sæ regleze mersul acolifli. Che you îi solicitase pe Contele Vântului øi pe Stæpânul
puræ. În realitate, duelurile de elocvenflæ încæierau geniile opuse Amândoi s-au înfruntat într-o întrecere în care fiecare avea doi
nu se gândeau decât cum sæ-øi etaleze virtutea civicæ cea mai flinut-o decât dupæ ce l-a învins pe Che you, marele rebel.
Auzindu-i pe istoricii care le face sæ vorbeascæ, concurenflii Iatæ, de exemplu, cum a cucerit Huang-di puterea. Nu a ob-
(rang)450. rânduire ierarhicæ øi bazatæ pe prestigiu.
încerca devandsarea lor prin minarea intenfliei de a o ceda øi din aceste întreceri a apærut o nouæ organizare a societæflii,
Shu jing lasæ sæ se întrevadæ vag aspectul tratativelor în care se prestigiu – la întreflinerea unei ordini unice. Din aceste rivalitæfli

mai fiului sæu, Yu cel Mare, i-a revenit dreptul de a fi Ministrul atâtsa timp cât divinitatea furnalului nu a fost conceputæ ca
øi succesorul lui Shun. Legendele chineze – øi aceasta este o masculinæ. Tang s-a jertfit Pædurii de Duzi (Sang-lin) în care
informaflie importantæ – pæstreazæ deci amintirea unui timp în bæieflii øi fetele se adunau pentru întreceri. Yu cel Mare s-a jertfit
care puterea se transmitea de la bunic la nepot, særind, în linia de lui Yang-yu. Yang-yu este Locul-sfânt unde Contele Fluviului îøi
moøtenire masculinæ, o generaflie. are capitala (Huo-zong), Contele Fluviului este cæsætorit øi, chiar
Acest sistem este caracteristic pentru un drept de tranziflie øi øi numele pe care-l poartæ (Bing-yi) a fost, la început, cel al sofliei
marcheazæ momentul în care principiul filiafliei prin femei s-a sale. Dacæ Yu s-a sacrificat singur, aceasta se datoreazæ, poate,
plecat în fafla principiului invers. Într-o societate în care înrudirea faptului cæ sacrificiul sæu dateazæ de pe vremea când zeifla prima
este de tip clasificatoriu øi în care cæsætoriile, unind un cuplu din în fafla zeului. Zeul a învins. A sfârøit prin a-i lua zeiflei pânæ øi
numele. Atunci sacrificiile fæcute Fluviului, mereu inspirate de
familii exogame, se fac în mod necesar între veri provenifli din
ideea de hierogamie, au avut drept victime femei434.
frafli øi surori (veri încruciøafli) – astfel, era organizarea chinezæ –
Fluviul, pe vremea feudalæ, era onorat cu deosebire în douæ
bunicul patern øi nepotul sæu purta acelaøi nume, chiar øi pe locuri, la Lin-jin øi la Ye. La ye, în regiunea Wei, el primea un cult
vremea când acesta se transmitea pe linie uterinæ. Într-adevær, popular la care prezidau vræjitoarele øi invocatori. În fiecare an o
bunicul patern465 este, în acelaøi timp, øi un stræ-unchi matern: fatæ frumoasæ era aleasæ. Hrænitæ øi aranjatæ ca o logodnicæ, era
nepotul îl moøteneøte atât timp cât este øi stræ-nepot uterin. Dar pusæ pe un pat nupflial. Acesta pus pe apæ, era purtat pânæ la un
dacæ bunicul øi nepotul pe linie paternæ aparflin deja aceluiaøi vârtej unde era înghiflit de valuri. Aleasa mergea astfel „sæ se mærite
grup, tatæl øi fiul aparflin unor grupuri apuse. Mai exact, tradifliile cu Contele Fluviului“435. Cultul lui Lin-jin a fost de asemenea, færæ
chineze ne scot la ivealæ o opoziflie væditæ între tafli øi fii. Un tatæ îndoialæ, un cult popular. Dar, în 417 înainte de Hristos, seniorii din
øi un fiu sunt prevæzufli cu genii antitetice, øi atunci când unul este Qin (Shen-xi) au cucerit regiunea. Au anexat øi Locul-sfânt. Una
un Sfânt demn de a domni peste Imperiu, celælalt este un Monstru dintre cele mai mari ambiflii ale lor era de a smulge vecinilor
care meritæ sæ fie surghiunit. Dar când fiul este surghiunit øi în lor din Shan xi protecflia zeului Fluviului. Trebuiau sæ
aøteptarea ca nepotul (în care trebuie sæ reaparæ toate virtuflile idobândeascæ alianfla acestuia. Au câøtigat-o, mai puflin pentru
bunicului) sæ primeascæ moøtenirea, cine va primi mandatul? În regiunea lor cât, mai ales pentru neamul lor. În fiecare an. ei au dat
sistemul uterin, transmiterea se face de la unchiul matern la în cæsætorie Contelui Fluviului pe o prinflesæ din sângele lor436.
nepotul uterin. Or (cæsætoria fæcându-se æntre veri provenifli din Dansurile sexuale øi nunflile colective au împodobit Locurile-
frafli øi surori) tatæl femeii nu poate fi decât fratele mamei øi orice sfinte cu o putere augustæ. Aceastæ putere a fost în continuare
captatæ de o familie de Conducætori. Sacrificiul menajului,
bærbat are drept ginere pe fiul surorii sale. ((Într-adevær466,
semi-sacrificiu al Fondatorului, sacrificiul sofliei, sacrificiul
acelaøi cuvânt desemneazæ unchiul matern øi socrul (Jiu); invers, fecioarelor servesc la încheierea unei alianfle øi consistæ într-o
un bærbat îl unmeøte cu acelaøi cuvânt (sheng) pe nepotul sæu uniune. Locul-sfânt, chiar øi atunci când devine un Centru
uterin øi pe ginerele sæu). Orice bærbat deci, conform dreptului ancestral øi când divinitatea sa capætæ træsæturi masculine, îøi
uterin, are drept continuator pe fiul surorii sale, dar când pæstreazæ, datoritæ hierogamiilor, puterea complexæ. Tot aøa,
moøtenirea se transmite de la unchiul matern la nepotul uterin, atunci când se stabileøte privilegiul masculin, Conducætorul
totul se petrece ca øi cum moøtenirea ar fi transmisæ de la socru ræmâne prevæzut cu o dublæ însærcinare. Puterea sa se întinde
la ginere. Astfel, atâta timp cât filiaflia este stabilitæ în linie asupra forflelor antagonist care constituie universul, Yin øi Yang,
femininæ, fiul care este dintr-un grup opus tatælui, ne putând fi Cerul øi Pæmântul, Apa øi Focul, Ploaia øi Seceta...Dar aceastæ
continuatorul sæu, atunci ginerelui îi revine acest rol, pentru cæ autoritatea mixtæ nu a putut sæ se concentreze în el decât cu preflul
este un nepot, fiul surorii sale. celor mai teribile sacrificii.
208 193
207 194
unei generaflii excluse de la putere. Trebuia sæ fie sacrificat. Nu- a ajuns la putere dupæ ce øi-a „antrenat Virtutea“într-o întrecere
(ca øi Dan zhu) fiul mai mare al unui Suveran464. El aparflinea cu niøte tauri øi care mugeau ca niøte vânturi438. Huang-di, la fel,
domnie. Gun, într-adevær, care a fost tatæl unui Suveran, era øi el întrecere dansantæ, divinitæflile sau conducætorii (tot una) înrudifli
calitæfli nici puterea pentru a fi Ministru, nici pentru a succede la plenitudine Virtutea neamului sæu. Mai întâi el a învins, într-o
exocistul cu pielea de urs. Înfrângerea sa ne aratæ cæ el nu avea fulgerului. Yu comanda tunetul. Datoritæ tunetului el a adus la
unui discurs, nici dansul nebunesc în mijlocul câmpului, precum primul Suveran, este de asemenea fierar. Huang-di este zeul
Cerului. Nu i-a servit la nimic proclamarea titlurilor sale în timpul Yu cel Mare, primul rege al Chinei, este un fierar. Huang-di,
apoi sæ-øi ia rangul de Suveran obfline, în continuare, Virtutea încærca din nou cu prestigiu437.
posedæ Virtutea Pæmântului care-i dæ abilitatea de a fi Ministru, Atunci ele pleacæ, singure, øi se alæturæ altui stæpân, pentru a se
sæ-l determine pe Suveranul sæu sæ-i cedeze puterea. Pretindea cæ aceastæ Virtute devine prea slabæ, trepiedurile îøi pierd greutatea.
regla Apele. O ambiflie nemæsuratæ l-a dus la pierzanie. El a dorit Virtutea unui neam se clatinæ, epuizatæ. Tot aøa, atunci când
Vægæunii Penei, prinse mai întâi de la Shun însærcinarea de a Fluviu sacru. Acestea din urmæ se næmic sau seacæ atunci când
Gun care, ciopârflit øi metamorfozat în urs, a devenit geniul tot aøa cun ea putea fi încorporatæ într-un Munte sau într-un
lui Dan zhu) era sacrificat la periferie. turnate de Yu cel Mare, întreaga virtute dinasticæ ear încorporatæ,
sa în afara oraøului, sau fiul sæu mai mare (aceasta a fost soarta sfinte øi tragice, sæ fabrice uneltele divine. În trepiedurile magice
învins îøi plætea învingerea prin moartea sa, sau prin expulzarea manieræ. Ei sunt olari sau fierari. Ei øtiu, cu ajutorul unro uniuni
pætratul, îi încadrau pe secunzii lor463. Conducætorul dansului ajutorul focului. Ei au devenit Stæpâni Focului øi-ntr-o altæ
(trei în fafla altor trei) opunând doi conducætori care, formând faptul cæ ei au amenajat solul øi au învins mæræciniøurile cu
nia venirii la putere cuprindea, în aparenflæ, o întrecere dansantæ defriøærile lor. Dar Eroii Fondatori nu øi-au tras gloria numai din
Cerului øi ale Pæmântului. Ministrul se spune: Trei Duci. Ceremo- virtuflile lor virile. Prestigiul lor creøtea pe mæsuræ ce se întindeau
anotimpurile. Suveranul øi Ministrul îøi împærfleau Virtuflile întreceri, cheltuieli, orgii, începuseræ sæ capete încredere în
sæ fi fost diferite pe vremea în care, pentru a guverna lumea øi În vremea iernatului, în casa comunæ, agricultorii, prin
conducætor nou se fæcea cu ajutorul unor ritualuri care nu trebuie regiuni de confrerii.
geniu devine462. Instalarea noului an øi înscæunarea unui tuit – în timpul unor ceremonii din anotimpul de iarnæ – în unele
sinucidæ, cel mai adesea aruncându-se într-o præpastie al cærui e pare cæ primele autoritæfli masculine s-au consti-
de îndatoririle ce-i revin unui conducætor, pleacæ, imediat, sæ se
S
Personajul asupra cæruia el pare atunci cæ doreøte sæ se descarce
în momentul luærii puterii sæ nu se fi fæcut cæ doreøte sæ-o cedeze.
dar a ceda pentru a avea. Nu existæ nici un suveran chinez care,
Rang înseamnæ a exila; dar acelaøi cuvânt mai înseamnæ a ceda,
anului vechi øi la instalarea anului nou poartæ numele de rang.
al unui conducætor461. Ritualurile care servesc la expulzarea
patru porfli: victima era un dansator, dar un dansator ca substitut
cædea sæ se sacrifice un om øi sæ se arunce membrele sale la cele Rivalitåœi æi confrerii
prestigiul unui øef înpræøtiind o ordine îmbætrânitæ a Timpului, se Capitolul IV
Confucius, Chinezii mai credeau încæ în aceea cæ pentru a stabili
patru porfli cardinale ale oraøului pætrat460. Pe vremea lui
de urs. Ceremonia era terminatæ îndepærtând victimele la cele
mai existat în Yao decât o Virtute ce îmbætrânise, Shun, Ministrul în care el l-a învins pe Shen nong. Shen nong ne este, câteodatæ,
øi ginerele sæu, græbindu-se sæ-l îndepærteze de la putere455, a arætat prezidând særbætorile forjei (øi se povesteøte cæ fiica sa a
celebrat ascensiunea sa la rangul de Suveran oferind un sacrificiu pierit arsæ – sau înecatæ). Dar el este, mai întâi, zeul vânturilor
Cerului. Dan zhu, fiul mai mare a lui Yao, s-a aflat, se spune – øi incendiatoare, zeul focului ce defriøeazæ. El este zeul agricul-
asta færæ îndoialæ pentru a servi drept victimæ, cæci se øtie din altæ torilor. Huang-di a luptat împotriva lui Shen nong: a luptat de
parte cæ Dan zhu a fost surghiunit sau asasinat – la acest sacrificiu asemeanea øi înpotriva lui Che-you. Istoricii încurcæ adesea
inaugural care s-a fæcut la periferia capitalei456. povestea acestor întreceri. La drept vorbind Che-you øi Shen
Shun, dupæ o altæ tradiflie, øi-a inaugurat puterea deschizând nong abia se disting. Amândoi poartæ acelaøi nume de familie.
toate cele patru porfli cardinale ale oraøului sæu pætrat. Cu aceastæ Amândoi sunt bærbafli cu cap de taur. Numai cæ Che-you nu este
ocazie, el a surghiunit la cei patru poli ai lumii patru personaje zeul ogoarelor. El este Stæpânul Ræzboiului, inventatorul armelor.
infestate cu o virtute perimatæ øi ræufæcætoare. Aceøti patru Oasele sale sunt niøte solidificæri metalice. Are cap de aramæ øi
monøtrii se împart (cæci organizarea tributæ a societæflii este încæ fruntea de fier: tot aøa era fæcut din aramæ øi se termina cu fier
dominatæ de dualism) în douæ bande de trei (odinioaræ se dansa unul dintre instrumentele de care se serveau vechii topitori. Che
în grupuri de câte trei). Unul dintre monøtrii expulzafli, într-ade- you care a inventat topirea metalelor, mænâncæ minereu. El este
vær, are ca nume Trei-Miao (San-miao). Trei-Miao, care era o forja, forja divinizatæ – øi cu toate acestea asemænarea este
fiinflæ înaripatæ, a fost izgonit în Extremul- Occident, pe Muntele perfectæ între el øi zeul ogoarelor. Apropierea dintre aceste fapte
Penei unde pæsærile se duc, în fiecare an, sæ-øi reînnoiascæ penele. sugereazæ o ipotezæ. Din masa de agricultori se recrutau con-
Pe acest munte care are trei vârfuri, træiesc trei pæsæri sau, la fel, freriile de meseriaøi, deflinætorii øtiinflei magice øi stæpâni ai
o bufniflæ cu un singur cap, dar cu trei corpuri. Trei-Miao este, de secretului primelor puteri439.
altfel, identic cu cazanul Glouton, care este un trepied457. Faflæ de Existenfla confreriilor rivale presupune un mediu a cærei
Trei-Miao, unic øi triplu, ceilalfli monøtri formeazæ un trio de organizare nu mai este bazatæ pe simpla bipartiflie. Or, dupæ
complici. Principalul personaj al bandei este Gun, tatæl lui Yu cel concepfliile chineze cele mai vechi, ce sunt cunoscute, Universul
Mare. El a fost expulzat, în Extremul-Occident, pe un munte al (Universul nu se distinge de societate) este format din sectoare ale
Penei unde apæreau fazani dansatori. Acolo, se spune, el s-a cæror Virtufli se opun øi alterneazæ. Aceste virtufli sunt realizate
transformat în broascæ flestoasæ cu trei labe. Alflii pretind cæ el a sub aspectul Vânturilor. Cele Opt Vânturi corespund, nu numai
fost transformat în urs: fiul sæu, mai târziu, a øtiut sæ danseze unor departamente ale lumii omeneøti øi naturale, dar øi unor
dansul ursului. Tradiflia cea mai constantæ pretinde cæ Gun a fost puteri magice. Toate lucrurile sunt repartizate în domeniul celor
tæiat în bucæfli, din ordinul lui Shun, ceea ce nu l-a împiedicat Opt Vânturi, dar acestea prezideazæ împreunæ muzica øi dansul.
deloc sæ devinæ sub formæ animalæ, geniul Muntelui sau al Dansul øi muzica au ca funcflie amenajarea lumii øi îmblânzirea
Præpastiei Penei458. Astfel Shun nu a putut domni decât dupæ ce naturii în profitul oamenilor. În majoritatea dramelor mitice în
l-a executat pe Gun øi a îmblânzit pe Trei-Miao, acea fiinflæ care este comemoratæ legenda unei întemeieri de putere, pot fi
înaripatæ care, se pare, era vinovatæ de a fi instaurat dezordinea în væzute figurând, sub træsæturile Stræmoøilor dinastiei sau a unor
calendar. Dar atunci când Shun, cu scutul øi lancea în mânæ, a Animale heraldice, fiinfle care conduc un sector al lumii øi care,
dansat dansul penei, el a putut, sæ reînnoiascæ Timpul459. În în numeroase cazuri, apar sub aspectul Vântului. Suntem deci,
curflile feudale, pentru a inaugura un an nou, trebuia sæ-l faci sæ îndreptæflifli sæ presupunem cæ organizærii bipartite a societæflii i s-a
danseze, nu pe prinfl, ci pe un exorcist. Acest figurant, purtând o substituit, sau mai degrabæ i s-a suprapus, o diviziune în grupuri
mascæ la ochii sæi cvadruplii øi înconjurafli de patru acolifli numifli orientate, fiecare fiind însærcinat cu un departament din Univers
„nebunii“, dansa, cu scutul øi lacea în mânæ, acoperit cu o blanæ øi lucrând toate împreunæ – dansând, întrecându-se, rivalizând în
206 195
197 204
din anotimpul – mort. În timpul lungilor nopfli de iarnæ, este, Conducætor sæ se retragæ øi sæ cedeze puterea (jang)449. Cartea
punctul de plecare în întrecerile care ocupau reuniunile masculine Analele au pæstrat amintirea unora dintre minunile care invitau un
dintre confrerii, luptând blazon contra blazon, pare sæ fi avut Înflelept al cærui geniu se adapta mai bine la noile vremuri.
Concentrarea puterii care a fost o consecinflæ a rivalitæflilor trebuit sæ se dea la o parte din fafla prestigiuluiîn creøtere al unui
concentrat în persoana suveranului, Fiul Cerului. la sfârøitul vieflii. A venit pentru amândoi o vreme în care au
Stæpânilor Focului de cele mai minunate dintre artele magice s-a transmis autoritatea lor fiilor. Nici mæcar nu øi-au pæstrat-o pânæ
øi ai Fulgerului, pot stæpâni natura. Întreg prestigiul ce a fost dat renumele lor, nici Shun, nici Yao, predecesorul sæu, nu au
ajutorul acestor embleme øi talismane, ergii, stæpâni ai Soarelui dupæ trei ani, un oraø“448. Oricare ar fi fost înflelepciunea øi
talismanelor øi a emblemelor moøtenite de la fæurarii mitici. Cu în locul unde stætea el se forma un sat, un târg dupæ doi ani, iar
Fulgerului443. – Autoritatea suveranæ are drept bazæ pasiunea lor. Shun era agricultor, pescar, olar øi, „dupæ scurgearea unui an,
picioare, el era mai degrabæ pasærea Soarelui decât pasærea ai Chinei sunt niøte reunitori ai poporului, puternici prin øtiinfla
øi bufnifla, corbul roøu este un animal al Focului, dar, corb cu trei Eroii mitici pe care istoria ni-i prezintæ ca pe primii suverani
familia lor. O ramuræ a familiei Zhou se numeøte: corbii roøii. Ca care constituie lumea oamenilor øi a lucrurilor.
Zhou înaintea unui triumf sau când un sfânt avea sæ se nascæ în domni, numai ei øi aøa întreaga viaflæ, asupra ansamblului forflelor
Zhou. Pasærea roøie este un corb. Le-a apærut celor din neamul descendenfle de prinfli care-øi transmit din tatæ în fiu, dreptul de a
blazonul stindardului prinflilor din a treia dinastie – cea a familiei conducætorii masculini ajunge cu greu sæ devinæ propietatea unei
galbenæ figura pe drapelele regale442. – Tot aøa, Pasærea roøie era favorabilæ concentrærii puterilor. Astfel, autoritatea dobânditæ de
animal sacru era o bufniflæ, ce se numea Pasærea galbenæ. Pasærea tiflie, chiar când societatea tinde sæ considere organizarea tributæ
galben) a kluat naøtere dintr-un fulger de pe muntele al cærui atunci când ordinea socialæ nu se mai bazeazæ pe simpla bipar-
(din care descind toate familiile regale), cæci Huang-di (Suveranul forfla: iar, o datæ cu el, dualismul îøi menfline drepturile – chiar øi
a lui Huang-di, marele fondator, zeul Tunetului øi Primul Suveran nanflei, care prezideazæ întrecerile sezoniere, nu-øi pierde imediat
forjei øi pasærea fulger. Este, în egalæ mæsuræ, dublura simbolicæ între ele, a luat naøtere o ierarhie instabilæ. Dar principiul alter-
care se fabricæ sæbiile øi oglinzile magice. Mai este øi geniul opuneau sexele concurente, s-au creat autoritæfli masculine, iar
regalæ. Bufnifla este pasærea solstifliilor, a zilelor privilegiate în secrete tehnice øi prestigii noi au precedat întrecerile sæteøti care
bufniflæ. Bufnifla a fost emblema dinastiei Yin, a doua dinastie tunci când rivalitæflile între confreriile bogate în
Toboøarul øi care s-a næscut din Muntele Clopotului øi dintr-o
A
Dragonul-fæclie. – Acest Dragon-fæclie, care se mai cheamæ øi
teribile de tunet. De altfel, o personificare a forjei se numeøte
folosite în întreceri, ele fac sæ urce la cer dragoni printre bubuituri
dispar în râuri læsând acolo ca niøte fulgere sau, atunci când sunt
pæzite de dragoni. Tot aøa, sæbiile regale sunt sæbii-dragoni: ele
dintre blazoanele dinastiei Xia. Or, trepiedurile dinastice sunt
devenit embleme regale. Dragonul a fost, færæ îndoialæ, unul
erau stæpânele artelor focului. Emblemele lor, într-adevær, au Dinastiile agnatice
ierarhizatæ a societæflii, rolul dominant aparfline confreriilor care Capitolul V
În rivalitæflile de confrerii care au ajuns la o organizare
confreriilor441.
cei 72 de frafli. 72 este, în rest, numærul caracteristic al
anului formau o perioadæ religioasæ, øi, chiar øi pe vremurile de forflele adverse ale principiului Yin. Nu este, oare, epoca în
clasice, anul se încheia printr-un dans al celor Douæsprezece care, reduøi la inactivitate, agricultorii se retrag în casa comunæ,
Animale, care pæreau cæ reprezintæ cele douæsprezece luni. Chiar în mijlocul satului care aparfline femeilor? În timpul acestei
dacæ beflia de iarnæ ar fi durat øapte sau douæsprezece zile, este retrageri ei îøi concentreazæ energiile øi pot, în sfârøit, sæ ajute la
vizibil cæ ea ocupa o perioadæ de margine plasatæ între doi ani refacerea forflelor masculine ale naturii. Særbætorile lor de iarnæ se
succesivi.Anul religios al Chinezilor cuprinde trei sute øaizeci de terminæ, deci, printr-o orgie în care bærbafli øi femei, formând
zile øi douæsprezece luni lunare. Dacæ durata luni a fost mai întâi, bande opuse, se înfruntau øi luptau smulgându-øi hainele. Aceastæ
dupæ câte se pare, stabilitæ la douæzeci øi nouæ de zile, mai întrecere avea loc noaptea, cu fæcliile stinse. Tot aøa, în timpul
ræmâneau la sfârøitul anului o perioadæ de douæsprezece zile ce særbætorii regale, bærbaflii øi femeile se urmæreau unii pe alfli,
puteau fi consacrate celor Douæsprezece Animale. Dacæ lunile dezbræcafli. Cântând un cântec în care era vorba despre moartea
lunare, în mod alternativ mari øi mici, durau unele treizeci øi soarelui, dansau atunci în cerc ((Sfârøitul unei eclipse ale forflelor
altele douæzeci øi nouæ de zile, mai ræmâneau, pentru a încheia solare este simbolizatæ (lucru øtiut, de altfel,) de dansul unui bæiat
anul, øase zile ce puteau fi dedicate celor øase animale domestice. dezbræcat care se învârtea în jurul lui)). La sfârøitul ceremoniei,
Ce-a de-a øaptea zi, ziua omului, deschidea anul. Trebuia sæ fie fæcliile erau din nou aprinse. Întrecerea dansatæ, opunând bærbafli
ziua unui sacrificiu suprem. Tocmai de aceea, petrecerile cani- øi femei (în særbætoarea regalæ, orgia sexualæ pærea cæ este însoflitæ
balice ale lui Shou xin au ræmas faimoase. În rest, sângele cu care de omorârea ritualæ a reginei, care este apoi mâncatæ în comun)
era umplut burduful ce reprezenta Cerul era, cu siguranflæ, cel al procurase o victorie øi o reântinerire a principiilor masculine ale
personajului care, jucând øah înainte de tir, împotriva Regelui, Focului. Imediat, imediat ce apæreau zorii, erau ridicate în aer
deflinuse rolul Cerului. fæcliile. Era atunci arætat un bæiat foarte tânær, al cærui corp era
Beflia de øapte zile sau de douæsprezece nopfli (care are roøu-sângeriu øi care era perzentat gol. Acest copil reprezenta
echivalente în folclorul european precum în obiceiurile vedice) Soarele nou-næscut. Era numit zeul Cerului. În legendele Regilor
fline de unele vechi obiceiuri ale flæranilor chinezi. Øi ei, în timpul decæzufli, intrarea copilului roøu simbolizeazæ sosirea unui
lungilor nopfli de iarnæ beau færæ-ncetare. Øi ei îøi încercau atunci Conducætor nou, înlocuindu-l la putere pe Conducætorul care nu
norocul în jocul de øah. Ei mai jucau acel joc al gâtului, acel joc a øtiut sæ-øi refacæ virtutea în declin. Într-adevær, petrecerile øi
în care se foloseau sægefli curbe sau zise øerpuitoare, ca acelea pe befliile din timpul iernii serveau la reînnoirea forflelor vitale ale
care Regele le trægea în Soare sau în Bufniflæ. trebuiau sæ facæ sæ bætrânilor. Særbætorile din casa comunæ continuau mai ales într-
intre sægeflile pe deschizætura unui ulcior. Mai precis, Chinezii îøi o orgie de bæuturæ. Era atunci gustat vinul nou, fabricat iarna øi
reprezentau Cerul sub aspectul unui ulcior despicat, fulgerele conflinut în burdufuri, ulcioare sau clopote. Aceastæ orgie se
ieøind prin acea fantæ. Ca øi ulcioarele, burdufurile din piele de termina prin urale øi uræri de viaflæ færæ sfârøit: zece mii de ani! Ea
bou, care au forma unei bufnifle øi care reprezentau Cerul când însoflea jocul ulcioarelor øi ear completatæ prin întreceri în
erau umplute cu sânge, mai serveau øi pentru pæstrarea vinului. læudæroøenie. Adunaseræ alimente în mormane mai mari decât o
fiæranii pæstrau astfel vinul în ulcioare, iar nobilii în clopote de colinæ! Nici un râu nu ar fi putut aduce atâta bæuturæ! Shou xin,
bronz. Øi unii øi alflii îøi însofleau befliile bætând toba în ulcioare øi când celebreazæ særbætoarea hibernalæ, înalflæ un munte de hranæ.
clopote. Produceau atunci zgomotul tunetului, atât de bine, ni se El sapæ un eleøteu pe care-l umple cu vin. Pe un asemenea loc de
povesteøte, încât fazanii începeau sæ cânte în mijlocul nopflii. bæuturæ, ni se spune, se puteau întoarce mai multe coræbii. Pe
Astfel era trezitæ energia Tunetului, a Focului, a principiului græmada de alimente se putea organiza o cursæ de care. În timpul
masculin (Yang). Tunetul, iarna, nu are forfla de a se face auzit; acestor serbæri câmpeneøti, tofli participanflii sunt obligafli sæ bea
Soarele abia dacæ se zæreøte. Chinezii credeau cæ Yang, principiul pe sæturate lipæind vinul, tævælindu-se în el ca bivolii. Regele
masculin, în timpul anotimpului rece, era dus cu vorba øi închis care, prin diferite probe judiciare, trebui sæ-øi manifeste capa-
200 201
198
Cerului, bogat în cupru, Burduful celest are numele: Haos
feudale447. roøie, precum minereul în fuziune, øi aflatæ sus de tot pe Muntele
cu ierarhizarea, organizarea tribut care caracterizeazæ oraøele toatæ øi cu ochii ficøi, ea figureazæ o forjæ cu foalele sale. Øi ea tot
cæruia, din vechea organizare dualistæ øi segmentaræ, a ieøit, odatæ o tobæ care este o bufniflæ: producând vânt îndatæ ce respiræ, roøie
dansante se aflæ la originea progresului instituflional datoritæ pe care fulgerul øi sægeflile nu-l stræpung. Øi mai existæ, în sfârøit,
masculine øi care, în timpul iernii, le opunea în întrecerile o bufniflæ (numele sæu este acel al tobei de noapte) care este un sac
format bande de opt) Spiritul de rivalitate care animæ confreriile în acelaøi timp pasære, sac din piele øi tobæ. Existæ de asemenea
tradiflia chinezæ, este numærul vechi al dansatorilor (care, apoi, au Di-hong, identificat cu un Burduf ceresc. Burduful Di-hong este
bande de arcaøi care luptæ împreunæ, trei contra trei. trei, dupæ Huang-di era Fulgerul. Era deasemenea, sub denumirea de
important dintre ritualurile feudale, tirul este inaugurat de douæ timpul unei furtuni de apoteozæ.
legiuni. În ceremonia de tir cu arcul, care este poate cel mai cereøti s-a încorporat în el. A putut, deci, sæ se ridice la cer în
formatæ din apropiaflii sæi. Numai armata regalæ confline øase sa. Cu ajutorul unor sacremente, întreaga virtute a focurilor
mod normal trei legiuni, legiunea centralæ fiind cea a prinflului øi care se hrænea cu bufnifle, øtia sæ se identifice perfect cu emblema
la dreapta øi la stânga, de casele vasalilor. Armata cuprinde în sægefli øerpuitoare. Acestea, ca øi fulgerele, poartæ foc. Huang-di,
de bætælie. Este format din rezidenfla seniorialæ ce este înconjuratæ, Împotriva lor, un adeværat suveran trebuie sæ poatæ trage utilizând
la baza organizærii urbane, cæci oraøul nu se distinge de un câmp galben) era capabil sæ punæ mâna pe bufnifle (Pæsærile galbene).
contra trei. Numærul trei se aflæ la baza organizærii militare ca øi Astfel stæteau lucrurile cu Huang-di. Huang-di (Suveranul
este øi el un zeu al armelor. Amândoi, când se întrec, se întrec trei sæ merite blazonul øi sæ ræmânæ stæpânul dublurii sale mitice.
divinitate a ræzboiului. Huang-di, fericitul sæu rival, un alt fierar, Burduf. Dar, degenerat, el nu avea în el virtutea care sæ-i permitæ
inventat armele, este øeful unei confrerii dansante øi este o care avea drepr blazon bufnifla øi în care se purta acest nume:
al oraøelor øi un comandant de ræzboi. Che-you, fæurarul care a care permitea sæ-fli încerci norocul. Wu yi aparflinea familiei Yin,
confrerii a ieøit puterea Conducætorului. Acesta este un fondator bufnifle. A tras dupæ ce obflinuse, la jocu de øah, lovitura bufniflei
Din særbætorile din casa bærbaflilor øi din întrecerile dintre
numea Cer. Fæcut din piele de bou, burduful avea forma unei
capitala care pretinde a fi centrul lumii.
Cer sau mai degrabæ într-un burduf plin cu sânge pe care el îl
cætorul poate proceda la apoteoza sa. Acesta mai marcheazæ øi
Shou xin sau coloana sa scluptatæ marcheazæ locul în care Condu- Aøa a fost cazul lui Wu yi, rege færæ Virtute. Wu yi a tras cætre
triumfætoare. Destinat încercærii ascensiunii, înaltul turn al lui cerute, a încercat sæ trezeascæ øi sæ capteze energiile Focului.
el se poate ridica pânæ la al Nouælea Cer, Într-o ascensiune de fulgere. Trægætorul piere træsnit, cæci, færæ a poseda calitæflile
subteranæ, ce se aflæ la adâncimea celor Nouæ Izvoare. Dipæ care, magicianul incapabil, sægeflile trase cætre cer cad înapoi sub formæ
øi el sæ se supunæ la o retragere. El este întemniflat într-o cameræ împotriva lui. În urma unei acfliuni reflexe care-l pedepseøte pe
anului precum un Soare ce ræsare victorios, Conducætorul trebuie un Conducætor nedemn vede cum încercarea se întoarce
retrage la cele Nouæ Izvoare. Înainte de a apare în dimineafla ceremonie inauguralæ, în care pofli sæ-fli demonstrezi virtutea. Dar
Principiul Yang, pe care Yin îl întemeiazæ in timpul iernii, se emblema soarelui, a meritat sæ domneascæ445. Tirul cu arc este o
nu se ridicæ pe cer decât dupæ ce ai ieøit din Marele Abis. astfel sæ îmblânzeascæ dublura sa cereascæ. Odatæ ce a cucerit
celei lungi. Aceastæ beflie se face într-un palat subteran. Soarele „apærea ca Soarele“, a trebuit sæ tragæ cu sægefli în soare. A reuøit
Marele Aabis te arunci când te duci beat-mort la o beflie a nopflii Pentru a deveni Fiu al Cerului, Yao, acest Suveran care
subterane, Izvoarele Galbene, locuinfla morflilor, Marele Abis. În deascæ cæ este demn de a comanda Cerului444.
partea de jos la al Nouælea izvor. Cele Nouæ Izvoare sunt Izvoare Conducætorul este pus la o mare încercare. El trebuie sæ dove-
presupunând, cæ ajunge la vârful sæu în al Nouælea Cer, iar în într-adevær, celebratæ o særbætoare regalæ. Cu ocazia sa,
citatea, trebuie sæ øi-o dovedeascæ, în mod deosebit, umplându- (Hun-dun). Haosul moare când Fulgerele, de øapte ori, îl
se ca un burduf. Numai atunci, îmbræcând o platoøæ din piele de stræpung. Dar aceastæ moarte nu este decât o a doua naøtere. Este
bou, el poate trage în Burduful din piele de bou. Ca un minunat o inifliere. Într-adevær, orice on are øapte deschizæturi pr faflæ. Dar
botez care echivaleazæ cu o renaøtere, el poate sæ facæ sæ cadæ numai omul cinstit (a se înflelege: un om de neam bun) are øapte
asupra lui o ploaie din sângele Cerului. Când acesta reuøeøte tirul deschizæturi la inimæ. Hun-dun, Burduful – Haos, când era
inaugural, vasalii îi proclamæ gloria. „A învins Cerul! Nimeni nu- personificat, era reprezentat ca un încurcæ-lume stupid. Nu avea
l întrece în mæestrie!“ Øi uralele øi urærile: „Zece mii de ani! Zece nici o deschizæturæ: nu avea „nici figuræ, nici ochi“, adicæ îi lipsea
mii de ani!„ izbucnesc tofli în jurul sæu, uralele ræspândindu-se în fafla, respectabilitatea. Într-o dramæ miticæ în care-l vedem
zæri, imediat ce Regele a terminat de bæut. figurând, el este, pânæ la sfârøit, renovat printr-un supliciu. Cu
Særbætoarea regalæ din lunga noapte apare ca o dezvoltare a titlul de Burduf celest, el participæ la un dans, iar, în altæ parte,
særbætorilor din casa comunæ. Ea este bogatæ în ritualuri dra- este arætat oferind o petrecere. Mai precis el o oferæ Fulgerelor øi
matice, dacæ nu chiar oribile, cæci ea marcheazæ punctul culmi- acestea, la rândul lor, îl stræpung de øapte ori, dar nu cu ræutate
nant al unei liturghii hibernale în care, cu ajutorul întrecerilor, pentru a-l omorâ, ci înfleleg prin aceasta sæ-l ræsplæteascæ pentru
încercærilor, sacrificiilor øi sacrementelor, sunt clasate meritele øi primirea lui bunæ.
sunt stabilite ierarhiile. Unele dintre aceste întreceri øi petreceri Tema tirului împotriva Cerului øi mitul Burdufului, pe care
sunt curioase. Existæ o încercare a balansoarului, care servea la Fulgerele îl orneazæ pæstreazæ, dupæ câte se pare, amintirea
cântærirea talentelor øi o întrecere a stâlpului abundenflei, ale cærui ritualurilor de inifliere øi a încercærilor prin care, mânuind
victime erau consumate în focul rugului. Shou xin, suveran periculos focul, se dobâbdea, stæpânirea uneia dintre confreriile
nefast, care-i obliga pe supuøii sæi sæ bea dupæ obiceiul boilor
de fierari. Aceleaøi încercæri erau impuse unui Rege, Fidel
(precum Nabucodonosor), a murit pe un rug (ca øi Sardanapal).
Cerului. Acesta trebuie sæ øtie sæ amenajeze øi sæ modeleze lumea
Ca bun fæurar, el øtia sæ prelucreze fierul în mâinile sale puternice
în acelaøi fel ca un demiurg. El trebuie mai ales, la timpul potrivit,
øi (puternic ca Samson) el putea sæ susflinæ lintoul unei uøi øi sæ-i
înlocuiascæ coloana. El a topit øi a scluptat coloane înalte pentru sæ restaureze, în întreaga lor glorie, Focurile cereøti øi, cu aceeaøi
proba balansoarului sau cea a ascensiunii. A construit de ase- miøcare, sæ punæ øi stæpânire pe virtuflile lor446.
menea un turn care (dupæ modelul celui din Babel) vroia sæ Or, cel puflin atunci când el figureazæ în legenda lui Shou xin,
ajungæ pânæ la cer. În virful unui astfel de turn trebuia sæ fie cel mai funest dintre regii în declin, tirul împotriva Cerului,
atârnat burduful plin cu sânge care reprezenta Cerul øi în care (la reprezentat printr-un burduf, apare legat de o særbætoare de iarmæ
fel ca Nemrod) Shou xin a tras. S-a væzut deja cæ Burduful ceresc ce este numitæ beflia nopflii nesfârøite. Fulgerele stræpung øapte
este o tobæ. Or, în vecinætatea Chinei se afla un popor care, în deschideri în Burduful-Haos. Shou xin (celebru pentru cæ a dorit
fiecare an, sacrifica un om numindu-l „Seniorul ceresc“. Cu sæ verifice, înjunghiindu-l pe Bi-gan, unchiul sæu, dacæ inima
ocazia acestor særbætori, era obiceiul de a atârna o tobæ în virful unui înflelept are øapte deschideri) a tras într-un burduf plin cu
unui stâlp de lemn înfipt în pæmânt (Jian-mu). La rândul lor, Chi- sânge. El se pregætise pentru acest tir omorând oameni øi animale
nezii cunoøteau un copac divin care se numea Jian-mu (lemnul- domestice „din cele øase specii“. Primele øase zile ale anului erau
înælflat). Acest copac se înælfla chiar în centrul lumii øi marcheazæ consacrate celor øase animale domestice. Cea de-a øaptea, era
mijlocul zilei, moment în care tot ceea ce este perfect drept nu consacratæ omului. Se spune cæ Shou xin øi-ar fi continuat beflia
face nici o umbræ. Copacul Jian-mu este un gnomon. Este øi un timp de øapte zile øi øapte nopfli. Un autor povesteøte cæ Shou xin
stâlp al abundenflei. Prin el se înalflæ la cer Suveranul, adicæ ar fi fæcut sæ dureze o sutæ douæzeci de zile beflia sa din noaptea
Soarele. Chiar dacæ este drept ca o coloanæ, la poalele sale øi la cea lungæ, dar acest lucru, se spune, este o exagerare. Sæ admitem
vârful sæu se aflæ nouæ rædæcini øi nouæ ramuri: acesta înseamnæ, pur øi simplu cæ s-a înzecit isprava. Ultimile douæsprezece zile ale
202 199
221 212
posibile. S-a sfærøit cu vremea în care echilibrul era idealul dar în doliului øi se terminæ în mod fatal pentru ministru. Dar moartea
flærile øi familiile de origini diferite. Trecerile, schimburile devin Zhou, regentul Imperiului. Astfel regenfla dureazæ în timpul
grupului supus. De acum înainte, øanflurile pot fi astupate între Wu, fondatorul dinastiei Zhou, se plaseazæ exilarea ducelui de
cu asimilarea cærnii rivalului sæu decæzut, toate virtuflile propii Yi Yin. Numai în al treile an, care a urmat dupæ moartea regelui
comunicæ cu învinøii ca cei care dominæ. El îøi înfeudeazæ, odatæ heterodoxæ) spune cæ Tai-Jia, revenind din exil, l-ar fi omorât pe
mænâncæ împreunæ la un banchet între egali, dat învingætorul trei ani, timpul normal de doliu. O tradiflie (respinsæ ca fiind
Cei doi comandanfli care se înfruntæ nu comunicæ deloc în timp ce i succeadæ lui Tang. Yi Yin a ocupat regenfla Imperiului timp de
echilibrul, întrecerea triumfalæ se terminæ printr-o încorporare. surghiuni pe Tai-Jia care, conform dreptului agnatic, trebuia sæ-
care duc la apariflia unor solidaritæfli profunde øi restabilesc de-a doua dinastie, Yi Yin, ministrul sæu, a început prin a
dominaflie. În loc sæ se termine printr-o petrecere øi prin cæsætorii fost omorât de Ji, fiul lui Yu. Când a murit Tang, fondatorul celei
rivalitate se ascute în acestea øi se transformæ într-o dorinflæ de (abandonatæ ca fiind heterodoxæ) spune cæ Yi, ministrul, ar fi
mai fie un simplu asediu al rivalitæflilor de curtoazie. Spiritul de Ji a luat puterea, iar Yi a trebuit sæ pæræseascæ Capitala. O tradiflie
Când întrecerea tinde cætre un astfel de scop, ea înceteazæ sæ ani a luat sfârøit, Yi, ministrul, i-a cedat puterea lui Ji, fiul lui Yu.
calificærile substanfliale necesare unei noi puteri. lui Yi, ministrul sæu. Când Yu cel Mare a murit øi doliul de trei
mijloc prin care se poate øterge o frontieræ constæ în a dobândi doliului. Yu, fondatorul primei dinastii regale, îi cedase puterea
odatæ cu o anexare, øi o creøtere realæ a prestigiului? Singurul ministrul este cel eliminat, acest lucru se petrece øi pe durata
dacæ, împingând victoria pânæ la triumf, se cautæ sæ se obflinæ, eliminat. Atunci când, în urma unei inversæri a mecanismului,
banchetul canibalic pe care el l-a celebrat. Acesta nu este necesar puterea fiului, care nu pune mâna pe aceasta ci, din potrivæ, este
ambiflios înebunit de orgoliu. Nu se ezitæ sæ se povesteascæ despre teoreticæ este de trei ani. În cel de-al treilea an, ministrul cedeazæ
ræu. Ducele Xiang din Song este, din contræ, prezent ca un perioadæ de retragere, care reprezintæ doliul øi a cærei duratæ
mâncat: Yu este într-adevær un Erou pe care nu-l putem vorbi de pentru moarte. Aceastæ moarte deschide pentru supraviefluitori o
calificat de barbar, iar istoria se abfline sæ povesteascæ cæ Yu l-a sutæ de ani).Suveranul îøi foloseøte retragerea pentru a se pregæti
dans triumfal, un dans de venire la putere. Dar învinsul este bætrâneflea începe la øaptezeci de ani iar un înflelept moare la o
întrecerea lui Yu cel Mare, care sfârøeøte în apoteozæ, este un retragere, a cærei durate teoreticæ este de treizeci de ani (cæci
tunete. Vântul împotriva tunetului øi dragonii contra taurilor, posesia ei. Abdicarea øefului deschide pentru el o perioadæ de
învinse de dragoni care urcæ la Cer într-o furtunæ cu ploaie øi retrageri, el cedeazæ puterea (rang) ministrului, care intræ în
încununeze o întrecere dramaticæ. Genii mugind ca vânturile sunt când îmbætrâneøte, se retrage øi, chiar de la începutul acestei
sacrificiu este în raport cu un concurs de dansuri. El pare sæ practica cedærii se descompune în douæ gesturi rituale. Suveranul,
a sacrificat pe unul dintre servitorii chemafli la reuniune. Acest Când ea îøi pæstreazæ valoarea iniflialæ øi deplina forflæ,
convocat o adunare în fiinuturile din Sud492. Øi el, la rândul sæu, næscufli.
ajungæ la plenitudine prestigiul dinastiei Xia“, Yu cel Mare a nuitatea unei descendenfle pe linie paternæ constituitæ din primii
Odinioaræ, când a dorit sæ fondeze o dinastie øi „sæ facæ sæ este decât un artificiu de proceduræ destinat sæ asigure conti-
(printre zei øi oameni) va dori sæ-l mænânce491?“ principiul alternanflei, cedarea, fæcutæ în momentul morflii, nu mai
„Dacæ este sacrificat un om (a se înflelege: un chinez), cine nanfle reale de puteri, apoi a permis regenfla, prin care supraviefluia
un barbar, ci un senior, dar nu aliat. Øi nu aøteaptæ îmfrângerea: valoarea unui ritual øi a servit, la început, la realizarea unei alter-
satisface prestigiul, el oferæ un sacrificiu a cærei victimæ nu este dispoziflii testamentare în extremis. Dupæ ce a avut, odinioaræ,
sub autoritatea sa pe barbarii orientali. Numai cæ, pentru a-øi depline datoritæ artificiului cedærii (rang) care ia aspectul unei
o adunare, în regiunile de graniflæ din Est, sub pretextul de a reuni dreaptæ. Fiul mai mare succede imediat øi aproape cu drepturi

sæ øi s-o ræspândeascæ de sus în jos pe scara fiinflelor, fæcând în aøa Într-un sistem bazat pe descendenfla masculinæ (dar în care
fel încât zeii, oamenii øi toate lucrurile sæ ajungæ la dezvoltarea cæsætoriile continuæ sæ se facæ între veri provenifli din frafli øi
lor supremæ“495. Numai fæcând obiectul unor daruri, bunurile îøi surori) ginerele este în egalæ mæsuræ un nepot uterin, dar el
capætæ justa valoare. Circulaflia lucrurilor creazæ valorile øi le aparfline unui alt grup decât socrul sæu (al cærui continuator era,
defineøte în acelaøi timp ce ea defineøte øi creazæ ierarhia socialæ. în celælalt sistem, de excludere a fiului). Atâta timp cât fiul, ca
Virtutea (de) lucrurilor rezultæ din consacrarea pe care le-o dæ urmare a unei supraviefluiri a sentimentelor moøtenite de la
conducætorul cedându-le (rang) Cerului, puterea supremæ. regimul uterin, continuæsæ aparæ înzestrat cu un geniu contrar
Norocul rezultæ din sacrificiul, abundenfla (rang) din afronda prin celui al tatælui sæu, atâta timp cât nu sunt deciøi încæ sæ vadæ în el
fertfire (rang)496. În felul acesta, orice dar atrage dupæ sine un un continuator posibil øi atâta timp cât pretind sæ fie eliminat,
altul de valoare mai ridicatæ (hou-bao). Sacrificiului unui fidel sau cumnatul sæu, ginerele (calificat odinioaræ pe deplin sæ primeascæ
al unui vasal va fi ræsplætit cu binefacerea unui zeu sau dærnicia moøtenirea), va fi acela care va fi depozitarul acestei moøteniri,
conducætorului. Cadourile servesc mai întâi la marcarea respec- cæci, nepot uterin a aceluia a cærei succesiune se deschide, gi-
tului øi la îmbogæflirea prestigiului donatorului, apoi sæ facæ sæ se nerele este øi unchiul matern al celui (ca nepot moøtenitor patern)
reverse asupra donatorului respectul øi prestigiul. O emulaflie, care trebuie, în sfârøit, s-o moøteneascæ467. Astfel deci, atunci
constituitæ în egalæ mæsuræ din dezinteres øi din ambiflie, repre- când fiul este surghiunit, ginerele este cel care trebuie sæ-i suc-
zintæ principiul comun al omagiului øi al tributului, al recom- ceadæ. Øi, într-adevær, numai în succesiunea Chineazæ din
pensei feudale øi al nobleflei. vremurile antice, ce ne este povestitæ în amænunt, se vede cæ Dan
Aceastæ emulaflie øi avidæ totodatæ,are forfla dea rupe vechile zhu, fiul mai mare, a fost surghiunit øi cæ Shun care i-a succedat,
bariere. Pofli intra în familia unui Conducætor dacæ i te-ai devotat era ginerele lui Yao.
pânæ la sacrificiul suprem. Zhao Jien-zi conspiræ (496 î.I.C.); Shun, pentru cæ era ginerele lui Yao, era în drept nu numai
este prea puternic pentru a fi pedepsit; i se cere numai sæ-øi sacri- sæ-i succeadæ, dar øi sæ fie, mai întâi, ministrul sæu. Într-adevær,
fice cel mai devotat fidel, acesta se oferæ singur morflii; dupæ dacæ, în regimul uterin, socrul øi ginerele (unchi matern øi fiul
sinuciderea lui, el primeøte ofrande în templul familiei Zhao497. surorii) aparflin aceluiaøi grup, ei aparflin unor grupuri diferite
Legæturile de fidelitate vasalicæ (legæturi personale) biruie opuse imediat ce numele se transmite în linie masculimæ. Or,
legæturile de familie. Ele înving øi legæturile teritoriale. Doi frafli, Suveranul øi Ministrul (Virtutea Cerului, Virtutea Pæmântului)
vasali personali ai lui Chong-er, viitorul duce Wen din Jin, îl trebuie sæ aibæ genii opuse. Ei formeazæ un cuplu de genii rivale
însoflesc în fuga sa în stræinætate; tatæl lor este un vasal al prinflului øi solidare, aøa cum sunt solidare øi rivale familiile împerecheate
ce domneøte în Jin; el primeøte de la acesta ordinul de a-i face pe printr-o tradiflie de alianflæ matrimonialæ. Astfel, dualismul
fiii sæi sæ se întoarcæ; dar, refuzæ: „Când un fiu este capabil sæ organizærii politice øi dualismul organizærii familiale sunt strâns
deflinæ o funcflie, tatæl sæu îl învaflæ ce este fidelitatea; atunci, el îi înrudite. Dar, øi într-una øi în cealaltæ organizare, acest dualism
scrie pe o tæbliflæ numele personal ((care este identic cu sufletul este pe cale de dispariflie: suveranul absoarbe, puflin câte puflin,
sæu øi se expune pentru el)) øi prezintæ drept gaj o ofrandæ. puterile specifice ministrului, în timp ce fiul, mai întâi sacrificat
((Ritualul omagiului se înrudeøte cu ritmul devotamentului. Dând unei rude uterine, reuøeøte sæ-i ia locul.
o ofrandæ, te dai pe tine însufli în întregime: de acum înainte nu Tradifliile chineze aratæ cæ, într-adevær, concentrarea puterii
mai pofli sæ fi în serviciul unui alt stæpân)). A aræta (un suflet) între mâinile conducætorului reiese dintr-un progres paralel cu
dublu ((ceea ce ar face fiii mei revenind lângæ domnia voastræ)) dezvæluirea dreptului de moøtenire pe linie masculinæ. În epoca
este o crimæ498!“. Principiul conform cæruia aparfli în întregime lui Yao øi Shun (cei doi suverani de care vorbeøte Shu jing),
unui grup unic îøi pæstreazæ valabilitatea, dar gruparea care-l Ministrul îi succede øi-l expulzeazæ pe fiu. Totul se petrece – pen-
224 209
211
juridicæ utilizatæ pentru a suprima principiul succesiunii în linie
mai mic. Aceastæ recunoaøtere a nimoratului apare ca o ficfliune
fraflii mai mici au fost resorbite (în aparenflæ) în profitul fratelui
defunctului470. Nu mai existæ regenflæ. Drepturile fiecæruia dintre
imediat dupæ moartea prinflului, sæ-l investeascæ cu putere pe fiul
accepte. Dar, dacæ el trebuie sæ accepte, el trebuie deasemenea,
Cei mai în vârstæ refuzæ. Cel mai tânær se vede constrâns sæ
mici. Urmând ordinea naøterii lor, el le cedeazæ (rang) puterea.
prin a chema la el, pe patul sæu de moarte, pe propii sæi frafli mai
care doreøte sæ treacæ direct puterea fiului sæu mai mare, începe
næscut. Un prinfl (în anul 489, la sfârøitul perioadei Chun Qiu)
al tatælui, fiul succede imediat tatælui sæu prin dreptul de prim
când, færæ sæ se interpunæ nici unchiul matern, nici fratele mai mic
suprimærii domniei intermediare (regenfla). El este realizat atunci
Mai ræmâne un ultim pas de fæcut care este acela al
face posibilæ transmiterea autoritæflii469.
(rang) prin care puterea este datæ în pæstrarea unei terfle persoane
rivali, fac necesaræ o domnie intermediaræ. Ritualul de cedare
respectarea vechilor sentimente care, fæcând din tatæ øi fiu doi
obligaflii de alternanflæ între douæ puteri care se dubleazæ, permit
ingrat de Herald dinastic. Practica regenflei, ræmæøiflæ a unei
unchiul patern mai mic succedându-i unchiului matern în rolul
vechi ale fraflilor mai mici ai tatælui sæu. Astfel, îl vedem pe
matern, tot aøa øi fiul mai mare a trebuit sæ înlæture drepturile
fiul a avut de luptat împotriva vechilor prerogative ale unchiului
a fost în sfârøit recunoscut privilegiul celui mai mare. La fel cum
termenului), a început sæ ia forma patriarhalæ numai atunci când
indivizibilæ. Ea a fost supusæ unei autoritæfli (în sensul puternic al
fost adoptat principiul agnatic, familia chinezæ a ræmas o familie
cel mai în vârstæ din generaflia cea mai bætrânæ. Chiar øi când a
acordate bætrânilor. Fiecare grup avea ca decan pe reprezentantul a distruge, un spirit de întrecere inspiræ întreaga viaflæ socialæ.
de altæ parte, în familie, ca øi în cetate, primele onoruri fuseseræ cæutând sæ-l domini. O pasiune de a cheltui, de a supralicita, de
putea crede cæ un fiu era imediat capabil sæ-i succeadæ tatælui. Pe øi distante, ci a unei înfeodæri. Nu te pofli uni cu altcineva decât
descendenflii paterni din douæ generaflii succesive pentru a se mai comuniale vizeazæ obflinerea, nu numai a unei solidaritæfli simple
urme ræmâneau din opoziflia care a existat mai întâi între o dorinflæ de a învinge prezideazæ comuniunile. Procedurile
patern, ducele de Zhou, fratele mai mic al lui Wu. Prea multe la origine mai închise. Un spirit ræzboinic a pætruns în întrecere;
Wu. Regenfla (istoria o afirmæ) a fost încredinflatæ unui unchi trund, din contræ, cu o violenflæ cu atât mai impetuasæ cu cât erau
sæu nu au fost tutorele regelui Cheng fiul øi succesorul regelui care închiderea reprezenta regula. Grupuri øi familii se întrepæ-

tru cæ ministrul este un ginere – ca øi cum douæ grupuri agnatice


(aliate la fiecare generaflie prin cæsætori) trebuiau sæ ocupe
alternativ puterea. Dar în istoria fondatorilor de dinastie regalæ,
vedem cum fiul succede øi ministrul este sacrificat. O aceaøi Capitolul VII
descendenflæ masculimæ se perpetueazæ la putere, formând o Principiile înfeudårii
dinastie. Aceastæ descendenflæ are autoritatea supremæ. Ea nu
posedæ întreaga autoritate. Regele nu poate domni decât cu
concursul unui ministru. Acesta, mai întâi, nu este luat din grupul
agnatic care furnizeazæ descendenfla regalæ. El este luat dintr-un
grup advers. Grupul familial care-i dæ suveranului soflia, îi dæ øi
ministrul. Tang Victoriosul, fondatorul celei de-a doua dinastii
regale, a obflinut-o de la familia Sin pe prinflesa care i-a devenit
soflie, øi, venit cu escorta acesteia, pe Yi Yin care trebuia sæ-i fie
ministru. Succesiunea s-a fæcut în linie masculinæ, dar descen-
denflii agnatici ai lui Tang Victoriosul au avut drept miniøtri pe fiii
P e vremea armoniei flæræneøti øi a comuniunilor
egalitare, solidaritatea familiilor asociate în comunitæfli rurale se
lui Yi Yin, ministrul øi cumnatul lui Tang. Se admite cæ funcflia obflinea cu ajutorul prestafliilor care erau în acelaøi timp alternative
de Trei-Duci (ministru) conferea însærcinarea de a educa pe øi totale. Prestafliile ræmân totale, în principiu, atât timp cât regula
moøtenitorul prezumtiv. Cui i-ar fi convenit mai mult acest rol alternanflei dominæ organizarea socialæ. Atunci când Shun se
(flinând cont de regulile organizærii antice) decât unui unchi cæsætoreøte cu fiicele lui Yao øi devine ministru cu o viitoare
matern? Yi Yin a exercitat deci tutela succesorului lui Tang. Din succesiune, Yao, o datæ cu fiicele sale, îi oferæ boii øi ode, instru-
familia mamei este ales tutorele aceluia care, conform dreptului mentele de muzicæ, scutul øi lancea care vor servi în ræzboi øi în
agnatic, trebuie sæ beneficieze de succesiune. Dintre cele douæ timpul dansului, hambarul cu ajutorul cæruia el va putea sæ facæ
grupuri care se dublau øi alternau odinioaræ la putere, unul dintre daruri, pe tofli vasalii øi fiii sæi493. Shun, care primeøte întreaga
ele nu mai ocupæ decât o poziflie subordonatæ, øi, cu toate acestea, moøtenire a lui Yao, îi va da, la rândul sæu, propiul sæu ministru
ceva mai persistæ încæ din principiul alternanflei, Ministrul (care întreaga sa moøtenire. Dacæ el restituie tot, el nu dæ mai mult
se pregætea odinioaræ, dublându-l pe suveran, atunci când îi venea decæt a primit la rândul sæu. Cu totul alta este ordinea feudalæ.
rândul, sæ preia øi autoritatea suveranæ) nu-i mai succede. Totuøi, În fiecare clipæ, fiecare bun trebuie sæ fie oferit Conducæto-
el ræmâne însærcinat cu regenfla. Când acesta se încheie, el rului. Nimic nu poate fi posedat decât dupæ ca a fost mai întâi
cedeazæ, ca odinioaræ, puterea reprezentantului din descendenfla cedat (rang) „Când un om din popor are un bun, el îl duce øefului
agnaticæ. Numai fiul ia puterea ce i se cedeazæ (jang) øi ministrul familiei“. „Când un demnitar are un bun, el îl oferæ seniorului
este de (aceasta a fost soarta lui Yi Yin) care este expulzat (jang), sæu“. „Când un senior are un bun, el îi cedeazæ (rang) virtutea (de)
sacrificat. Øef al înrudirii materne, ministrul a cæzut la rangul de Cerului“494.
herald (crainic) al dinastiei agnatice468. Un lucru nu este utilizabil decât dupæ ce dæruirea lui l-a
Când a murit regele Wu, fondatorul dinastiei Zhou (cea de-a desacralizat, dar acest dar devine profitabil numai dacæ a fost
treia dinastie regalæ), a existat (ca øi la moartea lui Tang) o re- fæcut unui superior. El echivaleazæ atunci cu o consacrare. Pe
genflæ, iar regentul, øi de data aceasta, a trebuit sæ suporte un sur- mæsuræ ce un lucru ajunge la un conducætor mai puternic, el se
ghiun. Dar, cu toate cæ regele Wu a avut drept principal ministru îmbogæfleøtecu o valoare mai înaltæ. În principiu, conducætorul nu
(ministrul de Ræzboi) pe unchiul sæu uterin, nici acesta, nici fiul trebuie sæ acapareze totul. El trebuie sæ øtie „sæ transmitæ averea
210 223
217 216
întrec øi nu færæ o oarecare brutalitate, dar nu se are niciodatæ în Sufletul animalelor captive fluturæ în stindardele sale, ræsunæ în
socri øi de gineri“, se duc lupte, cu siguranflæ, sau mai degrabæ se vânatul, cel care cucereøte un nume, un vânætor de embleme.
el sæ mæ atace481!“ Împotriva unei familii sau unei seniorii „de cea mai înspæimântætoare476. Conducætorul este cel care procuræ
creadæ acest lucru: „Purtæm acelaøi nume! N-ar fi convenabil ca Îndatæ ce-l pronunflæ, el o zæreøte alergând la el, cuceritæ, pe fiara,
avertizat despre intenflii;le sinistre ale unei rude, nu-i vine sæ Cunoaøte numele Monøtrilor: acest nume este sufletul însuøi.
nume este un lucru conform cu tradiflia“480. Tot aøa un altul, pæræseascæ regiunile barbare øi sæ-øi aducæ tributul capitalei.
înspæimântæ la prima mustrare. „A distruge o seniorie cu acelaøi mesticindu-i pe cei Trei Miao, acele fiinfle înaripate, i-a fæcut sæ
vorba. Cum ambiflia îl împinge la o astfel de nebunie, la fel se sfinte feroce ale mlaøtinilor øi munflilor, sau dansul care, do-
ar fi imoralæ întocmai ca øi cæsætoria. De ræzboi, nici nu poate fi seze în paøii care-i fac inofensivi pe cei din triburile Che-mei,
parte, totul este comun. Schimburile sunt imposibile. Ræzbunarea înainte de a pune mâna pe putere. Øtie, ca øi Yu cel Mare, sæ dan-
bine ca øi schimbul de ostateci sau de soflii. Între rude, pe de altæ expunerii în brusæ, fie la naøterea sa „ca Hou-zi, fie, ca Shun,
vendetele slujesc sentimentului general de solidaritate la fel de vabile, dincolo de câmpiile cultivate. El a trecut prinîncercarea
regulate de violenfle øi sfidæri care încheie comuniunile solemne, triburile barbare care locuiesc în jurul Cetæflii, în zonele neculti-
mai degrabæ se ascut, poate, decæt sæ se stingæ. Concursuri naja teritoriul. El poate sæ-øi supunæ fiarele sælbatece, demonii øi
unirea prin cæsætorie corespunde unui armistifliu în care rivalitæflile sunt defriøate mæræciniøurile øi sunt forjate armele, el poate ame-
de ræzboi. Fiind preludiul unor vendete sau încununarea lor, øi aduce civilizaflie barbarilor. Stæpân al focului, cu ajutorul cæruia
træind într-o stare de echilibru agitat, care diferæ radical de starea Conducætorul este un ræzboinic, care îmblânzeøte animalele
purtau nume diferite, se uneau prin cæsætorie øi prin ræzbunare, fost singurul care a permis creøterea substanflialæ a prestigiului.
cu cuvânt: Jiu-sheng = socrii øi gineri) sau frafli (xiong-di). Dacæ cæruia i s-au pus bazele în regiunile de margine ale Imperiului a
Acesta pærea un lucru imposibil. Tofli chinezii erau aliafli (cuvânt posibilæ decât în afara familiei øi a cetæflii. Dreptul de ræzboi,
Între chinezi, într-adevær, ræzboiul a fost odinioaræ interzis. obflinerea victoriei øi ducerea ei pânæ la capæt nu a fost, la început,
træiesc barbarii care reprezintæ vânatul Conducætorului. Înfeudarea agnaticæ are ceva din anexarea triumfalæ. Dar
cuveri în terasele uscate, teren de vânætoare øi de ræzboi. Acolo, øi înzestrafli cu virtufli eterogene.
øi oamenii i se supun, datoritæ acestor embleme. Dar nu le poate apropia pe tatæ øi pe fiu, odinioaræ membri a douæ neamuri diferite
monøtrilor învinøi. Cucereøte embleme øi apoi le împarte. Natura
le geniul. El le dæ oamenilor sæi, ca sæ le poarte, numele øi blana
N
umai ritualurile tribale au avut puterea de a-i

carnea, le poartæ blana, acoperindu-se cu natura lor, asimilându-


stindard, cozile animalelor479. Captureazæ animalele, le mænâncæ
dansând, bætând din tobe, fluturând deasupra capului, ca pe un
Conducætorul este un vânætor, dar care vâneazæ cântând øi
virtute princiaræ øi stæpâneøte Seceta478.
un drapel în vânt: îl prinde øi-l mænâncæ, cæci Wei-tuo are în el o
tuo îmbræcat în violet, aøa cum se cade unui prinfl øi øerpuitor ca
stæpâneøte fulgerul477. Se duce în mlaøtina unde se târæøte Wei- Creæterea prestigiului
tunetului: din pielea øi oasele lui el îøi confecflioneazæ o tobæ care Capitolul VI
sæ-l gæseascæ pe Kui, bou øi dragonul, care reproduce zgomotul
care bate toba, pe burta sa øi izbucneøte în râs sau, în mæræciniøuri,
tobele sale. El se duce în Mlaøtina sa, sæ prindæ Crocodilul divin

Când oøtirea sa este acoperitæ de glorie, comandantul dan- ministrului sau sfârøitul regenflei sunt, în mod normal, marcate de
seazæ dansul triumfului. „El fline fluierul cu mâna stângæ. Cu niøte furtuni minunate care au toate caracterul unei apoteoze, øi
dreapta, securea. El merge în fruntea celor care cântæ victoria. se întâmplæ cæ aceste furtuni izbugnesc în clipa în care regentul
Face ofrandæ prada“ Prada este formatæ din urechile stângi ce au øi noul rege se întâlnesc la periferie. S-a væzut cæ Dan-zhu, fiul
fost tæiate duømanilor cæzufli, øi cele ce sunt tæiate captivilor târâfli sacrificat al lui Yao, reprezenta Cerul într-un sacrificiu celebrat
la paradæ. A tæia urechea este un gest liminar, care deschide lupta. la periferie, de Shun, ministrul succesor. Atunci când fiii reuøesc
Deschide în egalæ mæsuræ øi serbarea ræzboinicæ care o sæ-i învingæ pe miniøtri, aceøtia, la rândul lor, au fost, færæ
comemoreazæ. Prima picæturæ de sânge ce este læsætæ sæ curgæ din îndoialæ, la terminarea doliului, sacrificafli la periferie471.
urechi, cu ajutorul cuflitelor cu clopoflei, cheamæ la banchet pe zeii Sacrificiul care încheia perioada de doliu (care, teoretic,
care au fost astfel atenflionafli489. Dansul triumfal se terminæ dureazæ trei ani – dar primele trei luni sunt perioada cea mai grea
printr-un banchet de canibali, în care se reuneau oamenii øi zeii a retragerii) nu trebuia sæ difere sensibil de sacrificiul prin care se
învingætori. Barbarii nu sunt decât un vânat. Consumându-i, se încheia retragerea hivernalæ (care dureazæ trei luni). Ele sur-
pot asimila virtufli stræine øi poate fi operatæ o cucerire. veneau la ridicarea interdicfliilor impuse de moartea suveranului
Tocmai printr-un banchet canibalic poate fi obflinutæ o în- sau anotimpul-mort. Anotimpul-mort este momentul întrecerilor
feudare øi poate fi suprimatæ o frontieræ. Este suficient ca dreptul prin care grupuri opuse rivalizeazæ în prestigiu. În perioada de
de ræzboi sæ pætrundæ în raporturile dintre familii øi cetæfli ca sæ doliu, la fel, are loc o lungæ întrecere care-l opune pe ministru
aparæ ordinea feudalæ øi agnaticæ. Cei care odinioaræ erau tratafli fiului, amândoi luptând pentru virtute øi cæutând sæ iasæ victorioøi
drept rivali sunt tratafli atunci drept duømani. În loc sæ plece la din aceastæ încercare. Aøa au luptat Shun øi Dan-zhu, Yi Yin øi
ræzbunare, se pleacæ la cucerire. În timp ce ar exista numai dreptul Tai-jia, iar „seniorii închinafli în unanimitate“ aceluia care,
de a obfline o restituire de prestigiu, se cautæ un triumf total. ministru sau fiu, a øtiut mai bine sæ câøtige geniul defunctului.
În Qin øi Jin490, flæri vecine, domesc familiile rivale. Ele fac Din toate timpurile, în China, doliul a fost considerat ca o
schimburi de grâne øi copii. Dar ducele Mu din Qin cautæ hege- încercare care conferæ dreptul la succesiune. Aceastæ încercare,
monia. El pune mâna într-o luptæ (644 î.I.C.) pe ducele Hui, chiar øi pe vremea în care domnea dreptul agnatic, fiul nu era
prinflul din Jin. Îl trateazæ drept captiv øi-l poartæ în triumf. Îl singurul care o suporta. În perioada feudalæ, fiecare familie
întemnifleazæ în turnul Ling, reøedinfla prizonierilor destinafli deflinea un intendent, un fel de ministru familial, un alter ego al
sacrificiului. Ordonæ purificafliile preparatorii. Dar soflia ducelui capului familiei. El era legat de acesta, în mod intim, printr-o
Mu este sora lui Hui. Atunci ea se urcæ imediat într-un alt turn, legæturæ la fel de puternicæ ca øi aceea care o uneøte pe soflie de
cel al femenilor condamnate. Se închide acolo, iar copiii sæi o seniorul sæu. Obligafliile intendentului, pe perioada doliului, nu
urmeazæ. Un mesager, îmbræcat în doliu, se duce sæ transmitæ erau cu nimic mai uøoare decât cele ale fiului. La sfârøitul
soflului ameninflarea unei sinucideri colective. Învingætorul se doliului, îi mai reveneau øi altele, mai grele. Este væzut, deseori,
vede atunci constrâns sæ renunfle la triumful pe care pretindea cæ- intendentul înflelegându-se cu væduva pentru a gæsi mortului
l særbætoreøte, nu asupra unui barbar, ci asupra unui aliat. Revine tovaræøi de mormânt. De fapt, amândoi cautæ sæ se lepede de
la vechile obiceiuri. Se mærgineøte sæ refacæ, într-un banchet propiile lor datorii pe spinarea unor victime substituite. Cel mai
egalitar, vechea alianflæ a celor douæ flæri rivale. Învinsul nu mai intim dintre vasali trebuie, într-adevær, ca øi soflia, sæ-l urmeze pe
este nici sacrificat, nici mâncat ca un barbar. El este invitat sæ mæ- stæpân în mormânt. Ducele Mu din Qin avea trei fideli (Ministrul
nânce cu învingætorul øapte boi, øapte oi øi øapte porci. Vechea or- se spune Trei-Duci) care i se devotaseræ personal. Aceøtia au fost
dine este respectatæ. Dar, aproximativ la aceea zi datæ (640 î.I.C.), sacrificafli la moartea ducelui. Sacrificiul a avut loc atunci când
ducele Xiang din Song cautæ øi el sæ obflinæ hegemonia. Convoacæ defunctul øi-a luat în posesie ultimul sæu læcaø472.
220 213
218
pædurilor, sarea, minereurile, pietrele preflioase, bogæflii exotice,
øi mlaøtinile din Regiunile de graniflæ: produsele mlaøtinilor, ale
aøa, în sfârøit, primul domeniu public a fost constituit din pædurile
dar acest tribut era tributul barbarilor øi nu tributul vasalilor. Tot
øi care au fost, la început, primele mijloace de a achita tributul;
transmiteau puterea armelor de ræzboi sau de dans (este tot una)
ræzboi. Ea conflinea „penele, pærul, dinflii, unghiile“485, care îøi
dinastice. Tot aøa, visteria publicæ a fost mai întâi o visterie de
regiunile de graniflæ emblemele cu care erau ornate trepiedurile
era extras din vægæunile din munfli, la fel cum erau cucerite în
Codurile au fost gravate pe vasele cu trei picioare al cæror metal
cedura devendetæ, apare ca un drept militar, un drept de ræzboi.
Dreptul penal, dacæ depæøeøte simpla justiflie familialæ sau pro-
împærflitæ între prinfl øi ministru, între tatæ øi fiu. vânætoare, adicæ în regiunile de graniflæ unde træiesc barbarii.
triumfale, dubla virtute a Cerului øi a Pæmântului odinioaræ Fapt semnificativ, primele coduri par sæ fi fost promulgate la
nimeni nu poate sæ nege cæ el posedæ în el, datoritæ unei anexæri øi familiile.
nizare. Atunci când, în fafla rivalului sæu, conducætorul a bæut,
ezitæ în a rupe echilibrul venerabil care fac intangibile moøtenirile
cercarea canibalicæ cæ pe un soi de ritual preliminar de intro-
pot face nici cel mai mic pas cætre progres atât timp cât se mai
vestirea despre fondarea celor douæ dinastii. Ele nu aratæ în-
asimilezi. Nici dreptul penal, nici dreptul comercial, nici statul nu
Este semnificativ faptul cæ aceste anecdote se regæsesc în po-
Hristos, s-a apucat liniøtit sæ bea supa fæcutæ din tatæl sæu475. care ar continua sæ adere un spirit familial pe care nu ai øtiut sæ-l
dovadæ de mai puflin eroism atunci când, în anul 203 înainte de milie? Nu pofli læsa færæ stæpâni, nici sæ confiøti niøte câmpuri la
fiertura fiului sæu. Fondatorul dinastiei Han, Gao zu, nu a dat trebuie sæ pofli sæ distrugi în întregime, øi cum sæ distrugi o fa-
Sfidat de un rival, regele Wen, fondatorul dinastiei Zhou, a bæut autoritæfli cu adeværat suverane. Pentru a putea sæ pedepseøti,
care, având un alt curaj, au pus bazele unor dinastii glorioase. în sens strict, un drept penal înainte ca statul sæ fie în mâinile unei
cadavrul tatælui lor. Ea ne mai aratæ deasemenea doi înflelepfli î.H.) øi a meritat sæ fie blamat484. N-a existat, nu a putut sæ existe,
uzurpatori, pierind pentru cæ nu au putut bea fiertura fæcutæ din ca un criminal; dar o astfel de pedeapsæ este un act tiranic (219
Conducætor. Istoria chinezæ ni-i aratæ pe fiii Arcaøului, neam de divine care trebuie pedepsitæ, muntele este ras øi vopsit în roøu,
unor anexæri øi depæøiri. Aceasta este propiuzis Virtutea unui întregime, împreunæ cu domeniul sæu. Ca membru al unei familii
sa, dæ dovadæ de o Virtute ambiflioasæ care nu se dæ înapoi din fafla de pæmânturile sale. Dacæ este o familie criminalæ, ea este în
orgoliu. Eroul, capabil sæ mænâncecarnea cuiva, care nu este ruda prietate483. Nu poate sæ-l instræineze. Øi nici nu poate fi despærflitæ
canibalismul este, din contræ, un act de credinflæ øi un act de parte din domeniul sæu: dar nu poate ceda dreptul de pro-
permise primului sæu geniu. Când nu este endocanibalism, formeazæ un tot unitar. La nevoie, o familie poate ipoteca (xia) o
El se sacralizeazæ færæ a cæuta sæ depæøeascæ ordinea sacralizærilor imediat patrimoniul lor familial482. O familie øi pæmânturile sale
liale. Acela care o îndeplineøte, se picteazæ la o puræ comuniune. „Este posibil sæ fie întrerupte sacrificiile?“ Atunci reconstituie
gritatea substanflialæ este o datorie foarte simplæa pietæflii fami- formeazæ o familie rivalæ ce îøi are locul sæu în stat. I se spune:
Endocanibalismul care permite unei familii sæ-øi pæstreze inte- triburile zhao ca pe niøte vasali rebeli, dar aceøtia, în realitate,
a se limita la a confirma în bine virtuflile neamului sæu.474. î.i.c.) pretinde a fi exterminat întreaga familie Zhao. El consideræ
A se hræni cu carnea mamei (când filiaflia este uterinæ) înseamnæ vedere o victorie definitivæ sau o anexare. Seniorul din Jin (583

Îngroparea definitivæ marcheazæ sfârøitul celor mai dure acestea sunt primele bogæflii ale statului, acestea sunt singurele
ritualuri de doliu. Sacrificiul care o însofleøte asiguræ apoteoza materii care intræ într-o mare circulaflie486. Nici seminflele, nici
mortului care, în sfârøit trensformat în Stræmoø, urcæ triumfal la stofele nu au fost la început obiecte de comerfl sau de tribut. Ele
Cer, escortat de o curte de fideli. Aceastæ înmormântare definitivæ serveau numai la prestaflii antitetice. Fæceau obiectul unor
este precedatæ de o înmormântare provizorie a cærei duratæ întreceri. Erau împrumutate cu condiflia sæ fie restituite. Ele nu
teoreticæ este de trei luni. Îngroparea provizorie se face în casæ. puteau fi nici vândute, nici circula liber. Produsele agricole,
Mortul se descæmeazæ în mijlocul apropiafliilor sæi. Aceøtia, atâta acestea flineau de câmpurile familiale øi nu puteau fi cedate.
timp cât dureazæ perioada în care se împrâøtie duhoarea mortuaræ, Grupul familial sau sexual care, fæcând sæ creascæ seminflele sau
trebuie sæ participe la orice fline de starea mortului. Trebuie sæ-l flesând stofele, cu munca sa, îngloba în ele ceva din sufletul sæu,
curefle de mizerii, cæci mizeria este a lor. Pentru multe popoare le consuma sau le purta dupæ ce le va fi desacralizat printr-un
care practicæ sistemul dublei înmormântæri, a mânca carnea grup aliat. Acestui grup, puteai sæ-i dai aceste produse, dar ca øi
descompusæ a mortului este prima datorie. Chinezii antici øtiau sæ pe tine, te dai sau mai degrabæ te împrumufli atunci când vrei sæ
impunæ datoria de a consuma cadavrul aceluia care, dorind sæ-i participi la o comuniune øi sæ te apropii de celælalt, færæ a te læsa
succeadæ, pretindea sæ dobândeascæ virtuflile defunctului. Când a totuøi anexat în întregime. Din contræ, lucrurile øi fiinflele Regiu-
murit Yi, Marele Arcaø, prinflul din Qiong, „i-au fiert carnea øi nilor de graniflæ sunt obiectul præzii, trofeului, obiectul unor
i-au dat-o sæ mænânce fiilor sæi. Fiii nu au putut sæ accepte sæ-l anexæri triumfale. Nimic nu te împiedicæ sæ le distrugi. Numai
mænânce (pe tatæl lor). Au fost omorâfli la porflile oraøului acela care are dreptul de a distruge, posedæ în întregime. Numai
Qiong“473.
acela poate sæ-øi recunoascæ dreptul de a înstræina.
Dacæ Tai-jia a ajuns sæ dobândeascæ virtuflile lui Tang, tatæl
Barbarii sunt, prin natura lor, capabili de unicæ crimæ care
sæu, aceasta se datoreazæ faptului cæ, mai puflin timid decæt fiii
este o crimæ adeværatæ. Ei træiesc în afara ordinei civilizafliei, care
Arcaøului, el a luat asupra lui îndatorirea de a uøura de infecfliile
mortuare oasele defunctului. Într-adevær, el nu a ajuns sæ cæøtige face sæ stræluceascæ virtutea prinflului. Astfel, de când existæ
virtuflile paterne numai dupæ ce Yi Yin, ministrul, l-a exilat pe conducætori øi de când aceøtia pedepsesc crima de rebeliune, cel
durata doliului, la Dong acolo unde tocmai era înmormântat vinovat este pedepsit prin exilarea în regiunile periferice necul-
Tang. Yi Yin, cedându-i lui Tai-jia datoria de a purifica impu- tivate. Expunându-l pe surghiunit, mort sau viu, în flinutul
ritæflile funerare, l-a pus în acelaøi timp sæ succeadæ, iar Tai-jia, la Monøtrilor, sufletul lui este evacuat din lumea oamenilor. A-l
rândul sæu, atunci când Tang a fost trecut în rândul stræmoøilor, expulza pe om în flinuturile barbare înseamnæ a-l omorâ, cæci
cedând lui Yi Yin, pe care l-a omoræt, onoare de a-l însofli fidel barbarii sunt mai degrabæ niøte animale decæt niøte oameni487.
pe stæpânul sæu, l-a fæcut sæ obflinæ gloria de a fi Heraldul unei Douæ fiinfle omeneøti, doi chinezi, dacæ sunt rude, au o identitate
dinastii care se întemeia. Odinioaræ, ca adeværat nepot uterin, de geniu; dacæ sunt aliate, geniile lor sunt complementare. Cu
ministrul ar fi reclama, færæ îndoialæ, îndatorirea de a purifica barbarii nu este posibilæ nici o înrudire, nici nu poate fi reglatæ
oasele defunctului øi, pentru a încheia doliul, ar fi ascrificat fiul nici o rivalitate. Diferenfla dintre oameni øi ei este de hranæ, de
la periferie. îmbræcæminte. Nu se schimbæ cu ei nici grâne, nici stofe. Nu se
Continuitatea descendenflilor regale a fost asiguratæ, dreptul pot face cu ei alianfle prin cæsætorie sau pentru vendetæ. Nu se
agnatic a fost stabilit imediat ce fiul, în mod eroic, a avut inima comunicæ cu ei precum cu comesenii. Sunt læsafli „sæ træiascæ cu
sæ se uneascæ cu tatæl sæu. Huang-di, næscut pe un munte al vulpile øi cu lupii“ sau sunt vânafli: li se declaræ ræzboi488. Bar-
bufniflei, øtia sæ-øi înterflinæ geniul emblematic mâncând bufnifle. barii furnizeazæ captivi, iar regiunile lor trofee. trofeele øi captivi
Aceasta era, se pare, obiceiul bufniflelor de a-øi mânca mamele. sporesc prestigiul care dæ glorie. Un triumf o consacræ.
214 219
237 228
Este foarte posibil ca modalitæflile de construire sæ nu fi fost peste pensa conferæ noblefle vasalului. Ordinea nouæ s-a creat, bazatæ în
flul nu moare la Chu, el va muri cu siguranflæ în acest palat“532. omagiu øi tribut. Tributul conferæ conducætorului putere. Recom-
dare, pe care numai o moarte nefastæ o putea ispæøi: „Dacæ prin- sub formæ de recompensæ øi de fief ceea ce el a primit cu titlu de
acest gest a fost væzut un fel de renegare a patriei, o adeværatæ træ- Seniorul redistribuie emblemele, femeile øi grânele. El dæ,
pentru a-øi construi un palat în maniera palatelor din Chu. În care a atras numeroase daruri.
din Lu când øi-a abandonat vechea reøedinflæ a pærinflilor sæi unui personaj puternic, decât dupæ ce a fæcut parte dintr-un tezaur
somptuozitæfli. În 541 î. II, toatæ lumea l-a condamnat pe ducele valoare, nu are greutate (tchong) decât dupæ ce a fost consacrat
Combatante. Câfliva mari potentafli s-au luat atunci la întrecere în reprezintæ în întregime averea sa øi a fiefului sæu. Nimic nu are
minunæflii pot fi imaginate cel mult din perioada Regatelor tezaur, un tezaur de embleme, grâne, vasali øi vasale. Acest tezaur
cu sæli împodobite cu fildeø øi porfli ornamentate cu jad. Astfel de un Conducætor, cæci, din victorie în victorie, el a constituit un
fapte istorice, a fost atribuit acestui rege decæzut un palat feeric, ajunge sæ rupæ vechile bariere domestice øi teritoriale, acela este
nonsensuri, legendele din ciclul Shou xin au fost transformate în sacrificii crude, întreceri ræzboinice, comuniuni de înfeudare,
decorate cu picturi531. Atunci când, îmbogæflite cu o mulflime de Acela care, prin provocæri, bravade, pariuri, cheltuieli,
dupæ anul 606, existau palate princiare ale cæror ziduri erau publicæ, ci øi bogæflia unei case senioriale507.
nu le mai pot stræpunge ca pe cele ale unei colibe. Se spune cæ, devenise, ca øi bogæflia grânelor øi femeilor, nu numai o bogæflie
suple, øi mai ales zidurile compacte, pe care øobolanii øi pæsærile familiei lor. Bogæflia dansurilor øi cântecelor lor domestice
adânci sau luminoase øi înveselite de soare, acoperiøurile cu linii reuøiseræ sæ facæ ca întreg poporul sæ comunice spre gloria
nivelatæ, ce este înconjuratæ de coloane foarte înalte, sæli vaste øi ale istoricilor semnificau, færæ îndoialæ, cæ cei din neamul T’ien
øi fliu consiliul!“530. Øi poetul cântæ curtea audienflelor, perfect cântecele øi dansurile sale dærnicia familie Tian“. Aceste formule
sud, la apus! – Acolo locuiesc eu, acolo stau, acolo fac banchete dupæ venirea la putere a familiei Tian“. „Poporul celebra în
moaøelor, – palatul meu are cinci mii de picioare, – ferestre la cum sunt ginerii; deveneau vasali. „Oamenii de la flaræ suspinau
o locuinflæ imensæ øi fastuoasæ. „Succesor al stræmoøilor øi stræ- o legæturæ de dependenflæ. Ei un deveneau în nici un caz aliafli; aøa
Reøedinfla seniorialæ ne este prezentatæ (de textele lirice) ca uneau cu el prin intermediul lor, contractând, în ceea ce-l priveøte,
târguøor. acestora. Unindu-se cu femei care erau vasalele lor, aceøtia se
cu reøedinfla Conducætorului øi când acesta nu era decât un øaptezeci de fii. A mai tras un beneficiu øi mai mare de pe urma
înglobatæ între ziduri – într-o vreme în care cetatea se confunda pætrundæ în harem. Practicând astfel ospitalitatea, a dobândit
Pædurea de Duzi) nu este mai puflin sfânt decât movila împæduritæ o sutæ de femei înalte. El permitea oaspeflilor øi clienflilor sæi sæ
portii oraøului – lemnul sacru al porflilor (ca cel de la Song, ca principiu de înfeudare. Tian chang avea un harem alcætuit din
Poate, chiar, cæ acest stâlp sfânt, ce va fi fost la început cel al comuniuni alimentare. Utiliza, de asemenea, comuniunea sexualæ
central al acestei porfli. Acolo se fæcea consacrarea trofeelor. clienflilor sæi øi al oaspeflilor. Se lega de aceøtia prin daruri øi
urmæ529. Se prea poate ca ea sæ nu fi diferit, la început, de stâlpul tezaur. Familia Tian fæcea daruri indigenilor. Creøtea numærul
templul ancestral, a fost mai întâi cuprinsæ în poarta acestuia din grânele. Hambarul familiei Tian era, dimpotrivæ, un adeværat
Solului care, dupæ aceea, trebuia sæ serveascæ de paravan pentru aveau decât un hambar nefolositor în care læsau sæ putrezeascæ
færæ îndoialæ, odinioaræ decât un singur altar. Poate cæ tæblifla bætrânæ are mei – ea îl duce lui Tian Cheng-ze“. Prinflii din Qi nu
Stræmoøi. Altarul Stræmoøilor øi Altarul Solului nu au reprezentat, inegale; dæ 5 øi nu cere decæt 4. Astfel poporul cântæ: „Când o
cæ era sacrificatæ zeului Solului, trebuia sæ fie consumatæ de 485) sistemul dublei mæsuri; dæ øi primeøte folosind mæsuri
comandantul învins øi destinat sacrificiului. Or victima, cu toate transforme întreaga flaræ în plebeii sæi. Practicæ (între anii 538 øi
purtat, în ritmul dansurilor triunfale, ca un suprem trofeu, scoaterea vaselor de sub autoritatea casei domnitoare. Vrea sæ

propiu zis al oraøului (guo), celælalt încercuieøte periferia, adicæ posedæ pe individ nu mai este de tipul familial sau teritorial: este
toate culturile, întreaga regiune (guo)543. Dar culturile pætrund o grupare feudalæ. Omul devotat aparfline cu totul seniorului sæu.
pânæ în oraø, trebuind sæ le ajungæ în caz de asediu. Târgurilor Acesta îl cæsætoreøte dupæ cum consideræ el. Poate chiar sæ nu flinæ
cæflærate la înælflime, strâmte øi cu un aspect chinuit, le succed cont de regula exogamicæ. Gui øi Qing-zhe poartæ acelaøi nume;
cetæfli spaflioase , aerisite, al cæror plan rectiliniu era trasat cu pre- dar, la amândoi, legæturile de familie par insuficiente; Gui devine,
cizie544. Dar, la fel cum la poalele unui târg se alipea câte o deci, vasalul lui Qing-zhe (544 î.I.H.); Qing-zhe îi dæ fiica în
suburbie de negustori, tot aøa, la întretæierile de drumuri care ies cæsætorie (acest dar este ca o contra-prestaflie a omagiului); cineva
din porflile oraøului pætrat de la câmpie, se ridicæ cartiere per- îi spune atunci lui Gui: „De ce nu refuzafli sæ luafli în cæsætorie o
fierice rezervate negustorilor øi meøteøugarilor545. Oraøul, agricol rudæ?“ El ræspunde: „Când cânfli versuri, pofli sæ separi cupletele?
øi militar, este în egalæ mæsuræ øi un centru de schimburi. La baza Ceea ce primesc acum, îl cerusem (declarându-mæ vasal)499“.
construirii acestor cetæfli noi stæ un sinecism cu totul particular. Regimul feudal antreneazæ o circulaflie a lucrurilor øi a oamenilor
Dupæ ce a defriøat brusa, când doreøte sæ punæ bazele unui oraø, din care rezultæ noi clasæri, mereu în schimbare. Indivizii nu mai
seniorul se asociazæ cu un negustor. Amândoi, pentru ei øi pentru sunt niciodatæ legafli de familiile lor sau de regiunile lor. În
urmaøii lor, juræ (meng) încheiind un tratat de alianflæ (sin). schimb, nici o grupare, familie sau regiune, nu mai este ermeticæ.
Negustorii nu se vor revolta niciodatæ împotriva autoritæflii Øanflurile care înconjoaræ un domeniu pot fi de acum înainte
senioriale, iar comandantul nu le va cumpæra nimic cu forfla. deplasate. Ducele Huan din Qi vine în ajutorul lui Yen (663 î.H.).
„Dacæ ei au un profit din vânzare unor obiectr preflioase“, seniorul Seniorul din Yen a-øi aræta recunoøtinfla, se græbeøte sæ-l înso-
„nu va avea cunoøtinflæ de acest lucru“546. De atunci, în fafla fleascæ øi chiar îl însofleøte prea departe. Pætrunde pe teritoriul Qi.
puterii princiare, se ridicæ puterea øefului negustorilor. Meøte- Acesta înseamnæ cæ-l trateazæ pe ducele Huan drept suveran, ca
øugarii øi neguflætorii îøi execrcitæ meseria prin drept ereditar. pe un Fiu al Cerului. Huan, tocmai uneltea la uzurparea presti-
Magistratul care se aflæ în fruntea lor îøi pæstreazæ funcflia din tatæ giului regal. Dar numai plecâdu-te îfli „græbeøti ridicarea“ numai
în fiu, dar primeøte investitura de la prinfl547. El are dreptul øi cedându-fli bunurile îfli sporeøti averea. Huan, pentru a marca mai
datoria de a participa la delegafliile diplomatice, pe care seniorul bine omagiul primit, trebuia trebuia sæ-l decline; dar, pentru a
le trimite la curflile vecine. Dar, în timp de ræzboi, negustorii øi putea sæ se glorifice, trebuia sæ-l plæteascæ. „El a separat printr-
meøteøugarii nu sunt obligafli precum agricultorii, sæ-øi ia armele un øanfl øi a desprins teritoriul pe care ajunsese prinflul din Yen øi
sub conducerea seniorului, øi s-a putut vedea (de exemplu la Wei, i l-a oferit. Aceastæ moderare, aceastæ generozitate aparentæ era
în 502) cæ, pentru a fi determinafli sæ se asocieze la întreprinderilor calculele unui ambiflios; nimeni nu s-a înøelat asupra acestui
lor militare, nobilii øi cu comandanflii lor au terebuit sæ negocieze lucru: seniorii, aflând isprava, au plecat tofli în urmærirea lui
cu aceøtia548. Oamenii din corporafliile primite la periferie nu Qi500. Oferirea unui pæmânt compensând un omagiu este unul
sunt legafli, ca flæranii ræmaøi în cætune, printr-o solidaritate totalæ, dintre principiile înfeudærii. Qi are aerul cæ îi oferæ lui Yen o
de ræzboinicii ce locuiesc în oraø. bucatæ din domeniul sæu; de fapt, el îl înfeudeazæ pe Yen. Øi
Adæpostifli în spatele meterezelor sacre ale cetæflii, seniorul øi invers, un omagiu opate compensa un dar de pæmânt. Qin exa-
fidelii sæi træiesc în mod nobil. În oraøul ideal (conform cu planul gereazæ hegemonia, Song este aliatul sæu; ei se unesc øi suprimæ
ritualurilor), reøedinfla seniorialæ se ridicæ drept în centru. Pætratæ împreunæ o micæ seniorie (562 î.H.). Jin cedeazæ pæmântul lui
ca øi oraøul øi împrejmuitæ cu ziduri, ea reprezintæ, singuræ, un Song, dar nu færæ un gând ascuns. El îl stabileøte, pe propiul sæu
oraø. Zidurile sale trebuie sæ fie foarte înalte, poarta sa frumoasæ domeniu, pe un reprezentant al familiei învinse, singura calificatæ
øi somptuasæ. Îøi etaleazæ, pe terenul plat, mai în lateral, construc- pentru a celebra cultele regionale. El cedeazæ deci deflinerea, dar
fliile færæ etaj, cæflærate pe terase înalte. Planul sæu a fost fæcut cu pæstreazæ drepturile excepflionale. Song nu va poseda teritoriul
240 225
239 226
sunt înconjurate de o dublæ incintæ de ziduri. Unul este zidul Înaintea unei lupte, se oferæ o cupæ duømanului. Pentru ca el sæ
nevoie, întreaga populaflie de agricultori, aceste cetæfli-refugiu încep prin acest gest de provocare care este oferirea unei cupe.
a servi de reøedinflæ ræzboinicilor øi pentru a adæposti, în caz de tigve, chefurile feudale, principii de comuniune de (înfeudare,
barbare. Agricole øi militare, tabere permanente, construite pentru era un stæpân) beau împreunæ din cele douæ jumætæfli ale aceleiaøi
mare, sæ fie populate cu locuitori, care sæ poatæ stævili nævælirile fidelitate. Dar, în timp ce doi sofli (chiar pe vremea în care soflul
populafliei pentru ca oraøele fortifificate, construite în numær feræ, bæute în comun, o realitate substanflialæ contractelor de
amenajærii solului nu era încæ însoflit de o creøtere suficientæ a „hambar“ înseamnæ øi „ tezaur“. Bæuturile extrase din grâne con-
luptei cu natura sau cu barbarii. În secolul al VII-lea, progresul de recompensæ; sunt adunate în hambare øi chiar cuvântul
sæ se fi ridicat în regiunile de graniflæ, ce au fost câøtigate în urma fondat ordinea feudalæ, grânele se schimbæ cu titlul de tribut sau
ansamblu, ele par sæ dateze din epoca primelor mari defriøæri. Par grupuri învecinate, echilibrul deteriorat de o secetæ). Dar când s-a
habitatul uman øi unde apa ajunge la suprafafla solului542. În din teritoriu (cu excepflia cazului în care trebuie restabilit, între
de câmpie. Sunt construite pe terenuri abia amenajate pentru de cei care le recolteazæ øi nu pentru a fi stocate sau pentru a ieøi
exod sau o cucerire. Spre deosebire de târguri, ele apar ca oraøe pæmântului, grânele sunt produse pentru a fi consumate imediat
acest tip se prezintæ ca niøte aøezæri noi. Ele sunt ridicate dupæ un feudalæ se stabileøte cu ajutorul unor bravade. Daruri sacre ale
stræbætut de cæi drepte care ajung la porflile cardinale. Oraøele de Instabilæ øi rezultæ din pariurile asupra destinului, ierarhia
câmpurile fiind cultivate în loturi pætrate). Oraøul pætrat este înfeudeze501.
tabere militare (care, de-altfel, se confundæ cu cea a culturilor – în întregime, învins în pariu, ar fi însemnat sæ-l oblige øi sæ-l
tributæ, ca øi cea a armatei. Oraøul tinde sæ imite aranjarea unei totul. Jin nu putea trece peste acest sacrificiu. Dacæ l-a acceptat
legiunea centralæ este ce a prinflului. Organizarea cetæflii este El nu a ezitat sæ punæ în jocesenfla însæøi a puterii sale. A sacrificat
conducætorii legiunilor din stânga øi din dreapta. Se øtie cæ de daruri øi de omagii, Song l-a învins pærând cæ-i cedeazæ (rang).
districtul din dreapta541. Aceøtia din urmæ sunt, în egalæ mæsuræ, sæ solicite slujbele religioase ale prinflului din Song. În întrecerea
ritatea conducætorului districtului din stânga sau a celui din de la el necazul. Færæ care, pentru a-l conjura, Jin ar fi fost obligat
care au, la rândul lor, câte un conducætor, plasafli øi ei sub auto- cade bolnav. Un vasal ingenios reuøeøte, din fericire, sæ înlîture
înainte, începe sæ se deosebeascæ de târg. Este împærflit în cartiere øeful dansatorilor apare. Prinflul din Jin fuge imediat. Totuøi el
însærcinafli, în schimb, cu obligaflii ereditare540. Oraøul, de acum întrecere. Purtând drapelul în care fluturæ geniul lui Sang-liu,
la sacrificiile cetæflii; capii familiilor furnizeazæ victimele øi sunt familii regale, i se propune o comuniune la fel de temut ca o
înfeudeazæ. Seniorii øi descendenflii sæi au obligaflia sæ prezideze oferæ prea mult øi cæ dezvæluindu-i emblema însufleflitæ a unei
câtorva familii (xing) øi seniorul cæruia ele declaræ cæ se acceptæ decât pe jumætate omagiul dansului. El simte cæ Song îi
(meng) prin care juræ, sacrificând un bou roøu, conducætorii lui Sang-liu, înseamnæ a-l trata drept suzeran. Prinflul din Jin nu
nume, a luat naøtere ca urmare a unui sinerism, a unui tratat familiei Yin, pe care a învins-o. A dansa, în onoarea lui Jin dansul
înrudifli539. Totuøi, oraøul, odatæ cu el meritæ cu adeværat acest împreunæ cu ei, cei din dinastia Zhou pot sæ danseze dansul
bloc, decât sæ se supunæ unui senior cu care nu se simfleau descendenflii familiei Yin nu au putut fi deposedafli. Numai
pot fi væzufli locuitorii din Yang-fan, preferând sæ se expatrieze în dinastiei Yin. Acest dans este un soi de blazon regal de care
unui oraø s-au considerat membrii aceleaøi familii. În 634, mai el dansul lui Sang-liu, dansul lui Tang Victoriosul, fondatorul
comunismului familial, a putut sæ dureze atât timp cât locuitori banchet pe prinflul din Jin. Îi propune ordonæ sæ se danseze pentru
Aceastæ promiscuitate, care se explicæ ca o supraviefluire a trebuie sæ-l plæteascæ. Prinflul din Song îl invitæ, deci, la un
ea, sau sæ se comploteze pentru a-i fura frumosul sæu pær538. necesare exercitærii noilor sale drepturi. Totuøi darul îl obligæ øi
putea sæ zæreascæ pe soflia unui rival, sæ punæ la cale o intrigæ cu concedat decât ducându-se sæ-i solicite lui Jin slujbele religioase
tot aceleaøi. Se pare totuøi cæ în toate regiunile, reøedinflele prindæ puteri! I se va fline piept totuøi502. Dupæ victorie, se oferæ
princiare erau, de cele mai multe ori, reøedinfle umile, repede o cupæ învinsului. Aceasta înseamnæ a-l trata ca pe un vinovat,
construite, repede demolate. În anul 502, de exemplu, un înalt cæci învingerea a dat la ivealæ în el un criminal pe care trebuie sæ-l
personaj a construit pentru fiul sæu, alæturi de propiul sæu palat, constrângi sæ se purifice de o virtute maleficæ. Dar mai înseamnæ
o casæ din pæmânt bætætorit533. Pentru ca o înmormântare sæ aibæ øi a-l reabilita øtergând trecutul øi a evita o ræzbunare prin
loc, trebuie sæ fie demolate locuinfle întregi534. O veche regulæ propunerea unei uniri. Mai înseamnæ, în sfârøit, a marca propiul
ritualæ (explicatæ de constituflia familiei) impunea ca fiii sæ nu aibæ sæu triumf503. La turnirurile de tir cu arcul, învinøii, flinându-øi
aceeaøi locuinflæ ca tatæl lor: taflii øi fiii locuiau (prin alternarea arcurile destinse, primesc de la învingætori o cupæ din corn. Ei
generafliilor) la dreapta øi la stânga unei construcflii care trecea beau øi-øi ispæøesc înfrângerea. Învingætorii îøi ispæøesc apoi
drept casa fondatorului lor. Aceeaøi dispoziflie era valabilæ øi victoria; beau øi ei la rândul lor, dar din cupa care serveøte la
pentru capetele Templului ancestral consacrate stræmoøilor cei investituri: Ierarhia odatæ creatæ, solidaritatea este confirmatæ:
mai recenfli. Toate aceste locuinfle efemere, încercuite de ziduri tofli comunicæ bând în cerc. A distribui cupele, a distribui
joase øi separate de strædufle strâmte, se înghesuiau în jurul unui onorurile, se exprimæ cu aceiaøi expresie504. Tot aøa, a primi
fel de donjon. În timpul unor revolte øi vendete (de exemplu la Jin grâne echivaleazæ cu primirea un fief. Cel care acceptæ sæ se
în 549), ne sunt prezentafli alocatorii særind peste zidurile joase. hræneascæ din grânele din care alflii îøi iau substanfla vieflii, se
Imediat ce se cæflæraseræ pe poarta palatului, puteau sæ facæ sæ cadæ leagæ de însoflitorii sæi printr-o legæturæ de solidaritate totalæ. Ar
o ploaie de sægefli în camera primflului; dar un turn fortificat trebui sæ refuze, dacæ ar afla în ele un geniu dæunætor a cærei
serveøte de redutæ apærætorilor. La Qi (538), sub un prinfl renumit murdærie l-ar jena. „Nu mai vreau sæ mænânce ceea ce mænâncæ
pentru fastul sæu, principalul ministru îøi are reøedinfla într-un ei!“ strigæ Jie Zei-chui: tovaræøii sæi de vasalitate i se pæreau prea
cartier jos, unde se aflæ piafla. El locuieøte „într-o casæ scundæ, avizi øi nesinceri505. Astfel, comuniunile alimentare ajung sæ
strâmtæ, expusæ prafului“. Prinflul este singurul care posedæ „te- lege indivizi din familii øi cu virtufli diferite. Dar, în darul de
renuri bine luminate, ridicate øi uscate“. Construitæ pe o înælflime hranæ, se simte, ca øi în darul în bæuturæ, voinfla de a impune o
øi flancatæ de turnuri, reøedinfla seniorialæ apare ca un sat fortificat intrecere øi de a încerca o anexare. Un invadator se prezintæ:
dominând periferiile joase ale unei piefli535. primul gest care este fæcut, este de a-i oferi bucate. Nu se doreøte
Târgul unui conducætor, luând amploare, a sfârøit prin a deloc sæ fie astfel liniøtit. Din contræ, se doreøte prin aceasta a-l
deveni un oraø. Zidurile oraøului încercuiesc, odatæ cu casteleul „trata ca pe o victimæ, pe care o îngraøi“. Armata din Chu (536
seniorului, reøedinflele marilor familii vasale. Acestea din urmæ î.I.C.) pætrunde în teritoriul lui Wu. Prinflul din Wu îl trimite pe
posedæ øi ele donjonul lor înconjurat de ziduri cu parapete536. propiul sæu frate sæ ducæ darul în bucate. Acestei bravade i se
Oraøele, chiar øi în statele mari, nu au fost la început decât o în- ræspunde cu o altæ bravadæ. Chu se simte imediat obligat sæ
græmædire de construcflii înghesuite unele în altele. De asemenea, sacrifice mesagerul: sângele sæu va servi la ungerea unei tobe de
prima idee de urubanism incipient a fost aceea de a lupta de ræzboi506. Darul în hranæ sau în bæuturæ are valoarea unei
împotriva pericolelor de incendiu. La Song, care tocmai fusese în provocæri care angajeazæ sorta øi legæ destinele. El vrea sæ fie
parte ars (în 563), propietarii marilor locuinfle au fost obligafli preludiul unei anexæri.
sæ-øi tencuiascæ zidurile øi s-a hotærât dærâmarea tuturor locuin- Spectatorul care, fæcând paradæ de moderaflie rang, este
flelor mici537. Aceasta însemna a obfline puflin aer, cæci magaziile destul de îndræznefl pentru a ceda totuøi, acela care dæ mai mult,
senioriale sau particulare, întrepozite de arhive, arsenale, grajduri, acela care pare cæ angajeazæ totul în întrecere, numai acela este
temple, haremuri se înghesuiau în dezordine. Din înælflimea tur- capabil de anexæri care permit fondarea unei puteri. La Qi, familia
nului sæu, de unde se putea vedea în curflile caselor vecine, fiecare Tian se pregæteøte sæ uzurpe autoritatea princiaræ. Ea unelteøte la
238 227
233
gelor cât øi a cutiilor sonore515.„În antichitate... atunci când se
(paulownias) care sunt folosifli, atât pentru confecflionarea coøciu-
cæror fructe sau bace vor fi oferite stræmoøilor øi acei copaci
(miao). În acelaøi timp se planteazæ copacii (aluni, castani) ale
cea mai sfântæ a oraøului. Este construit apoi templul stræmoøilor
fixatæ. Se începe prin ridicarea meterezelor: acestea sunt partea
ca acestea sæ fie terminate. Ordinea în care trebuie procedat este
atunci pot fi începute construcfliile. La solstifliul de iarnæ, trebuie
adevær, ca anotimpul lucrærilor flæræneøti sæ fie încheiat. Numai
(cætre searæ?), adicæ în a zecea lunæ a anului. Se cuvine, într-
acela în care constelaflia Ding (Pegas?) este la punctul culminant
construcflie. Pentru aceasta, el aøteaptæ momentul propice: este
Când amplasarea este aleasæ, fondatorul dæ ordinul de
bune514.
sfârøit, broasca flestoasæ øi aflæ de la ea dacæ calculele sunt
plasærii (ceea ce va fi numit, mai târziu, fong-shui).Consultæ, în
toare. Lui îi revine rolul de a recunoaøte valoarea religioasæ a am-
constitutive ale lumii. Observæ, în sfârøit, direcflia apelor curgæ- o viaflæ dominatæ în întregime de cultul onoarei øi al etichetei.
ul øi yin-ale flinutului, pentru a øti cum se repartizeazæ principiile au fost mai întâi gentilomi (Jun-zen) træind, la curtea unui senior,
Experimenteazæ versanflii însorifli øi întunecafli, principiile Yang- conducætoare ale nafliunii. Este morala acelor oameni cinstifli care
fixa orientarea, el observæ umbrele (cu ajutorul gnomonului). care avea sæ se impunæ mai târziu ansamblului de clase
magnificæ, procedeazæ mai întâi la inspectarea regiunii. Pentru a curte sau în armatæ, øi din disciplina lor familialæ derivæ morala
toate bijuteriile sale, jaduri, pietre preflioase, øi purtând o spadæ denumiflii oameni de nimic sau flærænoi. Din modul lor de viaflæ, la
ceea ce a reprezentat fondarea unui oraø. Fondatorul, acoperit de cætorii lor se aflau în fruntea unui grup subordonat de flærani,
C
âteva versuri din Shi jing ne dau o idee asupra a ereditar câteva familii vasale care duceau o viaflæ nobilæ. Condu-
mari, când cu niøte târgulefle. Acolo se adunau în jurul unui senior
în oræøelele care începuseræ se semene, când cu niøte sate mai
o investiflie a lor. Aceasta s-a format în curflile senioriale stabilite
în încercærile lor de a reconstitui istoria, nu este pe de-aîntregul
idealul, din care aceøtia s-au inspirat øi care i-a ghidat pe cronicari
li, un sistem juridic fix, næscut dintr-o cartæ constituflionalæ. Dar,
în epoca feudalæ care, pe vremea dinastiei Han, au redactat Zhou
obiceiurile feudale nu trebuie væzut, aøa cum au fæcut specialiøtii
Oraæul în gardæ, o oarecare ordine protocolaræ se menflinea513. În
Capitolul I senioriile care, ca øi familiile vasale, cæutau mereu sæ se pæstreze
ambasador, judecætor, analist ræmâneau în aceeaøi familie. Între
stabilitæ, drepturile ereditare erau recunoscute. Funcfliile de
strict feudal, au ocupat un loc important. Ierarhia era aici relativ

de brazi øi de cedri! – Aøa deci! sæ-i tæiem, sæ-i transportæm, – sæ întregime pe prestigiu. Grupærile uname nu mai sunt ermetice.
cioplim øi sæ tæiem cu fieræstræul! – Cæpriorii de brad sunt lungi, – Oameni øi lucruri circulæ øi, circulând, ocupæ un loc în ierarhie.
coloanele înalte numeroase! „ Arhitectul Hi Si a construit la Lu Ei înceteazæ sæ mai posede virtufli specifice care sæ-i izoleze.
(între 658 øi 626) un templu care a ræmas celebru, cæci forfla co- Dobândesc, în schimb, o valoare care-i claseazæ. În drapel era
loanelor øi deschiderea cæpriorilor au permis sæ se dea deschideri odinioaræ încorporat geniul unui grup; stindardul feudal nu face
foarte largi sælilor, vaste øi lungi. Pentru acoperiøuri erau cæutate decât sæ semnaleze un grad de demnitate: ceea ce era o emblemæ
linii elegante „ca o pasære cu penele moi“. Bordurile acoperi- familialæ a devenit un însemn onorific. În loc sæ mai fie færâmiflatæ
øurilor erau curbate „ca øi aripile fazanului în timpul zborului“524. în grupulefle geloase pe independenfla lor, societatea se compune
Lemnæria era pictatæ somtos. Întreg acest lux, totuøi nu data de din clase etajate. Ea tinde mai mult cætre concentrarea puterilor
mult timp. Conservatorii s-au scandalizat, atunci când (669i I.C.) decæt cætre echilibrul de foøti, sau, cel puflin, cætre ierarhia
la templul din Lu, s-a dorit sæ se sclupteze cæpriorii øi sæ fie prestigiilor.
pictate în oraø coloanele Templului ancestral. Aceasta, dupæ
vechile reguli, nu trebuie sæ aibæ decât un acoperiø de paie525. El
ar fi trebuit sæ fie construit destul de uøor pentru a putea fi
demolat færæ greutate, imediat ce defunctul ar fi încetat sæ aibæ
dreptul la sacrificii obiønuite. Dar seniorii, atunci când au devenit
conducætorii marilor state, au dorit sæ posede stræmoøi eterni. Nu
au mai demolat templele stræmoøilor lor perimafli. Trebuia ca
numai Cerul însuøi, prin fulger øi foc, sæ-øi asume aceastæ sar-
cinæ526.Odinioaræ o construcflie modestæ din pæmânt era consi-
deratæ suficientæ pentru a adæposti (împreunæ cu tofli stræmoøii
care, sub formæ de øerpi, de exemplu, veneau cu toflii sæ ia parte
la dolurile familiale527 micul numær de tæblifle necesar pentru a in-
terveni în favoarea ultimilor morfli – singurii calificafli sæ pri-
meascæ ofrandele personale. Ca øi pentru zeii Solului, într-adevær,
aceste tæblifle de lemn erau considerate centrul ceremoniilor
culturale. Pentru a le aduna pe toate, nu era nevoie decât de o
lædiflæ de piatræ, ce putea fi încuiatæ øi purtatæ într-un sac, atunci
când erau nevoifli sæ se expatrieze528. Comandantul ducea cu sine
la ræzboi, împreunæ cu tableta Solului, øi tæbliflele Stræmoøilor.În
fafla acestora din urmæ, el conferea recompensele. Dar sancfliunile
pozitive øi negative se distribuiau în cadrul aceleeaøi ceremonii,
cea a triunfului. Zeii agrari øi ancestrali au sfârøit prin a-øi împærfli
atributele, odinioaræ individuale. N-au pierdut niciodatæ orice
legæturæ. În oraøele construite dupæ planurile rituale, trebuia sæ
existe, între Altarul Solului øi Templul ancestral, dar foarte
aproape de acesta din urmæ øi servindu-i de paravan, Altarul unui
zeu al Solului Deosebit de redutabil øi respectat. Cætre el era
236
235 230
consta în scheletul de lemn. „Sæ urcæm pe muntele Jing – codru (houen), sufletul – suflu al stæpânului sæu defunct: acest suflet,
le propti øi a le acoperi. Zidurile erau din chirpici. Tot luxul princiare, era însærcinat sæ cheme øi sæ fixeze sufletul superior
împrejmuitæ de ziduri, de unde mergeau sæ ia copaci destinafli a La curflile senioriale, Marele Pædurar, comandantul vânætorilor
când au construit un edificiu splendid, acesta se afla pe o înælflime sacrificat de fiul lui Yu pentru a pune capæt doliului tatælui sæu510.
fusese aleasæ pentru a reprezenta inima cetæflii. Chiar øi atunci Tigrul, Ursul øi Ursul dungat. Se øtie cæ Yi Pædurarul a fost
nici acesta nu se distingea, la început de movila împæduritæ ce i fæcea sæ lucreze sub ordinele sale pe cei patru acolifli: Bradul,
atât Templul Stræmoøilor a sfârøit prin a cæpæta strælucire. Totuøi, genealogic), øi pe Yi, Îmblânzitorul fiarelor, marele pædurar, care-
Altarul Solului a ræmas mai rudimentar øi cu un aspect barbar, cu pæstrat, ca titlu regal, de cei din dinastia Zhou care-øi legau de el
atârnate de un stâlp pentru a fi oferite zeilor din flara natalæ. Cu cât tovaræøi pe Qi, Stæpânul recoltelor (Hou-zi: acest titlu a fost
primitive la consacrarea trofelelor, oameni sau animale. Erau purilor øi pædurarul. În timpurile mitice, Yu cel Mare a avut drept
Tæbliflæ, capac, piatræ, stelæ sau stâlp, par sæ fi servit în epocile în gândire. Conducætorul avea doi subalterni, inspectorul câm-
Se spune cæ, în unele flæri, nu era fæcutæ din lemn, ci din piatræ. øi un bou roøu (Focul). Dualismul domnea atât în societate cât øi
pleacæ la ræzboi: în fafla ei el îi sacrificæ pe învinøi øi pe vinovafli. væzute oferind, ca fiind cele mai importante, un bou negru (Ape)
altarului. Conducætorul o duce cu sine în bagajul sæu atunci când direcflii cardinale. Cele din Nord (Iarna) øi din Sud (Vara) erau
lucirea fiefului, constituie partea centralæ øi cea mai divinæ a spiritele care aninau cele patru anotimpuri guvernând cele patru
dintr-un copac a cærei esenflæ trebuie sæ fie conformæ cu stræ- de defriøare øi purificatorul recoltelor. Mai erau særbætorite
cel puflin, de o tæbliflæ de lemn. Aceastæ tæbliflæ, scoasæ (teoretic) rurale. Era særbætorit Shen-nong, Agricultorul divin, zeul focului
acestuia. Altarul Soarelui sunt semnalate de un copac sfânt sau, Viafla religioasæ, viafla publicæ se reducea la câteva særbætori mai
oraøului, ba mai mult, tocumai datoritæ ei a fost aleasæ amplasarea latate în cartea (Shi jing) principala funcflie a unui conducætor509.
Mei-di), movila sacræ preexistæ, acoperitæ cu copaci, la fondarea câmpului508. Tocmai aceasta era (se pare, cel puflin dupæ cele re-
Altarul Solului. De fapt am væzut acest lucru dintr-un citat din seniorul (în513) mergea în persoanæ sæ prezideze la munca
fiefului sæu; el trebuie sæ se serveascæ de aceasta pentru a ridica minuscule, de exemplu cea a lui Yu, din regiunea Shan dong,
ficiarul primeøte pæmânt având culoarea conformæ cu strælucirea foarte modeste, pæstrând un aspect absolut rural.În unele seniorii
fiefeste deflinut prin investituræ; aceasta se face per glebam; bene- diferitele seniorii au cunoscut diverse dezvoltæri. Unele au ræmas
cu un pæmânt de o singuræ culoare; se admite într-adevær cæ orice n cursul perioadei feudale, a cærei duratæ a fost lungæ,
øi oraøul este la fel), trebuie sæ fie acoperitæ, aøa o cer ritualurile,
Î
movilæ, care este pætratæ (cæci pæmântul este pætrat øi, în principiu,
modeste, dintr-o simplæ ridicæturæ de pæmânt bætætorit. Aceastæ
ancestral. Altalul Solului523 este format, ca øi metrezele cele mai
Zeii cetæflii au primit alte læcaøuri: Altarul Solului, Templul
divinitatea oraøului522.
stindardul comandantului lor. În porfli øi ziduri este încorporatæ
sidera cuceritæ odatæ ce, pe zidurile sale, asediatorii îøi înfigeau
borate imediat la intrarea în corturi. În schimb, o cetate se con-
îndoialæ, drapelele cucerite care, dupæ o bætælie la øes, erau ar-
erau atârnate trofeele, armele luate unui conducætor rival øi færæ
bravadæ erau expuse pe ziduri cadavrele capturate, iar la porfli senioralå
trædætorului care dorise sæ vadæ pe duøman intrând în oraø. Tot din CARTEA A TREIA: Oraæul, reæedinœå
trasa planul capitalei, se acorda atenflie alegerii movilei principale când mu era fixat prin cult, putea merge, în pædure, sæ se
a regatului ce constituia templul ancestral, øi alegerii copacilor cu reîncarneze într-un animal sælbatic. Vânætor al Animalelor øi al
cel mai frumos frunziø pentru a crea cu ei pædurea sacræ“516. Barbarilor, Pædurarul poseda teribile privilegii: însærcinat sæ
Dupæ ce erau terminate zidurile, altarele, plantafliile, care aveau execute, în caz de crimæ, pe rudele prinflului, el trebuia, în caz de
sæ dea oraøului aerul sænætos, se construia palatul, apoi se ridicau nenorociri, sæ ia asupra lui necazurile øi greøelile511.În vederea
casele. acestui predecesor îndepærtat al miniøtrilor Justifliei øi al
Mæreflia unui senior øi cea a oraøului sæu se vede dupæ Ræzboiului, Intendentul câmpurilor exercita o autoritate oarecum
zidurile cetæflii. Acestea sunt fæcute din pæmânt bætut atunci când mai liniøtitæ, cu toate cæ ea angaja, poate, grav responsabilitatea
oraøul nu confline Templul ancestral al descendenflei princiare sa. Pare cæ a jucat, la începutul doliului, un rol simetric cu acela
(zong-miao); atunci el nu meritæ titlul de zong: este denumit yi, pe care-l avea, la încheierea acestuia, Intendentul pædurilor.
târguøor. Un adeværat oraø posedæ metereze zidite din în acest Însærcinat sæ aplice stindardul comandantului defunct pe o efigie
caz, este numit du, capitala517. Zidurile erau construite prin zile grosolanæ ce acoperea cele douæ oale de orez, avea, færæ îndoialæ,
de corvoadæ prestate de agricultori. Aceøtia lucrau în sunetul sarcina sæ prezideze ritualurile care permit cadavrului sæ se
tobelor, aøezafli în rânduri, sub ordinele unui nobil: acesta din descompunæ, iar sufletului inferior (po) sæ efectueze o întoarcere
urmæ fline în mânæ un ciomag pentru a-i încuraja øi mai ales pentru printre forflele sfinte din care solul îøi trage fertilitatea512. Asupra
a pedepsi cuvintele de ræu augur. Muncitorii lucrau cântând: acestor umili subalterni, conducætorul rural se descærca de cele
nemulflumifli pentru, cu un vers ræutæcios, sæ mai arunce øi câte o mai grele îndatoriri de expiere, care sunt impuse unui senior.
înjuræturæ la adresa meterezelor518. Lucrætorii de la terasamente La sfârøitul perioadei feudale apar marile seniorii. Con-
aduceau pæmânt în coøuri prinse la spate. Ei îl îndesau între ducætorii lor, pe care istoria îi înfiereazæ pentru excesele lor, sunt
scândurile care, susflinute de flæruøi øi aøezate pe cant, în linie, prezentafli ca niøte tirani. La curtea lor, sub influenfla legiøtilor,
formau o cutie lungæ. Bætætoreau cu grijæ primul strat înainte de ideea de stat se elaboreazæ vag, în timp ce un sistem administrativ
a ridica al doilea rând de zidærie519. Dacæ nu se lucra conøtiincios, începe sæ se contureze. Potentaflii, domnind peste un teritoriu
ploile, sæpând gæuri în ziduri, ar fi læsat oraøul pradæ oricæror sur- întins, cautæ sæ-øi punæ bazele puterii lor pe noi prestigii. Chiar øi
prize520. Cel mai greu lucru era construcflia porflilor. Împrejmuite atunci când par cæ sunt preocupafli numai sæ se înconjoare de o
cu øanfluri, prevæzute cu turnuri øi cu garduri mobile de fier, ele glorie apoteoticæ, se simte, chiar øi în orgoliul lor, ideea cæ
formau adeværatæ piaflæ a oøtirilor un soi de fortificaflie în unghi, puterea supremæ este fæcutæ din ispæøiri øi devotamente. Miniøtrii
care constituia marea fortæreaflæ la apærare. Împotriva lor se puternici, care sunt favoriflii lor, pæstreazæ un aer de victime
concentra efortul atacatorilor. Erau încredinflate unui paznic care ispæøitoare, care-i apropie de umilii intendenfli de odinioaræ.
nu avea niciodatæ voie sæ le deschidæ înainte ca cocoøii, cu Dar, dacæ dæm crezare ritualurilor øi cronicilor, între vremea
cântatul lor, sæ vesteascæ zorile. Postul de gardæ era dat unui senioriilor rurale øi epoca tiranilor (Regatele Combatante), a
vasal încercat øi consacrat funcfliei sale printr-un soi de marcæ: i existat o lungæ perioadæ în timpul cæreia China a cunsocut o
se tæiau picioarele. În nici un caz nu trebuia sæ-øi pæræseascæ ordine stabilæ øi reglementatæ. Este foarte posibil ca, din totdeaun,
postul de pazæ. În rest, în afara unui duøman hotærât, porflile erau ordinea feudalæ sæ fi fost deosebit de fluctuantæ. Existæ, cu
protejate prin simpla lor sacralitate. Ele îøi datorau consacrarea siguranflæ, o mare parte de utopie istoricæ în povestirile referitoare
capetelor de învinøi ce erau îngropate acolo. Acela care, cu capul la reglementæri care pretind cæ descriu obiceiuri practicate cu
tæiat, aducea un surplus de sacralitate unei porfli meritæ sæ devinæ adeværat în senioriile feudale. Totuøi, alæturi de micile seniorii
gardianul sæu: el percepea, în profitul sæu, drepturile la trecere a care pæstreazæ un caracter stict rural, øi de state puternice, pe care
podului521. Pe turnurile porflilor era expus, din bravadæ, capul tiranii încearcæ sæ le edifice, se pare cæ unele seniorii, de un tip
234 231
241 256
stæpânul cetæflii øi al zidurilor sale. Odinioaræ, când Fondatorul a împarte terenurile plate aflate între diguri, face repartiflia pæøu-
sunt unifli prin legætura dependenflei lor faflæ de seniorul comun, sau særate, a zonelor de graniflæ inundate, a deversærilor de ape. El
înglobate între zidurile senioriale. Tot aøa, diverøii lor posesori mlaøtinilor øi lacurilor, a munflilor øi colinelor, a terenurilor joase
dinfle sunt niøte oraøe în sine complete. Numai cæ ele sunt toate socoteala terenurilor ce pot fi lucrate, a pædurilor de la munte, a
case despærflitoare, ci o reøedinflæ seniorialæ. Øi toate aceste reøe- înumere platoøele øi armele. În acest scop, el fline într-un registru
este, nu o construcflie prinsæ într-un castel sau o casæ alipitæ de alte („aøa se cuvine“)588 este însærcinat sæ regleze contribufliile, sæ
de vasal. În marea cetate, fiecare dintre locuinflele particulare unui om, care øi-a dedicat viafla ræzboiului. Ministrul Ræzboiului
opreascæ la partea de jos a treptelor, cu fafla cætre nord, în posturæ act atât de curajos trebuie, în mod normal, sæ fie læsat pe seama
cetæflii, el trebuie, când se prezintæ în curtea acestuia, sæ se luare brutalæ sub stæpânire øi în posesie. Responsabilitatea unui
un conducætor. Dar, primit de cætre øeful de familie sau stæpânul la sine putere, la înnumærarea populafliei, ce echivaleazæ cu o
puflin sacræ decât poarta oraøului. La el acasæ, el este un stæpân øi care este prea înclinat cætre lupte se gândeøte sæ procedeze, cu de
al Solului. Poarta care duce la curtea sa de onoare nu este mai sinistræ. Ea este cea care angazeazæ destinul flærii. Numai un prinfl
grupurile familiare are la el acasæ un altar al Stræmoøilor øi un zeu militaræ. tocmai cu acest titlu ea pare o lucrare de temut øi aproape
miazæzi, la fel ca un prinfl. Øi conducætorul celui mai mic dintre gurile øi tributurile pæmântului øi ale oamenilor, este o obligaflie
puflin în spatele treptelor, primeøte în locuinfla sa cu fafla spre semnificativæ. Recensæmântul, care determinæ în amænunt ran-
dinspre ræsærit este rezervatæ ministrului casei, care, plasându-se Performanfla ordinii militare se manifestæ printr-o regulæ
ridicatæ, în care se accede din curte prin douæ scæri de colfl. Scara
deschisæ în întregime cætre sud øi formezæ un soi de verandæ I NOBILII ÎN ARMATÅ
grindæ centralæ se sprijinæ pe douæ coloane, sala de recepflie este
constructiilor laterale, protejatæ de un acoperiø mare, a cærei
construcflii laterale. Încercuitæ de zidul din fund øi cele ale Ordinea militaræ stæ la baza ordinei civile.
locuit. La dreapta øi la stânga înainteazæ, pânæ în curte, douæ cæpætat un caracter rafinat. Ea s-a format în viafla de campanie.
sunt închise în întregime cu ziduri: acestea sunt camerele de serviciul militar. Morala nobilæ, prin efectul vieflii de curte, a
mici. Prin acestea se pætrunde cætre camere lungi øi strâmte care luptæ . Cele douæ mari obligaflii ale unui vasal sunt sfatul øi
comceput dupæ acelaøi plan. În spate este un zid strpæuns de uøi eniorul prezideazæ curtea vasalilor øi-i trimite la
sale împrejmuite, o salæ de recepflie. Acest edificiu este mereu
S
familii, odatæ ce se cæsætoreøte, trebuie sæ aibe, în fundul curflii
conducætor al unui mic grup familial, cæci fiecare fiu al unei
unele ziduri se mai ridicæ pentru a împrejmui locuinfla fiecærui
cætre sud. Øi, în toate aceste oræøele zidite, care umplu cetatea,
în care øeful familiei primeøte omagiul rudelor, întors cu fafla
reprezintæ fiecare un oraø, un oraø grupat în jurul sælii celei mari,
reøedinfla princiaræ, locuinflele marilor familii sunt, la rândul lor,
cærui omagiu îl primeøte prinflul, cu fafla cætre miazæ zi. Ca øi Viaœa publicå
poarta din Sud. Prin acest bulevard soseøte cortegiul vasalilor al Capitolul III
altarul Solului øi Templul ancestral, se îndreaptæ direct cætre
audienflelor se deschide cætre un bulevard care, trecând printre
linia. Fiecare edificiu are locul sæu desemnat. Drept în mijloc, sala
Aceste titluri au avut, la început, precum toate titlurile feudale, o soarta morflilor plebei. Intræ øi el acum, în sfârøit, în mulflimea
semnificaflie militaræ: toate implicau ideea de comandæ. Fiecare forflelor impersonale øi care, toate amestecate, reprezintæ averea
dintre acestea au ajuns sæ corespundæ unui grad determinat, apoi indivizibilæ a fiefului øi a familiei princiare. Ca øi puterile
unui grad de ierarhie feudalæ. Cuvântul ofifler (she), desemnând anonime ale solului, el nu mai este hrænit decât cu carne crudæ. S-
ultimul ordin de noblefle, a cæpætat sensul general de nobil. a reîntors în masa lucrurilor sfinte care formeazæ sufletul global
Cuvântul duce (ca øi cuvântul prinfl) este o denumire valabilæ al flærii, dar pe care seniorul øi-l reprezintæ sub aspectul unui Prim
pentru orice senior, cel puflin în interiorul senioriei sale. Fiecare Stræmoø øi cu træsæturile mitice ale unui Erou Fondator. El
este, pe domeniul sæu, stæpânul. Istoricii feudaliøti, totuøi, atribuie atribuie acestuia toate meritele unui inventator øi ale unui de-
regelui dreptul de a promova sau de a retrograda pe seniori, dupæ miurg. Fie cæ a amenajat pæmântul, a învins apele, a supus focul,
meritele lor552. Aceste merite se recunosc dupæ buna întreflinere a alungat monøtrii, a defriøat mæræciniøurile, a inventat cerealele,
a Altarelor Solului øi ale Stræmoøilor, dupæ modul de aplicare al a domesticit caii, Marele Stræbun a dat dovadæ de o virtute (de)
edictelor regale privitoare la obiceiuri, muzicæ, la mæsuri øi la pe care neamul sæu a moøtenit-o øi cæruia i-a datorat emblemele,
îmbræcæminte. Numirile øi promoværile (de cætre rege øi prinfli) fieful, numele, destinul – istoria oficialæ prezentând, pe de altæ
trebuiau sæ fie fæcute în Consiliu øi în urma unei deliberæri parte, pe acest stræmoø ca pe un vasal meritoriu, care a primit de
angajând adeziunea vasalilor. Pedepsele (cel puflin cele mai la un suveran o investituræ.
grave: moartea sau exilul) trebuiau sæ fie proclamate în piafla Moøtenitor al unui stræbun eroic a cærei glorie, cântatæ în
publicæ øi sæ comporte adeziunea întregului popor553.Teoria imnurile sacre ale familiei, stræluceøte pânæ la el, stæpân al
constituflionalæ implicæ ideea cæ nimeni nu defline autoritatea decât Altarelor Solului (un numær de fondatori sunt calificafli drept zei
printr-o investituræ acordatæ de un suzeran øi consimflæmântul ai Solului sau zei ai Recoltelor), posesor al unui templu, în care
vasalilor øi supuøilor. Regele – suzeran însuøi defline puterea în ceremonii sezoniere fac sæ renascæ personalitatea virginæ a stræ-
moøilor imediafli, seniorul este acoperit cu o sfinflenie care im-
acelaøi timp de la Cer øi de la popor. El are misiunea de a menfline
pune, fidelilor sæi precum øi lui însuøi, o etichetæ redutabilæ.
un grad de civilizaflie a cærei valoare este apreciatæ cu ajutorul
Forfla augustæ care-l animæ pe conducætor este o forflæ misticæ
manifestærilor Naturii øi al sentimentelor oamenilor. El exercitæ
a cærei întindere este extremæ øi care este extrem de molipsitoare.
de sus însærcinarea sa, acordând diverøilor feudatori o autoritate Ea acflioneazæ de obicei prin simpla strælucire. Dar pentru aceasta
de un ordin inferior, dar de aceeaøi naturæ. Seniorii, pe care trebuie ca ea sæ ræmânæ concentratæ øi puræ. În ocazii excep-
genealogia lor îi leagæ de dinastia domnitoare sau de o dinastie flionale, ea trebuie sæ fie folositæ în deplina sa vigoare øi, din
mai veche, nu sunt calificafli sæ comande în fieful lor decât în aceastæ cauzæ, se cuvine, ca în zilele obiønuite, sæ nu sufere nici
virtutea investiturii primite, odinioaræ, de la un stræmoø øi o pierdere. Seniorul træieøte în mijlocul curflii sale, izolat øi pasiv.
confirmatæ la fiecare succesiune. Vasalii „formeazæ o barieræ „. Ei îi apæræ pe stæpânul lor împo-
De fapt, dacæ documentele istorice par sæ arate cæ, în timpul triva oricærei apropieri contaminante. Ei acflioneazæ în numele
perioadei Chun-Qin, seniorii, accedând la putere, cereau cu conducætorului, fæcând sæ creascæ un prestigiu care se conservæ
regularitate investituræ regalæ, aceasta avea cel mult interesul sæ intact. Curtea lucreazæ la pæstrarea seniorului într-un soi de
le fixeze locul într-o ierarhie mult mai instabilæ øi în mod curios carantinæ splendidæ, de unde iradiazæ o glorie.
mai puflin ordonatæ decât o pretind tradifliile ortodoxe. Contrar Seniorul este, în sensul strict, omul cæruia nimeni nu-i vor-
aserfliunilor feudaliøtilor, care inspirau o concepflie administrativæ beøte, mici chiar la persoana a treia. Nu se vorbeøte decât „servi-
øi o idee înaltæ øi nouæ asupra puterii centrale, este sigur cæ torilor sæi“, astfel încât expresia „(cei care sunt)“ la poalele trep-
autoritatea seniorialæ se bazeazæ pe altceva decât pe investitura telor (tronului, øi numai cærora eu îndræznesc sæ mæ adresez)“ a
suzeranului. Cuvântul (ming) care semnificæ investituræ øi mandat sfârøit, în China imperialæ, sæ însemne „Maiestatea Voastræ“578.
244 253
unei ierarhii øi un Øef de stat.
animare decât o putere de conducere. Seniorul este cæpetenia
de esenflæ religioasæ øi magicæ. Ea este mai degrabæ o putere de
vasalilor. Puterea princiaræ se bazeazæ pe posedarea unei virtufli
eficacitate a prestigiului sæu. Activitatea realæ este apenajul
conducæ o administraflie. El nu acflioneazæ decât prin simpla
cu condiflia sæ ræmânæ pasiv, sæ nu comande în detaliu, sæ nu
Întemniflat la curte, legat de etichetæ, seniorul nu domneøte decât
ræmâne în el decât dacæ viafla de curte øi eticheta o conservæ.
Virtutea prestigioasæ øi trecætoare a conducætorului nu
aceastæ alegere: a ascultat de un sfætuitor.
dar (fapt semnificativ) nu prinflul, cu de la sine putere, a fæcut
„micul orfan“ mai degrabæ decæt formula „om cu puflinæ virtute“;
avut fericita idee sæ foloseascæ pentru a se numi pe sine expresia
vremea inundafliilor prinflul sæu, ræspunzând unor condoleanfle, a
sau nu era587. Song a meritat sæ devinæ prosper pentru cæ pe
personale permise unui senior care, în ocurenflæ, era convenadilæ
conducætor a ales, pentru a se desemna, formula prenumelor
statelor a fost schimbatæ pentru cæ, la o anumitæ datæ, un anumit
cu ajutorul formulelor consacrate, istoria ne aratæ cæ soarta
iar dacæ prinflul, atunci când vorbeøte, nu se poate exprima decât
acest „da“ princiar reprezintæ un decret care angajeazæ destinul,
Conducætorul se limiteazæ, în Consiliu, sæ spunæ „da“, dar
trebuie sæ ræmânæ imobil, inactiv øi aproape mut586.
stæpânul, al cærui prestigiu îl condamnæ la o gravitate inertæ,
sæ zboare, „mergând cu coatele întinse ca aripile unei pæsæri“,
de grandoarea serviciului princiar, se înghesuie, se græbesc, par
jumætate de picior585. În timp, ce în prezenfla sa, fidelii, animafli
picior, lungimea paøilor seniorului nu trebuie sæ depæøeascæ
nobil face paøi de douæ picioare øi un mare ofifler paøi lungi de un
cumspecflia este prima sa datorie. În cazurile în care un simplu nobilæ fusese inuguratæ .
reguli; nu poate merge decât cu un pas exact mæsurat. Cir- „stæteau cu deferenflæ øi cu gravitate“549. Viafla la curte, viafla
trebuie; nu trebuie sæ mænânce decât mâncæruri preparate dupæ vasalilor, Øef de clan!“, în timp ce ei tofli, cu fafla cætre stæpân,
drept; nu se poate aøeza decât corect pe o cuverturæ, aøezatæ cum a turnat vin în tigve, – i-a pus sæ mænânce øi sæ bea: – Seniorul
e zis584. Trebuie sæ asculte numai muzicæ potrivitæ; trebuie sæ stea mare banchet. „A ordonat sæ fie prins un porc pentru sacrificiu, –
nici sæ glumeascæ: ceea ce el a fæcut este bine fæcut, ceea ce a zis rogojini øi taburele. Le-a oferit, pentru o comuniune iniflialæ, un
consecinfle incalculabile. Un conducætor nu poate nici sæ se joace, øi „pe care i-a adunat pentru a obfline gloria“. A pregætit pentru ei
la un senior, cel mai neânsemnat cuvânt sau acfliune are vocat pe tofli øefii de familie care se legaseræ de el prin juræmânt
mai mici cuvinte. El træieøte sub ameninflarea istoriei.Venind de stânga, reøedinfle øi a ridicat pentru el-însuøi marea salæ, a con-
acolo analiøti care monteazæ cele mai mici gesturi ale sale, cele terminat de construit meterezele, când a distribuit, la dreapta øi la
Nu se vorbeøte seniorului, se vorbeøte în prezenfla sa øi, când i se
dau în mod indirect sfaturi, trebuie sæ i se dea „într-o manieræ
deturnatæ579. Suflul unei voci josnice nu trebuie sæ ajungæ sæ
murdæreascæ puritatea princiaræ; sfinflenia unui conducætor nu Capitolul II
trebuie sæ suporte injuria unui reproø sau a unui sfat direct, oricât
Seniorul
de adeværate ar fi ele: cæci acestea vin de jos. „A privi uitându-te
pe deasupra capului, înseamnæ a fi arogant; a privi sub centuræ,
înseamnæ a manifesta mâhnire; a privi într-o parte, înseamnæ a da
dovadæ de sentimente necurate“. Ochii vasalului nu trebuie sæ se
aflinteascæ asupra prinflului „mai sus decât partea de jos a bærbiei“,
dar trebuie sæ fie îndreptatæ chiar asupra lui580. Fiecare trebuie sæ
se lase pætruns direct de virtutea care lumineazæ ochii conducæ-
torului. Nimeni n-ar îndræzni sæ-i suporte strælucirea. Nimeni nu
ar îndræzni sæ-øi amestece privirea cu privirea sacræ. O totalæ D upæ teoriile, pe care istoricii feudaliøti le-au ela-
discreflie este impusæ servitorilor unui prinfl. Un ofifler, stând lângæ borat mai târziu, seniorul este acela care, primind investitura de
stæpânul sæu, trebuie „sæ stea cu corpul înclinat, extremitæflile la rege, stæpânul unic al întregii flæri chineze, este însærcinat sæ
centuri atârnând cætre pæmânt, cu picioarele pærând cæ calcæ poala guverneze un fief. Acesta îl guverneazæ în numele Fiului Cerului,
hainei. Bærbia trebuie sæ fie întinsæ ca burlanele unui acoperiø; pe baza reglementærilor pe care acesta le instituie. În fiecare
mâinile trebuie flinute împreunate, pe cât se poate de jos“. Scribul însemnele demnitæfli sale, decât dupæ ce a primit investitura
care ar îndræzni, în perezenfla prinflului, „sæ scuture praful de pe
regelui550. Suzeranul tuturor seniorilor din China, regele poartæ
cærflile sale“ sau pur øi simplu „sæ le aøeze în ordine, ghicitorul
pe veømintele sale douæsprezece însemne emblematice. Primele
care „ar fline claie peste græmadæ bastonaøele de coada-øorice-
trei (soarele, luna, constelaflia) îi sunt strict rezervate. Dreptul de
lului“sau care „ar culca pe-o parte carapacea de broascæ flestoasæ“,
ar merita sæ fie pedepsifli581. Acolo unde prinflul trebuie sæ a le purta pe celelalte (sau mai degrabæ un anumit numær dintre
træiascæ, totul terbuie sæ fie în ordine øi curæflenie. Vasalii sæi cei ele) este acordat diferiflilor seniori investifli.Numærul emblemelor
mai intimi (marii ofifleri) nu uitæ niciodatæ, sæ se spele pe mâini atribuit fiecæruia dintre ei variazæ dupæ calitatea investiturii.
de cinci ori pe zi. Înainte sæ se prezinte la stæpân, „ei se purificæ Aceasta determinæ rangul ocupat în ierarhia feudalæ. Seniorii
printr-o abstinenflæ severæ; nu intræ în apartamentele femeilor; se formeazæ cinei clase (duci, marchizi, confli, viconfli, baroni),
spalæ pe cap pe corp“582. Cel care oferæ seniorului bucate gata întinderea fiefurilor lor variind (teoretic) proporflional cu titlul lor.
preparate, are grijæ sæ se înarmeze cu „plante cu mirosuri acre, cu Domeniul propiu al Fiului Cerului mæsoaræ o mie de li, atât în
o creangæ de piersic, øi cu o mæturæ de stuf“583: influenflele rele lungime, cât øi în læflime. O sutæ de li reprezintæ mæsura unui
pe care, în nemernicia sa, nu poate sæ nu le aducæ cu el, vor putea domeniu al unui duce sau al unui marchiz, cincizeci de li cea a
fi, astfel, îndepærtate de hrana destinatæ sæ intre în substanfla sfântæ unui fief de viconte sau de baron551. Un domeniu mai puflin mare
a conducætorului. poate fi considerat un fief, dar unul care nu este deflinut direct de
Pus la adæpost, de cætre o curte în care domneøte o eticheta rege ( cel puflin în calitate de rege). Titularul sæu este vasalul
meticuloasæ, de toate contaminærile care ar putea veni sæ-i stæpânului unui domeniu particular. Seniorii øi regele distribuie
maculeze sfinflenia, prinflul se supuse el însuøi unei etichete øi mai nu numai fiefurile – domenii ereditare, ci øi dregætorii. Sau
minuflioase. Întreaga sa curte îl înconjoaræ øi fiecare dintre fidelii fiefuri – salarii. Titularii fiefurilor – salarii, repartizafli în cinci
sæi trebuie, la cea mai micæ lipsæ, sæ-l cheme la ordine. Existæ clase, poartæ titlul de mari – ofifleri (tai-bo) sau de ofifleri (she).
254 243
245 252
specificæ vechilor filozofi taoiøti, el noteazæ o oarecare putere de sfârøit. Cultul care i s-a celebrat l-a fæcut sæ scape mulfli ani de
cele mai bogate øi cele mai vechi din limba chinezæ. În limba distinctæ. Cariera sa s-a terminat, rolul sæu de stræmoø a luat
Prin cale se traduce cuvântul Dao. Acest cuvânt este unul dintre un spirit tutelar prevæzut cu o individualitate puternicæ øi
un decret (ming) al Cerului: acesta „a deschis mai întâi calea“. cærei nume îl poartæ, înceteazæ sæ mai fie hrænit ca un senior, ca
Suzeranul, atunci când acordæ investitura (ming), confirmæ stræmoøului cel mai vechi. Stræmæøul, pe care ea îl reprezintæ øi al
numai o demnitate sau un rang. aøezatæ într-o ladæ de piatræ ce este pæstratæ într-o salæ consacratæ
însemnele conferite prin investitura suzeranului desemneazæ stræmoøilor mai îndepærtafli, a cærei amintire s-a øters deja, este
semnificative al unui anume caracter specific – în timp ce aibæ dreptul la un sanctuar care sæ fie al ei. La fel ca øi tæbliflele
teriilor. El corespunde, pe scurt, unui lot de embleme øi de puteri prin ritualuri potrivite, a fost legat acest suflet, înceteazæ sæ mai
delor, dansurilor, privilegiilor culturale, talismanelor øi biju- împræøtie øi se stinge. La capætul câtorva generaflii, tæbilfla de care
de un Loc-sfânt. El corespunde posedærii genealogiilor, legen- unui conducætor, vine o vreme în care aceastæ personalitate se
este într-adevær legat de un pæmânt determinat, de o capitalæ sau altarului Solului. Dar, oricât de bogat în personalitate ar fi sufletul
flara în care aceastæ virtute îøi are rædæcinile. Destinul unei dinastii vânatul dobândit în flinuturile de graniflæ øi închinat de vânætori
cât familia mai are o rezervæ de virtute, ea nu poate fi smulsæ din din crescætoriile domeniului øi preparatæ in bucætæria princiaræ, cu
nu are puterea sæ scurteze durata unui destin familial. Atât timp de pe câmpul sacru al recoltelor senioriale, cu carnea provenitæ
terminat, nu a putut sæ reuøeascæ cu nici un chip557. Nici o forflæ stræmoøesc supraviefluieøte øi persistæ, hrænind cu gândurile culese
dinastia Shun înainte ca lotul sæu de generaflii princiare sæ se fi este bun. Dar posteøte atunci când recolta lipseøte. Sufletul
generaflii, sacrificii senioriale: un duøman care a vrut sæ stingæ se formeze bruma cea albæ577. El mænâncæ atunci când vânatul
a transmis descendenflilor sæi puterea de a face, timp de o sutæ de primævara, când roua umezeøte pæmântul, toamna când începe sæ
aceastæ Virtute. Shun, suveran perfect øi care a træit o sutæ de ani, face sæ participe la viafla naturii, la viafla flærii. Este særbætorit
cantitate determinatæ de putere, a cærei valoare este fixatæ chiar de Altarele Solului øi al Recoltelor. Unele ceremonii sezoniere îl vor
fondatorilor acesteia. El se confundæ cu un soi de lot, cu o I se va omagia un cult într-un templu plasat nu departe de
sæu øi cel al familiei sale depind cu strictefle de Virtutea sufletul unui stræmoø.
decât pe baza unui mandat al stræmoøilor sæi. Într-adevær, destinul acelaøi timp o personalitate durabilæ øi sfântæ. El reprezintæ
o consultare a voinflei lor. Un senior nu are dreptul sæ acflioneze posedæ vigoarea binefæcætoare a unui spirit tutelar, pæstrând în
stræmoøi øi orice act particular de putere trebuie sæ fie precedat de doliului, posedæ, dupæ moarte, o putere augustæ øi înaltæ. El
o consultare a stræbunilor. Autoritatea, ca øi numele, vine de la sufletul sæu, care mai este înobilat øi purificat de cætre ispæøirile
asculatre a vocii (vocea, este sufletul øi este numele) dar øi dupæ oraøul sæu,în palatul sæu, în camera sa, dupæ toate ritualurile,
erau deflinute de stræmoøi; numele personale se dædeau dupæ o normele senioriale, dacæ moare, dupæ o viaflæ lungæ, în flara sa, în
regale, fieful din Yu556. Numele de familie, în raport cu teritoriul, acest caz, o øi merita.Dar dacæ seniorul øi-a petrecut zilele dupæ
citeøte litera Yu, va trebui sæ posede, chiar øi împotriva vionflei lipsitæ de mæsuræ øi dacæ a avut o moarte prematuræ, pe care, în
numele Yu, poartæ pe mânæ la naøterea sa semnele în care se porcul mistrefl576. Se va aræta feroce dacæ seniorul era o fiinflæ
poate sæ nu reuøeascæ. Mai mult, un copil care, predestinat la pe corpul acelor animale care constituie vânatul nobil: ursul sau
„Rândaø de cai“, iar un altul, care va fi numit „Va reuøi“, nu forflele nedistincte ale solului hrænitor, el poate sæ punæ stæpânire
næscut prinfl, va deveni bæiat de grajd dacæ i s-a dat numele de din cadavrul plin de forflæ. În loc sæ se desfacæ, amestecat cu
exprimæ fiinfla øi creazæ destinul555, în aøa mæsuræ încât un om, moare, departe de a se împræøtia ca un suflet obiønuit, îøi ia zborul
nu diferæ de cuvântul (ming) care semnificæ nume554. Numele erau seniori ghiftuifli cu cærnuri øi cu vinuri. Sufletul sæu, când
este identic cu cuvântul (ming) care are drept sens destin øi acesta pe care stræmoøii i-au transmis-o, deja bogatæ, pentru cæ øi ei
stræmoøilor priniciari, sporindu-le prestigiul øi pe cel al seniorului. nu facæ aici nici un pic de umbræ – dar care trebuie sæ reprezinte,
Ræzboinicii au fugit; oastea s-a împræøtiat: comandantul îøi cel puflin, un centru anotimpurilor. „Acolo, Cerul øi Pæmântul se
maltrteazæ corpul, inima i se întristeazæ øi îøi face sânge ræu unesc; acolo, cele patru anotimpuri se întâlnesc; acolo, vânturile
mâncænd fiere. Când s-a hrænit cu fiere, curajul renaøte în tofli øi ploaia se adunæ; acolo, Yin øi Yang sunt în armonie565.
soldaflii sæi, iar domeniul seniorial sfârøeøte prin a se dezvolta562. Seniorul træieøte în centrul flinutului, într-un loc de convergenflæ øi
Duømanul învins se umileøte; se pot teme de o ræsturnare a de uniune. Atunci când primeøte øi stæ cu fafla cætre sud, principiul
norocului. Succesul ar fi trecætor dacæ învingætorul, la rândul sæu, luminos (Yang) îl împodobeøte cu toatæ strælucirea sa. El mai
nu ar øti sæ se umileascæ. Câøtigând bætælia, oøtirea a fæcut ceva poate capta energia Yang dacæ are un turn înalt øi urcæ acolo.
mai puflin decât ceea ce face seniorul atunci când „se necæjeøte, Ræmânând într-o cameræ mare øi adâncæ, va asimila energia Yin.
suspinæ“ øi asiguræ victoria flærii sale mærturisindu-øi propia sa Dar nu este nevoie în nici un caz de un palat splendid: numai
lipsæ de demnitate563. Dacæ, în timpul unei secete, îøi mærturiseøte expunându-øi corpul, la soare (yang) øi la rouæ (yin), seniorul îøi
greøelile, dacæ el îøi acuzæ lipsa de virtute, dacæ el cheamæ asupra poate hræni propia substanflæ cu forflele constitutive ale univer-
sa pedeapsa cereascæ, o datæ încercarea trecutæ, odatæ ce Cerul sului. Odatæ ce s-a hrænit cu acesta, flara sa, prin intermediul sæu,
este obligat la pocæinflæ prin pocæinfla princiaræ, seniorul va avea se alimenteazæ øi ea. Binefacerea sa se ræspândeøte asupra tuturor
dreptul sæ se intituleze unicul autor al ordinii naturale. Atunci lucrurilor. Dupæ cum roua se depune pe plantele de pe câmp, tot
când, îmbræcându-se în doliu, lipsindu-se de muzicæ, abflinân- aøa ea umezeøte totul. Dar, tot prin ea, totul se încælzeøte, cæci ea
du-se sæ mænânce, væicærindu-se trei zile, el ispæøeøte prævælirea acflioneazæ øi ea o strælucire blândæ, prin care excesul de rouæ se
unei coline, crima pe care a comis-o un supus omorându-øi disipeazæ566. Prinflul, la începutul primæverii, spærgând øi
pærinflii, pierderea unui teritoriu, dezastrul produs de un incendiu, adunând ghiafla, are grijæ sæ ridice „barierele puse de înghefl“
atunci când revendecæ numai pentru el pota produsæ de o crimæ domniei principiilor care încælzesc pæmântul. El pæstreazæ ghiafla
sau de un necaz øi când, în sfârøit, el o øterge cu ajutorul priva- într-o ghieflærie adâncæ øi care este deschisæ cu mari precauflii. El
fliunilor øi al ceremoniilor de purificare, penitenfla sa, care purificæ împiedicæ, astfel, frigul sæ scape de acolo în timpul verii. Îl
în acelaøi timp întreaga flaræ cu supuøii sæi, el îi conferæ o puritate împiedicæ, prin provocarea grindinii care este devastatoare, øi sæ
reânoitæ, strælucitoare øi augustæ564. Sfinflenia sa se afirmæ atunci se loveascæ cu forflele adverse pe care este vremea sæ le domine.
când purificæ relele øi ridicæ interdicfliile. El se osteneøte în Dar, în acelaøi timp, el conservæ principiul frigului, a cærei dom-
profitul tuturor, dar sacrificiul, pe care-l face el zilnic, întrefline în nie va trebui, într-o zi, sæ revinæ. El mai poate, consumând øi îm-
el forfla sfântæ pe care a primit-o de la stræmoøii sæi. Autoritatea pærflind ghiafla, sæ tempereze, pentru el øi ai sæi, excesele cældurii.
sa ca øi a lor are la bazæ, øi drept principiu, ispæøirea øi devota- Obfline deci pentru flara sa, pentru oamenii sæi øi mai întâi pentru
mentul. Ea pretinde chiar cæ-øi aflæ originea istoricæ într-o ispæøire el însuøi, un dozaj echilibrat al forflelor care întreflin viafla lumii.
ilustratæ: fondarea unei puteri princiare este însoflitæ de un De acum înainte, nu mai poate exista „nici cælduræ nepotrivitæ
sacrificiu eroic øi total, cel al Marelui Stræmoø care, dezvoltân- iarna, nici frig distrugætor vara, nici vânt glacial primævara, nici
du-se trup øi suflet, a legat familia sa de un Loc-sfânt. ploaie dezastroasæ toamna.... øi nimeni nu mai moare de o moarte
Dar seniorul nu este legat de flara sa numai printr-o viaflæ de prematuræ“567. Seniorul trebuie, în primul rând, sæ vegheze
sacrificii. El reuøeøte sæ øi-o infeudeze datoritæ unui sistem de asupra sænætæflii sale. Sænætatea sa este deopotrivæ øi a flærii sale.
sacralizæri pozitive. Face sæ se îndrepte cætre el toate forflele Nimic nu este mai important decât modelul în care se hræneøte.
binefæcætoare. Le asimileazæ øi-øi creazæ, astfel, un suflet princiar. „Numai prinflul trebuie sæ aibæ hrana preflioasæ!“568. Un prinfl se
Capitala sa este un centru, pe care ar dori sæ-l facæ centrul lumii – hræneøte cu esenfle. Meniurile lui sunt compuse, astfel încât, sæ
idealul ar fi ca la prânzul unei zile din mijlocul verii guononul sæ încorporeze în el, luându-le din hranæ la timpul potrivit, un
248 249
251 246
cât senioria sa este mai mare øi mai bogatæ. El a sporit substanfla, oricærui succes. Ea reprezintæ øansa fiefului. Soarta lucrurilor,
asimilat mari cantitæfli de esenfle. A asimilat cu atât mai multe, cu perimatæ560. Acea virtute dao-de a conducætorului este principiul
„susflin forflele bætrânilor cu gene lungi“. În timpul viefli sale, el a Virtutea familiei senioriale este decæzutæ sau nouæ, puternicæ sau
Mænâncæ „fripturæ bogatæ“, bea vin amestecat cu piper care pæmânturile se surupæ, izvoarele seacæ, stelele cad – dupæ cum
îmbuibându-se cu hranæ deosebitæ øi cu bæuturi care-fli dau viaflæ. pe solul epuizat, bærbaflii refuzæ sæ se întoarcæ la familiile lor,
nu-l uzeazæ. Îl îmbogæfleøte. Seniorul se pregæteøte de moarte se înmulflesc, pætlagina dæ mii de græunfle sau recoltele lipsesc de
suflet, în sensul adeværat al cuvântului. Acest suflet, bætrâneflea Meiul are tot ce-i trebuie pentru a prospera, vasalii, vasalele cresc,
cu sufletul unui senior. La drept vorbind numai seniorii au un Începe el sæ decadæ, extenuat? oamenii flærii sale mor prematur.
mult sæ fie întrebuinflatæ la unele capricii rele. Altfel se întâmplæ drepte, viguroase, atunci când spiritul princiar este în plinæ forflæ.
se împræøtie la scurt timp, un suflet a cærei forflæ slabæ poate cel supuøii; cum este prinflul, aøa øi flara. Stuful, crizantemele cresc
când le-a mai ræmas ceva suflet, elibereazæ, odatæ cu acesta care Formula trebuie luatæ ad literam: cum este stæpânul, aøa sunt øi
atunci când mor la capætul vieflii. Moartea, atunci când survine oarecare putere de a fi, care dæ mæsuræ propriei sale puteri.
bærbat øi o femeie din popor îøi pierd orice existenflæ individualæ El le stabileøte destinul oamenilor øi pe cel al lucrurilor. Le dæ o
øi sæ subziste în stadiu de „fiinflæ spiritualæ“ (shen ming)575. Un mai degrabæ, el face sæ fie aici aøa cum sunt, oamenii øi natura.
bândi „o robustefle esenflialæ“ care-i permite sæ înfrângæ moartea domneascæ. El comandæ aici asupra naturii øi a oamenilor sau,
prin folosirea unui mare numær de esenfle din fiinfle“, poate do- flærii asupra cæreia caracterul sæu specific îl destineazæ sæ
solului øi ale germinafliei, sufletul seniorului, „devenit viguros mæ exprim aøa, animatorul unic øi în mod universal puternic al
materie, contopindu-se, odatæ ce øi-a dat sufletul, cu puterile un destin (ming) specific unui senior. Seniorul este, dacæ pot sæ
øi græunfle, nu are forfla sæ treacæ peste moarte øi sæ se întoarcæ în investeøte (ming) cu un caracter determinant (de) prevæzându-l cu
carne“. În timp ce sufletul flæranilor, hrænit cu zgârcenie cu fructe cætorului, cæruia Cerul îi deschide calea (dao) øi pe care-l
øi parcuri de creøtere a animalelor. El este un „mâncætor de atunci când ea rezidæ într-un individ, este caracteristicæ condu-
din flinuturile îndepærtate de graniflæ, unde posedæ rezerve de vânat conceputæ ca o forflæ de animaflie de esenflæ universalæ, chiar øi
puflin bogate, din terenurile de vânætoare, din locurile de pescuit, poate fi redatæ decât prin cuvântul Virtute. Virtutea, acea dao-de
o abundentæ provizie de virtute. Îøi mai trage øi alte virtufli, nu mai de putere, de eficacitate, de forflæ, de avere. Expresia dao-de nu
sufletului seniorului. El îøi trage din câmpuri øi din produsele lor sau combinate, dao øi de exprimæ ideile alæturate de autoritate øi
Întreg domeniul, pe de altæ parte, contribuie la îmbogæflirea pe cineva sæ comande acolo ca stæpân559. Folosite independent
Seniorul, prin lucrærile sale sacre, îmbogæfleøte domeniul. într-o anumitæ regiune: tocmai acest caracter este cel ce abiliteazæ
specific care se dobândeøte (în acelaøi timp cu un nume) træind
seniorului este suficient pentru a face sæ rodeascæ câmpurile574. se particularizeazæ . Cuvântul de noteazæ, de exemplu, caracterul
De aceea, un zeu urban al Recoltelor øi care este în mâna timp ce de evocæ aceeaøi eficacitate atunci când ea se consumæ øi
øtiut sæ participe la ritmul anotimpurilor øi al producfliei agricole. însemnând eficacitatea puræ, concentratæ øi nedeterminatæ, în
va da fructe abundente dacæ seniorul, din mijolcul cetæflii sale, a Ele noteazæ cele douæ aspecte ale unei puteri eficace, dao
recoltelor. Timpul îøi va îndeplini lucrarea din umbræ, pæmântul De øi dao corespund unor nofliuni gemene, dar care totuøi se opun.
echilibrat, el cautæ sæ obflinæ pentru flara sa o succesiune fericitæ a forflæ. Se întrebuinfla cel mai adesea în combinaflie cu cuvântul de.
locuitorilor, atunci când, cu toatæ forfla unui suflet mare, complet, cu el însuøi558. În limba comunæ, cuvântul dao nu avea mai puflinæ
torilor, seniorul asiguræ perenitatea patriei øi supraviefluirea dualitate distinctæ, nu înceteazæ niciodatæ sæ fie întreg øi identic
Recoltelor573. Comandant al ræzboinicilor øi stæpân al agricul- tuturor lucrurilor (deseori numit: Dao), fie cæ animæ o indivi-
cu cel al patriei. Altarul Solului este dublat de un Altar al realizare, care, fie cæ ræmâne confundatæ cu principiul eficace al
ansamblu de calitæfli specifice care, fiecare în parte, este potrivitæ obiceiurile oamenilor depind de ea, numai de ea. Teoreticienii
unui anotimp øi care, fiecare, sunt semnificative pentru un flinut. ortodocøi (care sunt moraliøti øi nu se gândesc decât la oameni)
El dobândeøte, astfel, un suflet de Conducætor: o virtute eficace cred cæ explicæ prin imitare aceastæ acfliune dominatoare a
în (tot timpul øi în toate direcfliile. El face sæ sporeascæ turmele prinflului: prinflul este un model pentru întreaga flaræ, el acflioneazæ
domeniului, sæ se înmulfleascæ fructele pæmântului, atunci când învæflându-i pe ceilalfli. De fapt, eficacitatea spiritului princiar
are grijæ sæ mænânce primævara oaie (animalul din Est) øi grâu, este de naturæ religioasæ øi magicæ. Acest spirit comandæ øi
vara fasole verde øi pui (Sud), toamna câine (Vest) øi græunfle regleazæ toate lucrurile printr-o acfliune imediatæ, o acfliune de la
oleagenoase, iarna mei øi porc (Nord)569. Dar dacæ este un spirit la spirit. Acflioneazæ prin contagiune. „Gândirea prinflului se
conducætor imperfect, dacæ uitæ mæsura (ce), dacæ disprefluieøte întinde færæ limitæ: – se gândeøte la cai øi aceøtia sunt puter-
armonia (ho), dacæ nu øtie sæ combine în el „acrul, acidul, særatul, nici!... – Gândirea prinflului nu oboseøte niciodatæ: – se gândeøte
dulcele“, dacæ, mai ales, compromite, apropiindu-se prea mult de la cai øi aceøtia îøi iau avântul!...Gândirea prinflului este foarte
femei (care sunt yin), vigoarea masculinæ (yang) care este în el, corectæ: – se gândeøte la cai øi aceøtia merg drept!561“. Seniorul
va deveni victima lui Gu – care este preflul plætit al oricærui exces, îøi trage puterea dintr-o forflæ misticæ care este în el, concentratæ,
efectul nociv al sacralizærilor abuzive, nefericirea øi boala (mai dar care, difuzæ, animæ întreaga sa flaræ.
puternice asupra unui suflet mai mare), vræjitoria în deplinætatea Spiritul flærii se aflæ, în întregime, în senior. Acesta din urmæ,
forflei sale570. Iar dacæ este un senior criminal øi nedemn, el nu va într-adevær, îøi hræneøte autoritatea øi o fondeazæ mistic partici-
mai fi nici capabil sæ suporte sacralizærile care dau vigoare øi pând la viafla domeniului sæu în modul cel mai strâns. În fieful sæu
virtute, dar care, pentru el, se vor întoarce împotriva sa ca o el este cel care beneficiazæ de totul øi ispæøeøte totul. Îøi foloseøte
otravæ mortalæ. Prinflul Jing din Jin care a dorit, depæøindu-øi întreaga viaflæ înrudindu-se cu grupul peste care pretinde cæ
puterea, sæ suprime total una din familiile din senioria sa, a auzit domneøte øi care este un grup uman øi natural. Se devoteazæ flærii
un ghicitor spunându-i cæ nu ar mai putea mânca grâu nou. Când ispæøind cu orice ocazie. El ispæøeøte ticæloøiile, succesele, doliu-
vremea acestuia a venit øi când a trebuit sæ mænânce, „burta sa, rile, dezastrele, victoriile, favorurile, rigorile timpului, recolta
imediat, s-a umflat; s-a dus la locul de uøurare, a cæzut øi a murit“. bunæ sau anul prost, cele mai mici necazuri, cele mai mici bucurii
Din contræ, un prinfl înflelept „îøi liniøteøte inima“ consumând ale locuitorilor øi ale oamenilor. El neutralizeazæ partea
fiertura, în care se amestecæ „apa, focul, ofletul, carnea tocatæ, periculoasæ a oricærui eveniment; tot el elibereazæ partea fericitæ.
sarea, prunele, peøtele crud“. „Bucætarul le pune (pe toate acestea) Se încarcæ cu supærærile fiecæruia øi încorporeazæ în el norocul
în armonie, determinând proporfliile dupæ gust“, adæugând ceea ce dorit de tofli. Se expune la toate riscurile. Asimileazæ o øansæ
lipseøte unor alimente, temperând ceea ce altele au prea mult. totalæ. În fiecare primævaræ, el este cel care trage prima brazdæ de
Datoritæ acestor precauflii, seniorul evitæ durerile, care l-ar face pæmânt; la fiecare recoltæ, el gustæ primul din fructele acestea.
incapabil, „sæ vegheze la pæzirea Altarelor Solului øi al Degustarea seniorialæ, arætura princiaræ desacralizeazæ, în profitul
Recoltelor“571. tuturor, pæmântul redevenit virgin, trufandaua încæ interzisæ, iar
Altarul Solului, simplu careu de pæmânt înglobat în reøedinfla întregul succes al lucrærilor revine seniorului, întreaga substanflæ
princiaræ, confline în el întreaga virtute (dao) a pæmântului a lucrurilor se aflæ în trufandalele pe care le consumæ seniorul. La
seniorial572. El este identic cu patria. Patria nu mai existæ atunci moartea fiecærui vasal øi când, pentru tofli, „cadavrul nu este încæ
când acest altar este transformat într-o mocirlæ. -Pentru apærarea decât un obiect de onoare“, prinflul, primul, îl îmbræfliøeazæ pe
sa, tofli vasalii trebuie sæ øtie sæ moaræ, iar prinflul primul. Dar defunct, strângându-l la piept, dar, la sfârøitul doliului, ce este
vasalii nu au obligaflia sæ se omoare pentru prinfl decât în cazul în inaugurat prin aceastæ mærturie de devotament, dacæ familia
care acesta, træind ca un adeværat senior, øi-a identificat sufletul mortului a dobândit un stræmoø, acesta se duce sæ se alæture curflii
250 247
269 260
cadavru (gest de comuniune), strigæ atunci: „Senior, afli termi- punerea la încercare a Destinului. Primele schimburi de replici
cæ nu si-a terminat opera?“ Urmaøul lui, trecându-øi mâinile peste înfrângere trebuie sæ adevereascæ nedreptæflile. bætælia serveøte la
sæ priveascæ cu ochii sæi bulbucafli. Cineva spuse: „Poate pentru duøman, în care ei væd deja un vinovat, duømanul a cærei
succesor, apoi a murit. Mort, el a continuat, cu gura larg deschisæ, mai curajoøi îøi disputæ prima glorie. Se duc sæ-l înfrunte pe
S-a îmbolnævit imediat. Ochii i-au ieøit din orbite. A cerut un prin juræmânt sau, se aflæ, în sfârøit, sortifli unui destin teribil, cei
decât pe jumætate învingætor øi, totuøi, a trecut din nou Fluviul. Atunci când tofli ræzboinicii, mustrafli de comandant, legafli
„Nu-mi voi permite sæ trec din nou Fluviul!“ Xien-zou nu a fost îndræznesc sæ le flin!“
aruncat pietre preflioase în Fluviu øi a pronunflat acest juræmânt: nu este ceea ce væ cer eu! Pietrele de jad de la centura mea, nu
de credinflæ. Zhong-hang Xien-zou, general al lui Jin (554), a dezamægi pe voi, ai noøtri stræmoøi! O viaflæ lungæ (ming: destin)
de ræzboi, în timpul campaniei, îøi reânoieøte uneori juræmântul îndeplinim marea noastræ încercare! Aceasta pentru a nu væ
întoarce decæt dupæ ce „ s-au luptat pânæ la capæt“. comandantul fie rupte! (Ca) feflele noastre sæ scape de ræni! (Fie), însfârøit, sæ
Exorciøtii, îmbræcându-øi costumele consacrate, juræ cæ nu se vor (Fie ca ) nervii noøtri sæ nu fie mæcinafli! (Ca) oasele noastre sæ nu
însærcinafli cu expulzarea, în contul seniorului, a forflelor nocive. „Gata de luptæ, fliu lancea în mânæ! Îndræznesc sæ væ avertizez!
sa. Aceasta seamænæ cu acea înveømântare a exorciøtilor, are drept unic scop sæ, pedepseascæ pe anarhiøti øi pe vinovafli.
sufletul operei de ucidere ce este inauguratæ prin înveømântarea viafla. Comandantul începe prin a-øi justifica expediflia. Aceasta
fidelitate absolutæ, nemaiputând „avea o inimæ dublæ“, el devine ofere bunurile sale cele mai de prefl øi sæ-øi punæ în joc trupul øi
nu mai trebuie sæ priveascæ înapoi“. Prins printr-o legæturæ de impus aceluia care, cerând o protecflie, trebuie, în schimb, sæ-øi
întregime, unei puteri sfinte. De acum înainte, „sortit morflii“, „el bætælie. El oferæ stræmoøilor pietre preflioase: acesta este gajul
aøa cum se procedeazæ atunci când se doreøte încredinflarea, în tragic prin care conducætorul pregæteøte definitiv armata pentru
Generalul trebuie sæ-øi taie unghiile de la picioare øi de la mâini, Aceastæ rugæciune (dao) însofleøte un gest øi un juræmânt
înmormântærii, morflii trebuie sæ iasæ din templul stræmoøesc625. izbânda bætæliei“.
fæcutæ în partea dinspre Nord: tot printro spærturæ, în momentul dreapta,øi apoi iar coboaræ tofli. – Se duc sæ se roage pentru
hainæ funeraræ øi nu va putea ieøi din cetate decât prinrt-o spærturæ lupta?) – Nu se øtie... Urcæ din nou în care, la stânga øi la
care sæ-l îndepærteze de lumea celor vii. El se îmbracæ astfel cu o coboaræ. – Se duc sæ asculte discursul (comandantului). – Or
toba øi drapelul, el trebuie sæ procedeze atunci la o înveømântare care, arcaøii în stânga, læncierii în dreapta, tofli îøi iau armele øi
de armatæ, flinând securea în mânæ, vede cæ i se încredinfleazæ Se dærâmæ vetrele... Se formeazæ rândurile. – Dupæ ce au urcat în
consultare a broøtii flestoase øi o abstinenflæ severæ, conducætorul în gura mare.... Se ridicæ un nor de praf ... – Se astupæ puflurile...
imperium-ul, devine dublura seniorului. Atunci când, dupæ o dæ jos cortul. – Prinflul din Jin se duce sæ dea ordine. – Se strigæ
de comandæ se dedicæ în mod pozitiv morflii, dacæ, acceptând broasca flestoasæ în fafla tæbliflelor prinflilor defuncfli din Jin. – Se
bururile. Dar, generalul cæruia i s-au încredinflat toba øi drapelul tului). – Delibereazæ. – Se ridicæ un cort. – Se duc sæ consulte
plecarea armatei, o pætare cu sânge a însufleflit drapelele øi tam- pe ofifleri. – Se adunæ în mijlocul taberei (în jurul comandan-
Totuøi vasalii, în principiu, sunt sortifli morflii imediat ce, la oamenii aleargæ în dreapta øi în stânga. Ce fac oare? – îi convoacæ
cu seniorul. urcafli într-un turn, de prinflul din Chu øi cu unul dintre ofiflerii sæi),
sale de la stindardul princiar. Se teme sæ nu se identifice complet victorie602. „În armata din Jin (ce este privitæ din tabæra lor,
imperium total. Un general prudent scoate, cel puflin, franjurile Parade religioase øi militare în care este preamæritæ speranfla în
sunt totuøi aceia care doresc sæ accepte periculoasa onoare a unui pe care cealaltæ o observæ, reuniunile ræzboinice se succed:
obicei, el încredinfleazæ drapelul øi trece comanda altcuiva. Rari asupra spiritului de decizie al adversarului601. În fiecare tabæræ,
prinflul îøi expune, în acelaøi timp, øi persoana øi stindardul. De Vocea mai mult sau mai puflin fermæ a trimisului informeazæ

Aceastæ mærturisire de neputinflæ oribilæ nu-l încurajeazæ pe acesta nilor øi a pæmânturilor cultivabile. Determinæ atunci contribufliile
din urmæ: îl sperie. Oastea lui Chu dæ înapoi cu treizeci de stadii. ce trebuie date. Fixeazæ numærul de care øi de cai precum øi pe cel
O pace onorabilæ este încheiatæ632. Dupæ øaptesprezece zile de al ræzboinicilor urcafli în care, a pedeøtrilor care-i escorteazæ, a
asediu (596), locuitorii din Zheng aflæ de pe carapacea de broasca platoøelor øi scuturilor.
flestoasæ cæ singura lor scæpare este sæ-øi abandoneze oraøul, dupæ Operaflia de parcelare a pæmântului øi recensæmântul se
ce se vor fi lamentat în Templul ancestral. Oastea duømanæ se confundæ. Datoria militaræ se referæ atât la pæmânturi cât øi la
retrage învinsæ prin acest ritual funebru. Asediaflii, recæpætându- oamenii. Ea revine oamenilor în funcflie de pæmânturile lor øi
øi speranfla, îøi repun oraøul în stare de apærare: duømanul, flinându-se cont de natura øi valoarea acestora. Agricultorii nu
încurajat, îl încercuieøte din nou. În curând intræ în piaflæ. Totul furnizeazæ armatei decât soldafli pedeøtri. Vasalii, deflinætori ai
pare pierdut. „Prinflul din Zheng, cu bustul dezgolit (ritual de unui domeniu, conflinând terenuri de vânætoare øi pæøuni, trebuie
doliu) øi trægând de funie un berbec (în ceremonia de triumf, sæ echipeze un numær fix de care de ræzboi. Acest numær dæ
atunci când nu era sacrificat învinsul, îi era substituit un berbec), mæsura fiefului øi funcfliei lor.
merse în întâmpinarea (învingætorului). Apoi spuse: „Cerul nu A face numærætoarea populafliei înseamnæ a împinge flara la
mai este de partea mea! Nu am fost capabil sæ væ servesc (ca ræzboi. Acest act de bravadæ, care pretinde cæ forfleazæ destinul,
vasal), senior! V-am provocat senior, mult necaz øi mânie! trebuie sæ fie contrabalansat printr-un gest de moderaflie.
Aceastæ mânie se întinde asupra bietei mele flæri! Este din vina Recensæmântul este însoflit de mæsuri liberale øi ispæøitoare. Cea
mea! Aø îndræzni, oare, sæ nu accept hotærârea voastræ (ming)? mai caracteristicæ dintre acestea este o amnistie. „Dupæ ce s-a
Dacæ dorifli sæ ne trimitefli, pe noi, captivii, pe malurile râului fæcut marele recensæmânt, au fost eliberafli datornicii, s-au acordat
(Yang-ze) Jiang øi ale mærii (surghiun în districtele de margine facilitæfli væduvelor øi indigenilor, au fost amnistiafli vinovaflii:
necultivate), ne vom supune acestei hotærâri! Dacæ dorifli sæ ne armata a fost întregitæ“589. Oastea se compune, pe de-o parte, din
împærflifli drept pardæ feudatarilor, dacæ dorifli sæ fim (bærbafli øi oameni pe care o pedeapsæ i-a obligat sæ se dedice unor acfliuni ce
femei) reduøi la condiflia de servitori (øerbic penalæ), ne vom presupun sacrificiul suprem øi, pe de altæ parte, din vasali care
supune acestei hoatærâri! Dar dacæ vefli binevoi sæ væ amintifli de sunt ræzboinici înnæscufli øi pe care o totalæ fidelitate îi leagæ de
vechile legæturi de prietenie, dacæ dorifli o parte din fericirea pe conducætor. Odatæ oastea adunatæ, se deschid arsenalele øi se
care o pot acorda stræmoøii noøtri regali øi princiari (aceastæ distribuie armele. Acestea, teoretic, aparflin seniorului care le
fericire (fu) va fi dobânditæ prin consumarea cærnii din sacrificiu pæstreazæ, închise cu grijæ, nu numai din simplæ precauflie: armele
pe care o vom putea mereu trimite drept cadou (zhe fu) dacæ emanæ o virtute periculoasæ590. Nu pot fi atinse færæ a fi pregætifli,
scarificiile fæcute Stræmoøiloe nu sunt întrerupte de distrugerea printr-o perioadæ de abstinenflæ, pentru acest contact redutabil591.
senioriei), dacæ nu distrugefli (prefæcându-le în mocirlæ). Altarele Postul are loc în Templul ancestral øi provoacæ o astfel de emoflie,
noastre ale Solului øi ale Recoltelor, dacæ mæ transformafli încât tofli cred cæ intræ în contact cu stræmoøii. Presimflirile, avute
(transmiflându-mi Virtutea voastræ) astfel încât (sæ fiu capabil) sæ în timpul pæzirii armelor, par sæ angajeze soarta campaniei. Acela
væ servesc în calitate de vasal, la fel ca øi acei barbari (cu care afli care simte atunci cæ-i tresaltæ inima øtie cæ este destinat morflii. O
øtiut sæ facefli) nouæ districte (ale flærii voastre), va fi (din partea ungere cu sânge le conferæ armelor o nouæ putere. Conducætorul
voastræ) o binefacere! Nu îndræznesc sæ sper acest lucru! (Dar) face un sacrificiu. Oastea echipatæ se adunæ în jurul movilei
îndræznesc totuøi sæ-mi deschid inima în fafla voastræ! Senior, Templului Solului. Ea se închinæ atunci la zeii drumurilor øi se
dumneavoastræ vefli decide!“ Prinflul din Chu, convins de aceastæ aøterne la drum.
confesiune irezistibilæ („Un senior care øtie sæ se umileascæ este Pedestraøii sunt slab înarmafli.Ei servesc de lucrætori la tera-
cu siguranflæ capabil sæ obflinæ de la poporul sæu o fidelitate samente øi de valefli. Ei se duc, „færæ speranfla de a mai reveni“,
272 257
259 270
torii. Ele schimbæ mesaje pentru a fixa ora întâlnirii. norocul, cæci s-au gândit cæ în felul acesta îl vor condamna la o
Fiecare aøteaptæ ziua favorabilæ pe care o desemneazæ prezicæ- sæ-i cedeze întâietatea lui Zou-wei, fericit sæ-øi ridice în slævi
în poziflie de luptæ færæ ca nici una, nici cealaltæ sæ înceapæ bætælia. Nu l-a mai pæræsit!“ Øi tofli conducætorii celorlalte flæri s-au græbit
sau numai sæ facæ paradæ de forfla sa. Câteodatæ, oøtirile se aøeazæ un diplomat stræin: „Zou-wei l-a împrumutat pentru un moment.
saci, sæ se vadæ, în sfârøit, dacæ aceasta fline sæ obflinæ o victorie rivale hegemonia lui Chu, tot acest fast nu este inutil. Dar, spune
dacæ øi-a adus mari provizii de grâne øi de legume uscate puse în pæzit, ca un senior, de doi læncieri. Pentru a impune tuturor flærilor
øi da seama dacæ este pregætit pentru o luptæ duræ, sæ ghiceascæ cât va dura însærcinarea sa, sæ poarte haine de prinfl øi sæ se facæ
urmætoarea bætælie. Se încearcæ forflarea ræbdærii duømanului, cæ- conducætor în contul lui Chu. Stæpânul lui îi permite, pe tot timpul
În fiecare tabæræ, începe un soi de retragere care pregæteøte odatæ cu imperium. Zou-wei (540) comandæ în calitate de
În fafla taberei se ridicæ cetatea duømanæ, tabæra adversæ. Cel mai greu era sæ depui securea øi sæ nu-fli pierzi viafla
deplasat în întregime, însoflitæ de toate forflele sacre ale flærii natale. învingætor, în aceastæ zi, de glorie, merge tot cu securea în mânæ.
face un popas, totul se petrece ca øi cum cetatea seniorialæ s-ar fi lacurile!“629. În primele rânduri de dansatori triumfali, generalul
cardinalæ care se potriveøte flærii sale natale600. Când o armatæ noastre!) din izvoarele lor! – Ale noastre izvoarele, ale noastre
oøtiri poposesc împreunæ, fiecare are grijæ sæ se aøeze în partea noastre colinele! ai noøtri munflii! – Nu vor mai bea (cæci sunt ale
ea construieøte o tabæræ întæritæ, o fortæreaflæ599. Dacæ mai multe mai ocupæ poziflie (sunt ale noastre!) pe colinele lor! – Sunt ale
sæ lase un monument al gloriei sale øi sæ ia în posesie regiunea, alaiului triumfal. „Urcæm (sunt ai noøtri!) pe munflii lor! – ei nu
cu simple garduri din mæræcini, dar atunci când o armatæ doreøte întorcându-se în oraø în sunetul cântecelor pline de mândrie ale
roøu?“628. Dupæ o mare victorie, dimpotrivæ, conducætorul
din stânga øi din dreapta598. Taberele temporare sunt împrejmuite
dacæ?“ – „Mai existæ, este adeværat, piele: – dar unde sæ gæsim lac
formatæ din apropiaflii prinflului: aceasta este încadratæ de legiunile
iar rinocerii sunt din abundenflæ! – Mi-an aruncat platoøul: øi ce
tæbliflele Stræmoøilor øi spiritele Solului. În centru se aflæ legiunea
barbæ! – Platoøul zvârlit, iatæ-te înapoi!“ – „Boii mai au piele! –
vetre, care au porflile sale cardinale øi care închide, în incinta sa, platoøul øi vino înapoi! – O, frumoasæ barbæ! O, frumoasæ
Tabæra este o cetate pætratæ, în care se sapæ pufluri, în care se înalflæ umor: „Bulbucheazæ-fli ochii! – Unflæ-fli burta! – Aruncæ-fli
Oastea face popas, aøa precum merge, orientatæ cætre Sud. triumf ostil, øi duømanul intrând în oraø satirizat în cântec cu
conducætor care merge sæ se jertfescæ. øtia sæ fugæ, uøurat de curelæria sa. I se putea cel mult reproøa un
unul în fruntea unui cortegiu funebru øi unul pentru a preceda un nu faci imprudenfla sæ-fli termini opera dintr-o datæ. Bunul general
serveøte de aøternut pentru victime) – aøa cum trebuie sæ existe vedea trecând în serviciul celuilalt. Ræmâi necesar atâta timp cât
calea oøtirii, trebuie sæ existe un semnal de dificultate (pirul îi va ierta repede øi le va plæti ræscumpærarea, prea fericit de a nu-i
drum597. Ordinele sunt date cu ajutorul drapelelor. Deschizând øtiu cæ stæpânul lor, dacæ ei se lasæ puflin bætufli sau chiar sæ piardæ,
cei care merg în partea stângæ culeg ierburi de-a lungul întregului „Învingætor: ministru de ræzboi! – Învins: supæ în cazan!“ Ei mai
dreapta carelor, pedestraøii sunt însærcinafli sæ vegheze la oiøtii; se va simfli sætul627. Tofli vasalii fideli øtiu sæ citeze adagiul:
Tigrului alb; pe aripa stângæ (Est) cel al Dragonului azuriu596. În se aøtepte la ameninflæri teribile: chiar øi mâncându-i, stæpânul nu
(broasca flestoasæ øi øarpele: Nord), pe aripa dreaptæ (Vest) cel al înfrângerile atenuate. Cun prinfl ambiflios, ei pot, în acest caz, sæ
dardul Pæsærii roøii (Sud); în spate cel al Ræzboinicului întunecat Gentilomii, de obicei, preferæ victoriile pe jumætate sau
cætre Sud, aøa cum face un Conducætor. În frunte este purtat stin- a fost: „Era un om!“626.
îndreptatâ mereu, într-o ordine imuabilæ øi dominatoare, cu fafla în sfârøit, sæ-i închidæ øi gura. Cuvântarea funebræ a lui Xien-zou
trebuiau sæ ræsune împreunæ. Oastea îøi continuæ drumul, viule!“ Cadavrul a consimflit atunci sæ-øi închidæ ochii øi au putut,
frontal cele patru animale, ale cæror ornamente øi zurgælæi nat-o! dar, dacæ nu continui eu opera voastræ, fii martor, o Flu-

mergând øi popopsind, speriafli de moarte, la marginea pædurilor. cædere teribilæ. Zou-wei, într-adevær, i-a pæstrat pe cei doi læncieri
Îøi petrec tot timpul îngrijind caii pe care-i hrænesc, ca øi pe ei, de ai sæi. L-a suprimat pe prinflul din Chu, i-a asasinat fiii øi øi-a
altfel, cu susai. Se opresc, înebunifli, bucurându-se cæ nu sunt însuøit puterea: numai cæ, dupæ ce øi-a særbætorit cu exces trium-
încæ morfli, copleøifli sub povara bagajelor, împinøi, gemând cu o furile, a murit în dizgraflie630.
voce stinsæ, reduøi la tæcere odatæ rândurile formate592. Nobilii O alternativæ se impune comandantului de razboi care cautæ
pleacæ urcafli în carele lor de luptæ, liniøtifli, cântând din læute. prea multæ fericire pentru oøtile sale: trebuie ca el sæ uzurpe,
Carele lor, scurte øi strâmte, sunt formate dintr-o ladæ deschisæ la altfel, va pieri. Dizgraflia urmeazæ triumfului, dacæ rebeliunea nu
spate, cocoflatæ pe douæ rofli593. În partea din faflæ, se aflæ o oiøte o previne. Un general loial øi înflelept evitæ responsabilitæflile
curbatæ, de care sunt legafli doi cai; de o parte øi de alta, niøte victoriei øi le împarte pe cele ale înfrângerii: „În loc sæ iei asupra
curele laterale flin la distanflæ pe cei doi cai laterali. Cei patru cai ta singur greøala, mai bine o împarfli cu cei øase conducætori de
ai carului sunt echipafli cu zæbale de care sunt fixafli doi clopoflei. legiuni: nu ar fi mai bine?“631. Aceasta este formula moralei øi
De aceste zæbale se leagæ hæflurile; zæbalele interioare, ale celor spiritului militar. Acestea s-au format (øi nu au variat de loc) în
doi cai laterali, sunt fixate, în partea din spate, cu douæ inele cursul acelor întreceri færæ sfârøit, care au reprezentat vremurile
plasate în dreapta øi în stânga scândurii care formeazæ partea din feudale. Ofiflerii øi conducætorii detestæ ræzboiul brutal øi victoriile
faflæ a carului; celelalte øase hæfluri sunt flinute în mânæ de lipsite de curtoazie pentru care ei trebuie sæ-øi angajeze destinul
conducætorul carului. Acesta stæ în mijlocul carului594. Alæturi de în pariuri prea decisive. Preferæ frumoasele alternanfle de parade
el, menflinând echilibrul, stau, la stânga (locul de onoare) un arcaø ræzboinice øi de armistiflii armate, care permit prestigiilor sæ se
øi, la dreapta, un lænicer. Caii sunt prevæzufli cu platoøe, deseori formeze talentelor sæ se comercializeze.
îmbræcafli cu piei de animale sælbatice. Cei trei oameni ai Bætælia feudalæ (atâta timp cât jocul este jucat cu noblefle)
echipajului poartæ o hainæ din piele fæcutæ dintr-una sau mai este o probæ judiciaræ susceptibilæ de apel. Sfinflit prin succes,
multe piei de bou (sau rinocer?). Aceste platoøe sunt întærite cu învingætorul fline, pentru un moment în mâinile sale, destinul
lac. În partea din faflæ a carului, protejându-l pe fiecare ræzboinic, învinsului. Acesta din urmæ, vinovat dovedit, cere atunci îndu-
existæ aøezate trei scuturi din lemn uøor. Arcaøul dispune de douæ rare, dar cu o umilinflæ provocatoare. Ruga sa, dacæ este perfect
arcuri pæstrate în tolbæ, dezlegate øi prinse (pentru ca sæ nu se umilæ, confesiunea sa, dacæ este completæ, mærturisirea neputinflei
deformeze) de o armæturæ de bambus. Lænicerul are la îndemânæ sale, dacæ este puternicæ, sunt de ajuns, spælându-l de ruøinea
mai multe arme cu mânere lungi, terminate cu cârlige sau cu greøelii, pentru a restabili echilibrul destinelor cæci, dându-se pe
tridente de metal. Acestea servesc la a-i stræpunge sau mai ales la de-a întregul pe mâinile stæpânului de moment, el îi propune,
a-i agæfla øi a-i da jos pe ræzboinicii din carele duømane, care sunt pentru viitor, o candidaturæ prea puternicæ, la titlul de campion,
apoi omorâfli la pæmânt sau sunt fæcufli prizonieri. Pe drum ostaøii un pariu al cærui partener are tot interesul sæ diminueze miza.
se odihnesc aøezându-se pe o cuverturæ dublæ sau o piele de tigru Învingætorul are grijæ sæ nu cearæ decât o compensaflie moderatæ.
aøezatæ în lada carului. Deasupra lor fluturæ stindardele. Platoøele Cu de la sine putere el se græbeøte sæ-l refacæ pe învins, sæ-l
ræzboinicilor sunt acoperite cu ønururi sau cu mætase595. Lacul de reabiliteze pe vinovat.
pe ele stræluceøte. Arcaøii au degetare de fildeø. Extremitatea Song este asediat (593) de cætre Chu. Nu are ce ajutor sæ
arcurilor este, de asemenea, din fildeø. Arcurile, tolbele, brasar- aøtepte . Duømanul îøi aøeazæ trupele în aøteptarea cæderii locului.
dele, genunchierele, sunt pictate în culori vii. Scuturile sunt øi ele Tot ce se mai poate spera este o predare acceptatæ sau, cel mult,
decorate cu picturi. Pe pieptarele cailor atârnæ ornamente ølefuite. un tratat declarat (ruøine odioasæ) chiar sub zidurile cetæflii.
Carele înainteazæ maiestos, conduse de vizitii îndemânatici în a Rævæøind trecutul, distrugând viitorul asediaflii ard oasele morflilor
fline strânse laolaltæ hæflurile, stræduindu-se sæ facæ sæ avanseze lor øi-øi mænâncæ copiii. Ei fac cunoscut acest lucru asediatorului.
258 271
265 264
ei s-au aøezat din nou în car øi au început sæ cânte din læute dorind lupta. Un vasal îøi pierde rangul dacæ se lasæ învins de un tovaræøi
scos arcurile din tolbe øi au dat drumul la sægefli. Pericolul trecut, manifestæ în încercarea bætæliei ca øi în încercærile care pregætesc
færæ a-i aøtepta. Au ieøit øi ei la rândul lor, au særit în car, øi-au în faflæ, spiritul de solidaritate care animæ un corp de vasali se
a-l lua drept captiv. (Dar Shi-juan) ieøise (deja) dintre fortificaflii, lor, a flærii lor. Deseori agresiv øi mereu marcat de ambiflia de a fi
câte un om, l-au aruncat la pæmânt apoi l-au luat în brafle pentru nobleflea, dovedind tuturor, în plus, nobleflea prinflului lor, a cauzei
fortificafliile duømane, ei au coborât din car, au înfæøcat fiecare moment în care ræzboinicii îøi dovedesc, fiecare în parte,
caschetele din învelitoare øi sæ øi le punæ pe cap. Intrafli în egalæ mæsuræ øi la fel, pe cei din acelaøi grup. Bætælia este marele
neechipafli, cântau liniøtifli din læutæ) s-au græbit sæ-øi tragæ calificare prin descalificarea celorlalfli, nu numai adversari, ci în
færæ a-i avertiza, a græbit mersul cailor. Amândoi (ceilalfli, care, omoruri sunt acelea care sunt evaluate. În acestea se încearcæ
înfeudantæ... Când s-au aflat în prezenfla duømanului, Shi-juan, decât o ciocnire armatæ, un turnir de valori morale, o întâlnire de
i-au dat sæ mænânce decât dupæ ce au mâncat ei comuniune insulte, sacrificii, injurii, binecuvântæri, vræjitorii. Mult mai puflin
l-au læsat sæ se aøeze afaræ refuz de comunicare prin habitat. Nu Lupta este un amestec confuz de sfidæri, generozitæfli, omagii,
„În timp ce Zhang-ge øi Fu-li se aflau în cortul lor, pe Che-kiuan de acel copac“614.
se aflæ nici chiparoøi, nici brazi“. Echipajul se pune în miøcare. locul indicat. Prinøi amândoi, (duømanul) îi (omorâse) øi îi legase
sale. El va demonstra falsitatea proverbului: „Pe un deal mic, nu sæu car) pentru a-l salva. A doua zi cadavrele fiilor sæi marcau
inferior, este foarte hotærât sæ-øi apere onoarea øi pe cea a flærii prezentat lui Zhao Zhan coarda (pentru a-l ajuta sæ urce în propiul
avertizat de pericolul ce-l paøte de a se læsa pæcælit øi tratat drept acest loc!“ (Au fost obligafli sæ coboare øi) tatæl lor (imediat) i-a
ræzboinici sunt egale; prestigiul flærii lor însæ nu este. Shi-juan, arætându-le un copac, le spuse: „Cadavre atârnate, vefli ræmâne în
kiuan, mare ofifler în oastea lui Tsheng. Rangurile celor trei de furie, le-a ordonat sæ coboare (din carul tatælui lor) øi,
Carapacea de broascæ flestoasæ consultatæ îl desemneazæ pe Che- fugar pe nume): „Bætrânul Zhao este acolo în spate!“ Zhao, plin
o micæ seniorie asociatæ lui Jin într-un ræzboi împotriva lui Chu. umileascæ). Aceøtia totuøi întorcându-se au spus (strigându-l pe
care sæ cunoascæ bine regiunea øi drumul: ei îl solicitæ din Zhang, întorcând capul, pe Zhao Zhan fugind pe jos, ar fi însemnat sæ-l
cinafli sæ meargæ sæ-l provoace pe duøman; le trebuie un vizitiu sæu cu cei doi fii ai sæi. El le-a spus sæ nu se uite în spate (al privi,
onoare. Zhang-ge øi Fu-li, ofifleri superiori ai lui Jin, sunt însær- ræzboinic din aceeaøi armatæ) a trecut (pe lângæ el) urcat în carul
niune, dar care mascheazæ un sentiment minuflios în chestiune de Abandonându-øi carul, el a plecat pe jos prin pædure. Fong (un alt
ritate, care dæ forfla armatelor, este formatæ din elemente de comu- ceilalfli cai ai sæi. S-a întâlnit cu duømanul øi nu a putut sæ scape.
este suficient sæ fie omorât vizitiul acestuia618. Aceastæ solida- unchiului sæu pentru a-i ajuta sæ fugæ. El însuøi s-a descurcat cu
încât, pentru a descalifica pentru totdeauna un conducætor de car, i-a dat pe cei mai buni doi cai ai sæi fratelui sæu mai mare øi
Solidaritatea echipajelor stæ la baza onoarei în aøa mæsuræ în egalæ mæsuræ øi tovaræøii – sprijinându-i totodatæ: „Zhao Zhan
duøman: s-a legat pe moarte de tovaræøii sæi de echipaj617. Marele joc, în bætælie, este de a sfida duømanul. Sunt sfidafli
Aceluia nu-i este fricæ sæ atragæ asupra lui ræzbunærile unui suflet fugi!“
pe care-l scoate victima, i-a tæiat cu ræcealæ urechea stângæ. suntem, precum cei din marea voastræ flaræ, iscusifli în (arta) de a
cætre omul loial care, færæ a se læsa înspæimântat de marele strigæt jignitoare øi iertarea dezonorantæ pe care o primise): „Noi nu
niciodatæ læncier. El va fi înlocuit, în partea dreaptæ a carului, de Conductorul, întorcând capul, spuse (pentru a ræsplæti sfaturile
omoare un prizonier legat, îøi lasæ sæ cadæ lancea, nu va fi (Stindardul ridicat), carul a putut (în sfârøit) sæ iasæ din groapæ.
captiv, o funie în jurul gâtului616. Acela care, neîndræznind sæ conductorului sæ ridice stindardul øi sæ-l lase în jos pe jug.
meritæ aceastæ funcflie dacæ lasæ, din joacæ, sæ i se treacæ, ca unui dar numai puflin. Un ræzboinic al lui Chu spuse (atunci)
în întrecerile paønice ale luptei615. Un ministru de ræzboi nu mai erau agæflate armele). (Odatæ bara ridicatæ), carul (a putut) avansa,

putul luptei (588)623, „Qi-ke a fost rænit de o sægeatæ; sângele i s-a sunt prevestirii eficace. Este vorba, pentru început, de a învinge.
scurs pânæ pe încælflæri: dar nu a încetat sæ-øi facæ toba sæ ræsune. De la începutul bætæliei, destinele sunt legate. Le mai øtie, încæ de
(Dar pânæ la urmæ) spuse: „Mi-e ræu!“ (Conducætorii sub arme la început, care este miza bætæliei øi dacæ ea va fi o întrecere de
trebuie sæ respecte eticheta. Fidelii lor sunt însærcinafli sæ-i cheme curtoazie destinatæ a clasa superioritæflile, sau o luptæ pe viaflæ øi
la datorie). Zhang-hou îi spune: „De la începutul bætæliei m-au pe moarte ducând la un triumf absolut, la o înfrângere færæ apel.
stræpuns douæ sægefli, una la mânæ, cealaltæ la cot. Le-am smuls Dacæ se vede în adversar, nu un rival ci un adeværat duøman,
pentru a putea conduce carul. Roata din stânga s-a înroøit de dacæ se vrea declararea lui în afara legii chineze øi pedepsirea sa
sângele meu. Am îndræznot sæ spun cæ-mi este ræu? Senior, avefli ca un barbar, dacæ prin aceasta se înflelege suprimarea unei
ræbdare!“ Huan spuse lui Qi-ke: „De la începutul bætæliei, îndatæ dinastii perimate øi nocive, o seniorie decadentæ sau sælbatecæ, se
ce pericolul s-a arætat, am coborât din car øi am îmboldit caii. trimit, pentru a angaja lupta, viteji hæræzifli morflii603 – acesta este
Senior, n-a pæsat (mæcar) de mine? Øi totuøi, Senior, væ este ræu!“ rolul rezervat amnistiilor, conduse, teoretic, de cætre ministrul
Zhang-hou reluæ: Ochii, urechile oøtirii sunt aflintite la drapelul de ræzboi. La contactul cu adversarul, aceøtia vor trebui sæ-øi taie
nostru, la toba noastræ. Tofli ascultæ de acestea pentru a înainte sau beregata scoflând un strigæt teribil. Un suflet furios se va degaja
pentru a da înapoi. Carul nostru pe care-l vedefli, atâta timp cât va din aceastæ sinucidere colectivæ. El se va ataøa, ca o soartæ
exista un om sæ-l conducæ, va putea sæ-øi îndeplineascæ misiunea! nefastæ, de duøman. Duelul va fi teribil, færæ a fi neapærat nevoie
Pentru cæ væ este ræu, v-ar læsa inima sæ ducefli la dezastru marea de un duel mortal, dacæ pentru a-l provoca pe adversar, este trimis
operæ a stæpânului nostru? Acela care îmbracæ platoøa øi-øi va cætre el un car al cærui læncier „pætrunde în fortificaflii, omoaræ un
armele trebuie sæ meargæ cu hotærâre pânæ la moarte. Suferifli, dar om, îi taie urechea stângæ øi se întoarce înapoi cu aceasta“604. La
nu de moarte. Senior, stæpânifli-væ suferinfla!“ Tchang-heou, începutul unui sacrificiu, pentru a atrage atenflia zeilor øi pentru
atunci, trecând hæflurile în mâna stângæ, luæ cu dreapta bæflul øi a le închina victima, se scoate din ureche, cu un cuflit cu clopoflii,
bætu toba“. Dar Tchang-heou nu era calificat pentru a acfliona în prima picæturæ de sânge. De la prima lovituræ, duømanul este
calitate de comandant: caii au luat-o la goanæ, iar bætælia a fost desemnat drept victimæ ispæøitoare a bætæliei. Totuøi, el nu este
pierdutæ. Un conducætor este demn de rangul sæu, atunci când destinat iremediabil unui sacrificiu total. Zeii admit øi substituiri
poate, dupæ bætælie, sæ strige: „Am fost ræsturnat peste tolba de victime. Învingætorul poate consimfli la ræscumpærarea în-
arcului meu! Mi-am vomitat sângele! Øi totuøi sunetul tobei mele vinsului. Mai existæ, pentru a angaja lupta, øi procedee mai uma-
nu a încetat! Astæzi am fost un conducætor!“ Øi pentru cæ, ne. Ele scot la ivealæ nu numai o dorinflæ de cucerire sau, cel
într-adevær, a fost un conducætor, læncierul sæu a putut, færæ nici puflin, de înfeudare, ci o simplæ preocupare de creøtere a presti-
o greutate, sæ-i înlæture pe duømani, în timp ce vizitiul sæu, cu giului øi de glorie. Fie cæ adversarii s-au apropiat stabilindu-øi
hæflurile atât de uzate încât la cel mai mic efort de tracfliune ele ar tabæra unul în fafla celuilalt sau cæ unul dintre ei a venit øi øi-a
fi trebuit sæ se rupæ, a putut sæ conducæ, prin învælmæøealæ, carul stabilit tabæra în fafla zidurilor cetæflii rivale, cele douæ armate
încærcat cum se cuvine. prezente se aflæ fiecare în oraøul sæu, într-un oraø ale cæror
Vocea, suflul, sufletul, ardoarea comandantului se transmit fortificaflii sunt sacre ca øi cele ale oraøului natal. Pentru a-i aplica
însoflitorilor sæi de car øi întregii oøtiri, dar mai întâi animæ toba adversarului prima lovituræ, cea mai decisivæ, cea mai sensibilæ,
øi stindardul sæu. Drapelul, reprezintæ patria în întregime. Senioria este de ajuns ca un car sæ se næpusteascæ cu toatæ viteza, cu
este pirdutæ dacæ drapelul este distrus. Drapelul, este prinflul stindardul coborât, „sæ atingæ uøor fortificafliile duømane“. Sau se
însuøi. Acela care se atinge de purtætorul de însemne este vinovat vor da foc copacilor din boscheflii sacri, care împrejmuiesc oraøul
de les majestate øi este væzut seniorul în persoanæ peste tot unde rival605. Mai puflin grav, dar de-o îndræznealæ la fel de eficace,
fanionul sæu este purtat624. Dar numai în ocazii excepflionale va fi gestul ræzboinicului care, expunându-se cu sânge rece, va
268 261
267 262
Huan este lænicerul sæu, iar Zhang-hou este birjarul sæu. La înce- roase mult mai bine decât prin îndârjire sau prin øtiinfla militaræ.
dea toatæ osteneala . Qi-ke comandæ legiunea centralæ a lui Jin; bæuturæ610. Prestigiul se câøtigæ cu ajutorul unor gesturi gene-
transmitæ tuturor confraflilor forfla sufletului sæu. Trebuie sæ-øi Cadouri în arme sunt schimbate ca øi cadouri în hranæ øi
bætælia. Victoria este obflinutæ numai prin virtutea sa.El trebuie sæ lænicer ce øtie sæ vorbeascæ: aceøtia sunt niøte gentilomi!“609.
luptei øi ale urmærilor acesteia. Conducætorul singur conduce strigæ: „Iatæ, în stânga, un arcaø de valoare øi, în dreapta, un
conducætorul este acela care-øi asumæ singur responsabilitæflile pentru oamenii din suita voastræ“. Duømanul, oprind atacul,
În timp ce vasalii se înfruntæ într-o învælmæøealæ confuzæ, venit. Totuøi îmi permit de a-l prezenta pe acesta de mâncare
triumfal?“ vânætorii, vremea de a oferi drept cadou animale sælbatice nu a
de cel al prinflului lor! De ce sæ mai ridicæm un monument duce sæ-l ofere ræzboinicilor lui Jin: „Pentru cæ nu este anotimpul
murit legându-øi destinul (ming: viaflæ, destin, ordine, investituræ) Læncierul sæu coboaræ imediat din car, ia cerbul omorât øi se
existæ decât vasali care øi-au dus pânæ la capæt fidelitatea! Ei au vede carul oprit de un cerb. Ultima sa sægeatæ el o trage în cerb.
(=nu am calitatea de a purta un ræzboi pe viaflæ øi pe moarte)! Nu pærare de omagii. Un arcaø al lui Chu, într-o posturæ neplæcutæ, îøi
sæi, ræi prin contagiune). Dar, în prezent! vinovafli nu mai existæ ræzboinicii duømani are bunul gust de a plæti imediat o ræscum-
corpurile (vinovaflilor: cele ale conducætorului ræu øi ale fidelilor punctul de a acroøa un altul, îl va læsa sæ scape, dacæ unul dintre
triumfalæ (fong) pentru a expune pe ea (pentru totdeauna) Trebuie sæ se lupte cu politefle. Un echipaj care este pe
pe cei slabi, aceøti regi puteau s-o facæ) atunci se ridica o movilæ pedeapsæ“. Nu îndræznesc sæ se batæ decât între egali.
øi când ei luau (pe cei care, asemænætori cu) balene, (sæ-i mænânce sæ atace un senior, cæci „acela care l-ar atinge ar merita o
luptau cu oameni care nu aveau respect (pentru ordinea cereascæ), imediat ce zæresc un mare conducætor duøman608. Nu îndræznesc
îndoialæ) pe vremurile de demult, când regi strælucitori în Virtute înclinându-se de trei ori. Coboaræ din carele lor, îøi scot cæøtile
au expus la soare oasele ræzboinicilor! Este crud!... (Færæ Adversarii se salutæ, nu în genunchi (cæci sunt înarmafli), ci
movilæ monumentalæ622: „Au fost din cauza faptului cæ douæ flæri rememoreazæ schimburile de politefluri din vreme de pace607.
succeselor tale, øi ridicându-øi, pe corpurile duømanilor uciøi, o ræcori. Acest vin este degustat cu toatæ ceremonia în timp ce se
propune sæ-øi etaleze gloria ridicându-øi tabæra pe locurile sa“, o ulcicæ de vin pe care aceasta este rugat sæ-l bea pentru a se
Øi iatæ cum trebuie sæ vorbeascæ un învingætor cæruia i se trimit adversarului, în locul unei mese „pentru oamenii din suita
într-o trecætoare periculoasæ, este laø621. recunosc respectivele fanioane, schimbæ între ei politefluri trufaøe.
inuman! A nu aøtepta momentul stabilit, a-l prinde pe duøman flara rivalæ.Ei au fost primifli acolo drepr oaspefli. Odatæ ce-øi
fost de ajuns ca cineva sæ spunæ: „A nu aduna morflii øi ræniflii este niøte necunoscufli. Aproape tofli au fost însærcinafli cu misiuni în
ræmâne în repaus, iar adversarul poate sæ stea liniøtit în tabæræ. A Vasalii celor douæ armate nu sunt, unii pentru alflii, decât
lângæ Fluviu! Cu siguranflæ, îi vom învinge!“ Totuøi armata lui Jin de care se izbesc, fanion de fanion øi onoare de onoare.
„Oastea lui Qin strigându-ne! O va lua la fugæ! Sæ-i strângem nici o greutateîn disputa destinelor, în timp ce, nobilele echipaje
priveøte fix øi cæ vocea sa nu este siguræ: Qin este bætut din-ainte. Suflete færæ minte de flærænoi, oamenii, care merg pe jos, nu au
confruntæm!“ Dar cei din tabæra lui Jin observæ cæ trimisul nu luptæ în câmp deschis, nu este decât o confruntare de forfle morale.
ræzboinicii nu lipsesc. Mâine dimineaflæ, væ invit sæ ne mai puflin brutalæ, se afirmæ din tot sufletul, bætælia, asediu sau
sæ-l avertizeze pe Jin sæ se pregæteascæ: „În cele douæ oøtiri, Începutæ prin acte de sfidare sau, cu o decizie mai mult sau
oøtiri se privesc, dar nu luptæ. Noaptea, un mesager al lui Qin vine bætæliei.
modestie. Qin øi Jin sunt unul în fafla celuilalt (614). Cele douæ totul s-a sfârøit: adversarul se resemneazæ sæ suporte sorflii
ducerea lui pânæ la capæt) decât atunci când se dæ dovadæ de Imediat ce s-a simflit sfidat, odatæ ce øi-a væzut zidurile disprefluite,
doreøte numai succesul (øi, mai ales, atunci când se doreøte numæra, cu cravaøa sa, scândurile care formeazæ poarta606.
înainte de toate sæ afiøeze o liniøte perfectæ. (Dupæ care) i-au zis Astfel de ræzboinici care, în timpul exercifliilor pregætitoare, au
lui Shi-juan: „Seniorul (l-au interpelat prin titlul ce i se datora, øtiut sæ stræpungæ cu sægeflile lor øapte platoøe deodatæ øi care s-au
familia sa fiind de origine princiaræ, cæci Shi-juan, prin conduita læudat cu acest lucru, se aøteaptæ sæ-l audæ pe conducætorul lor
sa, a øters distanfla pe care ei voiseræ s-o marcheze între ei øi el), zincându-le: „Aducefli o mare dezonoare flærii! Mâine dimineaflæ,
facem parte din acelaøi echipaj: suntem frafli. lansând sægefli, vefli pieri victime ale artei voastre!“ Chiar øi atunci
De ce, de douæ ori, afli acflionat færæ a ne consulta? „Shi-juan când victoria a dovedit justeflea cauzei øi când nu mai avem de a
ræspunse (prestigiul sæu fiind refæcut, el nu mai are decât sæ se face decât cu fugari, adicæ cu vinovafli, un nobil ræzboinic nu se
prefacæ modest): „Mai întâi, nu m-am gândit decât sæ pætrund în poate hotærâ sæ omoare mai mult de trei oameni. Ba mai mult,
tabæra duømanæ øi apoi m-am temut (Nu am pretenflia sæ væ egalez când aruncæ sægeflile, el trage cu ochii închiøi: acestea îl vor atinge
în curaj: aceastæ formulæ dezarmeazæ mânia). Ceilalfli doi au în- pe duøman dacæ soarta o vrea.
ceput sæ râdæ, spunând: „Senioria voastræ este foarte prom- În plinæ luptæ, prudenfla trebuie sæ cedeze mereu în fafla
ptæ!“619. Se vede deci cæ, în încercærile care impun chestiunea curtoaziei. Douæ care pornesc unul cætre altul. Unul se întoarce.
onoarei, loaialitatea capætæ, de bunæ voie, un aer de înøelæciune. Conducætorul duøman strigæ imediat numele conducætorului
Fraternitatea de arme are ceva echivoc, cæci ceea ce rezultæ carului care pare cæ evitæ lupta. Sfidat, acesta se reântoarce
din bætælie, este (la fel øi din victoria sau înfrângerea flærii) o imediat la luptæ, încercând sæ tragæ. El se vede obligat sæ invoce
exaltare sau o coborâre a prestigiilor personale. Invers, nu se virtutea prestigioasæ a stræmoøilor – cæci celælalt, gata deja,
simte mai degrabæ uræ decât sentimente amicale faflæ de duømanul lanseazæ sægeata – pentru ca acesta sæ întoarcæ de la el necazul.
ocazional cu care se luptæ mai ales pentru a se clasa în propia Dar când celælalt doreøte sæ tragæ a doua oaræ, acesta strigæ: „Dacæ
tabæræ. nu mæ læsafli sæ schimb (sægeflile mele cu ale voastre) va fi ræu!“
În afaræ de cazurile extraordinare în care ræzboiul este un Chemat la rândul sæu la legile onoarei, adversarul, retrægând
ræzboi pe viaflæ øi pe moarte, bætælia nu are deloc drept scop sægeata deja pregætitæ aøteaptæ, imobil, lovitura mortalæ611.
distrugerea adversarului. Ea trebuie sæ fie o luptæ de curtoazie. A-l ierta pe duøman, este un gest mare. A se expune cu curaj,
Ducele Xiang din Song aøteaptæ, pentru o bætælie stabilitæ, oastea este frumos. Suprema ispravæ este a se sacrifica în favoarea
lui Chu care trece un râu620. I se spune: „ Ei sunt numeroøi; noi conducætorului. Dacæ carul acestuia din urmæ se împotmoleøte
suntem puflini: înainte ca ei sæ fi sfærøit trecerea râului, sæ-i sau este prins la strâmtoare, vasalul fidel va cæuta imediat sæ se
atacæm!“ Ducele nu urmeazæ acest sfat. Odatæ trecerea terminatæ, substituie stæpânului. Îi va lua locul în carul ce poartæ fanionul de
dar Chu ne luând încæ hotærârea de luptæ, i se spune: „Trebuie sæ-i comandæ612. Un nobil ræzboinic, chiar pentru a scæpa de urmærire,
atacæm!“ Acesta ræspunde: „Sæ aøteptæm ca ei sæ fie aøezafli în nu consimte sæ-øi coboare stindardul613. Atâta timp cât stindardul
formafliune de luptæ!“ În sfârøit, atacæ, a fost bætut øi rænit. Atunci fluturæ, trebuie sæ mergi la pas sau înaintezi pânæ la fortificafliile
spuse: „Un conducætor demn de acest nume (Jun-zi, prinfl, duømane. Nu se fuge, ruøine supremæ, cu drapelul desfæøurat,
gemtilom, om cinstit) nu (cautæ sæ)-øi înfrângæ duømanul când se cæci, dacæ se merge la luptæ, acesta este pentru a face onoare
aflæ la nevoie. El nu bate tobele atunci când rândurile nu sunt blazonului sæu. A risca sæ fii de râsul unui duøman, care te poate
formate“. Cu toate cæ i s-a ræspuns ducelui Xiang cæ numai striga pe nume, sau a risca sæ fii iertat cu disprefl de acesta, iatæ
succesul este meritoriu, istoria i-a iertat greøelile numeroase øi care sunt cele mai rele necazuri. Pentru a scæpa de ele îfli trebuie
grave pentru cæ în aceastæ circumstanflæ el nu s-a gândit decât la atât øiretenie,, cât øi curaj. Într-o bætælie dintre Jin øi Chu (596),
a-øi salva onoarea. un car al lui Jin, împotmolit, nu mai poate merge. Situaflia este
Nu existæ victorie decæt atumci când onoarea conducætorului disperatæ. Duømanul se amuzæ dând sfaturi. „Un ræzboinic al lui
iese mæritæ din bætælie.Ea se mæreøte msi puflin atunci când se Chu spune conducætorului sæ ridice bara transversalæ (de care
266 263
285 276
ræsplætitæ!“ (Este un cântec de dragoste, dar prin el înflelegefli: tânær, era admis în bætælie, devenea dintr-odatæ major. Invers,
vedea, – imediat cu el mæ voi uni, – atunci inima mea va fi forflæ, avea dreptul sæ poarte armele. Acela care, chiar øi foarte
sufletul meu neliniøtit, oh’ – freamætæ, – Dar imediat ce-l voi trebuia sæ fi avut deja onoare. Numai un bærbat, major, în plinæ
iar cea de deal sare! – Atâta timp cât nu mi-am væzut seniorul, – Odinioaræ ræzboiul înnobila, dar, pentru a fi ræzboinic,
care øi-a plætit tributul. El a cântat: „Læcusta de câmpie strigæ – a onoarei øi mæsurii.
versuri. Ze-zhan, principalul personaj al lui Zheng, a fost primul romanesc. O moralæ a puterii tinde sæ se suprapunæ vechii morale
care, el personal înflelegea s-o dea acestor omagii redate în fantasticul înlocuieøte epicul. Tonului eroic i se substituie tonul
ræspundea printr-un scurt comentariu, indicând interpretarea pe ca o consacrare a unui merit religios. În povestirile militare,
circumstanflelor reuniunii. La fiecare cântec, Zhao Mong succesul conteazæ. El apare ca rezultat al unei arte magice øi nu
Shi jing, o intenflie secretæ øi intonaflia cântæreflului adaptându-le prestigiul. Bætælia nu mai este un turnir care înnobileazæ. Numai
inventând versuri, ci alegând, pentru a le cânta, câteva versuri din care sæ-i reabiliteze: îi executæ. Numeroase mæceluri îi hrænesc
mentele“. Tofli, într-adevær, øi-au arætat deschis sufletul, dar nu nului. Qin nu-i pune pe prizonieri sæ plæteascæ ræscumpærarea
omagiu) øi, de asemenea, pentru a le pune în evidenflæ senti- ræzboi, ambuscadele643. Ræzboiul vizeazæ distrugerea duøma-
o primea (de la prinflul din Zheng: cæci cântecele constituie un turnurile rulante. Atunci sunt imaginate mulflimea de tactici de
Mong i-a rugat sæ cânte „pentru a perfecfliona favoarea pe care el arta asediilor, în care se øtie sæ se întrebuinfleze apa, catapultele,
de Zheng era înconjurat de principalii sæi nobili de la curte. Zhao glorie invenfliilor care-i sunt atribuite). Atunci se perfecflioneazæ
din flinutul Jin, cæruia Zheng dorea sæ-i intre în graflii672. Ducele maøinile de ræzboi (înfleleptul Mei-di datoreazæ o bunæ parte din
Zheng l-a primit la dineu pe Zhao Mong, un personaj important ingineri militari sau profesori de tacticæ. Acum sunt inventate
sunt în egalæ mæsuræ, întreceri cântate. În anul 545, seniorul din naøtere642. Dar, de acum înainte începe domnia unor tehnicieni,
orice întrecere, turnirurile oratorice apar acolo foarte eficace: ele prestate. Din aceastæ ierarhie, o nouæ nobilime avea sæ ia
desfæøoaræ în ceremonii øi vorbe frumoase dar, mai mult decât distribuie fiefuri, a stabilit o ierarhie militaræ bazatæ pe serviciile
cæpæta mai multæ valoare decât serviciul. Viafla de la curte se modificat sistemul împærflirii terenurilor øi, încetând sæ mai
prin a deveni prima în rangul artelor nobile, iar sfatul prin a creat o armatæ de pedeøtraøi øi de cælærefli echipatæ uøor, a
conducerea carului. Totuøi, øtiinfla limbajului frumos a sfârøit realizate împreunæ, Qin (care urma sæ punæ bazele Imperiului) a
arte liberale, ca datæ de apariflie, au fost tirul cu arcul øi flilor641. Fapt semnificativ, tocmai printr-un grup de reforme
valoarea atunci când îøi ofereau prinflului serviciul: astfel, primele unei rezistenfle îndârjite a vasaliloe sæi, precum øi a apropia-
joacæ rolul esenflial. ræzboinici la început, nobilii îøi dovedeau a creat un corp de arcaøi cælare. El a trebuit sæ lupte împotriva
combatantului, aceasta din urmæ (tehnic vorbind) poate pærea cæ (307), adoptând, pentru a-i învinge, tacticile ræzboinicilor stepei,
intonaflie. Totuøi, dacæ invectiva øi rugæciunea animæ gesticulaflia sistemul feudal însuøi. Aøa s-a întânplat øi când seniorul din Zhao
mondene, mai mult decât o øcoalæ de flinutæ, sunt o øcoalæ de erau lovite vechea ordine a bætæliilor feudale, nobilimea øi
militaræ sau viafla de curte, dansuri ræzboinice sau balete decât dezonoarea de a se læsa descælecat640. Cu acest gentilom,
omul de onoare, acflioneazæ mai puflin decât muzica. Viafla pedestraøi. A existat atunci un viteaz care a preferat sæ moaræ
este modelat de cântece. Ceremonialul, pentru a-l perfecfliona pe carelor de luptæ øi a organizat, pentru o tacticæ nouæ, companii de
aøa,aceasta pentru cæ, mai mult decât prin flinuta corpului, sufletul Rong din munfli, care se luptau pedestru, a abandonat sistemul
gesturile. Dar vocea reprezintæ sufletul însuøi øi, dacæ este Atunci când Jin (540) a vrut sæ cucereascæ flara triburilor
puterea ritualurilor ne fiind completæ decât dacæ vocea însoflea culturi, de rase, de tehnici.
cum odinioaræ se dobândea în dansurile sacre. Se cânta dansând, în care se confruntæ, în mod sângeros, rivalitæfli de provincii, de
Virtutea sufletului se afirmæ în mimica curtizanæ, tot aøa Între Regatele Combatante, campaniile sunt adeværate ræzboaie,

øi-au onorat prinflul øi pe musafirul sæu, dar, în timp ce ei rivalizau totalæ“), øi-a retras armata cu treizeci de stadii øi a acordat o pace
în inteligenflæ cu reprezentantul unei seniorii învecinate rivalizau onorabilæ633.Victorioasæ, armata din Zheng intræ în Chen (547).
øi între ei, perfizi sau loaiali, avizi sau circumspecfli, iar odatæ Ministrul de ræzboi aduce imediat generalilor învingætori vesela
încheiatæ aceastæ întrecere cântatæ, în versuri cu subânflelesuri scaræ a Stræmoøilor. Seniorul din Chen îøi pune o caschetæ de
diplomatice, fiecare dintre ei, exprimându-øi sentimentele sufle- doliu øi ia în mânæ tæblifla zeului sæu al Pæmântului. Oamenii din
teøti, îøi fixase soarta øi pe cea a neamului sæu. Fidelitatea se Chen, toate rangurile amestecate, dar împærflite în douæ grupuri,
dovedeøte, nobleflea de dobândeøte în întrecerile oratorice. Un bærbaflii øi femeile de-o parte, aøteaptæ, legafli dinainte ca niøte
capitol din cartea Shu jing (unul dintre cele mai supærætor de captivi. Generalii duømani se prezintæ. Unul dintre ei a avut grijæ
modernizate, dar fragmente de cânt sunt anexate acestuia) nu ni-l sæ aibe asupra sa o legæturæ, nu pentru a-i lega pe captivi, ci
aratæ oare pe Yu cel Mare (viitorul suveran) învingându-l pe Gao pentru a ræspunde la umilinflæ cu o altæ umilinflæ. El salutæ în
yao (viitorul ministru), dupæ ce se întrecuse ce el în elocvenflæ genunchi øi prezintæ prinflului învins o cupæ: aceasta, pentru a-i
într-una dintre marile tratative, la care a prezidat Shun?673. spune cæ victoria sa nu va avea altæ consecinflæ decât cea a
Cuvântul leagæ destinul. Numai acela care øtie sæ vorbeascæ arcaøilor, în întrecerile rituale de tir cu arcul – aceste întreceri
este nobil øi-øi poate servi prinflul, atât în consiliul seniorial cât øi servesc la clasarea meritelor, dar sunt preludiul unor særbætori
în cursele rivale sau întrevederile seniorilor. „Nu fii niciodatæ publice de comuniune.
uøor la vorbæ! – nu spune: „Ba, ce dacæ!“ – Nimeni, afaræ de tine, Un alt general avanseazæ la rândul sæu: el se limiteazæ sæ
nu-fli poate stæpâni limba: – nici un cuvânt nu trebuie sæ-fli numere captivii, reducând luarea în posesie la un gest simbolic,
scape! – Orice cuvânt atrage dupæ sine riposta – øi orice faptæ, iar triumful la o simplæ afirmare de prestigiu. Imediat, oamenii
ræsplata!“674. A spune, înseamnæ a face øi chiar ai øi fæcut, cæci din Chen îøi reiau atribufliile øi rangurile, zeul Pæmântului,
acela care vorbeøte „færæ ca sæ i se poatæ replica“675 este cu purificat prin grijainvocatorului, redevine centrul patriei
siguranflæ menit, dar, în schimb, eøti vinovat dacæ nu ai, nici restauratæ øi reabilitatæ, în timp ce oastea din Zheng se întoarce –
talentul sæ vorbeøti bine, nici un avocat care sæ øtie sæ vorbeascæ acoperitæ de acea glorie pe care o dæ moderaflia, glorie puræ ce nu
în locul tæu. Prinflul din Wei (631) este acuzat de fraticid, este otrævitæ de teama unei ræzbunæri a norocului. Generalii sæi nu
învinovæflire destul de uimitoare date fiind obiceiurile feudale: dar øi-au epuizat, dintr-o datæ, porflia de fericire. Demnitatea øi,
seniorii din Jin (care sunt cu ochii pe Wei) îøi dau aere de renumele lor vor dura mult timp, ni se spune634.
hegemoni øi pretind cæ fac sæ domneascæ dreptatea în numele Trimnful pune capæt victoriei. El o autentificæ. Învingætorul
suzeranului. Jin pune mâna pe inculpat øi-l judecæ. Nu-l face sæ marcheazæ o lovitura. El adaugæ la activul sæu, pe lângæ faptul de
se înfæfliøeze în fafla nimænui: loialitatea sau lipsa de loialitate a a fi acordat iertarea, toate præzile prin care învinøii øi-au plætit
vasalilor sunt suficiente pentru a dovedi puritatea sau mârøævia înfrângerea øi ispæøirea. Aceste capturi, constatând în captivi luafli
stæpânului lor. Un fidel încadrat de un avocat (fu) øi un avocat în timpul bætæliei, ostatici sau teritorii angajate ca o garanflie a
însærcinat cu proceduræ (tai she) ia locul stæpânului sæu ca acuzat tratatului,, femei oferite pentru reînoirea alianflei, bijuterii oferite
(zuo). Acest trio nereuøind sæ facæ sæ triumfe cauza prinflului din drept cadou pentru a reface prietenia, au o valoare ca trofee øi un
Wei, prinflul este imediat întemniflat ca fiind vinovat, dar, mai întâi prefl ca præzi. Învingætorii, în momentul reîntoarcerii triumfale, øi
(drept onorarii!) sunt condamnafli la moarte apærætori sæi: doi sunt le împart ca prorata a meritului dobândit la fiecare dintre ei în
executafli pe loc, avocatul beneficiind de o repunere în cauzæ, turnirurile ræzboinice.
cæci el trebuia, în apel, sæ pledeze în fafla suzeranului676. Este Aceastæ împærflire devine prilejul unui turnir în care riva-
adeværat cæ vasalii plætesc pentru actele seniorului øi cæ stæpânul litæflile se disputæ la fel de dur ca pe câmpul de bætaie. Atunci când
plæteøte pentru vorbele fidelilor sæi. Grupul feudal formeazæ un un prinfl, pentru a-øi preamæri oøtirile, creazæ un Ordin al Vitejilor
288 273
287 274
Shu jing), cæci el a læudat moderaflia în bucurie“. Vasalii, cântând, Aceøtia, când sunt bogafli; sunt tentafli sæ devinæ rebeli. Prinflul
zhan, a spus: „Perfect“) nu va dispare decât înaintea (celei a lui pæmânturile cucerite vor merge sæ mærescæ fiefurile vasalilor sæi.
(Zhao Mong dupæ cântecul lui Yin-duan, ca øi dupæ cel al lui Ze- anexiuni teritoriale, nu face decât sæ-øi græbeascæ cæderea, cæci
rangul cel mai înalt øi a øtiut sæ se plece. Familia lui Yiu-duan virtute destul de grosolanæ a dori sæ-øi obflinæ succesele prin
a cântat ca un ministru înflelept) va dispærea ultima. El era în stræmoøilor sæi, dar le repartizeazæ între vasali. Dacæ este de o
(înfloritoare) timp de mai multe generaflii. Cea a lui Ze-zhan (care puræ øi absolut goalæ, færæ avantaje materiale. El consacræ trofeele
(cântærefli – care øi-au arætat un suflet loaial) vor ræmâne obligat sæ nu pæstreze, din beneficiile victoriei, decât o glorie
sæ-l vorbeascæ de ræu pe prinflul sæu... Familiile celorlalfli øase deghizate reprezentate de acele cereri de pedeapsæ, seniorul este
exprimæ sentimentele sufletului. – Sentimentul sæu (l-a împins) acestor blesteme coercive, ca øi prin cel al acestor ameninflæri
„Bo-you va fi executat întru-un mod dezarmant. Cântecele înseamnæ, færæ îndoialæ, cæ meritæ o pedeapsæ637. Prin efectul
fuseseræ clasate, destinele puteau fi prezise: sugereze stæpânului cæ, dacæ nu a primit nici o favoare, aceasta
Întrecerea se terminase: asistenflii au completat stihurile. Meritele bucure, efectiv, de recompensa obflinutæ, se va mærgini doar sæ
tulburenfli, nici aroganfli! Darurile Cerului øi-ar putea lua zborul?“. viitoare636. Un vasal care doreøte sæ fie recompensat øi vrea sæ se
potrivit pentru a încheia seara. Zhao Mong replicæ: „Nici devotamentul sæu trecut, cât øi pentru a îndepærta blestemele
vor primi darurile Cerului!“ Acesta era un cântec de masæ, unde a murit, i-a fost consacrat, atât pentru a-l despægubi pentru
penele lor, ce strælucire au! – Aceøti gentilomi sunt amabili – ei obligat sæ-i acorde lui Jie-zoun Chui un fief postum: muntele,
suan Duan cântæ: „Presurelele din dud zboaræ de colo colo! – care riscæ sæ se agafle ca o patæ de destinul sæu, ducele Wen a fost
orice împrejurare) moderat øi circumspect!)“. Øi, în sfârøit, Gong- îmbræfliøând un copac. Pentru a ispæøi aceastæ moarte funestæ,
pæstra domeniul: pentru mine, este ceea ce sper (astfel, voi fi (în împædurit, de unde nici focul nu-l poate face sæ iasæ. Moare ars,
„Perfect, cu adeværat! Este vorba aici despre un om care-øi va nu a mai fost niciodatæ væzut!“ Dupæ care, a fugit pe un munte
færæ nebunie! – Un om brav este circumspect!“ Iar Zhao Mong: Numai patru øerpi øi-au gæsit adæpost! – celælalt, singur øi supærat,
mæsura – øi sæ ne gândim la starea noastræ! – Sæ iubim bucuria vasali devotafli) pentru a-l susfline – Dragonul a urcat în nori! –
sæ nu særbætorim? – zilele øi lunile zboaræ. – Totuøi sæ pæstræm dragon (seniorul) vrea sæ urce la Cer! – Are cinci øerpi (cinci
„Greierile este în salæ – iar anul este pe sfârøite! – Noi deci, de ce nu face nici o reclamaflie, dar foloseøte forfla cântecelor: „Un
asigurafli de prietenia voastræ personalæ)“. Yin-dun cântæ atunci: zou Chui, pe care ducele Wen din Jin a uitat sæ-l recompenseze,
Jun-ze este întrebuinflatæ, ci) ultima strofæ (în care înfleleg cæ mæ gându-se, sæ ataøeze stæpânului învingætor un suflet creditor Jie-
accept pentru mine (nu, cu siguranflæ, versurile în care expresia câte pot exista: el poate sæ blesteme. Mai poate chiar, sinuci-
omagiile færæ pericol). Ræspunde lui Ze-chu: „Îmi permit sæ sæu, decæt o armæ øi decât o scæpare, dar cea mai puternicæ din
atitudinea prudentæ, dar nu a mers pânæ acolo încât sæ nu accepte onoare øi de profit nu-l satisface, nu are, împotriva seniorului
Zhao Mong (care øi-a arætat deschis loaialitatea, nu øi-a abandonat îi angajeazæ teribil responsabilitatea. Vasalul, pe care partea sa de
adeværat gentilom (Jun-zi: senior) a cærei amintire o voi pæstra). trebuie, imediat, sæ împartæ gloria, iar distribuirea pe care-o face
prin întreprinderea voastræ, dar væ pot spune cæ suntefli un câøtigat ræzboiul; Seniorul este cel care culege trofeele; dar el
(=Nu am calitatea de a væ aræta bucuria unei alianfle menflinute blana lor!635“. Virtutea seniorului este cea care a fæcut øi a
stimez din adâncul inimii mele, – pe el, când îl voi putea uita?“ fost animale sælbatece, le-aø fi mâncat carnea! Øi m-aø fi culcat pe
este prea departe pentru a se gândi la aceasta! – El, pe care-l nedrept, de acest brevet de onoare, strigæ: „Dacæ aceøtia doi ar fi
margini! – Acela, deci, pe care-l iubesc, în adâncul inimii mele – cocoøii mei)!“, un vasal oarecare, care se consideræ privat, pe
frumusefle! – Îndatæ ce-mi væd seniorul – bucuria mea nu cunoaøte „Aceøtia sunt eroii mei (literal: masculii mei, sau mai exact,
ton mai jos): „Duzii din vale, ce forflæ! – frunziøul lor, ce øi când, arærându-i cu degetul pe doi dintre ræzboinicii sæi, spune:
Zheng nu cere decât sæ se uneascæ cu Jin, ascultând de prima feudal are acelaøi interes, dacæ nu chiar mai mare, decât generalii
chemare a acestei flæri bogat, pe care o stæpânifli, seniorul meu, sæi sæ-i ierte pe învinøi. Un triumf dus pânæ la capæt l-ar ruina.
dumneavoastræ al cærui prestigiu îmi tulburæ inima). Iar Zhao Pentru senior, principiul sau unicul beneficiual unei
Mong ræspunde: „Cu adeværat perfect! Dar este vorba despre un companii se aflæ în faptul cæ el îi poate pune la încercare pe
conducætor (demn de a administra) un stat, cât despre mine cu vasalii sæi. Triumful îi dæ ocazia de a-i pedepsi pe aceia al cærui
adeværat, nu am nimic care sæ poatæ (sæ mæ facæ) sæ fiu egal ce el“ „suflet este dublu“638. El îi iartæ, cu mai puflinæ uøurinflæ decât pe
(=accept elogiul vostru pentru flara mea; în ceea ce mæ priveøte, învinøi, pe conducætorii øi ræzboinicii a cæror fidelitate este
îl declin). Bo-you (este un nobil puternic, bine înrudit, tulburent) echivocæ. Îi pedepseøte pe cei care øi-au pierdut fanionul, pe
cântæ: „Prepeliflele merg în cupluri – iar coflofanele perechi. – prizonierii eliberafli de duøman (pe care el îi poate reabilita sau i
Dintr-un om lipsit de bunætate (leang) – îmi voi face frate? – pune sub jurisdicflia øefilor lor de familie), pe laøii care nu au øtiut
Coflofanele îøi iau zborul în perechi – iar prepeliflele în cupluri... sæ-øi dea viafla în acelaøi timp cu tovaræøii lor de echipaj øi, mai
Dintr-un om lipsit de bunætate – sæ-mi fac un senior?“ (Este tot ales, pe oamenii de rang înalt înclinafli cætre indisciplinæ – cel
un cântec de dragoste. Bo-you sugereazæ (færæ supterfugii puflin, dacæ au primit ræni care apr sæ-i scoatæ în afara serviciului
aparente, interpretare diplomaticæ) cæ se cuvine sæ se împerecheze øi sæ-i lase færæ apærare. Ræzboiul „îi face sæ disparæ pe oamenii
cu adeværat; înflelegefli) dacæ o vrefli (este tot ce pot spune oficial) turbulenfli“. Vai de cel care ar dori sæ-l suprime! El are, într-a-
„Sper ca o alianflæ între Jin øi Zheng (aøa cum este el guvernat devær, datoritæ execufliilor triumfale, o valoare purificatoare639.
acum) va fi bunæ!“ Dar (sens deturnat ascuns) înflelegefli (dacæ Marii protestanfli care au creat în China unitæfli provinciale øi
acceptafli ideea de a væ lega în secret de mine): „Zheng este un fel de mici nafliuni, au fæcut din ræzboi o industrie. De acum
guvernat de oameni færæ virtute cærora nu le recunosc puterea“). înainte, ne apropiem de sfârøitul perioadei feudale. Prinflul
Iar Zhao Mong ræspunde (el nu are nici o încredere în succesul pæstreazæ numai pentru el beneficiile materiale ale ræzboiului.
intrigilor lui Bo-you): „Tot ceea ce fline de problemele sexuale nu Anexeazæ teritoriile cucerite propiului sæu domeniu. Anexeazæ în
trebuie niciodatæ (se înflelege) sæ treacæ pragul (apartamentelor egalæ mæsuræ øi populaflii. De acum înainte, armata nu mai are
private), cu atât mai mult cu cât este în plin câmp! Iatæ lucrurile nimic din acea grupare feudalæ care se duce, cu mare pompæ øi
pe care nimeni nu le poate asculta! (= nu ascult, nedorind sæ fiu pætrunsæ de spirit religios, sæ angajeze un turnir. Seniorii din
bænuit cæ înfleleg, chiar øi pe jumætate, apropourile voastræ)“. perioada Regatelor Combatante îøi conduc oamenii cætre
Apoi a fost rândul lui Zi-xi: „Glorioasele lucræri din Xie, – ducele Districtele de graniflæ barbare, pe care încearcæ sæ øi le supunæ. Ei
de Shao le conduce! – Pe teribilii conducætori ai armatei, – ducele poartæ, împotriva triburilor træind în afara legii chineze, ræzboaie
de Shao îi inspiræ!“. (Cântec militar preamærind conducætorul de cucerire pentru care vechile reguli ale bætæliei nu mai au nici
unei expediflii: Zhao Mong va avea imprudenfla sæ ia toatæ lauda o valoare. Întreprind ræzboaie coloniale, ræzboaie de civilizare:
pentru el?). El replicæ: În relitate, despre un prinfl este vorba, (la poartæ adeværatul ræzboi, inexpiabil øi dur. Îi încorporeazæ pe
un prinfl trebuie raportate toflte meritele preamærite de cântec; tot învinøi în armatele lor, le adoptæ tehnicile. Masa ræzboinicilor lor
aøa øi gloria succeselor actuale ale flinutului Jin (unde eu nu sunt nu mai este alcætuitæ din cavaleri, ci din aventurieri, din bravi, din
decât ministru) trebuie sæ fie atribuite unmai prinflului din Jin), cât coloniøti. Armata lor, în care se luptæ, nu pentru gloria de a face
despre mine, ce-am putut eu face?“ (= N-o sæ putefli sæ mæ prizonieri øi singurul beneficiu al ræscumpærærii, ci pentru a ucide
pæcælifli, spunând cæ-mi lipseøte loaialitatea). Apoi a fost rândul øi a jefui, trece drept armatæ naflionalæ atunci când se îndreaptæ
lui Ze-chu sæ cânte (care a devenit principalul consilier al lui împotriva armatei unui alt potentat, creator øi el al unei unitæfli
Zheng; Ze-chu este în termeni buni cu Ju-zhan; el se retrage øi provinicale.În China propiu-zisæ, luptele dintre prinfli par a fi
reia o temæ exprimatæ de acesta, dar, dacæ pot s-o spun aøa, pe un conflicte de civilizare, Occident contra Orient, Sus contra Nord.
286 275
277 284
existenfla lor civilæ. Totuøi, sub influenfla vieflii de curte, aceste gentilom.
Principiile moralei militare îi inspiræ pe nobili, chiar øi în noscând valoarea ritualurilor, el poate dovedi cæ s-a næscut
Este limpede cæ posedæ virtuflile ce sunt cerute unui fiu. Cu-
II NOBILII DE LA CURTE a carapacei, înseamnæ cæ el este pætruns de sensul convenienflelor.
vreun semn suplimentar)671; dacæ a trecut de capcana mondenæ
moøtenirea (færæ ca divinitatea sæ mai fie nevoitæ sæ mai dea
singur øi acflioneazæ ca un condamnat, care a pierdut deja totul.
donatæ, nestæpânitæ. Acela care iese din regulæ, s-a condamnat sæ ræmânæ murdar øi færæ podoabe; acestuia îi va reveni
în aceste cazuri extreme, unei dorinfle de putere imediate, dezor- bine cæ acestea sunt gesturi interzise de flinuta de doliu; el are grijæ
onoarei, valorile protocolare, echilibrul miøcærilor lente, fac loc, spæla øi se vor împodobi imediat dar cel de-al øaselea øtie foarte
fluire furioasæ îi succede moderafliei. Færæ nici o tranziflie, simflul preflioase øi atunci va exista un semn!“. Cinci dintre frafli se vor
treacæ peste destinul sæu. Dar, imediat ce este depæøit, o dezlæn- ei sæ se spele tofli pe corp øi pe cap, sæ-øi atârne la centuri pietre
orice clipæ este provocatæ soarta, având grija, totuøi, sæ nu se flestoase, se întâmplæ ca ea aæ ræspundæ cu øiretenie: „Trebuie ca
pariului øi un spirit de mæsuræ, amândouæ de o calitate aparte. În tatælui, care tocmai a murit, se consultæ carapacea broaøtei
onoarei, în care intræ, într-un amestec caracteristic, un gust al pentru a recunoaøte printre fii, pe cel care meritæ sæ-i succeadæ
stræini de legea chinezæ, chinezul se inspiræ dintr-un sentiment al încercæri, alura unui concurs de ghicitori mimate. Atunci când,
nobleflea feudalæ. Numai atunci când se aflæ în fafla barbarilor turnirurile de gesturi rituale pot prezenta, cu valoarea unor
acolo un strat profund, care nu dispare atunci când dispare Asalturile de politefle permit definirea øi clasarea destinelor: la fel
vremea turnirurilor, s-au înrædæcinat în sufletul chinez: au format a avansa, de a da înapoi, de a sânclina sau de a se redresa“670.
a nobililor soldafli de odinioaræ647. Totuøi, vechile principii, de pe maniera de a merge la dreapta sau la stânga, de a se întoarce, de
repudiazæ arta cu valoare religioasæ, dar cu randament ponderat øi pæstreze sau sæ-øi piardæ fieful. Viitorul este judecat dupæ
întâlnirilor feudale: el este o treabæ utilæ, o operæ de plebeu; el materialæ) a (ceea ce face) ca nobilul sæ træiascæ sau sæ moaræ, sæ-
vizeazæ cucerirea, anexarea, refuzæ sæ admitæ vechile legi ale (li) reprezintæ substanfla corporalæ (di: corpul, fundamentul, baza
din nou, pe cei a cæror ranæ nu este mortalæ?646“. Ræzboiul, care aceøtia vor muri sau îøi vor pierde rangul, cæci „gesturile rituale
noøtri, chiar dacæ sunt øi bætrâni... De ce sæ ne abflinem sæ-i rænim prea drept, iar celælalt prea înclinat, se poate spune imediat cæ
nimeni: Tofli care au sau mai pæstreazæ ceva forflæ sunt duømanii øi tæblifla, o iau unul prea de sus, altul prea de jos, dacæ unul stæ
Din contræ, ræzboaiele ambiflioase de civilizare nu iartæ pe elegante, care sunrt ceremoniile. Dacæ doi seniori, prezentându-
rezervatæ nobililor øi celor puri. calitatea sufletului øi a destinului lor în aceste întreceri de gesturi
familie stræinæ645. Lupta avea valoarea unei încercæri de puritate, tumultos, învaflæ sæ aibæ un suflet ordonat. Ei îøi dovedesc
cætorii unei armate învinse, oamenii trecufli, prin adopflie, într-o stau în calea inundafliilor“669. Vasalii, în loc sæ aibæ un spirit
sæ fie îndepærtafli marii ofifleri ai unei seniorii distruse, condu- impulsurilor. „Ritualurile previn dezordinea, aøa cum digurile
pregætitoare de tir cu arcul erau organizate, din care aveau grijæ Reglate minuflios de protocol, gesturile servesc la inhibarea
putea participa sau profita din turnirurile militare. Încercæri perpetuæ a ræzbunærilor, este o øcoalæ de disciplinæ moralæ.
duømanului644. Tot ceea ce nu putea fi angajat în vendetta, nu sine. Viafla de la curte, cu obligafliile etichetei øi ameninflarea
feminine trofeele sale virile, care sunt urechile tæiate ale flinutæ, din simflul flinutei ies la ivealæ controlul, stæpânirea de
sæ ducæ în captivitate un bætrân, sæ-øi expunæ unei contagiuni sunt exprimate øi, ca urmare, sentimentelor înøeøi)“668. Din
øi al consecinflelor. Nimeni nu ar fi îndræznit sæ omoare un ciumat, fixeazæ gradele øi limitele (pentru modul în care sentimentele
cei care, bolnavi fiind erau impuri, erau excluøi din jocul armelor care o impune ceremonialul este cu totul alta... Ceremonialul
copiii, bætrânii, femeile, tofli cei care erau pætafli de un doliu, tofli evoluflia, aceasta este atitudinea (virtufli: dao) barbarilor. Calea pe
Peste o tunicæ cu garnituræ de blanæ de faun øi ale cærei mâneci doliul nu i se poate strecura în suflet“656. Nobilul trebuie sæ fie
sunt împodobite cu blanæ albicioasæ de câine sælbatec, se poartæ brav øi curat. În luptæ, el trebuie sæ se dovedeascæ bun (shen ren
o tunicæ de un verde gælbui. Peste o tunicæ îmblænitæ cu miel sau liang ren); la curte, trebuie sæ-øi dea osteneala sæ fie frumos
negru, cu mâneci împodobite cu leopard, se poartæ o tunicæ (mei ren), cæci frumuseflea (mei) øi puritatea (jie = curat, de soi
neagræ øi, în sfârøit, peste o tunicæ din vulpe galbenæ, o tunicæ bun) se confundæ, øi de altfel, bravura nu se distinge de o flinutæ
galbenæ“. Din contræ, „peste o tunicæ împodobitæ (vulgar) cu frumoasæ657.
piele de câine sau de miel, este interzis sæ se poarte o a doua Acela este nobil, care se comportæ cu noblefle. Atunci când
tunicæ... (cæci) aceasta din urmæ este fæcutæ pentru a scoate în poartæ o îmbræcæminte „fæcutæ din douæsprezece benzi, aøa cum
evidenflæ frumuseflea costumului“. În vizitele de condoleanfle, mai anul are douæsprezece luni“ – ale cærei „mâneci rotunde, imitând
trebuie adæugatæ o a trei tunicæ, pentru a nu fi prea elegant. Dar, cercul“, invitæ la „miøcæri graflioase“ – al cærei guler, croit în
în prezenfla seniorului, se apare mereu cu cea de-a doua tunicæ, echer“ øi „cusætura dorsalæ, dreaptæ ca o cordea“, reamintesc
cea mai frumoasæ – în afaræ de cazul în care se fline o carapace de „spiritul de dreptate øi corectitudinea“, – øi al cærui „tiv din partea
broascæ flestoasæ: sfinflenia acesteia (ca øi caracterul sacru al de jos, orizontal ca øi acul unei balanfle în echilibru, pune
oamenilor în doliu) impune îmbræcæmintea a trei haine654. sentimentele în repaus øi inima în pace“658, este posibil sæ-øi
„Tunica unui ofifler trebuie sæ fie confecflionatæ dintr-una din pæstreze flinuta nobilæ (yi), care face ca „un om sæ fie cu adeværat
cele cinci culori fundamentale, iar partea de jos (un fel de pânzæ om“. Bine îmbræcat, nu riscæ sæ fie comparat cu un øobolan, care
cu care-øi înfæøoaræ coapsele) dintr-una din culorile intermediare nu are decât blana sa, cu un animal cu miøcærile dezordonate øi
corespondente“. Pe durata doliului, se poartæ bonete diferite, una înebunite659. Omul are un suflet, pe care îmbræcæmintea îl
de abstinenflæ, alta de necaz, una când se trateazæ afacerile, alta modeleazæ în mod corect, solid care poate dura. Nu se aude în
când se stæ în repaus. Existæ o bonetæ specialæ, care serveøte la acest caz zicându-se: „Un om care nu este în flinuta sa! – este
conferirea majoratului, cæci boneta este partea cea mai nobilæ a posibil ca el sæ nu fie deja mort?“ Dimpotrivæ, despre un gentilom
îmbræcæminflii: nu se scoate niciodatæ boneta în fafla unui desævârøit, care poartæ pietre la ureche øi a cærui bonetæ, împo-
conducætor, nu se moare færæ o bonetæ corespunzætoare bine dobitæ cu perle, stræluceøte precum constelafliile“, se va spune cæ
aranjatæ, iar capitolul privitor la bonetæ deschide cea mai sacræ este „pentru totdeauna de neuitat“. Nu este posibil ca manierele
dintre cærflile rituale, Yi li655. Nu se pætrundea la curte decât sale sæ nu fie „grave, maiestoase, împozante, distinse“660. Atunci
îmbræcat cu o combinaflie de haine de culori øi proporflii corecte. când haina este aøa cum trebuie sæ fie, flinuta corpului poate fi
În plus, trebuia sæ se flinæ în mânæ o tæbliflæ care, pentru un ofifler, corectæ (zheng), blând øi calm aerul feflei, conforme cu regulile,
era din bambus ornatæ cu fildeø, iar pentru un ofifler înalt din formulele øi ordinele661. Numai atunci poate fi considerat cineva
bambus împodobitæ cu mustæfli de peøte. Trebuie, în sfârøit, ca vasal de cætre prinflul sæu, ca un fiu de cætre tatæl sæu øi de cætre
centura sæ fie ornamentatæ cu pietre preflioase atârnate. „Cele din tofli, ca un om desævârøit. Ceremonia de majorat este realizatæ prin
partea dreaptæ, trebuie sæ redea notele patru øi trei ale gamei; îmbræcarea unei haine care-l face sacru pe gentilom øi-l consacræ
cele din partea stângæ, trebuie sæ redea prima øi a cincea notæ“. „În îndatoririlor elegante. Imediat ce este îmbræcat øi i se pune bonetæ
prezenfla seniorului (nici mæcar moøtenitorul desemnat) nu lasæ sæ ca un nobil, el poate lua parte la acele întreceri de flinutæ co-
atârne liber øi sæ ræsune pietrele preflioase de la centura sa“. respunzætoare, corporalæ øi verbalæ, care constituie viafla la curte.
Numai clinchetul brelocului princiar trebuie sæ se audæ. Dar, când Marea încercare de noblefle (cæci nobilii sunt mai întâi niøte
nobilul se aflæ în carul sæu, el aude o armonie de clinchete când ræzboinici) este întrecerea de tir cu arcul, ea nu mai pæstreazæ
merge – cu o vitezæ øi cu gesturi mereu mæsurate – „el nu aude nimic din brutalitatea unei întreceri de îndemânare sau de bravuræ
sunetul pietrelor atârnate de centura sa: atunci, nici eroarea, nici (în sensul vulgar al cuvintelor): este o ceremonie muzicalæ,
280 281
283 278
da frâu liber sentimentelor, a le læsa (færæ a le mai) urmæri dedica, pe de-a întregul, unei puteri sfinte649. O femeie care
sentimentele, celelalte cum sæ facem efortul pentru a le trezi. A în ocazii extreme, pentru a primi o pedeapsæsau pentru a se
„Regulile ceremonialului (li) ne aratæ, unele cum sæ ne moderæm sæ øi-l dea, læsându-se væzut dezbræcat. Nu se va dezbræca decât
care, la întâlnirea cu sælbaticii, øtie sæ-øi compunæ flinuta. suflet, deja puternic, sælæsluieøte în corpul unui nobil. Ar însemna
al fiinflei civilizate (wen: distins), al omului cu adeværat om (ren) apropie niciodatæ de un conducætor øi nu au deloc suflet. Un
sægeata înfiptæ în centrul flintei) este sufletul oficial al nobilului, îmbræcat pe jumætate ca un om de rând. Acei oameni nu se
(loaialitate) se scrie cu semnul inimæ øi o imagine reprezentând Bineînfleles, el nu poate ræmâne dezbræcat ca un sælbatec sau
exterioaræ nobilæ. Acest veømânt de loaialitate (zhong; zhong prima datorie a vasalului. El se îmbracæ pentru prinfl.
este ascunsæ pânæ la a pærea anulatæ. Fiecare îøi compune o flinutæ îfli permite sæ avansezi“, cæci: haina-l face pe nobil. Toaleta este
loaialitate, acumulare veche de violenflæ øi de trædare scade; ea de la curte, „o toaletæ perfect de frumoasæ deschide calea (dao) øi
diminuarea spiritului de ræzbunare. Cu ajutorul unor gesturi de În anturajul seniorului se cuvine sæ fii frumos. La reuniunile
brafl)667. Întrecerile reglate cu ajutorul tirului cu arcu serveøte la vær, el este frumos!“648.
legându-se pentru totdeauna printr-un schimb de sânge (luat de la despre civil, învins în întrecerea amoroasæ, ea spune: „Într-ade-
træiascæ de acum înainte aøa cum træiesc) un tatæ øi un fiu“ øi bat!“ Cum este øi firesc, fata îl alege pe militar. Totuøi, vorbind
vor face pe teren genoflexiuni faflæ în faflæ, invitându-se (sæ toate direcfliile; sare în carul sæu øi pleacæ: „Este un adeværat bær-
(de compasiune unul pentru celælalt) øi depunându-øi arcurile, soseøte; este îmbræcat cu costumul de bætælie; trage cu sægefli în
delictuasæ cu ajutorul unei baghete. La care, „amândoi, plângând prezinte, cu pompæ, cadourile la curte. La rândul sæu, celælalt
sæ ascundæ o sægeatæ suplimentaræ. Celælalt va para lovitura îmbræcat în straie strælucitoare, vine, plin de politefle, sæ-øi
Se poate întâmpla ca unul dintre ei, prea dornic de victorie, Cei doi pretendenfli acceptæ acest regulament. Unul, dupæ ce s-a
acelaøi numær de sægefli). încheie în cursul unei întreceri de cântece øi dansuri de dragoste).
mijloc de drum – færæ sæ facæ ræu nimænui (cel puflin dacæ ei au cunoascæ pe viitorul sofl; dar, în obiceiurile flæræneøti, logodna se
împreunæ. Øi sægeflile lor, amândoi ochind bine, se vor ciocni la sæ-øi spunæ pærerea; ea nu are voie, nici sæ-l vadæ, nici sæ-l
vor trage unul într-altul, ca la comanda unei muzici, amândoi lase pe tânæra fatæ sæ aleagæ. (Logodnica, de drept, nu are dreptul
zi666. Dacæ doi arcaøi rivali decid sæ se întâlneascæ pe câmp, ei din Zheng, Zou-Chu. Zou-Chu este un înflelept: El îl sfætuieøte s-o
fiind pætrunøi de ele, acestea vor putea reglementa viafla de zi cu trebuie sæ decidæ între doi rivali puternici, îl consultæ pe ministrul
unei baghete. Astfel, regulile onoarei vor fi øi mai ferme øi, tofli servesc la legarea unor contracte). Fratele, speriat de faptul cæ
ocupæ de chemarea la ordine a celor care greøesc, cu ajutorul bilateral; totuøi cadourile, expresie a unei voinfle unilaterale,
fiecærei perechi de arcaøi øi face sæ fie respectatæ ordinea; el se primul simbol al logodnei. (Contractul de cæsætorie este, în drept,
existæ øi un conducætor al tirului. El verificæ numærul de sægefli ale pe familia fetei sæ accepte cu forfla gâsca sælbatecæ, care constitue
o dau muzicienii. Este un analist care marcheazæ punctele øi mai familii care se vor alia). Un alt nobil, de stirpe princiaræ, a fæcut-o
strige: „atins!“ cu o voce armonioasæ øi corectæ, pe nota pe care menajatæ în ele, cu o curtoazie savantæ, demnitatea celor douæ
acolo pentru a primi loviturile; este pur øi simplu însærcinat sæ logodnicæ. (Ritualurile de logodnæ sunt ritualuri diplomatice: este
grijæ. În spatele fiecærei fliunte se aflæ un om, dar nu este postat foarte frumoasæ. Un nobil, de origine princiaræ, a cerut-o de
mondene. Orice urmæ de brutalitate sælbaticæ este retuøatæ cu cele militare. Un personaj din Zheng (540) avea o soræ care era
infinit de genoflexiuni. Este o încercare de flinutæ øi de disciplinæ lasæ sæ se întrevadæ înrudirea øi opoziflia dintre virtuflile civile øi
modul cel mai rafinat, susceptibilitæflile. El comportæ un numær din ce în ce mai mult, tindea sæ domine gustul pentru protocol)
arcul, care are loc la curte între oameni de onoare, menajeazæ, în (dacæ pot sæ spun aøa) partea de romantism dintr-o viaflæ în care,
scæzute, dar) rezervatæ bætrânilor ce trebuie respectafli. Duelul cu principii capætæ un nou aspect. O anecdotæ dræguflæ (ea aratæ øi
aranjatæ ca un balet, în care nobilul trebuie sæ se arate abil în (numai dacæ nu este vræjitoare) primeøte în corpul sæu farmece
saluturile frumoase øi brav în hainele sale. Toate miøcærile trebuie dæunætoare sau care slæbesc puterile (niu de = o virtute femininæ)
fæcute în cadenflæ, iar sægeata care nu a plecat pe nota potrivitæ, nu nu se va aræta niciodatæ goalæ650. În fafla seniorului sæu, cæruia el
poate sæ atingæ niciodatæ flinta (sau cel puflin, nu se conteazæ)662. nu doreøte nici sæ-i slæbeascæ, nici sæ-i contamineze sufletul
„Arcaøii, avansând, dând înapoi, învârtindu-se, întorcându-se, suveran, vasalul va trebui, de obicei, sæ se îmbrace la fel de
trebuie sæ atingæ inima (zhong) regulilor rituale. Înæuntru, o ermetic ca øi o femeie. „Chiar øi pentru a face ceva greu, îøi va
corectæ (zheng) atitudine a sufletului, pe dinafaræ, o dreaptæ (tche) pæstra braflele acoperite; chiar øi pe cældurile cele mai mari, îøi va
atitudine a corpului, iatæ de ceea ce este nevoie pentru a fline fline pe el partea de jos a hainelor“. Tunica sa trebuie sæ fie „destul
arcul øi sægeflile cu fermitate øi cu grijæ. Arcuri øi sægefli, flinute cu de scurtæ pentru a nu se târâ prin praf“, dar „destul de lungæ
fermitate øi cu grijæ, iatæ ceea ce permite sæ se spunæ cæ ai atins pentru a nu se vedea piele dezgolitæ651.
centrul (zhong) flintei. Øi astfel se face cunoscutæ virtutea (de)“, Dar nu este suficient sæ fii îmbræcat pentru a merge la curte:
nu numai virtutea vasalului care trage, dar øi virtutea seniorului pentru a fi primit, trebuie sæ øtii sæ te îmbraci. Zeng-zi øi Zi-Gong,
sæu, – care, numai ea, poate sæ conducæ sægeflile la flintæ: astfel, discipolii lui Confucius, se prezintæ într-o casæ, în care un prinfl
suzeranul diminua, se spune, fiefurile acelora dintre seniori, ai se aflæ în vizitæ. Uøierul le spune: „Prinflul este aici; dumnea-
cæror vasali, nobili descalificafli, etalând flinuta incertæ a stæpânului voastræ nu putefli intra!“ Cele douæ personaje, într-adevær, cobo-
lor, nu øtiau øi nu erau în mæsuræ, sæ tragæ drept în centrul rând din træsuræ, nu au avut timp sæ-øi aranjeze hainele. S-au dus
flintelor663. Dar, despre un prinfl, care toatæ ziua trage cu arcul repede, sæ se aranjeze într-un colfl din grajd. Uøierul, imediat,
færæ „ca vreo sægeatæ sæ devieze“ („oh! ce demn de renume este dându-se la o parte din fafla lor, le spuse: „Suntefli anunflafli!“ øi,
acesta! – ochii sæi frumoøi au o strælucire puræ! – øi ce corectæ este imediat ce au intrat, personajele cel mai distinse au venit în
flinuta sa (yi)!“) se va spune imediat cæ poate domni; este frumos, întâmpinarea lor. Prinflul însuøi (toaleta lor îi fæcea onoare) le-a
este pur: „poate sæ înlæture calamnitæflile!“. (Se øtie cæ fæcut onoarea, pentru a le aræta stima sa, sæ coboare o treaptæ a
conducætorii antici expulzau murdæriile cu lovituri de sægefli). La scærii652.
curtea seniorului virtuos, vasalii trag, care poate mai bine øi tofli Eleganfla este obligatorie: ea constæ în a purta îmbræcæmintea
cu curtoazia cea mai rafinatæ: „Clopotele, tobele sunt gata!... – care corespunde rangului pe care-l ocupi, care se potriveøte cu
Marea flintæ este pregætitæ! – Arcurile întinse øi sægeflile fixate, – anotimpul øi circumstanflele, care este în raport cu demnitatea
arcaøii se aranjeazæ în cupluri!“ – „Îfli ofer posibilitatea (xien: celor, pe care-i vizitezi. Costumul, în plus, trebuie sæ formeze un
termen care semnificæ cadourile dispuse ca ofrandæ øi provocærile ansamblu armonios, în care toate detaliile sunt într-o secretæ
aruncate unui rival) sæ-fli dovedeøti arta!“ – „Mæ duc deci sæ ti-o corespondenflæ. „Un ofifler care are dreptul la o singuræ emblemæ
dovedesc – iar tu vei bea la rugæmintea mea (Qi, rugæciune poartæ genunchiere roøii øi o agrafæ neagræ“. „Centura nu are
adresatæ unei puteri sfinte, cu umilinflæ, dar pentru a o constrânge decât douæ degete læflime dar pare de patru, cæci înconjoaræ de
sæ îndeplineascæ orantul)!“664. Rafinamentul este aøa de mare, douæ ori corpul“. „Ea este din mætase fiartæ, tivitæ simplu la
încât cupa (impusæ învinsului ca o penitenflæ øi o reconciliere) nu- margine øi nu are borduri decât la extremitæfli“. „Este înodatæ cu
i este prezentatæ decât ca un omagiu. Gentilomul, „atunci când se ajutorul unei paftale prin care se trece o panglicæ de mætase“653.
stræduie sæ atingæ flintæ“, trebuie sæ se prefacæ cæ nu cautæ victoria „Gærzile prinflului poartæ, când sunt în dreapta sa, o tunicæ orna-
decât din umilinflæ, cu scopul de a „declina cupa“ øi a ceda mentatæ cu blanæ de tigru, øi, când sunt în stânga, o tunicæ împo-
onoarea (onoare øi cupæ se spune cu acelaøi cuvânt)665. Se trece dobitæ cu blanæ de lup“. „Peste o (primæ) tunicæ cu garnituræ de
cu generozitate celuilalt consolarea (yang) onorabilæ, care este vulpe albastræ øi ale cærei mâneci sunt împodobite cu leopard, se
aceastæ cupæ salutaræ cu o bæuturæ (fæcutæ sæ refacæ forflele poartæ o (a doua) tunicæ care trebuie sæ fie din mætase negricioasæ.
282 279
289 304
tradifliilor rituale. De asemenea, un înflelept, un gigant, apostolul curios, pentru cæ este un tip de tranziflie. Ea se aflæ, într-adevær,
religioase. Lu nu are decât o modestæ curte, dar este patria sociologic. Aceastæ familie este de un tip destul de rar øi foarte
stæpânului. Este partizanul politicilor pozitive øi nu al formulelor zarea familiei nobile, în China feudalæ, este de un mare interes
scæri øi de a merge cu coatele întinse, zburând în serviciul influenflei sale asupra dezvoltærii moravurilor chineze, organi-
ritualurile; nu cunoaøte arta de a urca cu demnitate treptele unei În afara interesului istoric, pe care ea îl prezintæ, datoritæ
bufonerii tragice, este un pitic. Acest næpârstoc disprefluieøte
favoritul sæu, care este foarte priceput sæ inventeze tot felul de I FAMILIA NOBILÅ
sa este plinæ de cântærefle, de dansatoare, de bufoni. Yen zi,
meritæ. Ducele din Qi nu cunoaøte mæsura. Iubeøte fastul: curtea
ceilalfli doi l-au imitat). Fiecare prinfl îl are pe asistentul pe care-l Eticheta este ce care domneøte aici øi nu intimitatea.
s-a væzut frustat de onoarea turnirului. Din spirit de onoare, reuniunilor de curte, viafla familialæ respinge orice familiaritate.
au fost læsafli sæ ia piersica. Cel mai curajos s-a sinucis, odatæ ce turile de familie, asupra ideii de afecfliune. Reglatæ dupæ modelul
beascæ pe cei a cæror isprævi aveau mai puflinæ strælucire, øi apoi, autoritatea paternæ, ideea de respect primeazæ absolut, în rapor-
premiu. Bineânfleles, a avut grijæ sæ-i invite, mai întâi, sæ vor- asupra ei. Ordinea familialæ, pærând cæ se sprijinæ în întregime pe
celui mai viteaz dintre ei. Nu erau decât douæ fructe de dat ca chinezilor, atât de importantæ încât trebuie sæ insistæm mai mult
turbulenfli, øi acesta, pur øi simplu, propunând sæ-i dea o piersicæ de rudenie. De unde o træsæturæ caracteristicæ a vieflii private a
lovituræ, pe prinflul din Qi de trei bravi care ar fi putut deveni tuturor rela1iilor familiale, a pærut sæ stea chiar la baza legæturii
øiretenia øi stratagemele sale. (A reuøit sæ-l scape dintr-o singuræ tatæ, aspect particular al loialitæfli faflæ de un senior extins asupra
degrabæ viclean decât abil: Yen zi este, într-adevær, celebru prin comandat singur organizarea familialæ, respectul fiului pentru
personaj renumit, Yen zi, care este abil în discursuri, dar mai Atunci când, sub influenfla ritualurilor, principiul agnatic a
din Lu se face asistat de Confucius. Prinflul din Qi aduce cu el un pætrunde în viafla familiaræ.
fie secondat de un herald de o loialitate de nezdruncinat. Prinflul familiale; este exact invers, dreptul de cetate federal este cel care
ei sæ-øi pæstreze pe deplin sângele rece: trebuie ca prinflul lor sæ teoriilor chineze. Morala civicæ nu este o proiecflie a moralei
trebui, pe loc, sæ improvizeze o contra clauzæ.Este important ca Se cuvine deci, sæ inversæm postulatul istoric care stæ la baza
aparfline. Dacæ acesta nu-i satisface pe oamenii din Lu, ei vor seniorul sæu.
øi învingætorul) trebuie sæ jure primul; redactarea juræmântului îi a væzut o rudæ în tatæl sæu decât dupæ ce l-a recunoscut drept
trepte: acolo va fi încheiat tratatul. Qi (care este cel mai puternic naturalæ , la mai mult, o legæturæ de naturæ extra-familialæ. Fiul nu
în câmpie: se ridicæ o movilæ de pæmânt, pe care se urcæ pe trei care i-a unit, este o legætura de infendare, legæturæ juridicæ øi nu
statul Lu la un soi de vasalitate. Taberele prinflilor sunt stabilite o lungæ evoluflie fiul øi tatæl s-au considerat rude. Prima legæturæ,
cu scopul de a-øi jura o nouæ prietenie, dar Qi doreøte sæ-l reducæ ritualuri, prin care se obflineainiflial afilierea agnaticæ. Numai dupæ
l-a privat de câteva domenii; cei doi prinfli (499)677 se întâlnesc mentelor naturale, regulile pietæfli filiale derivæ din strævechi
desemnat sæ fie purtætorul însemnelor senioriei. Qi a învins Lu øi faptul cæ, departe de a izvorî dintr-o simplæ codificare a senti-
cel în care se reflectæ cel mai bine virtutea conducætorului este În schimb, odatæ ce se fline cont de datele istorice, se remarcæ
joace, cu toate primejdiile sale, rolul de herald sau, mai de grabæ, moøilor.
ai seniorului øi îl reprezintæ. Fiecare dintre ei este chemat sæ sæ-øi imagineze cæ aceste obiceiuri nu ar fi fost cele ale stræ-
lipsesc de orice autoritate verbalæ. Fidelii sunt purtætorii de cuvânt pentru a gæsi în ele codul bunelor moravuri; nimeni nu îndræzni
virtuflile sale le dæ un spirit elocvent, faptele sale nelegiuite îi atunci, ele au cæpætat un soi de valoare canonicæ. Sunt citite
tot solidar. Actele conducætorului pæteazæ onoarea vasalilor, definitivæ nu dateazæ, totuøi, decât din epoca dinastiei Han, dar,
borduræ coloratæ (flinuta de doliu). Poartæ încælflæri din piele comuniune, nu se fac vinovafli de crimæîmpotriva patriei sau a
netæbæcitæ, rezemætoarea cæruflei sale este acoperitæ cu o piele de familiei, ci numai de lesmajestate øi aceasta, numai în cazul în
câine alb, caii atelajului sæi nu au coama tæiatæ. El însuøi nu-øi taie care nu izbændesc în acfliunea lor, cæci succesul ar face ca în ei sæ
unghiile, barba øi pærul. Atunci când se aøeazæ la masæ, se abfline stræluceascæ o maiestate superioaræ celei a victimei lor, care ar fi
sæ mai facæ libafliuni (este exclus de la comuniunea zeilor). Se de data aceasta adeværatul vinovat. Tot aøa, în timp ce efortul unui
abfline sæ mai spunæ cæ nu este vinovat (se abfline, în egalæ mæsuræ, grup omogen poate sæ tinda numai sæ întreflinæ øi sæ întæreascæ o
sæ spunæ cæ este vinovat: numai un conducætor are suficient suflet uniune comunialæ, efortul grupului feudal de exercitæ, mai vizibil,
øi autoritate pentru a putea sæ se mærturiseascæ în mod formal pentru a menfline ordinea ierarhicæ, pe care grupul a stabilit-o: de
vinovat). Sofliile sale (sau cel puflin soflia principalæ) nu mai sunt aceea, ceremoniile, care au menirea sæ restaureze periodic comu-
admise lângæ el (viafla sa sexualæ øi relafliile sale casnice sunt niunea fidelilor, sunt, astfel organizate, încât ele sæ marcheze, prin
întrerupte). El îøi reia hainele obiønuite numai dupæ ce au trecut dozæri protocolare, partea de prestigiu care trebuie sæ revinæ
trei luni“680. Vasalul expatriat poartæ doliu dupæ patria sa fiecæruia dintre ei. Întregul simbolism social are drept obiectiv
pierdutæ, dar este øi propiul sæu doliu. El rupe legæturile întærirea sensului disciplinei. Disciplina reprezintæ idealul, pentru
stræmoøeøti øi se desparte de personalitatea sa de pânæ atunci. cæ rezistenfla la subordonare este faptul. Nimeni nu consideræ cæ
Atunci când, dupæ trei luni, îøi depune însemnele doliului el a poate træi în afara unui grup de supuøi, dar, odatæ fæcând parte din
sfârøit sæ mai fie omul unui anumit senior øi al unei anumite flærii. acesta, fiecare posedæ în el o parte din acea virtute contagioasæ,
Pentru a înceta sæ mai fie opozant, el trebuie sæ moaræ pentru care contribuie la sfinflenia unui conducætor recunoscut. Condu-
patria sa. În toatæ perioada în care poartæ îmbræcæmintea de doliu cætorul nu are altæ însærcinare decæt sæ concentreze în el prestigiu.
øi se supune abstinenflei, seniorul sæu se aflæ sub ameninflarea Pentru ca el sæ ræmânæ august, trebuie ca el sæ fie un prinfl trândav.
unui gest de sinucidere. Aceastæ ameninflare are o putere cumplitæ Atunci cænd o acfliune se impune, numai un vasal poate s-o
øi este suficientæ, chiar îndreptatæ asupra unui stræin, pentru a îndeplinescæ øi nu poate acfliona, decât cu ajutorul unei delegaflii
înfrâna orice voinflæ. Un vasal al lui Chu a reuøit sæ obflinæ, pentru din partea virtuflii princiare. Or, fie cæ poate compromite printr-
stæpânul învins, ajutorul armatelor lui Qin jelindu-se timp de un eøec sfinflenia seniorului, sau fie cæ, reuøind prea bine, el se
øapte zile, sprijinit de un zid al palatului princiar, færæ ca sunetul sacrificæ peste mæsuræ, el atenteazæ mereu la demnitatea senio-
glasului sæ-i fi încetat o clipæ, nici când înghiflea o linguriflæ de rului sæu. Herald sau general, vasalul (cæci nimic nu distinge
apæ681, Atunci când vasalul opozant se surghiuneøte øi posteøte, devotamentul absolut de ambiflia ræzvrætitæ) se condamnæ la
el încearcæ sæ-l determine pe seniorul sæu sæ respingæ proiectele ispæøire, atunci când se hotæræøte sæ acflioneze. Pentru a se aræta,
cærora el însuøi refuzæ sæ se asocieze. În cazuri urgente, el poate în mod strælucitor, un servitor loial, este important sæ fie, poate nu
sæ întrebuinfleze o proceduræ mai brutalæ. chiar un ministru trândav, ci; foarte strict, un ministru care nu
Prinflul din Jin, dus de nas de soflia sa, fiica prinflului din Qin, acflioneazæ decæt în formæ, øi de formæ. Sinceritatea (cheng), care
îi elibereazæ pe generalii din Qin, pe care-i învinsese øi-i fæcuse este prima datorie a vasalului, se defineøte printr-o conduitæ de o
prizonieri. Un vasal soseøte îl aduce la ordin pe prinfl, apoi „scuipæ conformitate absolutæ cu legile etichetei. Dacæ vrei sæ fi fidel,
pe pæmânt, færæ sæ se întoarcæ“682. În felul acesta el aruncæ cel trebuie sæ faci în aøa fel încât, sæ se vadæ, limpede, cæ nu acflio-
mai veridic dintre blesteme asupra deciziei prinflului, de acum nezi, nu gândeøti øi nu simfli decât dupæ regulile protocolare.
înainte, o alternativæ teribilæ se impune seniorului: acesta trebuie, Totul, în viafla publicæ, nu este decât paradæ øi paradæ bine reglatæ.
fie sæ renunfle la decizia blestematæ (ceea ce fæcu prinflul din Qin) Øi este astfel pânæ în momentul în care tehnicienii au triumfat
fie sæ-l omoare pe vasalul sæu, asumându-øi astfel toate respon- asupra vechii nobilimi în favoarea prinflilor. Dar, atunci când
sabilitæâile unei execuflii pe care acesta a provocat-o în mod consiliul privat sau, mai ræu, curtea legiøtilor înlocuieøte curtea
292 301
291
inferioaræ, o bonetæ færæ ornamente, de culoare albæ øi lipsitæ de
cætre flara sa øi scoate vaiete. Se îmbracæ cu o tunicæ, o hainæ
frontiera, el niveleazæ un teren øi ridicæ o movilæ. Îøi întoarce fafla
ritualurile patrimoniale. Îøi pierde zeii. „Odatæ ce a trecut
stræmoøii sæi: nu poate lua cu sine vasele de care se servea pentru
a fost respins, pæræseøte flara, el rupe legætura cu patria sa øi cu
sæ se excomunice pe el însuøi. Atunci când vasalul, al cærui sfat
opozantul trebuie sæ evite sæ arunce anatema asupra celorlalfli øi
hotærât un destin nefast679. În afara unor cazuri extreme,
decæt „a ræmâne pentru a urâ“ øi pentru a arunca asupra actului
ceea ce imputæ altora drept greøealæ. A accepta nu ar insemna
øi pæræseascæ funcflia, sæ se expatrieze: el trebuie sæ ispæøeascæ
angajând destinul protestatarului. Acesta trebuie sæ se retragæ, sæ-
un soi de opoziflie suspensivæ; ea dezleagæ provizoriu soarta, dar
consiliului, Un protest, repetat de trei ori, atrage asupra deciziei
Sfatul, adoptat de trei consilieri, constituie unanimitatea
sæ ispæøeascæ efectul nociv al deciziilor pe care el le repudiazæ.
declin. Vasalul, care pledeazæ împotriva celorlalfli, se condamnæ
datorie, o datorie funestæ, în consiliul unei seniorii care este în
neconceput într-o seniorie prevæzutæ cu un destin fun. Ea este o
senior. Mustrarea (jian) – sfatul contrar – este un act de
înseamnæ a te blama singurriscând sæ-i blamezi pe egalii tæi øi pe
te izola de grupul feudal, a te pune singur la stâlpul infamiei, øi a dreptæflii.
decizie care, în principiu, nu poate fi decât unanimæ, înseamnæ a tulburarea, în care te poate arunca o cæutare anarhicæ a adeværului
nu au avut grijæ sæ-øi decline responsabilitatea. Dar a respinge o zându-se sæ-øi consacre viafla cultului etichetei, au reuøit sæ evite
adoptat, tofli consilierii sunt condamnafli sæ-l execute, numai dacæ lor. Au codificat, cu strictefle, practica acestor virtufli øi, deci-
în numele tuturor, a aderat spunând „da“. Atunci când un sfat este øi din onoare, principiile fundamentale ale conduitei. Øi a gândirii
le-a dat sau pe care ceilalfli le-au preconizat, dar la care seniorul, de ierarhii satbilite, de adeværate tradiflii. Au fæcut, din sinceritate
responsabilitatea (Jiu = efectul nociv sau fast)“ sfaturilor pe care o adeziune formalæ la un întreg ansamblu de convenflii consacrate,
unison; din contræ, trebuie ca fiecare „sæ øtie sæ-øi asume depline øi adeværate; au avut înflelepciunea s-o defineascæ, print-
curflii cu vorbe“678 nu foloseøte la nimic dacæ sufletele nu sunt la mismului. Øi-au propus, ca datorie esenflialæ, practicarea loialitæflii
denigra – ah! acesta este cel mai ræu lucru!“ „A împuia capul ale formulelor prestabilite. Au înfleles valoarea moralæ a confor-
nu sunt animafli de aceeaøi virtute. „A pærea de acord øi a se recunoscut meritele formalismului, ale gesturilor bine reglate,
sfaturi. O seniorie este pierdutæ dacæ tofli vasalii øi tofli consilierii feudalæ i-a fæcut pe chinezi sæ dobândeascæ virtufli preflioase. Au
ciunea lor o au de la prinfl; ei i-o restituie acestuia sub formæ de øtie totul. În timpul lungilor secole în care ea a dominat, disciplina
de consiliu, vasalii se dedicæ cu totul prinflului. Toatæ înflelep- acesta din urmæ era apt pentru orice serviciu: celælalt se va fæli cæ
stabileøte în aceste reuniuni de la curte. În timpul acestor întruniri depæøite. Este adeværat cæ omul cinstit îl va înlocui pe gentilom;
Mai mult decât în ræzboi, solidaritatea grupului feudal se vasalilor, turnirurile øi replicile, zilei nobilimii feudale sunt

sinceritæflii, Confucius însuøi, este cel care îl asistæ pe prinflul din


Lu. Cei doi prinfli urcæ pe movila tratatului øi se aøeazæ faflæ în faflæ,
izolafli øi færæ arme: puteri nude. Vasalii stau într-o parte, iar la
baza treptelor asistenfla. Odinioaræ, într-o întâlnire asemænætoare, Capitolul IV
øi pe vremea când Qi mai dorea sæ-i impunæ lui Lu un tratat Viaœa privatå
dezastros, s-a gæsit în tabæra lui Lu un voinic care, urcând toate
treptele movilei, s-a dus sæ-l ameninfle cu pumnul pe ducele din
Qi, smulgându-i un juræmânt neaøteptat. Qi avea, pe-atunci, un
prinfl øi un ministru înflelepfli: aceøtia au executat cu o loaialitate
plinæ de scrupule juræmântul impus prin forflæ: a fost o reuøitæ
pentru Qi. Dar timpurile s-au schimbat, victoria este tot de partea
lui Qi; cu toate acestea loaialitatea øi consilierul loial sunt de
partea lui Lu. Deci, Qi este acela care, cæutând sæ confirme prin
violenflæ o victorie pe care înflelepciunea n-a meritat-o, va încerca
sæ-l intimideze pe prinflul Lu, izolat pe movilæ. Un ofifler propune
P ietatea filialæ, din antichitatea îndepartatæ, dacæ este
sæ-i credem pe chinezi, a stat la baza moralei familiale øi chiar a
sæ fie chemafli dansatorii: „Da“, spuse prinflul Qi. Imediat, moralei civice. Respectul datorat autoritæfli paterne este considerat
avanseazæ o masæ de fanioane, sulifle øi halebarde, într-o ca cea mai mare dintre datorii, ca o datorie primordialæ, din care
hærmælaie de tobe øi de strigæte. Dar nimic nu a înmuiat sufletul decurg toate obligafliile sociale. Dacæ prinflul meritæ sæ fie ascultat,
loial al lui Confucius. „Cu un mers rapid, el a urcat (primele) aceasta se datoreazæ faptului cæ poporul recunoaøte în el un tatæ.
trepte (le) movilei, dar nu cea din urmæ, øi øi-a ridicat în aer Autoritatea unei guvernæri, oricare ar fi ea, pare sæ fie de esenflæ
mânecile“. Eticheta nu permite unui vasal fidel gesturi mai patriarhalæ, cæci datoriile faflæ de stat nu sunt imaginate decât ca
violente. Dar, când vasalul are simflul flinutei, posedæ øi arta o extindere a datoriilor familiale. Supusul loial provine din fiul
cuvântului. Urcat pe a doua treaptæ, Confucius vorbi. Yen zi nu pios. Odatæ ce tatæl l-a învæflat pe fiu ce este respectul (xiao), l-a
a avut nimic de replicat. Datoritæ talentelor heraldului sæu, Lu l-a învæflat øi loialitatea (zhong). Tatæl este deci primul dintre
învins pe Qi; o contraclauzæ a fost inversatæ în tratat care permitea magistrafli øi chiar, dupæ teoria clasicæ, magistratura pe care el o
redarea domeniilor confiscate; øi (orice întrecere între prestigii exercitæ, n-o defline printr-o delegare; aceasta îi aparfline în
princiare implicând o pedepsire a învinøilor – care sunt virtutea unui drept fondat în naturæ.
nevinovafli) Confucius, pentru a da victoriei legalitate, comandæ Aceste concepflii corespund unor sentimente atât de con-
o execuflie. Tradiflia hagiograficæ pretinde cæ el a pus sæ fie solidate astæzi, încât chinezii se pot considera îndreptæflifli sæ le
sfârtecafli bufoni øi pitici: nu era acesta modul cel mai bun de a socoteascæ înæscute. Dar, aceste sentimente au o istorie. Ele au
(nimici apærarea unui prinfl nobil øi duøman al ritualurilor, al cærui fost inoculate nafliunii datoritæ unui efort de propagandæ a unei
ministru nu putea fi decât un pitic øi un bufon? Sufletul princiar øcoli de ritualiøti øi maeøtri de ceremoni. Aceøtia au deprins
vorbeøte prin vocea heraldului øi el este acela care, în aceste principiile de moralæ naflionalæ, stræduindu-se sæ analizeze
turniruri oratorice, reprezentate de întrevederile conducætorilor, uzanflele în vigoare în nobilimea federalæ. Din aceastæ muncæ de
dobândeøte, pentru seniorie, glorie sau ruøine. Consilierul orator, analizæ au ieøit douæ ritualuri: yi li øi Li ji, care servesc la
în vremea în care bætælia nu urmeazæ decât unor victorii cucerite ilustrarea numeroaselor culegeri de anecdote. Aceste culegeri se
doar pe jumætate, este, mai mult decât generalul, un mare prezintæ ca niste povestiri istorice, în timp ce ritualurile sunt
cuceritor de prestigiu øi adeværatul secund al seniorului. plasate sub patronajul îndepærtat al lui Confucius. Redectarea lor
290 303
293 300
tânærului prinfl cautæ sæ-l facæ sæ scape de aceastæ încercare. grupului: atenteazæ, pur øi simplu, la ordinea sa. Ei nu rup o
împotriva tatælui sæu prestigiul pe care i-l dæ victoria. Prietenii (aceste practici erau la ordinea zilei) nu se pune în afara legii
învingætor fiind, se expune bænuielii de a dori sæ întrebuinfleze øi depæøeascæ fratele, vasalul, care doreøte sæ-øi detroneze seniorul
înseamnæ cæ este vinovat. Va fi vinovat, el este deja dacæ, manieræ inegalæ caci grupul este ierarhizat. Fratele, care cautæ sæ-
bun mijloc de a-l distruge. Dacæ el comite crima de a fi învins, acelaøi spirit, tofli participând la spiritul comunitæflii, dar în
grupare propune numirea tânærului prinfl ca general, este cel mai este o unitate comunialæ. Membrii grupului sunt stæpânifli de
nutreøte pentru fiul mai mare al acestuia o uræ profundæ. Aceastæ de grup feudal. a fel ca øi gruparea familiaræ, gruparea feudalæ
sa. O altæ grupare este formatæ în jurul favoritei ducelui Xian care de familie, la fel cum familia (vom vedea mai departe) este un soi
mare. Acesta este moøtenitorul desemnat. El are la curte gruparea care poartæ doliu dupæ propiul sæu tatæ. Grupul feudal este un soi
pentru a øti dacæ va încredinfla comanda oøtilor fiului sæu mai Vasalul poartæ doliu dupæ seniorul sæu cu aceeaøi strictefle cu
sæ aibe aspectul unui rebus. Ducele Xian din Jin (659) delibereazæ de cea de rudenie, aceea care existæ, în aceeaøi epocæ, tatæ øi fiu.
acest sfat sæ capete forma unei întreceri de proverbe, iar decizia o aderare absolutæ la voinfla seniorului. Aceastæ legætura nu diferæ
mai ales sunt susceptibile de interpretæri variate. Idealul este ca constituie curtea sa. În felul acesta, legætura de vasalitate implicæ
a consacrat, pe de altæ parte, ele nu au decât o valoare neutræ øi suflet sælæøuieøte øi în senior øi în corpul gentilomilor care
atrage respectul prin caracterul lor tradiflional; dar dacæ tradiflia le- Fiecare nobil este un conducætor cu virtute difuzæ. Acelaøi
se exprime decât cu ajutorul unor formule proverbiale. Acesta færæ valoare.
încearcæ, nu sæ vorbeascæ færæ sæ spunæ nimic, ci, cel puflin, sæ nu munceascæ, – o muncæ de bædærani ce nu conferæ decæt drepturi
destinul øi dezvæluie sufletul aøa cum este el, fiecare consilier turilor pe care flæranii necioplifli cum spun, nu au decæt sæ le
irevocabil. Tocmai pentru faptul cæ orice cuvânt angajeazæ eminent (dar subordonatul dreptului prinflului) asupra pæmân-
responsabilitæflilor, cæci toatæ lumea ezitæ sæ se angajeze în mod pæmântul dupæ seniorul lor: în urma sa, ei dobândesc un drept
timpul consiliului ca øi în timpul bætæliei, se încearcæ diminuarea noblefle øi în virtute eficace, în ordinea demnitæfli lor, lucrezæ
sunt desemnate deja victimele ispæøirilor care se pot impune. În brazde, în numær mai mare pe mæsuræ ce sunt mai puflin bogafli în
insensibilæ, într-un singur sens. Unele cæinfle devin posibile øi în ei este dispersatæ, dar mai numeroøi la lucru øi sæpând fiecare
cuvintele pronunflate nu mai angajeazæ soarta într-o manieræ animafli de forfla sacræ care este concentratæ în stæpânul lor, øi care
aceea de a acorda o responsabilitate fiecârui sfat: de acum înainte, va primi primele fructe ale pæmântului ca ofrandæ701. Totuøi, tofli
sæ fie unanim, practic, principala uti-litate a reuniunii de curte este pæmântul va fi fecundat iar sfântul autor al desacralizærii solului
suflet, cel al conducætorului, øi dacæ, în principiu, sufletul trebuie este acela care trage, singur, câteva brazde: imediat, întreg
øi picioarele mele“, dar dacæ, teoretic, senioria nu are decât un de pæmânt. Atunci când conducætorul începe primele aræturi, el
øi sæ spunæ: „Generalii øi miniøtrii nici nu reprezintæ decât braflele face sæ rodeascæ un domeniu øi care-i dæ dreptul sî fie un deflinætor
este de datoria seniorului sæ-øi revendice întreaga responsabilitate permite sæ comande unui grup de oameni, întreaga virtute care
ræu sfetnici. Se transferæ asupra lor calamnitatea684. Færæ îndoialæ familiile lor, sfinflenia unui conducætor, întreg prestigiul care-i
nereuøite, sæ se øteargæ actul nefast, suprimându-i pe consilierii græsimea arsæ a victimelor. Iar, pe durata vieflii, vor avea, în
prudenfla de a schifla un gest de reflinere, se va putea, în cazul unei conducætorii defuncfli îøi flin încæ curtea øi unde urcæ fumul din
„Aceia au vrut-o683!“ Dacæ seniorul le urmeazæ sfatul, dar are pæmântului: el va sælæølui în înalturi, în regiunile cereøti, în care
strige, arætându-i printr-un gest pe consilierii celeilalte pærfli: un suflet care, dupæ moarte, nu se va pierde în stræfundurile
hotærâre nepotrivitæ: pentru aceasta, este de ajuns ca adversarul sæ alimentat sufletul seniorilor defucfli. Ca øi conducætorul lor, ei au
poate sæ-l scape pe seniorul sæu de soarta rea, pe care o atrage o conducætor, dar pe estrada conducætorului, hrana cu care este
deliberat. Dar, færæ a atrage asupra sa pedeapsa, un vasal fidel oamenii de sus, aceia cæræra li se permite sæ mænânce, dupæ
de sare în formæ de tigru689. Felurile de mâncare trebuiau servite pe de altæ parte, trebuie sæ se prefacæ mæcar cæ mai gustæ din
øi consumate într-o ordine fixæ. Mâncærurile din carne, de mâncæruri. Carnea, la mesele ce sunt oferite de marii conducætori,
exemplu, erau arænjate în cinci rânduri: se termina cu vânatul care este tæiatæ øi nu færâniflatæ în bucæflele mærunte. Nu este acceptat
preceda peøtele. Ustensilele de masæ erau aøezate în conformitate decât cu precauæie, cu un amestec de respect øi reflinere, de
cu unele reguli stricte. Peøtele fiert era prezentat cu coada întoarsæ distanflæ øi de umilinflæ, darul de hramæ care înobileazæ, dar øi
cætre mesean, dar în aøa fel încât spatele, vara, sæ fie pe partea aserveøte øi infeudeazæ. La vasalul din naøtere, respectul dominæ
dreaptæ øi, iarna, burta. La masa princiaræ, ciocul amforelor era øi el nu poate sæ nu mænânce cu poftæ mâncarea pe care i-o oferæ
îndreptat cætre invitatul principal. Toate sosurile sau bæuturile, stæpânul; dar el trebuie s-o mænânce pæstrând un ritual perfect:
compuse din mai multe substanfle, erau luate cu mâna dreaptæ øi „Dacæ prinflul îfli dæ sæ mænânci resturile sale, mænâncæ-le în
se punea în partea stângæ. Era interzis sæ se mænânce meiul, altfel propia sa farfurie (cel puflin dacæ pofli s-o speli, dupæ ce ai mâncat
decât cu o linguræ, sæ se bea supele færæ a se mesteca ierburile, sæ tu)“, cæci legætura care va ieøi din aceastæ comuniune va fi mai
se bea saramura ca øi cum ar fi fost prea puflin concentratæ în sare, strânsæ dacæ ai împærflit cu el øi mâncarea øi vesela. „Dacæ prinflul
sæ le arunce (cu baghetele) orez în aer pentru a fi ræcit sau pentru îfli oferæ un fruct cu sâmbure, pæstreazæ sâmburele în sân“: este o
a fi rostogolit în bulete pentru a fi mai rapid înghiflit. Nu se apucau marcæ de favoare. Dacæ prinflul îfli oferæ alimente, mænâncæ, dar
bucæflile ca pe o pradæ øi nu se aruncau oasele la câini690. Atunci pæstreazæ øi pentru rudele tale: îi vei reconforta, le vei îmbogæfli
când se mânca pepene, era tæiat în douæ øi era acoperit cu un viafla øi vei raporta la o generaflie mai veche titlurile tale de
prosop, dacæ era pentru un prinfl; era deasemenea tæiat în douæ, dar noblefle695.
se fæcea economie de prosop, dacæ el era pentru un înalt ofifler. Seniorul îl hræneøte pe vasal. Acesta din urmæ posedæ atâta
Pentru un simplu nobil, se limitau la tæierea pærflii inferioare. Cât noblefle, pe câtæ hranæ primeøte øi este fidel, exact în mæsura în
despre oamenii din popor, ei tæiau pepenele cu dinflii691. Trebuia, care este alimentat. Un trædætor pune la cale o rebeline. El plæteøte
de asemenea, sæ se evite a avea mâinile murdare, a face zgomot pe bucætarii palatului øi pe valefli. În loc sæ pregæteascæ, în fiecare
sau grimase cu gura. Se rupea carnea fiartæ cu dinflii, iar cu zi, pentru înalflii ofifleri, puii la care aceøtia au dreptul, bucætarii
degetele carnea uscatæ. Nu erau puse la loc în mâncare, bucæflile nu mai coc decât rafle, iar valeflii, mærind ultragiul, furæ raflele øi
de peøte ce erau scoase din guræ692. Nu se clætea niciodatæ gura, nu pæstreazæ decât sosul. Acesta este de ajuns pentru ca vendeta
înainte ca stæpânul casei sæ se fi atins de toate felurile de mâncare; sæ se declanøeze øi sæ izbugneascæ furii sælbatece: „Aø vrea sæ-mi
trebuia sæ începi sæ mænânci înaintea lui øi sæ nu termini, atâta fac culcuø din pielea lor“696. Prinflul a primit de la un senior,
timp cât el nu a terminat de mâncat; la masa unui comandant prieten, un cadou minunat: o broascæ mare flestoasæ de mare. Un
(trebuia sæ ai grijæ), trebuia sæ evifli a pærea gurmand øi toatæ vasal, care se duce la curte, îøi simte degetul arætætor (cel cu care
lumea era atentæ sæ se aøeze pe aøternutul sæu stând puflin mai în mænâncæ) miøcându-se. „Când ni se întâmplæ acest lucru, spune
spate693. Dar, imediat ce gazda øi-a øters cu degetele colflurile el, înseamnæ mereu cæ au mâncat o mâncare minunatæ“. Dar
buzelor, tofli terminau masa bând øi, dupæ ce s-e ofereau sæ strângæ prinflul, avertizat de acest fapt øi vexat cæ vasalul se crede din-
masa, mulflumeau spunând: „Suntem sætui!“ Totuøi, nu se cu- nainte sigur cæ va avea partea sa din festin, se abfline sæ-l mai
venea sæ se retragæ „dansând øi flopæitul“. Cei care suportau ræu invite la masæ. Vasalul, nemulflumit, îøi înmoaie degetul în oalæ,
bæutura, erau ameninflafli cu „berbecul færæ coarne“; un supra- îl suge øi iese. Prinflul se gândeøte imediat sæ-øi omoare fidelul, iar
veghetor øi un cenzor îi chemau la ordine. „Invitaflii noøtri, când fidelul sæ-l omoare pe prinfl. Între ei comuniunea a fost ruptæ697.
sunt befli, – unul urlæ, iar altul vocifereazæ! – Ræsturnând vasele Atunci când Confucius a væzut cæ seniorul sæu prefera, sfaturile
øi oalele noastre – ei danseazæ, cu corpul împleticit!694“. Dacæ sale, cântecele pernicioase ale muzicantelor trimise de un duøman
nici un invitat „nu-øi poate permite sæ nu se declare sætul“, tofli, întæit din regiunea Lu, a refuzat, la început, sæ se supere; a vrut sæ
296 297
295 298
pentru a servi un militar cæruia i se oferea, pe deasupra, o bucatæ øi totul este fast! – Sætui de vin, sætui de mâncare, – mari, mici,
crapi tæiafli: aceste mâncæruri erau în mod deosebit potrivite confirma fericirea! – Bucatele, iatæ-le: – nimic nu este neplæcut
broaøtele flestoase fæcute la grætar, muguri de bambus øi stuf, særbætori! – Muzicienii intræ øi cântæ! – Aceasta, pentru a
este sediul curajului). La mesele cele mai distinse figurau øi Împreunæ cu unchii mei, cu verii mei, – tofli, împreunæ, vom
piersici pentru a o face verzuie øi strælucitoare ca fierea (fierea færæ întârziere! –
tate, se beau apæ ofleflitæ øi suc de prune. Se curæfla pielifla de la servitori, øi dumneavoastræ, prinflesæ, – strângefli masa, repede øi
cu øtir øi cu icre de peøte conservate în sare. Ca bæuturi fermen- al clopotelor! – Plecafli, reprezentant al Spiritelor! – Øi voi,
mare øi amestecatæ cu supa de iepure øi de câine, peøtele umplut sæturate!“ – Reprezentantul stræmoøilor – iese în sunetul tobelor,
de orez amestecatæ cu supa de praz, supa de orez glutinat, mæcinat aøez; – invocatul îøi spune oracolul: – „Spiritele au bæut pe
delicate, aveau carnea de melci, tæiatæ øi conservatæ în oflet, supa clopote, tambure, sunafli sfârøitul! – Coborâfli, voi cei pioøi, eu mæ
crudæ, dar, în acest caz, tæiatæ în felii foarte subflirii. Ca mâncæruri miliardele øi cu sutele de mii!“ – Ritualuri øi gesturi terminate, –
mistrefl øi de cerb era servitæ, fie tæiatæ felii bætute øi uscate, fie corect. – Primeøte, deci, pentru totdeauna, darurile lor – cu
tæiatæ felii, o garniseau cu ghimbir. Carnea de elan, de cerb, de toate regulile! – Ai fost grav, ai fost activ, – ai fost grijuliu, ai fost
care îi coceau în vapori. Atunci când consumau carnea de vacæ mâncat! – Îfli prezic toate cel bune – Dupæ dorinflele tale, dupæ
fazani (atunci când îi frigeau), precum øi la plæticæ øi la biban, pe pios: – „Gustoasæ era ofranda pioasæ! – Spiritele au bæut øi
adæugau ierburi aromate, dar niciodatæ nu puneau øtir, la pui øi la Invocatorul îøi recitæ oracolul sæu – ca ræsplatæ a descendentului
prepeliflæ sau de pui øi la carnea de potârnichie, adæugau øtir; mai M-am oferit în întregime: – din ritual, nimic nu am omis! –
amestecau cu ceapæ, primævara øi toamna, cu muøtar. La supa de ræsplæti pentru marea fericire: zece mii de ani, ca recompensæ! –
cerb, pipotæ de dropie, ficat de pui. Bucæflile de carne, le discursuri, toate corecte! – Sfântul ce reprezintæ Spiritele – mæ va
de lapte, intestine de peøte, târtiflæ de gâscæ domesticæ, stomac de mânæ! – Ritualuri øi gesturi, toate sunt perfecte! – Ritualuri øi
alimente688: mæruntaie de lup, rinichi de câine, creier de purcel Iatæ gazde øi invitafli, – cupe, ce sunt oferite øi merg din mânæ-n
mâncau alæturi de prinflul lor. Îøi interziceau un numær de prinflesæ cu flinuta gravæ, – ordonafli sæ fie aduse vase numeroase! –
pentru cæ mâncau curat mâncæruri bine preparate øi pentru cæ sæ se facæ friptura, punefli-o pe grætar! – Iar dumneavoastræ
curafli la suflet øi la trup pentru cæ hrana lor era puræ øi bogatæ, jifli-væ de foc cu respect, – înælflafli suporturi cât mai mari: – punefli
precepte de moralæ. Nobilii din perioada feudalæ erau frumoøi øi dupæ ei pot lua partea la særbætorire prinflul øi vasalii sæi: „Îngri-
iar (dupæ lente transpuneri) treansformarea, în sfârøit, în simple familie, stræmoøii vin sæ mænânce øi sæ-øi ia partea din recolte;
lente, pot conduce la dorinfla conserværii færæ sfârøit a cadavrului somptuoase la care, figuranfli printr-un reprezentant ales din
datoritæ cærora se evitæ mortului onoarea unei descompuneri virtute face sæ prospere câmpurile: el poate oferi sacrificii
adeværat cæ aceleaøi idei, care determinæ inventarea ritualurilor Imnuri frumoase preamæresc gloria seniorului, a cærei fericitæ
unui om mare) nu face obiectul coruperii“687 – atât este de pæmântului øi, mai ales, sacrificii închinate stræmoøilor princiari.
lucru sæ fie exact øi sæ se poatæ spune: „Dupæ moartea sa (trupul participarea la sacrificiile senioriale, sacrificii închinate
în viaflæ øi puternicæ)“ øi færæ nici o îndoialæ, ei ar fi dorit ca acest confirmæ cu adeværat, odatæ cu nobleflea, un loc în ierarhie, este
nobilæ) nici moartea nu aduce vreo corupere, (familia ræmânând tura de vasalitate este luarea mesei zilnic cu seniorul, dar ceea ce
se stricæ deloc!“, cei mari preferau sæ înfleleagæ: „(Într-o familie nându-se sæ „rætæceascæ de ici-colo“698. Ceea ce constituie legæ-
cinstit: (Læsafli exemple înflelepte care), chiar øi dupæ moarte, nu hræni fidelitatea; atunci pleacæ, ca un excomunicat, condam-
oamenii cu sentimente distinse vedeau în acest slogan un sfat ræmâne“. Ocazia venind, Concifus nu a primit nimic pentru a-øi
un mort nu læsafli sæ putrezeascæ carnea!“ dar astæzi, în timp ce trimite înalflilor ofifleri carne din animalul sacrificat, voi putea
Aceastæ formulæ, odinioaræ, a avut într-adevær sensul de: „De la aøtepte vremea unui mare sacrificiu, spunând: „Dacæ prinflul

Ducele din Jin ia decizia: dæ fiului sæu mai mare comanda tofli spun prosternafli: „Spiritele au bæut øi mâncat, – oferind
trupelor, dar atunci când îi conferæ øi hainele (însemnele) de seniorului o viaflæ lungæ! – Pe deplin, în ziua potrivitæ, – v-afli
general, s-a væzut cæ tânærul prinfl va avea de purtat un veømânt fæcut, în toate, datoria! – Fii, fii ,nepofli, – generafliile urmætoare,
cu o singuræ piesæ øi o jumætate de cerc de metal. Cinci excelenfli væ vor urma!“699. Vasalii contribuie la sacrificiile seniorului.
consilieri se stræduie atunci sæ pætrundæ sensul acestui rebus, pe Ofrandele, pe care ei le aduc prinflului, acesta le oferæ stræmoøilor:
care-l formeazæ aceastæ îmbræcæminte. Dupæ interpretarea unora, aceastæ consacrare supremæ îmbogæfleøte cu o sacralitate augustæ
rezultæ cæ prinflul trebuie sæ meargæ cu hotærâre drept înainte, dar mâncærurile øi bæuturile sacrificiului. Întrecând în ceremonie,
dupæ alflii aceasta înseamnæ cæ el trebuie sæ evite bætælia. dupæ senior, cu stræmoøii princiari, vasalii dobândesc, dupæ rangul
Subtilitatea discursurilor, care s-au flinut atunci, ne dæ o idee lor, sfinflenia øi nobleflea. „Dupæ ofrandæ, erau mâncate resturile...
despre talentele oratorii, pe care trebuie sæ le aibe un consilier685. (Mai întâi) reprezentantul stræmoøilor mænâncæ din resturile
Este destul de curios de constatat cæ, intriga angajeazæ sub (sacrificiului). Atunci când (este sætul øi) se scoalæ, seniorul øi
acoperiøul acestor deliberæri pompoase în Consiliul de stat, era miniøtrii sæi, patru persoane (în total) mænâncæ øi ei: vasalii
purtatæ în secret de un bufon, care era un fel de consilier intim. mænâncæ resturile din masa seniorului. Atunci când, (sætui), marii
Nebunii, cântæreflii, bufonii686 au jucat la curflile feudale un rol ofifleri se ridicæ, ofiflerii (simpli nobili) în numær de opt mænâncæ
care a crescut pe mæsuræ ce seniorii, transformafli în potentafli, se (la rândul lor) resturile; cei mai puflini nobili mænâncæ ce a ræmas
acopereau de o maiestate mai pretenflioasæ: ei nu tolerau decât de la masa celor mai nobili decât ei (gui). Când ofiflerii se ridicæ
sfaturile secrete øi deghizate. Arta apogeului, a cærei tradiflie era (sætui) ei iau mâncærurile pentru a le pune pe treapta cea mai de
deflinutæ de bufon, le permitea sæ dea intervenfliilor lor o turnuræ jos a sælii: tofli servitorii se apropie de mâncarea ræmasæ: oamenii
cu adeværat indirectæ. Øi, în rest, ei nu vorbeau în numele unui simpli (xia (de jos): cei care trebuie sæ ræmânæ la baza scærilor)
grup feudal, iar remarcile lor, nu aveau acea greutate teribilæ pe mænâncæ resturile superiorilor (shang (de sus): aceia care sunt
care o are cuvântul unui vasal cæruia i se impunea o sinceritate admiøi in sala de recepflii). Principiul, care regleazæ consumarea
brutalæ. La curte ca øi la ræzboi, specialiøtii au tins sæ-i înlocuiascæ resturilor, constæ în a face, de fiecare datæ, în aøa fel încât sæ
pe nobili. Oameni curajoøi, dar instruifli în tehnica cæutærilor øi creascæ numærul persoanelor admise la împærflirea lor; astfel, sunt
pregætifli sæ inventeze poveøti, i-au înlocuit în favorurile coman- marcate gradele de noblefle: în aceasta se aflæ simbolul împærflirii
danflilor pe vasalii pe care numai nobleflea îi fæcea abili în arta de mærinimiei princiare“. „Cei mai nobili (aceia care mænâncæ nu cel
a vorbi øi al cæror suflet sincer se cunoøtea dupæ felul cum mai mult, ci ce este mai bun) primesc (carnea care este prinsæ de)
întrebuinflau numai versurile-proverbele øi formulele rituale, în oasele cele mai nobile (omoplaflii, se spunea pe vremea dinastiei
care era consemnatæ înflelepciunea stræbunilor. Zhou); cei mai puflin nobili (cei care pot mânca mult, dar mai
Nu øtii sæ te îmbraci bine, sæ te comporfli øi sæ vorbeøti bine, puflin bine) primesc (carnea ce este prinsæ de) oasele cele mai
nu eøti înflelept, nu eøti nobil decât dacæ deflii, ræspândit în tine, puflin nobile700. Vasalii plætesc tributul, în funcflie de demnitatea
ceva din sufletul seniorului. Gentilomul este acela care mænâncæ fiefurilor lor; seniorul le redistribuie ofrandele, care fac sæ
mult øi care øtie sæ mænânce, El este acela care mænâncæ resturile sporeascæ consacrarea Spiritelor; el îi umple pe tofli de substanfla
de la masa conducætorului øi cu care trebuie sæ se hræneascæ, sfântæ, dar o distribuie, fiecæruia dintre ei, în proporfliile øi în
numai un senior are suficient suflet pentru a putea sæ se prefacæ ordinea stabilitæ de protocol. Fiecare obfline dupæ rangul sæu,
cæ disprefluieøte mæncarea øi sæ se mulflumeascæ cu virtutea odatæ cu bucata de carne mai mult sau mai puflin importantæ, o
ofrandelor. Aceia care se læudau cæ aparflin unei familii în care, de cantitate strict definitæ de forflæ sacræ øi de noblefle. Dar, variabilæ
multe generaflii, s-au bucurat de un fief øi au mâncat dintr-un în calitate øi cantitate, aceastæ forflæ sacræ ræmâne pentru tofli
venit nobil, le plæcea sæ repete acest slogan vechi: Si er bo xiu. identicæ în esenfla sa. Ei formeazæ tofli un corp de nobili: ei sunt
294 299
305 320
pe raporturi de apropiere naturalæ, comunitæflile religioase, a cæror ce zæresc o gæuricæ. Cer permisiunea sæ spele, cu cenuøæ dizolvatæ
celebreazæ cultul. Astfel, în timp ce rudenia nu se bazeazæ deloc Fiii cer permisiunea sæ recondiflioneze hainele pærinflilor imediat
legæturi definite de un stræmoøi comun, cel cæruia gruparea îi în a face diverse servicii: prin acestea se aratæ adeværatul respect.
întinse. Ele nu cuprind niciodatæ decât rude care sunt legate prin mici cât øi în cele mari øi chiar obligaflia fiului constæ mai degrabæ
turale (zong). Aceste zong-uri sunt mai multe sau mai puflin o gæsesc ei agreabilæ748. Supunerea se impune, atât în lucrurile
rudele se aflæ impærflite într-un oarecare numær de grupuri cul- sofliilor lor care este pe placul tatælui, mai mult decât cea pe care
datorii definite, ei formeazæ o familie (xing). Pe de altæ parte, dacæ este vorba despre propriul lo menaj, sæ favorizeze pe cea a
Tofli cei care poartæ acelaøi nume sunt rude øi atestafli unor indignare nici resentiment, øi se supun, færæ sæ ezite, de exemplu,
organizare familiaræ703. iascæ avertismentele. Lovifli pânæ la sânge, ei nu resimt nici
înrudirii. Comunitatea de cult (tong zong) este principiul de scopul de a le intra în graflii, cæci vor putea, atunci, sæ-øi reînno-
Comunitatea de nume (tong xing) este elementul esenflial al decizia lor, copiii nu au decât sæ-øi dubleze blândeflea, aceasta cu
modest, orice s-ar întâmpla. Dacæ pærinflii se încæpæflâneazæ în
Organizarea familialå trebuie sæ pæstreze un ton plin de blândefle, figura amabilæ øi aerul
sinceritatea øi nu trebuie sæ ezite sæ adreseze mustræri; numai cæ,
monarhicæ. dea cu pærerea. Fiul, ca øi vasalul, trebuie sæ-øi dea sfatul cu toatæ
ridicæ totuøi nici o autoritate dispunând de o putere cu adeværat Nu se pot sustrage executærii acestora, dar sunt îndreptæflifli sæ-øi
formeazæ un corpus articulat, o unitate complexæ, din care nu se øi seara, sæ-i aducæ omagiul. Dupæ care, sunt aøteptate ordinele.
denfli paterni, distribuifli în clientele ierarhizate, familia nobilæ vocea umilæ øi blândæ, ce se cuvine unui fidel, ei merg dimineafla
conducætori sunt înfeudafli unii altora. Grupare întinsæ de descen- obiect, nici sæ stea înclinafli sau pe un singur picior. Astfel, cu
în grupuri distincte øi ale cæror funcflii sunt diferite, dar ai cæror douæ picioare, færæ a îndræzni, niciodatæ, sæ se sprijine de vreun
deodatæ, de o singuræ persoanæ. Ansamblul rudelor este împærflit prezenfla sa, cu privirea drept în faflæ, cu corpul bine sprijinit pe cel
Autoritatea, în sfârøit, nu este exercitatæ, în toate domeniile drept øef, fiii øi nurorile trebuie sæ ræmânæ mereu în picioare în
sau mai mici. ar fi un adeværat atentat. Pentru a dovedi tatælui cæ este tratat
ale tatælui. Datoriile copiilor diferæ, dupæ cum ei sunt mai mari paterne. A læsa sæ se zæreascæ partea de dedesupt a imbræcæmintei
ritæfli. Drepturile unchiului mai mare intræ în concurenflæ cu cele suflatul nasului. Orice expectoraflie ar risca murdærirea sfinfleniei
este recunoscutæ, dar ea este limitatæ øi subordonatæ altor auto- se evitæ, deci, râgâitul, strænutul, tusea, cæscatul, scuipatul sau
patriarhalæ în sensul strict al acestui termen. Autoritatea paternæ ca o ofrandæ de respect. În fafla pærinflilor, gravitatea se impune:
o autoritate. Astfel familia, care nu este indivizæ, nu este nici tofilor. Frumoasa lor flinutæ este, în sine, un omagiu. Ea va valora
puterea paternæ. Numai fiul cel mare poate fi investit imediat cu un sæculefl cu parfum. Tofli îøi aranjeazæ cu grijæ baretele pan-
suficient ca tatæl sæ moaræ pentru ca tofli fiii sæi sæ dobândeascæ piatræ de ascuflit, un poanson øi altele. Femeile nu uitæ sæ-øi atârne
colaterali øi nu numai un tatæ numai cu descendenflii sæi. Nu este zilnice: cârpe pentru a øterge obiectele øi mâinile, un cuflit, o
Dar, cel mai mic dintre aceste cercuri cuprinde mereu øi impodobesc centurile cu diverse obiecte care servesc la nevoile
nueazæ. Unele obligaflii nu depæøesc un cerc determinat de rude. bonetele cu panglici ce atârnæ. Îøi ajusteazæ apoi hainele øi-øi
Dincolo de un oarecare numær de grade de rudenie, ea se ate- cu grijæ pærul care ræmâne liber la tâmple øi fixându-øi bine pe cap
ansamblul descendenflilor paterni. Nu este completæ. piaptænæ pærul, îl ruleazæ pe o bentiflæ de stofæ, bærbaflii periindu-øi
Mai largæ decât familia patriarhalæ, ea nu cuprinde, totuøi, cocoøilor, fiii øi nurorile îøi spalæ mâinile, îøi clætesc gura, îøi
patriarhalæ702. se impodobesc pentru a face onoare pærinflilor. La cântatul
la mijloc între familia agnaticæ lærgitæ øi familia propriu-zisæ deriva regulile de flinutæ øi de curæflenie: fiii øi nurorile se spalæ øi
organizare ierarhicæ: ele recunosc privilegiul primului næscut. ia copilul, ar amâna acest lucru, luându-øi angajamentul sæ
Un fiu, care nu este principalul moøtenitor al tatælui sæu, nu poate, accepte. Odatæ ceremonia terminatæ, copilul este dus înapoi în
de la sine putere, sæ-i aducæ ofrande: el ia pur øi simplu parte la apartamentul femeilor øi nici o intimitate nu se stabileøte între el
ofrandele fæcute de fratele sæu mai mare710. O comunitate supe- øi tatæl sæu. Acestuia din urmæ, totuøi, trebuie sæ-i prezinte copilul
rioaræ, condusæ de unchiul cel mare, grupeazæ pe descendenflii odatæ la zece zile, cu scopul de a reânoi gestul strângerii de mânæ,
aceluiaøi bunic: comunitæflile fraterne sunt înglobate în acestea, atât de greu este sæ se creeze între ei înrudirea artificialæ, care
fiecare având rangul sæu determinat de cel al øefului sæu. trebui, în sfârøit, sæ-i lege. Tatæl se limiteazæ numai la a atinge
Deasupra se aflæ grupul format de tofli descendenflii aceluiaøi capul acestora dintre fiii sæi care nu sunt decât fii secundari;
stræbunic, mai sus, cel care celebreazæ cultul unui stræ-stræbunic numai cu fiul sæu mai mare, singurul sæu fiu în sensul strict al
comun. Aceste patru feluri de asociaflii culturale se pot reuni cu cuvântului, el se leagæ atingându-i mâna dreaptæ740. Pânæ la
asociaflii analoge pentru a celebra cultul unui stræmoø mai împlinirea a øapte ani, bæieflii nu ies din apartamentul femeilor. Ei
îndepærtat, cel mai îndepærtat stræmoø cunoscut din toate grupurile