AGROTURISMUL IN VALEA DOFTANEI

Introducere

Agroturismul este acea forma de turism n care persoana sau !rupu"# se dep"asea$%& ca$ea$% i i desf%oar% acti'itatea ntr(un cadru natura"& n mediu" rura") A!roturismu" este capa*i" s% 'a"orifice e+cedentu" de ca$are e+istent n !ospod%ria %r%neasc% prin imp"icarea turi ti"or n 'ia a !ospod%riei i furni$area acestora de ser'icii si acti'it%i mas%& ca$are& interac iune cu mediu" socio( natura"# proprii !ospod%riei %r%neti& f%r% a(i contur*a acesteia specificu") Turismu" rura" m*r%iea$% toate acti'it%i"e turistice deru"ate n mediu" rura"& a',nd drept scop 'a"orificarea potenia"u"ui natura" i uman a" sate"or) Teritoriu" Romaniei pre$inta o mare 'arietate de 'a"ori cu"tura"e istorice( arta popu"ara& etno!rafie& fo"c"or& traditii& 'esti!ii istorice ( un cadru natura" armonios m*inat& cu un fond peisa!istic 'ariat si pitoresc) Toate acestea sunt 'a"ente a"e turismu"ui rura" rom,nesc n mod specia") Datorita *o!atiei si frumusetii $one"or de podis& acestea sunt *ine popu"ate& iar traditii"e& o*iceiuri"e popu"are transmise din !eneratie in !eneratie& ca si "e!ende"e si po'esti"e "oca"nici"or sunt tot atatea atractii a"aturi de 'inuri& rac-iuri ori preparate !astronomice traditiona"e ca si c-emari& carora ce" ce a a'ut sansa de a "e cunoaste& nu "e poate re$ista)

Cuprins

Introducere))))))))))))pa! . Va"ea Doftanei))))))))))pa! / Turismu" in Va"ea Doftanei))))))))pa! 0 1adru" natura")))))))))pa! 2 Fauna )))))))))))pa! 3 F"ora ))))))))pa! 4

5ortu" popu"ar))))))))pa! 6 7i*"io!rafie ))))))))))pa! 8

VALEA DOFTANEI

1omuna Va"ea Doftanei este amp"asata intr(un cadru natura" pitoresc cu mu"te 'a"ente turistice si "ipsite de surse de po"uare si de!radare a mediu"ui) 1ampina "ui Gri!orescu si 9asdeu se af"a "a rascruce de drumuri) Din ea p"eaca in directia nord o sosea ce serpuieste pe 'a"ea apei Doftanei)

1omuna Va"ea Doftanei este amp"asata intr(un cadru natura" pitoresc& cu mu"te 'a"ente turistice si "ipsit de surse de po"uare si de!radare a mediu"ui) 1ampina "ui Gri!orescu si 9asdeu se af"a "a rascruce de drumuri) Din ea p"eaca in directia nord o sosea ce serpuieste pe 'a"ea apei Doftana) Dupa ce Iasi in urma co"ine"e domoa"e& mu$eu" Doftana de "a Te"e!a si c-ei"e 7re*u"ui& 'a"ea se in!ustea$a& capatand frumuseti montane desa'arsite) Inainte de intrarea in "oca"itatea Va"ea Doftanei& ape"e rau"ui au fost $a!a$uite prin constructia *ara:u"ui de "a 5a"tinu& formand un "ac de acumu"are ce poate fi asemuit cu ; o mica mare montana; ( $ona turistica de mare atractie) 1omuna Va"ea Doftanei este situata in nordu" :udetu"ui 5ra-o'a& in $ona 1arpati"or de 1ur*ura& pe cursu" mi:"ociu a" rau"ui cu ace"asi nume) Ea se af"a situata in partea nordica a :udetu"ui 5ra-o'a& intre 'ai"e 5ra-o'a si Te"ea:en) Re"iefu" muntos a" acestei "oca"itati este mai accentuat catre nord& unde este "imitrofa cu :udetu" 7raso') Aco"o& spre o*arsia Doftanei se ina"ta masi'e muntoase ca< Or:o!oaia& Rade"a& 1ucioaia& =anoa!a& 7aiu Mare& 7aiu Mic& Un!-ia Mare si Un!-ia Mica) 5ri'it din departare& munte"e Un!-ia Mare& cu "inii"e "ui !eometrice& seamana cu o piramida e!ipteana& impantata parca dinadins aici in framantatu" peisa: carpatin) Tot aici se insiruie muntii 5atru& Steiasa& Funduri"e si o serie de ;c"a*ucete; ramificandu)se spre sud)

Turismul in Valea Doftanei

Lacu" 5a"tinoasa(Lacu" de acumu"are pentru apa pota*i"a& intins pe o "u!ime de 0 >m& ofera o pri'e"iste incantatoare) Am*e"e ma"uri ofera conditii prie"nice pentn ase$area unor campin!uri pitoresti si case de 'acanta) 7ara:u" terminat in a .84.& are o ina"time ma+ima de .?6 m si o "un!ime a coronamentu"ui de @32) 1-ei"e Doftanei(Sapate intr(un strat de con!"omerate dure& puternic incretite de miscari"e tectonice& sunt situate pe drumu" dinspre 1ampina& "a cati'a >i"ometri de "acu" 5a"tinoasa) Ta*ara de creatie artistica(Ta*ara internationa"a de creatie p"astica Va"ea Nea!ra& desc-isa tuturor artisti"or profesionisti din domeniu" scu"pturii& !raficii& picturii) Ta*ara se desfasoara 'ara "a inceputu" "unii au!ust& iar numaru" mediu de participanti este de .2 artisti p"astici) =ona Va"ea Doftanei a pre$entat de timpuriu un anume interes etno!rafic si popu"ar(artistic)Mu$ee"e de aici te$auri$ea$a 'a"ori inestima*i"e a"e spiritua"itatii oameni"or din $ona) Astfe" Muzeul de Etnografie si Folclor& desc-is in cadru" 1aminu"ui 1u"tura" Traisteni& infatisea$a aspecte a"e "ocuintei taranesti traditiona"e de pe Va"ea Doftanei pastrand o*iecte de marturie a mestesu!uri"or si traditii"or popu"are din $ona<'ase de pamant& ster!are *rodate& ornamente !ra'ate in "emn& traforate& "ucrate in re"ief& fote& ii cu *roderii a"ese e"emente autentice a"e portu"ui popu"ar romanesc) Muzeul de Arte Plastice desc-is in cadru" 1aminu"ui 1u"tura" Tesi"a uneste peste 0?? de opere de arta& mu"te dintre e"e a"e unor artisti consacrati& rodu" ce"or AVIII editii a"e Ta*erei Internationa"e de creatie 5"astica Va"ea Nea!ra& ta*ara recunoscuta prin participarea artisti"or atat din tara cat si din strainatate) Festi alul caca elei(este o traditie pastrata de tarani&un fe" de sar*atoare unde turistii din toata Romania se stran! pentru a petrece si a !usta din *ucate traditiona"e cu specific pe ritm de mu$ica popu"ara si usoara)

CAD!"L NAT"!AL

1omuna Valea Doftanei este amp"asata intr(un cadru natura" pitoresc& cu mu"te 'a"ente turistice si "ipsit de surse de po"uare si de!radare a mediu"ui) Ea se af"a situata in partea nordica a :udetu"ui 5ra-o'a& intre 'ai"e Pra#o a si Telea$en)

Re"iefu" muntos a" acestei "oca"itati este mai accentuat catre nord& unde este "imitrofa cu :udetu" 7raso') Aco"o& spre o*arsia Doftanei se ina"ta masi'e muntoase ca< Or$ogoaia% !adela% Cucioaia% &anoaga% 'aiu Mare% 'aiu Mic% "ng#ia Mare si "ng#ia Mica) 5ri'it din departare& munte"e Un!-ia Mare& cu "inii"e "ui !eometrice& seamana cu o piramida e!ipteana& impantata parca dinadins aici in framantatu" peisa: carpatin) Tot aici se insiruie muntii Patru% (teiasa& Fundurile si o serie de ;cla)ucete; ramificandu)se spre sud) 5e stan!a rau"ui si ce'a mai catre mia$a$i sunt masi'e"e Ne!rasu" cu urme de i$'oare minera"e "a poa"e"e sa"e#& Cioparceni% Varfu Mare% (ecara% Cara)anu% Craitele& iar pe dreapta Prislopul% Lacurile% !usul si Floreiul) A"titudinea "or medie este de .)3?? m) In continuare& "a "imita sudica a comunei stra:uiesc niste ma!uri& "oca" denumite ;!a"me;) Impadurite fiind catre partea "or superioara *alma (ecariei ..04 m#& *alma Craitei si *almeia .?@0 m # fac nota aparte in ansam*"u" perimetru"ui montan a" "oca"itatii) Astfe"& 'arfu""or& partia" inier*at& este usor *o"tit& de forma unei cupo"e in sti" *i$antin) Le "ipseste stridenta pante"or ametitoare de pe a"te me"ea!uri& in timp ce e"e inspira pri'itoru"ui totodata maretie& ca"m si ec-i"i*ru) 5rin nota aceasta caracteristica& e"e se armoni$ea$a cu insasi *a$a "ar!a& accesi*i"a a terase"or prin care) si poarta unde"e rau" Doftana) Rau" Doftana tra'ersea$a "oca"itatea in "un!) I$'orand din muntii *ar)o ei& e" parcur!e o distanta de cca) 2? >m pana "a conf"uenta cu rau" 5ra-o'a& spre sud de 1am pina) 5e acest traseu& Doftana isi sapa a"*ia in muntii 'aiului si 'adilei& primind o seama de af"uenti& incepand de "a i$'or& pe stan!a Negrasul% Cucioaia% Mogosoaia% Ermeneasa% *#impoasa% Valea lui Vladisor% Paltinoasa si Purcaru) 5e dreapta isi aduc ape"e< Musita% Or$ogoaia% Prislopul% Floreiul% 'radeasa si (ecaria) Este de "a sine inte"es ca *a$inu" -idro!rafic a" Doftanei pre$inta o importanta 'ita"a pentru "ocuitorii comunei& iar in p"us& constituie si principa"a sursa de a"imentare cu apa a :udetu"ui 5ra-o'a) 1u intrea!a sa retea de af"uenti& rau" Doftana *eneficia$a de o apa socotita de prima ca"itateB puritatea ei este unanim apreciata de turistii ce se a*at prin Valea Doftanei& prote:ata c"imatic de *rau" muntos din :ur& "ar! desc-isa si insorita& cu o temperatura moderata in orice anotimp) De aici decur! interesante posi*i"itati de inscriere a Vaii Doftanei intre trasee"e turistice)

FA"NA

Aici traiesc 'ietuitoare"e inta"nite de re!u"a in 1arpati& e+emp"are apreciate in e+po$itii internationa"e de specia"itate) In padurea de munte isi duc traiu" cer*i si

caprioare& ade'arate podoa*e a"e p"aiuri "or norddoftanene) Dominand paduri"e prin marimea si puterea sa& traieste aici ursu" *run care se -raneste cu fructe& miere& dar este si carni'or& producand pa!u*e in randu" 'ite"or mari si mici de pe pasuni"e comunei) In desisuri"e paduri"or& "a departare de ase$ari"e umane traiesc "upu"& mistretu"& :deru"& 'u"pea& 'e'erita& castoru" si 'idra) 5asari"e sa"*atice ce traiesc pe teritoriu" comunei sunt de o mare 'arietate) 1iocanitoarea este des inta"nita ;in actiune; de(a "un!u" tu"pini"or ar*ori"or) 5asari"e sa"*atice ce traiesc pe teritoriu" comunei sunt de o mare 'arietate) 1iocanitoarea este des inta"nita ;in actiune; de(a "un!u" tu"pini"or ar*ori"or) Dintre repti"e sunt de mentionat 'ipera si sopar"a de munte si *roasca *runa de munte) Din cate!oria pasari"or rapitoare este de mentionat *ufnita) In !o"uri"e a"pine se inta"neste 'u"turu"& mier"a de piatra& cinte$a) 5repe"ita& 'ra*ia& piti!oiu" popu"ea$a de asemenea "i'e$i"e si paduri"e comunei) Din fauna i-tio"o!ica semna"am pre$enta pesti"or specifici ape"or de munte& in *a$inu" Doftanei traieste pastra'u" a"aturi de specii"e de pesti ce se adaptea$a atat ape"or de munte& cat si "acu"ui artificia" de "a 5a"tinu)

FLO!A

Teritoriu" comunei Va"ea Doftanei este foarte *o!at in ier*uri si paduri) Ve!etatia im*raca intrea!a suprafata& dandu(i un aspect 'ariat) Din perioada inf"oritu"ui pana in toiu" 'erii& pe pa:isti"e de "a 1raite& 5oduri& 1ara*anu& prin !radini se "ea!ana in adierea 'antu"ui& o mare de f"ori mu"tico"ore& emanand un parfum discret& care atra!e roiuri"e de a"*ine spre a 'i$ita acti' p"ante"e me"ifere) f"uturi po"icromi si a"te mici insecte $*uratoare comp"etea$a acest decor se$onier nuantat) Va"oarea terapeutica a unor p"ante este unanim recunoscuta si apreciata) 5rincipii"e acti'e dainuiesc uneori in intre! corpu" p"antei& iar a"teori sunt "oca"i$ate in radacina& in frun$e sau f"ori) Reco"tarea p"ante"or medicina"e si sortarea "or rec"ama anumite cunostinte& pentru e'itarea confu$ii"or si erori"or) Lucrarea aceasta se face "a anumite termene ca"endaristice) Reco"ta se usuca "ent& conser'andu(se apoi in pun!i sau

cutii& "a "oc uscat) Locuitorii din Va"ea Doftanei cunosc in !enere& proprietati"e curati'e a"e mu"tora din numeroase"e p"ante medicina"e& pe p"an "oca"& uti"i$andu(se denumirea popu"ara pentru identificare) Astfe" de p"ante sunt< afinu"& catina& c-imenu" secarica#& cicoarea& ciresu"& 'isinu" codite"e fructe"or#& ciu*otica cucu"ui& coada man$u"ui& coada sorice"u"ui& faso"ea teci"e uscate#& fra!u"& frasinu" frun$a#& macesu" fructe"e "ui#& mesteacanu"& muru"& musete"u"& nucu"& pat"a!ina& pe"inu"& pinu" mu!urii#& p"opu"& porum*u" matasea acestuia#& sa"cia coa:a#& sa"camu" f"ori"e#& socu" f"ori"e#& trandafiru" peta"e"e#& trei frati patati panse"uta de camp#& ur$ica si $meuru") Asemenea p"ante 'indecatoare sunt fo"osite su* forma de ceai si constituie ;un i$'or de apa 'ie; impotri'a ma"adii"or) Versantii comunei fiind acoperiti cu paduri pe mari intinderi& si"'icu"tura se af"a aici "a ordinea $i"ei) In :uru" "oca"itatii& principa"a esenta "emnoasa este fa!u") 5adurea de fa!et se inta"neste pana "a .??? m a"titudine& iar pe munte"e Or:o!oaia si in amestec cu *radu" pana "a ./?? m) A"te esente sporadic inta"nite sunt< mo"idu"& pinu"& carpenu"& mesteacanu") 5aduri"e de fa!& *rad si a"te esente a:uta foarte mu"t "a ec-i"i*rarea re!imu"ui p"oi"or) Acestea a:uta "a de$'o"tarea si maturi$area semanaturi"or& ier*uri"or de pe pasuni si asi!urarea nutretu"ui pentru iarna) 5adurea contri*uie de asemenea& "a temeinica fi+are a so"u"ui& impiedicandu(se astfe" de!radarea terenuri"or& prin ferestruirea "or de catre su'oaie repe$i&'ant si a"te"e)

PO!T"L POP"LA!

5ortu" ce era cunoscut in Va"ea Doftanei cuprinde e"emente esentia"e a"e costumu"ui nostru nationa"& caracteristic in unitatea "ui& cu toate particu"aritati"e firesti de ordin "oca") 5e cap& *ar*atu" poarta caciu"a tu!uiata& sau ;rete$ata;#& sau pa"arie& in functie de anotimp) 7ustu" era im*racat cu o camasa a"*a& inc-isa "a !at si uneori impodo*ita cu *roderii "a !u"er si mansete ( dar mai a"es poa"e"e cutate ce se purtau pe din afara) 5e camasa& in 'reme racoroasa se im*raca o 'esta< cand era tesuta de "ana& se numea lai)airica ( iar co:ocu"ui fara maneci si inc-eiat pe o "atura i se punea un pieptar) 5este acesta se purta un fe" de sacou !ros& numit za)un) Iarna& drept pa"ton se im*raca o -aina "un!a si !roasa& cu !aitan si inc-isa "a

cu"oare& numita g#e)a) In "ocu" panta"oni"or& satenii au im*racat o 'reme inde"un!ata cioarecii& de cu"oare a"*a& peste care incin!eau *rau"& iar pe deasupra o cin!atoare "ata din pie"e& nuMita c#imir) In *u$unare"e c-imiru"ui se purtau o*iecte de u$ curent& intre care amnaru"& cremenea si iasca de aprins focu") De re!u"a& satenii nu posedau intrea!a !ama a o*iecte"or de im*racaminte mentionate& ci numai strictu" necesar) Opinci"e purtate in picioare se "ucrau din pie"e) 5ortu" popu"ar a" femei"or este si e" p"in de ori!ina"itate ca mode"& croia"a) Se a'ea in 'edere uti"itatea "ui& dar totodata si aspectu" estetic) 5e cand fete"e nemaritate o*isnuiau sa um*"e 'ara cu capu" descoperit& sau "e!ate numai cu *asma ;carpa;#& ce"e casatorite isi impun restrictii) Acestea din urma isi acopereau paru" cu *aris& peste care se ase$a *asmaua) E"e poarta iia cu maneci "un!i& sau nimai pana "a cot& a"e carei mansete si ciupa!e"e de "a umeri sunt impodo*ite cu ;rauri; cusuti in matase nea!ra pentru ce"e 'arstnice#& sau rosie "a ce"e tinere#) E"e se incin! cu un *rau rosu din "ana) Iarna femei"e im*racau o )unda sau co$oc& impodo*ite "a maneci& pe piept si "a !at cu pie"ice"e co"orate) Mu"t timp& in im*racamintea femeiasca din Tesi"a si impre:urimi intra fota ( p"isata sau nu ( cu a"esaturi in fora dun!ata ori$onta" "a poa"e& sau 'ertica") La Traisteni& fota era "ar!a incutata de :ur impre:ur si cu o sin!ura *anda rosie "a mar!inea de :os) In picioaRe& femei"e purtau o*ie"e ( ciorapi ( si opinci)

'I'LIO*!AFIE #ttp+,,---. aleadoftanei.ro, #ttp+,,---. aleadoftanei.)logspot.com, #ttp+,,---.ziare.com,-ee/end,stiri0timp0li)er,festi alul0 casca elei0la0 alea0doftanei01231145