Agamemnon Dandanache O scrisoare pierduta de Ion Luca Caragiale

Mentionat in tabela de persoane, al doilea dupa Stefan Tipatescu cu preci area! "echi luptator de la #$%, persona&ul sugerea a prin asociatiile numelui ' Agamemnon (cuceritorul Troiei) si Dandanache ' o ade"arata dandana, iposta a unei aparitii surprin atoare care "a rasturna ordinea politica si sociala a impatimitilor in ale par"enirii* Intrarea in tumultul framantarilor alegerilor, in acea capitala de &udet de munte in ilele noastre, dupa cum preci ea a scriitorul, se "a face abia in actul I+ al comediei (ultimul), in scena a II,a, printr,o preci are de regie subtila, grotesca! Aceiasi (-oe si Tipatescu) Trahanache si Agamita Dandanache, "enind din fund* .ste in comedie una din modalitatile principalede caracteri are a persona&elor ' de catre scriitor, prin tabela de persona&esi indicatiile scenice ale scriitorului (corespun ator cu ceea ce se reali ea a in genul epic ' caracteri area directa de catre scriitor) / autocaracteri area ' prin intreg comportamentul persona&ului! "orbire, gestica, mimica, tinuta, atitudine fata de celelalte persona&e, conceptii si caracteri area de catre alte persona&e* Intrand in scena confruntarilor, Trahanache pre entandu,l, obser"atiile scriitorului continua! "orbeste peltic si sasait, incurca persona&ele ' pe Trahanache cu Tipatescu, nu este lamurit a cui sotie este -oe ' Dandanache, crea a in comedia lui Caragiale o noua dimensiune, cu semnificatii multiple* 0espectand comicul de caracter, Dandanache face parte din randul celor dominati de ambitie, al "anitosilor care tin la drepturile lor ' familia sa fusese de la 1%$% in camera ' dupa propriile marturisiri* Trasaturile dominante sunt caricaturale! ramolisment ' in"olutie biologica, degradare chiar* Mai siret si mai canalie decat toti ' intrecandu,l si pe Cata"encu, Dandanache, "enit cu bir a tinti postii hodoronc ' hodoronc, dronca ' dronca2(2)2 si clopoteii (gest)2 imi tiuie urechile2, se foloseste de santa&ul unei scrisoare de amor pe care a gasit,o intr,un pardesiu uitat in casa sa de catre o persoana insemnata ' al carui nume nu,l "a rosti ' si care "ine sa oace la mine carti* 3o"estind intamplarea lui Tipatescu si lui -oe, dimensiunea comicului se amplifica prin coincidenta intamplarii, creand panica, agitatie, mai ales pentru -oe* Dandanache recunoste ca daca nu,I dadea in gand asta nu m,aled eam2 si nu merd e de loc, neicusorule/ fa,ti idee4 familia mea de la patru opt (coborand catre public), si eu in toate Camerele, cu toate partidele, eu ruminul impartial2 si sa ramai fara coled i4 Caracteri at ironic de catre -oe! . simplu, dar e un om onest, il roaga sa nu po"esteasca alegatorilor intamplarea cu scrisoarea bencherului (pastrata de Dandanache pentru ca La un ca iar2 pac4la 550a boiul66) pentru ca, spune Tipatescu!2 asupra alegatorilor ar face poate rau efect2, Dandanache ii raspunde lui Tipatescu! 7u spui neicusorule/ dar daca oi uita ' aminteri, am memorie buna2 dar stii, cum sunt ametit de drum, poate sa uit sa,ntep ' sa,mi fateti semn* .u la masa o sa stau ori langa d,ta, ori langa consoarta d,tale2 8rmatoarele replici continua sa intareasca trasaturile persona&ului, din perspecti"a unui comic absurd ce depaseste asteptarile! Tipatescu! Care consoarta mea9 Dandanache! Doamna* -oe aparte! A4 idiot4 Aici nu poate fi "orba de o tehnica a disimularii, desi siretenia pelticului nu este de negli&at*

3entru a se apara (ascultand atent ce I se spunea ' notea a scriitorul), Dandanache in"oca greutatea drumului, stare de oboseala, clopoteii etc* 0e"ine in scenele :II, :II si :I+ (scena finala)* In discutia cu Trahanache (in asteptarea mu icii), Dandanache repeta po"estea cu pri"ire la persoana insemnata ! Cand I,am pus pitorul in prag ' ori coled i, ori 0a boiul, ma,ntelegi ' tranc4depesa aiti2 Si Trahanache crede in ameteala de drum2 caruta2 si clopoteii* Dandanache isi considera interlocutorii incapabili sa,l inteleaga* Astfel scena a :II,a se completea a cu o replica a lui, replica ce sublinia a ticalosia persona&ului, spiritul sau machia"elic ' aparte (cum preci ea a autorul)! . slab de tot prefectul, ii spui de doua ori o istorie si tot nu pritepe2 Trahanache il caracteri ea a astfel pe Dandanache! Destept2 dar mi se pare ca e cam siret4 Intr,o atmosfera de urale, mu ica, ciocnitde pahare ' alegatorii si alesii urbei ' inclusi" cei care s,au confruntat pe parcursul campaniei, Cata"encu, ;ran o"enescu5 <arfuridi, Sub diriguirea politaiului 3ristanda care tine cu mana tactul uralelor, Dandanache isi "a rosti discursul* Indemnat de -oe si Tipatescu, trece la mi&loc cu paharul in mana spunand! In sanatatea alegatorilor2 care au probat patriotism si mi,au acordat (nu nemereste) 2 asta2 cum sa ic, de4 2 i,I pe nume, de4 2 a4 sufrad ele lor/ eu care, familia mea, de la patru opt in Camera, si eu ca ruminul, impartial, care "a sa ica2 cum am ite2 in sfarsit sa traiasca4 (8rale si ciocniri ' continua scriitorulin indicatiile sale*) =eorge Calinescu in Istoria literaturii romane de la origini pana in pre ent, surprinde sintetic trasaturile persona&ului! Agamita Dandanache e mai mult un balbait si un marginit mintal, simbol trist al necesitatilor electoralesi lamentabil e>ponent de clasa* .l comite nedilicatetea de a se slu&i la infinit de o scrisoare compromitatoare, ca uta in mainile sale, dar se pune intrebarea daca personal are destulproces mintal pentru a,si da seama de natura morala a faptelor* =* Ibraileanu "orbind despre numele proprii in opera comicaa lui Caragiale, e>plica astfel comicul numelui lui Agamita! 55Agamita Dandanache66 rimea a cred, cu ramolismentul comic, prin diminuti"ul caraghios al strasnicului nume Agamemnon,pe care Trahanache il pronunta 55=agamita66 si care reda caderea in copilarie a acestui ramolit/ prin continutul notional al cu"antului 55Dandanache66 si prin sonoritatea acestui cu"ant/ prin sufi>ul ache,comun si numelui lui Trahanache si prin suma tuturor acestora*Iar cu"antul dandana se potri"este cu rolul in piesa! schimbarea intempesti"a a candidatului la deputatie, de asperarea -oiei din cau a scrisorii amoroase etc*, plus dandanaua mai "eche cupac4 la 0a boiul* <inalul comediei este desa"arsit, prin discursul lui Cata"encu ' memorabil prin ilogicul sau si farsa! 2 Iata binefacerile unui sistem constitutional4, intarit de ade iunea lui 3ristanda! Curat constitutional4 Mu ica4 Mu ica si cu preci area finala a autorului! Cortina cade repede asupra tabloului* Aceste preci ari finale e>clud orice comentariiin legatura cu mora"urile rele"ate* Caragiale confirma de fapt icala romaneasca potri"it careia cine rade la urma, rade mai bine* 7umai ca, spune Ale>andru 3aleologu! 0asul lui nimicitor face sa e>plode e ca niste baloane de sapun toate inchipuirile "idului de la demagogia "orbelordesarte si umflata hagiografie nationala pana la falsa cultura, falsul ci"ism, falsa prietenie si falsul umor (2) 0asul lui Caragiale nu e un ras amu ant nici benign! e un ras "itriolant, pornit dintr,o sacra manie (2) Spiritul lui Caragiale a e>ercitat in societatea noastra o actiune socratica si in aceasta consta importanta incomparabila, fundamentala a acestui asa, is negati"ist* 3rin reducearea la absurd, prin maieuticasi dialectica, el tinde sa aduca societatea romaneasca la cunoasterea de sine si la o constiinta morala* Dialogurilelui din comedii si din momente au ce"a din arta dialogului socratic( ;unul simt ca parado>)*

Dandanache ' aprecia a Stefan Ca imir ' apare (2) ca repre entantul unui alt mediu, acela al inaltelor sfere politice* Acolo, pare a spune Caragiale, tehnica santa&ului a incetat sa fie apana&ul, celor inteligenti si in"enti"i, a&ungand la indemna celui din urma imbecil* Aparenta contradictie se con"erteste astfel intr,un mi&loc de reliefare a intentiilor critice, fara ca ade"arul psihologic sa fi fost incalcat (Comediile, in "ol* Caragiale,, 8ni"ersul comic)* Scriitorul insusi marturiseste ca si,a ales ca in"ingator un persona& mai prost ca <arfuridi si mai canalie decat Cata"encu* 8morul si ironia se impletesc in angrena&ul modalitatilor de caracteri are al persona&ului discutat si nu numai al lui* Astfel se distinge pe langa comicul de situatie, comicul de caracter, de nume, de limba&* Despre ironia autorului, Serban Cioculescu spunea! Caragiale si,a "adit structura neconforma cu gustul timpului sau* A lo"it cu brutalitate, pretind ad"ersarii sai de ieri si de a i, care ies mereu la i"eala* 7u este ade"arat* Caragiale a fost un ironist si stiut este ca metoda ironica este de a simula recunoasterea si admiratia unor mari merite, cand e "orba de falsele "alori* Ironia nu e nicidecum brutala pentru ca ea afectea a comedia incu"iintarii si aprobarii totale/ descifrarea talcului ei cere o subtirime deosebita la cititor caci prostul sau nai"ul cade in cursa, incre andu,se in sensul aparent si neostenindu,se sa scrute e subintelesurile ( +itata lui I*L*Caragiale* Caragialiana)* Ion Constantinescu "orbeste despre lumea inchisa a teatrului caragialian, despre "i iunea carna"aleasca ca fiind fundamentala! Se stie ca in toate epocile comicul popular (mimusul, clo"neria, papuseria, &ocul soitarilor etc*, au fost legate organic de <asching si de carna"al)6 <oarte bun cunoscator al formelor comice "echi si al spectacolelor descin and din carna"al, dramaturgul isi pune o mare parte a operei sub semnul 55lumii rasturnate66(2)* +i iunea carna"alesca se e>tinde asupra tuturor comediilor/ pretutindeniin teatrul comic al lui Caragiale domina o logica de masti de carna"al! persona&ele nu ies, nu pot iesi din masca lor* Tehnica dramaturgului este intrucat"a apropiata de cea a lui 7o"alis* 3oetul german concepea romanul ca pe o "iata de"enita carte*/ comedia este pentru Caragiale "iata de"enita teatru*(2)* La Caragiale, intr,o lume a grotescului, caderea mastilor nu duce insa la nimic! ?ui,pro,?uo,ul se mentine si dupa carna"al dupa cum e>istase si inainte* Stilul comic al lui Caragialeeste un stil de ?ui,pro,?uo (2)* Debusolarea atitudinii si a gesticulatiei este unul dintre semnele distincti"e ale persona&ului caragialian (2)* In finalul Scrisorii pierdute2 Toata lumea se saruta, gra"itand in &urul lui Cata"encu si al lui Dandanache* Caragiale a fost un om de teatru complet* Stilul Caragiale (despre care scria +ictor Ion 3opa in 1@A1) este creatia unui om de teatru complet, a unui autor care a trait in teatru 2 fiind interesat de tehnica dramatica, creand o traditie serioasa si definiti"a, recunoscuta in teatrul romanesc, iar pe plan european 2 el a creat unul dintre stilurile din care se desprinde, mai tar iu, o importanta directie de e"olutie a teatrului modern Desi .ugen Ionescu considera comicul mai de asperant decat tragicul, neoferind nici o iesire, Caragiale il contra ice si numai prin faptul ca! daca ra i nu mai esti neca&it2, aceasta presupunand un instinct constructi", un ideal* 3entru ca, aprecia Titu Maiorescu ( in Comediile D,lui Caragiale, 1%%B)! 2 singura moralitate ce se poate cere de la ele (de la comedii) este infatisarea unor tipuri, simtaminte si situatii in ade"ar omenesti cari prin e>punerea lor artistica sa ne poata transporta in lumea inchipuita de autor si sa ne faca, prin desteptarea unor emotiuni puternice, in ca ul de fata a unei "eselii, sa ne uitam pe noi insine in interesele noastre personale si sa ne inaltam la o pri"ire curat obiecti"a a operei propuse *

Comicul ' spune =* Calinescu ' re ulta din combinarea mi&loacelor, ramanand in sfera idemonstrabilului* 8morul este inefabil ca si lirismul eminescian* Se poate "orbi in acest sens despre o maniera speciala de a "orbi si care consta in caragialism* Teatrul lui e plin de ecouri memorabile ce au asupra spectatorului efectul delirant pe care melodia operei italiene o are asupra publicului* Spectatorul ia fra a, "ra&it, din gura actorului si o continua singur* <lorin Manolescu isi incheie interesantul sau studiu Caragiale si Caragiale cu o reflectie ce aduce in prim plan personalitatea lui .minescu si Caragiale prin semnificatia "i iunii lor asupra lumii! In Luceafarul lui .minescu, un persona& tragic se retrage deceptionat, in cercurile Demiurgului, cu un dar de superioritate, rece si nemuritor* La Caragiale, un persona& aproape comic se refugia a speriat in imparatia celui de al doilea stapan al lumii, dar cu toata distanta dintre aceste doua te>te si, in cele din urma, dintre autorii lor, ce"a mai adanc ii uneste in pofida tuturor deosebirilor! faptul ca amandoi fug de acelasi lucru si ca, fugind, nu s, ar mai intoarce inapoi* Lumea mica ce se masura cu cotul a lui .minescu se aseamana la Caragiale cu un "ast bilci, in care totul e impro"i at, totul trecator, nimic infiintat de,a binelea, nimic durabil* In bilci, se ridica barace subrede, pentru un timp foarte marginit, nu monumente durabile, cari sa mai ramana si sa mai foloseasca si altora decat acelor ce le,au ridicat* (I* L* Caragiale, 3olitica si cultura, 1@%C)* Continuandu,si gandurile in scrisoarea trimisa lui 3etru Th* Missir, in anul 1@DE, de la ;erlin, Caragiale a"erti a intr,un strigat parca al de nade&dii si pre"i iunii sumbre care nu mai putea a"ea nimic comun cu rasul! Incepem o alta istorie mai putin "esela decat cea de pana ieri! rasul si gluma nu ne "or mai putea slu&i de mangaiere ca altadata fata cu cele ce se "or petrece in lumea noastra romaneasca* Copiii nostri "or a"ea poate de ce sa planga ' noi am ras destul*