Sunteți pe pagina 1din 38

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

Referat
Disciplina :
Procedura politieneasca in domeniul contraventiilor. TEMA:

Cercetarea la fata locului accidentului rutier

A ELABORAT:

cursantul plutonului 50 al Academiei Stefan cel Mare a Ministerului Afacerilor nterne al R M ! Rusu Ruslan

CHI IN!U "#$%

PLANUL LUCR!RII

Capit&l'l I( "o#iuni $enerale cu privire la circula#ia rutier%. &.&. 'efinirea no#iunilor: (accident de circula#ie )i accident de circula#ie rutier%* &.+. nfrac#iuni la re$imul circula#iei rutiere. &.,. mportan#a cercet%rii la fa#a locului -n ca.ul accidentelor de circula#ie. &./. Epidemiolo$ia accidentelor de trafic rutier. Capit&l'l II( O0iectul )i sarcinile cercet%rii la fa#a locului -n ca.ul accidentelor rutiere. +.&. Re$lement%ri procedurale privind cercetarea la fa#a locului. +.+. Or$ani.area activit%#ii de cercetare la fa#a locului -n domeniul circula#iei rutiere. +.,. Srcinile cercet%rii la fa#a locului -n ca.ul accidentelor rutiere. Capit&l'l III( Etapa cercet%rii la fa#a locului. ,.&. Etapa pre$%titoare. ,.+. 1ercetarea propriu2.is%: fa.a static% )i fa.a dinamic%. ,.,. 3inali.area cercet%rii. Capit&l'l IV( 3i4area constat%rilor cercet%rii la fa#a locului. /.&. Redactarea procesului2ver0al. /.+. 5ntocmirea sc6i#ei locului accidentului. /.,. 3i4area cu a7utorul foto$rafiilor 7udiciare )i a -nre$istr%rilor video. Bi)li&*rafie( Ane+e(

CAPITOLUL I(
Noiuni generale cu privire la circulaia rutier.

1.1. Definirea noiunilor: accident de circulaie i accident de circulaie rutier Pornind de la definirea accidentului ca fiind un eveniment -nt8mpl%tor )i neprev%.ut care cau.ea.% o avarie sau aduce r%nirea! mutilarea ori moartea unei fiin#e! constat%m c% -n accidentul de trefic rutier sunt implica#i -n $eneral doi factori importan#i: autove6icolul )i omul -n multiplele sale calit%#i9 conduc%tor auto! pasa$er! pieton! 0iciclist! etc. 'in punct de vedere 7uridic! termenul de accident se refer% -n ma7oritatea ca.urilor la omor f%r% voie. 5n ceea ce prive)te no#iunea de accident de circula#ie! acesta poate fi definit drept un eveniment produs pe drumurile pu0lice! const8nd din coli.iunea a dou% sau mai multe ve6icule! ori a unui ve6icul cu un alt o0stacol! lovirea sau c%lcarea pietonilor s.a. av8nd ca re.ultat v%t%marea inte$rit%#ii corporale sau moartea unei persoane! pa$u0e materiale! precum )i st8n7enirea circula#iei.& O definire mai comple4% )i mai e4act% consider% accidentul ca fiind un eveniment cu urm%ri socialmente periculoase care constau -n distru$erea sau avarierea mi7loacelor de transport sau a altor 0unuri! moartea sau v%t%marea inte$rit%#ii corporale a unor persoane! eveniment care apare -n timpul circula#iei sau e4ploat%rii mi7loacelor de transport ca urmare a ac#iunilor sau omisiunilor conduc%torilor auto! pietonilor! c%l%t%rilor sau altor persoane ori altor cau.e. Accidentul de trafic rutier este un fenomen activ! -n plin% desf%)urare. 'e la o .i la alte se ivesc noi pro0leme -n func#ie de num%rul de autove6icule! e4tinderea )i de.voltarea c%ilor rutiere! de.voltarea )i perfec#ionarea mi7loacelor de fa0rica#ie a ma)inilor! cre)terea vite.ei! pro0leme ce necesit% un studiu continuu )i aprofundat. 1ircula#ia rutier% este un fenomen la a c%rui e4isten#% concur% mai multe elemente componente dintre care cele mai importante sunt: omul! ve6iculul! drumul )i le$isla#ia corespun.%toare domeniului sau care are influen#% asupra sa. 'esf%)urarea normal% a traficului rutier presupune e4isten#a unei tipolo$ii determinate de rela#ii -ntre elementele componente. Pertur0%rile ap%rute -n interac#iunea dintre elemente constituie efectivul sau materiali.area alter%rii rela#iilor dintre factorii care concur% la reali.area circula#iei rutiere ca fenomen dinamic al vie#ii sociale. O parte din evenimentele ne$ative produse pe drumurile pu0lice sunt denumite $eneric accidente de circula#ie. 5n accep#iunea dic#ionarului lim0ii Rom8ne! prin accident se -n#ele$e o -nt8mplare neprev%.ut% care poate provoca o avarie! sau r%nirea ori moartea unei persoane. nterpret8nd din punct de vedere 7uridic! aceast% defini#ie tre0uie s% accept%m sensul corespun.%tor c%ruia -nt8mplarea nu a fost prev%.ut% de)i putea )i tra0uia s% fie! -ntruc8t! altfel ar -nsemna s% fim de acord cu faptul c% accidentul -n $eneral! este imprevi.i0il )i prin urmare! -nc% de la -nceput nu s2ar mai pune pro0lema tra$erii la r%spundere a celor care au concurat la producerea sa. + 1.2.Infractiuni la regimul circulatiei rutiere.
Emilian Stancu ( 1riminalistica*! vol. ! Ed. Actami! Bucuresti! &::5! pa$.,;< si 1amil Suciu (1riminalistica*! Ed. 'idactica si Peda$o$ica! Bucuresti! &:=+! pa$.5+. + >.Antoniu ( nfractiuni preva.ute in le$ile speciale*! Ed. Stiintifica si Enciclopedica! Bucuresti! &:=;! pa$.<+2<;.
&

Re$imul circula#iei pe drumurile pu0lice urm%re)te asi$urarea desf%)ur%rii normale a traficului rutier! securitatea circula#iei rutiere! precum )i prevenirea evenimentelor )i accidentelor rutiere. 5n pre.ent! re$imul circula#iei pe drumurile pu0lice din Rom8nia este re$lementat prin 'ecretul ,+<?&:;; privind circula#ia pe drumurile pu0lice! modific%rile )i repu0lic%rile ulterioare! Re$ulamentul pentru aplicarea 'ecretului ,+< apro0at prin @1M ==+?&:;; ! cu modific%rile )i repu0lic%rile ulterioare @> 5:/?&::& privind verificarea -ndeplinirii condi#iilor te6nice de c%tre autove6icule )i remorcile care circul% pe drumurile pu0lice!cu modific%rile ulterioare! din care am reprodus mai sus acele dispo.i#ii care au caracter penal )i cele care contri0uie la completarea )i e4plicarea dispo.i#iilor penale. E4ist% )i alte acte normative -n acest domeniu care! -ns%! nu vi.ea.% dispo.i#iile penale. 'ecretul ,+< este o le$e special% cu dispo.i#ii penale! aceste dispo.i#ii fiind cuprinse -n art. ,52,:. 5n art. ,52,: din 'ecretul ,+< sunt -nscrise &0 infrac#iuni speciale! )i anume: a. nfrac#iunea de punere -n circula#ie sau de conducere pe drumurile pu0lice a unui autove6icul ne-nmatriculat! -n art. ,5 alin. &9 0. nfrac#iunea de punere -n circula#ie sau de conducere pe drumurile pu0lice a unui autove6icul cu num%r fals de -nmatriculare! -n art. ,5! alin. +9 c. nfrac#iunea de conducere f%r% permis ori cu permis de conducere necorespun.%tor pe drumurile pu0lice a unui autove6icul! art. ,; alin. &9 d. nfrac#iunea de conducere cu permis retras! anulat sau re#inut -n vederea anul%rii ori cu e4ercitarea dreptului de conducere suspendat%! pe drumurile pu0lice a unui autove6icul! -n art. ,; alin. +9 e. nfrac#iunea de -ncredin#are a unui autove6icul! pentru a fi condus pe drumurile pu0lice! unei persoane f%r% permis! cu permis necorespun.%tor! retras! anulat sau re#inut -n vederea anul%rii ori cu e4ercitarea dreptului de conducere suspendat%! -n art. ,; alin. ,9 f. nfrac#iunea de conducere -n stare de e0rietate pe drumurile pu0lice a unui autove6icul! -n art. ,= alin. & )i +9 $. nfrac#iunea de sustra$ere de la recoltarea pro0elor 0iolo$ice! -n vederea sta0ilirii alcoolemiei! -n art. ,= alin. ,9 6. nfrac#iunea de p%r%sire a locului accidentului! -n art. ,<9 i. nfrac#iunea de ne-ndeplinire sau -ndeplinire defectuoas%! cu )tiin#%! a atri0u#iilor privind verificarea te6nic% a autove6iculelor! -n art. ,: alin. &9 7. nfrac#iunea de ne-ndeplinire sau -ndeplinire defectuoas%! din culp% a atri0u#iilor privind verificarea te6nic% a autove6iculelor! art. ,:! alin. +. 5n $eneral! aceste infrac#iuni constau -n faptele de pericol! pericolul const8nd -n posi0ilitatea producerii unor accidente cu urm%ri deose0it de $rave Apierderi de vie#i omene)ti! v%t%m%ri $rave! distru$eri de 0unuri cu valori importante! etc.B sau de -mpiedicare a constat%rii cau.elor )i -mpre7ur%rilor -n care s2a produs un eveniment rutier. O0iectul 7uridic $eneric al acestor infrac#iuni -l constituie rela#iile sociale care se sta0ilesc )i se de.volt% -n cadrul unor activit%#i re$lementate de le$e! ap%rate prin sanc#ionarea penal% a

celor care -ncalc%! cu vinov%#ie! re$imul le$al sta0ilit pentru desf%)urarea activit%#ilor respective. Su0 acest aspect! cele &0 infrac#iuni speciale pot fi incluse -n $rupa Cinfrac#iunilor care aduc atin$ere activit%#ii or$ani.a#iilor de stat! or$ani.a#iilor o0)te)ti! sau altor activit%#i re$lementate de le$eC din Titlul D al P%r#ii speciale a 1odului Penal&. O0iectul 7uridic special de $rup al acestor infrac#iuni -l formea.% acel fascicul al rela#iilor sociale! care se formea.% )i se de.volt% -n le$%tur% cu asi$urarea securit%#ii traficului rutier! a c%ror protec#ie penal% se reali.ea.% prin sanc#ionarea penal% a unor fapte! de un anumit $rad de pericol social! prin care se -ncalc% normele le$ale de circula#ie pe drumurile pu0lice. Su0 acest aspect! infrac#iunile -n discu#ie ar putea forma o su0$rup%! a infrac#iunilor la re$imul sta0ilit! pentru circula#ia pe drumurile pu0lice! al%turi de infrac#iunile de nerespectare a re$imului armelor )i muni#iilor! de nerespectare a re$imului materiilor e4plo.ive sau radioactive )i de e4ecutare f%r% drept a unei profesii -nscrise -n 1apitolul D de su0 Titlul D al P%r#ii Speciale a 1odului Penal! precum )i a altor infrac#iuni similare din diferite alte le$i speciale cu dispo.i#ii penale. 1u pu#ine e4cep#ii! aceste infrac#iuni nu au un o0iect material. nfrac#iunea de punere -n circula#ie sau de conducere pe drumurile pu0lice a unui autove6icul ne-nmatriculat are ca o0iect material orice autove6icul pentru care e4ist% o0li$a#ia -nmatricul%rii )i care nu a fost -nmatriculat mai -nainte de a fi pus -n circula#ie. O0iectul material al infrac#iunii! de punere -n circula#ie sau de conducere pe drumurile pu0lice a unui autove6icul cu num%r fals de -nmatriculare -l constituie autove6iculele cu num%r fals de -nmatriculare. O0iectul material al infrac#iunii de -ncredin#are a unui autove6icul pentru a fi condus pe drumurile pu0lice unei persoane f%r% permis! cu permis necorespun.%tor! retras! anulat! sau re#inut -n vederea anul%rii ori cu e4ercitarea dreptului de conducere suspendat% -l constituie orice autove6icul pentru conducerea c%ruia pe drumurile pu0lice este necesar un permis de conducere. 'e re$ul%! latura o0iectiv% a acestor infrac#iuni const% -ntr2o ac#iune sau inac#iune de -nc%lcare a unor re$uli sta0ilite prin le$e pentru circula#ia pe drumurile pu0lice sau -n le$%tur% cu aceste c%i rutiere. 3iind infrac#iune de pericol! de re$ul% se consum% instantaneu! -n momentul s%v8r)irii faptei! unele dintre infrac#iuni put8nd fi continue! ac#iunea sau inac#iunea prelun$indu2se! dup% consumare! p8n% la -ntreruperea acesteia sau p8n% la o condamnare -n prim% instan#%! c8nd infrac#iunea se epui.ea.%+. Latura su0iectiv% a acestor infrac#iuni const% -n vinov%#ie! de re$ul% su0 forma inten#iei! directe sau indirecte! c8nd fapta este comisiv%! iar le$ea nu prevede e4pres sanc#ionarea faptei s%v8r)ite din culp%! fiind aplica0ile dispo.i#iile art. &: alin. + 1. Pen. Enele infrac#iuni pot fi s%v8r)ite )i din culp% c-nd fapta este omisiv% iar le$ea nu sanc#ionea.% e4pres doar fapta s%v8r)it% cu inten#ie! fiind aplica0ile dispo.i#iile art. &: alin. , 1. Pen. Su0iect activ principal AautorB al acestor infrac#iuni este la cele mai multe infrac#iuni! o persoan% responsa0il% penal! care conduce un autove6icul pe drumurile pu0lice! fiind vor0a de un su0iect calificat.
S.Fa6one! C nfractiuni care aduc atin$ere activitatii or$ani.atiilor de stat! or$ani.artiilor o0stesti sau altor or$ani.atii re$lementate de le$e. E4plicati introductive! pa$.=&2=+ + CR.R.'.C nr.<.?&:<=! pa$ /52/<.
&

Potrivit art. ; litera f din 'ecretul ,+< prin conduc%tor se -n#ele$e persoana care conduce pe drumurile pu0lice un ve6icul! animale de trac#iune! de povar%! de c%l%rie ori turme. 1um infrac#iunile nu se refer% la toate variantele de conducere ci doar la conducerea unui autove6icul! -n ca.ul acestor infrac#iuni su0iectul va fi cel care conduce pe drumurile pu0lice un astfel de ve6icul! indiferent dac% are sau nu permis de conducere ori dac% permisul este corespun.%tor tipului de ve6icul condus! dac% este sau nu proprietarul autove6iculului Aput8nd fi prepusul unei persoane 7uridice! de#in%torul cu orice titlu sau c6iar f%r% nici un titlu al autove6icululuiB. Prin autove6icul se -n#ele$e potrivit art. ; litera e! alin. & din 'ecretul ,+< orice ve6icul prev%.ut cu dispo.itiv mecanic de propulsie! care se deplasea.% prin mi7loace proprii )i care circul% -n mod o0i)nuit pe drumurile pu0lice! servind la transportul persoanelor sau a 0unurilor ori la efectuarea unor lucr%ri! inclusiv tramvaiul )i trolei0u.ul. "u este considerat autove6icul! -n sensul acestei le$i! doar ve6iculul al c%rui motor are o capacitate cilindric% p8n% la 50 cm ! inclusiv )i p%strea.% caracteristicile $enerale ale 0icicletei! put8nd fi pus% -n mi)care cu a7utorul pedalelor Aart. ;! lit. e! alin. + din ' ,+<B. nfrac#iunea de ucidere din culp% Aart. &=< 1.Pen.B )i infrac#iunea de v%t%mare corporal% din culp% Aart. &</ 1.Pen.B se s%v8r)esc! de o0icei! -n concurs ideal sau real cu infrac#iunile speciale! la re$imul circula#iei pe drumurile pu0lice! -nscrise -n 'ecretul ,+<. Eciderea din culp% este incriminat% -n art. &=< 1.Pen. )i const% -n fapta persoanei care! din culp%! suprim% via#a alteia. 3apta este mai $rav% c8nd s2a petrecut ca urmare a nerespect%rii dispo.i#iilor le$ale ori a m%surilor de prevedere pentru e4erci#iul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anume activit%#i! ori c8nd uciderea este s%v8r)it% de un conduc%tor de ve6icul cu trac#iune mecanic%! av8nd -n s8n$e o -m0i0a#ie alcoolic% care dep%)e)te limita le$al% sau care se af)% -n stare de e0rietate! tot astfel dac% fapta este s%v8r)it% din culp% de orice alt% persoan% -n e4erci#iul profesiei sau meseriei )i care se afl% -n stare de e0rietate. 3apta este deose0it de $rav% dac% s2a consumat moartea a dou% sau mai multe persoane. O0iectul 7uridic special al infractiunii de ucidere din culpa este repre.entat de relatiile sociale referitoare la dreptul la viata asi$urat fiecarei persoane prin incriminarea faptelor care aduc atin$ere acestei valori fundamentale. O0iectul material este constituit din corpul fi.ic al omului asupra caruia se e4ercita actiunea sau inactiunea faptuitorului. Su0iectii infractiunii. aB uciderea din culpa are ca su0iect activ potential orice persoana care indeplineste conditiile le$ale pentru a raspunde penal. Eneori le$ea cerec sa e4iste o anumita calitate G conducator de ve6icul cu tractiune mecanica sau orice alta persoana aflata in e4ercitiul profesiei sau meseriei G a su0iectului activ! dar pentru e4istenta variantei a$ravante a infractiunii. 0B literatura 7uridica sustine ideea ca! uciderea din culpa nu e4clude coautoratul. n practica s2a decis ca e4ista infractiunea preva.uta de art.&=< alin.+ 1.Pen. in sarcina am0ilor inculpati! conducatori auto! daca accidentul de circulatie soldat cu moartea unei persoane s2a datorat culpei amadurora&! ori daca moartea victimei s2a datorat faptului ca un conducator auto a incredintat ve6iculul unei persoane care nu avea permis de conducere auto! iar aceasta
&

Tri0unalul 7ud. Ar$es! dec.pen.nr.+5;=?&:=+! RR' nr.=?&:=,! pa$.&==.

conducand imprudent! a ucis o persoana . Eltima solutie a fost considerata discuta0ila in doctrina+! e4primandu2se atat opinia ca cel care a incredintat autove6iculul este numai autor G nu coautor al infractiunii de ucidere din culpa G cat si parerea ca acesta s2ar face vinovat de infractiunea preva.uta in art.,; alin., din '.,+<?&:;;! uciderea din culpa fiind imputa0ila in mod e4clusiv celui care a condus efectiv autove6iculul. Latura su0iectiva. Aceasta infractiune se savarseste din culpa! fie su0 forma culpei cu prevedere! fie su0 forma culpei simple. E4ista culpa cu prevedere atunci cand faptuitorul prevede re.ultatul faptei sale si! in speta! moartea victimei! dar nu urmareste producerea lui! ci crede fara temei ca el nu se va produce. 'e e4emplu: conducerea autove6iculului su0 influenta alcoolului cu vite.a e4cesiva sau in stare de 0oala ori o0oseala9 depasirea riscanta a autove6iculului din fata. n afara de modalitatea simpla! corespun.atoare variantei tip! infractiunea poate fi savarsita si in modalitati $rave. O prima modalitate a$ravanta! potrivit art.&=< alin.+ 1.Pen.! se reali.ea.a atunci cand uciderea din culpa a avut loc ca urmare a nerespectarii dispo.itiilor le$ale ori a masurilor de prevenire pentru e4ercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati. Aceasta a$ravanta priveste caracterul profesional al conduitei periculoase a faptuitorului. n domeniul circulatiei rutiere sunt instituite re$uli speciale pentru protectia vietii persoanelor si! ca atare! solutiile privind culpa profesionala se desprin prin referire atat la aceste re$uli! cat si la cele de drept comun. 1and nerespectarea vreuneia dintre dispo.itiile le$ale sau a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi infractiune Ade e4emplu! contra si$urantei circulatiei rutiereB! va e4ista un concurs de infractiuni. A doua modalitate a$ravanta! corespun.atoare prevederilor art.&=< alin., 1.Pen.! se reali.ea.a atunci cand uciderea din culpa este savarsita de conducatorul unui ve6icul cu tractiune mecanica ce se afla in satre de e0rietate sau pre.inta in san$a o im0i0atie alcoolica peste limita le$ala. Prin urmare pentru e4istenta a$ravantei este necesar ca faptuitorul! pe de o parte! sa ai0e calitatea Asu0iect cativ calificatB de conducator al unui ve6icul cu tractiune mecanica G cu sau fara permia de conducere, G iar! pe de alta parte! sa fi avut in san$e o im0i0atie alcoolica peste &H Aart.5+ '.,+<?&:;;B sau sa fi fost in stare de e0rietate! indiferent de $radul alcoolemiei. Alcoolemia se sta0ileste prin anali.a de la0orator! iar starea de e0rietate poate fi dovedita prin orice mi7loc de pro0a. 1onducerea unui autove6icul in stare de e0rietate ori avand alcoolemie ce depaseste limita le$ala este o infractiune de pericol preva.uta separat in art.,= din '.,+<?&:;;. n le$atura cu incadrarea 7uridica a faptei conducatorului unui ve6icul cu tractiune mecanica de a conduce pe drumurile pu0lice un asemenea ve6icul! avand o im0i0atie alcoolica ce depaseste limita le$ala sau care se afla in satre de e0rietate si de a cau.a in aceste conditii! moartea unei persoane! -n literatura 7uridic% e4ist% discu#ii. Enii autori influen#a#i )i de practica 7udiciar%2inclusiv a instan#ei supreme2consider% c% infrac#iunea prev%.ut% de art. &=< alin. , are
R.R.'. nr.&0?<+! pa$.;=. Practica 7udiciara penala! vol. partea speciala! coordonatori! >.Antoni! 1.Bulai! Ed. Academiei Romine! Bucuresti!&::+! pa$./:. , Tri0. Suprem! Sect. Pen! dec.nr./&:+?&:=&! R.R.'. nr.:?&:=,! pa$.&/0.
& +

&

<

caracter comple4! ea a0sor0ind -n con#inutul s%u fapta incriminat% de art. ,< din ' ,+<?&:;;&. Al#i autori nu -mp%rt%)esc aceast% opinie! consider8nd c% fapta incriminat% -n le$isla#ia circula#iei rutiere nu se a0soar0e -n uciderea din culp%! cele dou% fapte put8nd alc%tui! eventual! termenii unui concurs ideal+. Potrivit primei te.e! infrac#iunea prev%.ut% de art. &=< alin. , are caracter 0ivalent! adic% o variant% simpl% )i o alta comple4%! dup% cum conducerea autove6iculului nu a avut loc pe un drum pu0lic sau a avut loc pe un asemenea drum ,9 dar nu este de presupus c% le$iuitorul a urm%rit s% cree.e o asemenea construc#ie 7uridic% 6i0rid%. 'e aceea! credem/ c% le$iuitorul nu a -n#eles s% includ% -n con#inutul infrac#iunii fapta cu incriminare distrinct% prev%.ut% -n 'ecretul ,+<2&:;;! cu at8t mai mult cu c8t este $reu de conceput c% o infrac#iune din culp% s% suprind% -n con#inutul ei! ca element constitutiv! o activitate incriminat% ca infrac#iune inten#ionat%. 1onstituie infrac#iunea de ucidere din culp% calificat% Aart. &=< alin. / 1odul PenalB )i fapta oric%rei alte persoane care! -n e4erci#iul profesiei sau meseriei! afl8ndu2se -n stare de e0rietate provocat%! din culp%! uciderea unei persoane.

A$ravanta se refer% numai la cei ce e4ercit% o profesie sau meserie! nu )i o alt% activitate. Potrivit art. &=< alin. 5 1.Pen.! uciderea din culp% este mai $rav% dac% prin fapta s%v8r)it% s2a cau.at moartea a dou% sau mai multe persoane. 5n aplicarea te4tului sus2men#ionat! -n practica 7udiciar% s2a 6ot%r8t c%! dac% -n condi#iile unui accident de circula#ie s2a produs moartea a dou% persoane! -n sarcina inculpatului nu se poate re#ine un concurs de infrac#iuni! ci o infrac#iune unic%! comple4%/. D%t%marea corporal% din culp% este incriminat% -n art. &</ 1. Pen. Ii const% -n fapta de lovire sau actele de violen#% care au pricinuit victimei o v%t%mare ce necesit% pentru vindecare -n$ri7iri medicale mai mult de &0 .ile! precum )i fapte de v%t%mare corporal% simpl% s%v8r)ite din culp%. 3apta este mai $rav% dac% a avut vreuna din urm%rile prev%.ute %n art. &<+ alin.! de asemenea dac% s%v8r)irea faptei prev%.ut% -n alin. & este urmarea nerespect%rii dispo.i#iilor le$ale sau a m%surilor de prevedere pentru e4erci#iul unei profesii sau meserii ori pentru -ndeplinirea unei anume activit%#i9 tot astfel! dac% fapta prev%.ut% -n alin. + este urmarea nerespect%rii dispo.i#iilor le$ale sau a m%surilor de prevedere ar%tate -n alineatul precedent. 5n practica 7udiciar% s2a re#inut c% fapta conduc%torului autove6iculului de a nu respecta o0li$a#ia de a reduce vite.a p8n% la limita evit%rii oric%rui pericol! la trecerea prin intersec#iile cu circula#ie nediri7at%! accident8nd $rav un pieton! -ntrune)te elementele constritutive ale infrac#iunii de v%t%mare corporal% din culp% prev%.ut% de art. &</ alin. ,! raportat la art. &<+ 1. pen. cu aplicarea art. =& 1. Pen. Men#ion%m c% accidentul s2a datorat faptului c% inculpatul! a7un$8nd la intersec#ie Acircula#ia nu era diri7at% -n intersec#ia respectiv%B! nu a redus vite.a p8n% la limita evit%rii oric%rui pericol -nc%lc8nd astfel dispo.i#iile art. 50 lit. a din Re$ulamentul pentru
M.JolKneac! Enele aspecte teoretice si practice ale recidivei! R.R.'. nr.;?&:<,! pa$.&02&,9 >.Mateut! Eenele consideratii in le$atura cu structura infractiunii preva.ute de art.&=<! alin.,! R.R.'. nr.;?&:<;! pa$./5. + >.Antoniu! T. Dasiliu si altii! 1odul penal comentat si adnotat! Partea speciala! vol. ! Ed. Stiintifica si Enciclopedica! Bucuresti! &:=5! pa$.&&&9 O.Stoica 'rept penal! Partea speciala! Ed. 'idactica si Peda$o$ica! Bucuresti! &:=;! pa$.<,. , 1.Turianu! 'iscutii despre natura 7uridica si structura infractiunii preva.ute in art.&=< alin.,! 1.Pen.! 'reptul nr./25! &::&! pa$.5<. / D.'o0rinoiu! >. "istoreanu! Al. Boroi! .Pascu! .Molnar si D.La.ar! 'rept penal! partea speciala! Ed. Europa "ova! Bucuresti! &::=! pa$.&+0. / Tri0unalul Suprem! sect.pen! dec.nr.,,&?&:<,! R.R.'. nr.5?&:</! pa$.;=! dec.nr.,&=/?&:=/! R.R.'. nr.<?&:=5! pa$.=+.
&

aplicarea 'ecretului ,+<2&:;; privind circula#ia pe drumurile pu0lice. 5n urma accidentului )i a v%t%m%rii s%n%t%#ii suferite! victima a avut nevoie de peste ;o .ile de -n$ri7ire medical%. 1.3. Importana cercetrii la faa locului n cazul accidentelor de circulaiei. 1ercetarea la fa#a locului -n ca.ul accidentelor de circula#ie repre.int% unul din celel mai importante acte de urm%rire penal%! cu caracter imediat )i necesar! de modul -n care este efectuat% aceasta depin.8nd direct solu#ionarea cau.ei&. 'eplasarea or$anului 7udiciar la fa#a locului este una din cele mai eficiente m%suri procedurale. Or$anul de urm%rire penal%! ca )i instan#a de 7udecat%! au posi0ilitatea s% investi$6e.e direct la locul s%v8r)irii fapte )i consecin#ele infrac#iunii! s% sta0ileasc% -mpre7ur%rile -n care a fost comis actul penal )i s%2l identifice pe autor. 1u at8t mai mult este necesar s% se su0linie.e importan#a unei asemenea activit%#i procedurale! cu c8t e4ist% ac#iuni a c%ror solu#ionare este practic de neconceput f%r% cercetarea la fa#a locului! cum este ca.ul accidentelor de circula#ie. mportan#a cercet%rii se e4plic% )i prin aceea c%! locul s%v8r)irii faptei este cel mai 0o$at -n urme sau date referitoare la infrac#iune )i la autorul acesteia. 'e modul -n care se efectuea.% -ntrea$a cercetare! de c%utare )i ridicare a urmelor sau a pro0elor materiale! ca )i fi4area re.ultatelor! va depinde -ntr2o mare m%sur% solu#ionarea ca.ului! identificarea autorului! a celorlal#i participan#i la comiterea faptei penale. 1.4. pidemiologia accidentelor de trafic rutier. nfluen#at%! f%r% -ndoial%! de evolu#ia economico2social% a societ%#ii rom8ne)ti dinamica fenomenului circula#iei rutiere s2a derulat potrivit a)tept%rilor. 'ac% ne referim la anul &::; 2 pentru care avem la dispo.i#ie datele statistice necesare 2 constat%m c% parcul na#ional de ve6icule a crescut cu =!; H! num%rul )oferilor a sporit cu :!; H! iar nevoile de transport de m%rfuri )i persoane s2au amplificat su0stan#ial. 1re)terile pre.entate raportate la o re#ea de drumuri aflat% -n mare parte -n refacere! precum )i indisciplina manifestat%! -nc%! de toate cate$oriile de participan#i la trafic au dus la o circula#ie $reoaie )i la producerea unui num% mare de accidente rutiere $rave. Anali.a evolu#iei )i structurii evenimentelor rutiere eviden#iea.%! -n primul r8nd! o cre)tere a $ravit%#ii acestora! precum )i o concentrare a producerii lor -n mediul rural -n compara#ie cu perioadele anterioare! c8nd cele mai multe se -nre$istrau -n .onele ur0ane. Apoi! atra$e aten#ia num%rul mare de accidente colective Aav8nd drept consecin#e mai mult de trei victimeB! precum )i unele modific%ri -n distri0u#ia .onelor cu risc sporit de concentrare a evenimentelor rutiere. 5n continuare voi pre.enta datele statistice care sus#in afirma#iile anterioare. aB Pentru o 7ust% corelare voi pre.enta -n primul r8nd evolu#ia! pe ani! a trei indicatori 2 num%rul de conduc%tori auto! num%rul de autove6icule )i num%rul accidentelor $rave. Situa#ia statistic% este urm%toarea: &::0 &::& &::+ &::, &::/ &::5 &::;
&

E.Stancu (1riminalistica*! vol. ! Ed. Actami! Bucuresti! &::5! pa$.<.

&0

1ond. Auto ,0==&&& ,,+=;,; ,5:5<,/ ,<505;+ /&,,0+, //+5=:, /<50<+< Auto. +&=0:,& +,&5/=5 +5&/<50 +=50+0; ,&&+5;; ,;&/=0= Acid. >rave :=0< <:/< <&<& <=:& :,<& :&&: <:,& 'in aceste cifre se o0serv% c%! de)i! -ncep8nd cu anul &::& num%rul de conduc%tori auto )i parcul auto au crescut constant! num%rul de accidente $rave a sc%.ut! este drept pu#in! sau au r%mas la un nivel! sensi0il! constant. 'ac% ne referim la num%rul de mor#i -n urma accidentelor de trafic rutier constat%m )i aici o sc%dere -n raport cu anul de referin#% 2 &::0 2 &::0 &::& &::+ &::, &::/ &::5 &::; Mor#i ,=<+ ,0=< +<&; +<+; +<== +<;, +</5 R%ni#i $rav ;&,= ==<: ;:;0 <,0+ <&:< =;:< =50/ Este interesant de urm%rit distri0u#ia pe doi ani a accidentelor de trafic! -n func#ie de tipul autove6iculelor implicate -n accidentele $rave de trafic rutier. Situa#ia se pre.int% astfel: anii &::5 =:!<,H &,!</H +!=,H &!/;H &!+,H 0!;H 0!+,H 0!0<H

Tipul autove6iculului Autoturisme Autocamioane Auto0u.e Motociclete Tractoare Scutere Trolei0u.e Tramvaie

&::; <0!=/H &,!5:H +!&;H &!/<H &!&<H 0!,=H 0!+5H 0!+,H

Se o0serv% pe perioada celor doi ani c% cifrele sunt sensi0il apropiate ca valoare )i -n acela)i timp redau aproape fidel propor#ia tipului de autove6icul din totalul parcului de ma)ini. Astfel -n &::; autoturismele repre.entau ;<!:,H din parcul e4istent! autocamioanele &,!5/H! tramvaiele 0!0=H! etc. 'in cau.e te6nice -n anul &::; s2au produs &5+ accidente din care /< datorate defec#iunilor la sistemul de fr8nare! +; la sistemul de direc#ie! 50 datorit% st%rii pneurilor )i +< din alte defec#iuni te6nice. 'up% mediul -n care au avut loc -n &::; au fost /.,,, accidente $rave -n mediul ur0an )i /.&=5 -n mediul rural. 5n mediul ur0an principala cau.% a fost traversarea nere$ulamentar% a pietonilor cu o pondere de ,+!5H! -n timp ce -n mediul rural a fost vite.a neadaptat% sau peste limita le$al% cu o pondere de ++H. 5n afara localit%#ilor -n acela)i an s2au produs 5== accidente $rave 2 -n sc%dere fa#% de anul anterior 2 cau.a principal% constituind2o -n procent de ,,!/H tot vite.a neadaptat% sau peste limita le$al%. "u sunt de i$norat a)a numitele accidente colective! adic% cele -n urma c%rora au re.ultat cel pu#in trei mor#i. Astfel -n &::; au fost +=0 de astfel de accidente din care au re.ultat ,=+

&&

mor#i! dintre care numai -n municipiul Bucure)ti s2au produs ,0! -n urma c%rora au murit ,0 de persoane iar =< au fost r%nite $rav. 1au.a principal% a acestor accidente colective a fost vite.a peste limita le$al% -n =5 ca.uri )i dep%)irile nere$ulamentare -n /< ca.uri. Lipsa disciplinei rutiere este eviden#iat% )i de faptul c% -n &::; din totalul accidentelor $rave &0!=H au fost produse de conduc%tori auto profesioni)ti. Se remarc% faptul c% din cele :5; accidente -n care au fost implica#i -n +<< ca.uri cau.a a fost conducerea imprudent%! iar -n +5= ca.uri vite.a neadaptat% sau peste limita le$al%. ,;00 de accidente $rave s2au produs din vina conduc%torilor auto amatori! iar &+:+ ca.uri cau.a a fost vite.a neadaptat% sau peste limita le$al%! iar -n <;: ca.uri 2 conducere imprudent%. Procentual acestea repre.int% /0!,H din accidentele $rave produse -n anul &::;. 1a urmare a desc6iderii )i l%r$irii rela#iilor interna#ionale -n #ar% circul% un num%r foarte mare de cet%#eni str%ini! unii dintre ei fiind implica#i -n evenimente rutiere $rave. Astfel -n &::; ace)tia au fost implica#i -n +/& ca.uri -n urma c%rora au decedat &&/ persoane! iar +,0 au fost $rav r%nite. 'up% #ara de ori$ine pe primul loc se afl% conduc%torii auto din Turcia2 5+ de ca.uri! urma#i de cei din >ermania 2 ,, ca.uri! talia 2 +0 de ca.uri! Moldova 2 &< ca.uri etc. 1onduc%torii auto str%ini au produs accidente $rave cel mai frecvent -n Bucure)ti 2 +5 )i 7ud. Timi) 2 +& de ca.uri. ,!<H ceea ce repre.int% ,,; ca.uri din accidentele $rave din anul &::; au avut la ori$ine conduc%tori auto afla#i su0 influen#a alcoolului. 5n urma acestor accidente au decedat &&; persoane! iar ,+; au fost $rav r%nite. Pe fondul consumului de alcool principala cau.% a constituit2o conducerea imprudent% 2 &=0 ca.uri )i vite.a neadaptat% 2 :+ ca.uri. 'up% lunile anului! reparti#ia accidentelor $rave -n &::; se pre.int% astfel: 2 ianuarie /<; 2 fe0ruarie /&, 2 martie 5,; 2 aprilie ;&0 2 mai =,: 2 iunie =+, 2 iulie =<& 2 au$ust <:5 2 septem0rie :+/ 2 octom0rie &0&/ 2 noiem0rie :+: 2 decem0rie <<& 'up% .ilele s%pt%m8nii! accidentele $rave s2au produs astfel: 2 luni &,+5 2 mar#i &&;< 2 miercuri &+&0 2 7oi &+== 2 vineri &//, 2 s8m0%t% &,0:

&+

2 duminic% &&:: 'up% ora de producere se o0serv% c% cele mai frecvente accidente se produc la orele &< )i &: iar cele mai pu#ine -ntre orele 0 2 /. 5n afara acestora -n anul &::; s2au produs &/<.<5& accidente u)oare din care -n :+!/0H de vin% au fost conduc%torii auto! iar ,!:5H ca.uri vina a apar#inut pietonilor. Principalele cau.e ale acestor accidente au fost: vite.a neadaptat% 2 +,!<H! nerespectarea distan#ei -n mers 2 +&!;H )i neasi$urarea la sc6im0area 0en.ii sau direc#iei 2 &/!&H. Pe anul &::; indicele mediu de mortalitate 2 num%r mor#i la &0.000 locuitori -n Rom8nia -n accidentele de trafic rutier a fost de &!+;! compara0il cu cel din >ermania 2 &!+&! situ8ndu2se pe o po.i#ie medie -ntre cel mai mic procent A0!;5 -n An$liaB )i cel mai mare A+!/0 -n RusiaB. Acest procent este inferior cu cel din unele #%ri cu tradi#ie! e4emplu: Austria &!;&! Bel$ia &!;/! 3ran#a &!/=! Portu$alia +!+&! etc. 5n finalul acestei anali.e voi pre.enta comparativ pe doi ani situa#ia accidentelor raportate la &.000.000 Lm. parcur)i: Ac.mortale H ++ 0!+0 &, 0!&+ Ac.$rave H &&; &!0; &&, &!0, Tampon%ri H &::5 &<!&: &:&& &=!/5

&::5 &::;

CAPITOLUL II
O)iect'l ,i sarcinile cercet-rii la fa.a l&c'l'i /n ca0'l acci1entel&r r'tiere( 2.1. !eglementri procedurale pri"ind cercetarea la faa locului. 1ercetarea la fa#a locului este o activitate desf%)urat% de or$anele de urm%rire penal% sau instan#ele de 7udecat%! care crea.% acestora posi0ilitatea s% perceap% nemi7locit situa#ia locului unde s2a s%v8r)it o infrac#iune )i s% sta0ileasc% -mpre7ur%rile -n care aceasta a fost s%v8r)it% &. Potrivit art.&+: din 1.p.p. al Rom8niei! (cercetarea la fa#a locului se efectuea.% atunci c8nd este necesar s% se fac% constat%ri cu privire la situa#ia locului s%v8r)irii infrac#iunii! s% se descopere )i s% se fi4e.e urmele infrac#iunii! s% se sta0ileasc% po.i#ia )i starea mi7loacelor materiale de pro0% )i -mpre7ur%rile -n care infrac#iunea a fost s%v8r)it%*. Or$anul de urm%rire penal% efectuea.% cercetarea la fa#a locului -n pre.en#a martorilor asisten#i! afar% de ca.ul c8nd acesta nu este posi0il. nstan#a de 7udecat% efectuea.% cercet%ri la fa#a locului! cu citarea p%r#ilor )i -n pre.en#a procurorului! c8nd participarea acestuia la 7udecat% este o0li$atorie Aart.&+: alin.+ )i / din 1.p.p.B. Or$anele 7udiciare pot inter.ice persoanelor care se afl% sau vin la locul unde se efectuea.% cercetarea! s% comunice -ntre ele! cu alte persoane! ori s% plece -nainte de terminarea cercet%rii Aart.&+: alin. ultim 1.p.p.B.+ 2.2. #rganizarea acti"itii de cercetare la faa locului n domeniul circulaiei rutiere.
&

E. Stancu (1riminalistica*! Dol. ! Ed.Actami! Bucuresti! &::5! pa$.,;:. 1.p.p. art.&+:! alin.+!/ si ultim.

&,

1onform re$ulamentului de or$ani.are )i func#ionare al nspectoratului >eneral al Poli#iei! cercetarea la fa#a locului accidentelor de trafic rutier se efectuea.% de c%tre forma#iunile speciali.ate cuprinse -n structura or$ani.atoric% a 'irec#iei >enerale a Poli#iei Rutiere. Se -nt8lnesc dou% situa#ii: accidente de circula#ie simple soldate cu tampon%ri )i accidente $rave soldate cu moartea unor persoane )i pa$u0e materiale. 2 la nivelul comunelor! cercetarea la fa#a locului pentru accidentele simple din cate$oria (Tampon%ri* se reali.ea.% de c%tre )efii posturilor de poli#ie )i su0ofi#erii din su0ordinea acestora. 2 la nivelul ora)elor! -n ca.ul accidentelor u)oare cercetarea la fa#a locului este efectuat% de c%tre a$en#ii de circula#ie fie prin deplasarea acestora la locul accidentului! fie prin e4aminarea autove6iculelor an$a7ate -n accident dup% ce au fost aduse la sediul Poli#iei. 2 la nivelul municipiilor! cercetarea la fa#a locului -n ca.ul accidentelor $rave Asoldate cu victime omene)ti! pa$u0e mari ori cu fu$a de la locul fapteiB se efectuea.% de c%tre ec6ipe ale poli#iei rutiere speciali.ate -n astfel de activit%#i! care sunt prev%.ute )i dotate cu te6nica necesar%. 5n cadrul 'irec#iei >enerale de Poli#ie a Municipiului Bucure)ti e4ist% un serviciu speciali.at -n cercetarea la fa#a locului a accidentelor de circula#ie! prev%.ute -n or$ani$rama Bri$%.ii de Poli#ie Rutier%! care func#ionea.% -n permanen#%. Ec6ipa7ele au -n componen#% ofi#eri de circula#ie )i criminali)ti care asi$ur% efectuarea opera#iunilor te6nice. Tampon%rile )i accidentele foarte simple sunt re.olvate la compartimentele de poli#ie rutier% or$ani.ate la fiecare sec#ie de poli#ie. 2 la nivelul 7ude#elor! accidentele $rave comise pe ra.a 7ude#elor sunt cercetate de ec6ipele speciali.ate ale nspectoratelor de Poli#ie Mude#ene! compuse din ofi#eri speciali.a#i -n cercetarea accidentelor )i te6nicieni criminali)ti care e4aminea.% locul accidentelor! descoper%! fi4ea.% )i ridic% urmele r%mase! -n vederea valorific%riilor prin efectuarea de e4perti.e.& 2.3. $ercinile cercetrii la faa locului n cazul accidentelor rutiere. 1ercetarea la fa#a locului a accidentelor de circula#ie este orientat% -n dou% direc#ii importante: 2 sta0ilirea -mpre7ur%rilor de loc! timp )i mod -n care s2a produs accidentul. 2 descoperirea! fi4area )i ridicarea urmelor formate cu oca.ia producerii accidentului. Pe 0a.a datelor o0#inute prin cercetarea la locul faptei! -n care se include )i ascultarea persoanelor implicate -n accident )i a martorilor oculari! or$anul de cercetare penal% are posi0ilitatea s% formule.e primele versiuni referitoare la natura evenimentului. Ela0orarea versiunilor repre.int% o component% tactic% important% a cercet%rii unor evenimente rutiere -n care autorul faptei a p%r%sit locul accidentului. Su0 raport tactico2metodolo$ic! cercetarea accidentelor se poate -mp%r#i -n dou% mari cate$orii:

&

.Ersu si .'.1ristescu (>6idul Procurorului 1riminalistic*! vol. ! Ed. @elicon! Timisoara! &::5! pa$.&;,.

&/

2 cercetarea accidentelor de circula#ie -n care autorul a r%mas la locul faptei! -ntr2o situa#ie asem%n%toare afl8ndu2se )i cel care s2a re-ntors la fa#a locului! dup% ce! de e4emplu! a dus victima la spital. 2 cercetarea accidentelor -n care autorul a p%r%sit locul accidentului! ceea ce impune s% se procede.e la identificarea autove6iculului )i a conduc%torului acestuia.&

CAPITOLUL III
Etapele efect'-rii cercet-rii la fa.a l&c'l'i( 3.1. tapa pregtitoare. Primirea sesi.%rii de c%tre or$anul de poli#ie. 5n conformitate cu prevederile art.++& 1.p.p.! sesi.area or$anelor de urm%rire penal% se poate face -n trei moduri: 2 prin pl8n$erea scris% sau oral% f%cut% de o persoan% fi.ic% sau 7uridic%! c%reia i s2a cau.at o v%t%mare prin accident. 2 prin denun#ul f%cut de persoane care au luat la cuno)tin#% despre producerea accidentului! cum ar fi conduc%torii auto care au sesi.at urm%rile evenimentului! pietoni care au trecut prin .ona locului faptei! etc. 2 din oficiu! atunci c8nd aceste evenimente sunt descoperite de ofi#eri sau su0ofi#eri de poli#ie! -n special de cei care fac parte din patrule auto sau moto! a$en#i de circula#ie sau su0ofi#eri de la posturile de poli#ie+. 5n situa#ia -n care sesi.area se face prin intermediul pl8n$erii orale! ofi#erul sau su0ofi#erul care o prime)te va redacta un proces2ver0al -n care pe l8n$% datele prev%.ute de art.+++ alin.+ 1.p.p. va men#iona c8t mai multe am%nunte pe care va -ncerca s% le o0#in% de la persoana care face pl8n$erea! evident! -n m%sura -n care acesta le va putea furni.a. 1ele mai multe pro0leme le ridic% sesi.area prin intermediul denun#ului -ntruc8t aceasta poate -m0r%ca diferite forme de materiali.are. "u lu%m -n discu#ie denun#ul scris! c8nd or$anul de urm%rire penal% -l are -n fa#% pe denun#%tor! put8nd aprofunda su0iectul denun#ului )i o0#ine astfel mai multe date despre fapta sesi.at%. 'e cele mai multe ori! denun#ul este oral )i efectuat prin intermediul telefonului. 5n astfel de situa#ii un rol deose0it de important -l are ofi#erul sau su0ofi#erul care prime)te denun#ul. 'ac% acesta va da dovad% de lips% de interes! aro$an#%! lips% de condescenden#% ori de solicitudine! persoana care face denun#ul va avea o reac#ie de adversitate )i profit8nd de faptul c% nu este fa#% -n fa#% cu interlocutorul! fie c% va refu.a -n mod e4pres s%2)i decline identitatea! fie c% va -ntrerupe le$%tura telefonic% -nainte de a fi comunicat toate am%nuntele de care avea cuno)tin#%. 5n sc6im0! dac% se adopt% o atitudine 0inevoitoare! folosind cuvinte de apreciere la adresa celui care face sesi.area )i form8ndu2i convin$erea c% aspectele pre.entate pre.int% importan#%! interlocutorul va avea )i el o atitudine po.itiv% astfel -nc8t or$anul de urm%rire penal% va o0#ine un plus de date )i de informa#ii la care se va ad%u$a )i posi0ilitatea o0#inerii datelor de stare
& +

E. Stancu (1riminalistica*! vol. ! Ed. Actami! Bucuresti! &::5! pa$.,=,. .Ersu si .1ristescu (>6idul Procurorului 1riminalist*! vol. ! Ed. @elicon! Timisoara! &::/! pa$.+;.

&5

civil% necesare identific%rii ulterioare a persoanei pentru a se putea o0#ine alte date )i informa#ii -n special c8nd aceasta a fost martor ocular. 5n situa#ia -n care mai multe persoane telefonea.% pentru a aduce la cuno)tiin#% poli#iei producerea aceluia)i accident de fiecare dat%! ofi#erul sau su0ofi#erul de poli#ie! va tre0ui s% manifeste acela)i interes c%ut8nd s% afle de la fiecare persoan% c8t mai multe date )i informa#ii.& O deose0it% aten#ie se va acorda persoanelor care se pre.int% personal la unit%#ile de poli#ie sesi.8nd primele despre producerea unui accident de circula#ie. 5n astfel de ca.uri este indispensa0il necesar% identificarea persoanelor respective )i formularea -n scris a denun#ului -ntruc8t -n activitatea practic% a re.ultat c% nu de pu#ine ori! autori ai accidentelor de circula#ie s2au pre.entat la or$anele de poli#ie -n calitate de simpli participan#i la trafic care aduc la cuno)tin#% despre producerea unui accident ascun.8nd faptul c% ei -n)i)i l2au produs! -ncerc8nd astfel s% se sustra$% r%spunderii penale! prin crearea unor ali0iuri. 5n ca.ul -n care are loc sesi.area din oficiu! ofi#erii sau su0ofi#erii de poli#ie! au o0li$a#ia! c6iar -n afara orelor de pro$ram s% acorede primul a7utor victimelor! s% asi$ure conservarea locului producerii accidentului! identificarea conduc%torilor ve6iculelor implicate -n accident! identificarea martorilor oculari )i s% raporte.e imediat dispeceratului poli#iei 7ude#ene sau al Bri$%.ii Poli#iei Rutiere a 1apitalei! pentru a fi trimis% ec6ipa de cercetare. 5nainte de efectuarea cercet%rii locului accidentului este necesar a se anali.a )i pe aceast% 0a.% a se sta0ili c%rui or$an de cercetare penal% -i apar#ine competen#a efectu%rii acestei activit%#i precum )i cele care urmea.% -n cadrul urm%ririi penale. Astfel! ofi#erii )i su0ofiterii de poli#ie cu atri0u#ii de constatare -n materie de circula#ie sunt competen#i s% cercete.e orice fel de accident de circula#ie! indiferent de consecin#ele acestuia! cu e4cep#ia ca.ului c8nd accidentul! soldat cu moartea uneia sau mai multor persoane este re.ultatul inten#iei conduc%torului auto! situai#ie -n care urm%rirea penal% se face de c%tre procuror! conform dispo.i#iilor art.+0: -n referire la art.+= pct.&! lit.0 din 1.p.p. 5n ca.urile -n care calitatea persoanei care a s%v8r)it accidentul atra$e competen#a de cercetare a procurorului! ofi#erul sau su0ofi#erul de poli#ie este o0li$at s% anun#e de -ndat% pe procurorul competent! iar -n ca.ul -n care constatarea nu sufer% am8nare! va proceda la efectuarea acesteia! urm8nd ca actele -ntocmite s% fie imediat -naintate procurorului pentru urm%riri penale. Or$anele de poli#ie sunt competente s% efectue.e urm%rirea penal% )i -n ca.ul accidentelor de circula#ie produse de cet%#eni str%ini cu e4cep#ia acelora care se 0ucur% de imunitate de 7urisdic#ie Aart.< 1.pen.B indiferent dac% victima este cet%#ean rom8n sau cet%#ean al altui stat. 1ompeten#a teritorial% este determinat%! Apotrivit art.,0 din 1.p.p.B de locul unde s2a comis accidentul de circula#ie -n total sau -n parte ori re.ultatul acestuia! de locul unde a fost prins f%ptuitorul! de locul de domicilu al f%ptuitorului sau la locul de domiciliu al persoanei v%t%mate. Atunci c8nd nici unul din locurile ar%tate! nu este cunoscut! compete#na revine or$anului de urm%rire penal% mai -nt8i sesi.at. 'ac% mai multe or$ane de urm%rire penal% au fost sesi.ate -n acela)i timp! competen#a se sta0ile)te -n ordinea criteriilor ce determin% competen#a
&

E.Stancu (1riminalistica*! vol. ! Ed. Actami! Bucuresti! &::5! pa$.&;:.

&;

teritorial%. 5n ca.ul c8nd! -n raport cu vreunul din criteriile ar%tate la literele a2d din art.,0 1.p.p. sunt competente mai multe or$ane de urm%rire penal%! competent va fi or$anul ami -nt8i sesi.at. 5n ca.ul infrac#iunilor re.ultate din accidente de circula#ie s%v8r)ite de cet%#eni rom8ni pe teritoriul altor state! competen#a pentru efectuarea urm%ririi penale revine or$anelor de poli#ie ale sectorului doi din Bucure)ti&. 'eplasarea la locul accidentului. Iefii unit%#ilor de poli#ie vor lua m%suri pentru cercetarea la fa#a locului -n toate ca.urile c8nd sunt necesare constat%ri cu privire la situa#ia locului s%v8r)irii infrac#iunii! descoperirea! fi4area )i ridicarea urmelor acestuia! sta0ilirea po.i#iei )i st%rii mi7loacelor materiale de pro0% )i a -mpre7ur%rilor -n care a fost s%v8r)it%+. Se constituie -n mod o0li$atoriu ec6ipa de cercetare la fa#a locului -n ca.ul accidentelor de circula#ie cu urm%ri mortale sau a accidentelor ai c%ror autori au p%r%sit locul faptei AArt.+B. Ec6ipa de cercetare va avea -n componen#% un ofi#er de specialitate de la compartimentul de circula#ie! un ofi#er de cercetare penal%! un ofi#er sau su0ofi#er te6nicia criminalist! ofi#erul sau su0ofi#erul de la postul ori sectorul pe a c%rui ra.% de competen#% s2a comis fapta. 'ac% este ca.ul! vor participa )i unul sau doi su0ofi#eri conduc%tori cu c8inele de urm%rire )i c8te un ofi#er sau un ofi#er sau su0ofi#er pentru a2i -nso#i pe itinerarul parcurs de c8ine. 5n func#ie de comple4itatea faptei! -n ec6ip% vor fi incluse )i alte cadre de poli#ie pentru a asi$ura o cercetare operativ% )i eficient% Aart.,B,. 1ercetarea la fa#a locului -n ca.ul altor accidente dec8t cele men#ionate se va efectua de c%tre ofi#eri sau su0ofi#eri de la compartimentul de circula#ie. 5n toate ca.urile ca )ef al ec6ipei de cercetare va fi numit ofi#erul de circula#ie care conduce )i r%spunde de -ntrea$a activitate de cercetare la fa#a locului. Pentru a asi$ura deplasarea la fa#a locului cu ma4im% ur$en#%! )efii unit%#ilor )i su0unit%#ilor de poli#ie! vor or$ani.a activitatea astfel -nc8t! -n orice moment at8t -n timpul c8t )i -n afara pro$ramului! ofiterii sau su0ofiterii de politie s% poat% interveni promt pentru efectuarea cercet%rii la fa#a locului. Mi7loacele de transport )i cele de te6nic% criminalistic% vor fi permanent pre$%tite )i -n stare de func#ionare lu8ndu2se m%suri ca ofi#erii )i su0ofi#erii desemna#i pentru cercetarea la fa#a locului s% plece de -ndat% la locul accidentului/. Luarea primelor m%suri la fa#a locului. Acordarea primului a7utor victimelor )i identificarea lor. Acordarea primului a7utor victimelor. A$en#ii de circula#ie a7un)i la locul accidentului! vor avea ca prim o0iectiv al activit%#ii lor cule$erea de date )i informa#ii referitoare la victimele accidentului. 'e re$ul%! acestea sunt transportate la spital de c%tre al#i conduc%tori auto care a7un$ -nt8mpl%tor la locul accidentului! -naintea ec6ipei de cercetare sau a vreunui ofiter sau
1.p.p.! art.,0 si art.+0:. 1.pen. art.<. nstructiunile M. . ne. S?<: din +0.&&.&::0! art.&. , 1.p.p. art.+ si art,. / E.Stancu (1riminalistica*! Ed. Actami! Bucuresti! &::5! pa$.,=&.
& +

&=

su0ofiter de poli#ie. Totu)i! dac% victimele nu au fost transportate la o unitate sanitar% pentru -n$ri7iri medicale or$anele de poli#ie care a7un$ primele la locul faptei vor lua m%suri pentru acordarea primului a7utor. Astfel! dac% la locul accidentului se afl% persoane cu pre$%tire medical%! vor fi invitate acestea pentru acordarea primului a7utor medical. 5n ca. contrar! ofiterul sau su0ofiterul de politie va -ntreprinde el -nsu)i m%surile necesare pentru oprirea 6emora$iei! imo0ili.area fracturilor! a)e.area victimei -ntr2o po.i#ie c8t mai corespun.%toare -n raport cu le.iunile pe care le pre.int%! efectuarea respira#iei artificiale etc. mediat ce s2a asi$urat c% victima poate fi deplasat%! ofiterul sau su0ofiterul de politie va folosi mi7locul de transport cel mai rapid de care dispune pentru a o transporta la o unitate sanitar%! -n m%sur% s% acorde a7utorul medical de specialitate -n func#ie de v%t%m%rile pe care le2a suferit sau pe care se presupune c% le are victima. 5n ca.ul victimelor $%site la locul accidentelor! se va marca cu creta po.i#ia acestora! dup% care vor fi transportate la spital&. 5n situa#ia -n care victimele sunt con)tiente! vor putea fi c6estionate -n le$%tur% cu date de stare civil% )i locul de domiciliu! precum )i -n le$%tur% cu modul )i -mpre7ur%rile producerii accidentului. 5n ca.ul -n care victimele sunt incon)tiente sau au decedat! identificare se va face prin controlarea 0u.unarelor 6ainelor! a $en#ilor sau a saco)elor! etc.! pentru a se $%si actele de identitate sau orice alte -nscrisuri din care ar re.ulta identitatea persoanei respective sau a altor persoane care la r8ndul lor ar putea furni.a date despre victim%. Su0liniem faptul c%! controlul 0u.unarelor 6anelor victimei precum )i a o0iectelor ce se aflau asupra acesteia -n momentul accidentului! tre0uie s% se fac% -n pre.en#a a cel pu#in un martor asistent! pentru a se preveni complica#iile ulterioare ce ar putea re.ulta din eventuale reclama#ii ale mem0rilor familiei ori ale altor persoane! referitoare la 0unurile sau sumele de 0ani aflate asupra victimelor. Atunci c8nd accidentele se produc pe teritoriul localit%#ilor rurale sau -n cartiere ale ora)elor! acolo unde! -ndeo0)te! persoanele care locuiesc -n .on% se cunosc 0ine -ntre ele! identificarea victimelor se va putea face prin recunoa)tere de c%tre vecini! pietoni! cuno)tin#e etc.! verific8ndu2se ulterior veridicitatea acestor date+. dentificarea conduc%torilor ve6iculelor an$a7ate -n accident )i a martorilor oculari. dentificarea conduc%torilor ve6iculelor an$a7ate -n accidentele de circula#ie este sarcina ofi#erului sau su0ofi#erului care a7un$e primul la locul evenimentului. Acesta odat% cu identificarea! va re#ine )i documentele corespun.%toare! ale conduc%torilor de ve6icule! pe care le va preda )efului ec6ipei de cercetare la sosirea acestuia. 5n unele ca.uri conduc%torul autove6iculului! transport% el -nsu)i victima la o unitate sanitar%! astfel c% la sosirea ec6ipei de cercetare! acesta nu se afl% la fa#a locului. Enul din mem0rii ec6ipei va c%uta s% afle de la persoanele aflate la locul accidentului! num%rul de -nmatriculare al autove6iculului precum )i alte elemente de identificare -ntruc8t nu de pu#ine ori! autorii accidentelor care au plecat s% transporte victimele la spital le2au a0andonat fie pe drum fie la unitatea sanitar%! -ncerc8nd astfel s% se sustra$% identific%rii,.
E.Stancu (Stiinta investi$arii infractiunilor*! vol. ! Ed. Tempus SRL! Bucuresti! &::+! pa$.;:. E.Stancu (1riminalistica*! Dol. ! Ed. Actami! Bucuresti! &::5! pa$.,=/. , .Ersu si .'.1ristescu (>6idul Procurorului criminalist*! vol. ! Ed. @elicon! Timisoara! &::/! pa$.&;/.
& +

&<

Printre curio)ii aduna#i la locul accidentului se pot afla )i martori oculari! persoane ce au acordat primul a7utor victimei ori! c6iar f%ptuitorul. 'in aceste considerente! practica 7udiciar% recomand% ca -nainte de -ndep%rtarea acestora din locul de conservare a urmelor infrac#iunii s% se procede.e la o selec#ie! persoanele ce pot furni.a date referitoare la accident! fiind identificate )i invitate s% r%m8n% pentru a fi audiate. 'ac% f%ptuitorul a r%mas la focul faptei fie din proprie ini#iativ% fie pentru c% a fost re#inut de alte persoane! acesta tre0uie identificat )i i.olat! lu8ndu2se m%suri de pa.% )i asi$urare a inte$rit%#ii sale corporale. M%sura se impune at8t pentru a2l prote7a de eventuale a$resiuni din partea celor pre.en#i )i indi$na#i de fapta comis%! c8t )i pentru a feri martorii de (influen#ele* venite din partea f%ptuitorului. 'ac% ofi#erul sau su0ofi#erul a7uns primul la locul faptei ori ec6ipa de cercetare constat% c% autorul a luat victima )i a plecat c%tre o unitate sanitar%! este 0ine s% comunice acest lucru lucr%torului de la dispecerat! pentru ca acesta la r8ndul s%u s% averti.e.e camerele de $ard% ale unit%#ilor sanitare -n vederea pre8nt8mpin%rii situa#iei c8nd autorul ar -ncerca s% a0andone.e victima -n sala de a)teptare dup% care s% dispar%&. Pa.a locului accidentului. Punerea su0 pa.% se face pentru conservarea )i prote7area urmelor de a)a2.isul (val al curio)ilor* care poate deteriora -nf%#i)area locului! distru$e urmele faptei! sc6im0a po.i#ia o0iectelor! etc. Locul accidentului se marc6ea.% cu semnali.atoare! iar dac% este noapte cu triun$6iuri reflectori.ante. Se devia.% circula#ia de pe artera respectiv% a celorlalte autove6icule! dac% este posi0il. Se sta0ile)te cu preci.ie o rut%! pe am0ele sensuri de circula#ie pentru a devia circula#ia. Pentru pa.% se poate apela )i la: militari -n uniform%! conduc%tori auto care se ofer% voluntari s% opreasc%. Se cere spri7in prin sta#ie pentru a se trimite personal superior de pa.%! pe timp de noapte dac% este nevoie+. 5ndep%rtarea curio)ilor din .ona producerii accidentului )i devierea traficului rutier. 5n $eneral la locul producerii unui accident de circula#ie se concentrea.% un num%r mare de persoane! mai ales dac% evenimentul s2a produs -n .one intens circulate )i la ore de v8rf de trafic. Ieful ec6ipei de cercetare sau ofiterul sau su0ofiterul de politie care a a7uns primul la locul producerii accidentului rutier tre0uie s% procede.e la -ndep%rtarea curio)ilor din .ona evenimentului )i s% asi$ure -n c8t mai 0une condi#ii fie desf%)urarea traficului Adac% acest lucru este posi0ilB! fie devierea acestuia pe alte artere sau drumuri. 5ndep%rtarea curio)ilor tre0uie s% se fac% cu mult tact )i polite#e! e4lic8ndu2se curio)ilor c% pre.en#a lor -mpiedic% efectuarea cercet%rii )i poate fi cau.a distru$erii urmelor sau o0iectelor ce constituie pro0e -n aflarea adev%rului referitor la modul )i -mpre7ur%rile accidentului. Totodat% o atitudine calm% )i -n#ele$%toare du0lat% de fermitate )i si$uran#% de sine va impune respect! astfel -nc8t curio)ii vor respecta indica#iile poli#istului iar eventualii martori oculari vor cola0ora mai repede )i mai
& +

E.Stancu (1riminalistica*! vol. ! Ed. Actami! Bucuresti! &::5! pa$.,=,. E.Stancu C1riminalisticaC! vol. ! Ed.Actami! Bucuresti! &::5! pa$. ,=/.

&:

0ine cu acesta! relat8ndu2i c8t mai e4act ceea ce cunosc -n le$%tur% cu accidentul. 'easemenea! nu ar fie e4clus ca printre ace)tia s% se afle c6iar autorul accidentului&. 'up% -ndep%rtarea curio)ilor! ec6ipa de cercetare sau poli#istul care a a7uns primul la locul accidentului va evalua situa#ia )i dac% este posi0il va permite reluarea traficului pe partea de carosa0il neafectat% de accident sau de urm%rile acestuia sau dac% acest lucru nu este posi0il va devia circula#ia ve6iculelor )i pietonilor pe alte str%.i sau drumuri. Jona afectat% de accident poate fi semnali.at% p8n% la sosirea ec6ipei de cercetare cu orice mi7loace care s% fac% evident sectorul unde nu tre0uie s% p%trund% ve6iculele )i pirtonii! iar dup% sosirea ec6ipei! cu mi7loacele de semnali.are speciale pe care orice ec6ipa7 de circula#ie tre0uie s% le ai0% asupra sa. 'e asemenea! tot cu mi7loace specifice va fi semnali.at% )i o eventual% deviere a traficului! pe alte str%.i sau drumuri! deviere ce poate fi supave$6eat% cu unul sau mai mul#i a$en#i de circula#ie+. Recoltarea pro0elor 0iolo$ice -n vederea sta0ilirii alcoolemiei conduc%torilor )i victimelor. 16iar dac% -n succesiunea a0ord%rii m%surilor ce tre0uie luate cu prile7ul producerii unui accident rutier! recoltarea pro0elor 0iolo$ice nu a fost una dintre primele activit%#i pre.entate! totu)i aceasta tre0uie s% fie una dintre principalele preocup%ri ale or$anelor ce efectuea.% cercetarea la fa#a locului. Recoltarea pro0elor 0iolo$ice nu se impune a fi efectuat% ori de c8t ori s2a produs un accident de circula#ie. 5n numeroase ca.uri este suficient% folosirea de c%tre conduc%torii de ve6icole a fiolelor alcoolscop. 'ac% reactivul acestora nu -)i va sc6im0a culoarea! -nseamn% c% persoana care a folosit fiola nu a consumat alcool. Testarea cu fiola alcoolscop se va face -n pre.en#a a cel pu#in unui martor! f%c8ndu2se ulterior men#iuni despre acest aspect -n procesul ver0al de cercetare la fa#a locului. 5n ca.ul accidentelor de circula#ie soldate cu urm%ri ce pot atra$e r%spunderea penal%! practica a demonstrat c% este imperios necesar% recoltarea pro0elor 0iolo$ice -n vederea sta0ilirii alcoolemiei persoanelor implicate direct -n accident! sau cel pu#in conducerea acestora la o unitate sanitar% -n vederea recolt%rii pro0elor 0iolo$ice! c6iar dac% ulterior persoanele respective refu.% s% li se recolte.e pro0ele de s8n$e necesare sta0ilirii alcoolemiei. 1ei care efectuea.% cercetarea la fa#a locului vor putea! de -ndat% ce au a7uns la locul faptei! s% teste.e cu fiola alcoolscop persoanele implicate -n accident )i pre.ente la locul acestuia. 5n ca.ul -n care con#inutul fiolei nu reac#ionea.% )i -n func#ie de posi0ilit%#i! recoltarea pro0elor 0iolo$ice se poate face dup% cercetarea locului accidentului. 5n sc6im0 dac% fiola indic% consum de alcool! de -ndat%! se va proceda la conducerea persoanei respective la o unitate sanitar% unde i se va solicita acceptarea recolt%rii pro0elor 0iolo$ice -n vederea sta0ilirii alcoolemiei. 'ac% persoana refu.%! se va -nc6eia proces ver0al -n condi#iile -n care am su0liniat c% tre0uie procedat! cu a7utorul anali.ei m%surilor ce tre0uie luate pentru pro0area infrac#iunilor. Su0liniem c% -n ca.ul accidentelor de circula#ie -n care sunt implicate mai multe ve6icule sau autove6icule! este necesar% testarea cu fiola alcoolascop )i solicitarea recolt%rii pro0elor 0iolo$ice tuturor conduc%torilor,.

1.Suciu (1riminalistica*! Ed.'idactica si Peda$o$ica! Bucuresti! &:=+! pa$.50/. Dladimir Stoica (cercetarea accidentelor de circulatie*! pa$.5+. , .Ersu si .'.1ristescu (>6idul procurorului criminalist*! vol. ! Ed.@elico! Timisoara! pa$&;5.
& +

+0

'e asemenea se vor lua m%suri! astfel -nc8t s% se recolte.e pro0e 0iolo$ice )i victimelor accidentului! -nc8t ulterior! la sta0ilirea cau.elor )i -mpre7ur%rilor producerii acestuia! re.ultatul anali.ei to4icolo$ice poate avea o importan#% deose0it%. Eneori -nc% din fa.a cercet%rii la fa#a locului nu se cunoa)te cine a condus autove6iculul datorit% ascunderii acestuia fapt! de c%tre cei care s2au aflat -n mi7locul de transport. Sunt situa#ii c8nd de)i mai multe persoane recunosc c% au fost -n autove6icul! nici unul dintre ei nu recunoa)te c% l2a condus! fiecare sus#in8nd c% un altul s2a aflat la volanul ma)inii. 5n astfel de ca.uri se impune ca recoltarea pro0elor 0iolo$ice s% se fac% de la fiecare dintre cei care ar fi putut s% conduc% autove6iculul! c6iar dac% vreunul dintre ei nu este posesor de permis de conducere. 5n situa#ia -n care din accident a re.ultat moartea vreunei persoane! aceasta va fi transportat% la cea mai apropiat% unitate sanitar% care dispune de condi#ii pentru necropsiere! iar -n ordonan#%! or$anul de cercetare penal%! are o0li$a#ia de a solicita )i sta0ilirea alcoolemiei decedatului! re.ultatul put8nd avea relevan#% -n solu#ionarea cau.ei. Su0liniem c% de o importan#% ma7or%! -n sta0ilirea alcoolemiei pe care o persoan% a avut2 o -n momentul accidentului! este reducerea c8t mai mult posi0il% a timpului scurs -ntre producerea evenimentului )i cel al recolt%rii pro0elor 0iolo$ice. 5n ca. contrar se pot crea premi.ele interpret%rilor apro4imative )i deci a posi0ilit%#ilor de eludare a prevederilor le$ale. 5n ca.ul -n care e4ist% du0ii cu privire la corectitudinea efectu%rii anali.ei to4icolo$ice )i deci a re.ultatului acestuia! se pot recolta pro0e 0iolo$ice du0le. Ena dintre ele va fi trimis% spre anali.% la0oratorului medico2le$al! pe a c%rui ra.% de competen#% teritorial% se afl% unitatea de poli#ie care a solicitat2o iar cea de a doua unui alt la0orator medico2le$al. nstitutului de criminalistic% din cadrul .>.P. sau la0oratorului criminalistic&. 3.2. tapa cercetrii propriu%zi&e la locul faptei. 1uprinde dou% fa.e principale: fa.a static% )i fa.a dinamic%. 3a.a static%. 5n aceast% fa.%! urmele! o0iectele! toate mi7loacele materiale de pro0% sunt cercetate! f%r% a fi mi)cate din locul lor! f%r% a se modifica po.i#ia acestora. Aceast% fa.% de0utea.% cu o0servarea locului faptei prin parcur$erea acestuia or$anele de urm%rire penal% )i -n special! )eful ec6ipei de cercetare! av8nd posi0ilitatea s% verifice -n concret dac% locul de e4aminat a fost corect delimitat )i s% procede.e -n consecin#%+. 'elimitarea locului accidentului. Prin loc al accidentului nu tre0uie -n#eles sensul restrictiv! adic% locul unde s2a produs impactul dintre ve6icule! dintre ve6icul )i victima pieton ori dintre ve6icul )i o0stacol. Prin loc al accidentului se -n#ele$e -ntrea$a suprafa#% de teren! care poate cuprinde )i .one din afara carosa0ilului! unde se $%sesc urme sau o0iecte ce provin sau au le$%tur% cu accidentul. Eneori -n prea7ma locului unde se afl% cele mai numeroase urme sau o0iecte provenite din accident se pot $%si )i o0iecte sau urme care la prima vedere nu ar avea nici o le$%tur% cu evenimentul
& +

A.1iopra$a (1riminalistica tacticN*! Eniversitatea din asi! &:<;! pa$./+. E.Stancu C1riminalisticaC! vol. ! Ed.Actami! Bucuresti! &::5! pa$. ,=5

+&

cercetat. Locul accidentului va fi astfel considerat -nc8t s% cuprind% )i aceste elemente. 'elimitarea locului accidentului -nseamn% marcarea mar$inilor suprafe#ei -n interiorul c%reia se vor afla toate o0iectele sau urmele )i -n care accesul se va face numai -n condi#iile impuse de respectarea re$ulilor de tactic% criminalistic%&. E4ecutarea foto$rafiilor de fi4are. 5n fa.a static%! pentru fi4area locului accidentului! se e4ecut% foto$rafia de orientare )i foto$rafia sc6i#%. 3oto$rafia de orientare are ca sarcin% fi4area -n ansam0lu a locului unde a avut loc accidentul )i a terenului -ncon7ur%tor. mportan#a unei asemenea foto$rafii const% -n faptul c% ea red% profilul! l%#imea! serpentinele )i amplasamentul! drumului pu0lic. Prin fi4area pe foto$rafie a caracteristicilor de mai sus! se crea.% posi0ilitatea l%muririi cau.elor care u contri0uit la producerea accidentului de circula#ie. Enele foto$rafii de orientare se vor efectua din locurile din care conduc%torii auto )i martorii oculari au o0servat fa.ele producerii accidentului! aceasta si$ur8nd verificarea e4actit%#ii celor relatate. 3oto$rafia sc6i#%. Acest $en de foto$rafie are ca sarcin% fi4area locului accidentului! f%r% a fi incluse -mpre7urimile. Pe o asemenea foto$rafie! urmea.%! s% se fi4e.e tot ce intr% -n no#iunea de loc al accidentului. Pentru a se fi4a c8t mai 0ine locul accidentului se mai folosesc )i filmarea sau video2 filmarea. Prin foto$rafierea o0iectelor principale se fi4ea.% diferite componente ale locului accidentului la o scar% mai mare! -n a)a fel -nc8t s% se redea: po.i#ia )i locul cadavrului -n raport cu autove6iculul! urmele de fr8nare sau derapare! etc. 3oto$rafia de detaliu fi4ea.% la o scar% mai mare! diferitele urme )i pro0e materiale! ale accidentului cum sunt: urme de impact pe autove6icule! urmele de pe cadavru sau -m0r%c%mintea acestuia! urme de s8n$e sau de vopsea! cio0uri! etc. 'e c8te ori dimensiunile o0iectelor sau urmele fi4ate prin foto$rafie pot avea importan#%! se e4ecut% foto$rafia la scar% +. 1%utarea! marcarea )i fi4area urmelor accidentului. La locul accidentului pot fi descoperite anumite cate$orii de urme specifice: 2 urme provenite de la faruri! lanterne de po.i#ie! semnali.atoare! $eamuri )i par0ri.e. 'e re$ul%! fra$mentele de sticl% provenite de la autove6iculele an$renate -n accident r%m8n pe partea carosa0il% a drumului pu0lic! -n 0locurile optice sau -n alte por#iuni ale acestora! pe corpul victimei etc. "um%rul fra$mentelor de sticl% este mai mare -n locul unde s2a produs impactul. 2 urme de vopsea. Pe puntea carosa0il%! pe corpul victimei sau pe diferitele suporturi pot r%m8ne urme de vopsea desprinse de pe autove6iculul an$a7at -n accident.

& +

.Ersu si .'.1ristescu C>6idul procurorului criminalistC! vol. ! Ed.@elicon! Timisoara! &::/! pa$.&;5. 1.Sucui (1riminalistica*! Ed. 'idacticN si Peda$o$icN! Bucuresti! &:=+! pa$.5525:.

++

2 urme 0iolo$ice: s8n$e! p%r! #esut or$anic. Pre.en#a acestora la fa#a locului determin% natura urmelor care tre0uie c%utate cu oca.ia e4amin%rii autove6iculului 0%nuit c% a fost implicat -n accident. 2 urme de fra$mente de #es%turi. Este posi0il ca -n locul impactului s% fie descoperite mici fra$mente de #es%turi! fi0re te4tile! aderate pe partea carosa0il% A-n urma de fr8nareB sau pe p%r#ile laterale ale autove6iculului. 2 urme de ulei! vaselin%! 0en.in% sau alte su0stan#e provenite de la autove6icul. 1a urmare a accidentului au loc deterior%ri ale 0%ilor de ulei! ale cilindrilor! re.ervoarelor de 0en.in%! urmate de pierderea lic6idelor respective )i depunerea lor pe diferite suporturi! inclusiv pe corpul victimei su0 form% de scur$eri! pete! stropi! care pot contri0ui la identificarea autove6iculului cu care s2a produs accidentul. 2 urme provenite de la desprinderea unor p%r#i componente ale autove6iculelor )i resturi de -nc%rc%tur%. Pe partea carosa0il% sau pe lateralele drumului pot r%m8ne 0uc%#i din $arniturile sau racordurile din cauciuc! accesorii 2 o$linda retrovi.oare! antena radio! em0lema de pe radiator! etc.! precum )i resturi de -nc%rc%tur%! am0ala7e! transportate -n autove6iculul implicat -n accident. 2 urme de sol. Suprafa#a interioar% a autove6iculului este -m08csit% cu noroi iar -n timpul impactului o parte din aceast% materie cade pe carosa0il. 2 urmele de anvelope )i de fr8nare. La fa#a locului se $%sesc! de re$ul%! numai urmele l%sate de suprafe#ele de contact ale anvelopelor ro#ilor din spate! cele din fa#% fiind acoperite total sau par#ial de acestea prin mi)carea spre -naintare a ve6iculului! cu e4cep#ia urmelor create -n timpul vira7elor. Suprafa#a antiderapant% a ve6iculelor cu trac#iune mecanic% se deose0esc foarte mult ca dese! l%#ime! lun$ime! de la un autove6icul la altul&. E4ecutarea m%sur%torilor. M%sur%torile au un rol important )i sunt e4ecutate cu a7utorul ruletei )i ri$lei $radate. M%sur%torile propriu2.ise sunt reali.ate de mem0rii ec6ipei de cercetare )i sunt consemnate -n a$end% )i pe sc6i#a accidentului. Principalele distan#e m%surate se refer% la: 2 distan#a dintre autove6iculele an$a7ate -n accident9 2 distan#a dintre victim% )i autove6icul9 2 lun$imea urmelor de fr8nare9 2 dimensiunile o0iectelor principale )i ale urmelor descoperite la fa#a locului9 2 distan#a dintre victim% )i toate o0iectele aflate la locul accidentului9 2 l%#imea )oselei )i ecartamentului9 2 dimensiunile urmelor de ad8ncime )i a celorlalte urme. Marcarea cu a7utorul 0en.ii $radate a districtelor importante este folosit% cu re.ultate 0une -n cercetarea la fa#a locului. Banda este confec#ionat% din material plastic! lat% de &0 cm. )i divi.at% -n p%trate de &0 cm.! colorate alternativ -n ne$ru )i al0. 3olosirea 0en.ii $radate a7ut% la reali.area ulterioar% a m%sur%torilor foto$rafice. M%sur%torile tridimensionale se pot face prin

&

E.Stancu (Stiinta investi$arii infractiunilor*! vol. ! Ed. Tempus SRL! Bucuresti! pa$.&5;2&5<.

+,

folosirea unor plan)e speciale! prin sterefoto$rafie! cu aparate av8nd dou% o0iective la o distan#% de ;+ mm. precum )i pe foto$rafii e4ecutate oca.ional. 3oto$rammetria este sin$urul procedeu )tiin#ific de efectuare a unor msur%tori foto$rafice tridimensionale precise! mai ales dac% -mpre7ur%rile o impun&. 5ntocmirea sc6i#ei locului accidentului. Sc6i#a locului accidentului! denumit% )i plan sc6i#%! este destinat% fi4%rii )i pre.ent%rii! -n ansam0lu! a locului faptei! a modului -n care sunt dispuse -n plan! o0iectele )i urmele infrac#iunii precum )i a distan#elor sau a raportului de po.i#ie dintre acestea. 'in punct de vedere te6nic modalita#ile de efectuare a sc6i#ei pot fi -mp%r#ite -n dou% cate$orii! dup% cum se respect% sau nu propor#iile dintre dimensiunile reale )i pre.ent%rile $rafice. Planul sc6i#%! e4ecutat la scar%! -n care sunt respectate ri$uros propor#iile dintre dimensiunile reale ale suprafe#elor! distan#elor! etc. )i pre.ent%rile acestora din plan. Scara la cera se ridic% planul este -n func#ie de suprafa#a )i natura locului faptei. 'esenul sc6i#% se reali.ea.%! de re$ul%! printr2o simpl% desenare a locului faptei f%r% s% se respecte cu ri$uro.itate propor#iile dintre dimensiunile reale )i repre.ent%rile $rafice! -ns% tot pe 0a.a m%sur%torilor e4ecutate la fa#a locului )i pre.entarea -n sc6i#%. Pentru fi4area po.i#iei unui o0iect -n plan se recur$e la mai multe metode! metode sta0ilite -n func#ie de -ntinderea )i comple4itatea locului faptei. Astfel sunt: 2 vi.area -ncruci)at% )i metoda punctului de -ntret%iere! e4ecutat% -n dou% puncte diferite! denumite )i puncte de sta#ie. 2 metoda trian$ula#iei! folosit% -n $eode.ie! -n care punctul de dispunere a o0iectelor aflate la fa#a locului sunt determinate pe 0a.a distan#ei fa#% de o a4% de referin#% )i a unor puncte fi4e de reper! dup% care se formea.% o re#ea de triun$6iuri! apro4imativ ec6ilaterale! ce vor indica coordonatele punctelor din teren+. 3a.a dinamic%. 3a.a dinamic% a cercet%rii la fa#a locului -ncepe dup% epui.area activit%#ilor specifice primei fa.e. Ordinea cercet%rii la fa#a locului -n fa.a dinamic% poate fi de la centru spre periferie Ae4centric%B sau de la periferie spre centru Aconcentric%B! -n func#ie de dimensiunile locului accidentului! de -mpre7ur%rile concrete e4istente! precum )i de necesitatea verific%rii ur$ente a versiunilor ela0orate -n fa.a preliminar% a cercet%rii. 'ac% unele urme ar putea s% dispar% cu timpul! este indicat ca cercetarea s% -nceap% cu acestea indiferent dac% ele se $%sesc la centru sau la periferie. Sunt situa#ii c8nd p8n% la sosirea or$anului care efectuea.% cercetarea la fa#a locului se produc modific%ri -n am0ian#a e4istent%! -n sensul c% se deplasea.% autove6iculul din po.i#ia ini#ial%! se -nl%tur% o0iectele distruse -n vederea de$a7%rii )i sta0ilirii circula#iei! etc. ,
". onescu (Tratat practic de criminalisticN*! Dol. ! Ed. Ministerului de nterne! Bucuresti! &:=;! pa$.5&. S.A.>olunsLi (1riminalistica*! Ed.Stiintifica! Bucuresti! &:;&! pa$55,. , 1.Suciu (1riminalistica* Ed. 'idacticN si Peda$o$icN! Bucuresti! &:=+! pa$.;+.
& +

+/

E4aminarea )i interpretarea urmelor descoperite la locul accdentului. 5n fa.a dinamic% ec6ipa are posi0ilitatea mi)c%rii o0iectelor purt%toare de urme -n func#ie de posi0ilit%#ile te6nice din dotare pentru e4aminarea minu#ioas% a tuturor o0iectelor )i a mi7loacelor materiale de pro0% aflate -n c8mpul infrac#iunii. Aceasta nu repre.int% o reluare a cercet%rii locului faptei! prin metode specifice! ci este o continuare inevita0il% a fa.ei statice printr2un re$istru tactic de activit%#i diversificate! pentru c% dup% prima fa.%! cercetarea nu se -ntrerupe. Re$istrul diversificat de activit%#i presupune e4aminare fiec%rei urme sau o0iect -n mod complet sistematic )i atent! dar )i determinarea rela#iilor lo$ice ce e4ist% -ntre anumite date! fapte care au le$%tur% cu cau.a. Se va face o e4aminare complet% )i multilateral% a fiec%rei urme identificate )i marcate -n prima fa.%! fi48nd2o topo$rafic )i criminalistic prin m%sur%tori -n raport cu alte urme! cadavru sau reperele din am0ian#a locului faptei. Ec6ipa de cercetare folose)te mi7loace te6nice pentru a releva! fi4a! am0ala )i ridica toate urmele e4istente la locul faptei&. 2 urme e4istente pe corpul )i -m0r%c%mintea victimei. Pe corpul )i -m0r%c%mintea victimei r%m8n multiple urme! re.ultat al accidentului. 'escoperirea! relevare! fi4area! ridicarea )i e4aminarea acestora ofer% posi0ilitatea sta0ilirii mecanismului producerii accidentului! autove6iculului implicat! timpul survenirii mor#ii! etc. En autove6icul -n mi)care poate lovi victima produc8ndu2i le.iuni la cap! torace! a0domen sau mem0re. 'e o0icei! lovirea capului se asociea.% cu tasarea victimei pe partea carosa0il% sau cu i.0irea corpului de o0iecte -nvecinate. Pe corp pot e4ista le.iuni! f%r% a pute fi o0servate la suprafa#%. Aceste le.iuni pot fi tipice sau atipice. 1ele tipice se crea.% ca urmare a imprim%rilor diferitelor p%r#i ale autove6iculului pe corpul victimei! pe c8nd cele atipice sunt diferite r%ni! fracturi! scur$eri de s8n$e! etc.! ce pot fi -nt8lnite )i -n alte ca.uri -nafar% de accidentele de circula#ie. Specificul le.iunilor )i fracturilor ce se crea.% cu oca.ia producerii accidentelor de circula#ie const% -n aceea c% ele sunt reparti.ate de o0icei pe o sin$ur% parte a corpului victimei! deoarece a avut un contact cu autove6iculul. 3orma le.iunilor ce se $%sesc pe cadavru! tre0uie s% corespund% cu relieful e4terior al diferitelor p%r#i ale autove6iculului sau a altor o0iecte cu care s2a f%cut atin$erea. 'ac% mi7locul de transport se $%se)te la fa#a locului este indicat s% se m%soare )i s% se compare nivelul diferitelor p%r#i proeminente ale sale cu nivelul le.iunilor ce e4ist% pe cadavru! iar -n ca.ul -n care autove6iculul lipse)te! aceast% comparare se va face dup% ce acesta va fi identificat. Este necesar s% se fac% interpretarea acestor urme+. Le.iunile de t8r8re sau i.0ire pot -m0r%ca fie forme mai u)oare: ec6imo.e! 6ematoame9 fie forme $rave! de tipul fracturilor craniene. 5n ca.ul -n care victima este t8r8t% pe distan#e mai lun$i! pe corpul acesteia se vor $%si le.iuni multiple! comple4e .$8rieturi su0 form% de 0en.i pe partea t8r8t%! numeroase ec6imo.e )i pl%$i contuse,.
D.Ber$6esan! 1.Pletea si .E.Sandu (Trata de criminalistica*! Academia de Politie a M. .! Ed. 1arpati! 1raiova! &::+! pa$./;! 1.Suciu (1riminalistica*! Ed. 'idacticN si Peda$o$ica! Bucuresti! &:=+! pa$.50:. , M.Fern0ac6 (Medicina 7udiciarN*! Bucuresti! &:5<! pa$.&;=.
& +

+5

Bara autove6iculului va produce le.iuni numai -n .ona mem0relor inferioare! aripa poate lovi a0domenul! -n timp ce par0ri.ul )i lada autove6iculului produce le.iuni -n .ona toracelui )i a capului. 'e foarte multe ori lovirea este asociat% cu proiecatrea victimei! a)a -nc8t cadavrul este $%sit la distan#e destul de mari de autove6icul! iar le.iunile 2 prin aspectul lor 2 se vor apropia de cele cau.ate de c%derea de la -n%l#ime. 'ac% victima a fost c%lcat% de una sau mai multe ro#i! cadavrul va pre.enta le.iuni $arve de .dro0ire )i strivire a #esuturilor. 'up% ce s2a fi4at prin foto$rafie po.i#ia cadavrului fa#% de autove6icul )i o0iectele -ncon7ur%toare! se trece la e4aminarea detaliat% a tuturor le.iunilor e4istente pe corp! insist8ndu2 se pe descrierea formei! m%rimii! aspectului )i amplas%rii lor. La e4aminare victimei tre0uie acordat% aten#ie (-mpre7ur%rilor ne$ative*. 'e e4emplu o astfel de victim% pre.int% multiple le.iuni! situa#ie ce impune ela0orarea versiunii omorului! disimulat -n accident de circula#ie. E4aminarea victimei se continu% cu verificarea am%nun#it% a -m0r%c%mintei )i -nc%l#%mintei pentru descoperirea: urmelor de natur% 0ilo$ic%! noroi! vopsea! fra$metele anvelopei! urma de t8r8re sau ale diferitelor p%r#i ale autove6iculului&. Tre0uie s% se acorde aten#ia cuvenit% fi4%rii )i ridic%rii urmelor de t8r8re ce se $%sesc pe -nc%l#%minte sau urmelor de alunecare create de -nc%l#%minte pe drumul pu0lic! deoarece prin aceasta se va a7un$e la sta0ilirea po.i#iei )i a felului cum s2a deplasat victima )i autove6iculul -nainte )i -n timpul lovirii sau din ce direc#ie a fost lovit% victima. 5nceputul )i sf8r)itul urmelor de t8r8re vor da posi0ilitatea s% se sta0ileasc% locul unde a fost lovit% victima! locul a$%#%rii sale cu -m0r%c%mintea de diferite p%r#i proeminente ale autove6iculelor! precum )i locul unde victima a fost a0andonat% sau a r%mas dup% t8r8re. 3i4area locului )i a modului de reparti.are a urmelor pe corpul )i -m0r%c%mintea victimei ofer% date cu privire la po.i#ia acestuia fa#% de sensul de mers al autove6iculului care a accidentat2o. 'ac% ro#ile au trecut peste victim%! uneori direc#ia de deplasare a autove6iculului poate fi sta0ilit% dup% felul -n care sunt )ifonate! 0o#ite! a)e.ate cutele 6ainelor unele peste altele. 2 urmele create de pneurile autove6iculelor pe suprafa#a carosa0il%. Aceste urme apar -n special! -n timpul fr8n%rii! dar )i -n procesul de rulare c8nd drumul este acoperit cu noroi! .%pad%! etc. )i furni.ea.% date potrivitoare la direc#ia de deplasare a autove6iculelor! -nc%rc%tura acestora! intensitatea efortului de fr8nare! starea te6nic% a fr8nelor! etc. Asemenea urme nu apar -n timpul rul%rii pe suprafe#e tari )i curate! ci numai -n ca.ul fr8n%rilor violente efectuate la derapa7e )i demara7e 0u)te! precum )i la vira7e str8nse efectuate la vite.e mari. Ermele $%site vor fi ridicate )i fi4ate -n vederea e4amin%rii lor ulterioare! acord8ndu2se aten#ie deose0it% determin%rii: 2 limitelor p%r#ii carosa0ile -n lun$ime )i l%#ime! -ncep8nd cu por#iunile apropiate! apoi cele -ndep%rtate9 2 dimensiunile )an#urilor )i trotoarelor9 2 urmele 0en.ilor de rulare Alon$itudinale! simple! -n .i$2.a$! cu creste -n$uste! cu crest%turi de form% complicat%! profil tip universale! etc.B9 2 urmele de vulcani.are! str%pun$ere sau altor caracteristici individuale ale anvelopei imprimate pe )osea9
D.Ber$6esan! 1.Pletea! .E.Sandu (Tratat de practica criminalistica* Academia de Politie a M. .! Ed.1arpati! 1raiova! &::+! pa$./<.
&

+;

2 ecartamentul autove6iculului dup% urmele anvelopei l%sate pe )osea de ro#ile de pe osia din fa#% )i de pe cea din spate9 2 0a.ei autove6iculului9 2 urmele anvelopei care indic% un vira7 spre dreapta sau st8n$a9 2 lun$imii totale a urmei de fr8nare )i faptului dac% acea urm% a fost creat% de ro#ile de pe toate osiile autove6iculului! dac% urmele sunt suprapuse sau separate9 2 urmele de noroi uscat c%.ute de pe p%r#ile interioare ale aripilor&. 'imensiunile urmelor vor fi folosite pentru determinarea corect% a vite.ei autove6iculelor dup% lun$imea urmei de fr8nare! atunci c8nd fr8nele ac#ionea.% doar asupra ro#ilor de pe osia din fa#% sau din spate. 'imensiunile pneurilor vor da posi0ilitatea s% se determine $enul de autove6icul care le utili.ea.%. Atunci c8nd -n urm% se repet% de dou% ori una )i aceea)i particularitate individual%! se poate identifica c6iar roata care a l%sat urmele. Ermele create prin startificare vor fi cele l%sate de autove6icul -n ca.ul -n care acesta a trecut anterior peste o anumit% su0stan#% de alt% culoare dec8t suprafa#a drumului pu0lic )i ale c%rei particule au aderat pe anvelop%! fiind depuse apoi pe partea carosa0il% a )oselei. Ermele create prin destratificare vor fi cele l%sate de 0en.ile de rulare ale anvelopei! -n ca.ul -n care acesta desprinde de pe suprafa#a drumului pu0lic! particulele unei su0stan#e colorate! umede sau noroioase! desprindere care se produce dup% forma reliefului de contact a desenului antiderapant+. Suprafa#a antiderapant% a ro#ilor se deose0e)te foarte mult ca desen! l%#ime! de la un $en de autove6icul la altul. 1aracteristicile individuale ale pneurilor pot consta din u.ura partial% sau total% a desenului antiderapant! u.ura lateral% datorat% un$6iului de 0raca7 defectuos re$lat! $%uri! t%ieturi! petice! urme de pietricele p%trunse -n )an#urile dintre desenele antiderapante! urmele folosirii lan#urilor! etc., Eneori din cau.a fr8n%rii 0ru)te! ro#ile autove6iculului se 0loc6ea.% pe toat% distan#a de fr8nare sau pe o por#iune din ea! determin8nd patinarea -n direc#ia de mers. 'in aceast% cau.%! pe suprafa#a carosa0il% se vor forma urme 0ine conturate )i clare cu e4ces de particule de cauciuc pe mar$ini. Acest lucru tre0uie re#inut deoarece la calcularea vite.ei se va aplica conflictul de aderen#%! la limita inferioar% valorii sale. Pe spa#iile de fr8nare mari! urmele nu au aspectul unor linii du0le continue pe toat% lun$imea ci se repet% de dou% sau mai multe ori -n func#ie de num%rul de ac#ion%ri ale pedalei de fr8nare! pana de 0locare pe distan#a parcurs% cu ro#ile 0locate coeficientul de aderen#% atin$8nd valoare ma4im%. Atunci c8nd autove6iculul se deplasea.% -n vira7 str8ns cu vite.% neade$vat%! for#a centrifu$% fiind mai mare dec8t for#a de aderen#%! produce derapa7ul lateral! urmele de derapare put8nd fi rectilinii! cur0e! de aceea)i lun$ime pe toate ro#ile sau cu lun$imi diferite pentru fiecare pneu.

.Ersu si .'.1ristescu C>6idul procurorului criminalistC! vol. ! Ed.@elicon! Timisoara! &::/! pa$. &;:. 1.Suciu C1riminalisticaC! Ed.'idactica si Peda$o$ica! Bucuresti! &:=+! pa$.5&,. , E.Stancu C1riminalisticaC! vol. ! Ed.Actami! Bucuresti! &::5! pa$. ,=+
& +

+=

Ermele de demarare l%sate de pneuri la pornirea de pe loc! cu accelera#ii foarte mari furni.ea.% date privitoare la po.i#ia ini#ial% a autove6iculului la pornire. Astfel de urme sunt -n $eneral scurte! cca. & 2 + m. mai pronun#ate pe prima por#iune )i mai estompate c%tre final. 5n ca.urile -n care urma creat% de anvelop% pe )osea a r%mas imprimat% de dou% ori aceea)i particularitate! se va fi4a distan#a dintre cele dou% urme! pentru ca ulterior pe aceast% 0a.% s% se poat% calcula perimetrul ro#ii. Aceste particularit%#i vor putea fi $%site -n urmele l%sate de c%tre ro#ile din spate sau -n urmele create de ro#ile din fa#%! la vira7ele spre dreapta sau st8n$a. Particularit%#ile e4istente -n urma creat% de ro#ile din fa#% nu vor fi distruse de ro#ile din spate! deoarece cele dou% urme au trasee separate. Este relevant faptul c%! -n condi#iile uneia )i aceleia)i vite.e dac% fr8narea se face doar cu ro#ile unei sin$ure osii! se va crea o urm% de fr8nare mai mare cu 502=0H fa#% de ca.ul -n care fr8narea s2a f%cut simultan pe am0ele osii. Aceasta se datore)te faptului c% -n primul ca. suprafa#a de aderen#% a anvelopelor cu )oseaua este mai mic%! din care cau.% ve6iculul parcur$e un spa#iu mai mare p8n% se opre)te&. 2 urmele de lic6ide provenite de la autove6iculele sau din autove6icule. Ermele sau petele de ulei! vaselin%! 0en.in%! ap%! lic6id de fr8n% )i alte su0stan#e ce se $%sesc pe suprafa#a )oselei pot fi folosite -n scopul identific%rii autove6iculului an$a7at -n accident. Aceste urme apar fie datorit% avariilor produse -n momentul coli.iunii la instala#iile de r%cire! un$ere sau fr8nare! fie ca re.ultat al unei defec#iuni anterioare impactului. E4amin8nd cu aten#ie aceste urme! or$anele de urm%rire penal% pot atra$e conclu.ii referitoare la direc#ia de deplasare a autove6iculului! inte$ritatea instala#iei de fr8nare 2 dac% fr8nele sunt ac#ionate 6idraulic 2 locul producerii impactului! etc. Ermele de ulei 2 provenite de la instala#ia de un$ere 2 se p%strea.% un timp mai -ndelun$at pe suprafa#a p%r#ii carosa0ile. Eneori! la locul accidentului! lic6idele se pot pre.enta )i su0 form% de scur$eri! d8nd posi0ilitatea s% se preci.e.e locul unde s2a oprit autove6iculul dup% impact )i s% se reconstituie parcursul acesteia. 18nd apar urme de lic6id de fr8n% este important s% se sta0ileasc% dac% aceasta e4ista )i -naintea locului de impact pentru a dovedi c% pierderea de lic6id nu are le$%tur% cu accidentul. Ermele de lic6ide! r%mase pe diferite suporturi! inclusiv pe corpul victimei 2 su0 form% de scur$eri! pete 2 pot contri0ui la identificarea autove6iculului cu care a fost produs accidentul. 2 urme produse prin lovirea sau frecarea dintre diferite p%r#i ale autove6iculelor implicate -n accident sau -ntre autove6icule )i alte o0iecte. Ermele din aceast% cate$orie ar putea fi clasificate astfel: 2 urme provenite de la faruri! lanterne de po.i#ie )i semnali.atoare! $eamuri! par0ri.e9 2 urme de vopsea9 2 urme de sol! etc. La fa#a locului pot fi descoperite fra$mente din sticl% re.ultate din spar$erea farurilor! lanternelor! $eamurilor )i par0ri.elor. Aceste urme pot fi $%site pe partea carosa0il%! -n 0locurile optice ale autove6iculului! pe corpul sau -m0r%c%mintea victimei+.
& +

E.Stancu C1riminalisticaC! vol. ! Ed.Actami! Bucuresti! &::5! pa$. ,==. .Ersu si .'.1ristescu C>6idul procurorului criminalistC! vol. ! Ed.@elicon! Timisoara! &::/! pa$. &<+.

+<

1io0urile apar de re$ul% atunci c8nd tamponarea autove6iculelor cu diferite o0iecte este puternic%. 5n acest ca.! la fa#a locului r%m8n o parte din cio0uri! iar -n 0locul optic al farului distrus sau pe alte p%r#i ale autove6iculului! restul. 3i4area )i ridicarea corespun.%toare a acestora va da posi0ilitatea specialistului traseolo$! s% a7un$% la conclu.ia c% cio0urile de la fa#a locului )i cele $%site pe autove6icul apar#in unuia )i aceluia)i far! lantern%! $eam! sau par0ri.. 'ac% se folose)te e4aminarea traseolo$ic% a cio0urilor de far dup% relieful e4terior sau microrelieful suprafe#elor de profil )i aceasta nu d% re.ultatul scontat se poate folosi )i metoda anali.ei spectrale. 1u a7utorul acesteia se sta0ile)te compo.i#ia c6imic% )i provenien#a diferitelor elemente! se diferen#ia.% diferitele tipuri de faruri fa0ricate la una )i aceea)i u.in% sau la o u.in% diferit%. 1io0urile $%site vor fi foto$rafiate separat dup% re$ulile foto$rafiei la scar%! apoi vor fi -mpac6etate corespun.%tor spre a fi transportate la or$anul care va efectua constatarea te6nic2 )tiin#ific%. 5mpac6etarea se face -n felul urm%tor: cio0urile sunt puse la o anumit% distan#% unul de altul pe un start du0lu de tifon! vat% sau alt material moale! apoi sunt acoperite cu alt strat din acela)i material! dup% care se -mpac6etea.% -n cutii cu pere#i tari. Pe aceste cutii se fac men#iuni cu privire la data )i locul unde au fost $%site! num%rul de dosar! aplic8ndu2se semn%tura lucr%torului operativ&. Pentru identificarea autove6iculului an$a7at -n accident! o deose0it% importan#% o are descoperirea )i fi4area urmelor de vopsea care r%m8n imprimate cu oca.ia tampon%rii at8t pe autove6icul c8t )i pe alte o0iecte $%site la fa#a locului. 5n vederea efectu%rii cu succes a constat%rii te6nico2)tiin#ifice sau a e4perti.ei criminalistice! se trimit at8t peliculele de vopsea ridicate de la fa#a locului A-mpac6etate -n plic separatB c8t )i peliculele de vopsea ridicate de la autove6iculul 0%nuit! -mpac6etate tot -n plicuri distincte Acu indicarea prin desen a locului de unde au fost desprinseB. Ridicarea pro0elor de vopsea de pe autove6iculul 0%nuit se face cu a7utorul unui 0isturiu din diverse p%r#i! -n special de pe cele anterioare )i laterale -n care e4ist% $oluri de vopsea cau.ate anterior sau cr%p%turi. "ecesitatea lu%rii pro0elor din diverse .ine ale ta0lei se e4plic% prin accea c% num%rul straturilor de vopsea )i $rosimea acestora nu este aceea)i pe toat% suprafa#a! deoarece datorit% vopsirilor succesive! vec6ile straturi se -nl%tur% numai -n ca.ul -n care nu fac pri.% cu ta0la. Aceasta face ca pe por#iuni de ta0l% acoperite s% e4iste diferen#ieri! care ar putea deruta pe specialistul criminalist. 'ac% aceasta este -n posesia pro0elor care au aceea)i succesiune! num%r )i $rosime a straturilor de vopsea A$%site la fa#a locului )i a celor luate e4perimentalB se va putea a7un$e mai u)or la o conclu.ie de omo$eni.are. 'atorit% impactului cu un pieton! autove6iculul sau o0iectul fi4! prin infrastructura autove6iculului an$a7at -n accident 2 de re$ul% -m08csit% cu noroi 2 cad pe partea carosa0il% urme de sol. 1ompararea compo.i#iei c6imice a acestor urme cu pro0e pe sol prelevate de pe autove6iculul despre care e4ist% indicii c% a fost an$a7at -n accident )i a p%r%sit locul faptei! c6iar dac% nu ofer% o conclu.ie cert%! este de natur% s% demonstre.e c% autove6iclul respectiv are le$%tur% cu accidentul. 'atele o0#inut -n acest mod coro0orate cu alte pro0e )i mi7loace materiale de pro0% duc la identificarea f%ptuitorului.

&

.1oman! 1.Pletea si .E.Sandu (Tratat de practica criminalistica*! Academia de Politie a M. . Ed. 1arpati! 1raiova! &::+! pa$.++.

+:

5n momentul impactului se produce -n ma7oritatea ca.urilor )i desprinderea unor p%r#i ale autove6iculelor! a unor o0iecte aflate la locul accidentului sau a p%r#ii carosa0ilului. 'ac% coli.iunea are loc su0 un punct mic! atunci apar numai urme de frecare! nu )i de deformare a caroseriei! situa#ie -n care sensul de deplasare a autove6iculelor se sta0ile)te numai prin anali.a de la0orator. 5n ca.ul -n care ta0la caroseriei se deforma.% apar at8t urme de frecare c8t )i de deformare! indicii care permit aprecieri asupra mi)c%rii relative a autove6iculelor. 5n multe accidente autove6iculele intrate -n coli.iune se desprind! nu r%m8n -n contact )i se opresc -n locuri diferite. Mi)c%rile suplimentare ale autove6iculelor: de 0alans! de rotire -n 7urul centrului de $reutate c8t )i deform%rile suplimentare din momentul desprinderii sau revenirii la forma ini#ial% a unor deform%ri! aduc dificult%#i -n procesul de anali.% a accidentului. Rolul e4pertului este de a interpreta corect posi0ilit%#ile de deformare a diferitelor tipuri de materiale cu dimensiuni )i forme neidentice! astfel -nc8t deform%rile produse s%2i permit% s% sta0ileasc% po.itiile reciproce ale autove6iculelor intrate -n coli.iune. 'up% producerea impactului se ivesc dou% situa#ii: una -n care autove6iculul se deplasea.% pe pneuri p8n% la oprire! c8nd urmele l%sate de el pe carosa0il! permit sta0ilirea traiectoriei )i deci determinarea direc#iei de mers! iar alta -n care autove6iculul se r%stoarn% efectu8nd mi)c%ri comple4e de rotire )i translare! c8nd reconstituirea se poate face numai -n 0a.a urmelor de deformare )i de frecare dintre caroserie )i suprafa#a drumului&. Alte cate$orii de urme 2 0iolo$ice! te4tile! di$ito2palmare! urme de sol! etc. Ermele de s8n$e ce se $%sesc la fa#a locului de cele mai multe ori pe )osea! pe autove6iculul participant la accident sau pe corpul victimei! pot fi su0 form% de stropi! scur$eri! cruste! pic%turi! etc. 'up% formele pe care le au urmele de s8n$e se poate sta0ili care era po.i#ia victimei -n timpul lovirii! )tiindu2se c% pic%turile de s8n$e cau.ate de la distan#% las% pe )osea urme circulare cu mar$ini re$ulate )i cu un diametru mai mic dec8t acelea)i pic%turi de s8n$e! -n ca.ul -n care acestea cad de la o -n%l#ime mai mare. Ermele de s8n$e iau forma semnului e4clam%rii dac% suprafa#a pe care au c%.ut are o po.i#ie o0lic% sau dac% sunt create -n timp ce autove6iculul pe care se scur$ astfel de urme era -n mi)care. O deose0it% importan#% o are fi4area culorilor diferitelor urme de s8n$e de la fa#a locului! deoarece pe 0a.a lor se va determina timpul c8nd a avut loc accidentul! )tiindu2se c% modific%rile ce au loc -n s8n$e se reflect% -n nuan#ele sale de culoare. La -nceput petele au culoarea ro)ie! apoi ro)u -nc6is iar -n cele din urm% culoarea maro. 1uloarea ro)ie a urmelor de s8n$e se transform% -n maro -n decurs de &2+ .ile! -n sensul -n care urmele sunt supuse influen#ei ra.elor solare. Aceea)i transformare durea.% 52; .ile pe timp de temperatur% moderat% )i &+2+0 de .ile -n timp r%coros sau dac% urmele se $%sesc la -ntuneric. 3i4area acestor urme se face -n felul urm%tor. La -nceput se men#ionea.% -n procesul ver0al de cercetare la fa#a locului! locul unde au fost $%site aceste pete asem%n%toare s8n$elui! se descrie forma )i culoare lor. Erm%torul procedeu de fi4are este foto$rafia! de preferin#% color. 18nd autove6iculul cu care s2a produs accidentul a fost a0andonat la locul faptei tre0uie s% fie c%utate! relevate! fi4ate )i ridicate urmele di$itale sau palmare de pe suporturile care p%strea.% astfel de urme: portier% sau m8nerele nic6elate aple acestora! $eamuri! par0ri.a! 0ord!
&

D.Stoica (1ercetarea accidentelor de circulatie*! pa$.5<.

,0

maneta sc6im0%torului de vite.e! etc. 5n acest scop se folosesc cu re.ultate 0une: ne$rul de fum! ro)u de sudan! o4idul de cupru! o4idul de .inc! car0inatul de plum0 )i alte su0stan#e. 5n cadrul nstitutului de 1riminalistic% a fost e4perimentat%! cu re.ultate 0une! metoda relev%rii urmelor di$itale cu a7utorul afum%rii create prin arderea unor a)c6ii de poliester. 1alitatea urmelor o0#inute prin relevarea cu aceast% metod% este superioar% tuturor celorlalte! atunci c8nd o0iectele suport sunt metale nic6elate sau lucioase! $eamuri! celuloid! e0onit% )i altele similare )i c8nd urmele nu au vec6ime prea mare Apeste +/ oreB&. 5n interiorul autove6iculelor tre0uie c%utate urme 0iolo$ice. Prin valorificarea acestor urme se a7un$e la identificarea persoanei care s2a aflat la volan -n momentul impactului. Av8nd -n vedere faptul c% forma le.iunilor descoperite pe corpul victimei corespunde reliefului e4terior al autove6iculului! cu oca.ia cercet%rii la fa#a locului se impune e4aminarea detaliat% a tuturor p%r#ilor acestuia 2 0ara de protec#ie! num%rul de -nmatriculare! c8rli$ele de remorcare! ro#ile din fa#%! radiatorul! farurile! capot! par0ri.ul! caroseria! p%r#ile din spate )i infrastructura. 'e pe infrastructura autove6iculului tre0uie recoltate pro0e de sol! pentru a fi comparate cu cele descoperite pe partea carosa0il%! ridicate din .one unde s2a produs accidentul. 3i4area -n detaliu a urmelor prin foto$rafie )i descriere. Scopul foto$rafiei de detaliu este fi4area la o scar% mai mare a diferitelor urme )i pro0e materiale ale accidentului. Asemenea o0iecte pot fi: urmele de tamponare i.olate pe autove6icul! urme de lovire! urme de pe cadru sau de pe alte o0iecte! desenele 0en.ilor de rulare ale anvelopelor! diferitele o0iecte distruse de la autove6iculele cu care s2a produs tamponarea! urmele de s8n$e sau de vopsea! etc. Aceste urme se pot foto$rafia metric! folosindu2se un liniar sau un metru de croitor pentru a se putea ulterior calcula e4act m%rimea lor natural%. Liniarul sau metrul se a)ea.% la aceea)i -n%l#ime cu suprafa#a deteriorat% sau la nivelul o0iectului ce urmea.% a fi foto$rafiat. Aceast% fi4are -n detaliu prin foto$rafie se e4ecut% )i supra urmelor de s8n$e pentru a se sta0ili am%nun#it: forma! dimensiunile! culoarea )i locul -n care a fost $%sit. La -nceput se men#ionea.% -n procesul2ver0al de cercetare la fa#a locului! locul unde au fost $%site aceste pete asem%n%toare s8n$elui. Ermele de s8n$e se $%sesc su0 diferite forme: de stropi! scur$eri! cruste! pic%turi! pete! etc. Ele mai au forma semnului e4clam%rii dac%! suprafa#a pe care au c%.ut are o po.i#ie o0lic% sau dac% ma)ina din care se scur$ era -n mi)care. 1uloarea petelor de s8n$e reflect% timpul scurs de la s%v8r)irea accidentului p8n% la $%sirea acestuia. La -nceput petele au culoarea ro)ie! apoi ro)u -nc6is! iar -n cele din urm% culoarea maro. Pentru ca or$anul de urm%rire penal% s% poat% determina dac% urmele $%site sunt -ntr2adev%r de s8n$e! se poate folosi apa o4i$enat%! luminalul sau 0en.idine! care produc o reac#ie c6imic% specific%! fiind vor0a de urme de provenien#% or$anic%. Spre e4emplu! folosind praful de 0en.idin% di.olvat -n ap% )i tampon8nd urma cu o vat% -m0i0at% -n acest reactiv! acesta se va colora -n al0astru. 5ntrea$a descriere am%nun#it% va fi trecut% -n procesul2ver0al de cercetare la fa#a locului.

&

E.Stancu C1riminalisticaC! vol. ! Ed.Actami! Bucuresti! &::5! pa$. ,=5.

,&

3oto$rafia de detaliu a cadavrului! ce repre.int% diferite r%ni va tre0ui s% fie e4ecutat% de dou% ori. Prima dat% se va e4ecuta o foto$rafie de ansam0lu a r%nilor )i a amplasamentului lor )i apoi se va foto$rafia fiecare ran% la o scar% mai mare&. Ridicarea urmelor. Ridicarea urmelor se face prin mai multe metode: 2 prin foto$rafiere. Este metoda principal% de ridicare a oric%ror feluri de urme )i -n special a celor de suprafa#%. Prin aceast% metod% urmele nu sunt influen#ate cu nimic! e4ist8nd posi0ilitatea ca apoi s% se aplice )i alte metode de ridicare. 5n principiu! urmele cum ar fi di$itale! dentare! etc.! se foto$rafia.% dac% se poate -n la0orator unde sunt condi#ii optime. Se foto$rafiea.% la fa#a locului numai c8nd o0iectul pe care se $%sesc nu poate fi transportat la la0orator. Sunt foto$rafiate at8t urmele de ad8ncime c8t )i cele de suprafa#%. Ermele invi.i0ile cum sunt cele papilare uneori! se foto$rafia.% numai dup% ce au fost relevate. 2 prin transferare pe pelicula ade.iv%. Acest procedeu se refer% -n special la urmele di$itale. El se aplic% atunci c8nd nu se poate face ridicarea prin foto$rafiere deoarece o0iectul purt%tor de urme este: 0ecuri electrice mici! stilouri! epru0ete! etc. 'e aceea! dup% relevare! astfel de urme se pot transfera pe pelicula ade.iv%. La fel se procedea.% )i cu urmele e4istente pe o0iecte! care! din cau.a po.i#iei lor sau a spa#iului str8mt nu permit -ntre0uin#area aparatului foto$rafic. Pentru ridicarea urmei cu a7utorul peliculei ade.ive este necesar ca urma s% fie 0ine relevat% numai cu una din pudrele colorate. 'up% aceea se taie o pelicul% de culoare contrar% prafului -ntre0uin#at la relevare. Se ia apoi pelicula )i dup% ce se desprinde celuloidul de protec#ie de deasupra se aplic% peste urm%! ap%s8ndu2se 0ine cu de$etul dintr2o parte -n alta! pentru a se elimina aerul. 5ntocmirea procesului2ver0al de constatare la fa#a locului. Procesul2ver0al tre0uie -nc6eiat imediat dup% terminarea activit%#ii la locul faptei! -n nici un ca. acesta nu va fi -nc6eiat -n alt loc dec8t acela -n care s2a f%cut cercetarea )i la o dat% ulterioar%. 5n procesul2ver0al de cercetare la fa#a locului este o0li$atorie consemnarea tuturor constat%rilor f%cute! indiferent dac% se poate sta0ili sau nu o le$%tur% lo$ic% -ntre urmele! mi7loacele materiale de pro0% ori diversele -mpre7ur%ri de fapt )i versiunile ela0orate privitoare la modalit%#ile comiterii faptei sau la le$%tura acestora cu infrac#iunea avi.at%. 5n procesul2 ver0al este inter.is s% se fac% presupuneri! s% se emit% p%reri ori s% se tra$% conclu.ii pe mar$inea celor constatate cu prile7ul cercet%rii la fa#a locului+. 3.3. 'inalizarea cercetrii.

& +

E.Stancu ( 1riminalistica 2 Stiinta investi$arii infractiunilor*! Ed.Tempus SRL! Bucuresti! &::+! pa$.:/. .Ersu si .'.1ristescu C>6idul procurorului criminalistC! vol. ! Ed.@elicon! Timisoara! &::/! pa$. <=.

,+

5n aceast% ultim% etap% se continu% opera#iunile -ncepute la fa#a locului prelun$indu2se prin m%suri )i acte procedurale. Pot fi materiali.ate acum prin m%suri ca: Scoaterea -n afara carosa0ilului a autove6iculelor an$a7ate -n accident sau a altor o0iecte care constituie o0stacole pe carosa0il. Pentru desf%)urarea activit%#ii de eli0erare a drumului pu0lic! uneori c6iar -n timpul efectu%rii cercet%rii! prin intermediul dispeceratului poli#iei! vor fi anun#ate unit%#i economice care dispun de utila7ele necesare ridic%rii )i tarnsport%rii ve6iculelor avariate sau or$anele care -n mod curent desf%)oar% astfel de activit%#i. Astfel! vor fi anun#ate or$anele de administrare a drumurilor care au sarcina s% cure#e locul accidentulu! precum )i A.1.R.2ul pentru transportul autoturismelor. 5n ca.ul necesit%#ii deplas%rii autove6iculelor $rale! vor fi folosite automacarale! trailere! cu a7utorul c%rora se va eli0era carosa0ilul. 'e asemenea! or$anele de administrare a drumurilor au o0li$a#ia de a -ndep%rta st8lpii! pomii sau alte elemente c%.ute pe carosa0il! sau care efectuea.% traficul precum )i a -nlocui semnali.area rutier% distrus% sau defectat% ca urmare a producerii accidentului. Pe timpul efectu%rii lucr%rilor de remendiere sau de cur%#ire a .onei producerii evenimentului! se va asi$ura fie diri7area traficului pe acela)i sector de drum! fie devierea pe rute ocolitoare sau -ntreruperea circula#iei! -n func#ie de condi#iile e4istente -n .on%. Toate aceste activit%#i vor fi reali.ate de a$en#i de circula#ie dota#i cu ec6ipamentul necesar )i cu mi7loace de comunicare radio&. E4aminarea autove6iculelor 0%nuite c% au fost parte la accident. Aceast% e4aminare se efectuea.% ulterior cercet%rii la fa#a locului! de multe ori! ea constituindu2se -ntr2o cercetare a locului faptei independent%. Locul faptei -l constituie! de data aceasta nu locul unde s2a produs accidentul! ci locul unde f%ptuitorul a condus ve6iculul dup% s%v8r)irea faptei )i unde a -ncercat s% )tear$% urmele infarc#iunii: auto0a.e! $ara7e! locuri de parcare! cur#i! etc. Sarcina e4amin%rii revine )i -n acest ca.! ec6ipei de cercetare )i -ndeose0i! specialistului criminalist. 1u acest prile7 tre0uie acordat% aten#ie ma4im% identific%rii! relev%rii! fi4%rii )i ridic%rii de pe autove6iculul 0%nuit a urmelor care ar putea avea le$%tur% cu cau.a. La e4aminarea autove6iculului 0%nuit tre0uie s% se #in% seama de natura urmelor descoperite cu oca.ia cercet%rii lafa#a locului! precum )i de celelalte constat%ri f%cute la locul accidentului. Pe p%r#ile proieminente ale autove6iculului e4aminat! tre0uie c%utate urme de tamponare! frecare! atin$ere! cum ar fi: -nfund%turi! .$8rieturi9 p%r#i de ec6ipament sau accesorii rupte9 urme de vopsea. 'e multe ori f%ptuitorii procedea.% la -nlocuirea ec6ipamentelor )i accesoriilor distruse sau avariate -n timpul accidentului. Atunci c8nd f%ptuitorul a revopsit par#ial sau total autove6iculul implicat -n accident! -ntruc8t e4ista posi0ilitatea eviden#ierii su0 stratul de vopsea aplicat% stratului vec6i! se vor ridica pero0e din startul vec6i! preci.8ndu2se culoare! por#iunile c6ituite! etc.

&

E.Stancu C1riminalisticaC! vol. ! Ed.Actami! Bucuresti! &::5! pa$. ,=;

,,

Av8nd -n vedere c% dup% producerea accidentului f%ptuitorii spal% autove6iculele implicate pentru a )ter$e urmele! este pu#in pro0a0il ca pe p%r#ile laterale s% se $%seasc% alte cate$orii de urme cum ar fi urmele 0iolo$ice: s8n$e! p%r! #esut or$ani! fi0re te4tile9 totu)i e4isten#a lor nu este e4clus%! -ndeose0i pe $en#ile )i tam0urii ro#ilor. Tot din acest loc se vor recolta pro0e de materie -n vederea compar%rii lor cu urmele de sol ridicate de la locul accidentului. Prin e4aminarea urmelor descoperite cu aceast% oca.ie )i compararea lor cu cele $%site la fa#a locului se poate sta0ili cu certitudine dac% autove6iculul -n cau.% a fost sau nu implicat -n accident. 5ntocmirea plan)elor foto$rafice de la locul accidentului. 5n termen de trei .ile de la -nc6eierea cercet%rii la fa#a locului! se va -ntocmi! de c%tre specialistul criminalist! plan)a foto$rfic% cu aspectele de la fa#a locului! iar -n termen de cinci .ile! plan)a foto$rafic% repre.ent8nd toate urmele )i celelalte mi7loace materiale de pro0%! descoperite )i ridicate de la fa#a locului! indiferent cui -i apar#in Acu e4cep#ia celor relevate -n la0orator! pentru care se va -ntocmi raport de constatare te6nico2)tiin#ific%B&. 'ispunerea )i efectuarea constat%rilor te6nico2)tiin#ifice )i a e4perti.elor necesare. E4perti.a te6nic% se va limita la e4aminare st%rii mecanice a autove6iculului! a sistemului de fr8nare! de direc#ie! de semnali.are! sta0ilind! de pild%! dac% acesta a pre.entat defec#iuni anterior producerii accidentului )i dac% ele puteau fi cau.a accidentului. Poate oferi date referitoare la caracteristicile te6nice ale autove6iculului sau drumului. E4perti.a criminalsitic% are un raport deose0it -n clarificarea unor -mpre7ur%ri privind producerea accidentului )i -n identificarea autove6iculului! a persoanei vinovate! -ndeose0i -n ipoasta.a p%r%sirii locului accidentului. E4perti.a medico2le$al% va vi.a sta0ilirea mor#ii! mecanismul de formare a a le.iunilor! eventualele afec#iuni pree4istente care au concurat la decesul persoanei s.a. O pro0lem% important% re.olvat% prin e4perti.a medico2le$al% este aceea a determin%rii alcoolemiei ori a st%rii conduc%torului auto sau a victimei! unei 0oli psi6ice! carediovasculare! de nutri#ie! st8nd )i ele la ori$inea accidentelor de circula#ie+.

CAPITOLUL IV
Fi+area c&nstat-ril&r cercet-rii la fa.a l&c'l'i( 3i4area constat%rilor f%cute la fa#a locului se reali.ea.% prin: descrierea -n procesul ver0al! -ntocmirea sc6i#elor! e4ecutarea foto$rafiilor 7udiciare )i reali.area -nre$istr%rilor video.

& +

nstructiunile M. .! nr.S?<: din +0.0+.&::0! art.,,. L.1oman! >6.'initN (1ercetarea la fata locului in ca.ul accidentelor de circulatie* Ed. M. .! Bucuresti! &:=0! pa$.,+.

,/

4.1. !edactarea proce&ului%"er(al. Procesul2ver0al de cercetare la fa#a locului este principalul mi7loc procesual de fi4are a urmelor )i a altor pro0e materiale&. Pentru a ocupa locul pe care i2l confer% le$ea )i a avea valoare pentru cau.%! la -nc6eierea procesului2ver0al tre0uie respectate o serie de condi#ii de fond )i de form%. Su0 aspectul formei procesul2ver0al tre0uie s% r%spund% at8t unor e4i$en#e de stil! c8t )i unor cerin#e! astfel: 2 s% pre.inte situa#ia $eneral% de la locul s%v8r)irii fapte. 1aracterul o0iectiv al procesului2ver0al de cerecetare la fa#a locului tre0uie s% se manifeste -n redactarea ima$inii fidele a locului unde s2a comis infrac#iunea! a)a cum a fost ea perceput% de ec6ipa de cercetare )i lucr%torii care au a7uns primii la locului faptei9 2 s% fie complet! -n sensul de a eviden#ia a0solut toate constat%rile f%cute! o$lindind locul unde au fost descoperite urmele )i mi7loacele materiale de pro0% ori o0iectele presupuse a avea le$%tur% cu fapta! inclusiv po.i#ia acestora! raportat% la reperele sta0ile )i planurile ori.ontale )i verticale9 2 s% se caracteri.e.e prin preci.ie )i calritate. 'escrierea urmelor )i mi7loacelor materiale de pro0%! precum )i a altor o0iecte e4aminate )i ridicate! tre0uie f%cut% -n mod detaliat. Astfel! urmele vor fi descrise su0 aspectul naturii! m%rimii! plasamentului! culorii! caracteristicilor fi.ico2c6imice )i particularit%#ilor de identificare! cu indicarea metodelor )i mi7loacelor folosite pentru relevare! fi4are )i ridicare9 2 s% fie concis. 5n cuprinsul procesului2ver0al tre0uie s% se $%seasc%! -ntr2o form% concentrat% toate constat%rile f%cute cu oca.ia cercet%rii la fa#a locului. Pre.entarea succint% a ac#iunilor desf%)urate )i a re.ultatelor acestora nu tre0uie s% se fac% -n detrimentul celorlalte cerin#e enun#ate. 'in cuprinsul procesului2ver0al de cercetare la fa#a locului care constituie principalul mi7loc de fi4are a re.ultatelor cercet%rii tre0uie s% re.ulte urm%toarele: 2 anul! luna! .iua )i locul -ntocmirii9 2 componen#a ec6ipei de cercetare! cu specificarea $radului! numelui! prenumelui )i or$anul de urm%rire penal% din care provin mem0rii acesteia9 2 numele! prenumele! calitatea )i unitatea din care provin ceilal#i participan#i9 2 temeiul de fapt al efectu%rii cercet%rii la fa#a locului9 2 modul de a)e.are )i con#inutul pe scur al acestei9 2 temeiul de drept al interven#iei or$anului de urm%rire penal%9 2 men#iuni referitoare la martorii e4isten#i9 2 amplasarea locului faptei9 2 m%suri luate pentru pa.a )i conservarea urmelor )i mi7loacelor materiale de pro0%9 2 m%suri survenite -n c8mpul infrac#iunii9 2 po.i#ia -n care a fost $%sit% victima )i autove6iculul implicat -n accident9 2 constat%rile f%cute cu prile7ul cercet%rii la fa#a locului9 2 re.ultatul e4amin%rii victimei )i m%surilor luate pentru acordarea -n$ri7irilor medicale9 2 men#iuni despre foto$rafiile 7udiciare efectuate )i despre -ntocmirea sc6i#ei locului faptei9
&

E.Stancu C1riminalisticaC! vol. ! Ed.Actami! Bucuresti! &::5! pa$. ,=/.

,5

2 o0serva#iile martorilor e4isten#i )i o0iec#iile f%ptuitorului+. 4.2. )ntocmirea &c*iei locului accidentului. Sc6i#a locului s%v8r)irii infrac#iunii constituie o modalitate de repre.entare $rafic% a situa#iei de la fa#a locului. 5n literatura de specialitate! sc6i#a locului faptei mai este denumit% )i plan2sc6ita! delimitarea f%c8ndu2se #in8nd cont de faptul dac% transpunerea -n plan respect% sau nu propor#iile reale ale o0iectelor sau suprafe#elor repre.entate. Oricare ar fi modalit%#ile de repre.entare $arfic%! sc6i#a locului faptei a7ut% la -n#ele$erea mai e4act% a ta0loului real al locului s%v8r)irii infarc#iunii! av8nd menirea de a ilustra constat%rile din procesul2ver0al )i de a -ntre$i celelalte mi7loace de fi4are a re.ultatelor cercet%rii la fa#a locului. Pentru ca sc6i#a locului faptei s% forme.e o ima$ine edificatoare )i veridic% a situa#iei de la locului producerii unui accident de circula#ie! ea tre0uie s% -ndeplineasc% unele condi#ii! cum ar fi: ATratat de tactic% criminalistic%! Ed. 1arpa#i! &::+! pa$.5+25+B 2 s% fie clar% 2 claritatea sc6i#ei -nseamn% c% aceasta tre0uie s% cuprind% numai acele elemente ce ilustrea.% constat%rile men#ionate -n procesul2ver0al! cum ar fi: elementele de locali.re a accidentului! elementele an$a7ate -n accident! elementele care au favori.at producerea accidentului precum )i oricare lemente care pot concura la solu#ionarea cau.ei. 2 s% fie cotat% 2 aceasta -nseamn% notarea pe sc6i#% a dimensiunilor o0iectelor repre.entate! adic% l%#imea carosa0ilului! a 0en.ii de rulare! a trotuarelor! a )an#urilor! lun$imea urmelor de fr8nare! ecartamentul autove6iculelor precum )i distan#ele e4istente -ntre diferite urme )i o0iecte a)a cum au fost $%site de ec6ipa de cercetare9 2 s% fie e4act% 2 e4ecutarea unei sc6i#e e4acte presupune determinarea dimensiunilor o0iectelor )i a distan#elor cu a7utorul ruletei! cu prile7ul m%sur%torilor -n teren! precum )i utili.area ustensilelor din trusa de desen la efectuarea sc6i#ei la masa de lucru9 2 s% fie reali.at% la scar% 2 reali.area la scar% a sc6i#ei presupune e4isten#a unui raport -ntre dimensiunile o0iectelor ori a distan#elor de pe sc6i#% )i cele reale. Spre e4emplu! scara &:&00 repre.int% faptul c% un cm. de pe sc6i#% -nseamn% &00 de cm. A& m.B -n realitate9 2 s% fie reali.at% cu semne conven#ionale 2 conci.iunea )i su$estivitatea pe care tre0uie s% le ai0% o sc6i#% presupune ca repre.entarea -n plan a o0iectelor aflate la fa#a locului s% se fac% prin anumite semne $rafice cu aceea)i semnifica#ie pentru toate or$anele 7udiciare. 'ac% pentru unele o0iecte! elemente sau detalii nu sunt prev%.ute semne conven#ionale criminalistice! acestea vor fi repre.entate fie prin semne conven#ionale topo$rafice standardi.ate! fie prin semne cu sim0oluri utili.ate -n alte domenii de activitate! cu e4plicarea lor prin le$end%9 2 s% fie orientat% 2 cu oca.ia -ntocmirii sc6i#ei locului faptei )i -n special a locurilor desc6ise! aceasta tre0uie orientat% dup% punctele cardinale! fie cu a7utorul 0usolei! fie a altor metode! cum ar fi: dup% po.i#ia soarelui! dup% soare )i ceas! dup% steaua polar% s.a. 5ntodeauna pe sc6i#% se va trasa o s%$eat% al c%rei v8rf va indica nordul9

D.Ber$6esan! 1.Pletea si .E.Sandu (Tratat de tacticN criminalisticN*! Acad. de Politie a M. .! Ed.1arpati! 1raiova! &::+! pa$.50.

,;

2 s% fie individuali.at% 2 individuali.area sc6i#ei -nseamn% inscrierea pe aceasta a titlului! a sc%rii la care s2a -ntocmit! a numelui! prenumelui )i or$anului din care fac parte mem0rii ec6ipei de cercetare precum )i a semn%turilor celor care au participat la cercetarea locului faptei. 5n titlu tre0uie s% se preci.e.e data! locul )i cau.a -n care s2a procedat la cercetarea locului )i -ntocmirea sc6i#ei&. 4.3.'i+area cu a,utorul fotografiilor ,udiciare i nregi&trrile "ideo. 3oto$rafia 7udiciar% e4ecutat% la fa#a locului se num%r% prin cele mai importante mi7loace de fi4are a re.ultatelor cercet%rii. 1u a7utorul foto$rafiei 7udiciare operative se asi$ur% e4actitatea! ur$en#a )i caracterul o0iectiv pro0ator al activit%#ii de fi4are )i indicare a urmelor )i pro0elor materiale de la fa#a locului. 3oto$rafia locului accidentului rutier cuprinde ima$ini care redau: 2 aspectul $eneral al locului accidentului9 2 autove6iculul -n ansam0lu sau! po.i#ia! avariile )i urmele $%site pe acesta9 2 cadavrul! po.i#ia lui fa#% de autove6icul )i fa#% de alte o0iecte $%site la fa#a locului9 2 diferite pro0e materiale sau urme re.ultate din accident. 1onform metodolo$iei criminalistice! la locul accidentului se e4ecut% numeroase cate$orii de foto$rafii: 2 foto$rafii de orientare9 2 foto$rafii sc6i#%9 2 foto$rafii ale o0iectelor principale9 2 foto$rafii -n detaliu9 2 foto$rafii ale urmelor. 2 foto$rafia de orientare 2 este destinat% fi4%rii -ntre$ului loc al faptei! raportat la anumite puncte de reper de natur% s% serveasc% la identificarea .onei -n care s2a s%v8r)it infrac#iunea. Pentru verificarea e4actit%#ii celor relatate se vor e4ecuta foto$rafii de orientare )i din locul martorilor oculari care au o0servat fa.ale producerii accidentului. Astfel pentru foto$rafierea spre e4emplu a unei p%r#i! aparatul de foto$rafiat tre0uie instalat la -n%l#imea corespun.%toare vi.i0ilit%#ii conduc%torului auto sau a martorului ocular! )tiindu2se faptul c% un$6iul de vi.i0ilitate depinde )i de tipul mi7locului de transport. 5n anumite intersec#ii vi.i0ilitatea unui conduc%tor de autove6icul poate fi limitat% de cl%diri! .one ver.i sau construc#ii! iar pentru al#i )oferi! care circulau su0 un un$6i drept o asemenea limitare a vi.i0ilit%#ii poate s% nu e4iste. Acest lucru cere ca pentru fiecare dintre cei doi conduc%tori s% se efectue.e foto$rafii separate. 3oto$rafiile de orientare se fac din patru p%r#i: -n lun$ul liniei mediane a )oselei! de o parte )i de alta )i din dou% puncte perpendiculare pe lun$imea )oselei.

&

E.Stancu C1riminalisticaC! vol. ! Ed.Actami! Bucuresti! &::5! pa$. +02,0.

,=

2 foto$rafia sc6i#% serve)te! la redarea locului faptei! cu tot ce are el mai caracteristic! redare -n -ntre$ime sau -n parte a locului respectiv! -n func#ie de varianta -n care este e4ecutat%. 'e pild%! foto$rafia sc6i#% unitar%! foto$rafia sc6i#% panoramic%! -n variantele liniar% sau circular%! foto$rafia sc6i#% pe sectoare )i foto$rafia sc6i#% -ncruci)at%&. 2 foto$rafia o0iectelor principale se folose)te -n scopul fi4%rii diferitelor por#iuni ale locului accidentului la o scar% mai mare. 3oto$rafiile ce se fac tre0uie s% ilustre.e at8t p%r#ile care nu pre.int% urme ale accidentului! c8t )i cele care redau toate deterior%rile e4terioare ale accidentului. O0iectele principale foto$rafiate sunt autove6iculele an$a7ate! victimele )i tot ce se produce de la acestea. 3iec%reia dintre acestea li se e4ecut% mai multe ima$ini. Pentru foto$rafie i.olat% a urmelor de fr8nare apare necesar% ale$erea corect% a un$6iului de foto$rafiere! astfel amplasarea real% pe teren a urmelor de mai sus va fi redat% -n mod eronat. 5n acest scop aparatul de foto$rafiat se fi4ea.% -n a)a fel -nc8t -n vi.orul aparatului s% fie v%.ute -n mod distinct urmele amintite. 1adavrul $%sit la fa#a locului va fi foto$rafiat i.olat de restul o0iectelor sau urmelor. 3oto$rafia se e4ecut% perpendicular pe lun$imea cadavrului pentru a se evita deform%rile de perspectiv%. Ea se e4ecut% fie de sus! fie lateral )i de la o distan#% de apro4imativ , metri. 5n unele ca.uri foto$rafierea cadavrului se poate face )i din alte p%r#i! dac% prin aceasta se asi$ur% redarea c8t mai e4act% a amplas%rii unor urme. 2 foto$rafia de detaliu. Scopul acesteia este fi4area la o scar% mai mare a diferitelor urme )i pro0e materiale al accidentului. Se pot fi4a: urmele de tamponare i.olate ale autove6iculului! urmele de lovire! desenele 0en.ilor de rulare ale anvelopelor! etc. Aceste urme se pot foto$rafia metric folosindu2se un liniar sau un metru de croitor pentru a se putea! ulterior! calcula e4act m%rimea lor natural%. 3oto$rafia de detaliu a cadavrului! ce repre.int% diferite r%ni! va tre0ui s% fie e4ecutat% de dou% ori. Prima dat% se va e4ecuta o foto$rafie de ansam0lu a r%nilor )i a amplasamentului lor! iar apoi se va foto$rafia fiecare ran% la o scar% mai mare. 4.4. )nregi&trarea "ideo. Se -nscrie printre metodele moderne de fi4are a re.ultatelor cercet%rii la fa#a locului! metod% devenit% indispensa0il% mai ales -n ca.urile deose0ite. Su0 raport te6nico2tactic criminalistic! fi4area pe 0and% ma$netic% presupune! ca )i -n ca.ul foto$rafiei 7udicare! ima$ini sau secven#e de orientare! sc6i#a! -n toate variantele acesteia! anume -nre$istrarea o0iectelor principale! a urmelor )i detaliilor! inclusiv -nre$istr%ri la scar%. 5nre$istrarea video presupune respectarea unor re$ului te6nice specifice filmului clasic. 'e pild%! este necesar% o iluminare ade$vat% prin folosirea de surse naturale sau artificiale! surse aflate -n dotarea la0oratorului criminalistic mo0il. Planurile )i ima$inile sunt cele folosite -n cinemato$rafie: planul $eneral! prim2planul! $ros2planul! etc.

&

L.1oman! >6. 'initN (1onstatarea la fata locului a accidentelor rutiere*! Ed. M. .! Bucuresti! &:=0! pa$.+:.

,<

Avanta7ele -nre$istr%rii video constau -n posi0ilitatea -nre$istr%rii simultane a sunetului )i ima$inii )i -n reali.area unor ima$ini panoramice! continue )i de lun$% durat% care redau mai 0ine am0ian#a locului unde s2a -nt8mplat accidentul. 'e mare a7utor sunt declara#iile victimelor! conduc%torilor auto )i ale martorilor oculari -nre$istrate pe casete video! c6iar la locul accidentului. Ele repre.int% de re$ul%! un $rad mai -nalt de sinceritate! fiind luate imediat dup% comiterea )i -n pre.en#a tuturor persoanelor aflate acolo. Su0 aspect procedural este indicat% pre.entarea la -nceputul -nre$istr%rii: a locului accidentului! a victimei )i numerele de -nmatriculare ale autove6iculelor an$a7ate -n accident! precum )i mem0rii ec6ipei de cercetare&.

&

E.Stancu (Stiinta investi$arii infractiunilor* Dol. ! Ed. Tempus S.R.L! Bucuresti! &::+! pa$. :+2&0&.