Sunteți pe pagina 1din 53

Curs 1 - 07.02.2013 Dreptul comertului international este o materie pluridisciplinara - mai multe institutii juridice.

Este o ramura a dreptului privat. Comertul international - 2 acceptiuni: - lato sensu - stricto sensu - totalitatea operatiunilor de import si export cu marfuri, lucrari sau servicii care se desfasoara intre persoane fi ice sau juridice avand calitatea de su!iecte ale dreptului comertului intenational, su!iecte de nationalitate diferita, adica persoane care au domiciliile sau sediile in state diferite sau este vor!a despre operatiuni care privesc marfuri ce se afla in tran it international. De aici re ulta 2 idei esentiale: " la comertul international participa su!iecte de drept care indeplinesc calitatea de comercianti, adica sunt profesionisti care indeplinesc conditiile, inclusiv formale de inre#istrare pentru a desfasura operatiuni de comert international. " caracterul de internationaltate, ceea ce confera specficitate acestei discipline, raporturi comerciale cu elemente de extraneitate. Este o particularitate esentiala. $n comertul international, nu orice element de extraneitate este relevant pentru a determina caracterul international al caracterului juridic. Elementele se re#asesc in actele normative, in conventiile intenationale. 2 criterii de internationalitate: - su!iectele sa fie de nationalitati diferite - re#ula. Este vor!a de %& care au sedii in state diferite sau %' care isi au domiciliul profesional in state diferte. 'oarte rar contea a cetatenia individului. Conventia de la (iena 1)*0 privind van area internationala de marfuri - !unul care face o!iectul contractului sa fie in tran it international - in executarea contractului respectiv, in drumul lui de la van ator la cumparator, !unul tre!uie sa treaca cel putin o frontiera Conventiile internationale privind transporturile +ceste doua criterii nu tre!uie sa fie indeplinite in mod cumulativ, desi de foarte multe ori sunt cumulative. C$ in sens restrans este particulari at prin faptul ca o!iectul lui il constituie o marfa, adica un !un destinat sc,im!ului. %ilonul juridic il repre inta contractul de van are de marfa. $n acceptiunea lato sensu - C$ se incadrea a intr-un cocept mai lar# care se numeste cooperare economica internationala. +dau#a acele operatiuni care nu au le#atura directa cu marfa, nu imolica un transfer de marca peste frontiera. Cooperarea economica internationala este un ansam!lu de relatii de conlucrare intre doua sau mai multe persoane fi ice sau juridice de nationalitati diferita care nu implica neaparat un transfer de marfa peste frontiera, ci conlucrarea consta in faptul ca participantii la cooperare pun in comun valori eonomice in vederea reali arii unor activitati economice si juridice comune, al caror scop este neindoielnic o!tinerea de profit. Contractul de cooperare economica internationala se materiali ea a prin contractul de constituire de societati cu participare straina. %rincipiile DC$ 1. %rincipiul li!ertatii comertului intern

Doua aspecte: " Din interior spre exterior: capacitatea juridica recunoscuta de le#e su!ectelor de DC$ de a desfasura un mod li!er operatiuni de comert international. " Din exterior spre interior: posi!ilitatea particiarii capitalului strain pe piata romaneasca, iar aceasta institutie se exprima prin re#imul institutiilor straine in -omania. +cest principiu nu este a!solut, are limitari si exceptii. .nele tin de politia valutara, fiscala a statului, altele tin de protectia raportului juridic pur si simplu. /otiunea de invetitie straina - 2 acceptiuni: 1. $nvestitie straina directa - a ramas supusa 0.1 )221))7 privind stimularea investitiilor directe. Din aceasta re ulta ca investitiile straine directe din -omania pot im!raca trei forme: - participarea capitalului strain la constituirea sau extinderea unei societati comerciale in -omania - do!andirea de actiuni sau parti sociale la o 3C in -0 - desc,iderea in -0 de catre o sofietatestraina a unei filiale sau sucursale 0 forma de investitie straina direct se refera la o societate comerciala. $n primul rand ne referim la investitia directa in forma societara, adica se refera la o societate comerciala care presupune un element de contract, dar care este si o institutie. 0.1 nu acopera investitia directa in forma exclusiv contractuala. +ceasta nu se lea#a direct de o 3C, dar le#ea o califica drept o investitie straina. .... 4e#islatie 2. $nvestitie straina de portofoliu - 0.1 )221))7- este do!andirea de valori mo!iliare pe pietele de capital or#ani ate si re#lementate si care nu permit investitorului strain participarea directa la administrarea acelei societati comerciale. 4e#atura economica dura!ila - acea le#atura care implica participarea investitotrului strancu el putin 105 din capitalul social al unei 3C romanesti si care se materiali ea a rin participarea investitorului strain la administrarea sau controlul efective ale respectivei societati. $nvestitia de portofoliu, spre deose!ire de cea directa nu are ca scop crearea unei le#aturi dura!ile, si in mod esential investitia de protofoliu re ida in investitiile care se fac pe piata de capital. Exista operatiuni cu scop speculativ in care intentia investiturului nu este aceea de a crea o le#atura dura!ila. Cea mai importanta forma o repre inta operatiunea de cumparare de titluri de stat. 60.1 7721))7 privind modalitatile de cumparare de titluri de stat8. $nvestitorul strain - 0.1 )221))7 - o persoana fi ica sau juridica nere identa, care investeste in -omania in una din formele preva ute de le#e. %entru a fi nere ident: pentru %& - sediul, pentru %' - domiciliul. Cetatenia nu are relevanta esentiala su! acest aspect. %rincipiile care #uvernea a re#imul investitiilor straine 1. %rincipiul li!ertatii formelor si modalitatilor de investire in -omania 4i!ertatea formelor - unii investitor straini pot investi in tara in oricare din formele permise de le#e si pentru investitorii nationali 4i!ertatea modalitatilor de investire - investitia straina in tara se poate face in urmatoarele modalitati: +. %rin aport in numerar - cea mai frecventa

a8 aportul in valuta !8 aportul in moneda nationala 9. %rin aport in !unuri corporale a8 aport in !unuri mo!ile !8 aport in !unuri imo!ile - s-a pus pro!lema terenurilor C. %rin aport in !unuri incorporale a8 aport in drepturi, mai ales drepturi de proprietate intelectuala !8 aport in creante D. %rin aport in alte drepturi si valori economice .... 2. %rincipiul li!erului acces al investitorilor straini in toate domeniile vietii economice din -omania %entru investitorii straini nu exista domenii economice inter ise. +sadar pot investi in industrie, a#ricultura, transporturi, comunicatii, constructii, in servicii !ancare, in cercetare stiintifica si te,nolo#ica. :i a e in domeniul !ancar si in domeniul asi#urarilor sociale. 3. %rincipiul e#alitatii de tratament 6principiul nediscriminarii pentru investitorii straini8

Curs 2 ; 1<.02.2013 Principiul egalitatii de tratament aplica!il investitiilor straine vi ea a 2 aspecte: pe de o parte, este vor!a despre o e#alitate consacrata in raportul dintre investitorii romani si cei straini, consacrata de 0.1 )221))7, iar pe de alta parte, priveste e#alitatea intre diferitele cate#orii de investitori straini. 3e poate conclu iona asadar ca de principiu investitorilor straini li se aplica re#imul national indiferent de provenienta acestora. +nterior intrarii in vi#oare a acestei ordonante era consacrat principiul aplicarii unui regim juridic mai favorabil investitorilor straini, preva ut in le#ea 3=21))1 privind re#imul investitiilor straine, si implica facilitati acordate investitorilor straini pt investitiile facute pe termen mediu si lun#, precum si scutiri sau reduceri de taxe la investitiile facute in -omania. >ot cu titlu de exceptie de la principiul nediscriminarii, -omania a inc,eiat o serie de acorduri !ilaterale cu diferite state, unele dintre ele sunt inca in vi#oare, prin care, pe !a a de reciprocitate, se acorda facilitati mai mari investitorilor dintr-un anumit stat fata de cei provenind din statele terte acordurilor !ilaterale respective. Garantiile de care beneficiaza investitorii straini in Romania $n primul rand, discutam despre #arantia impotriva indisponi!ili arii investitiei. $n al doilea rand, #arantia privind sta!ilitatea re#imului juridic aplica!il investitiei. I. Garantia impotriva indisponibilizarii investitiei are o consacrare constitutionala 6art <<8,

care sta!ileste ca nicio indisponi!ili are nu se poate face fara justa cau a sau fara o dreapta si preala!ila despa#u!ire. +cest principiu fundamental este du!lat in 0.1 )221))7, care in art < prevede: investitiile straine in -omania nu pot fi nationali ate, expropriate sau supuse altor masuri cu caracter ec,ivalent, cu exceptia ca urilor in care sunt intrunite urmatoarele conditii: - Exproprierea sa fie necesara pt o cau a de utilitate pu!lica? - Exproprierea sa fie facuta pe criterii nediscriminatorii? - Exproprierea tre!uie facuta in conformitate cu prevederile exprese ale le#ii? - %lata unei despa#u!iri preala!ile, adecvate si efective. + fost consacrat principiul de daunarii inte#rale. Despa#u!irea acordata tre!uie sa fie anterioara exproprierii, sa fie facuta la valoarea justa a investitiei expropriate si sa fie efectiva 6nu doar consacrata printr-o ,otarare judecatoreasca2acord8. +ceste dispo itii tre!uie coro!orate cu prevederile le#ii 3321))< privind exproprierea pt cau a de utilitate pu!lica. :odalitatea de sta!ilire a despa#u!irii poate im!raca fie forma unui acord al partilor, fie forma unei ,otarari judecatoresti, pronuntata de catre instanta in ca de neintele#ere pe cale amia!ila. 0.1 )221))7 sta!ileste o posi!ilitate suplimentara de determinare a cuantumului despa#u!irilor, sta!ilind ca despa#u!irea poate fi valorificata si pe calea ar!itrajului, care poate fi fie ar!itraj intern, fie ar!itraj international. II. Cea de-a doua #arantie ; garantia stabilitatii regimului juridic al investitiei in Romania . +ceasta nu este altceva decat o materiali are a principiului tempus re#it actum si presupune urmatoarele: investitia efectuata su! incidenta unei anumite le#i in vi#oare la un anumit moment si care a preva ut un anumit re#im juridic 6de ex, le#ea a preva ut anumite facilitati, scutiri de impo ite etc8 va !eneficia de acelasi re#im juridic pe intrea#a durata a mentinerii investitiei in tara? indiferent daca le#ea se modifica, iar facilitatile preva ute initial dispar, re#imul juridic anterior avantajos se pastrea a. De la acest principiu exista si o exceptie, repre entata de le#ea mai favora!ila, in situatia in care re#imul juridic initial al investitiei se modifica intr-un sens po itiv 6se adau#a de ex la facilitatile existente8. /oul re#im mai favora!il este imediat aplica!il investitiei facute su! le#ea anterioara. Drepturile de care beneficiaza investitorii straini in Romania 1. $n primul rand, un prim drept este dreptul la asistenta pt parcurgerea formalitatilor administrative pt constituirea si functionarea investitiei in Romania . +cest drept este asi#urat de catre +#entia -omana pentru $nvestitii, care ofera investitorilor straini informatii de natura le#islativa, administrativa, de mar@etin#, pt a putea sa efectue e o investitie in tara. +#entia -omana pt $nvestitii este afiliata +sociatiei :ondiale a +#entiilor de %romovare a $nvestitiilor cu sediul la 1eneva. +ceasta da posi!litatea +#entiei -omane pt $nvestitii sa ofere consultanta inclusiv investitorilor romani care vor sa plase e fonduri in strainatate. 2. +l doilea drept ; dreptul la conversia in valuta a profiturilor obtinute pe teritoriul Romaniei si dreptul la liberul transfer in strainatate , cu conditia platii impo itelor si taxelor catre statul roman preva ute de le#ea romana. 0.1 )221))7 enumera tipurile de profit care poate fi o!tinut in tara si vor!este despre profitul din dividende, din van area de actiuni si parti sociale, venituri din !eneficiul sau titluri de lic,idare. 3 Cel de-al treilea drept ; dreptul de proprietate asupra bunurilor . $n ceea ce priveste !unurile mo!ile, investitorilor straini li se aplica re#imul national, in sensul ca pot do!andi !unurile in aceleasi conditii ca si romanii, iar in ceea ce priveste imo!ilele, s-a facut o distinctie intre constructii si terenuri.

%t do!andirea de constructii investitorii straini !eneficia a de re#imul national? in ca ul terenurilor, potrivit modificarii Constitutiei din 2003 s-a produs o sc,im!are a re#imului juridic aplica!il terenurilor ; cetatenii straini si apatri ii pot do!andi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor in conditiile re ultate din aderarea -omaniei la .E sau orice alt tratat in vi#oare la care -omania este parte pe !a a de reciprocitate, in conditiile preva ute de le#ea or#anica sau prin mostenire le#ala. $n ceea ce priveste do!andirea prin mostenire le#ala a terenurilor de catre cetatenii straini sau apatri i, nu exista niciun fel de conditii speciale. $n ceea ce priveste do!andirea terenurilor prin acte juridice 6acte inter vivos si mortis causa, inclusiv testamente8 s-au preva ut anumite conditii speciale. %rin acte juridice terenurile pot fi do!andite potrivit le#ii 3122200= privind do!andirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini, apatri i si persoane juridice straine. 4e#ea 312 face o distinctie intre cetatentii si persoanele juridice provenind din statele mem!re .E si cei provenind din state terte. $n primul rand, in ca ul cetatenilor2 persoanelor juridice provenind din statele mem!re .E exista o prevedere #enerala si 2 re#lementari cu caracter special. -e#lementarea #enerala cuprinsa in art 3 din le#ea 3122200= spune ca persoanele fi ice si persoanele juridice din state mem!re pot do!andi dreptul de proprietate asupra terenurilor conform re#imului national. 0 prima re#lementare cu caracter special spune ca terenurile avand drept scop constituirea de resedinte sau de sedii secundare sunt supuse la instrainare unui moratoriu de = ani de la data aderarii -omaniei la .E. De la implinirea acestui moment se aplica re#imul national. 0 a doua re#lementare speciala vi ea a tot un scop aparte al terenurilor ac,i itionate si sta!ileste urmtoarele: terenurile a#ricole, padurile sau terenurile forestiere sunt supuse la instrainare unui moratoriu de 7 ani de la aderarea la .E. -eferitor la statele terte, le#ea 3122200= sta!ileste ca persoanele fi ice2 juridice apartinand acestor state pot do!andi proprietatea asupra terenurilor in conformitate cu conventiile inc,eiate de -omania pe !a a de reciprocitate, insa in niciun ca in conditii mai favora!ile decat cele acordate persoanelor provenind din statele mem!re .E. <. .n alt drept ; dreptul de efectuare a operatiunilor valutare . $nvestitorii straini pot desc,ide si utili a in mod li!er conturi in valuta sau moneda nationala la institutiile !ancare romanesti, pot o!tine linii de credit sau pot ac,i itona instrumente financiare pe pietele de capital. $ncepand cu 1 sept 2007 s-a produs o li!erali are totala a accesului la operatiunilor valutare, asadar inclusiv pt investitorii straini. =. .n alt drept ; dreptul de angajare de personal atat roman, cat si strain . %otrivit 0.1 )221))7, s-a acordat li!ertate deplina investitorilor straini de a an#aja personal roman si strain in tara. +nterior acestei re#lementari, pt ocuparea anumitor functii nu putea fi an#ajat decat personal roman. 7. .n alt drept ; dreptul de alegere a jurisdictiei pt solutionarea litigiilor . +cest drept se refera in special la liti#iile nascute in raport cu statul roman. $n ca ul liti#iilor dintre investitori si stat exista 3 posi!ilitati de a ale#e: - 0 prima varianta de solutionare a liti#iului este aceea a procedurilor interne 6potrivit re#ulilor contenciosului administrativ8? - + doua posi!ilitate: calea concilierii si ar!itrajului institutional, desfasurat su! e#ida Centrului $nternational pt -e#lementarea Diferendelor relative la $nvestitii, constituit ca urmare a adoptarii Conventiei pt re#lementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor state 6Aas,in#ton, 1)7=8? - + treia modalitate: calea ar!itrajului ad-,oc, in temeiul -e#ulamentului de ar!itraj al

./C$>-+4. Facilitatile acordate investitorilor straini $n ceea ce priveste facilitatile, vor!im despre 2 cate#orii: facilitati cu caracter normativ si facilitati cu caracter individual. I. Facilitatile cu caracter normativ sunt preva ute in acte normative #enerale, mai ales le#ea *=2200* privind stimularea investitiilor. +ceste facilitati normative au caracter de ajutor de stat si pot fi acordate numai su! controlul strict al Comisiei europene. $ntrucat la nivelul .E tre!uie sa se asi#ure existenta unei piete li!ere in care anumiti a#enti economici sa nu fie favori ati in detrimentul altora, facilitatile normative pot fi acordate numai in conditii speciale si limitative. .n exemplu il constituie 0.1 2<21))* privind re#imul onelor defavori ate. II. Facilitatile individuale sunt cele care vi ea a nu o cate#orie #enerala de a#enti economici, ci se acordau unor a#enti economici anume determinati. 'acilitatile individuale nu mai pot fi acordate in pre ent. Garantarea investitiilor straine 1arantarea investitiilor straine este facuta in temeiul Conventiei de la 3eul 61)*=8, la care -omania a aderat in 1))2? #arantarea se face prin intermediul +#entiei :ultilaterale de 1arantare a $nvestitiilor cu sediul la Aas,in#ton si a fost constituita pt investitiile facute in statele cu risc. $n activitatea sa de #arantie, a#entia acopera urmatoarele riscuri: - -iscul de transfer valutar 6situatia in care un anumit stat inter ice repatrierea profiturilor, sc,im!ul valutar sau orice alte operatiuni de trasnfer li!er de moneda8? - -iscul de expropriere, nationali are sau alte masuri ec,ivalente? - -iscul de incalcare a contractului de catre statul unde este facuta investitia? - -iscul de ra !oi sau orice tul!urare civila majora in statul #a da a investitiei. Regimul importurilor si exporturilor in Romania si autorizatiile de import-export -e#imul importurilor si exporturilor in tara este unul exceptional, preva ut expres de le#e si de stricta interpretare. :ecanismul juridic prin care statul suprave#,ea a operatiunile de comert international il constituie licentele de import-export, acordate de catre :inisterul Economiei, Comertului si :ediului de +faceri. %rin asemenea licente de import-export sunt acoperite o serie de marfuri contin#entate la export si import 6supuse unor restrictii cantitative8 ; arme, munitii, medicamente etc. Exista si alte a#entii #uvernamentale care administrea a re#imul autori atiilor de import-export si care actionea a intr-un domeniu strict de competenta. De pilda, acorda autori atii de importexport pt anumite produse alimentare, produse periculoase pt sanatate, tutun, !auturi alcoolice, su!stante c,imice, produse medicamentoase, su!stante modificate #enetic etc. Cea mai importanta ; +#entia /ationala de Control al Exporturilor 6+/CEB8, care actionea a in su!ordinea :inisterului +facerilor Externe. %t facilitarea activitatii acestor a#entii si pt usurarea solicitarii si acordarii de autori atii de import-export marfurile au fost incluse intr-un sistem armoni at de denumire si codificare a acestora. +cesta a fost inclus in -e#ulamentul 27=*2*7 privind nomenclatura tarifara si tariful vamal comun. $n cadrul acestui sistem marfurile sunt codificate intr-un re#im propriu de 7 cifre, astfel incat solicitarea si acordarea de autori atii se face numai prin raportare la aceasta codificare unica. $n ca ul refu ului eli!erarii autori atiei ; acesta tre!uie motivat de a#entiile solicitate? motivele

pot fi variate 6solicitantul nu este un a#ent economic autori at sa efectue e operaiuni de comert international? marfa este contin#entata, iar contin#entul este epui at? marfa este inter isa la importexport sau este supusa unui re#im de suprave#,ere8. $n ca ul refu ului eli!erarii autori atiilor, solicitantul poate sa actione e in temeiul le#ii contenciosului administrativ ==<2200< daca cererea sa fie a fost refu ata, fie nu i s-a raspuns in termen. .n prim pas este acela al formularii unei plan#eri preala!ile adresata a#entiei2autoritatii care a refu at cererea de acordare a autori atiei. +#entia este o!li#ata sa raspunda in termen de 30 de ile de la formularea plan#erii preala!ile. $n ca ul in care nu raspunde sau continua sa refu e acordarea de autori atii, solicitantul poate formula actiune in fata instantelor judecatoresti si se va adresa curtii de apel. Cotararea poate fi atacata cu recurs la $CC&, iar aceasta va fi definitiva. $nstanta de judecata are drepturi depline de deci ie, in sensul ca poate pronunta urmatoarele ,otarari: - %oate dispune in sarcina autoritatii2a#entiei o o!li#atie de a face ; o o!li#atie de a emite autori atia? - %oate sa emita o ,otarare prin care o!li#a a#entia la plata de despa#u!iri pt neemiterea autori atiei sau pt intar iere in eli!erarea acesteia? - %oate respin#e cererea. Cotararea privind o!li#atia de a face poate fi cumulativa cu o o!li#atia de plata de despa#u!iri. $n domeniul autori atiilor de import-export a fost adoptat un acord 6+cordul 1eneral pt >arife si Comert8 ; acordul 1+>>. +cesta a instituit principii majore ale re#imului de autori are. .n prim principiu este acela al egalitatii de tratament intre solicitantii de licente sau autorizatii. .n al doilea principiu sta!ileste ca procedura de autorizare trebuie simplificata astfel incat sa nu deregleze sc imburile economice internationale. .n al treilea principiu spune ca procedura trebuie administrata in mod just si ec itabil. +l patrulea principiu spune ca procedura de autorizare trebuie sa fie publica si sa intre in vigoare la un termen rezonabil de la momentul publicarii ei , astfel incat destinatarii sa ia cunostinta de continutul acestei proceduri. %enultimul principiu - competenta in materia procedurilor de autorizare trebuie sa apartina ca regula unei singure autoritati administrative. .ltimul principiu - in cazul in care se prevad sanctiuni pt o eroare in documentatie, nu trebuie sa depaseasca nivelul unei simple atentionari, cu exceptia cazurilor de intentie frauduloasa sau de culpa grava.

Curs 3 - 21.02.2013 /atura juridica a licentelor sau autori atiilor de import2export -epre inta acte administrative cu caracter individual. Din perspectiva D$%, re#imul juridic al licentelor de import si export se numeste norma de aplicatie imediata pe planul dreptului international privat. Calificarea o!li#atiei de a o!tine licenta de import2export - o!li#atie de mijloace, fiind suficient

ca partea careia ii revine o!li#atia sa fi depus toate dili#entele necesare in vederea eli!erarii sale. .neori o autoritate pu!lica isi asuma o!li#atia de a asi#ura o!tinerea autori atiei de import2export. (or!im de acele situatii in care contractul e o!tinut prin participare la licitatie pu!lica. /eo!tinerea neimputa!ila a autori atiei va constitui un ca de forta majora din perspectiva executarii respectivului contract. De principiu, in pre ent licentele de import2export costituie o exceptie. Ca re#ula nu ne interesea a re#imul lor juridic. $nteresul nostru priveste mai putin aspectele administrative, cat in special raportul dintre respectiva autori atie si executarea contractului. $ voarele dreptului comertului intenational 1.+cte normative adoptate la nivel international si la nivel national +ctele normative internationale - Conventia de la (iena privind contractele de van are internatiala de marfuri 1)*0 - Conventia de la /eD Eor@ 1)7< - prescriptia in domeniul van arii nternationale de marfuri - Conventia de la /eD Eor@ 1)=* - recunoasterea si executarea sentintelor ar!itrale straine - Conventia de la 1eneva 1)71 - ar!itraju nternational - Conventia de la Aas,in#ton 1)*= - re#lementarea diferendelor de investitii dintre state si persoane +cte normaltive pe plan intern: $ voare specifice - 0.1 ... - 4e#ea 3122200= $ voare nespecifice 2. . antele intenationale 3. ./C$>-+4 - Comisia natiunilor unite pentru dreptul comertului international 61)778. Cea mai importanta institutie in materie. .nidroit - 1)27, sediul la -oma. Cea mai importanta lucrare - %rincipiile aplica!ile in mateia comertului international. %rincipiile pot sa constituie lex causae daca partile doresc si sepoate reali a prin doua metode: metoda receptiunii contractuale sau prin metoda lex mercatoria - le#ea aplica!ila relatiilor intre comercianti. Cea de-a doua metoda este aplica!ila daca comerciantii vor preci a sau re ulta din actiunile lor ca isi doresc sa apice principiile #enerale de drept incidete in materia relatiilor comerciale internationale. .n alt rol ar fi acela de a interpreta si completa sistemul national. .n al treile rol - costituirea nui model pentru re#lementarile in aceata materie. Camera internationala de comert de la %aris - exista o serie de contracte tip: franci a, distri!utie? o serie de clau e tip Comisia pentru dreptul european a contractelor - principiile de drept ale contractelor

. antele comerciale internationale 3unt practici, in #enerale nescrise, adoptate de participantii la comertul international, care pre inta un anumit #rad de vec,ime, repeta!ilitate, sta!ilitate, aplicate intre un numar nedefinit de parteneri comerciali, de re#ula intr-o anumita ona #eor#rafica sau intr-un anumit domeniu de activitatesi care in functie de natura lor pre inta sau nu caracterul de i vor de drept. Elemete definitorii - au intotdeauna un element o!iectiv. 3unt practici sociale, sunt asadar acte si fapte juridice care au do!andit caracterul de ractica prin elementele de vec,ime, de repeta!ilitate si de sta!iltate pe care le pre inta. - element de colectivitate. 3unt practici #enerale, aplicandu-se intre un numar nedefinit de parteneri. . antele se aseamana cu le#ea, diferenta facand emitentul. - caracterul de i vor de drept. /u toate u antele au un asemenea caracter - u ante normative si u ante conventionale. Comparatie: . ante si o!isnuitele sta!ilite intre parti 6practici sta!ilite intre un numar definit de parteneri comerciali, acesta fiind elementul definitoriu pentru o!isnuinte8. Diferenta este data de numarul de su!iecte. Clasificarea u antelor $n functie de intinderea aplicarilor in spatiu - u ante locale - u ante speciale - se aplica intr-o anumita ramura de activitate sau intr-o anumita cate#orie profesionala - u ante #enerale - sunt aplica!ile relatiilor intenationale in #eneral $n functie de forta lor juridica - u antele normative - u antele conventionale . antele normative intrunesc toate cele 3 trasaturi definitorii ale u antelor, respectiv elementul o!iectiv 6lon#a inveterata diuturna consuetudo8 si elementul de colectivitate. Ele constituie i vor de drept: presupun si un element su!iectiv, psi,olo#ic, respectiv su!iectele care intra su! incidenta respectivei u ante o respecta cu convin#erea ca u anta le este aplica!ila intocmai ca si le#ea 6opinio iuris sine necesitatis8. +cest element psi,olo#ic nu este suficient, ci ar mai fi necesar ca sistemul de drept sa permita existenta u antelor normative. -olul u antelor normative $n primul rand, acestea pot re#lementa raporturile juridice nere#lementate de le#e, acopera lacunele le#ii. $n al doilea rand, u antele pot interveni in domenii re#lementate de le#e in scopul de a interpreta sau de a completa, dupa ca , prevederile le#ii. . antele normative pto interveni, de principiu, inclusiv impotriva unor prevederi le#ale daca aceste prevederi le#ale nu sunt de ordine pu!lica.

Cat priveste forta juridica a u antelor normative, acestea au forta unei norme supletive speciale. $n ceea ce priveste raportul dintre u anta normativa si le#e, retinem ca u anta va prevala asupra le#ii atunci cand le#ea are un caracter dispo itiv. $n ceea ce priveste raportul dintre u anta normativa si contract, partile ar putea dero#a prin contract. $n ceea ce priveste u antele conventionale ; nu constituie i vor de drept, le lipseste ultima trasatura a u antelor FG vor avea forta juridica a unor clau e contractuale. >emeiul juridic al aplicarii lor nu poate fi decat vointa partilor. :odul in care se poate manifesta vointa partilor +tunci cand la aplicarea u antelor se face trimitere printr-o clau a contractuala. Exprimarea tacita sau implicita re ulta din anumite indicii pe care le identificam fie la nivelul contractului, fie la nivelul manifestarilor de vointa ale partilor in executarea contractului. Exsista o dispo itie in le# cu aplicarea acestor u ante in Convetia de la (iena, art. ). $n afara de conventia contrara a partilor, acestea sunt considerate ca s-au referit in mod tacit in contract si pentru formarea sa la orice u anta pe care o cunosteau sau ar fi tre!uit s-o cunoasca si care in comertul international este lar# cunoscuta si in mod re#ulat respectata de catre partile la contractele de acelasi tip, in ramura comerciala avuta in vedere. -olul u antelor conventionale +u rolul de a interpreta si de a completa contractul in orice fa a a existentei acestuia. . anta conventionala va prevala in raport cu o norma supletiva. $n ceea ce priveste raportul dintre u anta conventionala si contract, in principiu, in functie de vointa partilor o u anta poate prevala sau invers. Cau ele care explica rolul u antelor ; de ce sunt necesare u anteleH 0 prima cau a vi ea a dinamica relatiilor comerciale internationale. Cea de-a doua cau a ; particularitatea relatiilor comerciale internationale. :ijloacele de codificare si de pro!a a u antei 1. Clau ele contractuale presta!ilite ; conditii #enerale, contracte-cadru, contracte-tip, contracte de ade iune. 2. 3unt fixate prin opera unor institutii si or#ani atii internationale cu rol de codificare: ./$C$>-+4 etc. 3. %ractica judiciara si ar!itrala. <. Certificate de cutuma -e#imul u antelor in dreptul intern /CC distin#e dupa cum materia este re#lementata in le#e. $n ca urile nepreva ute de le#e se aplica u antele 6cu caracter normativ8. $n materiile re#lementate de le#e, u antele se aplica numai in masura in care le#ea trimite in mod expres la acestea.

Curs < - 2*.02.2013 3u!iectele dreptului comertului international - pot fi persoane fi ice sau juridice care indeplinesc conditia de comercianti. Cea mai mare pondere este repre entata de persoanele juridice. a83ocietatile comerciale de nationalitate romana !83ocietatile comerciale straine in -omania %rincipalele su!iecte sunt societatile cu participare straina. 0.1 )221))7 -e#ulamnetul 9/- <2200= 4e#ea 3121))0 3ocietati cu oarticipare straina sunt sicietatile comerciale, filialele si sucursalele constituite pe ter tarii care au caputal inte#ral strain sau s-au constituit in asociere cu capita@ romanesc. Elementul de extraneitate relevent pt ca o sc sa fie calificata cu oaricipare straina este articiparea straina la capital. +lte elemete sunt participarea straina la administrarea societatii sau participarea straina in suprave#,erea societatii nu sunt suficient de puternice pt a conferi calitatea de societate cu participare straina. 0cupa un loc distinct, repre inta un element al clasificarii in persoane juridice cu si fara capital strain. +rt. 2*7 din le#ea 3121))0 - constituirea de sc cu participare straina in asociere cu persoane juridice sau fi ice romane sau cu captal inte#ral strain se reali ea a cu respectarea diapo itiilor le#ii in discutie si al le#ii privind re#imul investitiilor straine. $n ceea ce priveste domeniile de constituire, retinem ca acestea se pot constitui in orice domeniu de activitate economica, este un asect al principiului li!erului acces al investitorilor straini, inclusiv in domeniul !ancar si al asi#urarilor. $n o!iectul de activitate pot intra asadar orice activitati economice. Constituirea societatilor cu participare straina, in afara de le#ea 3121))0, le#ea 2721))0 mai retinem aplicarea unui act normativ emis de ministrul justitiei 2=)<2200* care priveste normele metodolo#ice privind modul de tinere al re#istrului comertului, de efectuare a inre#istrarilor si de eli!erare a informatiilor. $n acest act exista re#lementeri privind constituirea societatilor cu participatie straina, sucursalelor, filialelor. 3unt persoane juridice romane, ele se identifica prin denumire si sediu. 3ediul este cel care ofera %& nationalitatea, este criteriul de drept comun pt acordarea nationalitatii, acest lucru fiind preva ut in /CC. $n afara de sediul social exista si alte criterii de determinare a nationalitatii, cum ar fi criteriul cntrlului carese re#aseste de re#ula in conventii internationale, cea mai importanta fiind Conventia de la Aas,in#ton 1)7=, care in art. 2= prevede ca o %& poate fi considerata ca avand nationalitatea unui stat datorita controlului care se exercita asupra ei din statul respectiv. Elementul esential pentru calificarea unei sc ca fiind cu participare straina este captialul social. $n considerarea celor doua notiuni privind su!scrierea si varsarea caputalului social, retinem ca la ori#ine comerciala este o!li#atorie exprimarea in moneda nationala a capitalului social. 4e#ea *221))1 prevede ca sc, inclusiv cele cu participare straina au o!li#atiasa ir#ani e e si sa conduca

cnta!ilitatea proprie potrivit le#ii romane in lim!a romana si in moneda nationala. $n ceea ce priveste varsarea capitalului social, principiul este ca varsarea caputalului social poate fi facuta in moneda straina atunci cand asociatul este strain. +sociatii romani varsa aportul lor in moneda nationala, adica in lei deoarece varsarea este o plata in sensul prevederilor re#ulamentului nr. <2200= privind re#imul national iar platile intre nationali se fac in principiu in moneda nationala. $n ceea ce priveste patrimoniul societatilor cu articipare straina, o# )221))7 a pus capat unei controverse existente pana in acel moment, si anume o societate romaneasca constituita cu participare straina poate do!andi orce drepturi asura !unurilor sale, inclusiv asura imo!ilelor pe care le#ea le recunoaste oricare %& romane. >extul art. 7 din 01 )221))7 are insa si o circumstantiere, spune ca societatile re idente pot do!andi drepturile reale asupra !unurilor imo!ile in masura necesara derularii activitatii sale potrivit o!iectului social. +par asadar aceste doua circumstantieri in masura derularii activitatii si o!iectului social. 3C cu participare straina functionea a pe !a a unor principii care sunt sta!ilite atat in re#. 9/<2200=, cat si in alte acte normative. -e#. <2200= prevede ca aceste sc pot efectua operatiuni valutarede doua feluri: operatiuni valutare curente si operatiuni valutare de capital. 0peratiunile valutare curente se caracteri ea a prin faptul ca ele intrunesc unul din urmatoarele doua criterii alternative: a8 fie operatiunea este in valuta - in moneda nationala a altui stat sau mineda unei uniuni monetare sau o moneda compo ita cum sunt D3> ale ':$ !8 la operatiune participa un re ident si un nere ident 0peratiunile valutare curente sunt cele care implica o contraprestatie imediata si ele nu sunt in principiu supuse nici unui control din partea !ancii nationale. 0peratiunile valutare de capital in care se incadrea a toate cele care nu mplica o contraprestatie imediata 6investitiile directe, fie ale nere identilor in -omania fie ale re identilor in strainatate8, operatiunile cu instrumente financiarecare sunt tran actionate in mod curent pe piata de capital 6operatiunile cu actiuni, o!li#atiuni, alte titluri de credit8, operatiunile cu instrumente financiare tran actionate in mod curent pe piata monetara, operatiuni cu unitati ale r#anismelor de plasament o!iectiv, etc. 'unctionarea - 3C pot desc,ide conturi !ancare in moneda nationala sau in valuta, in !anci romane sau in strainatate, inclusiv cele le#ate de depunerea captalului social si dispun in mod li!er de plati si incasari in aceste conturi. -e#imul de munca si de personal $n urma aderarii -omaniei la .E si a modificarii 0.1 privind re#imul strainilor pe teritoriul tarii 1)<22002, notiunea de strain a capatat o acceptiune noua, specifica. 3trainii sunt numai acele ersoane care nu au cetatenia romana sau al unui alt stat al .E sau al spatiului european. Cetatenii 3: ale .E si spatiului eonomic european, nefiind considerati straini, au acces nein#radit pe piata fortei de munca in -omania potrivid 0.1 1022200= privind li!era circulatie pe teritoriul -omaniei al cetatenilor 3: ale .E si spatiului economic european. 3trainii, adica persoanele care nu au cetatenie romana si nici cea a unui stat al .E sau al spatiului economic european, li se aplca 0.1 =722007 privind incadrarea in munca si detasarea stranilor pe teritoiul -omaniei. %entru ei este nevoie de o autori atie de mu!ca 6permis de munca8 care se emite de catre un or#anism speciali at in su!ordinea 1uvernului 60ficiul roman pt imi#rari8 care primeste prin 01 numarul de pers straine carora li se poate acorda autori atie de munca pe teritoriul tarii.

%lata salariilor >re!uie facuta distinctia intre personalul roman si cel strain la o sc. %entru personalul roman plata se face de principiu in moneda nationala. 3unt doua exceptii nota!ile de la aceasta re#ula: -personalul repre entantelor sc si or#ani atiilor economice strine care snt autori ate sa desfasoare activitate pe teritoriul -omaniei pentru care exista un act normativ special, C1 122221))0 privind re#imul impo itelor si taxelor aplca!ile repre entantelor din -omania ale sc sau or#ani atiilor economice straine precum si drepturile si o!li#atiile le#ate de salari area personalului roman. Desi repre entantele sunt re idente dpdv valutar, totusi personalul lor poate primi salariul in sau si in valuta. - onele li!ere - le#ea *<21))2 permite salari area si in valuta. Dpdv fiscal, societatile cu oarticipare straina sunt cele care #enerea a cel mai frecvent aplicarea conventiilor, acordurilor !ilaterale inc,eiate de -omania privind evitarea du!lei impuneri. -omania are astfel de tratate cu peste *0 de state si ori de cate ori se pune o pro!lema de impo itare, tre!uie anali ate prevederile acestor acorduri. $nsolventa transfrontaliera a sc cu participare straina $n raporturile dintre 3: ale .E este aplica!il -e#. Consiliului 13<722000 privind procedurile de insolva!ilitate. $n ceea ce priveste raprtuirle cu statele terte este plca!il titlul 1 din le#ea 73722002 privind re#lementarea raporturilor de D$% in domeniul insolventei, acest titlu luand ca model o le#e tip a Comisiei /atiounilor .nite pentru comertul international, este le#ea model privind insova!ilitatea internationala din 1)77. 3olutionarea liti#iilor la care participa sc cu participare straina Exista optiunea pentru ae#erea competentei de solutionare a liti#iului petru o instanta judecatoreasca sausolutionarea liti#iilor pe cale ar!itrala. Curtea de ar!itraj functionea a pe !a a le#ii camerelor de comert din -omania, le#ea 33=22007 cat si pe !a a unui re#ulament propriu. Cand nu se apelea a la ar!itrajul curtii de la 9ucuresti, se apelea a frecvent fie la competenta Curtii internationale de ar!itraj a Camerei internationale de ar!itraj din %aris fie la re#ulile de ar!itraj ale ./$C$>-+4, ceea ce inseamna un ar!itraj ad-,oc, re#uli adoptate in 1)77. +r!itrajul este institutionali at si ad-,oc care se constituie pentru un sin#ur ca in parte. +ctivitatea su!iectelor de drept straine in -omania Este vor!a de asa numitele forme exo#ene de participare a capitalului strain pe piata romaneasca . 3unt 3 astfel de forme: - filialele sc straine in -omania - sucursalele sc straine in -omania - repre entantele sc straine in -omania. 'ilialele +rt. <2 din le#ea 3121))0, dar cu adaptare la scecificul comertului international - filiala din

-omania a unei sc straine este acea sc cu personalitate juridica romana, personalitatejuridica proprie, distncta de societatea mama din strainatate, dar care se afla su! controlul societatii mama din strainatate. De aici re ulta doua elemente definitorii esentiale ale filialelor: a8 filiala are o personalitate juridica proprie, ceea ce ii confera calitatea de su!iect de drept distinct de societatea mama din strainatate. Este asadar un su!iect de drept de sine statator. 'iliala are in patrimoniu propriu, diferit de cel al societatii mama din strainatate si de aceea filiala poate actiona in raporturile juridice de comert international in nume propriu si pe seama ei insasi. %e planul D$%, repercursiunea directa a faptului ca filiala are personalitate juridica proprie este aceea ca statutul sau or#anic este supus le#ii statului pe teritoriul caruia isi are propriul sediu, este supusa le#ii romane, independent de le#ea aplica!ila soietatii mama din strainatate. !8 asupra filialei se exercita un control de catre societatea mama. Controlul este de esenta filialei si este notiunea care a #enerat si termenul de filiala 6filius-fiu8. +est control se manifesta in moduri foarte diferite. De re#ula se manifesta orin detinerea de catre societatea mama a majoritatii capitalului filialei mer#and pana la 1005. +lte modaltati: societate mama detine majoritatea drepturilor de vot, are dreptul sa numeasca sau sa revice majoritatea mem!rilor or#anelor de conducere sau de control, are un drept de suprave#,e directa prin cen ori. -elatia dintre filiala si societatea mama din strainatate +ceasata relatie se exprima prin doua aspecte: juridic si economic. 3u! aspect juridic, relatia este complexa fiind pre ente cele doua elemente: personalitatea juridica proprie a filialei si controlul. Dpdv economic, filiala are o autonomie relativa fata de societatea mama. Este autonoma filiala pentru ca are o viata economica si financiara proprie, materiali ata mai ales prin faptul ca filiala intocmestedocumente financiar-conta!ile proprii, !u#ete venituri si c,eltuieli, !ilant cota!il distincte de cele ale societatii mama si pe care filiala este o!li#ata sa le inre#istre e la autoritatile fiscale romanesti intocmai ca orice sc romana. %e de alta parte insa, filiala este dependenta economic de societatea mama, in sesnul ca o!iectul ei de activitate este sta!ilit de societatea mama si datorita elementului de control, filiala functionea a in coordonatele economice sta!ilite de societatea mama. Dpdv al constituirii filialelor sc straine in -omania, se constituie intocmai ca o sc romaneasca, dar cu preci area ca actul constitutiv tre!uie sa mentione e in mod explicit caracterul de filiala, iar in cuprinsul actului constitutiv vor fi mentionate modalitaile de control pe care societatea mama le poate exercita asupra filialei. 0rdinul :inistrului justitieie nr. 2=)<2200* prevede in mod explicit procedura pentru constituirea unei filiale care tre!uie sa cuprinda in denumirea ei in mod o!li#atoriu cuvantul filiala si indicarea societatii mama. 'iliala este dpdv al re#imului valutar, adica dpdv al -e#. 9/- <2200=, filiala este re identa din dpdv valutar si urmea a re#imul re identilor si nu al strainilor. 'iliala, dpdv patrimonial, pt ca este o sc de nationalitate romana poate do!andi dreptul de proprietate asura terenurilor si altor imo!ile din tara in aceleasi conditii ca si orice alta societate romaneasca. 'iliala, pentru ca are un capital propriu, constituie o forma de investitie straina in tara.

3ucursalele %ornind tot de la le#ea 3121))0, art. <3 - sucursala unei sc straine in -omania este un sediu secundar al societatii mama, lipsit de personalitate juridica proprie, care !eneficia a insa de un capital care ii este afectat in intre#ime de catre societatea mama din strainatate si sucursala poseda o anumita autonomie juridica si economica fata de societatea mama. 3unt doua elemente definitorii: a8 sucursala nu are personalitate juridica proprie, deci nu pre inta calitatea de su!iect de drept distinct de societatea mama din strainatate. $n consecinta, sucursala nu are un patrimoniu propriu in sensul strict juridic al notiunii, dar !eneficia a de uncapital propriu, adica de o masa de !unuri care este afectata in intre#ime pentru folosul ei de catre societatea mama. $n consecinta, sucursala poate efectua acte juridice numai pe seama societatii mama intr-o forma specifica de comision. %e planul D$%, consecinta faptului ca sucursala nu are personalitate juridica proprie este aceea ca statutul sau or#anic este supus le#ii nationale a societatii mama din strainatate, deci ea are nationalitate straina pe teritoriul tarii. 4ex societatis este le#ea societatii mama din strainatate. !8 dependenta dpdv juridic si economic a sucursalei fata de societatea mama. +ceasta pro!lema ridica de fapt pro!lema relatiei dintre sucursala si societatea mama, relatie care este de asemenea complexa, materiali ata prin doua aspecte: 1. 3ucursala este dependenta fata de societatea mama. %rimordial dependenta prin fatul ca societatea mama constituie 1005 din capitalul sucursalei. $n consecinta societatea mama sta!ileste, prin actul constitutiv al sucursalei, toate aspectele esentiale le#ate de or#ani area si functionarea sucursalei. Dar pentru ca sucursala nuare un patrimoniul propriu, sucursala nu are nici de!itori proprii, iar in relatia cu tertii actionea a numai pe seama societatii mama, de re#ula in cadrul unei relatii specifice de comision. 2. 3ucursala !eneficia a totusi de anumite elemente de autonomie juridica si economica fata de societatea mama. Dpdv juridic, autonomia sucursalei se manifesta cel putin su! urmatoarele doua aspecte: a8 sucursala are o capacitate de su!iect de drept limitat care se exprima prin faptul ca ea poate fi actionata direct in justitie pentru operatiunile efectuate in tara de resedinta. 0 asemenea prevedere a fost cuprinsa in art. 1<) din le#ea 10=21))2 potrivit caruia o %& straina este socotita ca avand sediul in -omania in ca ul in careare pe tritoriul tarii o sucursala, o filiala sau o repre entanta si in consecinta instantele judecatoresti romane sunt competente sa judece liti#iile privind operatiunile efectuate de sucursala. !8 sucursala, de principiu poate fi supusa unei proceduri separate de di olvare si lic,idare, inclusiv orin procedura insolventei, cu privire la !unurile aflate in tara de resedinta fara ca prin aceasta sa se influente e situatia juridica a societatii mama din strainatate. %oate fi supusa unei proceduri de insolventa proprie fara a avea efecte asupra societatii mama. -eciproca nu este vala!ila. Daca societatea mama da falimet, toate sucursalele vor urma aceeasi procedura. Dpdv economic, sucursala, pentru ca are o masa de !unuri proprii, un capital care ii este afectat in exclusivitate, !eneficia a de un anumit #rad de economie #estionara in limitele pe care i lesta!ileste societatea mama si care re ulta din actul constitutv al sucursalei, dar cu respectarea le#ilor conta!ile si fiscale in materie. 3ucursala intocmeste si ea documente conta!ile care sunt depuse la autoritatile fiscale romanesti, dar consolidate in cadrul societatii mama.

Constituirea sucursalelor in -omania Curs = - 07.03.2013 .... 'iind o pers jur straina, sucursala nu tre!uie sa respecte minimul de capital social preva ut de le#ea romana, ci re#ulile ei de constituire sunt supuse le#ii straine. Denumirea tre!uie sa contina o mentiune privind denumitea societatii mama si sidiul principal al acesteia in strainatate. Continutul capacitatii de folosinta a sucursalelor si conditia lor juridica in -omania. $n ceea ce priveste capacitatea se folosinta a sucursalei, adica aptitudinea ei #eneraa si a!stracta de a avea drepturi si o!li#atii, pe capul sucursalei se intrunesc doua sisteme de drept, pe de-o parte le#ea straina pe teritoriul careia societatea mama isi are ediul si le#ea romana prin conditia juridica a strainului, %& in -omania. $n ceea ce priveste le#ea straina, retinem ca in speta, capacitatea de folosinta a sucursalei este supusa le#ii nationale a societatii mama pentru ca sucursala este o prelun#ire a personalitatii muridice a societatii mama. De aici avem urm consecinte: - 3ucursala nu poate face in -omania mai multe acte si fapte decat poate sa faca societatea mama in tara ei de ori#ine. +sadar o!iectul de activitate al sucursalei poate fi cel mult e#al cu cel al societatii mama,mai redus cand ii sunt dele#ate mai putine atri!utii, dar nu poate fi mai extins - 3ucursala exista cat exista societatea mama din strainatate daca societatea mama isi incetea a existenta, sucursala isi incetea a si ea existenta. 3ucursala poate sa isi incete e sin#ura existenta, c,iar daca societatea mama continua sa existe. 3ucursala isi desfasoara activitatea pe teritoriul tarii. Este supusa asadar actelor irmative care constituie conditia juridica a strinului, %& in -omania. %rincipiul care #uvernea a functionarea sucursalelor in -omania este re#imul national. Ele sunt supuse pe teritoriul tarii acelorasi re#uli care #uvernea a sc romane. -e#imul conta!il este supus le#ii romane. 4e#ea *221))1 prevede ca sucursalele sunt o!li#ate sa tina conta!ilitatea in moneda nationala si potrivit le#ii romane. Dpdv al re#imului valutar, adica dpdv al -e#ulamnetului 9/-<2200=, sucursalele sunt considerate re idente dpdv valutar, sau mai precis o sc straina care are o sucursala pe teritoriul -omaniei devine re identa dpdv valutar cu toate consecintele care decur# de aici. Dpdv fiscal, sucursala se incadrea a in ceea ce codul fiscal denumeste in art. * sediu permanent in -omania. Consecinta juridica este ca sucursala este supusa impo itelor si taxelor preva ute de le#ea romana pentru activitatea ei din tara. Dpdv al drepturilor asupra terenurilor, ele sunt straine dpdv al personalitatii juridice, in consecinta urmea a re#imul juridic aplica!il %& straine. -epre entantele sc straine in -omania -epre entanta este un sediu secundar al societatii mama din strainatate, lipsita de personalitate juridica proprie, care nu are un capital distinct de cel al societatii mama si care poate efectua numai operatiuni de repre entare a societatii mama fata de partenerii sai clmerciali din -omania. Elemente esentiale +. Ea nu are o personalitate juridica proprie. Ea contituie o prelun#ire a personalitatii juridice a societatii mama din strainatate. Deci nu are ca$itatea de su!iect deept distinct de societatea mama. Dpdv al D$% estesupusa le#ii statutului or#anic al societatii mama.

Din acest punct de vedere, repre entanta se aseamana cu sucursala, dar se deose!este esential de filiala care are personaltate juridica proprie. 9. -epre entanta nu este a!ilitata sa faca acte juridice in nume propriu. Ea actionea a numai in calitate de repre entant al societatii mama din strainatate, adica in numele si pe seama societatii mama din strainatate intr-o forma specifica de mandat. Ea repre inta societatea mama in fata partenerilor ei comerciali din -omania. Din acest punct de vedere, repre entanta se distin#e de filiala si se apropie de sucursala, dar sucursala poate actiona si in nume propriu in temeiul unei relatii de tip comision. C. /u are un capital propriu distinct de cel al societatii mama, are desi#ur o masa de !unuri care ii sunt afectate pentru desfasurarea activitatii, dar ele nu formea a o entitate de tip capital. Din acest punct de vedere, repre entanta se distin#e de sucursala. D. %entru ca nu are un capital propriu, repre entanta nu este o forma de investitie straina in tara, spre deose!ire de filiale si sucursale. -epre entanta nu este inre#istrata in -e#istrul Comertului. >emeiul juridic Exista doua acte normative: Decretul le#e 12221))0 privind autori area si funtionarea in -omania a repre entantelor sc straine si or#ani atiilor comeriale straine si C1 122221))0 privind re#imul impo itelor si taxelor aplica!ile repre entantelor din -omania ale sc sau or#ani atiilor economice straine, precum si drepturile si o!li#atiile le#ate de salari area personalului roman. Constituirea repre entantelor %entru ca o sc straina sa piata desc,ide o repre entanta pe teritoriul tariitre!uie ca dreptul sau national sa ii permita acest lucru. Din acestpunct devedere, or#anul care verifica or#ani area sc tre!uie sa verifice indeplinirea acestei conditii. %rocedura este supusa le#ii romane. Ea nceoe cu o cerere pe care societatea mama tre!uie sa o faca. 4e#ea perminte existenta unei cereri colective, mai multe societati mama sa desc,ida o repre etanta comuna. Cererea se adresea a :inisterului pentru comert. 4a cerere tre!uie anexate anumite documente: -un atestat din partea unei camere de comert din tara de sediu a societatii mama prin care sa se confirme existenta le#eaa a societatii mama in tara sa de sediu, -un certificat de !onitate din partea unei !anci care deservete societatea mama, din care sa re ulte ca ea desfasoara o activitate normala, nu este in stare de insolva!ilitate, -un extras din documentele constitutie ale societatii mama -o imputernicire care se acorda repre entantei societatii mama din -omania $n cuprinsul cererii tre!uie mentionate de asemena sediul unde repre entanta isi va desfasura activitatea in tara, o!iectul ei de activitate, durata de functionare a repre entantei si date despre personalul repre entantei. :inisterul pentru comert este o!li#at sa raspunda in 30 de ile. Daca cererea este admisa. 3e eli!erea a autori atia de functionare a repre entantei in care tre!uie sa se mentione e in mod o!li#atoriu denumirea, sediul, o!iectul de activitate, conditiile de exercitare a ctivtatii, durata repre entantei, alte aspecte le#ate de functionarea ei. De re#ula se eli!erea a pentru un an calendaristic, sau pana la sfarsitul anului respectiv, existand posi!ilitatea de prelunire. Daca e respinsa, se crea a un contencios administrativ si societatea mama poate sa formule e plan#ere in

instanta. -epre entanta este o!li#ata in 1= ile caledaristice sa se inre#istre e la +dministratia financiara in a carei ra a isi are sediul. Este oinre#istrare cu scop fiscal, fiind platitoare de impo ite. %ana in 1))7 exista o!li#atia ca repre ntanta sa se inre#istre e si la camera de comert si industrie a -omanie, avand un scop statistic. $n pre ent, aceasta cerinta nu mai exista dpdv le#al, dar in practica aceasta cotinua. Dpdv al o!iectului de activitate, el tre!uie mentionat in autori atia de functionare si de re#ula consta in urmaoarele acte si fapte juridice: - repre entanta emite si primeste oferte si comen i - ne#ocia a si inc,eie contracte in numele si pe seama societatii mama cu artenerii ei comeriali din tara - face operatiuni de informare si reclama comerciala pentru societatea mama - acorda asistenta te,nica si service pt masinile, utilajele sau alte !unuri pe care societatea mama le vinde in tara prin intermediul repre entantei - prestea a servicii similare celor prestate de societatea mama 6de exemplu transporturi si expeditii internationale, a#entii de turism sau de presa straina8 - face orice operatiuni materiale si acte juridice pentru promovarea si sprijinirea activitatii societatii mama in tara Capacitatea de folosinta a repre entantei %e capul repre entantei se intrunesc doua le#i: le#ea societatii mama care #uvernea a statutul or#anic si le#ea romana prin conditia juridica a strainului care re#lementea a functionarea repre entantei in tara. Consecite: +. 0!iectul de activitate al repre entantei este coordonat cu cel al societatii mama, pate face toate sau mai putine din actele societatii mama, dar nu mai multe 9. +ctionea a in numele si pe seama societatii mama C. $ncetarea activitatii societatii mama in tara de ori#ine duce automat la inc,iderea repre entantei Dpdv al conditiei juridice a strainului pe tritoriul tarii, repre entanta nu poate face in tara decat actele juridice care sunt preva ute in autori atia de functionare. Ea este supusa re#imului national, adica le#ii romane ca si celelate societati. Dpdv conta!il, sa tina conta!ilitatea in moneda romana. Dpdv valutar, si repre entanta este socotita re identa. Dpdv al impo itarii, in pre ent se reali ea a o impo itare fixa, o suma forfetara sta!ilita pentru un an, dar daca repre entanta desfasara o activitate de natura economica si incasea a un tarif, codul fiscal o incadrea a potrivit art. * in cadrul sediilor permanente si plateste impo it pe profit. %ersonalul repre entantei -epre entanta, potrivit decretului le#e 12221))0, este competenta sa an#aje e personal roman sau strain. $n ceea ce priveste strainii, adica persoanele fi ice care provin dinstate terte, ele sunt supuse re#imului permisului de munca care este permisa in limita maxima sta!ilita de #uvern anual, prin ,otarare de #uvern. Cetatnii -omaniei sunt o!li#ati sa se asi#ure dpdv al asi#urarilor sociale, iar cei strini au posi!ilitatea de a o face, dar nu si o!li#atia.

Dpdv al salariilor, avem o exceptie, decretul le#e 12221))0 permite plata in valuta, sau si in valuta. -aspunderea repre entantelor Decretul le#e 12221))0 mentionea a in mod explicit doua forme de raspundere. 'irmele strine raspund pentru actele si activitatea repre entantelor din tara 6delictuala sau conflictuala8. 3ocietatea mama raspunde pentru daunele cau ate de an#ajatii repre entantei in exercitarea atri!utiunilor lor de serviciu in -omania. 3olutionarea liti#iilor la care participa repre entantele, /C%C prevede ca repre entanta poate fi c,emata in judecata de catre co-contractantul local la sediu ei din -omania. Contractele din cadrul comertului international Exista principiul li!ertatii contractuale care functionea a deplin. %artile sunt li!ere sa inc,eiecontracte si sa le sta!ileasca continutul. 4i!ertatea contractuala nu este a!soluta. Exista exceptii, exista multe acte normative care prevad clau e implice care ex le#e sunt socotite parte din contract, fie ca e vor!a de le#ile privind protectia consumatorului, privind disiplina contractuala, privind reprimarea clau elor a!u ive, privind protectia impotriva practicilor comerciale restrictive si privind controlul preturilor in anumite domenii, in operatiunile valutare, privind autori atiile de import-export. Cate#orii de calu e: 1. Clau e #enerale - in toate contractele comerciale internationale 2. Clau e specifice - cele care apar in anumite cate#orii de contracte din comertul international 1. Clau ele #enerale: a8 clau ele privind partile contractante si atri!utele de identificare ale acestora !8 clau ele privind o!iectul material al contractului 6marfa, lucrarea, serviciul8 - clau e de cantitate, de calitate, privind raspunderea pentru acestea, clau ele de relamare a lipsurilor cantitative si calitative,clau e privindam!alajul, marcarea, privind o!li#atia de livrare a marfii, privind conditiile de livrare, privind contractele de transport c8 clau ele privind o!iectul pecuniar - clau e privind pretul si celelalte prestatii pecuniare 6tarif, comision, do!anda !ancara8. +ici se incadrea a si clau ele privind o!li#atia de plata, conditiiile de plata. 2. Clau ele specifice: a8 clau ele specifice in contractele pe termen mediu si lun# care sunt clau ele asi#uratorii impotriva riscurilor specifice ce pot aparea in aceste contracte inc,eiate pe termen mediu si lun# !8 clau ele privind preintampinarea si solutionarea liti#iilor - clau ele privind preintampinarea liti#iilor 6clau ele de re olvare alternativa a disputelor, mediere8 dar si calu e,e de jurisdictie 6clau ele de jurisdictie privind instanta de drept comun, clau ele de ar!itraj8 c8 clau ele privind dreptul aplica!il d8 clau ee privind autori atiile de import si export e8 clau ele de exclusivitate, de neconcurenta

Clau ele specifice din contractele internationale inc,eiate pe termen mediu si lun# :area majoritate a contractelor sunt inc,eiate pe termen mediu 61-= ani8 si lun# 6peste =8, spre deose!ire de contractele inc,eiate intre neprofesionistiti - termen scurt sau mediu. $ntre momentul inc,eierii contractului si momentul executarii contractului pot aparea riscuri care afectea a comertul international. -iscurile sunt evenimente posi!ile de a se produce dupa inc,eierea contractului, independent de culpa unei parti si care, daca se reali ea a pot face sensi!il mai oneroasa sau c,iar imposi!il de executat prestatia uneia sau c,iar a am!elor parti contractante. Din definitie re ulta elemetele definitorii: +. 'apte materiale, evenimente 9. %osi!il de a se produce C. %roducerea riscului tre!uie sa fie independenta de culpa vreunei parti. -iscul inseamna imprevi i!ilitate la momentul inc,eierii contractului. D. $n ca ul in care se produce si tre!uie sa se produca intre momentul inc,eierii si cel al terminarii contractului, el are drept consecinta un prejudiciu care tre!uie sa fie semnificativ. %oate in#reuna, face sensi!il mai oneroasa o!li#atia cel putin a unei dintre parti, insa poate afecta prestatia am!elor parti. 0 poate facec,iar imposi!il de executat. Clasificarea riscurilor 1. Comerciale 6economice8 a8 riscuri valutare - sc,im!area, modificarea cursului de sc,im! al monedei de plata fata de o moneda de referinta care se numeste de o!icei moneda de calcul !8 riscuri nevalutare - pot fi evenimente economice din cele mai variate 6modificari in pretul materiilor prime, ale materialelor, al ener#iei, a fortei de munca, a tarifelor de transport, a primelor de asi#urare, a comisioanelor !ancare, a do!an ilor, a raporturilor dintre cere si oferta8 2. /ecomerciale a8 riscuri politico-administrative - conflictele armate, em!ar#oul, !locada economica, sc,im!area re#imului politic, #reve, neacrordarea autori atiei de import sau de export, restrictii valutare, vamale, politici anti-dumpin#, !8 calamitati naturale - cutremure, secete, anulecatii %entru prevenirea riscurilor, solutia o constituie clau ele asi#uratorii impotriva riscurilor. Curs 7 - 1<.03.2013 Clau ele asi#uratorii imptriva riscurilor %entru a evita efectele prejudicial!ile pe care riscurile le pot auce partilor, acestea tre!uie sa in ere e in contracte clau e asi#uratorii imptriva riscurilor. $n teoria dreptului comertului international exista mai multe clasificari. 1. Dupa felul riscurilor la care se refera a8 clau e asi#uratorii imptriva riscurilor valutare 6clau e de variatie a sc,im!ului8: clau aur, clau ele valutare, clau ele de optiune a monedei li!eratorii

!8 clau e asi#uratorii impotriva riscurilor nevalutare: clau ele de revi uire a pretului 6de indexare nemonetara8, clau elede post-calculare a pretului, clau a ofertei concurente, clau a clientului celui mai favori at, clau a de imprevi iune 6,ards,ip8 c8 clau a de forta majora 6riscurile politico-administrative si calamitatile naturale8 2. Dupa o!iectul lor a8 clau e de mentinere a valorii contractului - au un o!iect mai restrans, ele privesc numai prestatia pecuniara monetara din contract si rolul clau elor este acela de a mentine valoarea acestei prestatii monetare. $n notinea de prestatie monetara poate intra orice prestatie de acest tip 6do!adna, rata de credit, navlu, etc.8 +ici intra: clau a aur, clau ele valutare, clau a de o!tinere a monedei li!eratorii, clau a de revi uire a pretului, etc. !8 clau e de adaptare a contractului - au in principiu un o!iect mai lar#. Ee nu privesc numai prestatia monetara din contract, ci ele pot privi si alte prestatii nemonetare 6cantitate, calitate, conditii de livrare, termene de plata8. Ele vi ea a intrea#a economie a contractului. +ici se incadrea a: clau a ofertei concurente, clau a clientului celui mai favori at, clau a de imprevi iune, clau a de forta majora, alte clau e. 3. Dupa modul de operare a8 clau e cu actiune automata - sunt cele care isi produc efectele prin ele insele, ele contin o ecuatie, o modalitate de calcul care permite partii interesate sa aplice sin#ura acea euatie si in consecinta sa o execute fara sa fie nevoie de acordul celelilalte parti sau de rene#ocierea contractului. +ici se incadrea a marea majoritate a clau elor. 3in#ura clau a care prin esenta ei actionea a prin rene#ociere este clau a de imprevi iune. !8 clau e care actionea a numai prin rene#ocierea contractului Clau ele asi#uratorii impotriva riscurilor sunt necesare inainte de inserarea in /CC a teoriei imprevi iunii. $n dreptul roman, Codul cu a functiona principiul fortei o!li#atorii a contractului, ca principiu a!solut, fara posi!ilitatea judecatorului sau ar!itrului de a interveni in acordul partilor. &udecatorul nu putea recalcula pretul atunci cand constata ca intre momentul inc,eierii si cel al executarii contractului aparea modificari. >eoria imprevi iunii, cunoscuta si aplicata in D$% a ajuns mai tar iu in dreptul privat. Conventia de a (iena nu inserea a aceasta teorie. %rincipiile ./$D-0$>, de asemenea, nu inserea a teoria. Daca sistemul de drept permite ex le#e inserarea teoriei, lucrurile sunt mai simple pentru ca judecatorul poate interveni cand conditiile imprevi iunii se implinesc. Clau ele asi#uratorii raman importante deoarece ele inseamna vointa partilor si se aplica in modul in care partile doresc. -iscurile valutare au existat si in ultimele decenii, avand efecte majore asupra contractelor. %rima clau a asi#uratorie a fost clauza aur. 18 %rincipiul valorilor fixe in aur - fiecare moneda avea o anumita paritate in aur. 6 1 dolar F *** mili#rame aur fin8 De exemplu, clau a aur prevedea: $n ca ul in care pe parcursul executarii contractului , valoarea creste sau scade, pretul se va modifca in mod corespun ator. Daca dolarul se va revalori a, pretul contractual scadea cu procentul de devalori are. Daca, dimpotriva se devalori a dolarul, pretul contractului va creste.

$n timp, aurul a pierdut caracterul de denominator comun. + devenit o simpla marfa. + urmat cresterea majora a pretului aurului. $n pre ent aurul ae un pret sta!ilit in functie de cerearea si oferta pe piata. 28 %rincipiul converti!ilitatii in aur Clau ele valutare, care au aparut in momentul in care aurul a pierdut calitatea de denominator comun, prevede eistenta a doua monede: o moneda de plata 6de facturare8 socotitata o moneda mai sla!a, si o moneda de cont considerata o moneda forte, mai sta!ila dpdv al cursului de sc,im!. Clau ele valutare sunt de doua feluri: - clau e monivalutare - clau e multivalutare: clau e !a ate pe un cos valutar sta!ilit de parti si clau e !a ate pe un cos institutionali at Clau a monovalutara, cea mai des folosita, presupune ca pretul contractual sa fie exprimat in moneda de cont, dar sa fie platit in moneda de plata in functie de cursul dintre cele doua monede din momentul platii. Clau a monovalutara: pretul contractual este de 1000 I avand in vedere faptul ca la data inc,eierii contractului, cursul este de 3,= lei2dolar. $n ca ul in care cursul creste sau scade cu plus sau minus procentul sta!ilit de parti, pretul contractual se va modifica in mod corespun ator. Dolarul este doar monedat de referinta. Clau a monovalutara actionea a de re#ula automat pentru ca ecuatia pe care o implica la aplicarea ei este simpla. $nsa are un inconvenient, insasi moneda de cont, adica moneda de referinta nu este sta!ila. /u exista o moneda a!solut sta!ila pe piata monetara. Clau a multivalutara !a ata pe un cos sta!ilit de parti: pretul contractual este de B lei, avand in vedere faptul ca la data inc,eierii contractului, raportul dintre leu si media a trei valute este B. $n cos, partile conveneau ce monede se pun, se facea o medie si pretul se modifica in mod corespun ator. +ceasta clau a nu a prea functionat. Clau a multivalutara !a ata pe un cos institutionali at - cele mai cunoscute D3> ale ':$. D3> repre inta o moneda fiduciara, deoarece nu are o circulatie efectiva pe piata. 3unt o moneda compo ita, participa dolarul, euro, Jenul japone , lira sterlina. Clau ele asi#uratorii impotriva riscurilor nevalutare 1. Clau a de revi uire a pretului - partiel sta!ilesc ca oricare dintre ele este indreptatita sa procede e la o tealculate a pretului contractual in ca ul in care intre momentul inc,eierii contractului si momentul executarii contractului survin modificari semnificative in pretul elementelor nevalutare de !a a care au concurat la calcularea pretului contractual. %oate fi vor!a de pretul materiilor prime, pretul materialelor, pretul ener#iei, pretul fortei de munca, dar pot fi si alte elemente, cum ar fi tarifele de transport, do!an ile !ancare, elemente nevalutare care pot influenta pretul. 3unt de 3 feluri: a8 clau e cu indexare unica 6speciala8 - pretul contractual este indexat la pretul unui sin#ur produs de !a a. %retul este sta!ilit potrivit unor marfuri comune, ele sunt tran actionate la !ursa, ne referim la pretul cotatiei la !ursa. !8 clau a cu indexare cumulativa 6complexa8 - indexam pretul contractual cu pretul a doua, trei elemente de !a a. 'recvente in contractele cu predare la c,eie sau turn @eJ 6o rafinarie, un aeroport,

o linie de metrou8, in contractele internationale de antrepri a. c8 clau e de indexare #enerala - pretul contractual este raportat la un indice statistic de referinta. Clau a ofertei concurente - o parte contractanta 6!eneficiarul clau ei8 do!andeste dreptul ca in ca ul in care, pe oarcursul exeutarii contractului, un tert ii face o oferta de contractare in conditii mai favora!ile decat cele existente in contractul in curs de executare. 9eneficiarul clau ei are dreptul sa o!tina adaptarea contractului in spiritul ofertei tertului sau daca cealalta parte contractanta 6promitentul clau ei8 nu accepta, contractul poate fi suspendat sau c,iar re iliat in mod direct sau printr-o ,otarare judecatoreasca sau ar!itrala. +sadar, partile sunt promitentul clau ei si !eneficiarul clau ei. Clau a poate functiona unilateral sau !ilateral. Conditia definitorie este ca un tert sa faca uneia dintre la parti o oferta de contractare mai favora!ila. a8 de re#ula, oferta mai favora!ila inseamna un pret mai !un. Cumpara car!une din %olonia la pretul de 1000 K2tona, pe 2= de ani si vine o firma din >ucia care vinde cu *00K2tona. !8 oferta mai favora!ila poate sa insemne o oferta complexa mai favra!ila. 3olicita acelasi pret, dar imi ofera conditii de livrare mai !une, un car!une de calitate superioara, conditii de plata mai avantajoase. $n ca ul in care oferta este mai favora!ila, se declansea a mecanismul clau ei, se produc efectele. %artea care a primit oferta mai favora!ila din >urcia tre!uie sa notifice partenerul din %olonia, instiintandu-l cu oferta facuta de tert. E posi!il ca partea polone a sa accepte cand in mod real pretul car!unelui pe piata europeana a sca ut fata de acm 10 ani cand au inc,eiat contractul. +ceasta este situatia cea mai simpla. $n ca ul in care insa partenerul polone nu accepta readaptarea contractului, clau a tre!uie sa prevada ce sa intampla. Clau a poate prevedea orice, teoretic c,iar si o re iliere imediata. De re#ula, clau a prevede apelarea la un expert sau la un ar!itru. +r!itrul poate face ce i se permite de catre parti. $n principiu, ar!itrul are puteri depline, si anume: poate sa respin#a cererea, considerand ca oferta tertului nu exprima o scadere a pretului car!unelui pe piata europeana si aici apare pro!lema serio itatii ofertei tertului. >re!uie sa fie o oferta serioasa si nu una de conjunctura. >re!uie anali ata in cau a. 0ferta nu poate proveni de la un mem!ru al aceluiasi ,oldin#, nu poate proveni nici de la o persoana asupra careia are un ascendent sau o poate controla. + doua posi!ilitate este aceea de a admite cererea, care are de asemenea mai multe posi!ilitati. %oate dispune readaptarea contractului in spiritul fertei tertului. %oate suspenda contractul pe o perioada de timp pe care o sta!ileste in ca ul in care considera ca imprejurarea care a determinat scaderea pretului este o cau a incidentala. :ai poate dispune re ilierea contractului in ca ul in care constata ca conditiile pe piata europeana in care s-au modificat pretul face ca acesta sa fie totalmente depasit. Cel mai des intalnite sunt contracte de furni are de materii prime 6de furni are8.

Curs 7 - 21.03.2013 !"#$%# !"I&'($"$I !&"$I )#I F#*+RI%#(

0 parte contractantL se o!li#L ca Mn ipote a Mn care pe parcursul executLrii contractului va Mnc,eia cu un ter un contract similar prin care va acorda terului condiii mai favora!ile decNt cele din contractul Mn curs de executare, sL aplice aceste condiii Mn favoarea celeilalte pLri contractante, adicL a !eneficiarului clau ei, contractul fiind astfel adaptat Mn mod corespun Ltor. 3e aseamLnL cu clau a ofertei concurente 6sunt #emene8 Mn sensul cL amNndouL au acelai scop ; adaptarea contractului Mn ca ul producerii unor riscuri nevalutare care creea L prejudicii pentru cel puin una dintre pLri. Deose!iri sunt importante: Mn timp ce la clau a ofertei concurente este vor!a despre o ofertL mai favora!ilL fLcutL de un ter uneia dintre pLrile contractante ; iniiativa pornete de afarL, de la un ter, Mn ca ul clientului celui mai favori at este vor!a despre un contract mai favora!il Mnc,eiat de una din pLri cu un ter ; iniiativL pornete de la una din pLri. Clau a poate funciona unilateral sau !ilateral. Condiia definitorie pentru a se declana mecanismul clau ei este Mn principiul acelai: condiiile mai favora!ile acordate unui ter. +ceste condiii mai favora!ile pot consta Mntr-un simplu pre mai !un sau alte avantaje care sL vi e e Mntrea#a economie a contractului. On ca ul Mn care ipote a clau ei se Mndeplinete, una din pLrile contractului comitentul acordL unui ter condiii mai favora!ile, Mn acest ca se declanea L mecanismul clau ei care MnseamnL anumite clau e "" Efectul clau ei depinde i de modul Mn care este sta!ilitL de cLtre pLri. %oate aciona automat ; este o!li#at sL aplice automat acelai pre mai !un i partenerului din contractul Mn curs de executare ; sau prin ne#ocieri ; partea care a acordat terului condiii mai favora!ile tre!uie sL anune acest lucru partenerului sLu contractual 6aici apare pro!lema principalL a clau ei clientului celui mai favori at ; divul#area de cLtre una din pLri a condiiilor pe care le-au acordat unui ter faL de un contractant mai vec,i - PPcontracte Mn #eneral confideniale8. 3e aplicL efectele clau ei ofertei concurente Este pe planul dreptul privat o aplicare a clau ei naiunii celei mai favori ate, care MnsL este mai simplu de aplicat i de re#lementat pentru cL este cuprinsL de o!icei Mntr-un acord !ilateral. Clau a care s-a extins cel mai mult Mn ultimii ani i care are tendina de a le acoperi pe toate este clau a de imprevi iune sau Q,ards,ipR Este acea clau L prin acre pLrile contractante prevLd o!li#aia lor de a proceda la ne#ocieri Mn vederea adaptLrii contractului sau de a recur#e Mn su!sidiar la un expert sau ar!itru Mn acest scop atunci cNnd pe parcursul executLrii contractului se produce o Mmprejurare de orice naturL, independentL de culpa vreuneia dintre pLri care afectea L Mn mod #rav, su!stanial ec,ili!rul contractual, producNnd o Mn#reunare su!stanialL a executLrii contractului de cLtre cel puin una dintre pLri, Mn#reunare ale cLrei efecte prejudicia!ile ar fi inec,ita!il sL fie suferite numai de o sin#urL parte contractantL. Clau L Mmpotriva riscurilor nevalutare, dar poate avea practic o aplicare #eneralL, adicL i Mn

1. 2.

3.

<. =.

ceea ce privete riscurile valutare. 3-a impus Mn ultimii ani, ea este opusul2excepia de la principiul forei o!li#atorii a contractului, dar dupL anii *0 datoritL tur!ulenelor la nivelul comerului internaional, clau a s-a impus i a fost preluatL i a !eneficiat de o re#lementare uniformL la nivelul Camerei de Comer $nternaionale din %aris. Dreptul romNn a introdus imprevi iunea Mn CC. !ondiiile impreviziunii, +re un caracter de #eneralitate ; privete nu numai riscurile nevalutare, dei acestea sunt preponderente. Evenimentul de imprevi iune tre!uie sL fie independentL de culpa vreuneia dintre pLri. 6ex: sL nu fi putut lua Mn considerare la Mnc,eierea contractului, sL fie Mn afara controlului pLr ilor, victima sL nu-i fi asumat riscurile producerii acelui eveniment8. Criteriul de apreciere este in a!stracto, Mn funcie de cum s-ar fi comportat un comerciant, un profesionist re ona!il i prudent aflat Mn aceeai situaie. 3L fi intervenit o Mn#reunare su!stanialL a executLrii contractului de cLtre una dintre pLri ; sL fi survenit o pertur!are #ravL a ec,ili!rului contractual, astfel cum el a fost sta!ilit Mn momentul Mnc,eierii contractului. Efectele se aprecia L Mn mod o!iectiv, nu su!iectiv, Mn funcie de pierderea de profit pe care comerciantul o suferL. %Lrile tre!uie sL prevadL Mn contract criteriul de apreciere a caracterului su!stanial al MmprejurLrii de ,ards,ip. On lipsL poate interveni judecLtorul sL aprecie e dacL aceastL Mn#reunare atra#e mecanismul imprevi iunii. Condiie su!iectivL, de ec,itate ; sL fie inec,ita!il ca acelea efecte ne#ative sL fie suportate exclusiv de cLtre una din pLri ; resta!ilirea ec,ili!rului contractual. ExistL asemLnLri, dar i importane deose!iri Mn corelaie cu fora majorL. 'ora majorL: condiia imprevi i!ilitLii ; nu se putea prevede la momentul Mnc,eierii contractului ; condiie comunL cu imprevi iunea. Condiie adiionalL la fora majorL: sL fie insurmonta!il, condiie ce nu este cerutL de imprevi iune. 3copul urmLrit de pLri este diferit la cele douL concepteH: fora majorL ; duce la re ilierea contractului 6Mncetarea efectelor8, Mn timp ce imprevi iunea nu are un astfel de efect, ci urmLrete o readaptare a contractului, re ilierea fiind admisL Mn ca uri excepionale. &fectele, Clau a nu acionea L niciodatL automat ; ne#ociere2rene#ociere ; o!li#aiei pLrii care a suferit o astfel de Mmprejurare sL notifice acest lucru celeilalte pLri. +l doilea pas este o!li#aia pLrilor de a se MntNlni pentru rene#ociere. DacL nu se Mnele#, pot mer#e la un ar!itru care poate sL readapte e contractul prin resta!ilirea ec,ili!rului lui 6micorare pre, suspendare contract, re oluiunea contractului ; Mn condiiile Mn care nu mai poate fi salvat8

!"#$%# D& F+R- )#.+R clau L asi#uratorie Mmpotriva riscurilor necomerciale, adicL Mmpotriva riscurilor politico administrative sau de calamitLi naturale.

Este nelipsitL din contracte Este re#lementatL le#al 6Convenia de la (iena 1)*0 ; art. 7) i Mn principiile contractelor comerciale internaionale8, dar i convenional de cLtre pLri. Condiiile le#ale sunt comune cu dreptul civil: evenimentul sL intervinL ulterior Mnc,eierii contractului, imprevi i!il, insurmonta!il, partea sL nu fie pusL Mn MntNr iere, cealaltL parte sL nu-i fi asumat riscul. $nterpretarea ca urilor de forL majorL se face restrictiv ; excepie de strictL interpretare. De principiul, se considerL cL existL forL majorL, adicL se justificL neexecutarea contractului i contractul Mi Mncetea L efectele Mn ca ul Mn care nu s-a o!inut autori aia de import2export 6cel mai MntNlnit8 sau cNnd s-au introdus restricii de natura valutarL de cLtre statul care invocL. >re!uie sL nu existe culpL. ExistL multe ca uri Mn care fora majorL a fost respinsL ; defeciunile utilajelor din fa!ricL, lipsa capacitLii de producie, lipsa spaiilor de depo itare, sosirea cu MntNr iere a vasului Mn portul de MncLrcare ; Mn ca ul Mn care vNn Ltorul nu a depus toate dili#enele, livrarea cu MntNr iere de su!furni ori dacL nu existL o fora majorL la acetia, !locajul financiar, lipsa finanLrii.

Regimul convenional: + !eneficiat de re#lementare uniformL ; clau a tip2model a Camerei de Comer $nternaionale din %aris din 2003 On practicL, s-au distins 3 concepii2definiii: 1. Definiia sinteticL: este definitL clau L prin intermediul elementelor ei definitorii: imprevi i!ilitatea, insurmonta!ilitatea etc. ; definiie de influenL romanistL ; Convenia de la (iena 1)*0 2. Definiia analiticL ; specificL sistemului de drept an#losaxon. ; enumerL MmprejurLrile pe care le considerL dirimante Mn contract ; listL lun#L de evenimente: inundaie, alunecare de teren, secetL, maree, Mn#,e, cutremur, conflicte armate sau alte situaii de acest #en: stare de rL !oi, #reve, revoluii? acte ale puterii politice: refu ul eli!erLrii autori aiilor, actelor de transport etc. pro!lema este cL au existat ca uri Mn care nu ne re#Lseam Mn enumerare i dei erau Mndeplinite condiiile nu s-a considerat a fi forL majorL. 3. 3-a cLutat o soluie de mijloc pentru a MmpLca cele douL sisteme de drept. 3e dL o defini ie sinteticL, specificL sistemului romanist., iar apoi face o enumerare de MmprejurLri i spune cL acele evenimente sunt pre umate de forL majorL, cu excepia ca ului Mn acre pLrile au convenit Mn mod expres altfel i Mn lipsa unei pro!e contrare. Enumerare: conflicte armate, acte de terorism, acte ale autoritLilor pu!lice 6expropriere, naionali are8, evenimente naturale, conflicte de muncL, explo ii, incendii care au dus la distru#erea mainilor, utilajelor care tre!uiau folosite. &fectele forei majore - %roduce Mn comerul internaional Mn mod esenial douL efecte:

Efect suspensiv de executare ; acel contract Mi Mncetea L efectele pe durata evenimentului de fora majorL i Mi reia efectele dupL ce Mmprejurarea Mncetea L. %Lrile tre!uie sL preci e e durata, el fiind esenialmente temporar: 3 luni, 7 luni, 1 an, mai rar mai mult de 1 an. Efectul extinctiv ; dacL durea L prea mult ; re oluiunea contractului2 re ilierea contractului i exonerarea de rLspundere a pLrii care a suferit Mmprejurarea.

Convenia de la (iena re#lementea L foarte !ine procedura: parte care a suferit fora majorL este o!li#atL sL anune cealaltL parte de MndatL ce este posi!il cu privire la intervenirea for ei majore i cu privire la efectele evenimentului asupra capacitLii sale. %revede i sanciunea Mn ca ul Mn acre nu este anunat evenimentul de forL majorL, ci partea invocL direct Mn instanL fora majorL. %artea nu va fi decL utL, dar va suporta prejudiciile pe care cealaltL parte le-ar fi putut evita dacL ar fi fost anunatL la timp ; culpL. %rincipiile lui DroitHH pLstrea L aceleai condiii. 0!li#aia pLrilor pentru a coopera pentru atenuarea forei majore ; aceastL o!li#aie se adresea L am!elor pLri. (ictima nu tre!uie sL-i mLreascL prejudiciu, ci sL coopere e pentru atenuarea efectelor. +ltfel, victima nu va putea sL solicite acelea daune ce puteau fi evitate prin cooperare. Proba forei majore Este o Mmprejurare de fapt, ea poate fi doveditL i practic este doveditL Mn mai multe moduri: Certificate sau atestate de forL majorL emise de o!icei de Camera de Comer i $ndustrie On -omNnia 4 337H Experti a 0rice mijloc de pro!L %ro!a se face cel mai frecvent prin expert. Este audiat Mn instanL. >ri!unalul +r!itral sau instana are deplinL putere de a anali a i interpreta pro!a forei majore. Curs * ; 2*.03.2013 Regimul juridic al dobanzii in contractele de comert international Este re#lementat prin 01 1322011 privind do!anda le#ala remuneratorie si penali atoare pentru o!li#atii !anesti. 0rdonanta face o distinctie corecta care nu exista in 01 )22000. /u era o distinctie intre do!anda remuneratorie, adica do!anda pentru restituirea unui imprumut constand intr-o suma de !ani care insemna de fapt ec,ivalentul lipsei de folosinta a !anilor, si do!an a penali atoare - do!anda in intar ierea platii unei o!li#atii !anesti care este expresia unei sanctiuni aplicate celui care intar ie in executarea unei o!li#atii constand intr-o suma de !ani. /e referim aici la do!anda penali atoare si nu la cea remuneratorie. $n 01 1322011 se prevede in primul rand caracterul conventional al do!an ii, al

cuantumului do!an ii, ca expresie a principiului li!ertatii contractuale. %artile sunt li!ere sa sta!ileasca in conventii rata do!an ii pentru intar ierea la plata unor o!li#atii !anesti. >re!uie facut acest lucru prin act scris, in lipsa caruia sa plateste numai do!anda le#ala. $n ca ul in care nu exista un act prin care partile sa fi convenit asupra cuantumului do!an ii, in su!sidiar se aplica do!anda le#ala. +rt.< din ordonanta ne priveste in mod direct si pe el il vom aplica in contractele de comert international: in raporturile juridice cu elemente de extraneitate atunci cand le#ea romana este aplica!ila si cand s-a stipulat plata in moneda straina, do!anda le#ala este de 75 pe an. 3e remarca necesitatea indeplinirii unor conditii pentru aplicarea textului: 1. sa fie vor!a de un raport juridic cu element de extraneitate: contractele din comertul international? 2. lex causae sa fie le#ea romana 6-oma 18 3. plata sa fi fost stipulata in moneda straina Principalele contracte din comertul international *anzarea comerciala internationala si vanzarea internationala de marfuri !onventia 'atiunilor $nite privind contractele de vanzare internationala de marfuri de la *iena din /012 Conventia este adoptata su! e#ida 0/.. Ea este rodul unor ne#ocieri de circa doua decenii si adoptarea eiin 1)*0 a fost un succes pentru ca ea reali ea a o im!inare reusita intre cele doua mari sisteme de drept ale lumii: romanist si an#lo-saxon. Cu caracter informativ, la adoptarea conventiei a participat o comisie din partea -omaniei condusa de >udor %opescu - fondatorul D$% in facultatea noastra. 3i proful a facut parte din acea comisie, comisie care a redactat un draft pe >itlul $$, prima parte, de fond, draft care a avut mare succes, motiv pentru care in partea privind formarea contractului se o!serva apropierea de dreptul romanist. %artea a $$$-a a conventiei care se refera la efectele se o!serva influenta puternica din partea sistemului de drept an#lo-saxon. Conventia are caracter supletiv, deci partile pot sa inlature prevederile sale total sau partial si o fac uneori pentru ca aceasta conventie nu a fost ratificata in mod esential de :area 9ritanie, care a ramas pe 3aler #oods act, motiv pentru care am o!servat ca atunci cand sunt parteneri en#le i acestia mentionea a ca se aplica le#ea romana cu exceptia conventiei de la (iena. -omania nu a facut nicio re erva la conventia de la (iena. Conventia a intrat in vi#oare in anul 1)**. %este =0 de state sunt parte la conventie. -omania a aderat prin 4e#ea 2<21))1. Din punct de vedere al domeniului de aplicare, discutam despre domeniul ratione personae si ratione materiae. $n ceea ce priveste domeniul de aplicare personal, conventia prevede doua lucruri: a8 se aplica intre partile cu sedii in state contractante diferite, asadar, tre!uie sa fie vor!a despre un element de extraneitate specific? !8 sau in ca ul in care normele de drept international privat conduc la aplicarea le#ii unui stat contractant - sa presupunem un contract intre -omania si :9, daca dreptul roman este aplica!il, pentru ca lex causae este le#ea romana, conventia se aplica c,iar daca statul celalalt nu a aderat la conventia de la (iena? Din punct de vedere material, retinem ca aceasta conventie se aplica pentru !unuri pre ente, pentru contracte care au ca o!iect marfuri ce urmea a a fi fa!ricate sau produse, adica !unuri

virtuale. $ntalnim mai multe exceptii de la conventie: nu se aplica pentru !unurile destinate folosintei personale familiale sau casnice pentru ca nu sunt socotite comerciale, nu se aplica pentru !unurile vandute la licitatie, pentru van arile judiciare, nu se aplica pentru van arile de valori imo!iliare, actiuni, o!li#atiuni, nici pentru tituluri de valoare, nici pentru monede, nici van area de !ani in sensul de sc,im! valutar, van arile de nave si aeronave pentru ca desi sunt mo!ile, ele au un re#im de inmatricurlare si re#uli care duc spre imo!ile din punct de vedere al re#imului, si nici pentru !unuri nepalpa!ile, cum ar fi ener#ia electrica. Conventia are < parti: $- Dispo itii #enerale $$ - 'ormarea contractului $$$- Efectele contractului $( - Dispo itii finale $. Dispo itii #enerale - re#uli de interpretare a conventiei si contractelor care fac o!iectul conventiei, pro!leme le#ate de forma si pro!a contractului $n ceea ce priveste interpretarea conventiei si a contractului, conventia prevede cateva re#uli in art.7 si ): a. interpretarea conventiei se va face tinandu-se seama de caracterul sau international - vala!il si pentru interpretarea conventiei ca le#e, dar si pentru contractele care fac o!iectul conventiei? !. se interpretea a potrivit principiului respectarii !unei-credinte in comertul international? c. in ca urile pe care conventia nu le re#lementea a in mod explicit se vor aplica principiile #enerale de drept din care conventia se inspira, iar in lipsa acestor principii, in conformitate cu le#e aplica!ila in temeiul normelor de drept international privat - re ulta asadar ca in filo ofia conventiei s-a interpus aceste principii #enerale de drept din care conventia se inspira, principii care au fost sinteti ate in principiile unidroit? d. contractul se interpretea a dupa intentia partilor atunci cand cealalta parte contractanta cunostea sau nu putea sa i#nore intentia celeilate parti - influenta sistemului de drepr romanist, in art.* alin.1 , principiu potrivit careia vointa interna prevalea a asupra vointei declarate? influenta sistemului an#lo-saxon se o!serva in alin.2, care se aplic atunci cand vointa interna nu se poate determina, manifestarile de vointa ale oricarei parti tre!uie interpretate potrivit semnificatiei pe care le-ar fi acordat-o orice persoana re ona!ila cu aceeasi pre#atire ca si cealalta parte , aflata in aceeasi situatie. - atat pentru determinarea intentiei partilor, cat si pentru sta!ilirea a ce ar fi inteles o persoana re ona!ila tre!uie sa se tina seama de circumstantele pertinente, indeose!i de ne#ocierile care au avut loc intre parti, de o!isnuintele care s-au sta!ilit intre ele, de u ante si de intre#ul comportament ulterior al partilor. e. art.) alin.1 - partile sunt le#ate prin u antele la care le au consimtit 6u antele exprese8 si potrivit o!isnuintei care s-a sta!ilit intre ele? - alin.2 se refera la ipote a receptiunii implicite a u antelor - in afara de conventie contrara partile sunt considerate ca s-au referit in mod tacit in contract la orice u anta pe care o cunosteau sau ar fi tre!ui sa o cunoasca si care in comertul international este lar# cunoscuta si in mod re#ulat respectata de catre partile la contracte de acelasi tip in ramura comerciala avuta in vedere? - conventia permite deci aplicarea nu numai a u antelor la care partile au trimis in mod explicit?

$n le#atura cu forma si pro!a, art.11 prevede principiul consensualismului si anume ca, Scontractul nu tre!uie sa fie inc,eiat nici constatat in scris si nu este supus niciunei alte conditii de formaS. %e cale de consecinta, pe plan pro!ator, conventia prevede ca pro!a este li!era, contractul poate fi dovedit prin orice mijloc, inclusiv prin martori. $n le#atura cu formarea contractului, conventia anali ea a cele doua elemente ale consimtamantului, oferta si acceptarea, precum si aspecte le#ate de momentul formarii contractului. 'ormarea contractului repre inta cel de-al doilea titlu al convetiei. +ferta de a contracta este definita in art.1< ca fiind o propunere de inc,eiere a unui contract care tre!uie sa indeplineasca anumite conditii de validitate: /. propunerea trebuie sa fie adresata uneia sau mai multor persoane determinate %er a contrarior, potrivit art.1<, oferta adresata pu!licului este considerata numai o invitatie la oferta, in afar de ca ul in care persoana care a facut propunerea a indicat in mod clar contrariul. +sadar, oferta adresata pu!licului nu este, de principiu, o oferta ci o propunere, o invitatie. 3. oferta trebuie sa fie suficient de precisa 0 propunere este suficient de precisa in ca ul in care denumeste marfurile si, in mod expre sau implicit, sta!ileste cantitatea si pretul sau da indicatii care permit sa fie determina!ile. Din text o!servam ca sunt 3 elemente considerate esentiale pentru ca propunerea sa fie oferta: - sa indice marfa - cantitatea - pretul $n le#atura cu determinarea pretului vom vedea ca art.1< intra intr-un aparent conflict cu art.== din conventie care este cuprins in partea privind efectele contractului 4. sa denote vointa autorului ofertei de a se angaja in caz de acceptare $n dreptul romanist acest lucru se numeste intentia, starea de an#ajament juridic. 0ferta, potrivit art.1=, isi produce efecte juridice in momentul cand ajun#e la destinatar. Este adoptata teoria receptiunii. 0 re#lementare complexa exista in ce priveste retractarea si revocare ofertei. 3e face o distincite intre retractare si revocare. -etractarea repre inta retra#erea ofertei inainte de a ajun#e la destinatar sau in acelasi moment. %otrivit art.1=, o oferta c,iar daca este irvoca!ila poate fi retractata daca retractarea ajun#e la destinatar inainte sau in acelasi timp cu oferta. Este explicit preva uta solutia ca retractarea poate fi revoca!ila, c,iar daca in continutul ei se prevede ca este irevoca!ila. Daca retractarea a ajuns la destinatar apare institutia revocarii ofertei. -e#ula este revoca!ilitatea ofertei, irevoca!ilitatea fiind exceptia. +rt.17 dispune ca o oferta poate fi revocata pana la inc,eierea contractului daca revocarea soseste la destinatie inainte ca destinatarul sa fi expediat acceptarea. Ca re#ula pot sa o revoc daca revocarea are loc inainte ca acceptantul sa trimita acceptarea, sa o expedie e. %rin exceptie, oferta nu poate fi revocata in doua ca uri: a8 daca oferta prevede in cuprinsul ei ca este irevoca!ila sau prevede un termen determinat pentru acceptare !8 daca este re ona!il pentru destinatar sa considere oferta ca fiind irevoca!ila si daca a actionat in consecinta. C,iar daca oferta nu prevede in mod explicit ca este irevoca!ila sau ca prevede un termen in care este irevoca!ila, totusi, ea poate fi socotita irevoca!ila daca este re ona!il pentru destinatar sa o socoteasca astfel si daca a actionat in consecinta. %entru determinarea atitudinii acceptantului,

precum si determinarea a ceea ce ar fi considerat o persoana re ona!ila in situatia respectiva, se va tine seama de circumstantele pertinente precum ne#ocierile care au existat intre partile, o!isnuintele si u antele. +cceptarea ofertei repre inta o declaratie sau o alta manifestare de vointa a destinatarului ofertei care exprima acordul sau cu privire la oferta. Din aceasta defintie re ulta ca acceptarea este de doua feluri: expresa - cand consta dintr-o declaratie sau tacita - este vor!a de o alta manifestare de vointa care exprima acordul acceptantului cu privire la oferta. Conventia re#lementea a si re#imul juridic al tacerii. >acerea sau inactiunea, prin ele insele, nu pot constitui acceptare. 3inta#ma Sprin ele inseleS este esentiala pentru ca re ulta, per a contrario, ca numai simpla tacere nu este socotita acceptare, dar se su!intele#e ca, daca din le#e, u ante sau o!isnuinte re ulta ca tacerea are valoare de consimtamant, va avea valoare de consimtamant. Care este momentul in care acceptarea produce efecteH $n ceea ce priveste acest moment, conventia distin#e intre acceptarea expresa si tacita. 1. +cceptarea expresa - dupa cum contractul se inc,eie: a. intre persoane pre ente - oferta ver!ala tre!uie sa fie acceptata imediat in afara de ca ul in care din imprejurari re ulta contrariul? practica a mers pe ideea ca si conventia inc,eiata prin telefon sau prin alt mijloc care asi#ura le#atura ver!ala dintre parti este socotita tot intre persoane pre ente !. intre a!senti - exista o re#ula si o exceptie. -e#ula este ca acceptarea ofertei produce efecte in momentul in care indicatia de acceptare parvine ofertantului. Conventia adopta teoria receptiei. %rin exceptie acceptarea nu produce efecte daca nu parvine ofertantului in termenul de acceptare stipulat sau in lipsa intr-un termen re ona!il, tinand seama de imprejurari si de rapiditatea mijloacelor de comunicare folosite. Daca am preva ut un termen de acceptare, pentru ca oferta sa produca efecte tre!uie sa parvina in termenul respectiv. Daca nu am preva ut un termen, tre!uie sa parvina intr-un termen re ona!il, tinand seama de imprejurari. 2. +cceptarea tacita consta in indeplinirea de catre destinatarul ofertei a unui act prin care arata ca accepta oferta fara a comunica insa acest act ofertantului. Cu conditia ca posi!ilitatea comportamentului de a accepta tacit sa re ulte in temeiul ofertei, al o!isnuintelor care s-au sta!ilit intre parti sau al u antelor. Daca re ulta, actul de acceptarea tacita poate fi, de exemplu, expedierea marfurilor sau plata pretului sau orice alt act relevant 6punerea in fa!ricatie a !unului, ac,i itionarea de materie prima, expedierea unei facturi, emiterea unei scrisori de credit, etc8 !ontinutul acceptarii $n ceea ce priveste continutul acceptarii avem o re#ula, o exceptie si o exceptie la exceptie. -e#ula este ca o acceptare tre!uie sa fie pura si simpla. /u tre!uie sa contina completari sau alte modificari fata de continutul ofertei. Daca ea contine completari, limitari sau alte modificari este socotita, ca re#ula, o contra-oferta, o noua oferta. -e#ula Sima#inii in o#lindaS - acceptarea tre!uie sa fie identica cu oferta. Exceptia: constituie totusi acceptare, un raspuns care tinde sa fie acceptarea unei oferte, dar

care contine elemente completatoare sau diferite care nu alterea a insa in mod su!stantial termenii ofertei. Conventia spune ca se socoteste ca alterea a in mod su!stantial termenii ofertei modificarea urmatoarelor elemente: pretul, plata, cantitatea, calitatea, locul si momentul executarii, intinderea raspunderii uneia dintre parti si re olvarea liti#iilor. Exceptia la exceptie: o modificare care desi nu alterea a in mod su!stantial termenii ofertei nu va fi totusi socotita acceptare daca ofertantul fara intar iere nejustificata releva ver!al diferentele si adresea a un avi in acest sens acceptantului. #cceptarea tardiva este cea care parvine ofertantului dupa expirarea termenului preva ut in oferta sau dupa expirarea termenului re ona!il din momentul primirii ofertei. Din aceasta dispo itie re ulta ca, de re#ula, acceptarea tardiva nu produce efecte. 0ferta devine caduca la expirarea termenului de acceptare expres sau re ona!il sta!ilit, totusi exista o distinctie in ceea ce priveste efectele acceptarii tardive. +stfel, dupa cum intar ierea este imputa!ila acceptantului, avem doua situatii: a8 acceptarea tardiva produce totusi efecte daca ofertantul fara intar iere il informea a pe acceptant ca accepta si o acceptare intar iata - aceasta ipote a se refera la situatia in care tardivitatea acceptarii este imputa!ila acceptantului? !8 acceptarea este emisa in termen si in mod normal ar fi tre!uit sa ajun#a in termen, dar nu a ajuns in termen datoria unei imprejurari care nu este imputa!ila acceptantului - in acest ca acceptarea tardiva produce efecte cu exceptia ca ului in care ofertantul anunta fara intar iere ca oferta a devenit caduca pentru ca ea nu mai poate fi onorata?

Curs ) - 0<.0<.2013 &fectele contractului 18 +bligatiile vanzatorului si raspunderea contractuala a vanzatorului +rt. 30 din Conventie enumera principalele o!li#atiile ale van atorului. 0!li#atia de transfer a proprietatii nu este preva uta in conventie, dar toate sistemele de drept accepta ca van area transfera dreptul de proprietateasupra marfii.... 1. +bligatia de predare a marfurilor 4ocul redarii marfurilor - conventia re#lementea a < solutii care se aplica in cascada. +. Cel convenit de parti in contract - autonomia de vointa prevalea a 9. $n ca ul in care nu au preva ut nimic in contract, daca van area implica transportul marfurilor, locul predarii este acela in care marfa este predata de catre primul transportator pentru a fi remisa cumparatorului. C. Cand contractul se refera la un !un individual determinat sau la un !un determinat prin caractere #enerice care tre!uie prelevat dintr-o masa de !unuri sau daca este vor!a de un !un viitor, adica care urea a a fi fa!ricat sau produs, iar este cunoscut faptl ca !unul se afla intr-un anumit loc, locul predariM este respectivul loc. - locul plasarii !unului, locul undese preleva marfa dintr-o masa de !unuri sau locul unde !unul urmea a a fi produs sau fa!ricat D. 4ocul in care van atorul isi are sediul in momentul inc,eierii contractului.

+sadar o!li#atia este una c,era!ila, nu porta!ila. :omentul predarii morfurilor +. Daca partile au preva ut in contract un anumit moment 9. Daca in contract se prevede o perioada de timp in cadrul careia urmea a a se face predarea, in acest ca momentul predarii poate fi oricare moment in cadrul acelei perioade. Dreptul de a sta!ili daata exacta a predarii in cadrul acestei perioade , apartine de principiu van atorului care e de!itorul o!li#atiei de predare daca in contract nu se prevede altfel C. Daca nu ne aflam in nici una din ipote ele de mai sus, marfa tre!uie predata intr-un termen re ona!il din momentul inc,eierii contractului. 2. +bligatia vanzatorului de remitere a documentelor cu privire la marfa - foarte frecvent ca marfa sa circule pe !a a unui conosament, unei scrisori de trasura - remiterea catre cumparator a documentelor. Doua aspecte: a8 daca van atorul este tinut sa remita documentele, el este o!li#at sa faca acest lucru la momentul, la locul si in forma preva ute in contract. !8 daca nu prevede nimic, van atorul tre!uie sa remita documentelor potrivit u antelor, la data si locul si in forma care sa permita cumparatorului sa intre in posesia marfurilor si sa-si exercite drepturile cu privire la marfa 6in transporturile maritime , in momentul incarcarii marfii pe vas se inc,eie conosamentul ; bill of lading. Cand marfa ajun#e la destinatie, cine are conosamentul are dreptul sa preia marfa 8.

3. +bligatia de conformitate a marfurilor - cuprinde mai multe o!li#atii ale van atorului potrivit dreptlui romanist, si anume: o!li#atia privind cantitatea, calitatea, tipul de marfa, am!alajul, marcarea, conditionarea marfii. Conceptul de o!li#atie de conformitate - se socoteste indeplinita: a8 van atorul tre!uie sa predea marfurile in cantitatea, de calitatea, tipul preva ute in contract !8 daca partile nu au preva ut nimic in contract, van atorul tre!uie sa predea marfurile astfel incat ele sa fie adecvate intre!uintarilor la care servesc in mod o!isnuit marfuri de acelasi tip. $ntervin u antele c8 van atorul tre!uie sa predea marfa astfel incat ea sa fie adecvata oricarei intre!uintari speciale care a fost adusa expres sau implicit la cunostinta van atorului de catre cumparator in momentul inc,eierii contractului. $pote a in care cumparatorul l-a informat pe van ator ca marfa urmea a a fi folosita pentru o anumita intre!uintare speciala d8 daca acel cumparator a pre entat van atorului un esantion sau un model cu privire la marfa care urmea a a fi produsa, marfa indeplineste conditia de confirmitate daca coresunde acelui esantion. :arurile tre!uie astfel am!alate si conditionate incat sa corespunda intre!uintarilor o!isnuite pentru marfuri de acelasi tip, sau daca nu exista o u anta, am!alajul si conditionarea sa fie astfel incat sa permita conservarea si protejarea marfurilor pe parcursul drumului. <. +bligatia de a preda marfurile libere de orice drept sau pretentie a unui tert - o!li#atia de #arantie pentru evictiune

+ceasta o!li#atie a van atorului se refera la evictiunea in sensul juridic al notiunii, adica co formtatea juridica a marfii, spre deose!ire de o!li#atia anterioara care se refera la co formitatea materiala a marfii. Conventia re#lementea a o!li#atia de #arantie pentru evictiune su! doua aspecte: +. Obligatia de garantie in general - art. <1: van atorul tre!uie sa predea marfurile li!ere de orice drept sau pretentie a unui tert, cu exceptia ca ului in care cumparatorul accepta sa primeasca marfa si in aceste conditii. -e#ula - 0!li#atia de a preda o marfa li!era de orice drept sau pretentie a unui tert, dar si exceptia care prevede posi!ilitatea cumparatorului de a cumpara o marfa care nu apartine van atorului in momentul inc,eierii contractului. +ltfel spus, conventia accepta van area lucrului altuia, pe ratiunea ca in comertul international poti foarte !ine sa vin i un !un care nu iti apartine in momentl respectiv pentru ca il cumperi de la cel care il detine si il revin i. 9. Obligatia de garantie in cazul unei evictiuni bazate pe un drept de proprietate intelectuala - art. <2: Tvan atorul tre!uie sa predea marfurile li!ere de orice drept sau pretentie a unui tert intemeiata pe proprietatea industriala sau alta proprietate intelectuala pe care o cunostea sau pe care nu putea sa o i#nore in momemntul inc,eierii contractului, cu conditia ca acel drept sau pretentiile sa fie intemeiata pe proprietatea intelectuala in temeiul le#ii statului unde marurile tre!uie sa fie vandute sau utili ate daca partile au avut in vedere in momentul inc,eierii contractului ca marfurile vor fi vandute sau utili ate intr-un anumit stat sau in toate celelalte ca uri in temeiul le#ii statului in care cumparatorul isi are sediul. -aspunderea van atorului intemeiata pe proprietatea intelectuala invocata de un tert nu intervine, deci ne aflam in fata unei limitari, a unei exceptii de la responsa!ilitatea van atorului, atunci cand: - 4a momentul inc,eierii contractului, cumparatorul cunostea sau nu putea sa i#nore existenta dreptului de proprietate intelectuala a tertului? - Daca dreptul sau pretentia tertului re ulta din faptul ca van atorul s-a conformat planurilor te,nice funi ate de cumparator.

Raspunderea contractuala a vanzatorului :ijloacele de care dispune cumparatorul in ca de contraventie la contract din partea van atorului $. Cumparatorul poate folosi mijloace care mentin contractul in fiinta, deci nu duc la re olutiunea contractului 1. Cumparatorul poate cere van atorului executarea o!li#atiilor sale, execeptand ca ul in care s-a prevalat de un mijloc incompati!il cu o asemenea cerere. -epre inta posi!ilitatea cumparatorului de a cere executarea in natura a contractului - solutia #enerala pentru ca se aplica pentru toate o!li#atiile van atorului. Exista doua idei care tre!uie retinute: - posi!ilitatea C de a acorda ( un termen suplimentar pentru executare pe o durata re ona!ila. +sadar ne aflam in fata unui termen de #ratie conventional pe care conventia il re#lementea a si il incurajea a. - interdictia pentru instanta de judecata sau de ar!itraj de a acorda van atorului un termen de #ratie. Conventia incurajea a autonomia de vointa a partilor, nu interventia administrative a instantei de

judecata sau de ar!itraj. 2. $n acest ca , este vor!a de un pac,et de mijloace speciale pe care C le are la dispo itie in ca ul incalcarii de catre ( a unei o!li#atii anume - o!li#atia de conformitate a marfii. /u ne mai aflam intr-o re#lementare care sa se refere la toate cate#oriile de o!li#atii ale van atorului, vor!im numai de situtia in care van atorul a incalcat o!li#aUia de conformitate. a8 daca marfurile nu sunt conforme cu contractul, C poate cere ( predarea unor marfuri de inlocuire, insa numai in ca ul in care incalcarea constituie o contraventie esentiala la contract. +rt. 2= din Conventie - o contraventie la contract savarsita de oricare dintre parti este esentiala cand ea indeplineste urmatoarele conditii: - cau ea a celeilalte parti un prejudiciu - prejudiciul consta in faptul ca primea a in mod esential pe cealalta parte de ceea ce ea era in drept sa se astepte de la contract 6cau a, scopul actului juridic in dreptul romanist ; ceea ce eu am urmarit in momentul inc,eierii actului si nu am o!tinut8 - in afara de ca ul in care partea in culpa nu a preva ut un astfel de re ultat - nici o persoana re ona!ila cu aceeasi pre#atire si aflata in aceeasi situatie nu ar fi preva ut 6apare o!li#atia celeilalte parti in le#atura cu scopul urmarit, sau el sa re ulte din u ante, din le#e,astfel incat el sa fie cunoscut8 3unt 2 conditii po itive si 2 ne#ative. !8 C poate sa ceara ( sa repare lipsa de conformitate, in afara de ca ul in care acest lucru ar fi nere ona!il tinand seama de imprejurari c8 C, in ca ul nerespectarii o!li#atiei de conformitate, are dreptul de a reduce pretul proportional cu pierderea suferita ca urmare a lipsei de conformitate. 3. Conventia permite ( de a repara pe c,eltuiala sa orice lipsa a o!li#atiilor sale, c,iar si dupa data predarii. +sadar, (, din proprie initiativa 6nu la cererea C ca la 2.8 poate sa repare orice lipsa a o!li#atiilor sale, cu conditia: aceasta reparatie sa nu atra#a o intar iere nere ona!ila a executarii si nici sa cau e e C inconveniente nere ona!ile. $$. Dreptul cumparatorului de a folosi mijloace care duc la re olutiunea contractului +ceasta solutie este restrictiv preva uta de Conventie pentru ca duce la incetarea efectelor contractului. +vem 2 ipote e : 1. 3ituatia re#ula -e olutiunea poate fi declarata de cumparator atunci cand incalcarea savarsita de van ator constituie o contraventie esentiala a contract 6conditiile de mai sus8. Cumparatorul poate cere re olutiunea indiferent de natura o!li#atiei pe care van atorul a incalcat-o. 2. 3ituatia speciala

Cand van atorul a intar iat sa predea marfa, deci e vor!a de incalcarea o!li#atiei de predare. $n aceasta ipote a textul prevede ca acel cumparator poate sa acorde van aorului un termen suplimentar pentru executare. Daca acest termen nu este respectat nici el, sau daca van atorul declara ca nu va livra oricum, incalcarea devine esentiala si cumparatorul poate cere re olutiunea. -e#imul juridic al re olutiunii potrivit Conventiei de la (iena este specific, si este motivul principal pt care unele state nu au ratificat-o. .rmatoarele idei confi#urea a notiunea de re#im juridic al re oluUiunii : a. -e olutiunea este extrajudiciara 6se declara de catre cumparator, dar acelasi lucru se va intampla si in ca ul van atorului, dupL cum vom vedea 8. $n dreptul romanist, principiul este ca re olutiunea este judiciara , cu exceptia unui pact comisoriu. !. -e olutiunea se declara de catre partea interesata printr-o notificare ale carei conditii sunt re#lementate de Conventie?

c. $nstanta nu poate acorda termen de #ratie? 35 +bligatiile cumparatorului si raspunderea lui contractuala +rt. =3 re#lementea a o!li#atiile cumpLrLtorului : /. +bligatia de plata a pretului Definita in sens lar# de catre Conventie : Qcuprinde si o!li#atia cumparatorului de a indeplini toate formalitatile si de a lua toate masurile care sa permita plata pretului conform contractului, le#ii sau u antelorR. Este fireasca aceasta definire #enerala a notiunii , pt ca plata pretului nu inseamna transferul unei sume de !ani cas,, ea inseamna sa dau un ordin !ancii mele sa plateasca 6sa indeplinesc anumite formalitati, sa efectue anumite acte8. $n le#atura cu pretul, avem cateva idei care tre!uie retinute. Determinarea pretului E o pro!lemL pe care am anuntat-o atunci cand am anali at condiUiile pe care tre!uie sa le MndeplineascL oferta - art. 1< : Q ... pretul sa fie determiant sau cel putin determina!il .R +cest articol se aflL Mn a 2- a parte a Conventiei : Q 'ormarea contractului Q -G influentata de sistemul de drept romanist , unde van area este nula daca pretul nu e determinat sau cel putin determina!il. Conceptia an#lo-saxna nu este asta, ea e exprimata in art .== care se #LseVte Mn partea a 3-a a Convetiei. On esenta, art. == nu invalidea a contractul daca el nu are pret determinat ori determina!il, ci instituie o pre umtie le#ala de determinare a pretului : Q Daca pretul marfurilor nu

este determinat in contract in mod expres sau implicit sau printr-o dispo itie care sa permita sa fie determinat, partile sunt pre umate ca s-au referit in mod tacit la pretul practicat in mod o!isnuit in momentul inc,eierii contractului , in ramura comerciala respectiva, pentru marfuri de acelasi tip, vandute in Mmprejurari compara!ile R -G exista multe conditii de circumstantiere P %retul poate fi determinat de un judecator, ar!itru, pe !a a unei expertie, sau de catre un expert, mediator, conciliator. /u este niciun impediment. +rt. 1< fiind in partea a 2-a si art. == in partea a 3-a conventia permite ca state sa adere fie la partea 1 si 2 , fie la partea a 3-a care se refera la efecte. .nele state au facut asa, V nu au avut o pro!lemL. -omania nu a facut niciun fel de re erva, a aderat la Conventie in ansam!lul ei, intrucat se pune pro!lema concilierii intre cele 2 texte : daca dreptul roman este lex causae, conditia pretului determinat nu este de ordine pu!lica in dreptul international privat, motiv pt care contractul nu se socoteste nul daca partile nu au preva ut pretul, pt ca exista pre umtia le#ala de determinare a pretului "ocul platii pretului a. 4ocul determinat in contract? !. 3ediul van atorului 6o!li#atia e porta!ila8. Daca am dat ordin !ancii mele sa plateasca preUul si !anca nu a platit din diverse motive, si !anii nu au ajuns Mn !anca van Ltorului ,nu e socotita indeplinita o!li#atia de platL a preUului. CumpLrLtorul tre!uia sa se interese e ca o!li#aUia sa fie indeplinita efectiv. c. DacL marfa se preda contra documente sau pretul se plateste in sc,im!ul marfii sau al documentelor, pretul tre!uie platit la locul remiterii marfurilor sau documentului. )omentul platii pretului a. :omentul preva ut in contract? !. %retul tre!uie platit in momentul in care van atorul pune la dispo itia cumparatorului marfurile sau documentele , deci este principiul simultaneitatii intre remiterea marfurilor sau a documentelor 6o!li#aUie a van Ltorului8 si plata pretului 6o!li#aUie a cumpLrLtorului8 - G %2D 6paJment a#ainst documents8 ? c. $n ca ul in care contractul implica transportul marfurilor, conventia spune ca van atorul poate face ca expedierea marfii sa fie o conditie pentru plata pretului, asadar , in acest ca , exista o simultaneitate intre expediere si plata. Cumparatorul este pus de drept in intar iere daca nu plateste pretul in momentul sau la scadenta sta!ilita potrivit unuia dintre momentele mentionate: principiul este asadar Qdies intemperat pro ,ominem Q F Qtermenul e punere in intar iere in locul omuluiR 3. +bligatia de preluare a marfii $mplica 2 acte juridice:

a. $ndeplinirea de catre cumparator a oricarui act pe care in mod re ona!il el tre!uie sa-l indeplineasca pentru a permite van atorului sa efectue e predarea. Deci preluare inseamna in primul rand sa facilite i predarea: fi ic 6material8 si juridic. !. 0!li#atia de a prelua efectiv marfurile predate. Curs 10 - 11.0<.2013 Raspunderea contractuala a cumparatorului $n ca ul in care C nu isi indeplineste una din o!li#atiile sale contractuale, ( are mai multe posi!ilitati: 18 posi!ilitatea de a solicita executarea in natura a o!li#atiilor C 28 poate sa ceara re olutiunea contractului 38 exista mijloace speciale in ca ul in care C nu isi exeuta o!li#atia de a specifica elementele caracteristice ale marfurilor 18 * pate sa ceara executarea in natura a obligatiilor !. %oate cere executarea oricarei o!li#atii, cu exceptia ca ului in care ( s-a prevalat de un mijloc incomati!il cu o asemenea cerere. De asemenea, tre!uie retinut ca ( poate acorda C un termen suplimentar de executare si este incurajat sa faca acest lcru pentru ca re olutiunea depinde printre altele si de acest termen, daca se acorda sau nu. ( poate sa dea un termen de #ratie voluntar conventional, in sc,im! judecatorul sau ar!itrul nu poate sa o faca. 28 Posibilitatea * de a declara rezolutiunea contractului +vem doua situatii. re#lementarea este in o#linda. a8 -e#ula: conventia spune in art. 2= - van atorul poate declara re olutiunea contractului atunci cand incalcarea contractului de catre cumparator im!raca forma unei contraventii esentiale a contractului. +ceasta situatie se aplca pentru incalcarea oricarei o!li#atii a ( sau a C. !8 3ituatia speciala: atunci cand C nu isi exercita o!li#atia sa principala, si anume aceea de plata a pretului sau de preluare a marfii predate. $n aceasta situatie, ( poate sa acorde C un termen suplimentar pentru executare. Daca si acest termen este incalcat sau cumparatorul declara ca nu va executa, atunci incalcarea devine esentiala si ( poate solicita re olutiunea. 38 ! nu isi executa obligatia de a specifica elementele caracteristice ale marfurilor, iar * produce in functie de specificatia !. (or!im aici de productie de esnation, model, mostra. +sadar ( nu poate produce fara specificatiile respective. C tre!uie sa faca respectiva specificatie in termenul contractual,iar daca acest nu exista, intr-un termen re ona!il, din momentul in care a primit o cerere in acest sens de la (, si in ultima instanta, ( este li!er sa efectue e sin#ur respectiva specificatie potrivit C care i-ar putea fi folosite. Conventia de la (iena are un capitol intitulat SDispo itiuni comune privind o!li#atiile C si (S. (om anali a doar 3 aspecte din acest capitol : re#imul daunelor interese, pro!lema transferului

riscurilor, re#imul exonerLrii de rLspundere. Danele interese 3unt re#lementate in comun pentru ca ele pot insoti oricare din masurile reparatorii preva ute de conventie. :odul de calcul a8 in situatia re#ula 3ituatia re#ula este situatia #enerala care poate aparea oricand. Conventia spune ca daunele interese pentru o incalcare a contractului sunt e#ale cu pierderea efectiv suferita si cu casti#ul nereali at de cealalta parte din cau a incalcarii. 3e prevede conditia previ i!ilitatii daunei. Convenia spune: dauna nu poate fi superioara pierderii suferite si casti#ului nereali at pe care partea in culpa le-a preva ut sau ar fi tre!uit sa le prevada in momentul inc,eierii contractului. (or!im de o previ i!ilitate su!iectiva daca putea sa le prevada si o!iectiva daca le-au preva ut. !8 modalitatile specifice de calcul al daunelor interese in ca ul in care contractul este re olvit. 3unt preva ute doua modalitati. " 3ituatia asa numitei executari coactive in ca ul in care s-a procedat la o cumparare de inlocuire sau la o van are compensatorie. +rt. 7=: cand contractul este re olvit, iar cumparatorul intr-o maniera re ona!ila si intr-un termen re ona!il dupa re olvire a procedat la o cumparare de inlocuire sau ( a procedat la o van are compensatorie, partea care cere daune nterese poate o!tine diferenta dintre pretul din contract si pretul cumpararii de inlocuire sau al van arii compensatorii. " in ca ul in care a intervenit re olutiunea cand marfurile au un pret curent pe piata +rt. 77: cand contractul este re olvit iar marfurile au un pret curent pe piata. %artea prejudiciata poate cere daune interese ec,ivalente cu diferenta dintre pretul contractual si pretul curent din mmentul re olutiunii contractului. (ransferul riscului Este un efect specific al contractelor sinala#matice in #eneral si al contractului de van are. :omentul transferului riscurilor - coventia re#lementea a < re#uli #rupate in doua cate#orii, si anume, dupa cum contractul implica sau nu transferul marfurilor. 1. >ransferul riscurile de la ( la C in ca u in care contractul implica transportul marfurilor a8 in ca ul contractelor in care ( este o!li#at sa remita marfurile transportatorului intr-un loc determinat, riscurile sunt transfera!ile catre cumparator in momentul in care ( a remis marfurile C in acel loc. +ceasta re#ula se oro!orea a in ca ul n care partile au facut referire la o re#ula $C0>E-:3. !8 in ca ul contractelor in care ( nu este tinut sa remita marfurile transportatorului intr-un loc determinat, risurile sunt transferate cumparatorului in momentul in care ele sunt remise primului transportator pentru a fi transmise cumparatorului. 2. $n celelalte ca uri, cand contractul nu implica transportul marfurilor a8 cand cumparatorul este tinut sa preia marfurile intr-un alt loc decat la sediul (, riscurile sunt

transferate C cand predarea este facuta, iar cumparatorul stie ca marfurile sunt puse la dispo itia sa in acel loc. !8 in orice alta ipote a 6escape clause8 riscurile sunt transferate de la ( la C potrivit urmatoarei su!distinctii: i8 in momentul in care C preia marfurile. $n pratica momentul preluarii marfurilor de catre C coincide de o!icei cu momentul predarii marfii de catre (, putem spune ca momentul transferului riscului este momentul predarii marfii. :ai exact, vor!im de momentul in care marfa este efectiv preluata de C. ii8 daca insa C nu preia marfa in termenul contractual, riscurile se transfera catre cumparator in momentul in care marfurile sunt puse la dispo itia sa, iar C savarseste o contraventie la contract prin nepreluarea lor. +ceasta situatie ate importanta majora in ca ul drepturile fas si fo! 6HHH8 in care cumparatorul este o!li#at sa aduca vasul in portul de incarcare cuvenit in termenul preva ut. Daca nu o face, riscul se transfera la C in momentul in care marfa este pusa la dispo itie in acel loc, la termenul contractual. 0 condtie esentiala este aceea ca marfa sa fie indentificata ca aprtinand acelui cumparator. -iscul nu se transfera daca marfa este vrac. Consecinta transferului riscurilor este ca daca pierderea sau deterirorarea survine dupa momentul transferului riscului, C nu este exonerat de o!li#atia de a plati pretul. %rin exceptie de la re#ula, nu va opera transferul riscurilor daca exista culpa van atorului. &xonerarea de raspundere +rt. 7): o parte este exonerata de raspundere pentru neexecutarea oricareia din o!li#atiile sale contractuale daca dovedeste ca aceasta !eexecutare a fost determinata de o piedica care ndeplineste in mod cumulativ urmatoarele conditii: - sa fie independenta de vointa uneia din parti - sa fie fortuita, adica partea in cau a sa nu se fi putut astepta in mod re ona!il, in momentul inc,eierii contractului ca acea imprejurare sa se produca. - sa fie imprevi i!ila si insurmonta!ila, adica partea sa nu o fi putut preveni, nici depasi, nici sa-i previna sau sa-i depaseasca consecintele. De aici re ulta ca exonerarea de raspundere este, in continutul ei, situatia de forta majora din dreptul romanist. 3e remarca faptul ca nu se foloseste termenul de forta majora deoarece sistemele de drept an#lo-saxon nu cunosc institutia fortei majore. Conventia re#lementea a si conditiile procedurale ale fortei majora. %ro!lema majora care se pune este ce tre!uie sa faca partea care a suferit forta majora si ce se intampla daca nu o face. Conventia spune: partea care se afla in imprejurarea respectiva tre!uie sa averti e e pe cealalta parte de piedica si de efectele ei asupra capacitatii sale de executare a contractului. Daca avertismentul nu soseste la destinatie la cealalta oarte intr-un termen re ona!il calculat din momentul in care partea care nu a executat a cunoscut sau ar fi tre!uit sa cunoasca piedica, partea care nu a averti at este tinuta de daunele interese cau ate de neprimire. $n consecinta, partea care nu comunica celeilalte parti ca a suferit o imprejurare de forta majora este raspun atoare de prejudiciile pe care cealalta parte le-ar fi putut preveni daca ar fi fost anuntata

in timp.

(ermenul de prescriptie Durata termenului Convetia de la /E prevede un termen de#enar de prescriptie de < ani, mai lun# decat cel din dreptul romanesc dar mult prea scurt pentru alte state, motiv pentru care a fost ratificat de putine state. -omania a ratificat conventie de la /E, spre deose!ire de 1ermania sau $talia care nu au aderat la conventie. Conventia de la /E mai prevede si o limitare #enerala a termenului de prescriptie pe care noi nu o cunoastem in dreptul roman, o limitare #enerala la 10 ani. $ndiferent cate cau e de intrerupere sau suspedare a prescriptiei ar interveni, termenul de prescriptie nu poate fi mai lun# de 10 ani din momentul in care a inceput sa cur#a. Inceputul curgerii termenului de prescriptiei +vem si in acest ca o re#ula #enerala si mai multe re#uli speciale, cu preci area ca acestea din urma nu sunt o exceptie de la re#ula #enerala, ci sunt o aplicatie a re#ulii #enerale in anumite imprejurari concrete, imprejurari care survin cel mai frecvent in practica. >ermenul de prescriptie incepe sa cur#a la data la care actiunea poate fi exercitat, asadar la momentul nasterii dreptului la actiune. -e#ulile speciale: 1. $n materia raspunderii contractuale - o actiune re ultand dintr-o incalcare a contractului poate fi exercitata incepand cu data a care aceasta incalcare s-a produs. +ceasta re#ula priveste asadar prescriptia dreptului la actiune in raspundere contractuala in #eneral. 2. %rescriptia actiunii in neconformitatea lucrului vandut pentru care nu s-a acordat termen de #arantie incepe sa cur#a de la data cand lucrul a fost in mod efectiv remis cumparatorului sau oferta de remitere a lucrului a fost refu ata de cumparator. 3. %rescriptia actiunii in ca ul neconformitatii lucrului vandut pentru care s-a acordat o arantie explicita. Daca ( a dat cu privire la lucrul vandut o #arantie expresa, vala!il pe un anumit termen determinat, termenul de prescriptie a actiunii cumparatorului sprijinita de acea #arantie incepe sa cur#a de la data la care C notifica ( faptul care motivea a exercitarea actiunii sale, dar cel mai tar iu de la data expirarii #arantiei. +cest text se refera, de re#ula, la situatia viciilor ascunse ale lucrului vandut, cand ( a dat o #arantie pentru viciile ascunse ale lucrului vandut si C a descoperit viciu, dupa un an si notifica acest lucru (, prescriptia incepe sa cur#a de la data notificarii, dar oricum prescriptia incepe sa cura de la expirarea #arantiei 62 ani, de exemplu, deci 2W< F 7 ani pentru introducerea actiunii8. <. Dolul. 0 actiune poate fi exercitata de la data la care dolul a fost descoperit sau tre!uia in mod rational sa fie descoperit. +vem doua momente alternative de la care incepe sa cur#a prescriptia actiunii intemeiate pe dol, un moment su!oectiv cand cel indreptatit a cunoscut dolul si un moment

o!iectiv, cand ar fi tre!uit sa il cunoasca. =. +ctiunea in declararea re olutiunii contractului. 3unt doua situatii: a8 cand declaratia de re olutiune este facuta inaintea datei fixate pentru executarea contractului, inainte de scandenta, termenul de prescriptie incepe sa cur#a din momentul notificarii delaratiei de re olutiune. !8 cand re olutiunea este declarata la data sau dupa data fixata pentru executare, termenul de prescriptie incepe sa cur#a de la scadenta. Conventia de la /E re#lementea a si ceea ce noi, in dreptul roman numim intreruperea si suspendarea prescriptiei. >ermenii folositi sunt diferiti. /otiunea de intrerupere este inlocuita prin notiunea de incetare. !azuri de intrerupere6incetare 1. %rin indeplinirea de catre creditor a oricarui act introductiv de procedura impotriva de!itorului. Ca si in dreptul nostru, termenul se intrerupe in momentul introducerii cererii de c,emare in judecata. 2. 3e intrerupe in ca ul indeplinirii de creditor a oricarui alt act care are efect intreruptiv de prescriptie ptrivit le#ii statului unde de!itorul isi are sediul. +easta este o situatie noua pe care dreptul roman nu o cunoaste. %rin aceasta, conventia a vrut sa raspunda o!iectiunilor mai multor state in care exista si alte cau e de intrerupere. 3. 3e intrerupe prin recunoasterea de catre de!itor a o!li#atiei pe care o are fata de creditor. Conventia spune ca aceasta revunoastere tre!uie facuta in scris, sa fie expresa sau tacita 6exemple: plata do!an ilor, executarea partiala a o!li#atiei8. %entru suspendare,conventia foloseste termenul de prelun#ire. Exista un sin#ur motiv de suspendare, si anume cand a intervenit o situatie de forta majora, cu preci area ca nici Conventia de la /E nu foloseste notiunea de forta majora. >ermenul de prescriptie se prelun#este cu perioada cand a avut loc, s-a produs o piedica 6conditiile mai sus preva ute8. &fectul expirarii termenului de prescriptie Ca si in dreptul roman, este pierderea dreptului la actiune in sens procesual. /ici un drept nu este recunoscut si nici nu devine executoriu in nici o procedura inceputa dupa expirarea termenului de prescriptie. Conventia mai re#lementea a si efectul prescriptiei asura dreptului material, identic cu cel din tpdreptul roman, si anume, dreptul material nu se stin#e. Conventia: daca de!itorul executa o!li#atia sa dupa expirarea termenului de prescriptie, el nu are dreptul sa ceara restituirea prestatiei c,iar daca i#nora in momentul executarii o!li#atiei faptul ca termenul de prescriptie era expirat. +sadar, dupa expirarea termenului de prescriptie, dreptul la actiunea al creditorului nu mai poate fi exercitat pentru ca s-a prescris, dar daca de!itorul executa si solicita restituirea prestatiei, creditorul ii va opune exceptia titlului sau. 0!li#atia de!itorului devine imperfecta. Conventia re#lementea a si doua drepturi speciale: a8 daca se prescrie actiunea cu privire la partea principala a datoriei, se prescrie si cu privire la

accesoriile acesteia !8 in ca ul prestatiilor succesive, platilor esalonate cum spune conventia, fiecare dintre o!li#atii se stin#e printr-o prescriptie separata. )odul de calcul Conventia: termenul de prescrptie expira la mie ul noptii al ilei a carei data corespunde celei in care termenul de prescriptie a inceput sa cur#a. 611 aprilie 2013- 11 aprilie 2017, ora 2<8. Regulile I'!+(&R)7 $ncoterms constituie o prescurtare - international commercial terms -e#ulile incoterms sunt o creatie a Camerei de Comert $nternationale din %aris care repre inta o institutie cu activitati complexe. 3unt extrem de raspandite pe plan international, peste 705 din van arile internationale sunt !a ate pe aceste re#uli. +u caracterul unor conditii #enerale. %rima varianta a fost adoptata in 1)37, dar nu a avut un succes prea mare. 4a con#resul de la (iena din 1)=3, re#ulile au fost refacute si putem afirma ca atunci s-a produs prima varianta europeana a re#ulilor. $n 1))0 s-a adoptat o a doua varianta de !a a, care au fost modificate in 2000 si apoi in 2010. (arianta din 1))0 o consideram varianta de !a a. 'atura juridica -e#ulile incoterms au caracterul unor conditii #enerale care codifica sau uniformi ea a u antele privind van area internationala de marfuri la nivelul european. 3unt u ante codificate. 3punem la nivel european pentru ca aici este i vorul anali ei u antelor. +semenea codificari de u ante s-au mai facut si pe alte one #eo#rafice. Camera de comert de la Aas,in#ton, 1)<1 -evised american forei#n trade definitions 6-+'>D8. +cesta nu a mai fost adus la i. Ele nu sunt o conventie internationala, ele sunt conditiile #enerale cu carcter facultativ, asadar ele nu sunt impuse partilor. De aici decur# o serie de consecinte: a8 se aplica numai daca partile trimit la ele in mod explicit, adica daca oartile procedea a la ceea ce se numeste receptiune contractuala a uneia din re#ulile incoterms. 3au, potrivit convetiei, este o modalitate de aplicarea per relationem, prin referire. !8 partile sunt li!ere sa alea#a orice termen comercial din incoterms. $n pre ent exista 11. c8 partile pot sa modifice continutul re#ulilor, dar nu este recomanda!il acest lucru. Curs 11 - 1*.0<.2013 Importanta regulilor I'!+(&R)7 3unt 2 idei: 18 -e#ulile incoterms ajuta partile sa faca o importanta economie de timp 6ne#ocierea nu mai consta in discutarea fiecarei clau e contractuale in parte, ci se ne#ocia a doar re#ula aplica!ila, una din cele 118 si de spatiu contractual 6contractele moderne nu mai sunt contractele fluviu? pot sa se inc,eie prin mijloace electronice, poate sa fie pe 1-2 pa#ini, intre#ul continut al raportului juridic

dintre parti se face printr-o sin#ura trimire la o re#ula $/C0>E-:38 28 3porirea semnificativa a si#urantei circuitului comercial - re#ulile sunt ela!orate de experti in materia contractului de van are internationala de marfuri si in consecinta riscul ca aceste acte sa contina inadvertente, neclaritati este foarte redus, parctic inexistent. $n continutul lor, re#ulile $/C0>E-:3 contituie re#uli #enerale in materia comertului international. -e#lementea a si o!li#atiile partilor prin prisma altor contracte, cum ar fi contractul de transport sau de asi#urare a marfii. $/C0>E-:3 re#lementea a o!li#atia van atorului de a inc,eia un contract de transport si de asi#urare si in ce conditii tre!uie sa o faca, ele nu re#lementea a contractele respective. -e#ulile re#lemetentea a mai multe o!li#atii ale partilor. 'iecare re#ula e structurata pe capitole +1-+10 exprima o!li#atiile (, 91-910 exprima o!li#atiile C. 3unt redate simetric, motiv pentru care sunt usor de retinut principalele cate#orii de o!li#atii pe care $/C0>E-:3 le re#lementea a. 18 0!li#atia de livrare a marfii si de transmitere a riscurilor cu privire la marfa. 'iecare re#ula ne va spune cand marfa se considera livrata si implicit cand se transfera riscurile cu privire la marfa. /u re#lementea a transferul proprietatii, acesta ramane pe seama lui lex causae. 28 0!li#atii le#ate de inc,eierea contractelor de tranport, de asi#urare si cui ii revin alte o!li#atii privind transferul marfii de la ( catre C, o!li#atia de conservare, o!li#atia de stivuire. 38 0!li#atiile le#ate de exportul marfii din tara (. 3e pune pro!lema tran itului, a c,eltuielilor de import in tara C. 'iecare re#ula re#lementea a in mod diferit aceste cate#orii de o!li#atii ale partilor. Regulile I'!+(&R)7 sunt: 1. EBA - exDor@s 6franco fa!rica8 cu aratarea locului de livrare convenit 2. 'C+ - free carrier 6franco transportator8 se completea a cu numele locului de livrare convenit 3. C%> - carria#e paid to 6tranport platit pana la8 se completea a cu numele locului dedestinatie convenit de parti. <. C$% - carria#e and insurance paid to 6transport si asi#urare platit pana la8 se completea a cu locul de detinatie convenit =. D+> - delivererd at terminal se completea a cu numele terminalului din porturi, de la locul de destinatie convenit 7. D+% - delivered at place 6livrat la8 cu aratarea locului de destinatie convenit 7. DD% - delivered dutJ paid 6livrat cu taxe vamale platite8 se completea a cu numele portului de destinatie convenit *. '+3 - free alon# side s,ip 6li!er de-a lun#ul vasului8 se completea a cu numele portului de incarcare convenit ). '09 - free on !oard 6li!er la !ordul vasului8 se completea a cu numele portului de incarcare convenit 10. C'- - cost frei#,t 6navlu - pretul contractului de transport maritim8 6cost si navlu8 se completea a cu numele portului de destinatie convenit8 11. C$' - cost insurance frei#,t 6cost asi#urare si navlu8 se completea a cu numele portului de destinatie convenit

Cele mai vec,i sunt '+3, '09, C'- si C$'. 3unt sin#urele care se folosesc in continuare exclusiv in tranporturile maritime. Celelalte pot fi folosite pentru orice mijloc de transport. Exmplu: contract de van are cumparare -omania - 'ranta. :arfa se incarca in 9ucuresti, se descara in portul Constanta, se incarca, descarca in portul $stan!ul, se incarca, descarca :arsilia, incarca in mijloc de transport terestru, se descarca in %aris. 18 F#7 - livrarea marfii se va face '+3 Constanta $/C0>E-:3 2010. FG Conventia partilor de a accepta re#ula incoterms. a8 :omentul livrarii marfii - potrivit re#ulii '+3, marfa se socoteste livrata in momentul in care e depusa de-a lun#ul vasului in portul convenit Constanta. :omentul predarii marfii si transmiterii riscurilor este momentul in care marfa este depusa pe c,eiul portului Constanta la data sta!ilita in contract. !8 0!li#atia de transport - revine cumparatorului. C este o!li#at sa navloseasca un vas apt pentru a transport intrea#a marfa care face o!iectul livrarii pana in portul de destinatie covenit si sa aduca vasul respectiv in portul de incarcare Constanta la termenul contractual. Daca nu face acest lucru, riscurile se transfera oricum asupra C in momentul in care vasul tre!uia sa fie in port, deci este culpa C ca nu l-a adus la termenul contractual. Din acel moment suporta riscul cu privire la marfa. >ot re#ulile incoterms spun ca ( are o!li#atia de cooperare, daca vasul u a ajuns, tre!uie sa depo ite e marfa intr-un depo it din port pe c,eltuiala C. c8 +si#urare - '+3 nu prevede nicio prevedere privind asi#urarea. d8 Exportul din -omania - a fost o evolutie istorica. $n $/C0>E-:3 1))0, una din variatele de !a a, s-a preva ut ca o!li#atia de transprtdin -omania apartine C. -e#ula era lo#ica deoarece momentul transferarii marfii este momentul in care marfa ajun#e in portul Constanta. +sadar livrarea se face pe teritoriul -omaniei. Era va uta ca o van are interna, dar atra#ea anumite dificutati pentru C. $n $/C0>E-:3 2010 a devenit o van are externa, aceasta o!li#atiei revenind (. >ran itul si descarcarea marfii in alte tari revin C. De asemenea, C tre!uie sa suporte toate c,eltuielile le#ate de conservarea marfii, tot ceea ce tine de protectia marfii pe parcursul drumului. 28 F+8 - free in !oard se competea a cu numele portului convenit. 4ivrarea marfii se face '09 Constanta $/C0>E-:3 2010. ( tre!uie sa livre e marfa la !ordul vasului desemnat de C in portul convenit, dupa u anta portului, la data sau in cadrul perioadei sta!ilite in contract. a8 :omentul trasferarii marfii si riscurilor - momentul trecerii marfii peste !alustrada vasului. !8 0!li#atia de navlosire a vasului revine tot (. c8 +si#urarea nu este re#lementat de re#ula '09. d8 Exportul din -omania - revine (. + fost tot timpul o va are externa. Export - (? tran it si import - C 38 !FR se completea a cu numele portului de destinatie convenit. ( este o!li#at sa livre e marfa la !ordul navei in portul de incarcare convenit, la data sau in cadrul perioadei convenite in contract.

C'- F '09 W navlu >oate o!li#atiile sunt ca la '09, cu o sin#ura exceptie. /u C, ci ( ii revine o!li#atia de navlosire a vasului. Din aceasta cau a se completea a cu numele portului de destinatie. <8 !IF se completea a cu numele portului de destinatie C$' F '09 W insurace W navlu >oate re#ilile sunt ca la '09, doar ca ( suporta navlul, dar in plus el mai suporta si asi#urarea pana in portul de destinatie convenit. +sadar ne#ocierea re#ulilor este o pro!lema de ne#ociere contractuala. De principiu, daca piata este favora!ila ( 6a sellerXs mar@et8 se vor impune mai multe re#uli pentru C si mai putine pentru (. Daca este favora!ila C, acesta isi va pune mai putine o!li#atii pentru el si mai multe pentru (. !ontrapartita in comertul international Este o operatiune contractuala complexa care se caracteri ea a prin existenta in structura ei a doua sau mai multe contracte care prin vointa partilor sunt interdependente, le#ate unele de altele, in vederea reali arii unei finalitati, unui scop juridic si economic comun, si anume compensarea importurilor cu exporturile. Contrapartita este o operatiune care istoriceste s-a folosit pe scara lar#a mai ales de catre entitatile pu!lice, atunci cand e vor!a de ac,i itii pu!lice. $n ore ent nu este atat de#enerali taa, dar este folosita si exista le#islatie privind contracte de ac,i itie pu!lica. Exemplu: :inisterul transporturilor roman - + inc,eie cu firma 9 un contract de imprt demasini, utilaje. $n acelasi timp, pentru a reali a compensatea valorii importului, intre + si 9 se inc,eie un contract de export. 'inalitatea celor doua contracte este compensarea lor valorica pentru a se plati eventual o sulta, o diferenta. +ceasta este C0/>-+%+->$>+ 9$4+>E-+4+. + doua forma este contrapartia trilaterala: + ministerul roman importa de la 9 masini, dar van area externsa nu se face de + catre 9, ci de C, o alta firma. Cele doua contracte sunt interconditionate. Exista si contrapartita cvadrilaterala: importul se face intre + si 9, iar exportul intre C si D. Elementul esential al contrapartitei este dat de le#atura care exista intre contracte. Exista un temei economic comun, adica compensarea importurilor cu exporturile, dar strict juridic este o cau a juridica comuna. Formele contrapartitei $m!raca forme complexe, dar 3 sunt cele mai frecvent intalnite: a8 Contrapartita axata pe contractul de van are cumparare - poate im!raca doua forme: i8 forma contr de export si import paralele - in contract pe import si unul le import si sunt paralele pentru ca sunt le#ate unul de celalalt, sunt inc,eiate in acelasi timp sau intervale scurte, sunt corelate in executarea lor, adica de principiu o prestatie dintr-un contract este corelata cu o prestatie din celelalt contract si este extrem de important dpdv juridic deoarece operatiunea de

contrapartita este considerata o operatiune sinala#matica. Deci neexecutarea contractului intre + si 9 poate afecta executarea dintre C si D. ii8 in ca ul in care se inc,eie un contract de import insotit de un contract cadru de export, de re#ula se inc,eie in acelasi timp. ... Contractul cadru nu implica o operatiune de dare, adica de transfer al unui drept real, ci implicao o!li#atie de facere, si anume o o!li#atie de a inc,eia in viitor un contract. Contractele de export .... 28 Contrapartita axata pe contractul se sc,im! - in esenta exista marfa contra marfa, dar nu este vor!a despre o operatiune uno inctu. Este in #eneral aceea care, desi implca marfa contra marfa prestatiile sunt succesive, se intind pe lun#i perioade de timp, sunt corelate intre ele. 38 Contrapartita axata pe contractul de cooperare economica internationala. Cand exista un contract de import, de o!icei se materiali ea a printr-un contract de import pentru alimentarea, aprovi ionarea unei societati comerciale in -omania, du!lat de un contract de cooperare internationala in care partile constituie societatea, produc o marfa pe !a a importurilor si vand impreuna produsul finit.

#rbitrajul comercial international Este o modalitate specifica de solutionare a liti#iilor din comertul international. Este incadrata dupa unele teorii in ceea ce se numeste +D- 6alternative dispute re olution8. +r!itrajul se deose!este de alte +D- deoarece este o modalitate jurisdictionala. Din aceasta cau a preferam sa o comparam cu instanta decat cu concilierea. Arbitrajul comercial international este o jurisdictie/ o jurisdictie pentru solutionalrea litigiilor comerciale internationale/ arbitrabile/ intre persoane de drept privat sau intre acestea si persoane d edrelt public care actioeaza de iure gestionis/ efectuat de un tribunal-arbitru/ compus din persoane neinvestite cu autoritate publica, denumite arbitri/ a carui competenta izvoraste din vointa partilor sau in mod exceptional, dintr-o conventie internationala/ jurisdictie desfasurata pe baza unei proceduri speciale/ care se poate finaliza printr-o hotarare definitiva si obligatorie intre artile litigante. 1. +r!itrajul este o jurisdictie - asadar este o forma de justitie deoarece ar!itrii au competenta de a judeca, de a aplica le#ea la o situatie de fapt concreta, au juris dictio 6dreptul de a spune le#ea8. Din acest punct de vedere ar!itrul se aseamana cu un judecator. 2. Este o modalitate de solutionare a liti#iilor din comertul international - o!iectul il constituie un liti#iu intre comercianti cu un element de extraneitate. /atura liti#iului este cea care da natura ar!itrajului.

3. +r!itrii nu judeca orice liti#ii, ci doar cele ar!itra!ile. +r!itra!ilitatea este o conditie esentiala. Ete definita prin ideea ca un liti#iu este ar!itra!il atunci camd partile pot inc,eia cu privire la el o tran actie, adica atunci cand partile pot dispune cu privire la liti#iu. >emeiul ar!itrajului este dat de vointa partilor. +r!itrii nu pronunta divortul :88 <. 3u!iectele ar!itrajului. De re#ula se desfasoara intre su!iecte de drept privat, persoane fi ice, 3C. Este o ar!itraj comercial, de drept privat si care se desfasoara intre o institutie pu!lica si o persoana de drept privat, statul poate fi su!iect, la fel si primaria, judetul, dar nu cand actionea a de jure imperio. =. +r!itrajul de desfasoara de un tri!unal ar!itral. 7. +r!itrajul se desfasoara de persoane neinvestite cu autoritate pu!lica, numite ar!itrii. +ceasta este deose!irea esentiala dintre ar!itrii si judecatori. +r!itrul este o persoana privata, numita de parti pe un sin#ur temei, al increderii pe care partile o au fata de profesionalismul, moralitatea, etc. sa. 7. $ vorul competentei ar!itrului. $n marea majoritate a ca ul, i vorul il constituie conventia de ar!itraj, acordul de vointa al partilor. 'oarte rar, prin conventii internationale se pot sta!ili competente ale unor tri!unale ar!itrale. *. %rocedra ar!itrala este o pricedura speciala. Ea se desfasoara potrivit unor re#uli proprii, partial diferite, de re#ula aplica!ile instantelor de judecata ordinare, fie ele se re#asesc in re#ulamentele de procedura ale curtilor fie sunt re#uli de procedura ad-,oc. ). +r!itrajul se finali ea a printr-o ,otarare care este definitiva si o!li#atorie pentru partile liti#ante. %artile liti#ante sunt o!li#ate sa execute ,otararea de !una voi, iar daca nu o fac, ea ae aduce la indepinire intcamai ca si o ,otarare judecatoreasca prin forta coercitiva a statului. Curs 12 - 2=.0<.2013 !onventia de arbitraj Conventia de ar!itraj este acordul de vointa prin care partile convin sa supuna un liti#iu viitor sau pre ent unui tri!unal. 3unt doua forme ale conventiei: a8 Clau a compromisorie - acea clau a inserata in contractul principal prin care partile convin sa supuna ar!itrajului un litit#iu viitor posi!il intre ele. 3e refera la un liti#iu potential. De o!icei clau a suna astfel: orice liti#iu deur#and din sau in le#atura cu acest contract, inclusiv referitoare la inc,eieream executarea sau desfiintarea lui se va solutiona in conformitate cu re#ulamantul de procedura ar!itrala a Curtii. !8 Compromisul de ar!itraj - se inc,eie cu privire la un liti#iu existent intre parti. +sadar, se inc,eie dupa inc,eierea contractului principal si el im!raca forma unui acord de vointa propriu- is.

&fectele conventiei de arbitraj Conventia de a!itraj produce doua efecte: - un efect ne#ativ - inlatura competenta instantelor de drept comun - un efect po itiv - confera comletenta tri!unalului ar!itral Raportul dintre clauza compromisorie si contractul in care ea este inserata -espectiva clau a compromisorie are o autonomie relativa fata de contractul in care ea este inserata. +utonomia relativa exprima doua idei: ideea de autonomie 6re#im juridic distinct pe care clau a compromisorie o are fata de contractul in care speste inclusa8 si ideea se le#atura cu contractul principal. +utonomia clau ei se exprima prin mai multe idei: - clau a compromisorie nu este afectata de toate clau ele de desfiintare care afectea a contractul principal. -e olutiunea sau re ilierea pentru neexecutare nu afectea a clau a, motiv pentru care ar!itrul pronunta re olutiunea sau re ilierea pentru neexecutare. - urmea a un re#im de drept international propriu $n ceea ce priveste le#atura, exista totusi cau e de nevala!ilitate a contractului prin care afectea a si clau a de ar!itraj, numite nulitati conver#ente. De exemplu: incapacitatea uneia din parti de a inc,eia contractul principal atra#e o incapacitate si de a inc,eia clau a de ar!itraj? viciul de consimtamant. #rbitrajul comercial international Clasificare: 1. Dupa cum ar!itrajul se desfasoara in fata unei institutii de ar!itraj sau daca este vor!a de un ar!itraj ad-,oc - caracterul permanent sau termporar al arbitrajului. a8 +r!itraj institutionali at 6institutional8 - se desfasoara de o institutie de ar!itraj. +ceasta se articulari ea a prin faptul ca ea este or# pentru administrarea mai multor liti#ii, asadar ea preexista si su! ista unui anumit liti#iu. :area majoritate a ar!itrajelor internationale se desfasoara in fata unor institutii de ar!itraj. !8 +r!itraj ad-,oc - un ar!itraj care se or#ani ea a pentru or#ani area unui sin#ur liti#iu si care isi incetea a existenta in momentul in care sentinta este pronuntata. $ntre cele doua forme exista deose!iri. Dpdv or#ani atoric, o institutie de ar!itraj are esentialmente un sediu, un personal care este pus la dispo itia ar!itrilor, are in cea mai mare parte a ca urilor o lista de ar!itri care este propusa de institutie partilor. Exista o ar,iva in care ,otararile se pot pastra spre deose!ire de cel ad-,oc unde nu exista, in principiu, elementele enumerate mai sus. %oate desfasura activitatea oriunde, dupa idei care se sta!ilesc +r!itrajul institutionali at se su!clasifica dupa mai multe criterii, cel mai important fiind dat de competenta materiala si teritoriala. Dupa competenta materiala, exista:

a8 $nstitutii de ar!itraj cu competenta materiala #enerala - judeca liti#iile si in matie civila si intre profesionisti, indiferent de domeniul de comert din care liti#iul deriva. :area majoritate a institutiilor au o cometenta materiala #enerala. !8 $nstitutii de ar!itraj cu competenta materiala speciali ata - judeca liti#iile dintr-un anumit domeniu al comertului. $n #eneral sunt or#ani ate pe lan#a !ursele de marfuri si solutionea a liti#iile cu privire la marfurile respective. 6Curtea 1+'>+8 Dupa competenta teritoriala, exista: a8 $nstitutii de ar!itraj cu competenta teritoriala universala - solutionea a liti#iile dintre parti indiferent unde isi au sediul. :area majoritate a institutiilor intra in aceasta cate#orie. !8 $nstitutii de ar!itraj cu competenta re#ionala - /+'>+ 6Canada, 3.+, :exic8 - solutionea a liti#iile dintre aceste tari. c8 Curti de ar!itraj cu competenta !ilaterala - solutionea a liti#iile intre doua stat - exista Curtea canadian-americana 2. Dupa competentele atribuite arbitrului a8 +r!itraj de drept strict 6de iure8 - repre inta re#ula si ori de ate ori partile nu au preva ut in mod explicit ca au conferit ar!itrilor posi!ilitatea de a judeca in ec,itate, ar!itrii vor solutiona liti#iile dedrept strict. +r!itrii sunt o!li#atii in aces ca sa indice temeiul de dept al deci iilor lor si sa il mentione e in cuprinsul sentintei. !8 +r!itraj in ec,itate - confera ar!itrilor o mai mare li!ertate de deci ie. +cestia nu sunt o!li#ati sa respecte neaparat litera le#ii din sistemul de drept care este aplica!il in speta si au dreptul sa judece dupa ceea ce lor li se pare ec,ita!il in situatia respectiva. %ot inlatura, asadar, anumite norme de drept pe care le considera inec,ita!ile in speta resectiva. Cea mai frecventa pro!lema se refera la prescriptie. /u este in nelimitat in puterile pe care ar!itrul le are, este limitat de anumite principii de drept 6principiile fundamentale de drept, sau principii de D$%, principiile dreptului procesual civil8. -e#ulile de procedura ar!itrala - Curtea de +r!itraj $nternational de pe lan#a Camera de comert si industrie a -omaniei +ceasta Curte are ca acte fundamentale: un re#ulamant si re#uli de procedura ar!itrala. Regulamantul de organizare si functionare a !urtii - Caracterele juridice - Curte permanenta, independenta in exercitarea atri!utiilor, care functionea a in conformitate cu 4e#ea 33=22007. +sadar nu are personalitate juridica proprie. Este independenta in exercitarea atri!utiilor jurisdictionale fata de orice autoritate pu!lica sau privata. /u face parte din sistemul or#anelor statului, nu face parte din sistemul puterii judecatoresti. 'unctionarea se face ptrivit le#ii 33=22007 si potrivit -e#ulamentului. - +tri!utiile conferite de -e#ulament - Curtea or#ani ea a si administrea a solutionarea liti#iilor interne si internationale de ar!itraj institutionali at sau ad-,oc potrivit re#ulilor de procedura

adoptate. +dar, Curtea este esentialmente jn or#an de ar!itraj institutionali at, dar poate or#ani a si un ar!itraj ad-,oc, adica pune la dispo itiunea ar!itrajului ad-,oc latura or#ani atorica. Este de retinut ca nu tre!uie facuta o confu ie intre Curtea de +r!itraj si >ri!unalul ar!itral. Regulile de procedura arbitrala 3unt adoptate in martie 2013. Ele contin 2 parti majore: ar!itrajul institutionali at si ar!itrajul ad-,oc. $n ceea ce priveste re#ulile ar!itrajului institutionali at, tre!uie retinut ca exista un pac,et de norme #enerale si mai multe re#uli speciale pentru ar!itrajul international. Regulile arbitrajului institutionalizat a8 Dispo itii #enerale - Competenta curtii - orice liti#iu ar!itral intern sau international. 4iti#iul ar!itral este orice liti#iu derivand dintr-un contract referitor la inc,eierea, interpretarea, executarea sau desfiintarea lui, ca si din alte raporturi juridice ar!itrale. +sadar, Curtea este competenta sa judece in esenta liti#iile i vorate din contractele civile sau comerciale, dar poate solutiona liti#ii din alte raporturi juridice ar!itrale. 4iti#iul este intern cand lartile au nationalitate sau cetatenie romana , dar raportul juridic nu contine elemente de extraneitate. 4iti#iul este international cand cand decur#e dintr-un raport juridic care interesea a comertul international sau din alte raporturi civile cu eleent de extraneitate. $ vorul c petentei Curtii il constituie Conventia de ar!itraj. 3e prevede in art. 21 ca aceasta conventie tre!uie reali ata in scris fie su! forma unei clau e compromisorii inscrisa in contractul principal, fie su! forma unui compromis. $n ceea ce priveste clau a compromisorie, re#ulamntul re#lementea a ideile esentiale ale calu ei mentionate deja. %entru compormis este necesaj sa se specifice o!iectul liti#iului. 'orma scrisa pe catere#ulile de procedura o impun este atenunata prin prevederea potrivit careaia nu tre!uie sa exsite un inscris unic, se considera a fi indeplinita forma scrisa si in ca ul in care relamantul a introdus o cerere, @ar paratul accepta ca resectiva cerere sa fie solutionata de curte. - >ri!unalul poate fi format fie din ar!itrul unic, fie din trei ar!itrii. %otrivit re#ulilor in vi#oare, in cadrul ar!itrajului institutionali at, partile nu mai au dreptul sa isi numeasca ar!itrii. +cestia sunt numiti de autoritatea de nominare. +utoritatea denominare este exercitata de un mem!ru a %lenului Curtii de ar!itraj. +r!itrii sunt independenti si impartiali, ei nu sunt repre entantii niciuneia din parti. %ot fi revocati in ca ul savarsirii unor fapte care ii fac incompati!ili sau pot fi recu ati potrivit re#ulilor din C%C. - Exista o procedura prear!itrala si o procedura ar!itrala. $n procedura prear!itrala intra urmatoarele acte de procedura in mod esential: cererea de ar!itrare sau actiunea ar!itrala care este actul de sisi are al curtii. Cererea de ar!itrare tre!uie sa cuprinda toate eementele cererii de c,emare in judecata potrivit C%C si in plus cateva elemente specifice: mentionarea Conventiei de ar!itraj cu oli#area partilor de a anexa contractul si aratarea o!iectului si valorii cererii pentru ca in functie de valoarea predeterminata se sta!ileste si taxa ar!itrala. 4a cererea de ar!itrare tre!uie anexate inscrisurile pe care partea se intemeia a. 3ecretariatul curtii este o!li#at sa confirme reclamantului primirea cererii, cu aceasta oca ie comunicandu-i si codexul ar!itral si taxa pe care tre!uie sa o plateasca. De asemenam secretariatul comunica cererea catre parat si i se pune in vedere sa depuna intampinare care contine toate elementele preva ute de C%C. Daca paratul are pretentii proprii

derivand din acest raport juridic, poate formula o cerere reconventionala. >ri!unalul ar!itral se constituie de catre autoritatea de nominare, ar!itrii semnand un act de misiune. +cest act tre!uie sa contina punctul de vedere al ar!itrului desemnat 6accept sau refu 8, o declaratie de independenta si impartialitate. >ri!unalul ar!itral tre!uie sa pronunte ,otararea in termen de 7 luni ce la data constituirii sale. %oate fi prelun#it acest termen cu el mult 3 luni in anumite imprejurari exeptionale. >ermenul este important pentru ca in ca ul in care partile cer aplicarea acestui termen si ar!itrajul nu se pronunta in termen, avem o cau a de anulare a ,otararii. %rcedura ar!itrala incepe cu prima i de infatisare. 4a acest prim termen, .. Cererea reconventionala tre!uie depusa cel mai tar iu la acest termen. 4a acest termen, tri!unalul ar!itral este o!li#at sa intre!e oartile cu privire la competenta curtii si constituirea tri!unalului ar!itral, cu privire la posi!ilitatea lor de impacare, cu priure la puterile car ii sunt conferite. 3edintele de ar!itrare nu sunt pu!lice, la ele nu pot particiapa decat partile si repre ntantii acestora, martorii, exertii, alte persoane cu apro!area tri!unalului ar!itral si cu apro!area oartilor. %rocedura se desfasoara, in principiu, in fata intre#ului complet ar!itral, dar atunci cand nu sunt pronuntate deci ii, deci nu sunt inc,eieri interlocutorii, pot fi acordate in asemenea situatii si de catre un sin#ur mem!u al tri!unalului de ar!itraj. /epte eantarea unei parti care este le#al citata nu impiedica desfasurarea prcesului. Dodv pro!atoriu, se pot administra orice pro!e. %rocedura se inc,eie prin sentinta ar!itrala. >ri!unalul ar!itral tre!uie sa solutione e liti#iul potrivit contractului, normelor de drept aplica!ile si tinand seama si de u antele comerciale. 3entinta ar!itrala, in mod o!li#atoriu se redactea a in scris si tre!uie sa cuprinda ... 3entinta este definitiva, se aduce la indeplinire in principiu de !unavoie de parti. Daca nu se executa de !unavoie, ea repre inta titlu executoriu si se executa intocmai ca o ,otarare judecatoreasca. $mpotriva sentintei ar!itrale se poate formula o sin#ura cale de atac, si anume actiunea in aanulare al carei re#im e sta!ilit de C%C. .rmatoarele motive pot fi invocate - 4iti#iul nu este suscepti!il de solutionare pe calea ar!itrajului - >ri!unalul ar!itral a solutionat liti#iul fara sa existe o conventie ar!itrala sau in temeiul unei conventii nule sau inopera!ile - >ri!unalul ar!itral nu a fost constituit in conf cu Conventia ar!itrala - %artea a lipsit de la termenul camd au avut loc de !aterile si proc de citare nu afost le#at indeplinita - Cotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului ar!itrajului - >ri!unalul ar!itral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori a dat mai mult decat s-a cerut - Cotararea nu contine dispo itivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii sau nu este semnata de ar!itru - Cotararea incalca ordinea pu!lica, !unele moravuri sau dispo itiile imperative ale le#ii - Daca dupa prin ,otarare, Curtea Contitutionala a admins exceptia de neconstitutionalitate a le#ii sau ordonantei pe temeiul careia ,otararea a fost pronuntata. Cometenta de solutionare a actiunii in anulare revine Curtii de +pel 9ucuresti. >ermenul de introducere este de 1 luna de la data comunicarii ,otararii. 3e judeca la C+ in complet de prima instanta, deci este o rejudecare in fond, nu in apel si cu recurs la $CC&.

$n ceea ce priveste dispo itiunile speciale, re#lile prevad ca se aplica si conventiile internationale la care -omania este parte, ar!itrii tre!uie sa desemne e norma conflictuala aplica!ila. 4iti#iul se poate desfasura intr-o lim!a de circulatie internationala.