Numele: APOSTOL MARIA-DENIS

COD NUMERIC PERSONAL : 2680815370027

An, Specializare: MASTER , AN I, MANAGEMENTUL
FINANCIAR CONTABIL IN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
Disciplina: PRINCIPII ŞI PRACTICI MODERNE ÎN
MANAGEMENTUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Profesor:PROF.UNIV.DR.IOAN GÂF DEAC

1
ACTUL ADMINISTRATIV PUBLIC ÎN MEDIUL GENERAT DE
ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE

INTRODUCERE

Spre deosebire de vechea lege a contenciosului administrativ, noua lege defineşte în mod
expres actul administrativ ca fiind „actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis
de o autoritate publică în vederea executării sau a organizării executării legii, dând naştere,
modificând sau stingând raporturi juridice sunt asimilate actelor administrative, în sensul
prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect:
• punerea în valoare a bunurilor proprietate publică;
• executarea lucrărilor de interes public;
• prestarea serviciilor publice;
• achiziţiile publice.
Având în vedere definiţia legală de mai sus, considerăm că există acte administrative
propriu-zise şi acte juridice asimilate actelor administrative.
Actul administrativ propriu-zis poate fi definit (doctrinar), pe baza definitiei legale de mai
sus, ca fiind actul juridic unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate
publică în vederea executării sau a organizării executării legii, dând naătere, modificând sau
stingând raporturi juridice. In consecinţă, caracteristicile actului administrativ propriu-zis sunt
următoarele:
- este un act juridic, adică o manifestare de voinţă făcută cu scopul de a produce efecte
juridice (de a da naştere, a modifica sau a stinge efecte juridice);
- este un act juridic unilateral, în sensul că manifestarea de voinţă este a unei singure părţi (în
speţă a autorităţii publice);
- este un act juridic unilateral cu caracter individual sau normativ;
- este un act juridic emis de un organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care
acţionează in regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public (autoritate
publică propriu-zisă) sau de persoane juridice de drept privat, care au obţinut statut de utilitate
publică ori sunt autorizate să presteze un serviciu public (autoritate publică asimilată);

2
- este un act juridic emis în vederea executării legii sau a organizării executării legii;
- efectele actului administrativ constau in naşterea, modificarea sau stingerea de raporturi
juridice.
Caracteristicile actului administrativ asimilat (contractele administrative) sunt următoarele:
- este un act juridic, adică o manifestare de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte
juridice (dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice);
- este un act juridic bilateral, adică reprezintă voinţa concordantă (acordul de voinţă) a doua
părţi;
- una dintre părţile actului juridic bilateral este o autoritate publică;
- obiectul acestor acte constă în: punerea în valoare a bunurilor proprietate publică ,
executarea lucrărilor de interes public; prestarea serviciilor publice; achiziţile publice;
- regimul juridic al actului administrativ asimilat este stabilit de noua lege a contenciosului
administrativ, dar şi de alte legi incidente in cauză (ex. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
60/2001 privind achiziţiile publice, modificată şi completataăetc.) şi este un regim juridic de
drept public;
- principiul autonomiei de voinţă suportă anumite limitări, in sensul ca părţile trebuie să
accepte unele clauze de „natură reglementară“ stabilite prin lege.

3
 ACTUL ADMINISTRATIV PUBLIC

DEFINIŢIE, TRASATURI , CLASIFICARE , REGIM JURIDIC

1.DEFINITIE

Înţelegem prin act administrativ una din formele prin care administraţia publică îşi
realizează misiunea , fiind cea mai importantă dintre acestea , din punct de vedere juridic.
Literatura postbelică nu a fost uniforma în ceea ce priveşte noţiunile folosite pentru
desemnarea actelor emise de administraţie.Regăsim fie denumirea de ‘’acte de drept
administrativ’’ , fie pe cea de act administrativ.
O definiţie care impune prin rigoare şi conciziune regăsim în Tratatul prof.univ.Antonie
Iorgovan , care prin act administrativ înţelege ‘’acea formă juridică principală a activităţii
organelor administraţiei publice , care constă într-o manifestare unilaterală şi espresă de
voinţă de a da naştere , a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii , în realiyarea puterii
publice , sub controlul principal de legalitate al instanţelor judecătoreşti ‘’.1
În concepţia noastră , actul administrativ reprezintă o manifestare de voinţă expresă ,
unilaterală şi supusă unui regim de putere publică precum şi controlului de legalitate al
instanţelor judecătoreşti , care emană de la autorităţi administrative sau de la persoane private
autoriyate de acestea , prin care se nasc , modifică sau sting drepturi şi obligatii corelative.
Terminologia utilizata are semnificatia sa in orice demers cognitiv stiitific, demersul teoretic
de fundamentare a semnificatiei unui termen tine, inainte de toate, de ramura “stiintei
specializate” si nu de semantica, ca stiinta gnerala a semnificatiei cuvintelor.
Literatura interbelica face o distinctie, mai intai, intre actele ”puterii executive” in
raporturile cu Parlamentul si actele “facute de puterea executiva”, in raporturile cu cetatenii
ori care au intervenit intre diversele servicii ale statului. Apoi actele “puterii executive” in
raporturile sale cu cetatenii erau divizate pe doua categorii:
a) actele de autoritate
b) actele de gestiune

1A.IORGOVAN-op.cit.,vol.II, p.24

4
 Actele de autoritate erau intelese ca fiind manifestari de vointa facute de un organ
administrativ competent, prin care se crea o situatie juridica generala sau individuala,
guvernata de norme de drept public, iar prin actul de gestiune se intelege manifestarea de
vointa facuta de un organ competent, ce tinde sa creeze unui organism administrativ o situatie
juridica , reglementata de dreptul privat.
Sub aspectul rezonantei in legislatie, in practica judiciara si in alte ramuri ale stiintei
dreptului, se detaseaza doua formulari, si anume; act administrativ si, respectiv, act de drept
administrativ.
Denumirea de acte de drept administrativ s-a propus in ideea evocarii mai clare a
regimului elaborarii si respectiv,al efectelor actelor organelor administratiei de stat, emise in
realizarea puterii de stat. S-a urmarit a se releva, chiar prin denumire, ca aceste acte sunt
supuse unui regim juridic diferit de acela al actelor civile ale organelor administratiei de stat.
Fata de stadiul actual al legislatiei, pentru stiinta dreptului administrativ, ca de altfel si
pentru practica administrativa sau judecatoreasca, prezinta interes notiunea de act
administrativ in sens formal-material, precum si notiunea de act administrativ in sens
functional-juridic.

2.Trasaturile actului administrativ

Delimitarea sferei acestora

Trebuie spus de la început că în literatura de specialitate nu există o unanimitate de

opinii cu privire la numărul, denumirea şi conţinutul trăsăturilor actului administrativ (de
drept administrativ). Unele elemente comune sunt regăsite la toţi autorii de drept
administrativ şi anume: sunt acte juridice, sunt manifestări unilaterale de voinţă, sunt emise în
realizarea puterii de stat.
Actul administrativ este supus unui regim juridic specific. Regimul juridic specific al
actului administrativ, pe care îl denumim regim de drept administrativ, este stabilit, în
principal, de Constituţie şi de Legea nr. 29/19990, legea conticiosului administrativ. Art. 48
din Constituţie lasă deschisă posibilitatea atacării in justiţie şi a actelor administrative ale
celorlalte organe de stat.

5
Considerăm că din definiţia la care ne-am oprit , se pot desprinde cu uşurinţă urmatoarele
trăsături ale actului administrativ:
1. actul administartiv este forma juridică principală de activitate a administraţiei publice ;
2. reprezintă o manifestare de voinţă expresă , unilaterală şi supusă unui regim de putere
publică ;
3. regimul de putere publică nu exclude exercitarea de catre instanţele judecătoreşti a
unui control de legalitate ;
4. actul administrativ poate emana de la autorităţi publice sau de la persoane private
autorizate de admnistraţie să presteze servicii publice ;
5. prin actul administrativ se produc efecte juridice , care , ca la orice act juridic , pot
consta în a da naştere , a modifica sai a stinge drepturi şi obligaţii ;

1. Actul administrativ este forma juridică principală a activităţii organelor administraţiei

publice.

Prin această caracteristică , se scoate în evidenţă faptul că actul administrativ nu este

singura formă juridică prin care se lucrează administraţia , dar este forma juridică cea
mai importantă.
Actul administrativ apare ca una din formele cu semnificaţie juridică prin care organele
administraţiei publice îşi realizează competenţa, implicit sarcinile, şi este forma juridică
principală a administraţiei publice ca activitate.
Ponderea actului administrativ în sfera formelor de activitate ale organelor administraţiei
publice, variază după cum ne plasăm la un nivel ierarhic sau altul al organizării administraţiei
publice, respectiv după cum este vorba de un organism de ramură sau de domeniu.

2. Actul administrativ repreyintă o manifestare de voinţă expresă , unilaterală şi

supusă unui regim de putere publică.

Prin această trăsătură se urmăreşte, pe de o parte, includerea actului administrativ in

sfera actelor juridice, iar pe de alta parte, delimitarea actului administrativ de operaţiunile
tehnico-administrative, respectiv de operaîiunile tehnico-productive.
O discuţie care se face in literatura noastră de specialitate este legată de refuzul
nejustificat al unui organ al administraţiei publice de a satisface o cerere privitoare la un
drept, respectiv de nerezolvare (tardivitate) a unei asemenea cereri in termenul prevăzut

6
 de lege. Dispoziţiile exprese ale art. 48 alin.1 din Constituţie, precum si ale art. 1 din
Legea conticiosului administrativ, atât tăcerea administraţiei de stat (refuzul nejustificat),
cât şi tardivitatea, constituie acte juridice, în speţă acte administrative (implicite).
În ce priveşte cerinţa pentru actul administrativ de a fi unilateral, în literatura de
specialitate, ca şi în practica judiciară administrativă, s-au ridicat unele probleme:
a) Emiterea actului administrativ cu participarea mai multor persoane fizice.
Caracterul unilateral al actului decurge nu din numărul de personae fizice care
participă la adoptarea lui, ci din faptul ca acele persoane fizice (consilieri locali sau
judeţeni; oameni politici sau tehnocraţi ce fac parte din Guvern; funcţionarii; membri
ai unui organ colectiv de conducere) acţionează în vederea realizării competenţei
organului administrativ.
b) Emiterea actului administrativ cu participarea mai multor autorităţi publice, respectiv
a unui organ administrativ si a unui organ nestatal
Este vorba de caracterul hotărârilor comune, existând următoarele trei mari situaţii:
1. Hotărâri comune a doua sau mai multe organe administrative .
2. Hotărâri comune ale unui organ administrativ şi ale altui organ de stat .
3. Hotărâri comune ale unui organ al administraţiei de stat şi ale unei organizţii
(organ) cu caracter nestatal (de regulă, un organism de conducere sindicală).
În toate aceste cazuri suntem in prezenţa unui act unilateral, şi nu a unui act contractual
deoarece ,,acordul de voinţă” dintre organul administraţiei publice şi alt subiect de drept
(organ administrativ, de stat, sau sindical) intervin pentru a realiza o singură voinţă
juridică.
c) Emiterea actului administrativ la cererea prealabilă
Este vorba de doua mari situaţii:
1. Cererea prealabilă aparţine chiar organului emitent şi este adresata organului său
ierarhic superior.
2. Cererea prealabilă este adresată organului emitent de către subiectul de drept ce
urmează să fie beneficiarul actului administrativ.
În prima situaţie este vorba de obţinerea unei autorizaţii în sensul larg al termenului.
În cea de-a doua situaţie, cererea prealabilă sau dupa caz acordul prealabil au valoarea
doar a unei condiţii cerute de lege pentru ca actul administrativ să fie legal.

3. Regimul de putere publică nu exclude , ci îngăduie exercitarea unui control de

legalitate de către instanţele judecătoreşti.

7
Această trăsătură nu trebuie privită în mod absolutist , din două considerente :
-pe de o parte , există unele acte care , deşi sunt emise de autorităţi ale administraţiei publice ,
sunt sustrase acestui control de legalitate , adică acele ‘’limite ‘’ de care vorbeşte legiuitorul
constituant ;
-pe de alta parte , există acte administrative , care deşi nu sunt emise de organe ale
administraţiei publice , ci de alte autoritaţi publice , sunt supuse acestui control de legalitate.1

4. Actul administrativ poate emana de la autorităţi publice sau de la persoane private

autorizate de admnistraţie să presteze servicii publice ;
Această trăsătură a actului administrativ ne ajută să deosebim actul administrativ, care
este emis în special de organele administraţiei publice, de actele de autoritate specifice altor
categorii de organe. Regimul stabilit de Legea nr. 29/1990, în redactarea sa iniţială, viza
numai actele administrative ce emanau de la organele administraţiei publice, regim care a fost,
insă, modificat de Constituţie.

5.Prin actul administrativ se produc efecte juridice , care , ca la orice act juridic , pot
consta în a da naştere , a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii ;
Fiind o specie de act juridic , şi actul administrativ intervine pentru a schimba realitatea
juridică existentă , prin naşterea , modificarea sau stingerea de drepturi şi obligaţii corelative.

3. Clasificarea actelor administrative

(in sensul structural-organizational)

I. După organul de la care emană, pot fi identificate:

a) acte care emană de la autorităţi administrative , de stat sau autonome locale ;
b) acte care emană de la alte autorităţi publice decât cele administrative ;
c) acte care emană de la peroane privatze autoriyate să presteye anumite servicii publice ;

II. Dupa competenţa materială a organului emitent, distingem:

a) acte de administraţie generală
b) acte de administraţie specială

1 In acelaşi sens , ANTONIE IORGOVAN -op.cit.vol.II , pp.33-35.

8
III. După gradul de întindere a efectelor juridice :
a) acte normative
b) acte individuale
c) acte cu caracter intern

IV. Dupa conţinutul efectelor actului individual pot fi identificate cel puţin patru mari
categorii:

a) acte prin care se stabilesc drepturi sau obligaţii determinate pentru subiectul căruia i se
adresează
b) acte de conferire a unui statut personal
c) acte de aplicare a constrângerii administrative
d) acte cu caracter jurisdicţional

4.Regimul juridic al actelor administrative

Regimul juridic al actelor administrative cuprinde totalitatea condiţiilor , de fond şi de formă

, care particulariyeayă această instituţie , îi dau identitate în raport cu altele.
În ceea ce priveşte dimensiunile regimului juridic al actelor administrative , aşa cum am
reţinut şi în definiţia formulată mai sus , credem că acestea pot viza :
a) procedura de emitere sau de adoptare a actului administrative ;
b) condiţiile de validitate ale actului administrative , respective conditiile care privesc
forma şi fondul acestu tip de act juridic ;
c) forţa juridică şi efectele juridice ale actului administrativ , începând cu naşterea ,
efectele propriu-zise , până la încetarea procedurii acestor efecte ;
d) controlul exercitat asupra actului administrativ ;

9
 CONCLUZII

Deoarece societatea se află in continuă evolutie, administraţia publică incearcă să

răspundă cât mai prompt, cerinţelor tot mai exigente ale cetăţenilor, însă cadrul legislativ în
materie, aflat în tranziţie şi mereu în schimbare, mai ales în condiţiile integrării în Uniunea
Europeană, determină apariţia unor piedici în derularea proceselor prin care se urmăreşte
satisfacerea intereselor publice generale şi locale.
În ceea ce priveşte, tratarea temei “act administrativ”, în literatura de specialitate
există o multitudine de opinii divergente şi convergente, datorate tot procesului legislativ
aflat, “să sperăm”, in continuu si real progres pentru societatea romanească.

10
 BIBLIOGRAFIE

1. Anton Trăilescu, “Drept administrativ”, editia a doua revizuita, Ed. AllBeck, Bucuresti,
2005

2 . Romulus I Gheorghiu,” Drept administrativ”, Ed. Economica, Bucuresti, 2005

3.Andre Bettgenbach ,’’Manuel de Droit Administratif’’, Maison Fernand Larcier, 1959

4.Charles Debbasch –‘’Istitutions et droit administratif ‘’, Tome 2 , L’action et le control de

l’administration , 4 ed , refondue , Themis , PUF , 1998

11