ALCOOLISMUL

Alcoolul este cea mai raspandita substanta utilizata in scop adictiv, abuzul de alcool generand multiple consecinte organice si psihice. Datele furnizate de OMS la inceputul deceniului trecut apreciau ca un sfert din populatia globului este dependenta de alcool sau de alte droguri. Se considera ca 90% din populatia globului este consumatoare de alcool, 0% fiind consumatori abuzivi. !onceptul de alcoolism "boala cu conotatii biologice, psihosociale, fundamentat in lucrarile lui #elline$ este unanim acceptat , persisitand divergentele in privinta definirii sale . Etiologie: Ipoteza genetica.%udele alcoolicilor au un risc de &'( ori mai mare de a avea probleme legate de consumul de alcool.!loniger ) 9*+, a descris doua tipuri de alcoolici - tipul . , cu debut tardiv , dependenta psihologica mai puternica decat cea fizica , sentimente de culpadupa abuz si tipul .. cu heritabilitate crescuta ce asociaza adesea comportament antisocial. Ipoteza psihologica ia in calcul efectul an/iolitic , rela/ant , usor antidepresiv al alcoolului, care ar cupa trairi psihologice de neputinta , stress, la persoanele cu un profil dominat de nevroticism. Ipoteza comportamentalista vede alcoolismul ca un comportament invatat prin recompensa si intarire. Ipoteza socioculturala se bazeaza pe ideea ca e/ista grupuri sociale care promoveaza un comportament de descura0are a consumului alcoolic )evreii, rezultand o prevalenta scazuta a alcoolismului. !lasificare- O prima clasificare ar fi intre 'alcoolismul acut "into/icatie etanolica acuta, semnele ei disparand complet dupa eliminarea to/icului. 'alcoolismul cronic ce presupune tulburari metabolice importante ce regreseaza lent si incomplet, determina complicatii somatice si psihice importante !ea mai raspandita e clasificarea lui #elline$ ) 910,Alcoolismul 2 presupune dependenta psihologica fata de alcool, subiectul recurge la acesta episodic, in scop tranchilizant sau euforizant, nu apar fenomene de sevra03 Alcoolismul 4 presupune o perioada mai lunga de consum , implica complicatii somatice, consumul de alcool se face in virtutea unor obiceiuri socio'culturale3

Alcoolismul 5 presupune dependenta fizica certa, sistarea consumului determina simptome de sevra0, cresterea tolerantei , pierderea controlului asupra consumului, implicatii sociofamiliale importante3 Alcoolismul 6 inseamna consum continuu de alcool, reducerea sau suprimarea lui determinand simptome de sevra0. Alcoolismul 7 sinonim cu dipsomania grava3

Alcoolismul cronic implica cu valoare definitorie notiunile de notiunile de toleranta si dependenta (addiction) fizica sau psihica. Toleranta la o substanta capabila sa genereze to/icomanie semnifica necesitatea cresterii in timp a dozelor de substanta pentru realizarea aceluiasi efect. Opusa acesteia este sensibilizarea, care presupune atingerea ebrietatii la cantitati din ce in ce mai mici de alcool. Dependenta psihica este mai precoce si presupune necesitatea psihologica imperioasa de a continua consumul in vederea realizarii reducerii tensiunii psihice. Dependenta fizica apare mai tarziu si semnifica aparitia unui sindrom de sevra0 )abstinenta , atunci cand a fost intrerupt sau redus brusc consumul . Sevra0ul , in forma sa severa imbraca simptomele deliriumului tremens, apare la +8 ore sau mai tarziu dupa intreruperea consumului. Simptomele apar in urmatoarea ordine'la cateva ore dupa intrerupere-tremuraturi ale e/tremitatilor, febra, tahicardie, hipertensiune arteriala, an/ietate, transpiratii3 'la 8'8( ore- an/ietate, agitatie psihomotorie, halucinatii vizuale )scene profesionale, zoopsii terifiante ,, semne de hipersimpaticotonie )transpiratii abundente , tahicardie, hipertensiune, , hipertermie, , confuzie )delirium,. 9ulburarile metabolice implica deshidratare, hemoconcentratie, hiponatremie,, hiperazotemie, hipo$aliemie, anomalii ale probelor functionale hepatice. O alta complicatie poate fi aparitia crizelor epileptice simptomatice.Mortalitatea in delirium tremens este de :'80 % in primele (* ore, constituind urgenta psihiatrica. Se remite in ': zile cu tratament comple/, adecvat.;ot apare comorbiditati -insuficienta hepatica, pancreatita, infectii bronhopulmonare, hematoame subdurale posttraumatice , miocardiopatie metabolica cu tulburari de ritm, etc. 9%A9AM<=9>? ;S.@.A9%.! .n mod electiv se administreaza benzodiazepine ) diazepam 0'80 mg. i.m. sau p.o.Apriza, ma/im 00mgAzi, sau lorazepam '( mgAzi , clordiazepo/id 80':0Apriza, oricare se administreaza in cel putin ( prizeAzi, in functie si de timpul de in0umatatire. ;erfuziiile se recomanda in caz de deshidratare severa, iar cele cu glucoza numai insotite de administrarea concomitenta a tiaminei. Acesti pacienti au o importanta deficienta

de glicogen , pe langa cea de tiamina, care poate precipita instalarea unei encefalopatii carentiale de tip Berniche, la administrarea glucozei fara aportul compensator al tiaminei cu rol de coenzima. Se evita administrarea antipsihoticelor datorita riscului de scadere a pragului convulsivant. %ehidratarea prin perfuzii sau p.o. si reechilibrarea electrolitica cu asigurarea aportului tiaminic, supravegherea pacientului intr'o camera linistita si bine luminata se mentin pentru o perioada de (*'+8 ore, perioada cand deliriumul tremens constituie o adevarata urgenta medicala si metabolica, abia dupa aceea fiind o urgenta psihiatrica );relipceanu 8008, !OM;?.!A9..?< A?!OO?.SM>?>. !omplicatiile digestive privesc ficatul si aparatul gastrointestinal- steatoza hepatica, cu ficat marit si palpabil, inflamatie pancreatica cu risc pentru pancreatita acuta, esofagita , gastrita , pot antrena hemoragii digestive, ciroza se poate complica cu rupturi de varice esofagiene. !omplicatiile cardiovasculare si cerebrovasculare - pot sa apara @9A, cresterea trigliceridelor si colesterolului, coronaropatii, cardiomiopatia alcoolica , cu tulburari grave de ritm , microhemoragii in vasele cerebrale, risc mare de stro$e. !omplicatii hematologice- leucopenie, scaderea imunitatii, cresterea C<M peste 9: ., recunoscut ca mar$er biologic al consumului. !omplicatiile psihiatrice sunt - sindromul de sevra0 complicat sau nu cu delirium tremens, tulburarea amnestica )sindromul Dorsa$ov alcoolic,, dementa alcoolica, depresia alcoolica, tulburarea an/ioasa indusa de alcool, tulburarea psihotica )halucinoza alcoolica Bernic$e, indusa de alcool. ?iteratura psihiatrica descrie inca din secolul trecut sindroame delirante tranzitorii sau cu evolutie prelungita care apar in cursul consumului cronic abuziv de alcool. Halucinoza alcoolica acuta descrisa de Wernic e este astazi asimilata de DSM .C 9% Tulburarii psihotice induse de alcool . !linic se descriu halucinatii elementare urmate de halucinatii acustico'verbale uneori halucinatii olfactive si vizuale , insotite de an/ietate importanta, idei de relatie , interpretari delirante ce conduc la elaborarea unui delir de persecutie. %emisiunea tulburarilor nu este insotita de amnezia episodului , prognosticul fiind , in general, favorabil. ?iteratura psihiatrica europeana clasica descrie si psihoza halucinatorie alcoolica cronica , individualizata de Draepelin drept Eparanoia halucinatorie a bautorilorF , ea ar corespunde cazurilor ce evolueaza spre cronicizare , cea mai frecventa tema deliranta fiind gelozia.<volutia este putin favorabila, asociind fenomene de deteriorare mentala progresand pana la o stare dementiala. <ncefalopatia GaHet'Bernic$e este cea mai veche complicatie carentiala a alcoolismului, descrisa de acesta in ** drept un proces inflamator determinat de deficitul de

absorbtie sau metabolizare al tiaminei )vitamina I ,. Debutul este rapid, cu cefalee, varsaturi, hipo sau hipertermie, tulburari de memorie, poate asocia tulburari de constienta realizand tabloul unei confuzii mentale, cu agitatie psihomotorie. 9ulburarile oculare sunt cvasiconstante )9:%, patognomonice pt diagnostic' paralizia miscarilor con0ugate ale globilor oculari, interesarea nervului oculomotor e/tern )per C.,, nistagmus. Ata/ia cerebeloasa poate fi prezenta. .nstituirea tratamentului rapid cu tiamina duce la vindecari complete in 8A& din cazuri . 9>?I>%A%<A AM=<S9.!A DO%SADOC 9abloul clinic asociaza tulburari de memorie de tipul amneziei de fi/are cu neuropatia periferica. 9ulburarile pot fi precedate de unul sau mai multe episoade de delirium tremens. .n stadiul acut e/ista tulburari de constienta, somnolenta, dezorientare temporospatiala, amnezie de fi/are )pacientul e incapabil sa retina evenimentele care se petrec, cele care au avut loc inainte de debutul bolii putand fi reproduse,, confabulatii mnestice. </amenul neurologic evidentiaza polineuropatia periferica, oftalmoplegie , nistagmus, ata/ie. Din punctul de vedere al evolutiei se descrie o forma acuta, cu confuzie severa ,paraplegie flasca, deteriorare a starii generale, deshidratare, tulburari de mictiune, cu evolutie letala in :0 % din cazuri.Jorma cronica survine in cazurile in care terapia cu tiamina se instituie precoce si continuata sustinut 1'* saptamani, uneori 1 luni in doze de :0' 00 mg Azi. Alteori evolutia este continua spre dementiere. D<M<=9A A?!OO?.!A Jinalitatea consumului abuziv de alcool o constituie deteriorarea intelectuala si afectiva progresiva, de aspect demential.Degenerarea neuronilor corticali este determinata de carentele vitaminice mai mult decat de efectul to/ic propriu'zis al alcoolului. 9abloul clinic consta in -deficit prose/ic si mnezic important, obtuzie, tulburari de orientare, deficit de 0udecata, degradare morala si sociala. 9ulburarile sunt partial reversibile in conditiile abstinentei observandu'se ameliorari notabile.