1.

Constitutia in sens material/formal:

a) material: (mult mai larg dect cel formal) vechiul concept-considera coninutul si importanta relaiilor reglementate include toate reglementrile, indiferent de sursa formala se refera la: instituirea si exercitarea puterii in stat, raportul dintre puterile statului si drepturile si libertile fundamentale ii sunt subsumabile att reglementrile cuprinse in ea, cat si o serie de reglementari cuprinse in legi organice (prelungiri ale constituieinex. odul ivil! sau ordinare" ele sunt garaniile concreti#ate ale unor drepturi si libertatea fundamentale b) formal: lege fundamentala adoptata de adunare special constituita (repre#entativa-ex. parlament, adunare constituanta etc. !, cu procedura speciala, deosebita de cea a legilor ordinare fora $uridica superioara celorlalte legi mi$loc de aprare contra pericolelor atotputerniciei statale apar situtatii in care legea fundamentala reglementea#a relatii sociale mai putin importante, neincadrabile material in constitutie dar cu aceeasi putere" definitia ba#ata pe cumularea celor % criterii e uneori prea stramta.

2. Constituii cutumiare/scrise:
DUPA CRITERIUL SURSEI F R!ALE: a)"cri"e: ex. constituiile noastre din &&,%','(, cele ' comuniste si cea din ( decembrie )**)+ altele precedente impuse din afara (mai in detaliu la subiectul ,, cam de asta se leag! din un singur act sau mai multe b)cutumiare: -ansamblu de reguli nescrise referitoare la: o desemnarea sefului statului o procedura parlamentara o numirea guvernului o controlul parlamentar asupra executivului si asupra unor drepturi fundamentale in pre#ent, nu exista cutumiare propriu-#ise ci doar ./012 (acte normative scrise, ce au prin tradiie valoare constituionala, completate de u#ane si practici constituionale-ex .agna arta din .area 3ritanie! in pre#ent, toate sunt mixte" pana si cele scrise sunt completate de o serie de cutume privind, de exemplu, modul de interpretare a unui text constituional la noi, pana in )*',, norma cutumiara era eseniala, nu putea fi inculcata o constituie cutumiara nu devine scrisa, chiar si prin consemnarea unei pari considerabile din ea foarte stabile, de4i teoretic cele scrise ar fi mai stabile nu sunt susceptibile de revi#uire

3. Constituii flexibile(suple)/rigide:
A#reciata i$ fu$c%ie de #rocedurile #e$tru re&i'uire "i de efecti&itatea a#lic(rii lor) a) Su#le: modalitatea simplificate de revi#uire in general, prin ma$oritate calificata (%5' membrii camerelor! de legiuitorul ordinar (care devine constituant prin 6ntrunirea acestei ma$oritatea calificate! ex.-constitut iile comuniste b! Rigide: modalitatea greoaie de revi#uite, uneori conditii suplimentare ex. onstitutia )**) a 7omaniei, sub aspectele: i. limitarii initiativei de revi#uire ii. procedura de revi#uire iii. stipularea unor limite ale revi#uirii

4. Clasificarea constitutiilor in funcie de modul de adoptare:

Se refera $umai la cele "cri"e: a! constitutii octroiate ("au *carte co$cedate+): formal, acte unilaterale ale unui suveran emanatie a puterii sale absolute, insa, de fapt, consecinta erodarii po#itiei lui politice b! constitutii "tatut: emanatie a vointei sefului statului supuse aprobarii populatiei prin 8923/: /1" implicare a vointei poporului recunoastere a puterii constituante a poporului c! constitutii #act: consecinta unui compromis, cel mai des intre monarh si fortele politice repre#entate in 8arlament monarhul renunta la o parte din prerogative si se anga$ea#a sa respecte actele parlamentului d! constitutii co$&e$tie: de#batuta si adoptata de o adunare anume aleasa in acest scop formal, repre#inta emanatia integrala a vointei poporului, fara constrangeri sau limitari, manifestata prin repre#entanta nationala e! constitutii refere$dare: adoptate de o repre#entanta nationala (adunare constituanta!, :;8;:< ;9127/=7 <87=3<7// 8=8=7;9;/ 87/> 72?272>@;. de#batere publica in adunarea constituantaAreflectare echilibrata si echitabila a intereselor mai multor categorii sociale si orientari politice aprobarea poporului prin referendum pre#inta atuul legitimarii superioare, altfel parlamentele ulterioare ar putea afecta pe viitor autoritatea constitutiei

5. e!i"uirea constitutiei
>ecesitatea revi#uirii onstitutiei-realitatile sociale economice si politice dintr-o tara sunt in continua schimbare si din aceasta cau#a o constitutie, la fel ca celelalte reglementari $uridice, nu poate ramane imuabila, ci trebuie sa se adapte#e dinamicii sociale" onstitutia 7oamaniei este calificata drept o constitutie rigida(prevede modalitati greoaie de revi#uire!, iar rigiditatea se manifesta sub aspectele: limitarea initiative de revi#uire, procedura de revi#uire si limitele revi#uirii. <rt.)BC: )./nitiativa revi#uirii: -8resedintele 7omaniei, la propunerea Duvernului -cel putin )5,din nr depuitatilor sau senatorilor -cel putin BCC.CCC de cetateni cu drept de vot(acestia trebuia sa provina cel putin din $umatate din $udetele tarii, iar in fiecare $udet sau in municipiu sa se stranga cel putin %C.CCC de semnaturi! %.8rocedura de revi#uire: -propunerea trebuie adoptata de amera @eputatilor si de :enat, cu o ma$oritate de cel putin %5' din nr membrilor fiecarei camere(unele constitutii consacra ca revi#uirea nu se poate face de organele legiuitoare obisnuite, ci numai de o adunare constituanta! -daca prin procedura de mediere nu se a$unge la un accord, amera @eputatilor si :enatul hotarasc in sedinta comuna cu votul a cel putin E din nr deputatilor si senatorilor -revi#uirea este aprobata prin referendum de catre cetateni in termen de 'C #ile de la data adoptarii proiectului sau propunerii de revi#uire.

#.$imitele re!i"uirii constitutiei (dispo"itii declarate nere!i"uibile)

).@eclararea ca nerevi#uibila pentru o anumita perioada de timp a constitutiei(ex:constitutia france#a din )(,(! %.@eclararea ca nerevi#uibile doar a unora din dispo#itiile constitutiei- onstitutia 7omaniei din )**), revi#uita in %CC': a!dispo#itiile privind caracterul national, independent, unitar si indivi#ibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriala, independenta $ustitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revi#uirii b!suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora c!re#ivuirea nu poate avea loc pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici pe timp de ra#boi

'

F a! si b! proclama solemn realitati perene de la al caror continut istoric poporul roman nu se va abate c!-este vb despre interdictii care nu au nimic in comun cu preocuparea de a impune generatiilor viitoare conceptile politice ale generatiei actuale, ci se urmareste impiedicare revi#uirii facuta sub presiunea unor evenimente exceptionale

%.&orme de control al constitutionalitaii legilor(include si subiectul '(controlul )urisdictional al constitutionalitatii legilor)

ontrolul constitutionalitatii se reali#ea#a de catre un organ independent, altul decat cel care a elaborat norma si constatarea incalcarii dispo#itiilor constitutiei nu duce la abrogare ci doar la lipsirea de efecte, fie fata de partile litigante, fie fata de toti subiectii de drept. ). ontrol politic-se exercita asupra proiectelor de lege, anterior promulgarii acestora de catre :enat" -a aparut in ?ranta( onstutitia din )G**! -caracterul politic decurge din modul de constituire si din po#itia celei de-a doua camere(senatorii erau numiti de presedintele 7epublicii! -actual,controlul cosntitutionalitaii legilor in ?ranta este politico-$urisdictional %. ontrolul parlamentar-examinarea legilor, de regula, anterior adoptarii acestora de catre o comisie constitutional"examinarea se face sub aspectul conformitatii cu constitutia -a aparut in statele comuniste si are character pur formal" -controlul era exercitat de organul care adopta legea(adunarile repre#entative erau organele supreme ale puterii de stat, iar un control venit din partea unor organe subordonate submina conceptul de suveranitate!. '. ontrolul $urisdictional-singura forma efectiva si impartiala de control al constitutionalitatii.@esi este exercitat de un organ inferior repre#entantei nationale, $ustificarea acestui control re#ida in faptul ca vointa generala a poporului isi gaseste manifestarea cea mai inalta in constitutie, care limitea#a vointa legiuitorului. 2xista % variante: a! ontrolul reali#at de instantele ordinare(in :;< si in 7omania pana in )*,C!:cau#a .arburH versus .adison - urtea :uprema a :;< respinge cererea reclamantului Iilliam .arburH invocand neconstitutionalitatea unei legi -in ultimele #ile ale legislaturii vechiului ongres(-8arlamentul :;<!,federalistii, pt a-si consolida influenta in sfera puterii $udiciare, a adoptat o noua lege preva#and infiintarea unor noi instante $udecatoresti federale

-s-au creat posturi in care au fost numiti apropiati ai regimului, printre care si postul de $udecator de pace ocupat si de .arburH -ordinele de numire in functie au fost inmanate titularilor, cu exceptia a , dintre ele printre care si cel al lui .arburH, care i-au revenit noului :ecretarde stat James .adison -James .adison a refu#at sa ii inmane#e ulterior ordinul de numire lui .arburH" acesta din urma s-a adresat urtii :upreme, cerand emiterea unui ordin de in$onctiune(prin care o persoana sau o autoritate se obliga sa-si indeplineasca o indatorire prescrisa de lege! in ba#a legii din )G(*, ce conferea urtii competena pt asemenea cereri - urtea a respins cererea lui .arburH, hotarand neconstututionalitatea legii din )G(*, pe ba#a faptului ca atribuia urtii o competenta pe care nu o avea in temeiul onstututiei b! ontrolul reali#at de instante speciale-curti constitutionale,ale caror atributii re#ida in principal, dar nu exclusiv, in verificarea conformitatii unui act legistaliv cu onstitutia(sistem aplicat si in 7omania prin onstitutia din )**)! Deorg JellineK-in conditiile limitarii puterii monarhului si odata cu consacrarea unor largi puteri parlamentare, apare riscul ca legile fundamentale sa fie incalcate prin legi contrare adoptate de legislativ"pt a preveni acest lucru era nevoie de crearea unor instante constitutionale distincte sau largirea competentelor instantei supreme dL$M existente. Nans Oelsen-rolul urtii oanstitutionale este cel al unui legiuitor negativ-ea declara neconstitutionale (neaplicabile!anumite dispo#itii, dar nu le poate inlocui cu altele noi. -controlul reali#at de aceasta instanta poate fi anterior intrarii in vigoare a legii, cat si ulterior intrarii in vigoare" -controlul se declansea#a pe cale de actiune, la cererea anumitor autoritati, demnitari sau cetateni ori din oficiu, pe cale de exceptie(apararea de fond!.

*. Controlul constitu+ionalit,+ii legilor repre#inta latura cea mai important a controlului

de constituPionalitate -/n mod normal control este reali#at de un organ independent, altul dect cel care a elaborat norma $uridic supus controlului. ( constatarea 6nclcrii de ctre legiuitor a dispo#iPiilor legii fundamentale nu are drept consecinP abrogarea sau Qanularea legii R doar parlamentul poate abroga o lege R ci doar lipsirea ei de efecte, fie faP de prPile unui litigiu, fie faP de toPi subiecPii de drept! -consecinPa declarrii neconstituPionalitPii este aceeaSi cu a abrogrii: legea neconstituPional nu se mai aplic. -controlul constituPionalitPii legilor poate fi politic, parlamentar sau $urisdicPional. a. ontrolul politic al constituPionalitPii legilor - a aprut 6n ?ranPa. - onform onstituPiei anului T/// (-)G** ), el se exercita asupra proiectelor de lege, anterior promulgrii acestora, de ctre Senat.

-Un timpul celui de-al doilea /mperiu ()(B)-)(GC!, :enatului 6i reveneau atribuPii similare. aracterul politic al acestei forme de control decurgea din modul de constituire Si din po#iPia celei de a doua camere" b. ontrolul parlamentar - examinarea legii, de regul anterior adoptrii acesteia, de regul de ctre o comisie constituPional. 2xaminarea se face sub aspectul conformitPii cu constituPia - <ceast form de control a fost 6ntlnit 6n statele comuniste Si avea un caracter pur formal (astfel, organi#area politic Si constituPional a statului, adunrile repre#entative (-parlamentele! erau Qorgane supreme ale puterii de stat, crora le erau subordonate toate celelalte organe ale statului (Qale administraPiei de stat, Qorganele $udectoreSti Si cele ale Qprocuraturii!" un control exercitat de un organ aparPinnd oricreia din aceste din urm categorii era incompatibil cu po#iPia suprem a organelor Qputerii de stat, constituind aSadar o negare a suveranitPii poporului. c.$urisdictionala- singura forma efectiva si impartiala - Umpotriva ei se poate formula obiecPia c un act legislativ, exprimnd voinPa general manifestat prin intermediul repre#entanPei naPionale, este supus cen#urii unui organ al statului cu o legitimare democratic mult inferioar, Si anume $udectorului. - inlaturarea obiectiei: voinPa poporului 6Si gseSte manifestarea cea mai 6nalt 6n textul constituPiei, care limitea# chiar Si voinPa legiuitorului -cunoaste % variante: ).reali#at de instante ordinare R creat pe cale pretoriana %.reali#at de instante speciale ( urti constitutionale!

7omnia- 1ribunalul /lfov )*)% - ,Proce"ul tram&aielor (Q:ocietatea de 1ramvaie 3ucureSti contra 8rimriei omunei 3ucureSti!. 1ribunalul /lfov a declarat neconstitutionala o lege adoptata in timpul guvernarii conservatoare, iar solutia a fost mentiunuta si de Unalta urte de JustiPie Si asaPie, a$ungandu-se astfel la demisia guvernului conservator. /nstanPa a declarat neconstituPional o lege adoptat de 8arlament 6n )*)), prin care se modificau condiPiile de asociere 6ntre :. 1. 3. Si 8rimria apitalei 6n legtur cu construirea, 6ntrePinerea Si exploatarea unei rePele de linii de tramvai 6n 3ucureSti. 9egea respectiv fusese adoptat dup declanSarea unui litigiului, ca lege de interpretare a legii din )*C* (adoptat 6n timpul guvernrii liberale!. onstituPia din )(&& nu cuprindea nici o dispo#iPie expres care s inter#ic adoptarea legilor retroactive, 6ns 1ribunalul /lfov (confirmat de instanPa suprem! a considerat c simpla intitulare a unui act normativ ca lege de interpretare nu 6i confer acestuia caracterul unui act interpretativ, aplicabil retroactiv" 6n plus aceast lege contravine dispo#iPiilor constituPionale privind independenPa $ustiPiei Si garanPiei dreptului de proprietate. onstituPia romn din )*%' stipulea# expres, 6n art. )C', alin. ), competenPa exclusiv a urPii de asaPie (-instanPa suprem a Prii! 6n privinPa controlului de constituPionalitate a legilor. 9egea declarat neconstituPional devenea inaplicabil, dar aceast deci#ie se mrginea asupra ca#ului $udecat.c

&

-.) -tatul
1ermenul de stat provine de la cuvantul status (lat.! - stare a unui lucru, iar in sens $uridic: situatia unei persoane care face VartBe dintr-o comunitate cu care are in comun un set de valori si care ii confera anumite drepturi si obligatii. -termenul a fost utili#at pt prima data in sec. 0T/ de >. .achiavelli, prin care descria starea unei colectivitati umane guvernate de o putere publica -<ristotel arata ca statul repre#inta guvernarea indivi#ilor care au constiinta apartenentei la colectivitatea pt reali#area bunului comun. :tatul - modalitate de organi#are a puterii politice sub forma puterii de stat, in vederea indeplinirii vointei detinatorului acestei puteri (adica poporul!, indiferent daca se exercita direct de popor, sau indirect, prin organele sale repre#entative. :tatul modern R puterea popVorului se exercita intr-un cadru teritorial determinat si cu privire la o comunitate de oameni organi#ata -puterea este insitutionali#ata intr-o entitate distincta de cea a guvernantilor, ce beneficia#a de capacitate $uridica proprie, dar care exprima vointa lor politica -unificarea si sistematicarea dreptului - puterea centrali#ata se exercita pe criteriu exclusiv teritorial

11. .lementele teritoriului

Teritoriul repre#int o porPiune din suprafaPa planetei care este delimitat prin fro$tierele "tatului. :uveranitatea statului va fi exercitat 6n acele limite. Teritoriul "tatului cuprinde "#a/iul tere"tru, "ub"olul acestuia, "#a/iul ac&atic precum Si "#a/iul aeria$. S#a/iul tere"tru -cuprinde 6ntregul teritoriu (suprafePele de uscat, dar Si lacurile Si apele curgtoare! delimitat de frontierele statului. >u fac parte din teritoriul statului e$cla&ele: suprafePe de mici dimensiuni,care aparPin unui alt stat (de regul un stat vecin!. 2xist enclave la frontiera dintre /talia Si 2lvePia sau 6ntre 3elgia Si =landa. :paPiul terestru include Si "ub"olul pn la limita maxim a posibilitPilor tehnice de exploatare. un stat suveran este liber s dispun de resursele subsolului su" le poate exploata direct sau le poate concesiona unor persoane fi#ice sau $uridice din Par sau din strintate. 0ordul $a&elor aflate 6n marea liber Si al aero$a&elor aflate 6n #bor nu Pin de teritoriului statului. Teritoriul ac&atic("u#rafetele maritime) !area teritorial( 1 o band continu de o anumit lPime (6ntre ' Si )% mile marine! ), calculat de la linia de ba# a Prmului. :tabilirea lPimii mrii teritoriale constituie un act unilateral al statului riveran. Tasele sunt supuse unui regim mai restrictiv. 2o$e maritime cu regim "#ecial 1 au un statut aparte: ele $u a#ar/i$ teritoriului "tatului, dar 6n privinPa lor statul exercit a$umite dre#turi "u&era$e.
1

2o$a co$tigu( (contiguitate - vecintate! este o #on adiacent mrii teritoriale, 6n care guvernul statului riveran 6Si re#erv dreptul de a lua, dup cum consider necesar, msuri de poliPie vamal, sanitar Si de imigrri. onvenPia =>; privind dreptul mrii a stabilit lPimea maxim a acestei #one la cel mult )% mile marine. 2o$a eco$omica e3clu"i&a 4 este o #on maritim situat dincolo de marea teritorial, 6n care statul riveran 6Si re#erv drepturi suverane privind explorarea, exploatarea, gestiunea Si conservarea a resurselor naturale, biologice sau nebiologice ale mrii. 9Pimea #onei economice exclusive este de cel mult %CC de mile marine de la liniile de ba# de la care se msoar lPimea mrii teritoriale. Platoul co$ti$e$tal 4 acea parte a fundului mrii, care repre#int o continuare a continentului, pn la punctul 6n care fundul mrii se adnceSte brusc. :emnificaPia economic principal a acestei #one re#id 6n posibilitatea exploatrii resurselor de hidrocarburi (petrol Si ga#e naturale!. !area libera 4 nu aparPine statului, fiind deschis tuturor statelor" nici un stat nu poate exercita drepturi suverane asupra mrii libere sau a unor porPiuni din aceasta. >ici un stat nu poate pretinde 6n mod legitim s supun o parte oarecare a mrii libere suveranitPii sale. S#atiul aeria$ repre#int coloa$a de aer "ituat( dea"u#ra "#a/iului tere"tru 5i a celui ac&atic , pn la limita "#a/iului co"mic. :paPiul cosmic, ca Si luna Si corpurile cereSti nu sunt susceptibile de apropriere din partea vreunui stat, constituind patrimoniu comun al 6ntregii omeniri. este exclus survolul teritoriului unui stat (-intrarea 6n spaPiul su aerian! fr acordul statului respectiv. incepnd cu anul )**C, 6n ba#a acordului *cer de"c6i"+, menit s cree#e o atmosfer de 6ncredere 6ntre statele prPi la cele dou blocuri militare opuse (><1= si 1ratatul de la Tarsovia! este posibil efectuarea anual a unui anumit numr de #boruri de recunoaStere, de catre fortele aeriene ale statelor parti, deasupra teritoriului altor state, pe ba#a de reciprocitate.

12. Caracterele )uridice ale teritoriului

1eritoriul unui stat este caracteri#at prin e3clu"i&itate, i$alie$abilitate Si i$di&i'ibilitate. E3clu"i&itatea anumit teritoriu este supus suveranitPii unui singur stat" asupra unui teritoriu nu poate fi exercitat suveranitatea a dou state" exceptii: co$domi$ii (teritorii asupra crora se exercita 6n comun puterea suveran a dou sau a mai multor state!. :tatutul de condominiu era provi#oriu" mai devreme sau mai tr#iu, teritoriul respectiv a$ungea 6n suveranitatea exclusiv a unui anumit stat. I$alie$abilitatea vi#ea# interdicPia 6nstrinrii teritoriului prin acte de drept privat (succesiune testamentar sau legal, vn#are, schimb, arend, donaPie sau dot!. asemenea modalitPi de modificare teritorial erau curente 6n 2vul .ediu Si 6n primele secole ale modernitPii. este proclamat 6n anii 7evoluPiei france#e. semnificaPia politic a acestei norme re#id 6n privarea monarhului de o important prerogativ de politic extern" interdicPia cedrii de teritorii implic serioase restricPii pe planul capacitPii de a negocia un tratat de pace sau de alianP. nu implic nicidecum garanPia permanenPei unor frontiere interdicPia alienrii teritoriului operea# 6n privinPa autoritPilor executive Si nu a legislativului. nu este contra#is de posibilitatea unor rectific(ri de fro$tier() 7ectificrile de frontier vi#ea# suprafePe reduse Si privesc de regul #one nelocuite. 2le apar, de exemplu, ca urmare a modificrilor survenite prin amena$ri hidrografice ale fluviilor de frontier. I$di&i'ibilitatea constituie o garanPie $uridic 6mpotriva unor eventuale tendinPe centrifuge pe plan intern

pe plan internaPional, suveranitatea statelor Si integritatea lor teritorial au de regul prioritate faP de exigenPele autodeterminrii, mai ales 6n ca#ul 6n care autodeterminarea implic o secesiune. orice stat modern 6Si apr integritatea, care este imanent suveranitPii. hiar Si 6n absenPa unei consacrri constituPionale exprese, i$tegritatea teritoriului e"te 7$totdeau$a "ub7$/elea"()

13. /oporul ca element al statului

8oporul poate fi privit din dou puncte de vedere: : ca o comu$itate #olitico48uridic( a crei voinP legitimea# puterea de stat sau ca o comu$itate et$o4cultural( 5i li$g&i"tic( a crei existenP Si a crei revendicri pot $ustifica modificarea frontierelor existente sau redefinirea prioritPilor politice interne 8oporul apare ca "ubiect de dre#t mai ales sub dou( i#o"ta'e: ca titular al #uterii co$"titua$te Si ca titular al dre#tului de autodetermi$are) Dre#tul la autodetermi$are a cunoscut o evoluPie 6ndelungat Si contradictorie. unoscut 6n secolul 0/0 ca #ri$ci#iu al $a/io$alit(/ilor, el a constituit fundamentul $uridic al constituirii Si consolidrii statelor naPionale 6n perioada imediat urmtoare. Co$"eci$/ele politico-$uridice concrete ale emergenPei Si triumfului #ri$ci#iului autodetermi$(rii sunt formarea "tatelor $a/io$ale Si apariPia #roblemei mi$orit(/ilor. Problema mi$orit(/ilor este consecinPa aplicrii pe plan internaPional a principiului autodeterminrii popoarelor. Po#orul se pre#int pe plan constituPional intern ca u$ tot u$itar.(m(rime format( 5i orga$i'at( #ri$ lege co$"titu/io$al() 8oporul se manifest 7$ afara u$or forme 8uridice 5i co$"titu/io$ale 6n primul rnd ca #utere co$"titua$t(9 o#i$ia #ublica "i aclamatia( E#oca Ceau"e"cu) 9 poporul este privit prin opo#iPie cu sistemul organi#at al autoritPilor Si al magistraturilor, ca fiind mulPimea acelora ce nu guvernea# Si nu sunt dePintori ai unor autoritPi.

14.Caracteristicile puterii de stat

8uterea - putere de dominaPie politic, unic, permanent, secular cu un caracter organi#at Si raPional Si este suveran. Caracterul #olitic al puterii de stat decurge din obiectivele generale ale acesteia. 2xercitarea sa vi#ea# interesele societPii iar autoritPile statului 6Si au raPiunea de a exista 6n satisfacerea direct sau indirect a anumitor nevoi sau interese sociale: siguranPa persoanei Si a bunurilor, ordinea public, aprovi#ionarea cu anumite bunuri sau servicii indispensabile viePii contemporane. @eSi 6n societatea contemporan statul nu mai este nici pe departe singurul factor al scenei politice Si nu controlea# dect 6n mic msur sfera public, re#olvarea problemelor curente ale societPii, ma$ore sau mrunte, este aSteptat s vin din partea statului. 8uterea repre#entanPilor politici depinde 6n mare msur de modul 6n care aceStia manifest receptivitate, 6nPelegere Si flexibilitate faP de nevoile de ansamblu ale societPii. <ceste nevoi nu vor fi 6ns satisfcute 6n mod egal Si uniform.

 =rice conducere va acorda interes anumitor categorii sociale, ale caror interese sunt afectate odata cu schimbarea guvernului. ;rmrind 6n mod prioritar interesele unei categorii sociale, conductorii statului au 6n vedere, sau mcar susPin c ar avea 6n vedere, i$tere"ele de a$"amblu ale 7$tregii comu$it(/i #olitice . U$icitatea vi#ea# inexistenPa unei puteri sociale care s rivali#e#e cu statul. 8uterea statului modern este uniform Si structurat teritorial. /dentificndu-se cu interesele 6ntregii societPi, statul modern nu are nici un concurent pe plan politic. >ici o autoritate nu poate fi invocat contra autoritPii statului. Un practic, aceast autoritate se manifest prin activitatea unor persoane, desfSurat 6n cadrul unor entitPi organi#atorice numite autoritPi sau organe ale statului. . 8arte 6n raportul $uridic stabilit cu aceste entitPi, precum Si 6n litigiile nscute 6n legtur cu ele, va fi 6ntotdeauna statul. Puterea de "tat e"te #erma$e$t(. 2xercitarea sa este continu, iar autoritPile publice 6Si 6ndeplinesc atribuPiile ne6ntrerupt pe 6ntreaga perioad a existenPei statului. hiar dac au loc rsturnri politice, lovituri de stat, revoluPii sau schimbri de regim politic, activitatea instituPiilor sale nu 6ncetea#. :tatul va rspunde pentru daunele cau#ate unor state strine sau cetPenilor acestora, iar autoritPile care se vor constitui dup restabilirea normalitPii nu se vor putea prevala de absenPa oricrei puteri efective 6n momentul producerii pre$udiciului. 9egile vor fi 6n vigoare 6n continuare Si vor fi aplicate de instanPe (dup reluarea activitPii acestora! 6n privinPa raporturilor $uridice nscute sau modificate pe durata perioadei de anarhie ori a faptelor svrSite 6n acest timp. u alte cuvinte,di"#are efecti&itatea #uterii de "tat 5i $u #uterea de "tat ca atare . Caracterul "ecular al #uterii de "tat 2ste re#ultatul distincPiei nete 6ntre puterea politic Si puterea spiritual. Treme 6ndelungat normele religioase Si cele $uridice alctuiau un tot unitar. 8uterea politic 6Si caut o legitimitate distinct de cea a autoritPii spirituale, impunnd Si menPinnd pacea social Si coe#iunea intern nu prin invocarea argumentelor religioase, ci pe considerente Pinnd de imanenP, limitndu-se la funcPia de aprarea a viePii Si bunurilor individului, a ordinii publice Si a aplicrii legilor. :ecularismul Si separaPia dintre stat Si biseric constituie e3#re"ii ale u$ei te$di$/e ge$erale de evoluPie a celor dou instituPii, proces care reclam un co$ti$uu efort de reada#tare 5i de g("ire a u$or "olu/ii re'o$abile9 acce#tabile #e$tru ambele #(r/i9 com#atibile cu dem$itatea omului 5i cu libertatea co$5tii$/ei) Caracter ra/io$al 5i orga$i'at. :tatul modern nu veghea# asupra salvrii spirituale a individului Si nici asupra fericirii sale veSnice, ci rspunde de protecPia viePii Si libertPii acestuia, de menPinerea ordinii publice Si a pcii interne, precum Si de instituirea Si garantarea ordinii $uridice. <ctivitatea statal se desfSoar prin intermediul unor indivi#i umani, 6ns ei repre#int statul iar actele Si faptele lor produc drepturi Si obligaPii 6n seama acestuia.

15.-eparatia si ec0ilibrul puterilor statului in omania

)C

 :eparaPia puterilor a repre#entat o constant a istoriei constituPionale precomuniste a 7omniei. 7egulamentele =rganice, onvenPia de la 8aris Si :tatutul @e#volttor al lui u#a o consacr implicit, sau cel puPin nu o neag 6n mod expres. /n regulamentul organic al .oldovei intalnim prima consacrare a separatiei puterilor. 1extul instituie puterea $udecatoreasca sub forma unei puteri de sine statatoare, stabilind inamovabilitatea $udecatorilor. onventia de la 8aris mentionea#a doar doua puteri: legi"lati&a si e3ecuti&a 8roiectul de constituire a 8rincipatelor ;nite .oldova si 1ara 7omaneasca mentine si de#volta principiul separatiei puterilor, consacrand un titlu special Qputerile statului. onstitutia din )((& stabileste ca toate puterile statului emana de la natiune, insa principiul inamovabilitatii magistratilor nu apare. onstitutia din )*%' consacra inamovabilitatea magistratilor prin reglementarea raspunderii materiale a ministrilor si functionarilor, instituirea contenciosului-administrativ si ancorarea in legea fundamentala a dreptului la recurs in casare. onstitutia din )*'( mentin formal principiul separatiei puterilor incredintand fiecare putere unui titular diferit : -#uterea legi"lati&a (rege sau repre#entanta nationala! -puterea executiva (regele care o exercita prin guvern! -puterea $udecatoreasca (exercitata de organele ei! =data cu instituirea regimului comunist , separatia puterilor a fost abandonata si respinsa cu vehementa. 7evi#uirea legii noastre fundamentale 6n anul %CC' a oferit oca#ia eliminrii oricrui echivoc, prin consacrarea explicit a principiului separaPiei Si echilibrului puterilor.

1#.1repturi si libertati fundamentale: principii generale

;niversalitatea drepturilor - sfera drepturilor si titularii acestora Rexprima atat vocatia omului pe planul realitatilor $uridice interne fiecarei tari cat si ideea ca toti cetatenii unui stat se pot bucura de aceste drepturi si libertati. >eretroactivitatea legii R o lege odata adoptata produce efecte $uridice numai pentru viitor. @e la acest principiu sunt doua exceptii privind aplicarea legii penale mai blande si cea privind legile interpretative. 9egea interpretativa nu este in fond o exceptie de la neretroactivitatea legii, intrucat interpretarea general obligatorie lamureste intelesul normei interpretate . Egalitatea i$ dre#turi-principiu potrivit caruia cetatenii romani fara deosebiri de rasa,nationalitate,origine,sex,religie,etnie,apartenenta politica, se pot folosi, in mod egal, de toate drepturile preva#ute in onstitutie si legi. ?unctiile si demnitatile publice- pot fi ocupate de persoanele care au cetatenie romana si domiciliul in tara . @emnitatea publica exprima o categorie a dreptului constitutional. ?unctiile si demnitatile sunt intr-o incontestabila legatura, fara a se confunda. ?unctiile publice se refera la acelea care presupun exercitiul autoritatii statale,un statut aparte si mai ales acelea pentru ocuparea carora depunerea $uramantului este obligatoriu. 8rotectia cetatenilor romani R cetatenia romana este legatura politica si $uridica dintre cetatean si stat si determina statutul $uridic al persoanei. /n temeiul acesteia, cetatenii romani care se afla in strainatate au dreptul sa apele#e la protectia autoritatilor romane, iar acestea au obligatia de a le o acorda. etatenii romani nu pot fi extradati sau expul#ati din 7omania.

))

 E3tradarea - institutia $uridica ce permite unui stat sa ceara altui stat pe teritoriul caruia s-a refugiat unul din cetatenii sai, sa i-l redea. E3#ul'area-institutia $uridica ce permite autoritatilor publice dintr-un stat sa oblige o persoana sa paraseasca tara. >umai $ustitia poate hotari extradarea sau expul#area. 8ersoanele carora li se acorda a#il de catre 7omania se bucura de toate drepturile si au toate obligatiile, cu exceptia celor care apartin in exclusivitate cetatenilor romani si nu pot fi extradate. Pri$ci#iul liberului acce" la 8u"titie se aplica indiferent de calitatea persoanei prote$ate(cetatean roman, strain sau apatrid!. 2l permite accesul la $ustitie pentru apararea oricarui drept sau a oricarei libertati si a oricarui interes legitim, fara deosebire daca acesta re#ulta din onstitutie sau din alte legi.

1%. /rincipii care gu!ernea"a reglementarea cetateniei romane

@intre normele incidente cetPeniei pot fi decelate cteva principii ce guvernea# instituPia $uridica. Egalitatea i$ dre#turi

2galitatea este strns legat de evoluPia Si sensul noPiunii de cetPenie. 2galitatea nu este Si nu poate fi absolut. Un folosinPa Si exercitarea drepturilor cetPeneSti sunt instituite anumite limite, considerate de la sine 6nPelese Si re#onabile. <stfel minorii sunt lipsiPi de capacitate de exerciPiu (pn la 6mplinirea vrstei de ), ani! sau beneficia# de capacitate de exerciPiu restrns (6ntre ), Si )( ani!. <numite drepturi cetPeneSti sunt refu#ate inter#iSilor $udectoreSti sau celor sancPionaPi penal. 2vident, ce anume constituie 6n mod concret o limitare re#onabil a egalitPii repre#int o problem soluPionat 6n mod diferit de la o epoc la alta. 2galitatea este consacrat 6n actuala onstituPie a 7omniei 6n art. )&, alin. ()! ( etPenii sunt egali 6n faPa legii Si a autoritPilor publice, fr privilegii Si discriminri!, 6n alin. (%! al aceluiaSi articol (>imeni nu este mai presus de lege! precum Si 6n art. ,, alin. (%! care stabileSte interdicPia discriminrilor ba#ate pe ras, naPionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie, apartenenP politic, avere sau origine social. 2numerarea nu este limitativ: legea sau practica $udiciar pot institui noi criterii (aspectul fi#ic, orientarea sexual, domiciliul! 6n funcPie de care discriminarea ar fi prohibit, 6n general sau doar 6n anumite domenii. >u se poate inter#ice 6ns discriminarea dup toate criteriile. Li#"a rele&a$tei directe a ca"atoriei i$ #ri&i$ta doba$dirii "i #ierderii cetate$iei

Un trecut legiuitorul dispunea frecvent 6n privinPa unor co$"eci$/e 8uridice #e #la$ul cet(/e$iei pentru femeia cstorit. @e regul, femeia dobndea de drept prin cstorie cetPenia soPului, pier#nd-o pe cea avut la naStere. Un ca#ul desfacerii sau al anulrii cstoriei, ea redobndea R tot de drept R cetPenia anterioar. <ceste reguli R derognd evident de la principiul egalitPii R erau fireSti 6ntr-o societate 6n care femeia cstorit depindea din punct de vedere social Si economic de soPul ei, urmnd aSadar situaPia $uridic a acestuia. :oarta ei era legat indisolubil de cea a soPului. . @up al doilea r#boi mondial, 6n condiPiile 6n care ma$oritatea femeilor 6ncep s aib o carier profesional proprie, reali#nd venituri 6n mod independent faP de soP, asemenea diferenPieri capt conotaPiile unei discriminri. . 8e plan internaPional, adoptarea 6n )*BG a onvenPiei =>; privind cetPenia femeii mritate marchea# un punct de cotitur 6n aceast privinP. Un pre#ent, femeia se bucur de acelaSi regim cu brbatul, att 6n ceea ce priveSte dobndirea, ct Si sub aspectul menPinerii sau al pierderii cetPeniei romne.

)%

Iu" "a$gui$i"

Un ma$oritatea statelor de pe glob, cetPenia se dobndeSte 6n principal prin naStere. 9egiuitorul are dou posibilitPi de a lega faptul naSterii de efectul dobndirii cetPeniei. 2l poate s confere cetPenia statului tuturor celor nscuPi pe teritoriul acestuia (6n ba#a lui ius soli! sau poate stabili c sunt cetPeni toPi cei nscuPi din prinPi avnd cetPenia statului respectiv, indiferent de locul naSterii (ius sanguinis!. @reptul romn (ca de altfel cel german, italian, austriac Si al ma$oritPii statelor europene! a optat pentru cea de-a doua soluPie. Un dreptul britanic Si 6n cel american, relevanP primordial are faptul naSterii pe teritoriul statului. >ici unul din aceste sisteme nu este aplicat rigid, pn la ultimele consecinPe. <stfel, copii nscuPi 6n strintate din prinPi cetPeni americani au cetPenia prinPilor, 6ns recunoaSterea acestui statut este condiPionat de anumite formalitPi suplimentare, implicnd mai ales declararea 6ntr-un anumit termen a naSterii la consulatul american 6n ra#a teritorial a cruia aceasta s-a produs. >ici 6n dreptul romnesc R ca de altfel 6n dreptul celorlalte state ce aplic principiul ius sanguinis R naSterea pe teritoriul naPional nu este total lipsit de consecinPe. <doptarea principiului ius sanguinis este $ustificat prin 6mpre$urarea c descendenPa din prinPi cetPeni romni constituie o solid pre#umPie 6n favoarea educrii unei persoane 6n spiritul valorilor Si al tradiPiilor naPionale. I$terdictia #ri&arii arbitrare de cetate$ie

8rivarea de cetPenie vi#ea# pierderea involuntar a acestui statut, 6n urma unui act unilateral al statului, de retragere a cetPeniei. 8e plan constituPional, principiul 6Si gseSte reflectarea 6nc din )**), sub forma interdicPiei generale Si absolute a retragerii cetPeniei acelei persoane care a dobndit-o prin naStere. /nterdicPia merge dincolo de exigenPele reglementrii internaPionale, 6mpiedicnd orice retragere a cetPeniei R fie ea arbitrar sau nu R 6n ca#ul unei persoane nscute cetPean romn. 2ste de preci#at c interdicPia priveSte doar sancPiunea retragerii cetPeniei romne" un cetPean romn prin naStere poate pierde cetPenia romn prin aprobarea renunPrii la aceasta. Tem#u" regit actum

2ste un principiu de drept a crui anvergur depSeSte sfera instituPiei cetPeniei. Un ba#a sa, cei care au dobndit cetPenia romn pstrea# acest statut chiar Si 6n ca#ul 6n care, 6n urma unei schimbri a legii, dobndirea cetPeniei este legat de condiPii noi, pe care dobnditorul nu le satisfcea la data dobndirii Si nu le satisface nici 6n pre#ent. Regleme$tarea i$ mod e3clu"i& de catre "tatul roma$ a cetate$iei roma$e

2ste o consecinP a principiului suveranitPii. 9egea romn nu poate dispune 6n privinPa statutului de cetPean al unui stat strin al unei persoane, chiar Si 6n ca#ul 6n care persoana respectiv este Si cetPean romn. 9egea strin nu poate dispune 6n privinPa dobndirii, menPinerii sau pierderii calitPii de cetPean romn, chiar dac 6n cau# este un cetPean al statului respectiv. 9egea romn prevede, ce-i drept, 6n unele ca#uri posibilitatea alegerii cetPeniei: de exemplu 6n art. &, alin. % stabileSte c 6n ca#ul adopPiei unui strin sau apatrid, dac doar unul din adoptatori are cetPenia romn, aceStia vor stabili de comun acord cetPenia copilului.

)'

 <stfel, dac adoptatorii vor opta pentru cetPenia strin, adoptatul va dobndi aceast cetPenie, 6ns 6n ba#a dispo#iPiilor legii strine Si nu a celor din legea romn. 9egea romn abilitea# doar la opPiunea de a primi sau nu cetPenia romn. U$icitatea

etPenia romn este unic. ;nicitatea cetPeniei romne priveSte att faptul c 6n principiu o persoan trebuie s aparPin unei singure comunitPi politico-$uridice R ceea ce este valabil pentru cetPenia oricrui stat R , ct Si faptul c statul romn este unitar, Si 6n consecinP, pe teritoriul su nu exist entitPi politice (-state federate! care ar putea conferi individului un statut de cetPenie propriu, pe lng cel de cetPean romn. <parent, principiul unicitPii cetPeniei este contra#is de realitPi. Un practic se pot uSor naSte ca#uri de bi- sau multipatridie. opilul unor cetPeni romni nscut 6n :tatele ;nite este romn dar are Si cetPenie american, dac prinPii si Si-au stabilit 6n mod legal (evident, dup legile americane! reSedinPa 6n aceast Par. opilul nscut din tat romn Si mam german va avea ambele cetPenii. :tatele iau 6ns msuri legislative pentru a evita sau a limita producerea unor asemenea ca#uri. ;nele legislaPii (ca cea german, spaniol sau moldoveneasc, dar Si cea romn de pn 6n )*(*! inter#ic expres bipatridia (admiPnd 6ns Si excepPii!, stipulnd obligaPia celui care dobndeSte o a doua cetPenie s renunPe la una din ele 6ntr-un anumit termen, sub sancPiunea retragerii cetPeniei statului respectiv la expirarea termenului. <lte legislaPii (precum actuala legislaPie romn! admit 6n mod tacit bipatridia, 6n sensul c nu stipulea# vreo obligaPie de a renunPa la cetPenia strin 6n ca#ul dobndirii cetPeniei statului respectiv Si nici nu sancPionea# cu retragerea cetPeniei pe naPionalul care dobndeSte o cetPenie strin. <ceast opPiune a legiuitorului nu trebuie interpretat 6n sensul admiterii de principiu sau, mai mult, a 6ncura$rii bi- Si multipatridiei. >ici un legiuitor din lume nu este dispus s accepte erodarea sau relativi#area fundamentului politic al comunitPii sale naPionale. :ingura raPiune a acestei atitudini relativ re#ervate sau pasive o constituie consideraPia faP de ca#urile de cstorii mixte sau de stabilire 6n strintate a unor naPionali, respectiv de stabilire 6n Par a reSedinPei unor strini. /nteresul de a menPine legturile cu proprii cetPeni aflaPi 6n strintate, eventual cstoriPi cu strini, precum Si de a integra politic Si social strinii aflaPi 6n Par, implic o atitudine prevenitoare Si prudent faP de asemenea ca#uri. ;neori bipatridia este descura$at indirect: onstituPia romn prevedea anterior revi#uirii c funcPiile Si demnitPile publice, civile sau militare, pot fi obPinute doar de persoane avnd numai cetPenie romn.

1'. 2oduri de dob3ndire a cet,+eniei rom3ne

.odurile de dobndire a cetPeniei pot fi clasificate 6n: moduri de dobndire de drept a cetPeniei romne"

),

moduri de dobndire a cetPeniei romne prin efectul unui act $uridic al unei autoritPi. % etPenia romn se dobndeSte de drept ca urmare a naSterii ()! Si a adopPiei (%!.

a! dobndirea prin naStere. 9egiuitorul romn- regul conform principiului ius sanguinis. onform art. B din 9egea cetPeniei, sunt cetPeni romni: copii nscuPi pe teritoriul 7omniei, din prinPi cetPeni romni (alin. )!" copii nscuPi pe teritoriul statului romn, chiar dac numai unul dintre prinPi este cetPean romn (alin. %, pct. a! copii nscuPi 6n strintate, cnd ambii prinPi sau numai unul dintre aceStia are cetPenia romn (alin. %, pct. b!. -relevant este doar naSterea din prinPi cetPeni: copilul unui cetPean romn are prin naStere cetPenia romn. - efectelor juridice ale locului naSterii (dobndirea de drept a cetPeniei!, nu exist nici o diferenP iar locul naSterii sau faptul c doar unul din prinPi are cetPenia romn este irelevant. -proba cetPeniei se face conform art. %), alin % din lege, cu certificatul de naStere al copilului 6nsoPit de actul de identitate al unuia din prinPi (sau al printelui cetPean romn dac doar unul dintre aceStia avea cetPenie romn 6n momentul naSterii!. @ac naSterea s-a produs 6n strintate, certificatul constatator al naSterii va fi eliberat fireSte de autoritPile statului respectiv. =dat stabilit faptul filiaPiei dintr-un printe cetPean romn, consecinPa $uridic este clar Si indubitabil: copilul este de drept cetPean romn, indiferent de locul naSterii Si indiferent de 6mpre$urarea c a dobndit prin naStere 6nc una sau mai multe cetPenii. - ca#ul copilului gsit. onform art. B, alin. ultim din 9egea cetPeniei, copilul gsit pe teritoriul statului romn este considerat cetPean romn, pn la proba contrarie, dac nici unul dintre prinPi nu este cunoscut.' <ceast soluPie elimin orice posibilitate de interpretare 6n sensul unei concesii fcute principiului ius soli b! dobndirea cetPeniei prin adopPie" Un condiPiile art. &, alin. ), cetPenia romn se dobndeSte de ctre copilul cetPean strin sau fr cetPenie prin adopPie, dac adoptatorii sunt cetPeni romni. Un situaPia 6n care doar unul dintre adoptatori este cetPean romn, prinPii vor hotr6 de comun acord 6n privinPa cetPeniei copilului (art. &, alin. %, fra#a )!. ondiPia implicit pentru aplicabilitatea acestei dispo#iPii este ca Si legea naPional a celuilalt adoptator s prevad o dispo#iPie similar celei din legea romn (statund posibilitatea de a opta 6ntre una din cele dou cetPenii!. , @ac adoptatorul neromn este apatrid sau dac legea sa naPional (puPin probabil! nu prevede posibilitatea dobndirii cetPeniei respective de ctre adoptat, soluPia fireasc ar fi dobndirea cetPeniei romne prin adopPie de ctre adoptat. B @ac adoptatorii nu cad de acord, instanPa $udectoreasc competent s 6ncuviinPe#e adopPia va decide 6n privinPa cetPeniei minorului, Pinnd seama de interesele acestuia (art. &, alin. %, fra#a a %-a!. Un ca#ul minorului care a 6mplinit vrsta de ), ani, este necesar consimPmntul acestuia (art. &, alin %, fra#a ultim!. 2ste de preci#at c legea reclam consimPmntul minorului doar 6n ca#ul adoptatorilor de cetPenii diferite. .inorul care a 6mplinit
2 3 4 5

)B

vrsta de ), ani Si este adoptat de adoptatori romni sau de un singur adoptator, cetPean romn, dobndeSte de drept cetPenia romn, indiferent de consimPmntul su. -daca adoptia de desface sau este nula adoptatul pierde cetPenia romn. 8ierderea cetPeniei este 6ns dublu condiPionat: 6n primul rnd adoptatul trebuie s nu fi 6mplinit vrsta de )( ani, iar 6n al doilea rnd este necesar s domicilie#e 6n strintate sau s prseasc Para pentru a domicilia 6n strintate. 7e#ult per a contrario, c 6n ca#ul anulrii, declarrii nulitPii sau al desfacerii adopPiei, adoptatul nu pierde cetPenia romn dobndit prin adopPie, dac a 6mplinit )( ani la data 6ncetrii adopPiei Si nici dac, domiciliind 6n Par, pn la 6mplinirea acelei vrste nu prseSte Para pentru a domicilia 6n strintate.

c! dobndirea cetPeniei romne prin efectul dobndirii cetPeniei de ctre prinPi a#ul respectiv priveSte copiilor minori ai cror prinPi au dobndit cetPenia romn la cerere 6n condiPiile art. ( din 9egea cetPeniei. 8entru prinPi, cetPenia este dobndit ca efect al unui act $uridic individual emis de organul de stat competent opii minori ai acestora dobndesc cetPenia romn de drept, fr a fi nevoie de o manifestare de voinP 6n acest sens. .ai mult, copii minori primesc cetPenia romn o dat cu prinPii lor, indiferent de 6mpre$urarea c au fost sau nu menPionaPi 6n cererea de 6ncetPenire. opilul minor al unui strin ce dobndeSte la cerere cetPenia romn, nscut anterior acordrii cetPeniei& dobndeSte cetPenia romn de drept, de la data dobndirii cetPeniei de ctre printele su (art. *, alin. '!, chiar dac filiaPia a fost stabilit ulterior dobndirii cetPeniei romne de ctre acesta din urm.

@obndirea cetPeniei romne prin efectul unui act $uridic al unei autoritPi

etPenia romn mai poate fi dobndit ca urmare a manifestrii exprese de voinP a unei autoritPi. 2ste ca#ul acordrii cetPeniei la cerere, cruia i se subsumea# Si ca#ul redobndirii cetPeniei.

d! dobndirea cetPeniei romne la cerere" onform dispo#iPiilor art. ( din lege, cetPenia romn poate fi acordat la cerere strinului sau apatridului 6n urmtoarele condiPii: )! s-a nscut Si domicilia#, la data cererii, pe teritoriul 7omniei sau, deSi nu s-a nscut pe acest teritoriu, domicilia# 6n condiPiile legii pe teritoriul statului romn de cel puPin ( ani sau, 6n ca#ul 6n care este cstorit Si conviePuieSte cu un cetPean romn, de cel puPin B ani de la data cstoriei (art. (, alin. ), lit. a!!.G :olicitantul cstorit cu un cetPean romn beneficia# prin urmare de o reducere cu trei ani a stagiului. 2xistenPa cstoriei cu un cetPean romn Si raporturile de familie astfel stabilite atest un grad ridicat de integrare social a unui strin domiciliat 6n 7omnia.

6 7

)&

%! dovedeSte, prin comportament, acPiuni Si atitudine, loialitate faP de statul romn, nu 6ntreprinde sau spri$in acPiuni 6mpotriva ordinii de drept sau a securitPii naPionale Si declar c nici 6n trecut nu a 6ntreprins asemenea acPiuni (art. (, alin. ), lit. b!!(. '! a 6mplinit vrsta de )( ani (art. (, alin. ), lit. c!!. ,! are asigurate 6n 7omnia mi$loace legale pentru o existenP decent, 6n condiPiile stabilite de legislaPia privind regimul strinilor (art. (, alin. ), lit. d!!. B! este cunoscut cu o bun comportare Si nu a fost condamnat 6n Par sau 6n strintate pentru o infracPiune care 6l face nedemn de a fi cetPean romn (art. (, alin. ), lit. e!!. &! cunoaSte limba romn Si posed noPiuni elementare de cultur Si civili#aPie romn, 6n msur suficient pentru a se integra 6n viaPa social(art. (, alin. ), lit. f!!. G! cunoaSte prevederile onstituPiei 7omniei Si imnul naPional ((art. (, alin. ), lit. g!!.

-refu#ul 6ncetPenirii nu poate fi motivat prin considerente precum rasa sau religia. Dradul de instruire, profesia sau competenPa 6ntr-un anumit domeniu pot constitui elemente favori#ante 6n ca#ul acordrii cetPeniei. 8e de alt parte, cetPenia nu poate fi acordat 6n ca#ul ne6ndeplinirii fie Si a unei singure condiPii din cele stipulate 6n art. (. 8ersoana creia i se acord cetPenia romn trebuie s depun 6n termen de Sase luni 6n faPa ministrului $ustiPiei sau a secretarului de stat delegat anume 6n acest scop @obndirea la cerere a cetPeniei romne nu are nici un efect asupra soPului dobnditorului dar are ca efect, 6n condiPiile prev#ute de art. *, alin. ), dobndirea de drept a copiilor dobnditorului, dac aceStia nu au 6mplinit )( ani.

e! 7edobndirea cetPeniei romne Un condiPiile art. )C din lege, cetPenia romn se poate acorda persoanei care a avut aceast cetPenie Si care cere redobndirea ei. ondiPiile sunt mai puPine: textul menPionat prevede doar 6ndeplinirea 6n mod corespun#tor a condiPiilor prev#ute de art. (, lit. b! (loialitate!, c! (vrsta de )( ani! d! (mi$loace legale de existenP! * Si e! (buna comportare Si inexistenPa condamnrilor atrgnd nedemnitatea!. >u este necesar cunoaSterea limbii romne (pe care totuSi, 6n ma$oritatea ca#urilor, un fost cetPean romn o va cunoaSte!. @e posibilitatea de a redobndi 6n condiPii mai le$ere cetPenia beneficia# Si foStii cetPeni romni care au pierdut cetPenia romn 6nainte de data de %% decembrie )*(* precum Si cei crora li s-a ridicat cetPenia romn fr voia lor sau din motive neimputabile acestora, precum Si descendenPii lor pn la gradul //, inclusiv. 7edobndirea cetPeniei romne nu are efecte asupra cetPeniei soPului (art. )C, alin. ,! dar poate avea 6n privinPa copiilor minori

f! dobndirea cetPeniei romne prin repatriere"

8

)G

-repatrierea, ca modalitate distinct de dobndire a cetPeniei romne- sub aspect terminologic este de menPionat c repatrierea este o modalitate de redobndire a cetPeniei" - ca#urile de repatriere sunt subsumate ipote#ei din art. )C (persoan care a mai avut cetPenia romn Si care cere redobndirea acesteia!. @e data aceasta nu mai este sufucient simplul fapt material al repatrierii, 6nsoPit de o manifestare de voinP 6n sensul redobndirii cetPeniei, ci trebuie 6ndeplinite Si condiPiile prev#ute 6n art. ( (din noua versiune a legii!, pct. b!, c! Si e!.

1*. /ierderea cet,+eniei rom3ne

onform dispo#iPiilor art. %, din lege, cetPenia romn se pierde prin: retragere" aprobarea renunPrii" alte ca#uri prev#ute de lege (adopPia de ctre strini urmat de dobndirea la cerere a cetPeniei strine, 6ncetarea adopPiei 6n ca#ul minorului care a dobndit cetPenia prin adopPie, sau stabilirea filiaPiei R faP de prinPi strini R a copilului gsit! a! 8ierderea cetPeniei romne prin retragere R , situatii ).poate fi retras persoanei care aflat 6n strintate, svrSeSte fapte deosebit de grave prin care vatm interesele statului romn sau le#ea# prestigiul 7omniei. 8ractic, retragerea cetPeniei operea# ca un substitut al sancPiunii penale" dac nu exist posibilitatea $udecrii sau condamnrii 6n Par a autorului unor fapte deosebit de grave contra statului, el este sancPionat mcar simbolic prin excluderea din comunitatea politic, prin privarea de cetPenie Si implicit de dreptul la protecPie diplomatic, riscnd s a$ung apatrid (fapt care evident are Si o relevanP practic! %. poate fi retras celui care aflat 6n strintate, se 6nrolea# 6n forPele armate ale unui stat cu care 7omnia se afl 6n stare de r#boi sau cu care a rupt relaPiile diplomatice (art. %B, pct. b!!. Wi 6n acest ca#, este necesar ca persoana sancPionat s se afle 6n strintate. '.se mai poate retrage celui care a dobndit-o prin mi$loace frauduloase. @e exemplu: 6n ca#ul 6n care solicitantul nu 6ndeplinea la data depunerii cererii condiPiile pentru acordarea cetPeniei, dar a pretins 6n mod fraudulos 6ndeplinirea acestor condiPii, iar falsitatea acestor susPineri este constatat ulterior. ,.care este cunoscut ca avnd legturi cu grupri teroriste sau le-a spri$init, sub orice form, ori a svrSit alte fapte care pun 6n pericol siguranPa naPional (art. 25, pct. d))10 . Retragerea nu este condiionat de !pre"urarea ca persoana care intr su# incidena acestui !oti$ de retragere s se a%&e n strintate.

b! 8ierderea cetPeniei romne prin aprobarea renunPrii

10

)(

7enunParea la cetPenia romn se poate aproba pentru motive temeinice, unei persoane care a 6mplinit vrsta de )( ani (art. %&, alin. )!. :uplimentar mai trebuie 6ndeplinite trei condiPii: renunPtorul s nu fie 6nvinuit sau inculpat 6ntr-o cau# penal Si s nu aib de executat o pedeaps penal" renunPtorul s nu aib debite ctre de stat, persoane fi#ice sau $uridice din Par, sau, avnd asemenea debite, s le achite sau s ofere garanPii corespun#toare pentru achitarea lor" renunPtorul s fi dobndit o alt cetPenie sau s fi solicitat una, avnd asigurarea dobndirii ei. -8ierderea cetPeniei romne prin renunPare nu produce nici un efect asupra soPului renunPtorului Si R 6n principiu R nici asupra copiilor minori ai acestuia (art. %G, alin. )!. .inorul pierde 6ns cetPenia romn odat cu prinPii si 6n ca#ul 6n care ambii obPin aprobarea renunPrii la cetPenie, dac se afl cu ei 6n strintate sau dac prseSte Para odat cu prinPii si. @ac prinPii pierd cetPenia la date diferite, minorul o va pierde pe ultima din aceste date, iar dac acesta din urm prseSte Para pentru a domicilia 6n strintate dup ce ambii prinPi au pierdut cetPenia romn, el va pierde aceast cetPenie la data plecrii din Par (art. %(, alin. % .inorului care a 6mplinit vrsta de ), ani i se cere consimPmntul (art. %G, alin. ultim!.

c! 8ierderea cetPeniei romne 6n urma desfiinPrii adopPiei onform dispo#iPiilor art. G din legea cetPeniei, minorul care a dobndit cetPenia romn prin adopPie pierde aceast cetPenie 6n ca#ul 6ncetrii adopPiei. Un ca#ul 6n care cau#a care duce la 6ncetarea adopPiei este nulitatea (absolut sau relativ!, cetPenia este pierdut retroactiv (art. G, alin. ): copilul ... este considerat c nu a fost niciodat cetPean romn!. 1extul menPionat mai sus prevede dou ipote#e: declararea nulitPii adopPiei Si anularea adopPiei. >ulitatea este o sancPiune civil, consecinP a 6nclcrii unor dispo#iPii imperative ale legii Si const 6n lipsirea de efecte a actului lovit de nulitate. Un textul citat sunt avute 6n vedere att nulitatea absolut ct Si nulitatea relativ a adopPiei. 8rima se produce 6n ba#a unor cau#e de interes general Si poate fi invocat de ctre oricine (de exemplu inexistenPa diferenPei de vrst de minimum )( ani 6ntre adoptat Si adoptator! Si nu poate fi acoperit. ea de a doua este consecinPa unor 6nclcri afectnd doar interesele prPilor, care au posibilitatea de a decide s o invoce sau nu. 2a poate fi acoperit (de exemplu adoptatorii se afl 6n eroare asupra identitPii adoptatului, 6ns se ataSea# de cel adoptat din eroare Si decid s menPin adopPia!. Un ambele ca#uri este vorba de cau#e care fac imposibil de la bun 6nceput 6ncheierea adopPiei, Si care existau la data 6ncheierii acesteia. @ac se a$unge la declararea nulitPi sau respectiv la anularea adopPiei, dispar retroactiv toate efectele adopPiei, inclusiv calitatea de cetPean romn a adoptatului. @ac adopPia 6ncetea# prin desfacere, pierderea cetPeniei se produce pe data desfacerii adopPiei (art. G, alin. %!. Un ca# de desfacere a adopPiei, avem de-a face cu o adopPie perfect valabil, afectat 6ns de 6mpre$urri ulterioare care fac imposibil menPinerea ei 6n continuare (de exemplu: rele tratamente aplicate de adoptatori adoptatului!. Un ambele situaPii (nulitatea adopPiei Si desfacerea acesteia!, pierderea cetPeniei romne este condiPionat: - 6n primul rnd de faptul ca adoptatul s nu fi 6mplinit )( ani la data desfiinPrii adopPiei" - de faptul domicilierii 6n strintate sau al prsirii Prii 6n vederea stabilirii domiciliului 6n strintate.

)*

@up cum am menPionat mai sus, minorul strin sau apatrid adoptat de romni nu pierde cetPenia romn dac pn la 6ncetarea adopPiei a 6mplinit de$a vrsta de )( ani sau dac domicilia# 6n Par Si nu prseSte Para anterior 6mplinirii acestei vrste, pentru a domicilia 6n strintate. . d! 8ierderea cetPeniei romne prin adopPie de ctre un cetPean strin .inorul cetPean romn 6Si pierde cetPenia dac este adoptat de ctre un cetPean strin Si dobndeSte R la cererea adoptatorului sau a adoptatorilor R cetPenia strin 6n condiPiile legii strine, iar dac a 6mplinit vrsta de ), ani, i se cere consimPmntul (art. %*, alin. )!. onsimPmntul copilului vi#ea# doar pierderea cetPeniei romne, nu Si dobndirea celei strine

e! :tabilirea filiaPiei copilului gsit onform dispo#iPiilor art. 'C, alin. ) din legea cetPeniei, 6n situaPia prev#ut de art. B, alin. ', copilul gsit pierde cetPenia romn dac pn la 6mplinirea vrstei de )( ani i se stabileSte filiaPia faP de ambii prinPi, cetPeni strini. @ac unul din prinPii copilului gsit este 6ns apatrid, el nu va pierde cetPenia romn, chiar dac dobndeSte cetPenia strin a celuilalt printe. 8e de alt parte, dac ambii prinPi sunt cetPeni strini, copilul gsit va pierde cetPenia romn, chiar dac nu a dobndit cetPenia nici unuia dintre prinPii si. @ata pierderii cetPenei romne este data stabilirii filiaPiei (art. 'C, alin. '!. Un ca#ul 6n care copilului gsit pe teritoriul 7omniei i se stabileSte filiaPia faP de un singur printe (6n practic: 6ntotdeauna faP de mam!, cetPean strin, cellalt rmnnd necunoscut, el pierde de asemenea cetPenia romn (art. 'C, alin. %!.

24. 1repturi 5i 6ndatoriri specifice cet,+enilor rom3ni

Undatoririle fundamentale sunt consacrate 6n specifice cetPenilor romni sunt: apitolul /// al 1itlului // al onstituPiei. Undatoririle

- fidelitatea faP de Par (art. B,!. =bligaPia de fidelitate revine tuturor cetPenilor dar are conotaPii speciale 6n ca#ul demnitarilor, al funcPionarilor publici Si al militarilor. :tatutul lor special 6n aceast privinP este atestat Si de faptul c exercitarea funcPiilor lor este precedat de depunerea unui $urmnt stabilit prin lege (art. B,, alin. %!" - aprarea Prii (art. BB!. =bligaPia de aprare a Prii implic mai mult dect satisfacerea serviciului militar. Un ca#uri extreme aceast obligaPie impune sacrificarea propriei viePi. elelalte obligaPii (respectarea onstituPiei Si a legilor, a drepturilor Si libertPilor celorlalPi, exercitarea cu bun credinP a drepturilor Si libertPilor fundamentale, plata impo#itelor Si a taxelor ))! revin 6n egal msur Si strinilor Si apatri#ilor aflaPi 6n 7omnia.

11

%C

21. 1reptul la !iata

-art %% onstitutie -art.% 2@=

-art. & 8actul international cu privire la drepturile civile si politice -acest drept nu poate fi supus niciunui fel de restrictii sau conditionari"statul nu poate dispune de viata cetatenilor sai. /mplicatii practice: a!8edeapsa capitala-inter#isa in onstitutieVart.%%, alin.('!X

-statele europene sunt de asemenea ostile pedepsei cu moartea, fiind privita ca o incalcare a dreptului la viata" -cu toate acestea o mare parte a statelor componente a :;< o prevad in legislatie. b!<vortul-pune in discutie intinderea dreptului la viata si daca exista un drept al copilului la viata sau un drept al mamei la avort -legislatiile din toate timpurile l-au reprimat -in legislatia noastra nu este mentionat un drept al avortului, dar in codul penal este preva#uta Qpermiterea avortului care consta intr-o clau#a speciala unde se prevede nepedepsirea femeii care a avortat pana la un anumit termen(de regule ), saptamani! si avortul a avut loc in anumite conditii(intr-o clinica!" -alte state inter#ic avortul in toate ca#urile, cu exceptia celor $ustificate medical -in Dermania spre exemplu, avortul este conditionat de parcurgerea unei proceduri de consiliere(din partea biserici si aunui medic psiholog! c!2utanasia-uciderea unei persoane, care sufera de o boala incurabila si eventual este tinuta in viata datorita unor aparate, la cererea acesteia sau a rudelor . -este legata de problema sinuciderii:legea nu pedepseste pe autorul unei tentative sinucigase, dar sinuciderea asistata sau eutanasia pasiva(o alta persoana inlesneste sinuciderea!intra sub incidenta legii penale -mai grav este pedepsita eutanasia active(uciderea unei persoane bolnave incurabil cu sau fara consimtamantul ei" -ma$oritatea statelor sunt impotriva aceste solutii,dar in =landa spre exemplu este admisa in anumite conditii. d!7eprimarea unor conflicte grave- 2@= admite utili#area de catre stat a mi$loacelor violente in aceste situatii chiar daca are ca re#ultat pierderea unor vieti omenesti"

%)

-violenta este permisa pt apararea unei persoane contra violentei ilegale, pt a efectua o arestare legala sau pt a impiedica evadarea unei persoane legal detinute e!@isciplina militara in timpul unui conflict armat- in ba#a obligatiei de fidelitate fata de tara(art.B,! si a obligatiei de aparare a tarii(art.BB!, un militar, in timp de ra#boi are datoria de a respecta ordinal unui superior, chiar daca este evident ca implica pierderea vietii" -interesele ma$ore ale comunitatii politice in ansamblu sunt superioare intereselor unui singur individ" in acest ca# statul trebuie sa demonstre#e necesitatea unei ingerinte in sfera libertatii acestuia din urma si sa intervina doar in masura in care acest lucru este absolut necesar.

22.1reptul la integritate fi"ica si psi0ica

-art.%% din onstitutie -art.G din 8actul international cu privire la drepturile civile si politice -art.' din 2@=

-nimeni nu poate fi supus pedepselor inumane ori degradante -repre#inta un aspect esential al conceptiei moderne despre stat si drept -anterior, tortura si supunerea la pedepse inumane era deseori utili#ata in ca#ul condamnatilor"odata cu afirmarea pe plan mondial a drepturilor si libertatilor fundamentale a omului aceste sanctiuni sunt inter#ise, accentual ca#and asupra reeducarii celui condamnat -in practica, calificarea drept tortura a anumitor fapte tine de climatul culturat, moral, politic sau ideologic al unei societati -ca#ul :oering constra .arii 3ritanii- J2@= a respins extradarea in :;< a reclamantului, in ba#a faptului ca circumstantele executarii pedepsei capitale in :;<(presiunea psihica la care este supus! repre#inta o incalcare a 2@=.

23.$ibertatea indi!iduala
-art.%' din onstitutie -libertatea individuala (nu vi#ea#a libertatea persoanei de a face tot ceea ce legea nu inter#ice, ci dreptul de a nu fi retinut si arestat decat in conditiile legii! si securitatea personala (garantarea libertatii individului contra abu#urilor din partea autoritatilor! sunt inviolabile. .asuri de restrangere a libertatii admise de legea fundamental: a!8erche#itia, preva#uta de odul de procedura penala-se desfasoara cand unei persoane i s-a cerut sa predea un lucru(proba in proces! si tagaduieste detinerea sau existenta sa" se dispune ori de cate ori este necesar pt strangerea probelor -poate fi corporala sau domiciliara

%%

b!7etinerea-este dispusa de organele competente in privinta unei persoane despre care exista probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta penala" -in ca#ul apatri#ilor sau strainilor, retinerea se poate dispune chiar daca nu au savarsit o fapta penala(de ex le-a expirat vi#a de intrare sau autori#atia de sedere in tara! - onstitutia limitea#a durata retinerii la %, ore, la expirarea termenului, daca nu este emis un mandat de arestare preventiv, cel retinut va fi pus in libertate. c!<restarea preventiv-se dispune numai de $udecator si numai in cursul procesului penal" -durata masurii preventive este limitata la 'C #ile cu posibilitatea prelungirii la )(C #ile" -in acest timp instanta va verifica temeinicia motivelor care au dus la arestare, iar daca ele nu mai sub#ista, cel arestat trebuie pus in libertate" -motivele arestarii trebuie communicate celui arestat in timp util, intr-o limba pe care o intelege si in pre#enta avocatului. @e respectarea libertatii individuale sunt legate % principii: a!8re#umtia de nevinovatie-pana la data ramanerii definitive a unei hotarari $udecatoresti, orice persoana este considerata nevinovata. b!>ullum crimen, nulla poena sine lege-nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.>imeni nu poate fi $udecat pt o fapta care la momentul comiterii nu constituia infractiune.

24. 1reptul la aparare

-art.%, din onstitutie -este o garantie a accesului in $ustitie si a drepturilor si libertatilor cand a$ung obiect al unui litigiu" -necesitatea afirmarii dreptului la aparare-mentinerea credibilitatii $ustitiei si a respectului datorat de cetateni legilor" <pararea are % acceptiuni: /n sens larg-ansamblul regulilor si drepturilor procesuale care stau la indemana unei parti pt a respinge invinuirile care i se aduc si a-si dovedi nevinovatia(proces penal! sau pt a-si sustine pretentiile(proces civil!. /n sens restrans-dreptul de a primi asistenta unui avocat -in procesele penale pre#enta avocatului este obligatorie: -in ca#ul unui inculpat minor sau militar in termen "

%'

-in ca#ul unui arestat cand infractiunea savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de B ani" -cand instanta considera ca inculpatul nu isi poate face singur apararea" -in celelalte ca#uri pre#enta avocatului nu este obligatorie, dar partea din proces isi poate anga$a oricand un avocat" -daca la $udecarea cau#ei avocatul lipeseste si nu poate fi inlocuit, cau#a se amana" -pre#enta avocatului este obligatorie si la comunicarea invinuirii.

25. 1reptul la libera circulatie

9ibera circulaPie este garantat tuturor persoanelor, indiferent de faptul c au sau nu cetPenia romn. =ricine poate prsi Para, oricnd, 6ns cu restricPiile impuse prin lege.( .sura preventiv a inter#icerii prsirii Prii (cu efecte mai puPin constrngtoare dect cea a inter#icerii prsirii localitPii! are rolul de a asigura pre#enPa unei persoane la ancheta penal Si apoi la proces!. .surile luate de autoritPile romne 6n privinPa cetPenilor care cltoresc 6n strintate (6n special spre Prile din spaPiul :chengen!. <dmiterea prsirii Prii doar 6n ca#ul 6n care 6ndeplinesc anumite condiPii: dovada dePinerii mi$loacelor financiare necesare se$urului 6n strintate o invitaPie din partea unei persoane sau instituPii din Para de destinaPie re#ervare la hotel Un ca#ul cetPenilor romni, dreptul la libera circulaPie include posibilitatea de stabilire a domiciliului sau a reSedinPei 6n orice localitate din Par, dreptul de a emigra precum Si dreptul de a reveni 6n Par.( de aceste drepturi R cu excepPia ultimului R beneficia# Si strinii Si apatri#ii! 9egea poate restricPiona 6ns R pe motive temeinice R dreptul la liber circulaPie al strinilor (sub aspectul stabilirii domiciliului!, 6n privinPa cruia textul constituPional nu le ofer garanPii. 9ibertatea alegerii domiciliului implic posibilitatea stabilirii acestuia 6n orice localitate din Par, rural sau urban, fr nici o condiPionare Pinnd de locul de naStere, domiciliul actual, profesie sau apartenenP politic. 9ibera circulaPie mai presupune Si dreptul celui care a prsit Para a crei cetPenie o are, de a se 6ntoarce oricnd Si a-Si (re!stabili domiciliul 6n Par. =bligaPia de a admite intrarea sau reintrarea 6n Par a propriilor cetPeni decurge de asemenea Si din normele dreptului internaPional public.

2#.7iata intima8 familiala si pri!ata

=crotirea unor valori (6n acest ca# viaPa intim, familial Si privat! are semnificaPia unor prestaPii po#itive, concrete ale celui care ocroteSte, chiar dac textul nu menPionea# 6n ce anume constau aceste prestaPii. 8e de alt parte ocrotirea implic Si posibilitatea de a restricPiona sau limita libertatea de miScare a celui ocrotit. 7espectul familiei Si a viePii intime Si private este indisolubil legat de demnitatea fiinPei umane. =crotirea familiei Si respectul faP de valorile ei nu poate 6ns implica acceptarea poligamiei, doar pe considerentul 6nrdcinrii acesteia 6n tradiPiile anumitor culturi care, 6n ba#a preceptelor multiculturalismului Si ale dreptului la diferenP, ar trebui respectate. @e asemenea discriminarea femeii, violenPa domestic sau tratamentele violente ori abu#ive faP de copii nu pot fi $ustificate prin invocarea respectului faP de instituPia familiei.

%,

 8e de alt parte, supraviePuirea societPii Si a statului, menPinerea ordinii de drept, a tradiPiilor culturale Si a respectului faP de valorile politice ale unei societPi depind de felul 6n care familia 6Si 6ndeplineSte funcPia social. 7espectarea dreptului la o viaP intim, de familie Si privat este legat Si de dreptul la propria imagine. <cest lucru este valabil mai ales 6n ca#ul personalitPilor publice: demnitari, politicieni, actori, vedete sau sportivi. Dradul de protecPie $uridic al acestor categorii de persoane faP de curio#itatea indiscret a mass media Si faP de interpretrile, nu 6ntotdeauna binevoitoare, ale faptelor sau gesturilor lor, chiar Si atunci cnd au loc 6n privat, este mult mai sc#ut dect 6n ca#ul omului de rnd. @reptul la viaP intim mai are relevanP Si 6n privinPa raporturilor homosexuale. 1radiPiile culturale Si religioase ale ma$oritPii popoarelor lumii au fost Si sunt ostile homosexualitPii. 7aporturile sexuale 6ntre persoane de acelaSi sex au fost incriminate 6n practic toate legislaPiile penale ale statelor europene " chiar Si la data adoptrii 2@= (B noiembrie )*BC! raporturile homosexuale constituiau 6nc un delict penal, sau 6n cel mai bun ca#, obiect de scandal public, de natur a compromite grav uneori cariera unei personalitPi a viePii publice. @e regul, armata Si biserica sunt instituPii mai re#ervate sau chiar ostile 6n privinPa acceptrii fr re#erve a 6n rndul lor homosexualilor. Un ca#ul bisericii sau al cultelor religioase acest lucru este firesc. Talorile promovate de structurile militare, Pinnd de tradiPie, ordine, disciplin Si ierarhie sunt de multe ori considerate ca antinomice faP de ideea de liberali#are a domeniului viePii sexuale, inerent dreptului la orientare sexual. <rmata este 6ns o instituPie a statului, astfel 6nct nu se poate sustrage deci#iilor axiologice Si prioritPilor politice promovate de societate Si de conducerea politic a statului, 6n ciuda unei certe ostilitPi a corpului ofiPeresc faP de unele din acestea. :pecificul raporturilor 6n cadrul unor structuri militare este 6ns luat 6n considerare" astfel 6n armata american s-a stabilit din a doua $umtate a anilor Y*C un anumit compromis sub formula donYt tell R donYt asK: autoritPile militare nu pun 6ntrebri personalului asupra orientrii sexuale iar militarii nu-Si manifest public preferinPele (homo!sexuale, 6n ca#ul 6n care le au. ;n alt aspect incident dreptului la viaP intim este cel al libertPii de a dispune de sine 6nsuSi !. onform textului citat, persoana fi#ic are dreptul s dispun de ea 6nsSi, dac nu 6ncalc drepturile Si libertPile altora, ordinea public sau bunele moravuri . @reptul de a dispune de sine 6nsuSi implic 6n mod cert interdicPia oricror experimente sau prelevri de Pesuturi sau organe fcute fr consimPmntul celui afectat.

2%.9n!iolabilitatea domiciliului

inviolabile. onform art. %G, alin. ()! din legea noastr fundamental, domiciliul Si reSedinPa sunt >imeni nu poate ptrunde 6n domiciliul sau reSedinPa unei persoane fr 6nvoirea

acesteia.

el prote$at prin acest drept nu trebuie s fie proprietar al locuinPei 6n care 6Si are domiciliul sau reSedinPa. hiar Si 6n ca#ul 6n care contractul de 6nchiriere a expirat sau nu are un titlu valabil, o perche#iPie efectuat fr 6nvoirea sa, constituie o 6nclcare a art. %G. %B

 <cest drept nu este 6ns absolut. @e la principiul inviolabilitPii domiciliului se poate deroga, 6ns numai prin lege, Si 6n una din urmtoarele situaPii: (Qstare de necesitateYY! executarea unui mandat de arestare sau a unei hotrri $udectoreSti" 6nlturarea unei prime$dii privind viaPa, integritatea fi#ic sau bunurile unei persoane" aprarea securitPii naPionale sau a ordinii publice" prevenirea rspndirii unei epidemii. 8erche#iPia (domiciliar! se dispune de ctre $udector Si se efectuea# 6n condiPiile Si formele prev#ute de lege. onstituPia mai inter#ice perche#iPiile pe timp de noapte (dup orele %C, 6n concepPia odului de procedur penal!, 6n afara ca#ului infracPiunilor flagrante.

2'.-ecretul corespondentei
onstituPia garantea# secretul corespondenPei. DaranPia respectiv vi#ea# scrisorile, telegramele, alte trimiteri poStale, convorbirile telefonice Si celelalte mi$loace legale de comunicare. <cest drept este indisolubil legat de dreptul la viaP intim, privat Si de familie. =rice individ are dreptul s-Si exprime opiniile, ideile Si sentimentele faP de cei apropiaPi 6n condiPii de confidenPialitate, fr s se team c acestea vor a$unge la cunoStinPa publicului larg, cruia nu 6i sunt destinate, 6n alt mod dect printr-o eventual indiscrePie a destinatarului. :ecretul corespondenPei opreSte 6ns autoritPile statului, 6n special pe anga$aPii serviciilor poStale, s deschid corespondenPa Si s ia la cunoStinP conPinutul acesteia. @eschiderea coletelor sau a altor efecte poStale este permisa 6n ca#ul operaPiunilor vamale sau cnd exist indicii temeinice sau probe 6n sensul c ar conPine obiecte sau substanPe periculoase sau a cror expediere prin poSt este inter#is, ori cnd ambala$ul este deteriorat. :tatele autoritare Si regimurile totalitare au o predilecPie uSor de 6nPeles pentru interceptarea corespondenPei Si a convorbirilor telefonice. ;rmrirea sistematic a propriilor cetPeni Si arhivarea copiilor corespondenPei Si a 6nregistrrilor convorbirilor ofer mi$loace teribile de presiune asupra celor mai diverse categorii de personalitPi publice, 6n special a oamenilor politici. 2ste necesar o maxim rePinere din partea autoritPilor Si limitarea supravegherii la obiectivul anchetei.

2*.$ibertatea constiintei
9ibertatea conStiinPei este una din cele mai importante libertPi fundamentale: deopotriv premis Si matrice a celorlalte drepturi Si libertPi fundamentale. <pariPia Si evoluPia libertPii conStiinPei sunt legate strns de procesul formrii statului modern. Un societPile premoderne, individul era definit 6n special prin apartenenPa sa la o comunitate religioas" de aici decurgea statutul su 6n comunitatea politic Si $uridic. Dsirea unei soluPii politice pentru asigurarea pcii Si a stabilitPii interne 6ntr-o societate multiconfesional nu implic 6ns automat toleranPa religioas Si libertatea de gndire. :obbe": @repturile suveranului se extindeau Si asupra religiei Si a practicrii cultului :uveranul putea dicta modul 6n care trebuia practicat un cult religios Si reclama supunere absolut din partea celor guvernaPi 6n privinPa respectrii formelor exterioare ale acestui cult, Si aceasta indiferent de obiecPiile pe care aceStia le puteau avea 6n forul lor interior.

%&

 eea ce un individ gndeSte 6n forul su interior este oricum 6n afara ra#ei de acPiune a puterii statale, iar mntuirea sufletului este posibil chiar Si 6n ca#ul aderrii formale la practicile unui cult fals, 6n condiPiile 6n care 6n forul su interior, credinciosul se adresea# adevratei divinitPi. S#i$o'a: 8uterea suprem are dreptul s decid 6n privinPa cultului exterior al religiei, care trebuie adaptat exigenPelor pcii interne a statului, iar pe de alt parte el susPine c nimeni nu poate transfera autoritPii facultatea sa de a raPiona liber Si de a $udeca orice lucru. 9ibertatea cuvntului apare la :pino#a ca indisolubil legat de libertatea conStiinPei. ;ea$ ;ac<ue" Rou""eau: :uPine existenPa unei antinomii 6ntre religie (6n special cea creStin! Si stat Si postulea# existenPa unei religii civile: exist deci o profesie de credinPa pur civil, ale crei articole se cade ca suveranul s le stabileasc, nu att ca dogme religioase, ct ca sentimente de sociabilitate, fr de care nu e cu putinP s fii bun cetPean, nici supus credincios. @ogmele religiei civile trebuie s fie simple, puPine la numr, enunPate cu preci#ie, fr explicaPii Si fr comentarii @ogmele positive: 2xistenPa divinitPii puternice, inteligente, binefctoare, prev#toare Si purttoare de gri$, viaPa viitoare, fericirea celor drepPi, pedepsirea celor ri, sfinPenia contractului social Si a legilor" @ogmele negative: se reduc la una singur, intoleranPa, ea face parte dintre cultele pe care le-am exclus. =a$t: onStiinPa este desprins din legtura cu credinPa, fiind conceput ca instanP suprem a personalitPii autonome, ca raPiune practic ce pre#int omului, 6n fiecare ca# al legii, datoria sa spre a fi absolvit sau condamnat. <Sadar, el nu se raportea# la un obiect, ci la doar subiect, (sentimentul moral afectat prin actul su!" astfel, este o fapt inevitabil, nu o obligaPie Si o datorie. ?iecare om are o conStiinP Si se consider observat de un $udector interior :egel: <spect echivoc 6n privinPa conStiinPei. <cest echivoc constituie motivul pentru care chestiunea conPinutului garantat constituPional al libertPii de conStiinP duce nu numai la rspunsuri contradictorii, ci mai provoac 6n plus alte probleme de ordin fundamental 6n privinPa obligativitPii ordinii $uridice a statului. /n @eclaraPia france# a @repturilor =mului Si etPeanului, gsim o formulare mai succint: >imnui nu-i trebuie reproSate opiniile sale, chiar religioase, cu condiPia s nu tulbure ordinea public stabilit prin legeYY Er$"t4>olfga$g 0?c@e$f?rde: onStiinPa nu trebuie 6nPeleas ca pur interioritate, ci ca legat de comunicarea social, din care ea se constituie Si formea# prin convingerile Si $udecPile sale" 8roblemele de conStiinP nu pot fi delimitate nici prin substanP, nici prin conPinut Si nici prin temeiuri sau motivaPii" a instanP imperativ conStiinPa intr 6n acPiune acolo unde personalitatea ca atare este ameninPat serios. riteriul pentru stabilirea existenPei unei adevrate deci#ii de conStiinP nu poate fi gsit 6n veridicitatea ei, 6n forma adecvrii la principiile generale ale dreptului -Z s-ar nega tocmai individualitatea conStiinPei, libertatea Si legitatea ei intern. -9ibertatea conStiinPei este reglementat 6n art. %* din legea noastr fundamental: interdicPia de a 6ngrdi sub orice form libertatea gndirii Si a opiniilor, precum Si libertatea credinPelor religioase, astfel 6nct nimeni nu poate fi constrns s adopte o opinie sau s adere la o credinP religioas, contrare convingerilor sale.

%G

-Un ca'ul co#iilor mi$ori: ei nu pot lua o deci#ie liber 6n privinPa acceptrii unui cult religios. 2ducaPia lor 6n spiritului unui anumit cult le influenPea# considerabil atitudine de mai tr#iu. -= problema o constituie ca'ul obiectorilor de co$5tii$/( al persoanelor care din considerente morale sau religioase refu# s 6ndeplineasc serviciul militar sau refu# s ating armele. -=biecPiile de conStiinP sau considerentele religioase nu $ustific 6ns sustragerea de la 6ndeplinirea obligaPiilor privind aprarea 6n timp de r#boi.

34.$ibertatea de exprimare
). onstituPia consacr libertatea de exprimare (sau libertatea cuvntului! <ceast libertate priveSte exprimarea gndurilor, a opiniilor sau a credinPelor Si libertatea creaPiilor de orice fel, prin viu grai sau prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mi$loace de comunicare 6n public. 9ibertatea cuvntului este strns legat de libertatea conStiinPei. 9ibertatea cuvntului are nu numai rolul garantrii unei sfere a libertPii individului, ci Si pe cel de a asigura climatul indispensabil unei funcPionri normale a democraPiei parlamentare" %. 9egea noastr fundamental inter#ice ce$'ura de orice fel. en#ura vi#ea# activitatea de control asupra exprimrii opiniilor Si convingerilor, iar sub acest aspect, orice societate practic o cen#ur. /nterdicPia cen#urii vi#ea# aici imposibilitatea constituirii unor autoritPi ale statului avnd competenPe 6n domeniul examinrii conformitPii publicaPiilor cu legea, bunele moravuri Si ordinea public. Ce$'ura #re&e$ti&( (controlul conPinutului unui text 6nainte de tiprirea sau difu#area sa, respectiv controlul prealabil al conPinutului unei emisiuni sau a unui spectacol!. Ce$'ura re#re"i&(, constnd 6n aplicarea unor sancPiuni pentru texte de$a tiprite sau spectacole care au avut loc ori emisiuni de$a transmise. Libertatea #re"ei A libertatea de a i$fii$ta #ublicatii) Bici o #ublica/ie $u #oate fi "u#rimat() '. 9egea noastr fundamental impune Si a$umite limite exercitrii dreptului la liber exprimare. Q9ibertatea de exprimare nu poate pre$udicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagineYY Q:unt inter#ise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la ra#boi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrar bunele moravuri. ,.Q7aspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau reali#atorului, autorului, organi#atorului manifestarii artistice, proprietarului mi$locului de multiplicare, al postului de radio sau de televi#iune, in conditiile legii. @elictele de presa se stabilesc prin lege.

31.1reptul de asociere
@reptul de asociere este alturi de libertatea cuvntului Si libertatea 6ntrunirilor un corolar al liberalismului Si a democraPiei parlamentare. 2l lipseSte 6n democraPiile ba#ate cu preponderenP pe identitate (6ntre guvernanPi Si guvernaPi! dect pe repre#entare..

%(

 <ceast din urm concepPie, ilustrat cel mai bine de opera lui 7ousseau, presupune existenPa unei societPi omogene, 6n care voinPa general se manifest prin votul direct al cetPenilor, fr intervenPia unui corp intermediar. 9egea noastr fundamental consacr libertatea de asociere a cetPenilor 6n partide politice, 6n sindicate, 6n patronate Si 6n alte forme de asociere. 1extul constituPional pare a limita dreptul de asociere la sfera persoanelor avnd cetPenia romn. 8rin urmare, de libertatea de asociere beneficia# orice persoan, mai puPin 6n ca#ul asocierii 6n partide politice. 2xercitarea dreptului de asociere nu este condiPionat de existenPa unei legi care s o reglemente#e. ?ireSte, recunoaSterea anumitor efecte $uridice ale asocierii, 6n special a personalitPii $uridice a asociaPiei, depinde de existenPa unor reglementri. <sociaPia ca atare nu are 6ns nevoie de o permisiune special a legiuitorului pentru a fiinPa 6n mod efectiv. 9egea stabileSte doar limitele exerciPiului acestui drept, putnd condiPiona 6nregistrarea anumitor asociaPii de 6ndeplinirea anumitor condiPii Si proceduri. @reptul la asociere 6n partide politice nu este recunoscut anumitor categorii de persoane, menPionate 6n art. ,C, alin. ('!: $udectorii urPii onstituPionale, avocaPii poporului, magistraPii, membrii activi ai armatei, poliPiStii Si alte categorii de funcPionari publici stabilite prin lege organic. 2numerarea din acest text are un caracter deschis, lsnd la latitudinea legiuitorului organic stabilirea altor categorii de persoane crora s le fie inter#is asocierea 6n partide politice. 2xcluderea 6i vi#ea# 6ns numai pe funcPionarii publici" legiuitorul organic nu poate inter#ice unor persoane care nu sunt funcPionari publici s devin membri ai unui partid politic. <numite instituPii sunt de asemenea destul de re#ervate faP de implicarea membrilor lor 6n $ocul politic. 2ste vorba 6n primul rnd de biseric. 3iserica nu este o instituPie a statului, statul nu poate exclude personalul de cult Si cu att mai puPin pe membrii unui cult religios de la dreptul de asociere 6n partide politice. onstituPia mai inter#ice Si asociaPiile cu caracter secret. <sociaPiile nu pot fi constituite 6n scopuri contrare legii. =rice asociaPie contrar legii, bunelor moravuri sau siguranPei naPionale poate fi desfiinPat, pentru aceasta fiind suficiente dispo#iPiile legii. ?ireSte, 6ntr-o asemenea situaPie autoritPile trebuie s dovedeasc scopul sau acPiunile ilicite ale asociaPiei. Un ca#ul asociaPiilor secrete, o asemenea prob este foarte greu de fcut, drept care legiuitorul constituant le inter#ice pur Si simplu, oricare ar fi obiectivele lor sau valorile promovate de ele.

32.1reptul de proprietate
8roprietatea constituie un domeniu deosebit de important al sferei libertPii individuale, exclus de la ingerinPele ne$ustificate ale statului. 9ibertatea individului 6n societate depinde 6n foarte mare msur de capacitatea de a deveni proprietar Si de a exercita prerogativele proprietPii. onstrucPiile doctrinare iusnaturaliste ale epocii moderne au acordat un loc important instituPiei proprietPii 6n formarea societPii civile.

%*

 8entru :ugo Crotiu", originea proprietPii re#id 6n principal 6n ocupaPiune, pe cnd 6n ca#ul lui ;o6$ Loc@e, principalul i#vor al acesteia este munca. @eclaraPiile de drepturi ale omului din secolul 0T///, att <merica ct Si 6n ?ranPa, menPionau proprietatea printre drepturile naturale fundamentale ale omului, alturi de libertate, dreptul la re#istenP sau de siguranPa persoanei. ?aP de proprietate, statul modern apare 6n dubl iposta#: pe de o parte el configurea# din interior aceast instituPie, reglementnd prin lege (de obicei 6n odul civil! modurile de dobndire, menPinere Si transmitere a proprietPii, stabilind totodat limitele Si sarcinile ei, att faP de societate ct Si faP de alPi proprietari, iar pe de alt parte el apare din exterior ca entitate potenPial agresiv, pe care constituPia trebuie s-l limite#e 6n tendinPele sale de ingerinP ne$ustificat 6n sfera libertPii Si proprietPii individuale. 8ericolul la adresa proprietPii vine mai ales din partea arbitrariului puterii executive. 8rin confiscri, naPionali#ri sau alte msuri vexatorii, 6ndreptate de multe ori contra rivalilor politici sau susPintorilor acestora ori contra unor categorii sociale sau profesionale R ori, mai grav, a unor grupuri religioase, etnice ori rasiale minoritare R aparent cu motivaPia a soluPionrii unor probleme sociale, a reparrii unor nedreptPi trecute sau a compensrii celor defavori#aPi, dePintorii puterii nu fac de multe ori altceva dect s se recompense#e pe sine, pe complicii lor Si pe cei apropiaPi acestora. 8ericolele la adresa proprietPii care decurg din utili#area interesat Si demagogic a nemulPumirilor sociale nu $ustific 6ns ignorarea faptului c individualismul Si inegalitPile economice crescnde periclitea# chiar fundamentul politic al democraPiei liberale: egalitatea politic Si libertatea persoanei. Cara$tia #ro#rietatii #ri&ate - onstituPia garantea# dreptul de proprietate privat, ca Si creanPele asupra statului. onstituPia face o distincPie 6ntre proprietatea privat Si proprietatea public. Cara$/ia #ro#riet(/ii #ri&ate operea# 7$ mod egal9 i$difere$t de titular) DaranPia proprietPii contra ingerinPelor statului are anumite limite imanente, menPionate de$a din secolul 0T// de Pufe$dorf " autorul german preci#a c statul poate preleva din proprietatea individului 6n trei moduri: prin impo#ite Si taxe, prin exproprieri Si prin 6mprumuturi forPate. 8atrimoniul 6n privinPa cruia o#erea'( gara$/ia #ro#riet(/ii este cel ce rmne individului du#( #rele&area im#o'itelor9 co$tribu/iilor 5i ta3elor datorate statului. >u se poate invoca garanPia constituPional a dreptului de proprietate pentru a refu#a plata contribuPiilor fiscale. @reptul de proprietate poate fi lesne eviscerat prin diversele deci#ii pe plan financiar ale legiuitorului, mai precis a ma$oritPii parlamentare, interesat din motive politice Si electorale de promovarea rapid a propriilor obiective sociale. Pro#rietatea a"u#ra tere$urilor - = important restricPie, stipulat prin onstituPie, a proprietPii const 6n interdicPia dobndirii proprietPii private asupra terenurilor de ctre cetPenii strini Si de ctre apatri#i. /nterdicPia priveSte att persoanele fi#ice ct Si persoanele $uridice avnd naPionalitate strin. >aPionalitatea unei persoane $uridice se determin 6ns (6n legislaPia ma$oritPii statelor europene! dup criteriul locului 6nregistrrii acestora. Un consecinP, o societate comercial controlat de investitori strini, 6nregistrat 6ns ca persoan $uridic romn, cu sediul 6n 7omnia, nu intr sub incidenPa textului constituPional menPionat Si poate dobndi terenuri 6n proprietate. 7evi#uirea legii noastre fundamentale 6n octombrie %CC' a dus Si la atenuarea acestei interdicPii: strinii Si apatri#ii pot dobndi terenuri 6n 7omnia, 6ns numai 6n condiPiile re#ultate din aderarea 7omniei la ;niunea 2uropean Si din alte tratate internaPionale la care 7omnia este parte, pe ba# de reciprocitate, 6n condiPiile prev#ute prin lege organic, precum Si prin moStenire legal

'C

 E3#ro#rierea "i $atio$ali'area- 2xproprierea este o msur de trecere 6n proprietatea statului a unor bunuri imobile. 2xproprierea era posibil, dar cu consimPmntul repre#entanPilor aleSi ai poporului. >aPionali#area este o msur general, care afectea# o categorie larg de proprietari, pe cnd exproprierea este de regul o msur punctual, care are efect asupra unui proprietar sau a unui numr restrns de proprietari. Un primul ca#, criteriul pentru deposedare const 6n natura proprietPii dePinute, pe cnd 6n cel de-al doilea el const 6n anumite circumstanPe de loc Si de timp Pinnd de 6mpre$urarea c un anumit teren se gseSte 6n #ona destinat unor lucrri de interes public. 2xproprierea are loc 6ntotdeauna 6n ba#a unei despgubiri, pe cnd 6n ca#ul naPionali#rii, textul constituPional nu prevede nici o form de compensaPie. Un practica internaPional R 6ndeosebi 6n statele lumii a treia Si 6n cele comuniste R naPionali#area se face adesea fr despgubire sau cu compensaPii disproporPionat de mici.

33.:ccesul la )ustitie
Pri$ci#iul liberului acce" la 8u"titie se aplica indiferent de calitatea persoanei prote$ate, cetatean roman, strain sau apatrid. 2l permite accesul la $ustitie pentru apararea oricarui drept sau a oricarei libertati si a oricarui interes legitim, fara deosebire daca acestea re#ulta din onstitutie sau din alte legi. onstitutia si legile nu apara si nu garantea#a orice interese, ci numai acele interese care se intemeia#a pe drept, cutuma, i#voare de drept. <ccesul liber la $ustitie permite depunerea oricarei cereri a carei re#olvare este de competenta autoritatii $udecatoresti. 7evi#uirea onstitutiei a adaugat % noi alineate articolului %) prin care se preci#ea#a ca partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cau#elor intr-un termen re#onabil si ca $urisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.

34. 1repturi social(economice 5i culturale

@repturile social-economice 4i culturale sunt: dreptul la 6nvtur dreptul la ocrotirea sntii dreptul la munc 4i protecia social a muncii dreptul la grev dreptul la proprietate dreptul la mo4tenire dreptul la un nivel de trai decent dreptul la cstorie dreptul copiilor 4i tinerilor la protecie 4i asisten

')

dreptul persoanelor handicapate la protecie special

Dre#tul la 7$&(%(tur( este garantat de <rt. '% la onstituiei, este o parte a dreptului la educaie 4i nu poate lipsi din rndul drepturilor fundamentale. 2ste un drept complex prin: semnificaiile sale $uridice numrul mare de subiecte de drept implicate 6n reali#area sa multitudinea de elemente componente 6mbinarea libertii cu obligaia 8rin acest drept se urmre4te: deplina de#voltare a personalitii umane 4i simului demnitii respectul pentru drepturile 4i libertile publice favori#area 6nelegerii 4i toleranei 6ntre popoare, grupuri rasiale, etnice sau religioase promovarea ideii de pace ?inalitatea sa este educarea persoanei astfel 6nct sa aib un rol util 6n societate. <rt. '% enumer formele organi#atorice principale, tradiionale de 6nvmnt: 6nvmntul general obligatoriu 6nvamntul liceal 6nvmntul profesional 6nvmntul superior 1oate formele de 6nvmnt se 6nfiinea# 4i 64i desf4oar activitatea 6n condiiile legii iar 6n ceea ce prive4te 6nvmntul superior onstituia garantea# autonomia universitar. Dre#tul la ocrotirea "($(ta%ii este garantat prin <rt. ',, asigur persoanei pstrarea 4i de#voltarea calitilor sale fi#ice 4i mentale care s-i permit participarea activ la viaa politic, economic, social 4i cultural. .surile pentru asigurarea igienei 4i sntii publice se iau prin lege 4i reglementea#: asistena medical, asigurrile sociale 4i orice alte domenii care in de ocrotirea sntii fi#ice 4i mentale 4i asigur controlul exercitrii profesiilor medicale 4i activitilor paramedicale. Dre#tul la mu$c( Di #rotec%ia "ocial( a mu$cii este reglementat in art. ,) care stipulea# c dreptul la munc nu poate fi 6ngrdit datorit importanei pentru individ 4i pentru sociatate. 8rotecia social a muncii se refer la: securitatea 4i sntatea salariatilor repausul saptmnal concediul de odihn pltit instituirea unui salariu minim brut pe ar @urata normal a #ilei de lucru este de ( ore pe #i. >erespectarea dispo#iiei privind salari#area egal a femeilor cu brbaii repre#int temeiul declarrii nulitii sau anulrii oricror acte privind salari#area. >u constituie munc forat satisfacerea stadiului militar sau orice munca unei persoane condamnate, prestat 6n condiii normale. Dre#tul la gre&( este garantat de <rt. ,' 4i aparine numai salariailor 4i sunt stabilite condiii 4i limite 6n exercitarea sa cu scopul de a evita greva abu#iv 4i asigurarea serviciilor eseniale pentru sociatate. Dre#tul la #ro#rietate garantat de <rt. ,, se refer la prerogativa persoanei de a dobndi prorietatea, de a o folosi 4i de a dispune liber de ea, de a o putea transmite altuia. 7eali#area dreptului de proprietate presupune obligaia statului de a prote$a 4i garanta proprietatea obinut pe cai licite. @espgubirile pentru lucrri de interes general se stabilesc 6n comun cu proprietarul iar 6n ca#ul unui conflict 6n $ustiie.

'%

Daranii aparte asupra proprietii se gasesc in art. ,' referitor la inter#icerea confiscrii averii dobndite licit. Dre#tul la moDte$ire regsit in <rt. ,& se refer la faptul ca o persoan poate obine orice bun pe cale succesoral. Dre#tul la u$ $i&el de trai dece$t regsit in <rt. ,G confer ceteanului 4i familiei sale condiii re#onabile de via. :tatul trebuie s contribuie la reli#area standardelor mimime de civili#aie. 2ste un drept complex: dreptul la condiii re#onabile de via 4i ameliorarea lor continu dreptul la hran, 6mbrcminte 4i locuin satisfctoare Dre#tul la c("(torie regsit in <rt. ,( se refer la dreptul fiinei umane de a se cstori 4i 6ntemeia o familie, aceasta repre#entnd elementul natural 4i fundamental al societii. ?amilia trebuie s se 6ntemeie#e cstoria liber consimit 4i pe egalitatea femeii cu brbatul. @e asemenea este consacrat obligaia prinilor de a asigura cre4terea, educaia 4i instruirea copiilor, att cei din cstorie ct 4i cei din afara acesteia 4i stabilit regula cu privire la succesiunea csatoriei civile de cea religioas. Dre#tul co#iilor Di ti$erilor la #rotec%ie Di a"i"te$%( garantat de <rt. ,* statuea# categoria tinerilor 4i copiilor ca una distinct pe criteriul cert al vrstei 4i repre#entnd continuitatea 4i viitorul umanitii se bucur de regim special de protecie 4i asisten. =bligaia statului de a oferi alocaii pentru copii 4i a$utoare speciale pentru cre4terea copilului cu handicap, inter#icerea exploatrii minorilor 4i asigurarea condiiilor pentru participarea tinerilor la viaa politic, social, economic, cultural 4i sportiv. Dre#tul #er"oa$elor 6a$dica#ate la #rotec%ie "#ecial( este prev#ut in <rt. BC 4i prive4te o categorie a oamenilor care fiind defavori#ai de soart trebuie a$utai pentru a se bucura de condiia uman astfel 6nct statul este obligat la o politic naional care s asigure proecia acestora.

35./rincipii ale organi",rii politice a statului rom3n/ 1eci"ii fundamentale ale constituantului rom3n
>oiunea de deci#ie fundamental se refer la dispo#iiile ce consacr deci#ii eseniale pentru fi#ionomia $uridic a unei comuniti politice concrete 4i sunt: democraia repre#entativ 4i pluralismul politic, statul de drept, statul social, caracterul unitar al statului 4i integrarea euroatlantic.

3#. om3nia ; stat unitar

:tatul romn modern a fost pe toat durata existenei sale un stat unitar, cu excepia scurtei perioade in care 8rincipatele 7omne constituiau o uniune personal sub conducerea lui <lexandru /oan u#a. <cest fapt a fost consacrat de toate constituiile care s-au succedat de atunci. aracterul unitar al statului romn este privit nu atat ca re#ultat al unei opiuni constituionale 6ntre centralism 4i federelism ci mai ales ca re#ultat 4i garanie a unitii naionale 4i a stabilitii statului naional romn. <stfel integrarea politic, administrativ 4i economic a celor dou state romne4ti unite 6n )(B* 4i mai tr#iu a celorlalte provincii romne4ti care au intrat in componena statului romn se putea reali#a mai rapid 4i mai durabil 6n cadrul unui stat unitar 4i centrali#at respectnd tendina general a secolului 0/0 de 6ntrire a autoritilor centrale.

''

<specte ce in de domeniul istoric 4i al sensibilitii naionale au determinat o re#erv cu privire la soluiile federale. <rt. ) al onstituiei actuale prevede 7omnia este un stat naional, suveran 4i independent, unitar 4i indivi#ibil iar caracterul unitar al statului apare ca prima deci#ie constituional pe care constituantul romn o stipulea# in textul legii fundamentale. @e aici reiese valoarea pe care unitatea statului (unitatea naional! o are in ochii legiuitorului romn dar 4i respectarea tradiiei politice mai vechi a statului naional centrali#at. Uns aceast opiune nu implic meninerea unei centrali#ri stricte cum reiese 4i din dispo#iiile <rt. )%C, alin. ) administraia public din unitile administrativ teritoriale se 6ntemeia# pe principiile descentrali#rii, autonomiei locale 4i desconcentrrii iar 6n acest fel legiuitorul organic 4i ordinar, precum 4i executivul au un spaiu discreionar foarte larg pentru configurarea concret a autonomiei locale a unitailor administrativ-teritoriale.

3%. om3nia ;stat de drept

'a(ues )*e$a&&ier define4te statul de drept ca fiind tipul de regim politic 6n care puterea statului se afla 6ncadrat 4i limitat de ctre drept. 8rincipiul statului de drept este consacrat 6n <rt. ), alin. ' 7omnia este stat de drept, democratic 4i social.. ins acest lucru nu este suficient ci este nevoie de confirmarea lui in instituiile 4i reglemantrile concrete ale legii fundamentale, precum 4i in practica politic 4i constituional a autoritilor publice. onfruntarea cu exigenele acestui principiu poate releva disfuncionaliti 4i aspecte criticabile 6n ca#ul oricrui stat. <plicarea practic a acestui principiu impune o discuie in raport cu exigenele concrete ale acestui principiu. :eparaia puterilor de stat se reali#a# astfel: puterea legislativ este controlat 4i limitat prin: controlul constituionalitii exercitat de urtea alegerile periodice parlamentare, onstituional

puterea executiv prin: administraiei responsabilitatea fa de 8arlament rspundeerea ministerial prin posibilitatea suspendrii 4i demiterii 8re4edintelui controlul $udectoresc pe calea contenciosului administrativ 4i supunerea fa de legea controlul de constituionalitate al ordonanelor guvernamentale alegerea periodic a unor autoriti administrativ locale

@esfa4urarea legal 4i corect a alegerilor este controlat de instanele $udecatore4ti ( urtea onstituional 6n ca#ul alegerilor pre#ideniale.

',

Puterea judectoreasc este limitat prin supunerea $udectorilor fa de lege existena mai multor trepte de $urisdicie caracterul public al de#baterilor 8roblemele care apar 6n aplicarea acestui principiu sunt: ordonanele de urgen emise de guvern din cau#a tratrii superficiale a unor situaii sau re#olvarea expeditiv" acestea scurtcircuitea# procesul deci#ional legislativ 4i pun la 6ndoial anga$amentul 7omniei cu privire la respectatrea principiului separrii puterii 6n stat" independena justiiei este consacrat formal 4i garantat ca valoare suprem 6n statul romn prin art.), alin. ', susinut prin instituii precum imovabilitatea $udectoreasc 4i onsiliul :uprem al .agistraturii 6ns aceste lucruri nu sunt suficiente ( eficacitatea ar fi asemenea stipulrii 6n constituie a unei modaliti de re#olvare a problemelor economice sau eradicrii corupiei!" o importan mult mai mare revine legilor de organi#are $udectoreasc reglementrii ca#urilor de incompatibilitate stabilirea politicii de personal 6n selectarea magistrailor 4i 6n promovarea profesional asigurarea unui statut social corespun#tor pentru magistrai 6nfiinarea unui numr sufiecient de posturi pentru a evita supraaglomerarea completelor de $udecat 7eferitor la respectarea drepturilor 4i libertilor fundamentale exist aspecte po#itive dar 4i negative: admiterea 6n onsiliul 2uropei aderarea la onvenia pentru aprarea drepturilor omului 4i libertilor fundamentale supunerea fa de $urisdicia 2@= 2xistena anumitor 6nclcri ale drepturilor i libertilor fundamentale 6n domenii precum libertatea individual, tratamentul deinuilor 6n 6nchisori, po#iia fa de minoriti, persoanele cu handicap ori fa de drepturile copilului, fa de proprietate ori dreptul la aprare nu repre#int neaparat o 6nclcare general 4i sistematic a acestora. Un alte domenii precum cel al respectrii proprietii atitudinea autoritilor romne poate fi considerat una negativ deoarece s-au produs 6ntr#ieri ne$ustificate 4i inexplicabile 6n reglementarea situaiei bunurilor confiscate sau naionali#ate de regimul comunist iar argumentele de genul protecia chiria4ilor fiind deloc puternice deoarece pentru ace4tia puteau fi adoptate alte msuri. <lte domenii 6n care prestaia statului romn s-a artat deficitar sunt: libertatea presei, accesul la justiie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la aprare, certitudinea raporturilor juridice.

3'. om3nia ; stat pluralist 5i democratic

7omnia este un stat democratic, trstur care 6mpreun cu pluarlismul politic este consacrat 6n <rt.), alin. '. 8uterea 6n stat este legitimat de voinPa poporului :uveranitatea naPional aparPine poprului romn care o exercit prin organele sale repre#entative, constituite prin alegeri libere, periodice Si corecte, precum Si prin refrendum. aracterul repreHentativ este atestat si prin dispoHiPiile conform crora 6n exercitarea mandatului deputaPii Si senatorii sunt 6n serviciul poprului Si c orice mandat imperativ e nul. @emocraPia implic o participare real Si efectiv a poporului la definirea problemelor supuse discuPiei, la gsirea soluPiei, adoptarea deciHiilor Si executarea acestora precum si existenPa mai multor soluPii Si opPiuni reale.

'B

8retenPia de legitimitate a democraPiei repre#entative este pluralismul politic Si faptul c guvernmntul este responsabil 6n faPa poporului nu doar prin pre#entarea periodic la alegeri ci prin mi$loace de retroacPiune democratic (feedbacK! asupa procesului deci#ional precum libertatea cuvantului Si a presei, dreptul la informaPie, libertatea 6ntrunirilor, dreptul de asociere incusiv 6n partidele politice. :impla lor consacrare 6n legea fundamental nu este suficienta, acestea existau Si 6n constituPiile comuniste, ci existenPa unor mecanisle sociale viabile care s asigure acestor instituPii eficienPa Si combativitatea. Un ca#ul unei democraPii directe 6n cadrul careia toate deci#iile importante sunt adoptate pe ba#a consultrii corpului electoral o prim obiecPie ar fi de ordin pur tehnic: o comunitate ar fi foarte greu de consultat iar operaSiunile de constatare a opiniei printr-un referendum sunt anevoioase si costisitoare. ;n alt argument este constituit de faptul ca votul astfel exprimat ar constitui rspunsul poHitiv sau negativ al ma$oritPii electorilor la o 6ntrebare formulat de organi#atorii referendumului" re#ultatul depinde de modul 6n care este formulat 6ntrebarea iar sonda$ele de opinie 6l pot anticipa. DuvernanPii pot amna organi#area referendumului pn 6ntr-un moment favorabil acestora, pot sa nu 6l organi#e#e dac curentul de optinie le este ostil, 6ntrebarea poate fi tendenPios formulat Si 6n plus tendinPa natural este de a aproba soluPiile de$a adoptate, concret 6n defavoarea uneia noi Si necunoscute. onsultarea poporului prin referendum se face 6n situaPii prev#ute de normele constituPionale, desfSurarea sa este reglementat 6n detaliu de lege iar posibilitatea real a unor deHbateri 6n contradictoriu 6n condiPiile pluralismului politic Si ale libertPii presei faciliteaH pronunParea 6n cunoStinP de cau# a celor consultaPi. @e asemenea tendinPa general este cea a preferrii status [uo-ului de ctre cetPeni 6ns chiar dac parlamentul poate aproba mai rapid Si cu mai puPine costuri o deci#ie Si aceStia au posibilitatea chestionrii unor experPi 6n domeniul respectiv exist un risc mult mai mare al determinrii votului acestora in funcPie de coloratura politic orientndu-se 6n funcPie de interesele electorale imediate. 7eferendumul mai constituie un mi$loc de integrare politic a cetPenilor Si consolidare a sentimentului de participare la deci#iile importante 6n societate Si stat. onstituPia prevede ' ca#uri de consultare a poporului prin referendum: probleme de interes naPional, la iniPiativa preSedintelui demiterea preSedintelui Pn urma suspendrii acestuia de ctre parlament

aprobarea revi#uirii consituPiei 6n termen de 'C de #ile de la adoptarea de ctre parlament a legii de revi#uire :ub imperiul onstituPiei din )**) s-a organi#at un singur refrendum cu privire la aprobarea legii de revi#uire a onstituPie iar mai tr#iu 6n %CB s-a mai ridicat problema unui referendum cu privire la abandonarea bicameralismului Si adoptarea scrutinului uninominal. 8rin referendum i se cere poporului sa 6Si exprime voinPa deci nu are nicidecum forPa obligatorie a unei legi 6ns sfidarea deliberat a voinPei electoratului nu este de dorit de ctre clasa politic. 8luralismul politic este o condiPie Si o garanPie a democraPiei constituPionale. 8artidele politice se consituie Si Si desfSoar activitatea 6n condiPiile legii contribuind la definirea Si exprimarea voinPei politice

'&

a cetaPenilor, respectnd suveranitatea naPional, integritatea teritorial, ordinea de drept Si principiile democraPiei.

3*. om3nia ; stat social

<rt. ), alin. ' stipulea# 7omnia este stat de drept, democratic 4i social. contrabalansea# pe cea liberal a statului de drept. omponenta social

@ac pentru statuld e drept esential este 6ngrdirea 4i limitarea puterii de stat 6n scopul garantrii libertii individului, exigenele sale fiind de ordin negativ, inter#icnd concentrarea puterii la nivelul anumitor autoriti, 6n ca#ul statului social, autoritilor le revin obligaii po#itive 6n direcia crerii 4i meninerii premiselor egalitii 6ntre toi membrii comunitii politice. :tatul social trebuie s contrabalanse#e prin intervenie direct tendinele spre inegalitate economic crescnd ce decurg din libertatea economic instituit de statul de drept. Uns accentul pus pe problematica social pre#int riscul restrngerii treptate a libertii economice 4i apoi a libertii pur 4i simplu. :tatul providen care 6ncearc s asigure un anumit nivel de trai tuturor cetenilor si, 4i aceasta indiferent de circumstanele financiare, economice sau politice, 4i chiar de efortul 4i meritele celor implicai, duce la proliferarea unei birocraii de binefctori oficiali, pe banii contribuabilului. <stfel 64i vor consolida puterea politic 6ncercnd sa permanenti#e#e sistemul 4i situaia de dependen a celor asistai care la rndul lor vor fi prea puin dispu4i s 64i 6mbunteasc situaia prin eforturi proprii, asumndu-4i riscuri sau chiar sacrificii. onstituia nu ofer 4i nu poate oferi soluia acestei probleme ci doar semnalea# legiuitorului importana componentei sociale, aceasta prepre#entnd mai mult o problem politic dect una de neconstituionalitate. omponenta social a organi#rii politice a statului romn este atestat de textele constituionale privind sindicatele, patronatele 4i asociaiile profesioniste, drepturile sociale, 6ns care nu au aceea4i eficien cu cele politice 4i civile 4i au mai degrab caracterul unor misiuni constituionale. .sura 6n care 7omnia este un stat social nu este data de prevederea acestor drepturi 6n onstituie ci de performanele politice, economice 4i organi#aionale ale statului.

44. -tructura /arlamentului

federat amera :uperioara-Z repre#inta statele federate ;nele state unitare (precum :pania! acorda unor provincii un grad ridicat de autonomie R o apropie de o federatie. <ceste state unitare au optat insa pt 8arlamentul 3icameral R @e ex: ?ranta, =landa, /rlanda, /talia, etc. 8arlament monocameral intalnim in @anemarca, Dreciam 9uxemburg, ;ngaria, ?inlanda, 8ortugalia. :istem bicameral R este specific statelor federale amera inferioara RZ repre#inta pe alegatori -Z nr. 8roportional cu populatia statului

'G

 8arlament monocameral: <vanta$e: costuri electorale si parlamentare sca#ute procedura legislative mai rapida5usoara. @e#avanta$e: :tabilitate mai sca#uta a vietii politice si a legislatiei 2ste mai expus fluctuatiei opiniei publice. <dunarea constituanta din )**) de la noi din tara a optat pt un 8arlament 3icameral. 8arlamentul este format din amera @eputatilor si :enat. (8ana la revi#uirea constitutiei in %CC', acestea aveau atributii aproape identice. >umarul deputatilor si senatorilor este raportat la populatia tarii. (;n deputat repre#inta GCCCC de cetateni, iar un senator )&CCCC!. <celasi tip de scrutinH pt ambele camera. @ata alegerilor R a fost aceeasi pt ambele camera, pt toate alegerile generale de dupa Y(*. /n ca#ul reinnoirii treptate a camerei superioare, se poate asigura o mai mare stabilitate a adunarii legiuitoare. /n ca#ul nostru R o data la , ani, are loc o schimbare radical in viata politica si parlamentara (intrucat ambele camere sunt alese in acelasi timp!. /ntreaga viata politica este determinata in mod decisiv de vointa manifestata de electorat intr-o singura #i -Z 8oate provoca frustrari in randul alegatorilor, atunci cand promisiunile electorale sunt incalcate. @e#avanta$e ale sistemului bicameral: osturi ridicate+proceduri legislative adeseori greoaie Drad sca#ut de stabilitate a legislatiei. :istemul bicameral este contestat in 7omania -Z deficientele sale tin de modul concret de reali#are a acestuia si nu de sistem in sine.

41. 1repturile si indatoririle parlamentarilor

8ot fi exercitate individual sau colectiv. @intre drepturile ce pot fi exercitate individual menPionm: dreptul de a participa la lucrrile amerei" dreptul de a lua cuvntul 6n cursul de#baterilor" dreptul de a propune ca votul asupra chestiunilor de#btute s fie deschis sau secret" dreptul de a vota asupra chestiunilor supuse de#baterii" dreptul de a face propuneri legislative" dreptul de a formula amendamente la proiecte sau propuneri legislative" dreptul de a face interpelri" dreptul de a cere, prin intermediul preSedintelui camerei sau al comisiei parlamentare, date, informaPii sau documente din partea autoritPilor publice" dreptul de a face parte dintr-o comisie parlamentar Si de a participa la lucrrile acesteia" dreptul de a face parte din alte structuri interne ale 8arlamentului sau ale amerei" @intre drepturile care se pot exercita doar 6n colectiv de ctre parlamentari, menPionm: dreptul de a iniPia revi#uirea onstituPiei (un sfert din numrul deputaPilor sau al senatorilor, 6n condiPiile art. )BC, alin. ()!!"

'(

dreptul de a iniPia o moPiune de cen#ur (un sfert din numrul deputaPilor Si al senatorilor, 6n condiPiile art. ))'!" dreptul de a cere suspendarea 8reSedintelui 7omniei (o treime din numrul deputaPilor Si al senatorilor, 6n condiPiile art. *B, alin. (%!!" dreptul de a sesi#a urtea onstituPional (un sfert din numrul deputaPilor sau al senatorilor, 6n condiPiile art. ),&, lit. a! Si b!! dreptul de a propune un candidat pentru funcPia de preSedinte al amerei (6mpreun cu ceilalPi membri ai grupului su parlamentar!" 8arlamentarii au R pe lng 6ndatorirea general, prev#ut de art. ), alin. (B!, de respectare a onstituPiei Si a legilor Prii R obligaPia de a se conforma dispo#iPiilor regulamentelor 8arlamentului Si de a respecta ordinea Si solemnitatea SedinPelor.

42. /rotectia mandatului

:e reali#ea#a prin incompatibilitati, imunitati, indemni#atii, regim disciplinar propriu. /ncompatibilitati - Z 7atiunea lor R preocuparea de a nu pune un parlamentar intr-o postura ce i-ar afecta independenta. >iciun parlamentar nu poate fi concomitent si deputat si senator. >u poate avea orice alta functie publica implicand exercitiul autoritatilor de stat cu exceptia celei de membru al Duvernului. /ncompatibilitatea cu calitatea de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie, cen#or la societati comerciale inclusiv la banci ori alte institutii de credit, la societati de asigurari si la cele financiare, precum si in institutii publice cu calitatea de presedinte, secretar al adunarii generale ale actionarilor sau asociatilor, etc. /ncompatibilitatea si cu activitatile persoanelor care conform statutului lor nu pot face parte din partide politice (Judecatorii de la urtea onstitutionala, magistratii, politistii, militarii, etc, etc!

43. 9munitatea
7atiunea acesteia: necesitatea de a-i prote$a pe parlamentari impotriva abu#urilor, ingerintelor din partea autoritatilor executive5$udecatoresti, dar si pt asigurarea independentei acestora. /munitatea propriu-#isa R /responsabilitatea acestuia (in sensul ca nu poate fi tras la raspundere pt opiniile exprimate si pt votul sau! /munitatea nu este limitata in timp R de ex parlamentarul nu poate fi tras la raspundere nici dupa expirarea madatului. 8ot fi urmariti5trimisi in $udecata pt fapte care nu au legatura cu voturile5opiniile exprimate R nu pot fi perche#itionati, retinuti, arestati fara incuviintarea amerei din care fac parte. :olutionarea litigiilor in care acestia sunt urmariti, este de competenta /nalte urti de asatie si Justitie (/. . .J.! /munitatea nu inlatura raspunderea penala - Z /n ca# de infractiune flagranta RZ poate fi retinut si supus perche#itiei. @aca nu exista un temei, atunci amera (sesi#ata de .inisterul Justitiei in legatura cu litigiul! poate dispune revocarea masurilor. @eputatii si senatorii au o indemni#atie lunara, diurna, ca#are gratuita, transport gratuit. @e asemenea, acestia mai beneficia#a de un regim disciplinar propriu. :anctiuni: avertisment, chemare la ordine, retragerea cuvantului, eliminare din sala de sedinta, inter#icerea

'*

participarii la lucrurile amerei pt )B #ile (daca e vba de un deputat! si 'C de #ile (daca e vba de un senator!, sau excluderea temporara (deputati!.

44. &unctionarea /arlamentului

/si desfasoara activitatile intre cele doua alegeri generale consecutive. 9egislatura: 7epre#inta durata mandatului colectiv al 8arlamentului si are o durata de , ani. 8riveste durata in timp a mandatului, si nu mandatul (mandatul repre#inta drepturile si indatoririle parlamentarilor pe care trebuie sa le exercite! 8oate fi prelungit in ca# de ra#boi5catastrofa. :esiunea: ?orma de desfasurare a activitatii 8arlamentului R pe parcursul unui an :esiunile sunt ordinare si extraordinare. /n cadrul sesiunilor ordinare, 8arlamentul se intruneste de % ori pe an (febriarie-iunie, septembrie-decembrie! :esiunea extraordinara R 9a cererea 8resedintelui 7omaniei, a biroului permanent al fiecarei camere sau o treime din nr deputatilor sau senatorilor. onvocarea se face de catre presedintele fiecarei amere. /n practia sesiunile 8arlametului durea#a aproximativ ( luni. #i a amerelor. :edinta: forma de desfasurare a activitatii 8arlamentului :edintele se pot desfasura in plen5comisii5grupuri parlamentare. :unt de regula publice, dar pot fi si secrete. /n cadrul sedintelor au loc de#baterile privitoare la problemelor ce figurea#a pe ordinea de

45. -edintele comune ale /arlamentului

amerele se 6ntrunesc 6n SedinPe comune 6n urmtoarele 6mpre$urri, prev#ute de art. &B al legii fundamentale: - primirea mesa$ului 8reSedintelui 7omniei" - aprobarea bugetului de stat Si a bugetului asigurrilor sociale de stat" - declararea mobili#rii totale sau parPiale" - declararea strii de r#boi" - suspendarea sau 6ncetarea ostilitPilor militare" - aprobarea strategiei naPionale de aprare a Prii" - examinarea rapoartelor onsiliului :uprem de <prare a \rii" - numirea, la propunerea 8reSedintelui 7omniei, a directorilor serviciilor de informaPii Si exercitarea controlului asupra activitPii acestor servicii" - numirea <vocatului 8oporului"

,C

- stabilirea statutului deputaPilor Si al senatorilor, stabilirea indemni#aPiei Si a celorlalte drepturi ale acestora" -6ndeplinirea altor atribuPii care, potrivit comun. onstituPiei sau regulamentului, se exercit 6n SedinP

4#. Categorii de legi 8arlamentul adopta legi constitutionale, organice si ordinare. 9egile constitutionale sunt cele de revi#uire a constitutiei 9egile organice ('! 8rin lege organic se reglementea#: a! sistemul electoral" organi#area Si funcPionarea <utoritPii 2lectorale 8ermanente" b! organi#area, funcPionarea Si finanParea partidelor politice" c! statutul deputaPilor Si al senatorilor, stabilirea indemni#aPiei Si a celorlalte drepturi ale acestora" d! organi#area Si desfSurarea referendumului" e! organi#area Duvernului Si a onsiliului :uprem de <prare a \rii" f! regimul strii de mobili#are parPial sau total a forPelor armate Si al strii de r#boi" g! regimul strii de asediu Si al strii de urgenP" h! infracPiunile, pedepsele Si regimul executrii acestora" i! acordarea amnistiei sau a graPierii colective" $! statutul funcPionarilor publici" K! contenciosul administrativ" l! organi#area Si funcPionarea onsiliului :uperior al .agistraturii, a instanPelor $udectoreSti, a .inisterului 8ublic Si a urPii de onturi" m! regimul $uridic general al proprietPii Si al moStenirii" n! organi#area general a 6nvPmntului" o! organi#area administraPiei publice locale, a teritoriului, precum Si regimul general privind autonomia local" p! regimul general privind raporturile de munc, sindicatele, patronatele Si protecPia social" r! statutul minoritPilor naPionale din 7omnia" s! regimul general al cultelor" t! celelalte domenii pentru care 6n onstituPie se prevede adoptarea de legi organice.

4%. /rocedura legislati!a actuala: (la mi$locul acestui subiect am tratat subiectul ,(
intrucat acesta se referea la o etapa a procedurii legislative!

/nitiativa legislativa R detinuta de Duvern, deputati, senatori, )CC.CCC cetateni cu drept de vot, care trebuie sa provina din cel putin un sfert din $udetele tarii, iar in fiecare din aceste $udete sa se fi inregistrat BCCC de semnaturi cu privire la acest lucru. 8roblemele fiscale, internationale, amnistia si gratierea nu pot face obiect al initiativelor.

,)

<triburiile

amerelor sunt diferentiate:

amera de reflectie:

8rima camera sesi#ata se numeste amera de reflectie R <ceasta adopta proiectul5propunerea de lege in termen de ,B de #ile de la sesi#are sau &C de #ile pt coduri sau legi mai complexe.

prima camera.

@aca termenul este depasit R legea se considera adoptata. amera de deci#ie: < doua camera se numeste amera de deci#ie R aceasta nu este legata de vreun termen. @eci#ia ei este definitiva, indiferent daca tine cont sau nu de amendamentele aduse de

8rocedura adoptarii legilor a fost scurtata considerabil prin eliminarea etapei medierii, iar in al doilea rand prin termenele de ,B respectiv &C de #ile necesare pt amera de reflectie.

8romulgarea legii

:e trimite spre promulgare 8resedintelui 7omaniei :e face in termen de %C de #ile 8resedintele poate cere 8arlamentului reexaminarea legii sau verificarea constitutionalitatii acesteia <poi, dupa primirea legii reexaminare5verificata R promulgarea se face in )C #ile.

8ublicarea legii 8ublicarea legilor revine amerei @eputatilor 9egea se publica in .onitorul =ficial R intra in vigoare la ' #ile de la publicare, sau la o alta data preva#uta in textul legii. /n ca#ul legilor ce reglementea#a infiintarea + organi#area + functionarea unor autoritati trebuie mai intai constituite autoritatile respective, si de abia apoi adoptate legile referitoare la acestea.

(4') -esi"area camerelor.

@emeniul pt care amera deputatilor este camer de reflectie:

,%

7atificarea tratatelor5acordurilor internationale + masurile legislative ce re#ulta din tratate. 9egi organice referitoare la: :ervicii publice de radio + televi#iune @reptul de asociere in partidele politice (nu pot face parte din partide $udecatorii, procurorii, avocatii poporului, militarii, politistii, etc! '! ontidiile privind indeplinirea indatoririlor militare ,! =rgani#area + functionarea institutiei avocatului poporului B! =rgani#area + functionarea Duvernului, onsiliului :uprem de aparare a tarii &! ontenciosul administrativ G! =rgani# + ?unct. onsiliului :uprem al .agistraturii, a instantelor si a .inisterului 8ublic. (! =rgani#. /nvatamantului *! =rgani# administratiei publice locale, a teritoriului, etc )C! =rgani# + ?unct. onsiliului 9egislativ ))! /ncompatibilitatile membrilor Duvernului )%! /nfiintarea autoritatilor administrative autonome )'! :tructura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pt aparare. ),! ?olosirea limbii minoritatilor in administratia publica locala )B! ompunerea /. . .J. si functionarea acesteia. )&! /nfiintarea de instante speciali#ate )G! .andatul $udecatorilor urtii onstitutionale.

)! %!

@upa adoptare5respingere de catre prima ce va decide definitiv.

amera R proiectul se trimite celeilalte camere

@aca proiectul de lege contine dispo#itii din ambele categorii de domenii atunci:

8revederea ce intra in competenta deci#ionala a primei amere sesi#ate este definitiv adoptata daca si cea de a doua amera este de acord. /n ca# contrar, numai pt prevederea respectiva, legea se intoarce la prima camera sesi#ata R fiecare camera decide doar asupra dispo#itiilor legii la care sunt competente. ( de exemplu la un proiect de lege, o camera a parlamentului, poate fi camera de reflectie pt anumite dispo#itii ale unei legi, si camera de deci#ie pt alte dispo#itii ale aceleiasi legi!.
amendamente. @e#baterea proiectelor + propunerile au loc in plen si in comisii cu posibilitatea de a aduce

@e#baterea in fata primei amere sesi#ate are rolul de a identifica eventualele probleme din textul unui proiect de lege si de a formula posibile solutii. .a$oritatea necesara pt adoptarea legilor: 9egi organice R ma$oritatea membrilor celor doua camere 9egi ordinare R ma$oritatea membrilor pre#enti.

,'

4*. Ce legi sunt adoptate de -enat 6n calitate de camer, deci"ional,<

ali$) -)G 4proiectele de lege Si propunerile legislative de nivelul legilor ordinare

(art) EF9

8rin dispo#iPiile art. GB, alin. ()!, se stabilesc anumite domenii pentru care amera @eputaPilor este amer de reflecPie (prima amer sesi#at!: ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaPionale Si a msurilor legislative ce re#ult din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum Si proiectele legilor organice.

54. /roceduri legislati!e speciale

7eexaminarea legii 9egea adoptat de 8arlament poate fi reexaminat 6n ca#ul 6n care 8reSedintele 7omniei solicit acest lucruSi 6n ca#ul 6n care urtea onstituPional, a declarat una sau mai multe dispo#iPii din aceast lege, ori 6ntreaga lege ca fiind neconform onstituPiei. -/n amera @eputaPilor, reexaminarea se face pe ba#a unui nou raport 6ntocmit de comisia sesi#at 6n fond, raport ce va cuprinde propuneri referitoare la cererea de reexaminare. 7egulamentul :enatului este mai succint 6n aceast privinPse preci#ea# doar c reexaminarea se face cu respectarea procedurii legislative. amerele 8arlamentului pot adopta legea 6n aceeaSi versiune, dup cum pot modifica dispo#iPiile vi#ate de cererea de reexaminare, poate modifica 6n urma reexaminrii chiar Si dispo#iPii ce nu au fost avute de vedere de 8reSedinte 6n cererea de reexaminare -7eexaminarea efectuat 6n urma exercitrii controlului anterior de stabileSte c 6n ca#ul constatrii neconstituPionalitPii legii, 8arlamentul este obligat s reexamine#e dispo#iPiile repsective, pentru punerea lor de acord cu deci#ia urPii onstituPionale.

9egile de ratificare a tratatelor internaPionale 7atificarea tratatelor internaPionale este prev#ut de art. *), alin. ()! din onstituPie, care stabileSte c Q8reSedintele 7omniei 6ncheie tratate internaPionale, negociate de Duvern, Si le supune spre ratificare 8arlamentului, 6ntr-un termen re#onabil. -2ste de preci#at c dispo#iPia menPionat nu priveSte toate tratatele la cer 7omnia este parte -1extul legii de ratificare nu poate fi modificat prin amendamente. -8arlamentul poate 6ns exclude sau limita aplicarea faP de 7omnia a unor clau#e ale tratatului sau poate stabili c doar o anumit interpretare a unor dispo#iPii din tratat va lega 7omnia 9egile bugetare

,,

2ste vorba de legea bugetului de stat Si de legea bugetului asigurrilor sociale de stat. <ceste legi nu pot fi iniPiate de parlamentari Si nici de ctre cetPeni, ci de ctre Duvern. @e#baterea Si adoptarea acestor legi se face 6n SedinP comun a celor dou amere -<doptarea legilor respective trebuie fcut cu cel puPin ' #ile 6nainte de expirarea exerciPiului bugetar" 6n ca# contrar se aplic 6n continuare bugetul de stat Si bugetul asigurrilor de stat din anul precedent, pn la adoptarea noilor bugete @elegarea legislativ Si aprobarea ordonanPelor @elegarea legislativ constituie o procedur excepPional de substituire a Duvernului 6n prerogativele legislative ale 8arlamentului, astfel 6nct, prin ordonanP, Duvernul s reglemente#e primar, s modifice sau s abroge reglementarea existent. @elegarea legislativa isi $ustifica aplicarea in doua situatii a! dac domeniul pentru care s-a dat delegarea este expres calificat ca domeniu re#ervat legii" b! dac 6n respectivul domeniu al delegrii a intervenit de$a o reglementare prin lege. -delegare, a prerogativelor legislative de ctre Duvern-limitele acestea constau 6n: stabilirea de ctre 8arlament, 6n mod obligatoriu, a domeniului 6n care se pot adopta ordonanPele" interdicPia abilitrii Duvernului cu emiterea de ordonanPe 6n domeniul re#ervat legii organice" stabilirea de ctre 8arlament, 6n mod obligatoriu, a datei pn la care se pot emite ordonanPele" posibilitatea ca 8arlamentul s cear supunerea ordonanPelor spre aprobare, potrivit procedurii legislative, pn la 6mplinirea termenului de abilitare" sancPiunea 6ncetrii efectelor ordonanPei 6n ca#ul nerespectrii termenului menPionat mai sus.

Adoptarea legii n condi!iile asumrii rspunderii "uvernului potrivit art. ##$ Duvernul 6Si poate asuma rspunderea 6n faPa amerei @eputaPilor Si a :enatului, 6ntrunite 6n SedinP comun, asupra unui program, a unei declaraPii de politic general sau a unui proiect de lege (art. )),, alin. ()!!. Duvernul este demis dac o moPiune de cen#ur, depus 6n termen de trei #ile de la pre#entarea proiectului de lege (ori a programului sau a declaraPiei menPionate 6n alin. ()!! a fost votat 6n condiPiile art. ))'. .oPiunea de cen#ur poate fi iniPiat Si de parlamentari care au mai semnat o alt moPiune de cen#ur 6n aceeaSi sesiune. Un ca#ul 6n care nu a fost depus nici o moPiune de cen#ur 6n termenul menPionat sau dac o asemenea moPiune a fost respins, proiectul de lege se consider adoptat. Un vechea redactare a onstituPiei, unui asemenea proiect de lege nu se puteau aduce amendamente" 8arlamentul trebuia s opte#e 6ntre adoptarea fr modificri a proiectului de lege Si demiterea Duvernului. Un pre#ent, 8arlamentul poate amenda proiectul de lege, 6ns amendamentele trebuie aprobate de Duvern (art. )),, alin. ('!!.

,B

Procedura de urgen!

onform dispo#iPiilor art. G,, alin. ('! 8arlamentul poate, la cererea Duvernului sau din proprie iniPiativ, s adopte proiecte sau propuneri legislative cu procedura de urgenP stabilit de regulamentul fiecrei amere. <mendamentele, care pot fi pre#entate de grupurile parlamentare, de senatori, deputaPi sau de ctre Duvern, se trimit comisiei sesi#ate 6n termen de cel mult ,( de ore de la aprobarea procedurii de urgenP. omisia sesi#at 6n fond este obligat s-Si depun raportul 6n termen de trei #ile 6n ca#ul amerei @eputaPilor Si, respectiv, 6n termenul stabilit 6n acest scop de 3iroul 8ermanent 6n ca#ul :enatului. @e#baterea proiectului sau a propunerii legislative, 6n regim de urgenP, 6n amera @eputaPilor nu poate depSi durata de timp aprobat de amer, la propunerea preSedintelui, cu avi#ul biroului comisiei sesi#ate 6n fond. @ac durata menPionat a expirat, preSedintele amerei supune votului acesteia fiecare amendament cuprins 6n raportul comisiei sesi#ate 6n fond Si fiecare articol amendat, dup care se va proceda la votarea final a proiectului de lege sau a propunerii legislative. Un ca#ul :enatului, se poate stabili o limit doar a de#baterilor generale.

51. Controlul parlamentar const 6n examinarea legii, de regul anterior adoptrii acesteia, de regul de ctre o comisie constituPional( examinare conforma cu constitutia!
-aceast form de control a fost 6ntlnit 6n statele comuniste Si avea un caracter pur formal. -conform concepPiei comuniste, adunrile repre#entative (-parlamentele! erau Qorgane supreme ale puterii de stat, crora le erau subordonate toate celelalte organe ale statului (Qale administraPiei de stat, Qorganele $udectoreSti Si cele ale Qprocuraturii! -un control exercitat de un organ aparPinnd oricreia din aceste din urm categorii era incompatibil cu po#iPia suprem a organelor Qputerii de stat, constituind aSadar o negare a suveranitPii poporului. ontrolul exercitat chiar de ctre organul a crui activitate urmea# a fi controlat nu are cum s fie efectiv" aceast form de control a constituit de altfel una din modalitPile, prea puPin convingtoare de altfel, prin care statele comuniste cutau s cree#e aparenPa unei viePi politice Si parlamentare ct de ct democratice.

52. :legerea /resedintelui omaniei:

aracterul bicefal al executivului-8resedinte+Duvern" au atributii diferite <les de popor prin vot universal, egal direct, secret si liber exprimat, ceea ce confera un caracter repre#entativ functiei sale" nu e subordonat 8arlamentului <legerea in ) sau % tururi de scrutin (daca nici un canditat nu obtine ma$oritatea pe tara!

,&

 /ntampinarile si contestatiile se solutionea#a de 3iroul 2lectoral entral, putand fi atacate 7( urtea onstitutionala 7omana! Talidarea mandatului-de 7 .odul de desfasurare al alegerilor-reglementat de 9egea 'GC5%CC, >imeni nu poate avea mai mult de % mandate @ata alegerilor pre#identiale-stabilita de Duvern cu cel putin ,B de #ile inainte de data votarii, se aduce la cunostinta populatiei cu cel putin B #ile inainte de expirarea mandatului sau cand functia devine vacanta. (anuntatul duce la posibil abu#, pot prelungi ne$ustificat mandatul presedintelui! <legeri in o singura #i, @=<7 duminica onditii de eligibilitate: cetatean roman fara alta cetatenie, sa aiba drept de vot, sa ii fie permisa asocierea in partide politice, 'B de ani impliniti la alegeri, sa nu aiba precedent % mandate executate de 8resedinte al romaniei de

53. 2andatul /resedintelui:

a) Bumarul ma$datelor "i durata @urata-B ani, poate fi prelungit prin lege organica la ra#boi sau catastrofa (la fel si al 8arlamentului!" maxim % mandate 2xercitarea incepe de la depunerea $uramantului (pana atunci ramane vechiul! Tacanta functiei-la demitere, demisie, imposibilitate definitiva de exercitare sau deces o @emiterea-decisa doar de popor, prin referendum o @emis prin hotarare definitiva a / J(/naltei urti de asatie si Justitie!, de condamnare pentru infractiunea de inalta tradare o /mposibilitatea definitiva-la avi#ul unor experti (in medicina!, constatata de 7 b) I$com#atibilitati "i imu$itati /ncompatibila cu orice alta functie publica sau privata /n timpul mandatului, nu poate fi membru al unui partid politic" practic totusi, el poate accesa candidatura pe listele partidului, campania electorala si deci#iile politice generale ale partidului (indirect, prin consultari! deci practic ii e inter#is sa plateasca coti#atia si sa participe la sedintele partidului /n noua redactare, dispo#itiile privind imunitatea si procedura punerii sub acu#are sunt plasate in % articole diferiteA% posibile interpretari: i. ?ra#a a doua-regula aparte, distincta de regula generala a imunitatii: /n plus fata de cea generala, mai beneficia#a de imunitate in privinta actelor si faptelor care au legatura cu exercitarea mandatului (nu pot fi trasi la raspundere pentru deci#ii!, imunitate 827821;< (nu doar in mandat! 7egula-imunitate doar in mandat" cand e perpetua-constituantul mentionea#a expres ii. /munitatea s-ar intinde doar asupra opiniilor si a deci#iilor din exercitiul mandatului (greu de acceptat!: /nceperea cercetarii legate de exercitarea mandatului nu ar fi atat de grava, insa cea penala ar fi /nalta tradare se considera doar pe durata mandatului, sau inainte de incepere (situatie in care va fi supusa acelorlasi dispo#itii doar pe durata mandatului!" dupa mandat-supusa dispo#itiei dreptului comun" nu e preva#uta de odul penal roman

,G

54. -uspendarea (si demiterea) /resedintelui omaniei

la savarsirea unor fapte grave ce incalca onstitutia, poate fi suspendat de amera @eputatilor si de :enat, in sedinta comuna, cu votul ma$oritatii deputatilor si senatorilor dupa consultarea 7" in ca# de inalta tradare, ma$oritate calificata (%5'! si e $udecata de / J, iar presedintele e suspendat de la trimiterea in $udecata, iar apoi demis, la ramanerea definitiva a hotararii propunerea e initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si e adusa la cunostinta 8resedintelui de urgenta" aprobataAin maxim 'C #ile referendum pentru demitere presedintele poate da explicatii 8arlamentului in )& ani, la noi doar % ca#uri: o )**, /on /liescu (gravitatea atitudinii 8resedintelui a decurs din urmarile declaratiei: la scurt timp dupa, 8rocurorul Deneral a intentat recurs in anulare contra ma$oritatii hotararilor de restituire a caselor nationali#ate! o %CCG 3asescu-hotarare adoptata cu o larga ma$oritate, la cerere initiata de 8:@ (au ignorat avi#ul negativ al 7!" referendumul a dat castig de cau#a 8resedintelui" consecinta-popularitate el, scadere in popularitate 8arlamentul si partidele ce au concurat (mda cam subiectiv "! de fapt e discutabil! /nterimatul functiei de 8resedinte: o /n ' situatii: functia devine vacanta (demitere, demisie, incompatibil definitiv!, 8resedintele e suspendat ori se afla in imposibilitate temporara de exercitare a atributiilor o :e asigura, in ordine, de presedintele :enatului si de presedintele amerei @eputatilor o 7 constata existenta impre$urarilor ce $ustifica interimatul si comunica 8arlamentului ce a constatat" daca e interimat din suspendare- 7 da doar un avi# consultativ, anterior deci#iei de suspendare o <tributiile presedintelui interimar: toate fara trimiterea de mesa$e catre 8arlament, di#olvarea 8arlamentului si consultarea poporului prin referendum o 7aspunde politic si $uridic, poate fi demis suspendat la randul lui, fara referendum o 9acuna a legiuitorului la inalta tradare

55. &unctiile /resedintelui:

a) b) 7omaniei c) re#re'e$tare a "tatului roma$ incheierea tratatelor internationale in numele 7omaniei acreditarea si rechemarea repre#entantilor diplomatici ai 7om primirea scrisorilor de acreditare de la repre#entanti diplomatici straini conferirea de decoratii si titluri de onoare, graduri de maresal, general, amiral numirea in functi publice gratierea individuala convocarea amerelor nou alese gara$t al i$de#e$de$tei $atio$ale9 al u$itatii "i i$tegritatii teritoriale declararea mobili#arii adoptarea masurilor necesare pentru respingerea unei agresiuni armate impotriva instituirea starii de asediu sau de urgenta fu$ctia de mediere cu oca#ia numirii Duvernului si a membrilor a consultarii Duvernului

,(

 prin trimiterea de mesa$e 8arlamentului onsultarea poporului prin referendum :esi#area 7 cu privire la neconstitutionalitatea unei legi adoptate de 8arlament, anterior promulgarii (H&eg6ea'a la re"#ectarea Co$"titutiei "i la bu$a fu$ctio$are a autoritatilor #ublice) ACTE4decrete ce "e #ublica i$ !) (!o$itorul ficial) Hme"a8e9 a#eluri9 comu$icate "au declaratii9 ce $u #roduc efecte 8uridice #ro#rii9 a"tea di$ urma)

5#.:tribu+iile /re5edintelui om3niei

<tribuii numeroase 4i eterogene sunt clasificate 6n funcie de criteriul funciilor 6n 6ndeplinirea crora sunt exercitate atribuiile 8re4edintelui ]?uncia de repre#entare a statului romn ] ?uncia de garant al independenei naionale, unitii 4i integritii teritoriale ]?uncia de mediere /ar un alt criteriu cel al condiionrii exercitrii acestora. ondiii exterioare de exercitare a atribuiilor parlamentare: ). <probarea 8arlamentului 4i contrasemnarea de ctre primul ministru 6n ca#ul :

mobili#rii generale sau pariale instituirii strii de asediu sau de urgen numirea Duvernului (aprobarea de ctre 8arlament a listei Duvernului 4i programului de guvernare! %. ontrasemnarea decretelor de ctre primul ministru 6n extercitarea:

-6ncheierea de tratate internaionale 6n numele 7omniei 4i supunerea acestora ratificrii 8arlamentului -numirea 4i rechemarea repre#entanilor diplomatici ai 7omniei -declararea mobili#rii generale sau pariale -declararea msurilor de respingere a unor agresiuni armate -instituirea strii de asediu sau de urgen -acordarea de decoraii 4i titluri de onoare -acordarea gradelor de mare4al, general sau amiral

,*

-acordarea graierii individuale -decretul de numire al funcionarilor publici 8rin necesitatea semnrii anumitor acte ale 8re4edintelui de ctre guvern se reali#ea# un control al 8arlamentului asupra atribuiilor acestuia deoarece Duvernul rspunde politic 6n faa 8arlamentului, pe cnd 8re4edintele poate fi doar demis de ctre 8arlament 6n ca#ul svr4irii unor fapte grave care 6ncalc prevederile onstituiei astfel se d posibilitatea organului legiuitor sa intervin prin forma drastic a moiunii de cen#ur. 8re4edintele nu este legat de niciun fel de condiii exterioare 4i poate: :olicita 8arlamentului reexamniarea unei legi trimise spre promulgare :esi#a promulgare urtea onstituional cu privire la o eventual neconstituionalitate a unei legi trimise spre

8romulg legile adoptate de 8arlament 8oate cere convocarea 8arlamentului 6n 4edin extraordinar >ume4te un ministru interimar 6n ca#ul revocrii <dresea# mesa$e 8arlamentului onsult Duvernul cu privire la probleme urgente 4i de importan deosebit >ume4te ' $udectori la urtea onstitu4ional

8ropune 8arlamentului numirea directorului :7/

5%.9n!estirea =u!ernului
4-.I)Co$"titutie9"e reali'ea'a i$ J eta#e ). De"em$area ca$didaturii #e$tru fu$ctia de #rim4mi$i"tru)Pre"edi$tele Roma$iei de"em$ea'a u$ candidat,pentru functia de prim-ministru in urma consultari partidului care are ma$oritatea absoluta in 8arlament,daca nu exsita o ma$oritate,desemnarea se va face dupa consultarea partidelor din parlament %. Solicitarea &otului de i$credere de catre ca$didat #e$tru fu$ctia de #rim4 mi$i"tru)8rim-ministru desemnat se consulta in vedera intocmirii listei Duvernului cu partidul sau coalitia de partied care au sustinut desemnarea sa.:ingurul indreptatit sa solicite acordarea votului de incredere este prim-ministru desemnat,termenul in care trebuie cerut -)C #ile. Votul parlamentului se refera atat la lista Guvernului cat si la program.Lista guvernului cuprinde si numele prim-ministrului care trebuie si el votat '. Acordarea votului de incredere:parlamentul acorda votul de incredere Duvernului cu votul ma$oritatii deputatilor si senatorilor,si este supusa votului secret,prin bile ,. Bumirea gu&er$ului #e ba'a &otului de i$credere acordat de Parlame$t) 8e ba#a ba#a votului de incredere acordat de 8arlament,8resedintele 7omaniei numeste guvernul

BC

5'. aspunderea =u!ernului si a membrilor =u!ernului

Duvernul isi poate asuma raspunderea in fata amerei @eputatilor si a :enatului, intrunite in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. Duvernul este demis daca o motiune de cen#ura, depusa in termen de ' #ile de la pre#entarea proiectului de lege. .otiunea de cen#ura poate fi initiate si de parlamentari care au mai semnat o alta motiune de cen#ura in aceeasi sesiune. /n ca#ul in care nu a fost depusa nici o motiune de cen#ura in termenul mentionat sau daca o asemenea motiune a fost respinsa, proiectul de lege se considera adoptat. /n vechea redactare a onstitutiei, unui proiect de lege nu se puteau aduce amendamente" 8arlamentul trebuia sa opte#e intre adoptarea fara modificari a proiectului de lege si demiterea Duvernului. /n present, 8arlamentul poate amenda proiectul de lege, insa amendamentele trebuie aprobate de Duvern. /n ca#ul in care Duvernul nu a fost demis, proiectul de lege ^Yse considera adoptatYY nu insa promulgat si cu atat mai putin intrat in vigoare. a atare, 8resedintele 7omaniei poate, anterior promulgarii, sa ceara reexaminare de catre 8arlament a legii, prile$ prin care 8arlamentul, ca unica autoritate legiuitoare poate efectua modificarile pe care le considera necesare sau oportune. = asemenea situatie repre#inta de fapt o modalitate prin care 8resedintele 7omaniei ^Yexercita functia de mediere intre puterile statuluiYY.

5*.:utoritatea )udecatoreasca
2ste reglementatat de capitolul , al tilului ' din constitutie in care sunt consecrate marile principii ale activitatii $udecatoresti facandu-se apoi o trimitere la legiuitor pentru detalierea si punerea lor in aplicare. 8uterea $udecatoreasca este separate de celalalte puteri ale statului avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele $udecatoresti si .inisterul 8ublic in conformitate cu constitutia <ctivitatea $udecatoreasca este guvernata de principii: Judecatorii sunt independentii si se supun numai legii Justitia este unica ,impartial,si egala pentru toti :edintele de $udecata sunt in principiu publice iar de#baterile au loc in contradictoriu

8rocedura de $udecata se desfasoara in limba romana fiind asigurate in acelasi timp ,drepturile minoritatilor referitoare la folosirea limbii materne procesului 8artile au dreptul sa fie repre#entate,dupa ca#,asistate de aparator pe tot parcursul

/mpotriva hotararilor $udecatoresti,partile interesate si .inisterul 8ublic pot exercita caile de atatc ,in conditiile legi. <ctivitatea $udecatoreasca este infaptuita de $udecatori alesi de onsiliu superior al .agistraturii si sunt inamovabili. /nstantele $udecatoresti din tara noastra:

B)

 ;udecatoriile:instante de fond,$udeca toate procesele si cererile care tin de competenta lor,functionea#a in fiecare $udet Tribu$alele:8udeca i$ #rima instant:procesele si cererile date de lege in competenta lor,iar ca i$"ta$ta de a#el $udeca:hotararile pronuntate de $udecatorii in prima instant 9 ca i$"ta$t de recur":$udeca recursurile ,in ca#urile expres preva#ute de lege Curtile de a#el:in numar de )B $udeca in #rima i$"ta$ta:cau#ele date de lege in competenta lor "ca i$"ta$t de a#el:impotriva hotararilor pronuntate de tribunal si $udecatorii in prima instant"ca i$"ta$ta de recur":recursurile in ca#urile expres preva#ute de lege /nstantele functionea#a cu a$utorul .inisterului 8ublic si a onsiliului :uperior al .agistraturii !i$i"terul #ublic:-apara oridinea de drept,isi exercita atributiile prin parchet ,procurori,dependenta fata de puterea executive poate fi dedusa din faptul ca procurorul general de pe langa /nala urte de asatie si Justitie este numit si eliberat din functie de 8resedintele 7omaniei la propunerea ministrului de $ustitie.:esi#ea#a instantele $udecatoresti pentru $udecarea cau#eleor penale Co$"iliu Su#erior al !agi"traturii4propune presedintele 7omaniei numirea in functie a $udecatorilor si a procurorilor cu exceptia celor stagiari"indeplineste rolul de instant de $udecata in domeniul raspunderii disciplinare a $udecatorilor si a procurorilor"este compus din )* memrbri,), sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si alesi de :enat si fac parte din % sectii,una pentru $udecatori* si una pentru procurori-B.@in consiliu mai fac parte % repre#entanti ai societatii civile. Inalta Curte de Casatie si Justitie:asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celalalte instante $udecatoresti,solutionea#a recursurile in interesul legi precum si recursurile impotriva curtilor de apel"are o competenta speciala de a $udeca in fond in ca#ul unor infractiuni savarsite de politicieni"este organi#ata in , sectii(penala,civila,comerciala si de contencios administrative!

#4./rincipiul independentei )udecatorilor

2ste unul din principiile constitutionale ale $ustitiei /n activitatea sa ,$udecatorul "e "u#u$e $umai legi "i co$"tii$tei "ale I$de#e$de$ta 8udecatorilor ti$e c6iar de "e#aratia #uterilor i$ "tat Judecatorul,el insusi,da in ultima instant stralucire independentii sale ,prin professionalism,moralitate,caracter,deontologie 2l trebuie sa dispuna de libertatea de expresie,opinie, ascociere <rt )%, .const:8udecatorul e"te i$de#e$de$t "i "e "u#u$e $umai legii Recrutarea 8udecatorilor:o garantie a independentei acestora "e face prin concurs in ordinea re#ultatelor sunt numiti de 8resedintele 7omaniei la propunerea onsiliului :uperior al .agistraturii

I$am&obilitatea:puternica garantie a independentii $udecatorilor

B%

Judecatorul nu poate fi revocat,retrogradat, transferat pe un post echivalent nici avansat fara consimtamantul sau(art )%B $udecatorii sunt inamovabili dar in conditiile legii! >u se aplica $udecatorilor stagiari,ei se bucura de stabilitate A&a$"area 8udecatorilor :pentru a nu depinde de executiv,trebuie avute in vedere doua regului ea "a re&i$a $umai cor#ului magi"tratilor(Co$" Su#erior al !agi"traturii) limitarea tre#telor(gradelor)"i co$"eci$telor a&a$"arii ,in sensul de a se face cat mai putine diferentieri in cariera

U$ rol im#orta$t i$ a"igurarea i$de#e$de$tii 8udecatorilor il are co$trolul 6otararilor 8udecatore"ti9ace"t co$trol trebuie efectuat $umai de i$"ta$te 8udecatore"ti "i $umai du#a #rocedure 8uri"dictio$aele

#1.>rgani"area si functionarea Curtii Constitutionale

urtea onstitutionala a 7omaniei este ^Yunica autoritate de $urisdictie constitutionala din 7omaniaYY. 2a este independenta fata de orice autoritate publica si se supune numai onstitutiei si dispo#itiilor legii sale de organi#are si functionare. :copul urtii onstitutionale consta in asigurarea suprematiei onstitutiei. =rgani#area urtii este reglementata in art. ),% din onstitutie precum si in art. G-)) din 9egea ,G5)**%. 2a se compune din * $udecatori, numiti pentru un mandate de * ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. /nterdictia numirii $udecatorilor pentru un nou mandate este menita sa asigure independenta acestora. @in momentul numirii sale, el nu mai poate astepta nici un serviciu si nici nu trebuie sa se teama de vreo sanctiune din partea formatiunii politice care l-a propulsat. 1rei $udecatori sunt numiti de amera @eputatilor, trei de :enat si trei de 8resedintele 7omaniei. >umirile de $udecatori au loc din trei in trei ani. urtea onstitutionala isi desfasoara activitatea in plen, iar actele urtii se adopta cu votul ma$oritatii $odecatorilor, in afara de ca#ul in care prin 9egea ,G5)**% se dispune altfel. urtea isi alege un presedinte, prin vot secret al $udecatorilor, pe o perioada de trei ani. 8resedintele urtii onstitutionale coordonea#a activitatea urtii, reparti#ea#a cau#ele spre re#olvare, convoaca si pre#idea#a sedintele in plen ale urtii, repre#inta urtea onstitutionala in fata autoritatilor publece si a altor organi#atii romane si straine, constata ca#urile de incetarea mandatului $udecatorilor si sesi#ea#a autoritatile publice care i-au numit, pentru ocuparea postului devenit vacant, indeplinind totodata si alte atributii preva#ute de lege sau de 7egulament de organi#are si functionare si functionare a urtii onstitutionale.

#2.:tributiile Curtii Constitutionale

urtea onstitutionala are urmatoarele atributii: a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesi#area 8resedintelui 7omaniei, a unuia dintre presedintii celor doua amere, a Duvernului, a /naltei urtii de asatie si Justitie, a <vocatului 8oporului, a unui numar de cel putin BC de deputati sau de cel putin %B de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revi#uire a onstitutiei"

B'

b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesi#area unuia dintre presedintii celor doua amere, a unui numar de cel putin BC de deputati sau cel putin %B de senatori" c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor 8arlamentului, la sesi#area unuia dintre presedintii celor doua amere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin BC de deputati sau cel putin %B de senatori" d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor $udecatoresti sau de arbitra$ comercial" e) solutionea#a conflictele $uridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea 8resedintelui 7omaniei, a unuia dintre presedintii celor doua amere, a primului-ministru sau a presedintelui onsiliului :uperior al .agistratului" f) veghea#a la respectarea procedurii pentru alegerea 8resedintelui 7omaniei si confirma re#ultatele sufragiului" g) constata existenta inpre$urarilor care $ustifica interimatul in exercitarea functiei de 8resedinte al 7omaniei si comunica cele constatate 8arlamentului si Duvernului" 6) da avi# consultative pentru propunerea de suspendare din functie a 8resedintelui 7omaniei" i) veghea#a la respectarea procedurii pentru organi#area si desfasurarea referendumului si confirma re#ultatele acestuia" 8) verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni @) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic" l) indepliniste si alte atributii preva#ute de legea organica a urtii.

<tributiile

urtii pot fi clasificate in:

- atributii de control(control de constitutionalitate a legilor, a tratatelor, a regulamentelor 8arlamentului si a ordonantelor: pct. a,b,c si d!

e! -

atributii de contatare(pct. g!, de solutionare a unor conflicte de natura constitutionala(pct. atributii de consultare(pct. h!

#3.Curtea Constitutionala: controlul constitutionalitatii legilor anterior promulgarii

@e mentionat este ca in tara noastra nu intalnim controlul abstract, declansat anterior promulgarii unei legi, la initiative cetatenilor, forma intalnita inasa in mai multe tari(Dermania!. @reptul de sesi#are al urtii onstitutionale in privinta controlului de constitutionalitate apartine de regula unor autoritati: 8resedintele 7omaniei, Duvernul, /nalta urte de asatie si Justitie, presedintii celor doua amere, <vocatul 8oporului ori instantele $udecatoresti. :esi#area mai poate proveni de la unu anumit numar de parlamentari( cel putin %B de senatori sau cel putin BC de deputati dar si de la grupurile parlamentare. 8rocedura solutionarii sesi#arilor privind neconstitutionalitatea unei legi, facute anterior promulgarii acesteia, este reglementata de dispo#itiile art )G-%) din 9egea nr. ,G5)**%, modificata prin 9egea )'(5)**G. onform dispo#itiilor cuprinse in art. )G, alin. % din legea organica a urtii, legea adoptata de 8arlament se comunica Duvernului si /naltei urtii de Justitie si asatie si se depune la secretarul general al amerei @eputatilor si al :enatlui, cu cinci #ile inainte de promulgate, iar in ca#ul adoptarii acesteia in procedura de urgenta, cu doua #ile inainte de promulgare. @upa cum s-a subliniat in literatura $uridica, sesi#area urtii ^YintrerupeYY termenul de %C de #ile pentru promulgarea legii si ^YsuspendaYY dreptul 8resedintelui de a promulga legea.

B,

 @eci#ia de constatare a neconstitutionalitatii se comunica si presedintilor celor doua camere, in scopul initierii procedurii de reexaminare. /n privinta ^Yobiectiei de neconstitutionalitateYY se ridica si problema aplicarii dispo#itiilor cu character tran#itoriu ale art. )BB, al ()!: ^Y8roiectele de legi si propunerile legislative in curs de legiferare se de#bat si se adopta potrivit dispo#itiilor constitutionale anterioare intrarii in vigoare a legii de revi#uire.

#4.Curtea Constitutionala: controlul constitutionalitatii legilor pe cale de exceptie

<tributia urtii onstitutionale de solutionare a exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor $udecatoresti sau de arbitra$ commercial priveste atat legile promulgate de 8resedinte, publicate in .onitorul =ficial al 7omaniei si intrate in vigoare cat si ordonantele adoptate de Duvern. 2ste vorba de o forma a controlului de constitutionalitate reali#ata a posteriori si la sesi#are. 2xceptia de neconstitutionalitate este admisibila R si urmea#a a fi solutionata de urtea onstitutionala R doar daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: exceptia sa fie ridicata in fata unei instante $udecatoresti exceptia sa priveasca o lege sau o ordonanta legea sau ordonanta atacata prin exceptie sa fie in vigoare exceptia trebuie sa se refere la o dispo#itie a legii, de care depinde solutionarea cau#ei, te#a ultima a legii organice a urtii exceptia nu poate avea ca obiect o prevedere legala a carei constitutionalitate a fost stabilita potrivit art ),B. alin. ()! din onstitutie exceptia nu poate avea ca obiect prevederi legale constatate ca fiind neconstitutionale printr_o deci#ie anterioara a urtii 2xceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata de oricare din parti, de catre repre#entantul .inisterului 8ublic, de catre $udecator, din oficiu, precum si R incepand cu intrarea in vigoare a 9egii de revi#uire a onstitutiei R de catre <vocatul 8oporului. /n ca#ul ridicarii exceptiei, instanta va examina intrunirea conditiilor de admisibilitate mentionate in art. %' din 9egea nr ,G5)**%. @aca nu sunt intrunite aceste conditii instanta, printr-o incheiere, va respinge exceptia ca inadmisibila, iar in ca# contrar se va pronunta, tot printr_o incheiere, trimisa urtii onstitutionale si care va avea ca effect sesi#area acesteia.

#5. -tatul de drept

onceptul statului de drept repre#inta un instrument in lupta contra exercitarii, excesive, necontrolate sau abu#ive a puterii politice. 8rincipiile statului de drept : =rgani#area autoritatilor pe ba#a separatiei puterilor in stat, avand in vedere mi ales respectarea independentei $ustitiei Darantarea drepturilor si libertatilor fundamentale

<sigurarea suprematiei legii in ordinea $uridical interna, in special prin impunerea frecventa a principiului legalitatii in administratia publica ( ex: actiunea in contencios administrativ: in ca#ul in care o persoana vatamata printr-un act administrative sau ensolutionarea la timp a unei cereri sa se

BB

adrese#e instantei competente pentru a cere anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau interesului legitim si repararea pagubei! <sigurarea suprematiei constitutiei : lipsirea de efecte a actelor legislative ce contravin dispo#itiilor legii fundamentale, chiar si in ca#ul in care apartin legiuitorului" aceasta poate fi respectata prin contenciosul constitutional <sigurarea unui inalt grad de certitudine si stabilitate a raporturilorr $uridice" obligatia legiuitorului de nu doar de a evita incalcarea drepturilor fundamentale inculcate in constitutie ci sa si cree#e un cadru stabil si fiabil <tingerea unui gard mai ridicat de predictibilitate a dreptului prin : evitarea modificarilor neasteptate, de#baterea publica cu participarea tuturor persoanelor social si politic interesate a proiectelor legsialtive importante, fixarea unei date de intrare in vigoare alegii sufficient de indepartate astfel incat sa permita subiectelor de drept vi#ate si autoritatilor ce vor aplica legea sa ia cunostinta cu prevederiloe si sa-si adapte#e activitatea 7espectarea principiului proportionalitatii : cand anumite acte ale legiuitorului sau executivului afectea#a drepturi subiective ale individului este necesar ca scopul urmarit si mi$locele folosite sa sa fie legitime si sanu existe o masura alternative care sa permita reali#area aceluiasi obiectiv si care sa implice ingirente mai putin grave.

##.Contributii doctrinaire rele!ante pentru teoria statului de drept.

/deea statului de drept putea fi intalnita inca din antichitate ,dar doctrina se incheaga abia in a %a $umatate a secolului al 0/0-lea 1ermenul stat de drept: traducerea literara a cuvantului german7echsstat onceptul statului de drept repre#inta un instrument 6n lupta contra exercitarii excesive, necontrolate sau abu#ive a puterii politice" se suprapune sub multe aspecte cu problematica mai larga legarii acestei puteri de consimtmntul celor guvernati. 2laborarea unei doctrine sistematice a statului de drept este legata de impunerea treptata in secolul 0/0, a principiilor democratiei liberale 6ntr-o 2uropa inca dominata de regimuri monarhice. Robert &o$ !o6l este primul care a conceput o teorie coerenta si sistematica statului de drept in functie de modul 6n care titulari se raportea#a la lege

7eali#ea#a o clasificare a speciilor statului: =rientarii religioase a poporului 6i corespunde teocra/iaG celei atrofiate pe plan moral, de"#o/iaG pretenPiilor de drept privat, statul patrimonial" concepPiei familiste simple, "tatul #atriar6al" iar Pelului de viaP moral Si raPional, "tatul de dre#t. :tatul de drept avea drept scop: ordonarea vietii omului, 6n aSa fel 6nct fiecare membru al comunitPii s fie spri$init Si 6ncura$at 6n direcPia unei exercitri Si utili#ri pe ct posibil de libere Si de depline a tuturor capacitPilor sale, libertatea cet(/ea$ului fiind principiul suprem al statului

B&

T6eodor >elc@er:legatura directa intre statul de drept si libertatea individuala: 6n statul despotic, supuSii sunt aserviPi fi#ic (Serbi!, 6n statul teocratic, sunt minor i incapabili, lipsiPi de voinP, iar 6n statul de drept sunt cetPeni liberi. Prima acce#tiu$e :garantarea libertatii . :tatul de drept era perceput mai ales ca antinomic faP de statul poliPienesc ./n <dunarea >aPional de la ?ranKfurt din )(,(, delegaPii utili#ea# termenul respectiv 6n sens de stat al drepturilor fundamentale Determi$a$tele e"e$/iale ale co$ce#tului de "tat de dre#t "u$t indeprtarea de orice concepPie Si obiectiv transpersonal al statului" statul nu este creaPie divin sau ordine divin, ci chestiune comun (res publica!, 6n interesul bunstrii fiecrui individ"

proprietPii

- limitarea scopurilor Si sarcinilor statului la libertatea Si siguranPa persoanei Si a

organi#area statului Si reglementarea activitPii acestuia conform principiilor raPiunii" aceasta implic recunoaSterea drepturilor cetPeneSti fundamentale

Friedric6 ;uliu" Sta6l (adversar al miScrilor revoluPionare din )(,(,! :tatul de drept prin direcPiile Si 6n limitele acPiunii sale, el trebuie s stabileasc precis Si s garante#e pe deplin sfera libertPii cetPenilor si Si s reali#e#e (inclusiv prin constrngere!, aSadar 6n mod direct, ideea moral a statului, 6n msura 6n care se menPine 6n sfera dreptului, adic pn la limitele necesare

tto 0K6r 4 se concentrea# mai ales asupra protecPiei drepturilor individului 6n dreptul public -rationamentul sau porneste dela sarcinile distincte ale $ustiPiei Si administraPiei. - 8o#iPia administraPiei faP de drept nu este alta dect a individului" ambele entitPi caut s-Si reali#e#e interesele 6n limitele legii -. Unalta semnificaPie a separaPiei 6ntre $ustiPie Si administraPie const nu doar 6n principiul divi#iunii muncii, ci 6nainte de toate 6n posibilitatea asigurat astfel de a subordona $ustiPiei administraPia 6nsSi. <ceasta este o condiPie esenPial a statului de drept - 3`hr neag distincPia dintre stat ca autoritate (putere de stat! Si stat ca persoan $uridic de drept privat (fiscus)

BG

/n =pinia lui, negarea R 6n ba#a acestei distincPii R a controlului $urisdicPional asupra puterii de stat, echivalea# cu negarea 6nsSi a dreptului public. 8roblema conPinutului legii este o problem de drept Si nu o problem administrativ" chiar Si 6n absenPa unei prevederi legale exprese, $udectorul trebuie s exercite un control asupra administraPiei, de data aceasta 6ns deci#nd 6n ca# de dubiu 6n favoarea autoritPii - ontrolul $urisdicPional asupra administraPiei se poate reali#a 6n trei moduri prin organe administrative speciale (soluPie respins 6ntruct astfel administraPia ar fi $udector 6n proprie cau# Si s-ar putea a$unge la o anumit instabilitate a dreptului! prin atribuirea co$te$cio"ului admi$i"trati& c(tre i$"ta$/ele ordi$are prin crearea unor instanPe speciale de drept public (tribunale administrative!.

Rudolf C$ei"t:4 Un problema contenciosului administrativ, Dneist pledea# pentru constituirea unor tribunale administrative speciali#ate Dneist enumer trei motive pentru care instanPele civile nu ar trebui s preia competenPe 6n materie de $urisdicPie administrativ: 6n primul rnd, chiar Si 6n ca#ul celei mai complete Si mai amnunPite pregtiri prealabile, $udectorii nu vor fi 6n stare, ca pe lng domeniile dreptului civil Si al dreptului penal, s stpneasc Si 6ntregul domeniu al legislaPiei administrative, pe cnd 6n ca#ul autoritPilor administrative, aplicarea acesteia este o operaPiune curent" 6n al doilea rnd, 6n cele mai multe litigii ar fi vorba nu de chestiuni de drept ci de probleme de fapt (sunt sau nu 6ntrunite condiPiile legale privind acordarea unui a$utor social, a unei concesiuni etc., iar 6n al treilea rnd, controlul omnipotent al $ustiPiei ar avea un efect parali#ant asupra administraPiei. statul de drept 6nseamn guvernare conform legilor, 6ns 6n sensul c legile $u co$"tituie fu$dame$tul, ci cadrul 5i limitele unui executiv care acPionea# 6n ba#a propriei autoritPi, 6n al doilea rnd implic o structurare organi#atoric articulat a administraPiei 6n sensul unui selfgovernment, care nu este 6nPeles ca o autoguvernare 6n privinPa problemelor proprii 6n mod liber faP de stat, ci 7$de#li$irea "arci$ilor locale ale "tatului #ri$ autogu&er$area "ociet(/ii 6n cadrul unor organe statale Si conform unor legi adoptate de stat Si, 6n fine, mai presupune existenPa unei 8uri"dic/ii admi$i"trati&e i$de#e$de$te sub aspect organi#atoric Si procedural, care s exercite controlul necesar asupra administraPiei nu printr-un distant colegiu de $udectori, 6n strict conformitate cu formele $udiciare, ci printr-o procedur care s corespund exigenPelor de ordin material ale ca#ului Si s presupun familiari#area cu circumstanPele locale.

4 1ot 6n cadrul co$ce#/iei formale a "tatului de dre#t se 6ncadrea# teoriile po#itiviste ale dreptului constituPional german: 8rioritate se acord legii, ca manifestare de voinP, iar statul de drept apare ca o anumit ordine a raportului dintre individ, lege Si administraPie

B(

#%. Conceptia lui ?o0n $oc@e asupra separatiei puterilor:

a) o o o o o o b) o o o o legilor o ondusa de monarh-executor suprem al legii c) Federati&a: o pentru raporturile externe guvernate de legile naturii o atributii-face ra#boi, incheia pace, ligi si aliante o mai greu de circumscris ca cea executiva, prin reguli fixe si legi po#itive, asadar e lasata la prudenta si intelepciunea celor ce o au, care sunt cam aceeasi ce detin puterea executiva /n :econd 1reatise on ivil Dovernment Ti#ea#a cele ' puteri ale comunitatii: legislativa, executiva, federativa Legi"lati&a: 1otdeauna cea suprema :e refera la indrumarea si folosirea fortei comunitatii pentru conservarea ei si a membrilor -a face5modifica5stinge legi /ncredintata mai multor persoane pt a evita abu#urile el mai bine atribuita in succesiunea consiliilor supreme ale adunarilor natiunii =data adoptate-forta continua si putere constanta de aplicare E3ecuti&a: @/:1/> 1< de legislativa mereu -puterea constanta de a aplica legile @erivata din cea legislativa @elegare de autoritate unei5unor persoane pentru administrarea guvernului si executarea

#'. Conceptia lui 2ontesAuieu despre separatia puterilor:

@espre spiritul legilor =biectivul-unitate si rationalitate a dreptului+factorii de configurare :epara problema formei de guvernamant de cea a libertatii (-dreptul de a face ce ingaduie legile si ca poate fi doar in guvernamintele moderate-nu in democratie sau aristocratie! /n conceptia lui, ' puteri: legislativa, executiva si $udecatoreasca a) Legi"lati&a @e repre#entanti capabili sa de#bata 2 suficienta o directiva generala in privinta exercitarii functiei orp al repre#entantilor, ce nu trebuie intrunit in permanenta, ce elaborea#a legi si supraveghea#a buna aplicare a lor 2xpres bicameral-camera nobililor (celor privilegiati, ce se pot opune initiativelor poporului! si ceilalti /ntruniri >; din proprie initiativa b) E3ecuti&a /a hotarari active el mai bine atribuita unui monarh, dregator permanent, ) singura persoana e ideal <bsenta ei-suprimarea libertatii 8ersoana monarhului-imuna la lege" cei anchetati si pedepsiti sunt consilierii 8oate hotara temporar impo#itele, cu acordul puterii legislative

B*

 c)

ontrolea#a armata @rept de veto impotriva initiativelor corpului legislativ ;udecatorea"ca >u are existenta politica proprie, e gura care rosteste cuvantul legii >u are relevanta politica

#*. /ro!ocari actuale la adresa spearatiei puterii in stat

).de#voltarea explo#iva a sferei administrative (publice! -administratia publica are cel mai mare volum de activitate in sfara statala (prin dimensiunea personalului angrenat, experti#a, grad de organi#are! - in elaborarea proiectelor de lege un rol important il are experti#a structurilor administrative din cadul ministerelor si celorlale autoritati publice centrale

%.delegarea legislativa - modificarea cadrului legislativ5 transgresarea unor limite impuse de executiv (pt re#olvarea prompta si urgenta a problemelor! -abilitarea executivului cu emiterea de acte normative prin care se modifica5abroga dispo#itii ale legii, ori sunt reglementate domenii pe care constituitia le re#erva legiuitorului - pt masuri pe plan mai larg: emiterea de reglementari cu putere de lege - treptat, instantele au admis valabilitatea actelor de delegare legislative in timp de pace, insa cu anumite limite (- participarea executivului la actul de legiferare! 7emediu: utili#area mi$loacelor de control care recunosc parlamentelor limitarea precisa a abilitarii

'.$ustitia constitutionala R sistem de control al constitutionalitatii legilor, reali#at prin instante speiale de contencios constitutional - un tribunal poate cen#ura actul lergislativ al parlamentului, acesta fiind un remediu al cetateanului in ca#ul incalcarii drepturilor si libertatilor ngarantate de constitutie

%4. -tructura de stat

-organi#area de ansamblu a puterii in raport cu teritoriul (separatia verticala a puterii! ).:tatul unitar -un singur sistem de drept, un singur aparat de stat cu un singur nivel de autoritate legislativa, exacutiva si $udecatoreasca -o singura cetatenie -este produsul parcurgerii integrale a procesului de centrali#are a puterii, re#ultand astfel uniformi#are administrativa, a dreptului, $ustitiei, culturii etc.

&C

a.state centrali#ate - exercitarea Vuterii statalle se reali#ea#a prin intermediul autoritatii cntrale, cele locale fiinde-le doar subordonate b.state descentrali#ate-autoritatile locale pot avea unele comeptente deci#ionale

%.:tate compuse a.asociatii de state - forme isotrice prin care unul sau mai multe state au fost reunite sub o autoritate comuna5forme ale vietii internationale -unuiunea prsonala R state monarhice, legi succesorale, functia de sef de stat revine unei persoane care se afla de$a pe tronul unui alt stat (element comun-sef de stat, elemente distincte-ordine politica, $uridica, organele! -uniune reala- asociaHtii de state care au in comun persoana sefului statului + anumite organe (de regula executive! -confederatia- asociatie de state independente, determinbate de consideratii economice si politice, de ordin international (nu da nastere unui stat nou ca subiect de drept! -scop: reali#area unor scopuri comune economice, financiare, politice, de aparare -isi aleg un organism comun (dieta5congres! : se iau hotarari numai cu unanimitate de voturi

b.federatia - forma de stat compus, in care statele componente sunt integrate in plan consittutional, in uniune, pier#andu-si practic suvberanitatea. -% nivele normative (drept fenederal+al statelor membre! -% categorii de autoritati publice -statele membre au constitutii proprii, pe langa cea a federatiei -% cetatenii

%1. -u!eranitate,

ca atribut al statului a aprut o dat cu apariPia acestuia, dar ideile SiconcepPiile despre suveranitate apar mult mai tr#iu, ele fiind situate spre sfrSitul evului mediu. :e consider c primulcare a clarificat conceptul de suveranitate a fost Jean 3odin ()B'C R )B*B! 6n lucrarea 9es six livresde la 7epubli[ue ()BG&!, care considernd suveranitatea de origine divin a definit-o ca puteresuprem absolut a statului, inalienabil, constant, imprescriptibil Si indivi#ibil. <stfel, elconsider c suveranul (monarhul 6n accepPiunea sa! nu este vasalul puterii temporale, cilocotenentul divinitPii pe pmnt, el este supus deci legilor naturale Si divine, nu se poate rscula6mpotriva divinitPii, 6ns nu este supus propriilor legi care se adresea# doar supuSilor si, suveranitatea sa fiind una absolut Si deplin.

&)

7uptura faP de acest sistem de gndire se va produce prin afirmarea faptului c putereadecurge de la popor Si legitimitatea acesteia se $ustific prin contractul social 6ncheiat 6ntre monarh, 6n calitatea sa de detentor al puterii statale Si popor. entrali#area Si raPionali#area puteriide stat s-au fundamentat mai tr#iu pe ideea unui monarh care 6i repre#int pe toPi supuSii si,inclusiv plebea Si nu doar nobilimea care 6i era oricum supus prin relaPiile de vasalitate Si su#eranitate. :eculari#area statului are drept punct de plecare necesara seculari#are a puterii destat, atunci confundat 6nc cu suveranitatea.1ocmai aceast seculari#are a permis fundamentarea teoriei suveranitPii populare, pasul6nainte fiind reali#at prin descoperirea faptului c ceea ce anterior se afla concentrat 6n minilemonarhului este 6n fapt distribuit 6ntre membrii colectivitPii statale, care, datorit calitPii lor decetPeni sunt consideraPi a fi egali 6n cadrul procesului deci#ional. :uveranitatea popular estefundamentat pe ideea universalitPii conceptului de cetPean (J. J. 7ousseau!" ea postulea# ideeac fiecare cetPean cedea# partea sa de suveranitate pentru a 6ntregi suma tuturor 6ntr-una deplinSi inalienabil. DuvernaPilor li se 6ncredinPea# posibilitatea revocrii repre#entanPilor si Si dreptulde deci#ie final. -are caracter rational, organi#at -Qsuperanitatis (lat!: putere relativa

%2. -u!eranitate(acceptiuni actualeBfactori ce impun redimensionarea (B%1 completari)

SULERABITATE1Calitate a #uterii de "tat de a fi "u#rema #e #la$ i$ter$ "i i$de#e$de$ta #e #la$ e3terior) A) Su#rematia i$ter$a Ti#ea#a legitimarea $uridica a deci#iilor autoritatilor statului <re caracter absolut: cine e nemultumit nu poate nega autoritatea, daca e nedreptatit din cau#a unor abu#uri, poate actiona in ca#ul unor norme si proceduri (ex. actiune in instanta! aracterul absolut este limitat in ba#a principiului subsidiaritatii-comunitatea europeana intervine doar cand statele membre nu se descurca (e nevoie de abordare globala sau resurse mai mari!, altfel incalca libertatea

0) I$de#e$de$ta i$ e3terior ?ata de orice putere din exterior ?ata de orice stat sau organi#atie internationala 1otusi, este limitata suveranitatea, odata cu intrarea in ;2

C) A#aritia "i e&olutia co$ce#tului oincide cu aparitia si evolutia statului modern" se refera la ordine, centrali#are etc. &%

 0odi$ i. insista pe caracterul permanent al suveranitatii

ii. 8entru el, suveranitate-putere absoluta (ma$estas! iii. ( atribute esentiale-a face legi, ra#boi si pace, bate moneda, percepe taxe si impo#ite, instituti inalti demnitari pentru $udecare, gratiere, primirea $uramantului iv. 8ierde in popularitate din cau#a perspectivei asupra vra$itoarelor Crotiu" i. :uveran-emite acte ce nu pot fi anulate prin vointa altcuiva ii. 8uterea nu se pierde chiar si la nerespectarea promisiunilor fata de supusi iii. Tointa monarhului trebuie aprobata de :enat sau alte adunari :obbe" i. 8uterea se obtine prin cucerire sau acordul celor din comunitate ii. >u mai poate fi contestata, iar suveranul nu poate fi pedepsit iii. :uveranul are drepturi indivi#ibile de a face legi, ra#boi, de a $udeca etc. Rou""eau i. :uveranitatea-exercitarea vointei generale ii. >u poate fi instrainata, e indivi#ibila iii. :uveran este doar poporul iv. respinge principiul separatiei puterilor v. initia#a teoria contractului social vi. monarhii conduc, ei sunt agentii suveranitatii 0lac@"to$e i. 2 necesara o autoritate suprema, absoluta, incontrolabila ii. 8uterea de a face legi ce trebuie respectate de toti iii. 7egele-executivul &'

iv. <ristocratii-legislativul (adevarata putere suverana! SieMe" i. 8oporul e titularul suveranitatii (doctrina puterii constituante! ii. Ti#a puterea pe :tari. :tarea Denerala nu trebuia, in vi#iunea lui, sa aiba nevoie de votul concurent al :tarilor ) % si ' iii. 8oporul votea#a liber iv. /deile lui se oglindesc in onstitutia ?rance#a din )G*) v. 9egislativ-monarhul (cu drept de veto! si adunarile repre#entative vi. 1ratea#a suveranitatea sub aspectul a ce organe au putere legislativa si al competentei re#iduale Au"ti$ i. o asocia#a supunerii ii. in opinia lui, orice forma de guvernamant e monarhie sau aristocratie iii. suveranul nu poate avea obligatii fata de supusi Cerber4o caracteristica a puterii depline de stat, nu o putere de sine statatoare =rabbe i. suveran e @7281;9 ii. forta obligatorie a dreptului din sentimentul si constiinta $uridica iii. sustine renuntarea la autoritate superioara, spre ideea de stat mondial :) =el"e$ i. >orma trebuie anali#ata doar sub aspectul validitatii ii. @reptul-ansamblul ierarhi#at de norme $uridice de la mare la mic, prin urmare una trebuie sa fie fundamentala iii. :uveranitatea este dispensabila iv. <nulea#a distinctiile dintre stat si drept C) Sc6mitt &,

i. =pus fata de Oelsen ii. 8entru el, importanta e deci#ia, nu norma iii. :):eller i. :ocial democrat ce vede suveranitatea ca premisa a unei ordini internationale si viabile efective ii. onsta in deci#ie teritoriala si actiune chiar si impotriva dreptului, ca exceptie ine decide asupra exceptiei e suveran

iii. 2 amenintata de liberalism si nationalism D) A"#ectele actuale /mediat dupa primul ra#boi mondial au fost controverse in legatura cu formarea unei organi#atii supranationale =data cu cresterea interdependentei mondiale, trebuie anga$amente =bligatiile internationale afectea#a suveranitatea" acestea sunt consecinta inevitabila a de#voltarii economiei si tehnologiei :uveranitatea-premisa unei ordini internationale efective (Neller! ce duce la obligatii in plan intern

%3. &orma de gu!ernamant

/n literatura marxista forma de guvernamant a fost anali#ata ca element al formei de stat. 8laton spunea ca aristocratia, forma ideala de guvernamant, degenerea#a in timocratie,adica guvernamantul celor ambitiosi si lacomi de bogatii. =data bogatiile acumulate timocratia se transforma in oligarhie iar abu#urile oligarhiei duc la nasterea dorintei de libertate si atunci apare democratia iar excesul de libertate da loc tiraniei. <ristotel a retinut ca trei forme de guvernamant sunt posibile: .onarhia <ristrocatia 7epublica

J.9ocKe si .ontes[uieu au facut o noua clasificare: - republica

&B

-monarhie -despotism /n literatura romaneasca din )*BC-)**C s-a aratat ca cea mai generala clasificare a formelor de guvernamant este aceea in republici si monarhi. .onarhia este forma de guvernamant in care puterea suprema este retinuta de o singura persoana ce ocupa tronul fie prin succesiune,fie pe viata. /nstitutia monarhiei trebuie anali#ata prin prisma raporturilor dintre monarh si celelate organe centrale ala statelor. ). %. .onarhia nelimitata,despotica sau absoluta .onarhia limitata,cum este cea constitutionala

8entru monarhiile din statele burghe#e s-a facut deosebirea intre: ). .onarhii constitutionale care se caracteri#ea#a prin restrangerea prerogativelor politice ale monarhului, largirea atributiilor parlamentului, formarea guvernului pe ba#a ma$oritatii parlamentare si responsabilitatea sa in fata parlamentului. %. .onarhii dualiste care se caracteri#ea#a prin faptul ca guvernul este numit si subordonat al monarhului si restrans in prerogativele sale prin existenta si activitatea parlamentului. 7epublica: 8uterea apartine unui organ ales pe timp limitat( sau unor organe,acolo unde exista si un parlament si un presedinte ales de catre popor!. :unt parlamentare si pre#identiale

%4. :paritia controlului constitutionalitatii legilor

ontrolul constitutionalitatii legilor poate fi politic, parlamentar, $urisdictional prin intermediul opiniei publice. ontrolul prin opinia publica: 2ste controlul elementar

7eactia opiniei publice in momentul incalcarii unei prevederi constitutionale de catre puterile constituite cu oca#ia adoptarii unor reguli $uridice ontrolul politic: 7evenea :enatului. < aparut in ?ranta

<vea sarcina de a aprecia constitutionalitatea unei legi dupa adoptarea ei de catre corpul legislativ si inaintea promulgarii

&&

aracterul politic al aceste forme de control decurgea si din modul de constituire si din po#itia celei de-a doua camere ontrolul parlamentar : onsta in examinarea legii,de regula anterior adoptarii acesteia,de regula de catre o comisie constitutionala formal < constitui una din modalitatile, prea putin convingatoare de altfel prin care statele comuniste cautau sa cree#e aparenta unei vieti politice si parlamentare cat de cat democratice ontrolul $urisdictional: :ingura forma efectiva si impartiala de control al constitutionalitatii legilor 2xaminarea se face sub aspectul conformitatii cu constitutia <ceasta forma de control a fost intalnita in statele comuniste si avea un caracter pur

2ste incredintat dupa ca# fie unui ansamblu de tribunale,fie unui singur tribunal care se afla in varful ierarhiei instantelor ordinare 8oate fi incredintat de asemenea unor tribunale speciale denumite tribunale sau curti constitutionale

%5. egimul politic sau constitutional

ei mai multi autori impart a#i regimurile politice in: )! 9iberale %! <utoritare(nedemocratice, marxiste! !o$te"<uieu R stabilea guvernamintele dupa forma lor, stabilind ' tipuri de stat : monarchic, republican (puterea se exercita in conformitate cu legea!, despotic (fara respectarea vreunei legi -Z ceea ce nu il determina pe autor sa nu mai cuprinda in anali#a sa si aceasta forma de guvernamant. @e aici re#ulta ca Qguvernamantul ar putea fi inlocuit cu Qregimul politic. <stfel, conceptia lui .ontes[uieu nu permite o distinctie intre regim politic si regim constitutional, deoarece ambele ar putea avea semnificatia de Qmi$loace, metode, proceduri prin care se reali#ea#a guvernarea. Lord Acto$ face referire la .area 3ritanie de pana in )&(( si la statul engle# de dupa acea data, comparandu-le. 2l preci#ea#a ca pana la data preci#ata se poate vorbi de un Qregim polit, iar dupa aceasta data de un Qregim constitutional. 8entru stabilirea exacta, daca regimul politic este tot una cu regimul constitutional se propune utili#area notiunii de regim politic in sensul de sistem de organi#are a autoritatilor publice, a raporturilor dintre ele si a raporurilor dintre ansamblul structurilor etatice si popor, raporturi anvi#a$ate primordial din perspectiva metodelor de guvernare. <tunci cand guvernarea se reali#ea#a pe ba#a constitutiei, regimul politic al acesteia este regimul constitutional. @eci in acest ca# cele doua notiuni sunt sinonime. /n ceea ce priveste regimul politic socialist, daca acesta este sau nu un regim constitutional este determinat de cel putin doua impre$urari. ;na se refera la situatia ca legile fundamentale de viata au luat nastere prin ceea ce a fost numit Qfrauda la constitutie iar alta se refera la

&G

prapastia dintre normativitate si realitate care caracteri#ea#a societatea politica de tip comunist. :i atunci, chiar daca puterea s-ar fi infaptuit potrivit constitutiei, fapt ce nu are decat o acoperire partiala in realitate, tot ar fi fost greu sa se aprecie#e regimul politic socialist ca un regim constitutional.

%#. egimul politic pre"idential

(:;<! /n reg pre#idential, principiul separatiei puterilr a fost riguros aplicat. 8resedintele concentrea#a in mainile sale toate competentele executive si exercita concomitant functia de sef de stat si sef de guvern. :efii departamentelor ministeriale depind numai de autoritatea presedintelui. 2i nu au teoretic putere de deci#ie. >u au acces la nici una din amere, guvernul nu actionea#a ca organ collegial, ministrii nu raspund solidar, ci individual numai in fata sefului statului. <utoritatea sefului executivului provine dintr-o investitura populara. u acest titlu el este independent de 8arlament, in fata caruia nu raspunde dpdv politic, in schimb, nici el nu poate sa dispuna di#olvarea acestuia. :tructura reg pre#idential este simpla, reducandu-se la un executive monist si la un parlament bicameral. :epararea rigida a puterilor intemeiata de onstitutia :;< a fost atenuata in practica de doua modalitati: cresterea importantei institutiei pre#identiale care devine un motor al vietii sociale, parerile presedintelui, aprobate de opinia publica, fiind insusite de parlament. :tabilirea unui Qparlamentarism de culoar , cum il denumea I. Iilson, adica acel procedeu prin care diversi secretari iau contacte oficioase, dar eficace cu ongresul. :unt alesi de popor atat presedintele, ca sef al executivului, cat si parlamentul, ca unic organ legiuitor. 8resedintele nu poate di#olva ongresul, iar ongresul nu poate demite presedintele. ;n domeniu in care presedintele are o importanta sfera de atributii este cel al relatiilor externe, dar pt a nu se a$unge la abu#, onstitutia :;< a preva#ut posibilitatea senatului de a refu#a ratificarea ratelor incheiate de presedinte. @e asemenea, dreptul presedintelui de a declara ra#boi nu se poate execita fara aprobarea :enatului. 8resedintele :;< are importante responsabilitati in domeniul coordonarii activitatii executiv-administrative si in domeniul apararii tarii. <re in competenta sa numirea membrilor urtii :upreme cu ai#ul :enatului. 8resedintele mai are si drept de veto prin care se poate opune intrarii in vigoare a unei legi. Ticepresedintele indeplineste doar acele insarcinari pe care i le incredintea#a presedintele.. :ecretarii de stat (ministrii! conduc departamentele ce le-au fost incredintate sub directa coordonare a presedintelui. @eputatii celor doua amere ale ongresului :;< sunt alesi prin vot direct , senatorii sunt alesi pt o perioada de & ani. ongresul :;< este organ de stat cu largi prerogative. a orice parlament are ca sarcina fundamentala adoptarea legilor. 8uterea $udecatoreasca este repre#entata de urtea :uprema, compusa din $udecatorii inamovibili, numiti pe viata de presedinte si confirmati de :enat. ?iecare din cele ' puteri (executiva, legislativa si $udecatoareasca! functionea#a mai mult sub imperiul necesitatii colaborarii decat cel al separarii puterilor.

&(

%%. egimul politic parlamentar

8. 8actet preci#a ca regimul parlamentar functinea#a potrivit unei Qscheme care se caracteri#ea#a prin: disocierea organelor executive si procedura de Qcontreseing responsabilitatea politica a guvernului si di#olvarea parlamentului colaborarea guvernului cu adunarile. 7eg parlamentar se caracteri#ea#a prin aceea ca puterea executive provoaca parlamentul, il poate di#olva, iar parlamentul poate (prin motiune de cen#ura! determina demisia guvernului. 8uterea $udecatoareasca putand si ea actiona asupra celorlalte puteri. /ntr-un astfel de regim, seful puterii executive poate fi, dupa ca# , un monarh(<nglia! sau un presedinte(/talia!. ;nicul organ ales de popor este 8arlamentul. 7egimul parlamentar presupune un executive care este repre#entat de doua organe: seful statului si guvernul 8resedintele unei republici este ales pe o perioada determinata. 2l are atributii mai restranse decat presedintele unei republici pre#identiale si nu are drept de veto. Duvernul este organul executiv esential, acesta nu poate actiona decat avand increderea parlamentului. :eful guvernului conduce politica generala a tarii si raspunde de reali#area ei. 2l alcatuieste cabinetul. 8uterea $udecatoreasca este repre#entata de instantele $udecatoresti. <laturi de aceasta un rol fundamental $oaca urtile sau 1ribunalele onstitutionale ca organe $urisdictionale. !area 0rita$ie 9a inceput parlamentul .arii 3ritanii a fost unicameral. @in )''C el este bicameral format din amera 9or#ilor si amera omunelor. :e adopta mari texte privind drepturile si libertatile cetateanului. adrul institutional presupune: oroana, 8arlamentul, abinetul, Duvernul si instantele $udecatoresti. Coroa$a 2ste supusa regimul fundamental al neutralitatii politice. 8rerogativele sale sunt pur nominale si multe altele ale reginei au nevoie de contreseing. Parlame$tul 4 este constituit din amera 9or#ilor si amera omunelor. amera 9or#ilor este compusa din )%CC persoane si este formata din lor#i ereditari , spirituali si $udiciari. amera omunelor este formata prin alegeri care au loc o data la B ani. 2ste condusa de un speaKer ales pe durata legislaturii , care dispune de o considerabila autoritate. Primul mi$i"tru "i Cabi$etul conduc intreaga politica 8rimul ministru este liderul partidului ma$oritar, membru al amerei omunelor. abinetul este o formatie redusa, dar importanta care are )CC membri Cu&er$ul stat. este ierarhi#at pe ' nivele: abinetul, .inistri cu portofoliu, :ecretari si :ubsecretari de

&*

%'. egimul politic semi(pre"idential(ca#ul actual-?ranta

-daca in trecut seful statului avea o autoritate diminuata fata de cea a parlamentului, legea din )*&% a instituit un presedinte de republica, a carui po#itie este asemanatoare cu cea a presedintelui :;<" -presedintele nu mai este ales de parlament, ci de corpul electoral prin vot universal: astfel el are o po#itie egala cu a parlamentului si po#itie superioara fata de prim-ministru si ministri" -are atributii mai largi si mai importante, o mare parte a actelor sale nu mai trebuie contrasemnate de ministrul de resort(pt di#olvarea parlamentului de ex!" -presedintele are dreptul de a recurge la referendum, ceea ce constituie un mi$loc de presiune asupra parlamentului" -totusi sistemul pastrea#a trasaturile unui regim parlamentar:executiv bifurcat(compus din seful de stat iresponsabil din pct de vdere politic si un guvern, raspun#ator in fata parlamentului!" -presedintele nu are o putere discretionara in numirea guvernului, acesta din urma trebuie sa obtina votul de incredere al parlamentului" -presedintele are prerogativa de a di#olva adunarea nationala, prerogativa neconditionata de avi#ul conform al :enatului.

%*. egimul de adunare

8uterea este exercitata de popor prin organele sale alese,executivul aparand ca simplu organ de executie a deci#iilor deliberate si adoptate de adunari.

1rasaturi fundamentale: 2xecutivul nu este de regula un organ unipersonal ci un organ colegial,fapt ce face posibila impartirea sarcinilor, difu#ia Qputerilor ,concurenta,ceea ce limitea#a puterile fiecarui membru executiv .embrii executivului sunt numiti si revocati in mod liber de adunare. 8uterea legislativului asupra executivului poate merge pana la anularea deci#iilor luate de

1rasaturile unui astfel de regim se regasesc potrivit unei opinii ma$oritare numai in constituria france#a.<ceasta constitutie nu a fot niciodata aplicata. <cest regim a fost intalnit si in 2lvetia si in statele socialiste unde toate organele sunt subordonate fata de unul de varf.

'4.Cetatenia europeana
etatenia europeana a fost instituita prin 1ratatul de la .aastricht, semnat in )**) si este reglementata in articolele )(-%B din 1ratatul de functionare a ;2.2a nu inlocuieste cetatenia nationala, ci o completea#a"deci#iile unui stat membru in materie de cetatenie trebuie respectate de celelalte state membre.

GC

@repturile unui cetatean al ;niunii(art.%C 1?;2!: a!dreptul de libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre(cu anumite limitari si conditii!nu implica automat si intrarea intr-un raport de munca" b!dreptul de a alege si de a fi ales in 8arlamentul 2uropean si la alegerile locale in statul membru in care isi are resedinta in aceleasi conditii ca cetatenii acelui stat" c!dreptul la protectie diplomatica si consulara din partea oricarui stat membru, pt persoana aflata intr-o tara in care statul sau de cetatenie nu are repre#entante diplomatice sau consulare" d!dreptul de a inainta petitii 8arlamentului 2uropean si de a se adresa =mbudsmanului 2uropean" e!dreptul de acces la documentele si institutiile ;niunii.

'1.1repturi si libertati fundamentale:notiune si clasificari

8t definirea acestor concepte trebuie sa luam in considerare ca sunt: a!drepturi subiective" b!drepturi esentiale pt cetateni" c!datorita importantei lor sunt inscrise in acte deosebite, cum ar fi declaratii de drepturi, legi fundamentale. @repturile fundamentale sunt definite ca acele drepturi consacrate de onstitutie si care sunt determinante pentru statutul $uridic al cetateanului. <numite drepturi subiective, datorita importantei lor, sunt selectate pe criteriul valoric si inscrise ca drepturi fundamentale. @repturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru cetateni,pentru viata, libertatea, personalitatea lor. aracterul de drepturi esentiale il dobandesc in raport cu conditiile concrete de existenta ale unei societati. ;n drept subiectiv poatefi considerat esential si deci fundamental intr-o societate data, dar isi poate pierde acestcaracter in alta societate. @repturile fundamentale pot fi explicate numai daca suntanali#ate in interdependenta lor cu celelalte fenomene, indeosebi cu realitatileeconomice, sociale si politice din fiecare tara

lasificare:

a)

drepturi care au drept obiect ocrotirea persoanei umane si a vietii ei private fata de

orice amestec din afara: dreptul la viata si la integritate fi#ica si psihica, libera circulatie, inviolabilitatea domiciliului si resedintei, secretul corespondentei si a celorlalte mi$loace de comunicare, libertatea constiintei, dreptul la informative

G)

#)

drepturi social-economice: dreptul la munca, dreptul la ocrotirea sanatatii, dreptul la

greva dreptul la proprietatea privata, dreptul de mostenire, dreptul la invatatura, dreptul celui vatamat intrun drept al sau de o autoritate publica, liberul acces la $ustitie.

c)
d)

drepturi politice: dreptul de a alege si de a fi ales in organele repre#entative locale sau drepturi social-politice:libertatea de exprimare, libertatea cultelor, libertatea intrunirilor,

nationale, de a vota in cadrul referendumurilor libertatea de asociere, dreptul de petitionare.

'2. estrangerea exercitiului unor drepturi 7estrangerea exercitiului unor drepturi R art. B' onstitutie -numai cu titlu de e3ce#tie, numai co$ditio$at si numai #ri$ lege -legea poate face acest lucru numai daca se impune, in urmatoarele situatii: - apararea securittatii nationale, a ordinii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenesti - prevenirea unei calamitati naturale, a unui de#astru -pt ca restrangerea sa poata opera trebuie sa fie necesara intr-o societate democratica, constituind astfel (necesitatea! un element de referinta in anali#a particulara a fiecarei situatii in parte - anali#a va fi reali#ata fie de legiuitor (atunci cand va adopta astfel de masuri!, fie de $udecatorul constitutional (cand va trebuie sa controle#e constitutionalitatea unei astfel de masuri! - aceasta masura nu poate aduce atingere drepturilor si libertatilor, ci trebuie sa se limite#e doar la conditiile lor de reali#are in concret

'3. 1reptul persoanei !atamate de o autoritate publica @rept fundamental R din categoria drepturilor garantii. 8resupune raspunderea autoritatilor publice pt vatamarile produse cetateanului prin incalcarea drepturilor si libertatilor acestuia. <ceasta raspundere apare in ' situatii:

a! and este emis un act administrativ ce vatama o persoana (toate actele administrative emise de autoritatile publice, fara deosebire de natura lor $uridica R nu intra aici legile sau hotararile unor $udecatori in spetele solutionate de acestia! b! and nu se solutionea#a in termen lega, o cerere a unei persoane ( @e exemplu este depasit termenul legal, sau pur si simplu autoritatea publica tace, nu raspunde la cerere.! c! and prin erori $udiciare in procesele penale se produc pre$udicii. G%

7epararea pre$udiciului presupune ' etape:

). %. '.

7ecunoasterea dreptului <nularea actului 7epararea pagubei

etatenii nu trebuie sa probe#e vinavatia functionarului public, ci sa arate ca prin actul emis, i s-a adus un pre$udiciu. 1rebuie demonstrata legatura de cau#alitate. =rganul care solutionea#a acest tip de litigiu este cel competent, potrivit legii. '4. 9ndatoririle fundamentale

).
fidelitate.

?idelitatea fata de tara R cei cu functii publice (militari, $udecatori! depun $uramant de

%. <pararea patriei R apartine tuturor cetatenilor, barbati, femei, fara nicio deosebire (religie, origine etnica, etc!. alcarea $uramantului militar, tradarea de patrie, trecerea de partea inamicului R crime grave ce sunt pedepsite. 8resupune satisfacerea obligatiilor militare. /nainte aceasta obligatie le revenea barbatilor intre %C si 'B de ani. @upa revi#uire R onstitutia prevedea ca o lege organica va reglementa acest aspect (indatoririle vor reveni atat barbatilor cat si femeilor. onstitutia a mentinut varsta de %C-'B de ani. 2xceptie in ca#ul voluntarilor.
ontributiile la cheltuielile publice 8lata de impo#ite + taxe :e refera la orice cheltuieli publice, nu doar cele legate de constituirea veniturilor bugetului de stat. 8rincipiul egalitatii in materie fiscala R face referire la principiul proportionalitatii si al echitatii in materie fiscala, reparti#area formal-egalitara a obligatiilor fiscale, si la ase#area $usta a sarcinilor fiscale. <lineatul ('! inter#ice stablilirea oricaror alte prestatii in afara celor expres preva#ute de lege, in afara de situatiile exceptionale (catastrofe naturale, stari exceptionale!.

'. -

,. -

2xercitarea cu buna-credinta a drepturilor si obligatiilor /ncumba tuturor locuitorilor din 7omania =bligatia de a nu incalca drepturile si libertatile celorlalti.

'5. -istemul electoral si scrutinul

:istem electoral R institutie a dreptului constitutional.

G'

 <nsamblul normelor $uridice care reglementea#a relatiile sociale ce apar in sfera desemnarii repre#entantilor poporului. <ceste norme stabilesc drepturile electorale ale cetatenilor, garantiile acestora, modul de scrutin, etapele + desfasurarea alegerilor, dar si stabilirea re#ultatelor alegerilor + atribuirea mandatelor. @repturile electorale sunt drepturi politice (de ex dreptul de a alege si de a fi ales! aracteristici R Tot universal, egal, direct, secret, liber exprimat. ;niversal 2ste opus votului selectiv (cen#itar si capacitar! en#itar ensul pe avere R existenta unei averi minime pt a putea vota ensul de sex R inlatura femeile de la vot ensul pe varsta R implinirea unei varste exagerat de ridicate fata de varsta ma$oratului. (de ex 'C-,C de ani! Totul capacitar R presupune un anumit grad de instructie al alegatorului. votului!. 2gal 8rincipiul egalitatii in drepturi. ?iecare cetatean are dreptul la un singur vot pt alegerea aceleiasi autoritati publice. >u exista vot plural sau vot multiplu. >u exista colegii electorale formate pe criteriul averii5profesiei (care ar duce la inegalitatea

@irect 2xprimarea personala a dreptului de vot, si nu prin repre#entant :ecret R Totul este secret. 9iber exprimat R fiecare cetatean are libertatea de a vota sau nu.

@reptul de a fi ales R 8entru a exercita aceste drept, persoana trebuie sa indeplineasca conditiile pt a putea participa la un partid politic. data cu aderarea la ;2, cetatenii pot fi alesi si pt 8arlamentul 2uropean.

lasificarea sistemelor electorale si a modurilor de scrutin

mixte.

:crutin: .odalitatea in care alegatorii desemnea#a deputatii, senatorii, consilierii, etc 7epre#inta principalul criteriu de clasificare a sistemelor electorale. 2xista doua sisteme electorale: cel ma$oritar si cel proportional, dar pot exista si sisteme

:istemul ma$oritar: /n acest sistem sunt alesi candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi. @in primul tur se aleg candidatii cu cel mai mare numar de voturi

G,

stabilit de lege.

:e organi#ea#a si un al doilea tur, intre candidatii care au obtinut un nr minim de voturi

:istemul repre#entarii proportionale: onsta in atribuirea mandatelor proportional cu nr de voturi obtinute de fiecare candidat sau lista de candidati. :e intalneste in ?ranta, Dermania, 2lvetia, <ustria, etc.

:isteme mixte:combina sistemul ma$oritar cu cel porportional.

ategorii de scrutin:

:crutin uninominal: @esemnarea unui singur candidat al fiecarui partid intr-o circumscriptie electorala. @elimitarea circumscriptiilor electorale se face in asa fel incat acestea sa aiba un nr aproximativ egal de locuitori, iar teritoriul tarii impartit in atatea circumscriptii cate mandate exista in competita electorala. el ales repre#inta intreg poporul si nu doar pe alegatorii din circumscriptia unde a castigat alegerile. <cest tip de scrutin creea#a o ma$oritate parlamentara stabila.

lista.

:crutinul de lista: <legatorul isi exprima optiunea pt o lista de candidati propusa de fiecare partid. >u presupune o decupare speciala a circumscriptiei electorale. 2ste de doua feluri: cu liste blocate si cu liste deschise. /n ca#ul listelor blocate R nu este permisa interventia din partea alegatorului /n ca#ul listelor deschise R alegatorul are posibilitatea de a modifica sau chiar a alcatui

=rgani#area + desfasurarea alegerilor

mandat.

ircumscriptia electorala -Z ;nitate administrativ teritoriala R $udet. olegii uninominale -Z :ubunitati ale unei circumscriptii electorale R este atribuit un singur

>umarul de mandate pentru fiecare circumscriptie electorala se stabileste in functie de norma de repre#entare, care este numarul de cetateni repre#entati de un deputat sau senator. >orma de repre#entare pt alegerea amerei @eputatilor: ;n deputat repre#inta GC.CCC de locuitori. 8entru alegerea :enatului: ;n senator repre#inta )&C.CCC de locuitori.

GB

 ;n element important al organi#arii si desfasurarii alegerilor sunt registrele electorale si listele electorale.
7egistrele electorale ba#a de date in care sunt inscrisi toti cetatenii ormani, inclusiv cei cu domiciliul in strainatate, si care au drept de vot. @atele care se inscriu in 7egistrul electoral: a! @ata nasterii b! >8 c! 1ara de domiciliu d! <dresa de domiciliu5resedinta e! :eria + nr ./. sau cartii de alegator.

9istele electorale 1otalitatea cetatenilor cu drept de vot inscrisi in 7egistrul electoral ?iecare alegator R inscris intr-o singura lista electorala permanenta. artea de alegator etateanul isi exercita dreptul de vot pe ba#a acestei carti. ;n alegator nu poate primi decat o singura carte de alegator.

<utoritatea 2lectorala 8ermanenta

/nstitutie administrativa care asigura aplicarea unitara a dispo#itiilor legale privind organi#area si desfasurarea alegerilor. 8erioada electorala desemnea#a intervalul de timp care incepe la data aducerii la cunostinta publica a #ilei alegerilor si se incheie odata cu comunicarea oficiala a re#ultatului scrutinului. <utoritatea 2lectorala 8ermanenta asigura buna desfasurare a alegerilor in toate sectiile de votare. 3irourile electorale

alegerilor.

8rin intermediul acestora au loc activitatile legale de organi#are si desfasurare a :unt alcatuite numai din cetateni cu drept de vot. andidatii si rudele acestora nu pot face parte din birourile electorale. 2xista ' categorii de birouri 3iroul 2lectoral entral 3irouri electorale de circumscriptie 3irouri electorale ale sectiilor de votare

G&

 :ectiile de votare R se organi#ea#a in vederea desfasurarii operatiunilor electorale legate direct de exercitarea dr de vot.

andidaturile

@reptul de a propune candidaturi apartine partidelor politice (competitori electorali!. >u se admit liste de candidati independenti. >u pot candida persoanele care nu indeplinesc conditiile art 'G din constitutie pt a fi alese (incompatibilitatile! ampania electorala 8erioada in care partidele isi desfasoara activitati specifice de promovare a programului si candidatilor lor, in scopul formarii si orientarii optiunii electoratului. andidatii, si partidele politice au libertatea sa-si exprime opiniile in mod liber si fara nicio discriminare, prin mitinguri si adunari.

@esfasurarea votarii

Totarea se desfasoara intr-o singura #i, care poate fi doar duminica, intre orele G-%). 1oate masurile pt buna desfasurare sunt luate de birourile electorale. 8rocedura (<legatorii vin cu buletinul, semnea#a in lista electorala speciala, votea#a in cabina, etc, etc, etc!.

votare!

:tabilirea re#ultatelor @upa incheierea votarii, se numara voturile. (in fiecare birou electoral al sectiilor de

:e fac tabele, in care se notea#a nr de voturi ale fiecarui candidat, precum si voturile nule. 9a nivelul 3iroului electoral de circumscriptie, dupa primirea dosarelor si proceselorverbale, acest birou incheie cate un proces-verbal referitor la voturile exprimate pt fiecare partid politic, alianta, sau candidat. 9a nivelul 3iroului 2lectoral entral R aceeasi procedura, dar se stabileste si care aliante, partide indeplinesc pragul electoral. (adica cine merge mai departe si cine iese afara!

<tribuirea mandatelor <tribuirea mandatelor de deputat si de senator se face in doua etape /n prima etapa, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidatilor care apartin unui competitor electoral ce a intrunit pragul electoral si care au obtinut ma$oritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal in care au candidat. /n a doua etapa, de alocare pe colegii, biroul electoral de circumscriptie va intocmi, o lista ordonata cu toti candidatii care nu li s-au atribuit mandate in prima etapa.

GG

 entral. voturi.

<tribuirea mandatului de 8resedinte al 7omaniei 9a primul tur de scrutin, birourile electorale trimit procesele-verbale 3iroului 2lectoral <cesta la randul lui incheie un proces-verbal,care cuprinde toate informatiile referitoare la

9a al doilea tur, se urmea#a aceeasi procedura, si este ales candidatul care a intrunit cel mai mare nr de voturi. 8rocesul-verbal pt fiecare tip de scrutin se inaintea#a impreuna cu dosarele birourilor electorale de circumscriptie urtii onstitutionale, in termen de %, de h de la inregistrarea ultimului dosar. urtea onstitutionala publica re#ultatul alegerilor in presa si in .onitorul =ficial al 7omaniei.

'#. &unctiile /arlamentului:

a) LECISLATILA: cea mai importanta" e unica autoritate legiuitoare pot participa la adoptarea legilor si alte autoritati sau persoane (Duvernul, 8resedintele sau cetatenii!, in etapa initiativei legisaltive sau a promulgarii legilor posibilitatea derogarii legislative sau a adoptarii unor ordonante de urgenta (in absenta unei legi de abilitare!, in ambele ca#uri de Duvern, sub controlul 8arlamentului legea are forta $uridica suprema in ierarhia actelor normative si e adoptata printr-o procedura speciala b) DE C BTR L: ontrolea#a activitatile celorlalte autoritati publice, cum la randul lui e supus unui control sau anumitor modalitati de influentare din partea 7, 8resedinte sau Duvern i. .i$loace de control a Duvernului: o <cordarea votului de incredere" aproba lista Duvernului si programele de guvernare o .otiune de cen#ura-il poate demite" initiata de un sfert din numarul deputatilor si al senatorilor, adoptata cu ma$oritate calificata o /nformare- amerele si comisiile pot solicita, prin presedintii lor, autoritatilor publice orice informatii sau documente considerate necesare activitatii lor o /ntrebari si interpelari-Duvernul+membrii sunt obligati sa raspunda intrebarilor o <doptarea unei legi de abilitare si aprobarea ordonantelor o ererea de incepere a urmaririi penale impotriva membrilor Duvernului, pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor o 8rin omisiile permanente pot initia anchete, cu acordul amerei sau al 3iroului permanent (in ca#ul :enatului!" amerele pot decide si constituirea unor comisii de ancheta speciale"obiectul anchetei-activitatea Duvernului sau a altor autoritati executive ii. ontrol asupra activitatii 8resedintelui: o @in stipularea obligatiei de a instiinta sau consulta 8arlamentul sau de a cere aprobarea pentru exercitarea anumitor atributii. 2xemple: consulta 8arlamentul inainte de referendum national" aprobare prealabila pentru mobili#area generala sau partiala a armatei" mesa$ pre#idential pentru

G(

informare in legatura cu masurile adoptate in vederea respingerii unei agresiuni armate impotriva 7omaniei o 8osibilitatea suspendarii cu ma$oritatea celor % amere, reunite in sedinta comuna, cu avi#ul 7, la cererea minim )5' deputati si senatori o 8osibilitatea de a puner sub acu#are pentru inalta tradare c) CULERBA!EBTALA @etermina politica externa, asigura echilibrul financiar si numeste, desemnea#a, alege sau avi#ea#a anumite persoane in functii sau demnitati publice <tributii: <cordarea votului de incredere listei Duvernului si programului de guvernare propus .otiunea de cen#ura- Duvernul poate fi demis si in impre$urari din care nu reiese culpa lor, mai exact din pierderea increderii fata de capacitatea lor >umirea in anumite functii sau demnitati publice: ex & din cei * $udecatori 7, cei )B membri ai :. ( onsiliul :uperior al .agistraturii! si membrii urtii de onturi sau directorul :7/ 7atificarea tratatelor internationale <doptarea legilor bugetului de stat si a bugetului de asigurari sociale de stat

G*