DISCIPLINA : Ingineria proceselor de obinere a metalelor neferoase Lucrarea de laborator Nr.

Stabilirea condiiilor optime de prjire a concentratelor sulfuroase pe baza diagramelor de echilibru fazic de tip Kellog

1.Noiuni generale Operaiile de prjire oxidant, prjire oxidant parial, prjire sulfatizant sau prjire aglo erant, a !on!entratelor sulfuroase, inter"in fre!"ent !a faze te#nologi!e $n pro!edeele piro etalurgi!e sau #idro etalurgi!e de o%inere a unor etale neferoase grele !u sunt: Cu, P%, &n, Ni, Co,S%, 'i, (g, et!) Prjirea este o operaie de oxidare a !on!entratelor sulfuroase *i se realizeaz diferit $n fun!ie de pro!edeul prin !are se prelu!reaz ulterior aterialul prjit) Astfel, pute a"ea o prjire total prin !are etalul de %az tre!e $n totalitate din sulfur $n oxid + etalurgia zin!ului, plu %ului, %is utului, er!urului, et!), , o prjire parial prin !are se ur re*te o oxidare sele!ti" a anu itor sulfuri + etalurgia !uprului *i ni!#elului, sau o prjire sulfatizant prin !are se ur re*te tre!erea $ntr-o sur !.t ai are a etalului de %az din sulfur $n sulfat + etalurgia zin!ului, !uprului, ni!#elului, et!),)Prjirea oxidant total sau sulfatizant pre!ede operaiilor de solu%ilizare a !on!entratelor iar prjirea parial pre!ede operaiile de topire pentru at) Prjirea aglomerant este o operaie de prjire oxidant total sau parial !on!o itent !u sinterizarea asei de aterial $n "ederea transfor rii a!estuia dintr-o stare pul"erulent $ntr-o stare gro% +%ulgri,)Prjirea aglo erant pre!ede, $n spe!ial, operaiile de topire redu!toare sau de distilare) Din pun!t de "edere fizi!o-!#i i!, pro!esul de prjire sau prjire aglo erant, este un pro!es #eterogen !e de!urge $n siste ul solid-gaz) Prin!ipalele transfor ri fizi!o-!#i i!e sunt rea!iile de oxidare a unor sulfuri !u for area de sulfuri inferioare, oxizi sau sulfai) Produsele finale de rea!ie depind de o serie de fa!tori !u sunt: natura sulfurii, te peratura pro!esului, !o poziia !#i i! a fazei gazoase $n !are se realizeaz pro!esul,et!)Influena naturii sulfurilor asupra produselor finale de rea!ie poate fi apre!iat pe %aza ri ilor ter odina i!e !e !ara!terizeaz sta%ilitatea !#i i! a unui !o pus +tensiune de diso!iere, potenial de sulf, entalpie li%er nor ala de for are,)Din a!est pun!t de "edere, $n at osfer oxidant, sta%ilitatea !#i i! a sulfurilor prezente $n !on!entratele sulfuroase !re*te $n ordinea Cu/eS0, Cu1/eS2, CuS, /eS0, /e3S4, P%S, /eS, CoS, Ni5S0, Cu0S, CdS, &nS) Diferenele existente $ntre sta%ilitile !#i i!e ale prin!ipalilor !o pu*i fa! posi%il oxidarea sele!ti" a sulfurilor prezente $n !on!entratele sulfuroase )Ca ur are , este posi%il !a $n anu ite !ondiii de te peratur *i !o poziie a fazei gazoase, produsele finale de rea!ie s fie anu ite sulfuri inferioare,oxizi sau sulfai dup s!opul te#nologi! ur rit)De exe plu, $n !azul prelu!rrii ulterioare a aterialului prjit prin pro!edee piro etalurgi!e, se ur re*te !a !ea ai are parte a etalului de %az s se afle su% for de sulfur inferioar iar fierul su% for de sulfur inferioar +/eS, *i de sulfai) La prelu!rarea #idro etalurgi! a aterialului prjit se ur re*te tre!erea total a atalului de %az $n oxid ,sulfat %azi! +n6eO) 6eSO 2, sau sulfat +6eSO2, *i a fierului su% for de oxizi +/e0O5,/e5O2,)

2. etodica cercetrii S!opul prezentei lu!rri este de a deter ina !o pu*ii !u pro%a%ilitatea ter odina i!a de for are !ea ai are $n diferite !ondiii de te peratur *i !o poziie a fazei gazoase) Pentru sta%ilirea pe !ale teoreti! a !o pu*ilor !e se pot for a $n pro!esul de prjire sau prjire aglo erant a !on!entratelor sulfuroase , $n diferite !ondiii de te peratur *i !o poziie a fazei gazoase, se pot folosi diferite etode ter odina i!e : a) Cal!ulul ter odina i! a "ariaiei entalpiei li%ere de rea!ie *i !o pararea fa de zero a "alorii o%inute 8 %) Deter inarea !o poziiei de e!#ili%ru a fazei gazoase *i !o pararea "alorilor o%inute !u "alorile !urente existente $n ediul dat 8 !) 9tilizarea diagra elor de e!#ili%ru fazi!) In prezenta lu!rare se "a utiliza etoda diagra elor de e!#ili%ru fazi! de tip :ellog) In a!est sens se "or trasa diagra ele de e!#ili%ru fazi! pentru diferite siste e si se "or deter ina do eniile de sta%ilitate ter odina i!a ale !o pu*ilor !e se pot for a $n siste ul respe!ti" la diferite te peraturi *i !o poziii ale fazei gazoase) 2.1.Diagrame de echilibru fazic. Diagra ele de e!#ili%ru fazi! redau do eniile de sta%ilitate ter odina i!a pentru diferii !o pu*i *i diferite ele ente $n fun!ie de te peratura si !o poziia a fazei gazoase) Coordonatele e!estor diagra e pot fi : te peratura sau in"ersul te peraturii , !on!entraiile unor !o poneni ai fazei gazose , presiunile pariale +sau lagarit ul presiunilor pariale , , raportul presiunilor pariale ,et!) O utilizare ai are o au a*a zisele diagra e de tip :ellog !are , in !ondiii izoter e , redau pentru siste ele ternare do eniile de sta%ilitate ale !o pu*ilor !e se pot for a $n fun!ie de !o poziia fazei gazoase ) Coordonatele diagra elor de tip :ellog sunt logarit i!e : lg+pA,;f+lg+p',, $n !are : pA si p' sunt presiunile pariale ale unor ele ente sau !o pu*i din siste ul ternar analizat) Cele ai utilizate diagra e de e!#ili%ru fazi! sunt !ele din siste ele : 6e-O-C ,6e-O-S , 6e-6e<-= , 6e-C-= +unde = este un #alogen oare!are Cl , / , et!),) Pro!eselor de prjire sau prjire aglo erant de!urg $n siste ul 6e-S-O iar diagra ele :ellog se traseaz $n !oordonate log+pSO0,;f>log+pO0,?) Pentru exe plifi!are $n fig)7 este redat diagra a :ellog pentru siste ul Cu-S-O la te peratura de 11@ @C) Dup !u se !onstat din figura prezentat, $n siste ul Cu-S-O, la te peratura dat, se pot for a ur torii !o pu*i !#i i!i :CuS, Cu0S, Cu0O, CuO, CuO)CuSO2, CuSO2) /ie!are poligon !orespunde do eniului de sta%ilitate al !o pusului indi!at $n fun!ie de te peratur *i de !o poziia fazei gazoase redat prin logarit ii ze!i ali ai presiunilor pariale ale O 0 *i SO0) Deli itarea a dou do enii se fa!e prin linii drepte iar deli itarea a trei do enii se fa!e prin pun!tele de interse!ie a dou drepte, nu ite pun!te triple) A!uaiile dreptelor !e deli iteaz dou do enii se o%in din datele ter odina i!e ale rea!iilor !#i i!e, $n !are un !o pus este rea!tant iar !ellalt produs de rea!ie, !e pot a"ea lo! $n prezena O0 *i SO0)

log pS+2,g1% $ # " *uS

&hase Stabilit' (iagram

at ))% *

*uS+" 2 *u2S % !2 !" !# !1# !1" !12 !1% .ile/ */01S*0*2+S))%.I&S !$ !# !" !2 log p+2,g*u *u2+ *u+3*uS+" *u+ *u2S+"

/ig)7) Diagra a de e!#ili%ru fazi! a siste ului Cu-S-O la 11@ @ C) De exe plu, e!uaia dreptei !e separ do eniul de sta%ilitate al unei sulfuri 6eS de do eniul de sta%ilitate al unui oxid 6eO se o%ine astfel: - se s!rie rea!ia de interdependen dintre !ei doi !o pu*i $n ediu de O 0 *i SO0 8 pentru exe plul ales a"e : 6eS B 5C0O0 ; 6eO B SO0 +7, - se s!rie !onstanta de e!#ili%ru a rea!iei : :p;pSO0C+pO0,5C0 +0, - se logarit eaz e!uaia +0, *i se expri !onstanta de e!#ili%ru a rea!iei $n fun!ie de "ariaia entalpiei li%ere nor al a rea!iei +7,: log :p ; log pSO0 D 5C0 log pO0 +5, @ E +7, ; - FG log :p +2, - din relaiile +5, *i +2, se o%ine e!uaia : log pSO0 ; 5C0 log pO0 - E@+7,CFG +1, - pe %aza entalpiilor li%ere nor ale de for are a !o pu*ilor !#i i!i se !al!uleaz "ariaia entalpiei li%ere nor ale a rea!iei +7,: E@+7, ; E@+SO0, B E@+6eO, - E@+6eS, +H, @ @ @ Ialorile ri ilor E +SO0,, E +6eO, , E +6eS, se gses! redate $n literatur $n fun!ie de te peratur *i, $n a!est od, se poate o%ine for a nu eri! a e!uaiei +1,) Se o%ser" ! a!east e!uaie, $n !oordonate log+pSO0,;f>log+pO0,? , reprezint o linie dreapt de pant 5C0 indiferent de natura !#i i! a !o pu*ilor deli itai de dreapta respe!ti") In od si ilar se pot o%ine e!uaiile !elorlalte drepte !e deli iteaz dou do enii fazi!e) Interse!iile a!estor drepte deter in pun!tele triple ale diagra ei de e!#ili%ru fazi!) Diagra ele de e!#ili%ru fazi!, !u este !ea din fig)7, se pot o%ine !u ajutorul progra ului (SC OutoJu pu) A!est progra traseaz dire!t diagra a de e!#ili%ru fazi! *i totodat sta%ile*te !o pu*i !#i i!i !e se pot for a $ntr-un siste ternar pre!izat *i entalpiile 5

li%ere nor ale de for are a a!estora, intera!iunile !#i i!e din siste ul respe!ti" *i "ariaiile entalpiilor li%ere de rea!ie, !oordonatele pun!telor fixe +interse!ia dreptelor !e deli iteaz do eniile de sta%ilitate !u axele diagra ei, *i !oordonatele pun!telor triple) 4. 5plicaii practice /ie!are student "a trasa *i interpreta diagra a de e!#ili%ru fazi! , de tip :ellog, a unui siste ternar 6e-S-O indi!at) In a!est s!op se "a utiliza progra ul (SC OutoJu pu) Se "or pre!iza do eniile de e!#ili%ru fazi! !orespunztoare !o pu*ilor din siste , !oordonatele pun!telor triple *i intera!iunile !e deter in e!#ili%relor siste elor pseudo%inare)De ase enea, se "or pre!iza !o pu*ii sta%ili !oresunztor fazelor gazoase de !o poziie dat la te peratura indi!at) Nr 7 0 5 2 1 H 3 4 K 7@ 77 70 75 72 71 7H 73 74 7K 0@ 07 00 05 02 01 0H 03 04 Siste ul Cu D S - O Cu D S - O Cu D S - O Cu D S - O Cu D S - O Cu D S - O Cu D S - O Cu D S - O P% D S - O P% D S - O P% D S - O P% D S - O P% D S - O P% D S - O P% D S - O P% D S - O &n D S - O &n D S - O &n D S - O &n D S - O &n D S - O &n D S - O &n D S D O &n D S - O &n D S - O &n D S - O /e D S - O /e D S - O Ge peratura, @C 1@@ 11@ H@@ H1@ 3@@ 31@ 4@@ 41@ 1@@ 11@ H@@ H1@ 3@@ 31@ 4@@ 41@ 1@@ 11@ H@@ H1@ 3@@ 31@ 4@@ 41@ K@@ K1@ 11@ 31@ Co poziia fazei gazoase, L L O0 L SO0 L O0 L SO0 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@ 7@ 7 7 7@

". 6ibliografie 7) Progra ul (SC OutoJu pu8 0 ) I) Constantin) 6etalurgia !uprului, "ol)7, 9P', 7K4K) 5) I) Constantin, 6etale grele D pro!ese *i te#nologii, Printe!#, 'u!ure*ti , 0@@K)