DISCIPLINA : Ingineria proceselor de obinere a metalelor neferoase Lucrarea de laborator Nr.

DETERMINAREA C M! "ITIIL R #A"ICE ALE C NCENTRATEL R METALEL R NE#ER A$E %RELE

1.Noiuni generale pri&ind calculele metalurgice
In practica si proiectarea metalurgic sunt necesare o serie de date tehnologice curente cum sunt: ponderea diferiilor componeni ai sarjei (necesarul de fondani de aer tehnologic etc!" cantitile #i compo$iiile su%produselor si produselor intermediare si finite necesarul de com%usti%ili etc! In ingineria tehnologic datorit marii comple&iti #i fluctuaiilor 'n compo$iia chimic a materiilor prime de#i cercetatorul #i proiectantul au sta%ilit iniial principalele date tehnologice acestea tre%uie recalculate si reactuli$ate pentru fiecare schim%are major ce inter(ine 'n tehnologie! Calculele metalurgice au tocmai acest scop de a sta%ili principalele date tehnologice pornind de la anumite considerente teoretice #i practice #i se %a$ea$ pe legile conser(rii masei #i energiei! Consideraiile teoretice %a$ate pe calcule termodinamice si coeficieni de repartiie interfa$ic sta%ilesc principalele transformri fi$ico)chimice la care poate participa un anumit compus 'n cadrul diferitelor procese tehnologice! Considerentele practice se %a$ea$a pe re$ultatele practice o%inute pe aceia#i instalaie sau pe alte instalaii cu o funcionare asemntoare! In acest mod se sta%ilesc compo$iiile diferitelor produse finale #i intermediare randamentele de e&tracie pentru anumite elemente gradele de desulfurare coeficienii de repartiie interfa$ic etc! *ste de su%liniat c o pro%lema metalurgic poate fi re$ol(at prin mai multe ci pre$ent +nd din acest punct de (edere o mare elasticitate! ,eridicitatea algoritmului urmat este dat de compararea datelor o%inute cu cele practice de logica presupunerilor fcute #i de corectitudinea calculelor! Calculele metalurgice indiferent de metoda de re$ol(are adoptat necesit urmatoarele etape principale: a'.Determinarea compo(itiei fa(ice )raionale' a materiilor prime. -ateriile prime utili$ate 'n metalurgia neferoas minereurile si concentratele repre$inta un amestec comple& de minerale utile si sterile! De regul acestea sunt insoite de %uletine de anali$ chimic 'n care se mentionea$ coninuturile principalelor elemente si mai rar al unor minerale! Pentru sta%ilirea unei tehnologii de prelucrare a diferitelor materii prime precum #i pentru a putea sta%ili modul de comportare a unor elemente sau compu#i 'n timpul procesrii este necesar s cunoa#tem nu numai compo$iia chimic a materiilor prime ci #i compo$iia lor mineralogic! Anali$a mineralogic fiind mult mai costisitoare se reali$ea$a mult mai rar!Din acest moti( de cele mai multe ori este necesar s calculm compo$iia mineralogic pornind de la anumite informaii mineralogice pri(ind natura diferitelor minereuri si concentrate!

Compo$iia mineralogic sta%ilit prin calcul se nume#te compozitie rationala sau compozitie fazica! b'Adoptarea sc*emei generale a flu+ului te*nologic. Pe %a$a compo$iiei chimice si fa$ice a materiilor prime se sta%ile#te tehnologia posi%il de prelucrare a acestora!/ehnologia posi%il se sta%ileste fie e&perimental c+nd este ca$ul unui tip nou de materie prim fie pe %a$a datelor din literatura de specialitate! Dupa alegerea tehnologiei se sta%ile#te un flu& (o ordine" a principalelor fa$e tehnologice cu specificarea materialelor necesare si a produselor re$ultate din prelucrarea acestora! c'.,ilanturile de materiale si energie. Pe %a$a %ilanului de materiale se urmare#te determinarea cantitailor si compo$iiilor produselor re$ultate din fa$ele tehnologice pornind de la cantitatea si compo$iia materiilor iniiale sau (erificarea calculelor efectuate! In general calculele se 'ntocmesc pentru .00 1g! de materie prim!C+nd cantitaile #i compo$iiile principalelor produse #i su%produse se determin pe %a$a modului de comportare a diferiilor compu#i #i a repartiiei interfa$ice a acestora %ilanul de materiale se folose#te pentru (erificarea calculelor efectuate! In acest scop %ilanul de materiale pentru fiecare fa$ tehnologic se reali$ea$a at+t glo%al pentru toate elementele c+t si indi(idual pe elemente!De asemenea se reali$ea$a %ilanul total pe 'ntrg flu&ul tehnologic! 2ilantul termic urmare#te 'n general sta%ilirea necesarului de com%usti%il 'n (ederea atingerii unor anumite temperaturi 'n agregatele metalurgice! 2ilanturile termice se 'ntocmesc prin calcularea 'ntregii cantiti de cldur care intra 'n procesul dat (arderea com%usti%ilului reaciile e&oterme aportul de caldura al produselor ce alctuiesc amestecul de sarj etc!" precum #i a 'ntregii cantitai de cldur care se consuma (transformarile de fa$a reaciile endoterme coninutul de cldur al produselor re$ultate etc!"! Datorita simplificarilor inerente care inter(in %ilanturile termice au numai un caracter informati( pentru scoaterea in e(iden a principalelor surse de consum de cldur #i e(entual a cilor de reducere a consumului de com%usti%il!

-. Compo(iia fa(ic. a concentratelor sulfuroase utili(ate /n metalurgia cuprului -ateriile prime utili$ate 'n pirometalurgia cuprului sunt concentratele cuproase iar ca materiale au&iliare se utili$ea$ cuar ca fondant (pentru completarea necesarului de Si34" 'n (ederea o%inerii unor $guri de compo$iie dat aer tehnologic pentru asigurarea reaciilor de o&idare #i de ardere a com%usti%ililor com%usti%ili (ga$ metan sau pcur " pentru o%inerea temperaturii necesare procesului! In afara acestor materiale 'n tehnologiile pirometalurgice ('n diferitele fa$e ale tehnologiei" se utili$ea$ o serie de su%produse re$ultate din propria tehnologie (prafuri (olatile de la topirea pentru mat con(erti$are rafinare termica " $guri %ogate (de la con(erti$are si rafinare termic " resturi anodice (de la rafinarea electrolitic" sau su%produse si de#euri re$ultate din alte tehnologii ! 2.1 Compoziia fazic a concentratelor In concentratele de natur sulfuroas cuprul se poate afla su% form de calcopirita (Cu5eS4" %ornit (Cu65eS7" co(elin (CuS" calco$in (Cu4S" #i alte minerale comple&e ! In majoritatea ca$urilor calcopirita este mineralul principal celelalte minerale cu coninut de cupru fiind 'n concentraii nesemnificati(e!Din aceasta cau$a la sta%ilirea teoretic a compo$iiei fa$ice a concentratelor cuproase de natur sulfuroas se

consider 'ntreaga cantitate de cupru ca fiind su% form de calcopirita! In ca$ul c este necesar s fie luat 'n considerare #i un alt mineral cu coninut de cupru (de e&emplu co(elina sau calco$ina" tre%uie s se specifice ('n %a$a unor studii mineralogice" distri%uia cuprului 'ntre mineralele respecti(e! Cel mai frec(ent algoritm de calcul teoretic a compo$iiei fa$ice are la %a$a urmtoarea distri%uie a elementelor sau compu#ilor nominali$ai 'n compo$iia chimic: Cu89:Cu5eS4 5e89:5eS4 5e;S< Cu5eS4 P%89:P%S =n89:=nS As89:As4S> S%89:S%4S> 2i89:2i4S> S89:Cu5eS4 5eS4 5e;S< P%S =nS As4S> S%4S> 2i4S> Ca389:CaC3> -g389:-gC3> Si3489:Si34 Al43>89:Al43> Calculele se 'ntocmesc pentru .00 1g concentrat 'n stare perfect uscat! Pentru determinarea compo$itiei rationale teoretice se fac calcule stoichiometrice %a$ate pe distri%utia presupusa conform urmtorului algoritm: a"!Cantitatea de calcopirita din concentrat: ?Cu5eS4@c9?Cu@cA-Cu5eS4B-Cu )Cantitatea de fier din calcopirit : ?5e@Cu5eS49?Cu5eS4@cA-5eB-Cu5eS4 )Cantitatea de sulf din calcopirit: ?S@Cu5eS49?Cu5eS4@c)?5e@Cu5eS4)?Cu@c %"!Cantitatea de din concentrat: ,$. Ingalen calculele metalurgice se folosesc de regula urmatoarele notaii:
-)masa moleculara a compusului sau elementului specificat prin indice (pentru calcule simpli) ficate masac9?P%@ molecular se rotunjeste la (aloare 'ntreag iar pentru calcule mai precise se recoma) ?P%S@ B-P% cA-P%S nda a)se lua (alorile cu cel puin 4 $ecimale"!In e&emplele pre$entate masele atomice au fost luate Cantitatea de sulf din galen : ?S@P%S 9?P%S@c)?P%@ c 'n calcul cu 4 $ecimale! ? @)desemnea$a cantitatea din elementul sau compusul 'nscris 'ntre parante$e! c"!Cantitatea de blend arat din concentrat : compus se afl elementul sau compusul din parante$a! )indicii parante$elor 'n ce produs sau

?=nS@c9?=n@cA-=nSB-=n )Cantitatea de sulf din %lend : ?S@=nS9?=nS@c)?=n@c d).Cantitatea de As2S3 din concentrat: ?As4S>@c9?As@cA-As4S>B4A-As )Cantitatea de sulf din As4S>: ?S@As4S>9?As4S>@c)?As@c e"!Cantitatea de stibin din concentrat: ?S%4S>@c9?S%@cA-S%4S>B4A-S%

>

)Cantitatea de sulf din sti%in :?S@S%4S>9?S%4S>@c)?S%@c f! Cantitaile de pirit i pirotin: Cantitatea de fier aflat su% forma de calcopirit a fost determinat anterior !Cestul de fier din concentrat se (a afla su% forma de pirit #i pirotin! De asemenea a fost calculat anterior sulful aflat su% forma a di(erse sulfuri! Cestul de sulf se (a considera su% forma de pirit #i pirotin! Pentru simplificare facem urmatoarele notaii: )cantitatea total de fier aflat su% form de pirit #i pirotin 9a9?5e@c)?5e@Cu5eS4 D )cantitatea total de sulf aflat su% form de pirit #i pirotin 9%9?S@ c)?S@sulful total din celelalte sulfuri D &)cantitatea de fier din pirit D E)cantitatea de sulf din pirit! Conform notaiilor re$ult : )Cantitatea de pirit din concentrat : ?5eS4@c9&FE )Cantitatea de pirotin din concentrat :?5e;S<@c9(a)&"F(%)E" Pentru aflarea lui & si E se calculea$a stoichiometric cantitatile de pirita si pirotina in functie de cele 4 necunoscute re$ultand un sistem liniar dupa cum urmea$a: ?5eS4@c9&A-5eS4B-5e9EA-5eS4B4A-S respecti(: 4A&A-S9EA-5e (." ?5e;S<@c9(a)&"A-5e;S<B;A-5e9(%)E"A-5e;S<B<A-s respecti( : <A(a)&"A-S9;A(%)E"A-5e (4" Prin re$ol(area sistemului format din ecuaiile (." #i (4" re$ult (alorile & si E pe %a$a crora se calculea$a cantitaile de pirit #i pirotin! ,$.Algoritmul de calcul pre$entat necesita s se 'ndeplineasca conditiile:&:0 D E:0 D a:& D %:E ! Dac una din aceste condiii nu se 'ndepline#te tre%uie reformulat pro%lema 'n sensul lurii 'n considerare #i a altor compu#i ai cuprului (ca de e&emplu CuS sau CuS4"
g"Cantitatea de CaCO3 din concentrat:

?CaC3>@c9?Ca3@cA-CaC3>B-Ca3 )Cantitatea de C34 din CaC3>: ?C34@CaC3>9?CaC3>@c)?Ca3@c h"!Cantitatea de MgCO3 din concentrat: ?-gC3>@c9?-g3@cA--gC3>B--g3 )Cantitatea de C34 din -gC3>:?C34@-gC3>9?-gC3>@c)?-g3@c i"!CO2 total din concentrat: ?C34@/3/AL9?C34@CaC3>F?C34@-gC3> j"!Alte elemente sa comp i: Prin GalteleH desemnm elementele sau compu#ii ce nu au fost nominali$ai 'n compo$iia chimic! HAlteleH din compo$iia raionala difer de GalteleH din compo$iia chimic prin cantitatea de C34!

?Altele@comp!rationala9?Altele@comp!chimica)?C34@/3/AL Cantitile de Si34 si Al43> din compo$iia raionala sunt egale cu cele din compo$iia chimic! ,$. Ce$ultatele o%inute se centrali$ea$ su% forma unui ta%el 'n scopul (e) rificarii e&actitii calculelor #i a identificrii mai u#oare a (alorilor diferitelor mrimi ce urmea$ a fi utili$ate mai departe 'n proiectare!

0. Aplicaii 5iecare student (a efectua un program de calcul a compo$iiei fa$ice a unui concentrat sulfuros pe %a$a algoritmului pre$entat #i (a e&emplifica utili$area programului reali$at la sta%ilirea compo$iiei fa$ice a unui concentrat de compo$iie chimic dat!