Balan Ana-Maria Grupa: 914

INSTAURAREA COMUNISMULUI IN ROMANIA

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe notiuni: un anume sistem social, o ideologie care promoveaza acest sistem social, sau o miscare politica care doreste sa implementeze acest sistem. Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitarista n care nu exista proprietate privata si nici clase sociale. n comunism toate bunurile apartin societatii ca ntreg, Si toTi membrii acesteia se bucura de acelasi statut social si economic. Probabil cel mai cunoscut principiu al unei societasi comuniste este: " e la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa necesitati". Ca ideologie mai noua, comunismul dupa revolutia din octombrie din !usia tarista, este sinonim cu marxismul si diversele ideologii derivate, cea mai notabila fiind a "arxism#$eninismului. Printre altele, "arxism#$eninismul propune conceptia progresului n istorie, potrivit careia exista patru faze ale dezvoltarii economice a societatii: sclavia, feudalismul, capitalismul si comunismul. %ceasta "conceptie materialista" a comunismului, arata ca din sistemul economic deriva toate celelalte sisteme &social, 'uridic, cultura...(. e asemeni dezvolta "conceptia determinismului", potrivit careia fiecare individ dintr#o clasa are un gen de comportament indus, nu de g)ndirea acelui individ ci de clasa la care apartine, si de aceea el trebuie reeducat n lumina noii societati comuniste. %cest concept determinist este cel care a folosit la 'ustificarea lagarelor de reeducare, n care au murit milioane de oameni n decursul secolului **, n !usia sovietica a lui Stalin, C+ina, si n celelate "state fratesti".

O dictatura absolut inu ana

,n !omania esecul comunismului a fost cel mai socant, dezastrul economic cel mai adanc si conditiile de trai cele mai inumane. -atura eratica a procesului luarii deciziilor, gustul pentru proiecte economice grandioase si adunarea deliranta a conducatorului si a ideilor lui irationale au sfarsit prin a impinge tara la dezastru si au nascut o societate monstruoasa, in care supunerea si frica au luat locul demnitatii, iar minciuna pe al adevarului. .milinta, lipsurile si opresiunea s#au adunat, fara ca un sfarsit, oricare ar fi fost el, sa fie intrevazut. Cu timpul, in /ccident se punea, din ce in ce mai insistent, o intrebare: 0Care este punctul limita12 e la oameni de rand la experti, toti se intrebau cata suferinta vor mai indura romanii pana sa se revolte si sa se elibereze. -imeni nu putea da un raspuns. e multe ori se credea ca oamenii au a'uns la limita suportabilului, dar curand incepea sa para ca o asemenea limita nu exista. Toata lumea era surprinsa de aparenta inertie si pasivitate a romanilor, un palid raspuns gasindu#se in istoria, psi+ologia sociala sau realitatea dura a vietii cotidiene a natiunii. ,n anii 34 si 54 s#au facut eforturi intelectuale de a se gasi particularitatea regimului Ceausescu. Pentru unii, era Stalinism primitiv. %ltii adaugau o tenta de traditie bizantina la totalitarismul comunist clasic, iar o a treia categorie vorbea de o societate 6 erzats, de pseudo#orice, inclusiv de un pseudo#neo stalinism .

Inceputul dominatiei comuniste

Preponderenta sovietica s#a manifestat imediat dupa 78 august 9:;;, cand delegatia romana s#a deplasat la "oscova pentru a semna Conventia de armistitiu cu -atiunile .nite. P.C.!. a actionat penrtu crearea unui sistem de aliante a fortelor de stanga si la ordinul "oscovei, comunistii au sporit starea de confuzie, pentru a a'unge la putere. $a Conferinta de la "oscova din : octombrie 9:;; Stalin si C+urc+ill au impartit <alcanii iar sfera de influenta sovietica in !omania era de :4=. P.C.!.a iesit din <locul -ational emocrat &<.-. .( si din guvern si impreuna cu P.S. . si alte grupari fidele comunismului au format >rontul -ational emocratic &>.-. .( . ,ar in nordul Transilvaniei, ..!.S.S. a instituit un regim de ocupatie militara. P.C.!. a atras in >.-. . si grupari desprinse din partidele istorice precum cea national#taranista condusa de %nton %lexandru si cea liberala condusa de ?+. Tatarescu. ,n ianuarie 9:;@ ?+eorg+idiu e' si %na PauAer au fost c+emati la "oscovaB ultima etapa a fost organizarea unor demonstratii pentru demiterea guvnului !adescu. $a 7; februarie 9:;@ au avut loc mari demonstratii in <ucuresti, soldate cu morti si raniti iar la 75 februarie 9:;@ %.C. DasinsAi, ad'unctul ministrului de externe sovietic, a cerut regelui sa numeasca un nou govern condus de Petru ?roza. ,n guven au intrat si ?+. Tatarescu impreuna cu %. %lexandrescu. $a : martie 9:;@ nordul Transilvaniei a intrat sub controlul administratiei romanesti si pentru a atrage simpatia taranilor, P. ?roza a infaptuit la 78 martie 9:;@ reforma agrara pentru ca in 9:;: sa declanseze campania de colectivizare. !egele "i+ai a cerut demisia lui ?roza si a declansat 0greva regala2. %ceasta s#a sfarsit prin includerea in guvern a doi reprezentanti de la P.-.$. si P.-.T. iar ?roza a epurat aparatul de stat, a creat lagare de detinuti, a suprimat ziarele de opozitie, a infiintat sovromurile si tribunalele populare si a anuntat alegeri libere. Pentru intimidarea opozitiei guvernul a trecut la arestari in randul acesteia si i#a fost obstructionata campania electorala. %rmata sovietica, politia si 'andarmeria comunista i#au spri'init pe comunisti. Electoratul a votat pentru partidele istorice insa comunistii au falsificat rezultatul alegerilor, au iesit invingatori, reprezentantii puterilor occidentale acreditati la <ucuresti nespri'inind fortele democratice si pe regale "i+ai. Pe 94 februarie 9:;3 !omania a semnat Tratatul de Pace cu -atiunile .nite. upa aceea comunistii au trecut la un alt val de arestari: actiunea de la Tamadau a vizat compromitere P.-.T.B partidele politice au fost interzise si opozitia lic+idata. ,n noiembrie 9:;3 au fost inlaturati liberalii din guvern iar P.C.!. a ramas partid unic. !egele "i+ai , a fost invitat la ceremonia casatoriei principesei Elisabeta la $ondra, aici a avut convorbiri cu diferiti oameni politici care l#au sfatuit sa nu se mai intoarca in tara insa el s#a intors. Pe 84 decembrie 9:;3 ?+eorg+idiu e' si Petru ?roza i#au cerut regelui "i+ai sa abdice. .ltimul obstacol in calea comunizarii a fost inlaturat, in aceeasi zi proclamandu#se !epublica.

Perioada stalinista. Regimul lui Gh. Gheorghidiu Dej

Proclamarea !epublicii in 9:;3 a desc+is calea crearii statutului totalitar, care s#a bazat pe un partid unic, pe centralizarea economiei, pe suprematia politiei secrete. ,n februarie 9:;5 s#a infiintat P.".!., condus de ?+. ?+eorg+idiu e', urmat de %na PauAer si Dasile $uca. Tot in 9:;5 a fost adoptata si prima Constitutie comunista care a imitate#o pe cea sovietica din 9:8F. /rganul legislativ suprem era "area %dunare -ationala. ,ntreaga putere politica a apartinut partidului unic care a fost spri'init de politia politica. >ostii demnitari au fost exterminati si inc+isi in lagare de munca &Sig+et, !m. Sarat, ?+erla, Pitesti,%iud(: la Pitesti au fost 0reeducati2 intre 9:;5 si 9:@7 tineri&elevi, studenti(, la canalul unare#"area -eagra au fost inc+isi 54444 de oameni, multi murind din cauza conditiilor inumane. ?+eorg+idiu e' si#a indepartat toti rivalii, in 9:@; lic+idandu#l pe $ucretiu Patrascanu.

Stalinismul economic a cuprins: nationalizarea intreprinderilor, etalizarea bancilor, colectivizarea agriculturii. ,n industrie s#au aplicat planurile cincinale, ele stabilind ritmuri inalte de dezvoltare, necolerate cu resursele tarii. Colectivizarea s#a terminat in 9:F7 cuprinzand :F= din terenurile arabile ale tarii. 54444 de tarani care au refuzat sa se inscrie in C.%.P.#uri au fost arestati. Prin atalizarea <ancii -ationale a intrat in mana comunistilor cea mai importanta banca romaneasca. Pe plan cultural au fost rupte relatiile cu /ccidentul si s#a adoptat modelul sovietic: proletculturismul. ,n 9:;5 a fost adoptata $egea invatamantului iar religia ca obiect de studiu a fost inlocuita cu istoria Partidului Comunist al .niunii Sovietice si cu geografia ..!.S.S.. Profesorii care nu au acceptat au fost exclusi din invatatmant. S#a introdus cenzuraB <iserica a fost subordonata autoritatilor comuniste iar biserica ?reco#catolica a fost silita sa se uneasca cu cea ortodoxa. ,n plan politic !omania a intrat in C.%.E.!. in 9:;: iar in 9:@@ a intrat in pactul de la Darsovia. ,n anul 9:@8 a murit Stalin iar in 9:@F a avut loc revolutia anticomunista din .ngaria. ,n 9:@5 trupele sovietice s#au retras din !omania si aceasta a inceput sa se distanteze de ..!.S.S. dar nu a abandonat modelul soviatic. Comertul romanesc a inceput sa se reorienteze catre /ccident. !omania nu a acceptat 0panul Dalev2 care dorea sa faca din !omania o zona agricola in interiorul ..!.S.S. si a reluat relatiile cu ,ugoslavia, de care se indepartase dupa ce conducatorul acesteia, Tito, s#a desprins de "oscova. ,n 9:F; a fost lansata o declaratie care proclama egaliatatea tuturor partidelor comuniste insa cu toate incercarile de reforma regimul e' nu poate fi absolvit de crimele comise impotriva opozantilor.

Regimul nationalist-comunist

Nicolae Ceausescu
"oartea lui ?+eorg+iu# e' a pus problema succesiunii sale n conducerea P.".!. %tunci, Geducat2 ncH din 9:@7 pentru a Gslu'i2 politica comunistH, -icolae CeauIescu vine la putere. Cu toate cH acesta beneficiase de politica de destindere a lui e', CeauIescu a atacat ve+ement pe fostul conducHtor, proclam)ndu#se desc+izHtorul marii politici. Prima etapa a regimului ceauIist s#a desfHIurat ntre anii 9:F@#9:39. Principalii factori au fost : adoptarea unei noi Constitutii, redenumirea tarii in !epublica Socialista !omania si sc+imbarea denumirii P.".!. in Partidul Comunist !oman&P.C.".(. Toate promisiunile cu caracter populist fHcute de cHtre CeauIescu, i#au ntHrit poziJia. $a acea vreme, noul lider nu urma numai c)Itigarea simpatiei faJH de popor ci Ii pe cea a /ccidentului. Prin aceastH politicH a sa, CeauIescu a reuIit sH c)Itige Ii simpatia poporului. !ealizHrilor din aceastH etapH li s#au adHugat momentul din 9:F5, care s#a dovedit a fi decisiv pentru propulsarea lui CeauIescu in politica internaJionalH. $a un momentdat GtovarHIul2 CeauIescu a atacat verbal ..!.S.S. in acel moment prestigiul lui CeauIescu a crescut imens. !epetatele vizite n strHinHtate ale GtovarHIului2 au amplificat rolul !om)niei pe plan internaJional. A doua etap a regimului CeauIist s#a desfHIurat ntre anii 9:39#9:54. %ceastH etapH a avut ca punct de pornire vizitele lui CeauIescu n C+ina Ii n Coreea de -ord. in 9:37, acesta ncepe sa#si punH rudele n posturi importante n partid Ii n sistemul organelor de stat. n 9:38 soJia sa, Elena, este promovatH n Comitetul Executiv al P.C.!. n 9:3; CeauIescu devine preIedinte al republicii. Tot n anii K34 dictatorul nostru a luat o serie de decizii economice greIite, GpregHtind2 astfel criza economicH din anii K54.

Cea de-a treia etap a regimului CeauIist s#a desfHIurat ntre anii 9:54#9:53. upH 9:54 starea de crizH a !om)niei a devenit evidentH. n aceastH perioadH Jara noastrH avea nevoie de materii prime din strHinHtate. Tot n aceastH perioadH de crizH s#au nregistrat mprumuturi imense din strHinHtate. "a'oritatea statisticilor erau falsificate pentru a acoperi o economie falimentarH. %tunci poporul rom)n era folosit tot mai mult ca o armH de propagandH a regimului CeauIist . Ultima etap Ii anume sf)rIitul regimului CeauIist a avut loc ntre anii 9:53#9:5:. n aceIti doi ani dictatorul pierduse total spri'inul populaJiei. ornic de a modifica fizionomia oraIelor, regimul a nceput o serie de demolHri ale construcJiilor vec+i. %Iadar la 79 septembrie 9:55, CeauIescu a organizat un miting pentru a explica populaJiei de ce politica sa este cea mai bunH. nsH, nt)lnirea nu a mers aIa cum s#a aIteptat. "ulJimea a nceput sH#l +uiduie pe dictator, dupH care mulJimea a pHtruns n Comitetul Central, Televiziunea Ii !adioul, anunJ)nd poporul cH CeauIescu a fugit. n cele din urmH CeauIescu a fost prins la T)rgoviIte pe data de 7@ decembrie. upH ce au fost 'udecaJi, Elena Ii -icolae CeauIescu au fost executaJi.

Optiuni !" au #us la #"$astru

!egimul -icolae Ceausescu a infaptuit o politica economica menita sa industrializeze !omania intr#un timp scurt, fara nici o preocupare pentru nevoile reale ale tarii sau sacrificiile umane. %sa numita rata a acumularii &procentul din venitul national reinvetit in economie( era mentinuta constant la un nivel excesi de ridicat, de aproape 84=, pentru a pastra un ritm inalt de crestere economica. Prioritatile si obiectivele economice erau stabilite arbitrar, avand la baza mai degraba inclinatiile si preferintele personale ae conducatorului si ale sotiei sale. /bsesia stalinista a dictatorului privind industria grea ca obiectiv prioritar l#a facut sa dezvolte cu orice pret o uriasa industrie siderurgica si metalurgica. Deleitatile stiintifice de c+emist ale Elenei Ceausescu au dat nastere unei vaste industrii petroc+imice. %ceste ramuri au devenit pivotii economiei romanesti.%mbele optiuni s#au devenit irationale, si pe deasupra, foarte costisitoare.

Pricipala eroare economica a acestor optiuni consta in aceea ca ele ignorau total lipsa de materii prime si resurse energetice a !omaniei. esi era bogata in resurse naturale, tocmai pentru industriile care erau prioritare lui Ceausescu !omania avea prea putina materie prima. ,n consecinta, toate materiile prime, sau cea mai mare parte a lor, ca si energia utilizata proveneau din import.. Spre exemplu , in 9:55, importurile de minereu de fier se marisera de 74 de ori fata de punctul 9:F4. Paradoxul era ca acele industrii care se bazau pe materie prima si energie din import nu prea reuseau sa#si desfaca produsele pe piata mondiala. ,n 9:55 &an pentru care datele sunt mai mult sau mai putin corecte(, numai 94,7= din productia de otel o reprezenta otelul inalt aliat, cu o sansa de a se vinde pe piata mondiala saturata. ,n ansamblu, industria grea nu era capabila sa aduca suficienta valuta straina nici macar pentru a acoperi costurile materiilor prime si ale energiei importate pe care le utiliza. Pentru a compensa acest deficit, regimul sporea constant exporturile de alimente si bunuri de larg consum, adica exact de ceea ce romanii aveau nevoie. ,ndustriile prioritare erau si energofage, spre exemplu combinatul de aluminiu de la Slatina consuma, in 9:5: electricitate ec+ivalenta cu consumul casnic al intregii populatii din !omania.

Lipsuril"
,n timp ce se faceau investitii enorme in aceste obiective prioritare si in constructii megalomane, regimul negli'a alte industrii, pentru care existau rezerve corespunzatoare de materii prime auto+tone. in 0granarul Europei2, !omania a devenit 0cutia milei2. ,ndustrializarea obsesiva a avut doua efecte devastatoare asupra agriculturii. ,ntai, ea a privat productia agricola de investitiile indispensabile in masini, irigatii, ameliorari funciare si ingrasaminte, si apoi, a depopulat satele. Cel de#al doilea efect a luat proportii dramatice, lasand munca campului in principal in seama femeilor si a batranilor. "ai mult, intr#o vreme cand alte tari comuniste liberalizau legile cu privire la proprietatea funciara si slabeau controlul statului asupra proprietatii agricole, Ceausescu reintroducea in 9:58 cotele obligatorii catre stat, iar in 9:5F decreta ca toate terenurile agricole erau proprietate de stat data in folosinta temporara numai gospodariilor agricole de stat si cooperatiste sau taranilor individuali. ,mixtiunea si 'aful statului erau de'a strigatoare la cer, suprimand orice motivatie ca taranul sa munceasca mai bine sau sa produca mai mult.

Efectele au fost cumplite. Productivitatea agricola era una din cele mai scazute din Europa. Se comiteau exagerari aberante cand se reportau recolte record de cereale, spre exemplu, in 9:5:, Ceausescu a anuntat ca recolta de grau atingea F4 444 444 tone cand, de fapt, ea se situa sub 93 444 444 tone. ,n 9:5: de fapt, recolta de porumb la +ectar era doar o fractiune din a celorlalte tari, fie ele si comuniste: 88= din recolta ,taliei sau a ?ermaniei occidentale, ;@ = din cea a .ngariei. !ecolta de grau era mai putin de @@= din cea a ?ermaniei si a >rantei. %ceeasi soarta a avut#o si productia de lapte. ,n 9:55, productia pe locuitor a industriei alimentare era: carne 83,7 Ag, branza# 8,7 Ag, unt# 9,3 Ag, ulei comestibil#9;,7 Ag. C+iar si aceste resurse atat de limitate ar fi putut asigura o +rana saracacioasa, dar acceptabila pentru populatie, daca nu s#ar fi exportat frenetic alimente in sc+imbul valutei forte sau al energiei. ecizia lui Ceausescu de a ac+ita datoria externa de 97 mld L a !omaniei in numai cativa ani insemna, pactic, ca orice putea fi vandut peste +otare pentru valuta forte. Produsele alimentare si bunurile de consum erau printre articolele cel mai usor de vandut. esi nu sunt inca disponibile date demne de incredere, din care sa rezulte cat de mult s#a exportat in realitate, exista numeroase dovezi ale penuriei insuporabile de produse alimentare de baza, ma'oritatea rationalizate, si ale malnutritiei, in special in randul copiilor. ,n9:57, regimul, intrecand orice masura, a acuzat largi categorii ale populatiei ca se supraalimenteaza si, in consecinta, a instituit o Comisie pentru %limentatia !ationala, care sa supraveg+eze punerea in aplicare unui Program de %limentatie Stiintifica. ?oana febrila dupa mancare devenise principala ma'oritatii populatiei tarii, care nu#si avea egal decat poate in suferinta provocata de frig, iarna. ,n conditiile in care aproape intreaga energie de productie interna sau importata era ing+itita de industria grea, consumul privat fusese redus la o cantitate negli'abila. S#a decretat ca temperatura din locuintele oamenilor de rand nu putea depasi iarna 95 grade Celsius. "aximum permis pentru iluminatul unei camere era un bec de ;4 Mati.

Etiopia Europ"i
?randomania cuplului prezidential a condus la incercarea de a mari substantial populatia !omaniei prin ceea ce a fost, probabil, cea mai abominabila politica a natalitatii din lume. $a Congresul partidului din 9:5;, Ceausescu a stabilit ca obiectiv cresterea populatiei !omaniei de la aproximativ 78 mil la 84 mil pana in anul 7444. Pe langa interzicerea anticonceptionalelor si a avorturilor, regimul a instaurat pentru toate femeile salariate de varsta productiva controale ginecologice, pentru a se putea constata daca o femeie e gravida si pentru a o forta sa duca sarcina pana la capat. !ezultatul a fost o crestere tragica a mortalitatii in randul femeilor, de la 5F decese materne la 944 444 copii nascuti vii in 9:FF la 9@4 in 9:5;, 5;= din acestea fiind atribuite unor avorturi practicate ilegal. 9 Toate aceste masuri, ca si durele pedepse pentru incalcarea lor, au fost luate intr#o vreme cand oamenii pur si simplu nu puteau sa#si +raneasca copiii sau sa le asigure o locuinta adecvata. "ulti copii mureau in spitale la scurt timp dupa nastere din cauza lipsei de igiena, caldura si medicamente. ,n 9:5: mortalitatea infantile era de 8 ori mai mare decat in S.%. -umerosi copii erau abandonati in orfelinate mizerabile si supraaglomerate, numite de Nas+ington Post 0magazii de copii2. ,ntr#o relatare din !omania, "arO <attiata cita surse romanesti ce estimau numarul copiilor din aceste orfelinate intre 9@ 444 si ;4 444. Conditiile din asemenea case de copii au fost descrise de un medic francez ca 0ceva intre %usc+Mitz si Pampuc+ea2. $a finalul deceniului : !omania se afla pe ultimile locuri din Europa la aproape toti indicatorii: sanatate, conditii de locuit,puritatea aerului, accesul la radio si tv, servicii, educatie, transport etc. Ea a fost supranumita 0Etiopia Europei2. !omanii traiau un cosmar pe care erau fortati sa#l numeasca 0Epoca de aur2, sub 0indrumarea2 0geniului Carpatilor2 si al 0marii savante de renume mondial2. %ceste colosale minciuni erau insotite permanent de mii de altele, intr#un cor de nebunie colectiva simulata. Ted Poppel a folosit o metafora extrem de sugestiva spunand ca !omania era 0o casa de nebuni in care dementi conduceau azilul, iar internatii erau pedepsiti pentru a fi intregi la minte2 7. Si efectiv oamenii erau pedepsiti pentru ca refuzau sa 'oace scenaiul 0dementilor2. /amenii erau amentintati, corupti, striviti psi+ologic de acest regim. %mploarea coruptiei si a vanzarii sufletelor in sc+imbul unei sanse ceva mai mari la supravietuire in lupta cu frigul si foamea isi gasea expresia in cooperarea pe care multi romani o ofereau, cel mai adesea
9 7

ca informatori ai omniprezentei Securitati. Se spune ca unul din ; sau c+iar din trei romani era informatori , estimare ce nu a fost dovedita, dar nici contestata

Mi%tura l"tala #" &ri!a si

anipular"

,n primul rand, Securitatea manipula intreaga populatie prin infiltrari perfide sau prin represiuni dure, violente. e asemenea, structura tentaculara, mafiota a puterii, in care marea familie a dictatorului si a sotiei sale detinea functiile de comanda, facea imposibila orice rezistenta la nivelul sistemului. / alta impre'urare unica in felul ei e insasi clasa muncitoare, mult mai tanara ca in alte tari. Ea cuprinde un procent de tarani stramutati la oras, care si#au pierdut valorile satului, dar nu au asimilat modul de a gandi al oraseanului. %cest segment era atat de vulnerabil, incat putea fi foarte usor indus in eroare si manipulat. e asemenea, el putea fi foarte greu abordat de oamenii desc+isi spre reforme, mai ales de intelectuali. ,ntelectualii romani sunt adesea acuzati de elitism sau blamati cel putin pentru lipsa de comunicare cu muncitorii ce friza dispretul. ,ndiferent daca acuzatia este adevarata sau nu, cert este ca in !omania n#a existat un Solidarnosc sau un >orum Civic. ,n sc+imb, existau frictiuni si animozitati sociale si nationale, intretinute cu perfidie. iversiunea nationalista avea mare success in orice directie se indrepta. >lagelul antisemitismului a fost reactivat, incomodat putin de dimensiunile reduse ale tintei &o pupulatie evreiasca redusa de emigrare la numai 74 444 de la cei ;44 444 de la sfarsitul celui de#al doilea razboi mondial(, dar foarte eficace. .ra impotriva ungurilor s#a dovedit extreme de utila. ,n fine, sentimentele antirusesti au fost abil puse in valoare c+iar de la inceput de Ceausescu , care si#a construit reputatia de lider nationalist si independent tocmai prin ostilitatea afisata fata de "oscova, atitudine ce i#a folosit atat pe plan intern cat si international. %cest lucru i#a permis lui Ceausescu sa transforme !omania in mosia lui proprie. /ccidentul poarta probabil o anume raspundere, pe care ar trebui sa o recunoasca si sa si#o asume, de a se fi lasat dus de nas de Ceausescu pentru atata vreme si cu un folos atat de mic. %tutudinea ec+ivoca a %pusului fata de Ceausescu a constituit, se pare, un factor in+ibant petru o potentiala opozitie. %cesta este un punct de vedere legitim si poate c+iar 'ustificat,desi el pare adesea o tentative de a 0muta in exterior vina2. ,n cele din urma, /ccidentul si#a racit atitudinea fata de Ceausescu si l#a plasat intr#un soi de carantina diplomatica in cea de#a doua 'umatate a anilor 54. Totusi, S.% au continuat pana in 9:55 sa acorde !omaniei clauza natiunii celei mai favorizate. ,n 9:55, !omania era izolata atat in vest, cat si in est, iar inspaimantatoarea ei performanta in domeniul drepturilor omului era denuntata la scara universala. !iposta lui Ceausescu a fost de a deveni sabotorul procesului QelsinAi, proces care cunoscuse o puternica accelerare in 5:. !olul pe care l#a 'ucat l#a consacrat definitiv ca un partas al comunitatii statelor europene, un fapt care la randul sau a incura'at considerabil opozitia interna din !omania.