Capitolul I.

Consideratii generale Organizarea Curtii Internationale de Justitie Cu ocazia desfasurarii Congresului bienal de drept international public, in martie 1995 la New York, Hans Corell, Secretar general adjunct pentru problemejuridice al N! arata ca dreptul international public trebuie sa de"ina un limbaj al relatiilor internationale actuale# $n aceasta desc%idere, putem aprecia ca acti"itatea C$& este unul dintre cele mai putin contestate si contestabile modele de referinta atat pentru breasla juristilor cat si pentru destinatarii directi ai normelor de drept international, Statele# Curtea $nternationala de &ustitie este un organism judiciar a carui independenta si autonomie sunt stipulate si garantate in si, prin pre"ederile Cartei Natiunilor !nite si ale Statutului C$&# Competenta &urisdictia Curtii este sau poate fi desc%isa oricarui stat al lumii# 'tat Carta Natiunilor !nite cat si Statutul stipuleaza ca numai Statele se bucura de calitate procesuala acti"a la C$&# Statele membre ale C$& au desc%isa jurisdictia Curtii de jure. Statele care nu sunt membre cu drepturi depline in N! dar care adera la Statutul C$&, au desc%isa jurisdictia Curtii# $n ceea ce pri"este statele care nu sunt membre ale N! si nici nu sunt parti la Statutul C$&, ele pot a"ea calitatea de parti in fata Curtii in temeiul unei (ezolutii cu caracter general a Consiliului de Securitate din 15 octombrie 19)*, sub conditiile de a accepta jurisdictia Curtii potri"it pre"ederilor Cartei, Statutului si (egulamentului, de a se supune deciziilor acesteia si de a+si asuma obligatia de a duce la indeplinire obligatiile care le+ar re"eni in urma pronuntarii Curtii in aceleasi conditii ca si membrii N!# Competenta materiala a Curtii este determinata, de la caz la caz, in functie de continutul si natura di"erselor litigii cu pri"ire la care partile con"in sa le supuna solutionarii instantei# 'sadar,

Capitolul III. Regulile materiale si regulile procedurale 3.1. Apele interioare, baile istorice, golfurile Con"entia pri"ind dreptul marii din 19,- consacra un spatiu restrans acestei prime zone a apelor marii, poate si din cauza unei recunoasteri traditionale, codificata deja in dreptul de la .ene"a# /ractica statelor si c%iar elemente din opinio juris sunt abundente inca inainte de codificarea unor reguli generale# 0rei %otarari pronuntate de C$& au dezbatut, pe larg, in epoci diferite, c%estiuni legate de apele interioare, baile istorice si golfurile unor state care si+au reglementat disputele prin Curtea1 'facerea pescariilor anglo+ nor"egiene, 19512 'facerea .olfului 3aine, 19,) si 4elimitarea frontierei terestre insulare si maritime5 dintre Honduras si 6$ Sal"ador, 199-# /rincipiul esential este asimilarea completa a apelor interioare teritoriului teresttu al statului, ceea ce este confirmat de art#l, 7 1 din Con"entia de la .ene"a pri"ind marea teritoriala, care precizeaza ca aceste ape sunt supuse su"eranitatii de stat# /entru acest moti" ele sunt deseori denumite cu e8presia 9teritorii maritime9 sau 9mare nationala9# $n ceea ce pri"este temeiul principial al titlurilor statelor asupra intinderilor de ape, putem in"oca Hotararea Curtii de arbitraj in 'facerea Canalului :eagle 9 e8ista un principiu general de drept in "irtutea caruia, in absenta unei dispozitii e8prese in sens contrar, o atribuire de teritoriu trebuie ipso facto sa antreneze atribuirea apelor dependente de teritoriul atribuit;# 'ceasta consacrare este calificata drept 9cea mai solemna recunoastere a teoriei ,pro8imitatii5 sau ,contiguitatii51 soarta apelor adiacente tarmurilor urmeaza soarta teritoriului terestru9# <#1#1# Hotararea C$& pronuntata la 1, decembrie 1951 in 'facerea pescariilor anglo+nor"egiene stipuleaza ca prin 9ape istorice se intelege, de obicei, ape care sunt tratate ca ape interioare dar care

;)

Hotararea Curtii de 'rbitraj din -- aprilie 19;;, 7 1=;# 1)

cunoscute;# $nstanta a fost mai mult preocupata de diferenta fundamentala dintre zonele terestre cu care a"ea de a face si aceasta zona maritima# 4elimitarea realizata intre Nicaragua si Honduras in 19==, citata in Hotararea C1& pri"ind cererea de inter"entie a statului Nicaraguei, care era, in mod substantial, o aplicatie a metodei ec%idistantei, nu dadea nici o c%eie care ar fi fost, oricum, inspirata de aplicarea principiului 9uti possidetis juris9 apelor# 6ste clar1 Comisia 3i8ta responsabila cu delimitarea si+a intemeiat acti"itatea pe titlurile referitoare la frontiera din secolele al >?$$ lea si al >?$$$ lea, luand cu titlu de a8ioma ca 9apartinea fiecarui stat partea din .olful sau :aia @onseca adiacenta tarmurilor sale9# succesiune comuna a celor trei state la zonele maritime pare sa fie, in aceste conditii, logica continuare a insusi principiului uti possidetis juris# @iind baie istorica, linia de inc%idere normala din punct de "edere geografic pentru apele .olfului @onseca ar putea fi linia de la /unta 'mpala $a /unta Cosiguina# Aa aceasta s+au facut frec"ent referiri in argumentarile /artilor si in cele ale statului inter"enient iar din punct de "edere geografic este, in mod e"ident, limita e8terioara a .olfului# S+a luat in considerare de catre /arti si e"entualitatea ca aceasta linie sa fie si linie de baza# 6$ Sal"ador a definit+o ca fiind o simpla linie care descrie limita oceanului din .olful @onseca# 'ceasta pare sa fi fost linia de inc%idere recunoscuta de catre cele trei state ri"erane in practica, find si linia de inc%idere la care face referire Hotararea din 191;# $n ceea ce pri"este statutul juridic al apelor in interiorul liniei de inc%idere a .olfului, altele decat stramtorile de < mm, Hotararea din 191; nu are diiicultati $n a face referiri la ele ca fiind 5teritoriale5, prin aceasta intelegand nu mare teritoriala ci ape care nu erau internationale ci care erau re"endicate pe temeiuri istorice
; $n timpul perioadei coloniale si c%iar in timpul perioadei (epublicii @ederale a 'mericii Centrale apele .olfului @onseca nu au fost nici impartite nici repartizate intre diferitele unitati administrati"e care au de"enit cele trei state de coasta1 6$ Sal"ador, Honduras si Nicaragua# Nu a e8istat nici o tentati"a de impartire sau delimitare a acestor ape potri"it principiului uti possideti#s juris

-1

atat statele de coasta cat si statele de pa"ilion sunt subiectele jurisdictiei obligatorii sau arbitrajului in ceea ce pri"este
na"igatia, circulatia aeriana si drepturile inrudite# 'ceasta include un sistem rapid de ordonare a eliberarii pe garantie a na"elor arestate de catre autoritatile statelor de coasta# $ata cum se 5poate raspunde pasnic si efecti", re"endicarilor e8cesi"e ale statelor de coasta sau interpretarilor di"ersificate ale acestora# 4aca in ceea ce pri"este metodele de delimitare ale zonelor marii, eforturile juristilor din Comisia de 4rept $nternational a N! au fost consacrate rapid de consensul politic al statelor si recunoscute prin intrarea in "igoare a asa+numitului 5drept al marii de la .ene"a5, in ceea ce pri"este latimea marii teritoriale consensul, atat cel politic cat si cel juridic, s+au realizat intr+un intet"al mare de timp, refle8ul modern al "ariatiilor acesteia de la limita strategica a 5bataii tunului5 B< mmC in secolele anterioare la re"endicarile lacome ale statelor sud+americane B-== mmC care beneficiaza de litoraluri lungi# 'stfel, Con"entia pri"ind marea teritoriala adoptata in 195, nu a precizat latimea ma8ima admisa de dreptul international pentru zona marii teritoriale, consensul juridic asupra acestei c%estiuni esuand si in cadrul celei de a $$ a Conferinta a N! de codificare a dreptului marii din 19;=# 'bia in Con"entia din 19,- este stipulata limita ma8ima de 1- mm pe care statele o pot stabili prin acorduri inter se si prin legi interne de aplicare a acestora pentru marea teritoriala# <#-# l# 'facerea pescariilor anglo+nor"egiene 1951 $n aceasta afacere C$& a sustinut legalitatea sistemului nor"egian care alesese un numar de puncte de+a lungul tarmului, nu neaparat pe linia reflu8ului, si le unise prin linii drepte, cea mai lunga dintre ele tiind de )) mm# $n cazul Nor"egiei, metoda liniilor de baza drepte a fost justificata prin caracterul foarte crestat al tarmurilor# Singura limitare principiului discretionar al actiunii statului de coasta, care a fost subliniata de Curte si incorporata ulterior, pe moti" cutumiar, in Con"entia de la .ene"a din 195,, este aceea ca

-,

constiinciozitate sa ajunga la o solutie ec%itabila# $n pinia indi"iduala a &udecatorului Sc%webel1, sunt aduse trei critici principale Hotararii Curtii1 $nstanta a introdus elemente ale justitiei distributi"e in dreptul intei+national al delimitarilor maritime, 9aruncand peste bord e8perienta &urisprudentiala si dreptul cutumiar recunoscut in materie9# 'rgumentul sau este di"izarea zonei in functie de bancurile de peste# &udecatorul Sc%webel arata ca nici in cadrul Conferintei de la .ene"a si nici in timpul lucrarilor Comisiei de 4rept $nternational nu s+a sustinut ca diferenta dintre lungimile litoralurilor care se itlla fata in fata reprezinta o circumstanta speciala# /rin rationamentul Curtii, intemeiat esential pe zona de suprapunere a re"endicarilor si nu pe zona potentiala de suprapunere a re"endicarilor, a fost fa"orizata pozitia ma8imalista a 4anemarcei si risca, prin linia desc%isa in precedentul judiciar, sa fa"orizeze re"endicari lipsite de moderatie1 9linia de delimitare statuata de Curte da impresia recompensarii re"endicarii ma8imaliste a 4anemarcei si penalizarii moderatiei cu care a actionat Nor"egia9# $n concluzie Sc%webel apreciaza ca ceea ce a mai ramas din dreptul international al delimitarilor maritime este 9o problema care te lasa perple89 D $n pinia sa indi"iduala judecatorul S%a%abuddeeni9 pornind de la constatarea ca, in speta, ec%idistanta se impune ca o regula de drept, ea nu trebuie sa fie restransa in temeiul e8ceptional al circumstantelor speciale1 9in drept, e8ceptia isi conser"a caracterul sau accesoriu de garantare a bunei functionari a regulei9# 3ai mult, S%a%abuddeen respinge suprapunerea regulei con"entionale a ec%idistantei+circumstantelor speciale celei cutumiare a principiilor ec%itabile+circumstantelor pertinente, aratand ca prima are un camp mai restrans Bin acelasi sens s+a pronuntat si Sc%webelC#
1, 19

C$&, (ecueil 199<, p#11,+1-9 19 C$&, (ecueil 199<, p#1<=+-1=

55

ca regulile din Con"entie 9reflecta e8igentele dreptului cutumiar9 coroborat cu precizarea ca 9lucrarile celei de a treia Conferinte a N! pri"ind dreptul marii au participat la dez"oltarea dreptului international general9, Curtea a statuat e8pres ca 9BCon"entia din 19,-C se straduieste sa formuleze principiile in "igoare, intr+o anumita masura la aparitia lor, ale dreptului modern al marii9# Aa aceasta adug si remarca &udecatorului 'j ibola1 9 c%iar daca nu este inca in+ "igoare, Con"entia reflecta totusi dreptul international cutumiar9# Sintetic, remarc recunoasterea "alorii cutumiare Btraditionale sau moderneC a normelor con"entionale din noului drept al marii, cu consecinta e8tinderii opozabilitatii lor si fata de statele reticente in e8primarea consimtamantului de a de"eni parti la Con"entia din 19,--1# 'sa cum foarte rar se intampla, Curtea a considerat drept precedent o sentinta a unui tribunal arbitral franco+britanic, pronuntata in 19;;, care aseza art#* din Con"entia de la .ene"a in perspecti"a dreptului cutumiar# 5 $ata de ce Curtea a apreciat ca este dificil de gasit o diferenta apreciabila intre afectele art#* din Con"entia de la .ene"a si efectele regulei cutumiare care solicita, in mod identic, o delimitare intemeiata pe principii ec%itabile# Curtea a manifestat, pentru prima data, tendinta de a unifica corpusul juridic care reglementeaza delimitarile maritime, 9garantia continuitatii dreptului modern al marii care tra"erseaza regimuri con"entionale9# 4incolo de toate aceste aspecte dar in perspecti"a teleologica, ambele /arti implicate s+au declarat satisfacute de Hotararea Curtii# Ca o concluzie finala a rolului Curtii in acest demers jurisprudential, sub beneficiul de in"entar al aspectelor procedurale contro"ersate, il citez pe 6mmanuel 4ecau8 care

-1

/recizez ca la -= ianuarie 1999 erau /arti la Con"entia N!pri"ind dreprul marii din 19,- si la (cordul relati" la aplicarea /artii a>la a Con"entiei din 199), 1<= de entitati Binclusi" !niunea 6uropeana ca atareC iar la'cordul relati" la conser"area si mangementul bancurilor disipate si migratorii de pesti, adoptat la ) august 1995 erau /arti 19 state Bmentionez ca acest 'cord are ne"oie de <= de ratificari pentru intrarea in "igoareC# (omania este parte, prin legea 11=E199* la primele doua tratate internationale anterior mentionate# 59

multe state, desi reticente la inceput, si+au intins zonele de pescuit e8clusi" la -== mm-)# $n 19;; si C66 si+a proclamat aceasta zona in 3area Nordului fata de !(SS# $n plan jurisdictional, trimiterile la conceptul in formare al zee au de"enit din ce in ce mai frec"ente, marcand adaptarea jurisprudentei la aceasta opinio juris deosebit de insistenta a statelor# 3.5.3. $n 4elimitarea platoului continental dintre 0unisia si Aibia, Hotararea C$& din -) februarie 19,-, a calificat zee ca 9facand parte din dreptul international modern9 -5# 3.5.4. $n Hotararea pronuntata la 1- octombrie 19,) in 'facerea delimitarii frontierei maritime in regiunea .olfului 3aine C$& a aratat ca regula continuta in art#;), din Con"entie de la 3ontego :aF este 9in conformitate, in prezent, cu dreptul international general in materie9#-* 4upa re"endicarile Guasiuniforme ale statelor consacrate in ultimele doua decenii si consfintirea continutului acestei notiuni de catre Curtea, codificarea uni"ersala zee prin Con"entia de la 3ontego :aF a aparut ca o consecinta fireasca# 0otusi, statele industrializate au folosit recunoasterea con"entionala a zee drept moneda de sc%imb contra unor concesii acordate de statele in dez"oltare1 acceptarea de catre acestea din urma a unei e8tinderi limitata de zonele aflate sub jurisdictia statului ri"eran Bmarea teritoriala si zona contiguaC, trecand, prin cumul de la 1- la -) mm, acceptarea dreptului de liber pasaj in tranzit prin stramtorile si apele ar%ipelagice s#a# (eferitor la regimul juridic al zee, Curtea precizeaza e8pres ca acesta nu este dedus nici din su"eranitatea teritoriala nici, mai putin e8plicit, din continuitate sau contiguitate cu teritoriul dar are un fundament e8clusi" functional si se descompune in drepturi si titluri de jurisdictie in fa"oarea statului de coasta si in drepturi si libertati
-) -5

Spre e8emplu 3e8ic, :razilia, Columbia, S!', Canada# C$& (ecueil 19,-, p# ;)# -* C$& (ecueil 19,), p# -9)#

*<

pentru celelalte state# 0rebuie precizat ca drepturile statului de coasta asupra zonei sale economice e8clusi"e sunt de o mare amploare c%iar daca aceasta nu este o 5zona de su"eranitate5# 'ceasta este confirmata implicit de articolul 59# $n ciuda similitidinilor dintre regimurile juridice ale platoului continental si zee, suprapunerea a doua linii care delimiteaza cele doua zone Guasiparalele pare putin probabil sa fie regula generala# 0otusi, solutia retinuta in 'facerea pri"ind delimitarea .olfului 3aine era a unei linii unice pentru delimitarea platoului continental si a zonei de pescuit dintre S!' si Canada# ?aloarea acestui precedent, ca si a celui din 'facerea pri"ind delimitarea frontierei maritime intre .uineea si .uineea :issau BSentinta arbitrala din 1) febr#l9,5C, este limitata de "reme ce 0ribunalul si Curtea erau 5tinute5 prin compromis si atitudinea partilor Bcontrar celei care a rezultat in urma Hotararii din 19,) unde, in anumite cazuri, trasarea unei linii unice poate fi imposibilaC# 3.5.5# Similitudinile dintre conceptele juridice de platou continental si zee au fost e"identiate e8pressis "erbis de C$&# Spre e8emplu, referindu+se la resursele solului si subsolului, instanta a indicat ca acestea sunt supuse unui regim aplicabil platoului continental BHotararea C$& din < iunie 19,5 in 'facerea /latoului continental dintre Aibia si 3alta-;# 'ceasta norma cutumiara se regaseste in art#5*, 7 ) din Con"entia de la 3ontego :aF# 4e altfel, esentialul dispozitiilor partii a ?a, referitoare la zee, reglementeaza problemele de pescuit# 3.5. . $n 'facerea delimitarii terestre, maritime si insulare intre 61 Sal"ador si Honduras din 199-, &udecatorul da a facut pcecizari, anterioare intrarii in "igoare a Con"entiei din 19,-, referitoare la regimul juridic al drepturilor statelor deza"antajate geografic, reglementare interferenta cu regimul juridic al zee1 9'cest nou concept al 5 dreptului la peste5 in zona economica e8clusi"a al statului in"ecinat a fost introdus in noul regim al marilor pentru a compensa statele deza"antajate geografic care ar putea
-;

C1& (ecueil 19,5, p# <<

*)

R!"#$I$! %ROC!&#RA$! 3.'. Jurisdicda Curtii si competenta iudecatorilor internationali 6ste un loc comun utilizarea modalitatilor recunoscute de declansare a procesului judiciar1 fie prin compromis inc%eiat intre /artile la un diferend prin care se recunoaste competenta unei anumite instante judiciare in reglementarea unui anumit diferend, fie prin clauza compromisorie care pre"ede ca o instanta judiciara este sesizata de comun acord sau unilateral cu pri"ire la un anumit diferend interstatal# /rimii )5 de ani de functionare efecti"a a C$& au consacrat compromisul si clauza compromisorie prin care partile sesizeaza de comun acord# 'bia in 199<, cu ocazia pronuntarii $Hotararii pri"ind delimitarea maritima in regiunea situata intre .roenlanda si &an 3aFen, Curtea s+a aflat, in premiera, in situatia de a statua cu pri"ire la un diferend care ii fusese adus pe rol prin solicitarea unilaterala a 4anemarcei1 9'facerea curenta de delimitare este, in istoria Curtii, premiera in sensul ca face obiectul unei cereri unilaterale9# 6lementul din 'faceYea &an 3aFen care a adus cele mai mari pagube e"olutiei dreptului maritim frontalier si practicii statelor a fost efortul Nor"egiei de a arata ca C$& ar trebui sa statueze prudent si nu sa delimiteze frontiera dintre &an 3aFen si .roenlanda# 'pelul se baza pe faptul ca afacerea fusese adusa unilateral de catre 4anemarca in jurisdictia obligatorie a Curtii si nu in temeiul unui acord mutual in "igoare# Nor"egia a argumentat ca delimitarea frontaliera este atat de dificila, atat de te%nica si atat de incarcata de pericol incat Curtea ar trebui doar sa statueze principiile pe baza carora trebuie sa se bazeze delimitarea# 'r trebui sa e"ite delimitarea frontierei insesi in absenta unei intelegeri reciproce in "igoare intre statele de coasta in "ederea supunerii disputei curente Curtii# Nor"egia a argumentat si ca dreptul aplicabil frontierei maritime internationale solicita statelor numai stabilirea frontierelor maritime prin acord si nu in conformitate cu "reo regula sau principiu specifice#

*9

jurisdictia Curtii# -5 martie 19), + Hotararea C$& B 15 "oturi pentru, 1 contraC rezol"a c%estiunile procedurale pri"ind jurisdictia Curtii si admsibilitatea cererii formulate de 3area :ritanie,prin respingerea obiectiilor ridicate de 'lbania# Curtea arata, inter alia, ca o comunicare din iulie 19);, adresata ei de catre gu"ernul din 'lbania, stabileste acceptarea "oluntara a jurisdictiei C$& de catre 'lbania1 9prin supunerea diferendului unei solicitari, gu"ernul 3arii :ritanii a acordat gu"ernului 'lbaniei posibilitatea de a accepta jurisdictia Curtii# 'ceasta acceptare fusese data prin scrisoarea gu"ernului albanez din - iulie 19);#9 Hotararea cuprinde un element important legat de forum prorogatum1 desi la data trimiterii scrisorii 'lbania nu era inca stat membru al N! nu aduce atingere drepturilor cuprinse in acest document oficial# ; dintre judecatori au declarat, in opinia indi"iduala formulata, ca %otararea C$& ar fi trebuit sa sesizeze e8pres ca recomandarea Consiliului de Securitate poate fi considerata ca temei suficient pentru jurisdictia Curtii# Hotararea precizeaza si ca, in principiu, consimtamantul partilor de a e8ercita jurisdictia nu poate fi supus anumitor conditii de forma# ) aprilie 19)9 + Hotararea C$&, in temeiul administrarii probelor Bopinia de specialitate cu pri"ire la anumite circumstante, a unut comitet format din ofiteri acti"i, aproba cu martori s#a#C stipuleaza ca 1 'lbania era responsabila, in temeiul dreptului international, pentru e8ploziile care awsesera loc in apele albaneze si pentru pagubele si pierderile de "ieti omenesti consecuti"e# Curtea nu accepta ideea ca 'lbania insasi ar fi amplasat minele sau ar fi incu"iintat "reo operatie de amplasare a minelor desfasurata de @lota iugosla"a la cererea 'lbaniei# /e de alta parte, se arata ca minele nu ar fi putut fi amplasate fara stiinta gu"ernului albanez2 cu aceasta ocazie, se indica in particular faptul ca un control e8clusi" e8ercitat de un stat in interiorul frontierelor poate face imposibila furnizarea directa a do"ezilor sau faptelor antrenand responsabilitatea sa intemationala# Statul "ictima trebuie, in acest caz, sa permita o recurgere libera la do"edirea faptelor sau circumstantelor e"idente2 aceasta deductie indirecta trebuie pri"ita

;;

baza drepte, unind anumite puncte a"ansate ale tarmului si de"iind, in consecinta, de la contururile acestuia, pentru a+si asigura zone de pescuit mai intinse# 1, decembrie 1951 + %otararea C$& stabileste, in contradictoriu cu formularile 3arii :ritanii, ca nici metoda si nici liniile de baza actuale pre"azute in decretul din 19<5 nu sunt contrare dreptului international deoarece abaterea de la directia generala a tarmului nu este de o maniera notabila# 3ai mult, C$& a luat in considerare si faptul ca sistemul nor"egian de delimitare beneficiase de acordul tacit al 3arii :ritanii care nu ridicase obiectii timp de *= de ani# Afacerea delimitarii platoului continental dintre Jama(iria Araba $ibiana si )alta $ulie 19,- + /rintr+un acord special, Aibia si 3alta supun atentiei C$& un diferend inter cu pri"ire la delimitarea platourilor continentale corespunzatoare# Statele au solocitat curtii nu numai sa precizeze regulule si principiile aplicabile unei asemenea delimitari, ci si sa arate metoda practica de aplicare a acestor principii si reguli in delimitarea in cauza# ctombrie 19,- + $talia formuleaza o cerere prin care pretinde ca anumite portiuni din platoul continentalitalian faceau parte din zonele disputate in diferendul dintre Aibia si 3alta# -1 martie 19,) + Curtea refuza, cu 11 "oturi contra 5, $taliei pretentiile de a inter"eni in litigiu# /rincipala moti"atie a C$& era aceea ca, in ciuda argumentelor in"ocate de $talia, obiectul real al cererii acesteia nu era prezer"area ci mai degraba adjudecarea unor pretinse drepturi ale $taliei, cu alte cu"inte, decizia unui diferend e8istent intre $talia si principalele parti referitor la e8tinderea platoului continental italian# Curtea a stabilit ca o asemenea cerere de inter"entie nu era admisibila in temeiul art#*- din Statutul C$&$ deoarece, in acest caz, nu e8ista nici o legatura jurisdictionala intre inter"enient si partile principale# &udecata unor drepturi fara legatura jurisdictionala in procedura inter"entiei ar constitui o e8ceptie de la principiile fundamentale Breciprocitatea, egalitatea

,=

probabil justificat, al unei asemenea abordari, nu a fost rezol"at# !n alt rezultat nesatisfacator al %otararii este acela ca o cerere de inter"entie care, in final, a fost respinsa, a a"ut acelasi efect de a lamuri Curtea ca si in situatia in care $talia ar i fost acceptata ca inter"enient# 'ceasta pozitie a potentialului+inter"enient, aceeasi sau c%iar mai buna cu situatia in care inter"entia ar fi fost permisa, este inconsistenta cu moti"ul pentru care procedura inter"entiei a fost initial conceputa# -C 4esenarea liniei de delimitare este criticabila 1 rezultatul delimitarii C$& pare greu de justificat# 'sa cum se subliniaza in unele dintre opiniile dizidente formulate de judecatori din completul Curtii, modificarea catre nord a liniei mediane dintre 3alta si Aibia ca si ipotetica incorporare, a 3altei in $talia necesitau temeiuri juridice# Curtea nu a e8plicat de ce portiunea de platou continental maltez nu a putut fi definita de linia mediana care deja atribuise 3altei o portiune relati" mica datorita faptului ca lungimile celor doua coaste erau atat de diferite incat jumatatea superioara a triung%iului format de tarmuri ar fi constituit, intr+un fel, o ajustare naturala a delimitarii bazata pe linia mediana# 4esi anterior cutea declarase<I ca delimitarea nu este sinonima cu refasonarea naturii sau cu e8ercitarea unei justitii distributi"e %otararea din < iunie 19,5 nu urmeaza aceleasi principii fundamentale# Se pare ca statele au acceptat ca delimitarea in conformitate cu noul drept al marii inseamna gasirea unui compromis acceptabil decat o decizie intemeiata pe lege# Curtea are, astfel, sarcina delicata de a nu impiedica promptitudinea statelor in acceptarea jurisdictiei bazata intr+o mare masura pe libertatea de optiune, prin aceasta deplasandu+se dincolo de sfera judiciara de adjudecare# /robabil Curtea ar trebui sa se abtina de la lamuriri suplimentare regulilor si principiilor pertinente intr+un anumit caz si sa lase partilor desenarea liniei finale de delimitare printr+un compromis care sa fie acceptat prin respectarea circumstantelor date <1
<= ?ezi Hotararea din -= februarie 19*9 in 'facerea platoului conttnental a1 marii Nordului B$C& (eports 19*9, p#<C# <1 "ezi si $C& (eports 19,), p#< +1*< si $C& (eports, p#1<+1,;# ,)

functie de interesele care sunt cel mai mult prezente in pozitiile luate de catre state# $ntr+o situatie ar fi un banc de peste de importanta curenta, in altul ar i %idrocarburi in apropiere si in altul, mediul inconjurator# /entru fiecare dintre situatii, impartirea "a trebui modelata# Aa sfarsit dreptul si, prin acesta, %otararea Curtii, "a aparea ca nefiind intemeiat pe un principiu# 4ar %otararile Curtii trebuie sa fie bazate pe legitimitatea si autoritatea normelor de drept de aplicare generala, cu consecinta ca instanta isi poate e8ercita autoritatea, atrage respectul comunitatii internationale si induce ascultare %otararilor sale# !n proces de luare a deciziei intemeiat in mod esential pe interesele ad+%oc ale statelor, c%iar "alidat de catre C$&, "a beneficia de minima legitimitate# Statele pot cadea de acord intre ele sa+si delimiteze frontierele pe baza intereselor curente# Curtea, oricum, "a fortaEimpinge statele sa+i accepte delimitarile sale numai daca ele sunt intemeiate pe reguli mai principiale care sa+1 acorde legitimitate %otararilor# 4oar in cadrul procesului politic si nu prin jurisdictia Curtii sunt stabilizate si rezol"ate conflictele pe temeiul intereselor curente ale statelor# 'ceasta atitudine poate incetini e"olutia unui drept stabil# (esursa naturala, mediul si alte preocupari similare pot fi cel mai bine adresate pe fondul lor in lumina, dar separate de, delimitarea frontaliera# 3.4.*. $n Hotararea pe fond din -) febr#l9,- si cea pri"ind re"izuirea din 19,5 Ba doua etapa a rolului C$&C, Curtea a intarit, in primul rand, importanta notiunii de 5 adiacenta5#11 $n al doilea rand, in Hotararea pe fond din 19,-, Curtea a inserat cate"a elemente interesante care au i+au construit argumentatia juridica1 in primul rand, Curtea a consfintit noua tendinta consacrata la acel moment prin sesiunile !NCA 1- de respingere a aplicarii principiului prelungirii naturale a platoului continental Bin"ocat de partiC deoarece ne aflam in prezenta unui singur platou continental comun celor doua state litigante# /re"ederile cu caracter de lege ferenda la acel moment, se
11 1-

(ecueil 19,-, p#*1# 'bre"iere de la !nited Nations Conference on Aaw of t%e Sea, desfasurata pe parcursul a 11 sesiuni in perioada 19;<19,- si finalizata cu adoptarea Con"entiei N! pri"ind dreptul marii, la 1= decembrie 19,-, in localitatez jamaicana 3ontego :aF# )-

C%iar si pentru statele care sunt parti la Con"entie, Hotararea Curtii limiteaza considerabil caracterul sau constrangator1 desi Con"entia din 195, era in "igoare intre Canada si S!', Camera C$&, care trebuia sa traseze o 5 frontiera5 maritima unica, a facut sa pre"aleze principiul liniei mediane asupra principiului ec%idistantei# $n plus, multe decizii fac din regula 9ec%idistantei circumstantelor speciale9 o 9simpla e8presie a unei norme generale potri"it careia limita trebuie sa fie determinata dupa principii ec%itabile# 3.4.4. Consolidarea celei de+a *a etape !na dintre caracteristicile importante celei de a doua etape este conturarea unui trend inaugurat inca din timpul acti"itatii C/&$ referitor la statele care, fara a fi direct implicate intr+o disputa aflata pe rolul Curtii, pot formula cereri de inter"entie daca demonstreaza ca reglementarea fondului diferendului printr+o %otarare a Curtii le poate afecta drepturile contemporane sau "iitoare# 4intre afacerile care au inclus astfel de cereri de inter"entie, cu precizarea ca nu toate s+au finalizat cu acceptul Curtii in ceea ce pri"este solicitarea de a inter"eni in proces, mentionam1 in 19,1, in 'facerea pri"ind delimitarea platoului continental dintre Aibia si 0unisia + solicitarea 3altei2 in 19,<, in 'facerea pri"ind delimitarea platoului continental dintre Aibia si 3alta + solicitarea $taliei2 in 19,), declaratia de inter"entie a 6l Sal"adorului in 'facerea pri"ind acti"itatile militare si paramilitare in si impotri"a statului Nicaragua2 in 19,9, in 'facerea pri"ind delimitarea frontaliera terestra, maritima si insulara dintre 6l Sal"ador si Honduras solicitarea statului Nicaragua# $n 'facerea pri"ind delimitarea /latoului continental dintre Aibia si 3alta, Hotararea pronuntata la < iunie 19,5, Curtea si+a coordonat jurisprudenta in urma modificarilor aduse de cea de a $$$ a Conferinta N! pri"ind dreptul marii in ceea ce pri"este definitia intinderii platoului continental# Si in acest caz Curtea a procedat in etape in "ederea desenarii liniei de delimitare#

)-

Capitolul I,. Concluzii si analize de spete

Afacerea Canalului Corfu )area -ritanie .ersus Albania 'cest caz a marcat inceputul acti"itatii jurisdictionale a C$& in disputele interstatale# $ncidentul a pro"ocat trei %otarari ale C$&# 15 mai 19)* + in urma e8ploziei unor mine in apele teritoriale albaneze, - na"e britanice au suferit pagube la trecerea prin canalul Corfulg5 Bcare fusese curatat in noiembrie 19))C# /rintr+un sc%imb de note diplomatice, gu"ernul britanic re"endica dreptul de pasaj prin stramtori fara obligatia anuntarii sau permisiunii de catre statul ri"eran in timp ce gtz"ernul albanez si+a e8primat opinia ca pasajul unei na"e straine trebuie sa fie anuntat in a"ans si trebuie sa aiba permisiune din partea autoritatilor albaneze# -- octombrie 19)* + /entru a testa atitudinea 'lbaniei, un escadron format din doua cuirasate si doua distrugatoare a parasit portul Corfu, indreptandu+se catre nord# $n stramtoarea Corfu, cele doua distrugatoare au lo"it mine, fiind a"ariate# 3ai mult, ec%ipajele au inregistrat morti si raniti# 1< noiembrie 19)* + @lota britanica a desfasurat unilateral operatii de curatare a Canalului Corfu de mine, in ciuda protestelor puternice din partea 'lbaniei# 9 aprilie 19); + prin rezolutia Consiliului de Securitate cazul este adus in atentia N! iar statele parti 9trebuie sa supuna imediat disputa C$& in concordanta cu pre"ederile Statutului acesteia9# 'ceasta rezolutie a fost acceptata de ambele parti# -- mai 19); + 3area :ritanie sesizeaza C$& in legatura cu diferendul aparut, acuzand 'lbania ca ar fi pus sau permis unui stat tert sa amplaseze mine dupa operatiunile de curatare desfasurate de @ortele Na"ale 'liate# /rintr+o scrisoare adresata Curtii, 'lbania protesteaza "e%ement impotri"a cererii 3arii :ritanii si e8prima opinia ca aceasta nu este in concordanta cu Statutul Curtii si ca partile ar fi trebuit sa ajunga la o intelegere in pri"inta supunerii disputei lor Curtii# $n aceeasi scrisoare, 'lbania arata ca era, cu toate acestea, pregatita sa apara in fata Curtii# $n prima parte a procedurilor, 'lbani a ridicat obiectii preliminare pri"ind

;* /

CO0C$#1II

@orta realizarii jurisdictionale a dreptului marii a cunoscut o e"olutie fara precedent in celelalte domenii ale dreptului international public# (olul necontestat si influenta co"arsitoare ale jurisprudentei Curtii $nternationale de &ustitie de la Haga in aceasta materie dar si interesele in crestere ale statelor in pri"inta reglementarii si recunoasterii tuturor re"endicarilor maritime in temeiul noului drept al marii, demonstrate in prezenta lucrare, pun intr+o perspecti"a total noua pentru dreptul international rolul reglementarii jurisdictionale a diferendelor1 daca, in mod traditional, jurisdictiile internationale au, fata de tiparele dreptului intern, un rol limitat si secundar in ansamblul ordinii publice internationale, in noul drept al marii pozitia Curtii $nternationale de &ustitie de la Haga, sustinuta si de atitudinea fa"orabila a statelor, c%iar litigante, este aceea de garant al aplicarii normelor juridice# $ntr+o "iziune puternic centralizatoare, fara a putea fi calificata in sens constitutional ca una dintre puterile care asigura ordinea de drept in lume, pentru domeniul special si important al dreptului marii, C$& s+ a impus, indeosebi in ultimele doua decenii de acti"itate jurisdictionala, ca templul necontestat al a irmarii, interpretarii, recunoasterii, dez"oltarii si sistematizarii dreptului marii# 3ai mult, in ciuda limitelor si inconsec"entelor dar luand in calcul trendul catre o mai sustinuta coerenta si predictibilitate ale jurisprudentei sale, atribute dinamice dar si perfectibile, Curtea a inceput opera de limpezire a unuia dintre domeniile de "iitor ale dreptului marii caruia i se poate, deja, re"endica un statut conceptual de stiinta distincta1 dreptul international al frontierelor maritime# Nu in ultimul rand, relatiile internationale actuale in care inca -E< dintre potentialele frontiere maritime ale lumii asteapta sa fie reglementate pe temeiuri necontestabile, sunt un argument strictobiecti" care sustine ideea ca acum este momentul oportun al impunerii unui model juridic tuturor statelor interesate# (amane la

,,